Istoria Tehnicii

8/16/2019 Istoria Tehnicii

1/15

Evolutia materialelor de constructii

Realizator: Chicet Catalin

1


2/15

Cuprins

1.Introducere ………………………………………………..3

2.Materiale folosite la constructia caselor ……………..5

3.Concluzii ………………………………………………….12

.!i"lio#rafie ……………………………………………….15

2


3/15

Capitolul 1

Se crede ca prima structura artificiala folosita ca adapost a fost

construita in Africa de Est de catre homo habilis acum aproape 2.000.000 de

ani ,constand din pietre stivuite pentru a tine crengile de copaci in loc folosite

ca acoperis.Un aranjament similar de pietre de forma circulara ,considerat

vechi de 500.000 de ani a fost descoperit la Terra Amata,langa isa

!"ranta#.Alte habitate umane$

% o structura similara unui cort intro pestera in apropiere de &rotte du

'a(aret, issa,"ranta

% o structura cu acoperis sustinut de scanduri,descoperita la )olni

*estonice,+epublica eha de acum 2-.000 de ani. idurile erau din

pietre si blocuri din lut.

% mai multe colibe din oase de mamut au fost descoperite in Europa de

Est si Siberia./amenii care le%au construit erau vanatori de mamuti

Speciali(ati.Asemenea colibe s%au gasit pe *alea iprului,in Ucraina,in

oravia !+epublica eha# si in sudul 1oloniei.

% un cort din piei de animale de acum 2.000 3 4.000 de ani a fost

descoperit la 1lateau 1arain,"ranta.

ea mai veche forma de locuire permanenta in regiunea /lteniei o

repre(inta bordeiul care are o forma mai putin grupata.Aceasta forma de

locuire apare inca din neolitic putand fi considerata cea mai convingatoare

forma de adaptare la mediu a unei populatii sedentare. ordeiul era o locuinta

semiingropata$desimea lor era influentata de lipsa padurii din (ona de campie

a /lteniei.Asta(i ele apar in aceasta (ona ,doar ca locuinte temporare pe

timpul verii in (ona legumicola de pe *alea /ltului.

Argeaua este o alta forma de locuire care de fapt repre(inta o cladire

ane6a a bordeiului !re(ervata pentru tesut sau pentru adapostul stupilor

iarna#.

ordeiul a fost locuinta stabila a (onei de campie din /ltenia si chiar a

/lteniei subcarpatice acoperita cu paduri 7 timp ce argeaua avea sa capete

atat ca folosinta cat si ca inteles numele de locuinta temporara.)in aceasta

cau(a termenul de argea avea sa dispara fiind inlocuita de alti termeni deregula straini8coliba,odaie,conac etc.

3


4/15

1atrunderea in vorbire a termenilor noi 3 de diferite origini 3 se e6plica

prin faptul ca populatia a adoptat forme noi de constructii la suprafata cu

functii de locuinte se(oniere ori periodice,care le%au inlocuit pe cele vechi

facute in pamant,iar odata cu aceasta a imprumutat si cuvintele care le

desemnau.

asa sau forma ei mai saracacioasa si mai veche,coliba ,repre(inta

ase(area permanenta intalnita si asta(i in satele din /ltenia.

Ea se deosebeste de bordei si argea prin faptul ca este construita la

suprafata,pe cand celelalte erau construite in pamant.

4


5/15

Capitolul 2

2.1 .7n aproape toate colturile lumii,natura ne%a furni(at intotdeauna o varietate

larga de materiale pe care sa le putem folosi atunci cand dorim un

ase(amant.)e la materialele reciclabile precum copacii si paiele si pana la

pietre si nisip,ale caror resurse par inepui(abile paleta materialelor de

constructie este foarte diversa.

Un material foarte pretuit este argila,intrebuintata atat pentru

constructia peretilor ,cat si a pardoselilor.Amestecul din argila ,nisip paie si

ingrasamant natural se asea(a in forme dreptunghiulare formand chirpiciul

,care apoi este folosit in ridicarea (idurilor sau pentru pardoseli.

Chirpiciul este un material de constructie vechi,e6istenta acestuia fiind

datata la anul 4000 7. h. cand era cunoscut sub deumirea araba de 9 at%tub:

!caramida din pamant#.Sunt chiar referiri biblice la procedeul care presupune

amestecul dintre paie si lut in vederea constructiilor.

1rimele case construite in /ltenia erau facute din chirpici$acest tip de

case se mai intalnesc inca pe unele locuri,totusi cele mai multe case din

chirpici servesc ca adapost pentru animale.

/data cu e6pansiunea constructiilor si a aparitiei materialelor obtinute

sintetic,chirpiciul a fost neglijat sau chiar e6clus in totalitate din gama de

produse recomandate .Acum insa pardoseala din chirpici este readusa la

lumina,iar proprietatile sale precum durabilitatea,ariditatea si mentinerea unei

bune i(olatii o recomanda ca solutie pentru pardoseli naturale.)e asemenea

absoarbe caldura din timpul (ilei si o radia(a pe tot parcursul noptii,este mai

calduroasa decat pardoseala obtinuta din ciment,ceramica sau alte materiale

de acest tip.

1rintre beneficiile podelelor din chirpici se evidentia(a usurinta cu care

acestea se curata,libertatea de a crea propriile noastre modele ,faptul ca se

pot monta peste orice alta suprafata,compatibilitatea cu sistemele de incal(ire

prin pardoseala , atractivitatea si diversitatea stilurilor disponibile. ei care

optea(a pentru acest tip de pardoseala trebuie sa tina seama de faptul ca

aceasta pardoseala se instalea(a abia la finali(area tuturor lucrarilor

!dispunerea principalelor utilitati,pereti interiori si mobilierul#.

5


6/15

2.2. Un alt tip de constructie este cea din paianta. $aianta este un

material constructiv traditional care imbina echilibrat o structura portanta din

lem cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un

suport din impletitura de nuiele.Traditional argila folosita in acest tip de

constructie se incadrea(a in categoria argilelor 9usoare: ,neavand rol

structural,ci numai rol de inchidere si termoi(olant.7mpletitura de nuiele de

salcie cu grosimea de %2 cm se 9 bulgareste 9 pe ambele parti si apoi se

tencuieste.

Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila ,a carei

densitate bruta este mai mica de cca 200;g


7/15

2.3. Un alt material folosit pentru constructia caselor sunt carami(ile

incepand cu cele obisnuite pana la cele de tip 1orotherm care este un

material de constructie sosit din Austria.

Un perete de caramida absoarbe energia naturala de la soare si

pastrea(a ,in acelasi timp caldura emanata din interior.Aceasta caldura este

retrimisa in interior,chiar si dupa o perioada mai mare de timp. asele de

caramida nu se racesc repede in timpul iernii de asemenea ,raman racoroase

in timpul verii. aramida absoarbe ume(eala din interior si o eliberea(a repede

in e6terior.Asta inseamna ca suprafata peretelui ramane uscata in se(on si

astfel se asigura in incapere un climat deosebit de placut."olosirea sistemului

1orotherm asigura o i(olare termica mult mai buna,datorita formei golurilor si

de poro(itatea re(ultate din tehnologia de fabricatie,decat in ca(ul carami(ilor

traditionale sau a altor materiale de constructie.Alte avantaje oferite de acest

dip de sistem sunt8

%conductivitatea termica redusa$

%re(istenta termica mare$

%eliminarea rapida a umiditatii$

%necesar de energie termica !pentru incal(ire# redus cu cca =0>$

%capacitate de acumulare termica mare.

+e(istenta mecanica ridicata la care se adauga un grad superior al

valorii aderentei generea(a siguranta ma6ima. aracteristicile structurale

raspund cerintelor reali(arii de (idarii e6terioare si iterioare.

aterialele ce fac parte din sistemul 1orotherm au o reactie la foc

A ,ceea ce inseamna ca sunt 9neinflamabile:.1agubele inregistrate in urma

incendiilor nu sunt in general re(ultatul direct al focului,ci al fumului si ga(elor

provenite din materialele de constructie inflamabile.

2. . )intre toate insa un material care a fost folosit pe scara larga a fost

betonul armat si betonul precomprimat.)upa modul de e6ecutie constructiile

din beton armat si beton precomprimat pot fi8

%constructii monolite turnate in intregime pe loc,in po(itia lor finala$

%constructii prefabricate reali(ate prin montarea si asamblarea unor

elemente e6ecutate separat,fie prin preturnarea la fata locului !ca in ca(ul

7


8/15

elementelor grele#,fie prin prefabricare in serii mari pe poligoane si in fabrici

cetrale!in ca(ul elementelor usoare#.

onstructiile de mare durabilitate se e6ecutau in antichitate din (idarie

de piatra si uneori din caramida.

'iantul utili(at initial pentru (idarii se pare ca ar fi fost argila umeda.7n

Egiptul antic s%a folosit si ipsosul obtinut prin calcinarea gipsului,iar in valea

Eufratului asfaltul fara mortar.

+omanii sunt inventatorii primului mortar cu propietati hidraulice.Ei

obtineau un var hidraulic denumit in mod impropriu de unii autori 9ciment

roman: prin amestecarea varului gras cu cenusa vulcaica din localitatea

1u((uli de langa *e(uviu sau din alte localitati invecinate. +omanii foloseau

liantii hidraulici si ca materiale de legatura pentru (idariile din blocaje de

piatra,pe care le numeau 9betunium:,fiind prin aceasta reali(atorii primelor

betoane simple.7n anumite ca(uri ei puneau in aceste (idarii si bare

metalice,obtinand un fel de armare a lor. ortarele si betoanele e6ecutate de

romani cu lianti hidraulici si conservate pana asta(i s%au dovedit foarte

re(istente si durabile !cum ar fi ,spre e6emplu,pilele podului lui Traian

construit de Apolodor din )amasc peste )unare langa Turnu Severin ,la care

blocurile de beton s%au e6ecutat din mortar de nisip si agregate din pietris sau

caramida sparta#.

imentul a fost inventat in primele decenii ale secolului ?7? in mod

independent de 7gor eliev in +usia si @oseph Apadin din Anglia. imentul

produs de Apadin a fost denumit 9ciment portland:%denumire universal

acceptata asta(i deoarece mortarele obtinute cu acest liant aveau o culoare

apropiata de cea a pietrei de 1ortland !Anglia#,folosita in constructii.

Asta(i se fabrica cimenturi cu propietati constante si bine controlate pe

scara industriala$ciment portland de diferite calitati,ciment aluminos,cimenturi

mi6te!cu (gura de furnal cu tras,etc#.

etonul simplu a fost folosit pentru constructii hidrotehnice,(iduri de

sprijin,fundatii masive,infrastructuri de poduri,poduri boltite etc. ,ulterior

folosirea lui sa e6tins la constructia drumurilor moderne,a pistelor de

aviatie,pentru armarea galeriilor de mina etc.

8


9/15

/data cu punerea la punct a fabricarii cimenturilor,a e6tinderii folosirii

betonului simplu si a de(voltarii industriei metalurgice a devenit posibila ,la

jumatatea secolului ?7?,aparitia betonului armat ca material de constructie.

Adevaratul creator al betonului armat este insa considerat gradinarul

pari(ian @oseph anier care isi repara vasele de flori sparte cu sarma si

mortar de ciment si care inca din =B ajunsese la ideea de a incorpora

vaselor sarma chiar de la fabricarea lor$in C4 isi ia primul brevet pentru

fabricarea de vase de flori si recipiente din beton armat. anier are meritul de

a fi introdus betonul armat in domeniul industrial si de a%l fi aplicat in mod

practic in constructii,desi e6ecuta lucrarile dupa reguli empirice !spre e6emplu

asea(a armatura la mijlocul placii si nu spre partea ei inferioara,unde apar

intinderile ma6ime#$pana in 4 obtine o serie intreaga de brevete pentru

tuburi si re(ervoare,placi,poduri ,grin(i si scari,traverse de cale ferata si

constructii de beton armat in general.

)omeniile de folosire ale betonului armat se largesc continuu in secolul

?? ,asta(i betoul armat a devenit unul din pricipalele mateiale de

constructii,folosite la reali(area celor mai variate structuri de re(istenta.

etonul armat a fost introdus la noi in tara de marele inginer roman

Anghel SalignD ,autorul podului metalic peste )unare la ernavoda !construit

in perioada B0% B5 ca cel mai mare pod di acea vreme de pe continentul

european# .'a silo(urile de cereale din raila si &alati,SalignD e6ecuta pentru

prima data in lume,celule cu sectiune he6agonala cu latura de 2 m folosind

elemente prefabricate !tehnologie generali(ata mult mai tar(iu# desi fiecare

silo( avea o capacitate de 25000 tone.

7ncetul cu incetul ,betonul si betonul armat,iar in ultimul timp betonul

precomprimat ,devin si la noi in tara principalele materiale de constructii,de

mare eficienta tehnica si ecoomica ,folosite cu succes la reali(area celor mai

variate lucrari ingineresti,constructii civile,industriale si agricole$constructii

hidrotehnice ,tuneluri ,imbracaminti rutiere si piste de aviatie,stalpi pentru linii

aeriene,traverse de cale ferata etc.

7n afara de materialele amintite s%a mai folosit lemnul care continua sa

fie inca folosit in special in (onele de munte unde materia prima este foarteieftina.

9


10/15

2.5. 1e langa toate aceste materiale pentru asigurarea unu confort

sporit ,s%au adaugat diverse alte straturi cu fuctii diferite.

)intre acestea as aminti E$% &' 1( care este de fapt un sistem termoi(olant

asigurand i(olatia termica a constructiei fara incarcari mecanice folosit in

special la fatade ventilate si acoperisuri reci.

E$% &'15 %este o i(olatie termica fara incarcari mecanice sub forma de

panouri tristrat !panouri sand ich# pentru i(olare in interiorul cladirilor$

E$% & ' 2() strat folosit pentru i(olatii termice incarcate mecanic

inlocuind cu succes sapele ,la folosirea sistemului de incal(ire prin

pardoseala,la acoperisuri terasa si camere frigorifice$

E$% &'25 % i(olatie termica foarte puternic incarcate mecanic folosite la

terase circulabile si parcari auto$

E$%)' 3() i(olatii termice foarte puternic incarcate mecanic folosite la

terase circulabile,parcari auto,acoperisuri gradina etc.$

E$% &'*) placi i(olatoare pentru asigurarea i(olatiei termice a cladirilor

folosite la placarea e6terioara a cladirilor.

2.+. u putem uita materialele folosite petru reali(area acoperisurilor.

)e la banalele tigle pana la invelitorile moderne care se gasesc intro gama

variata de culori capabile sa satisfaca cele mai e6igente dorinte .

7n ultima perioada se folosesc forte mult tiglele metalice tip 'indab

Tabla tip tigla 'indab Topline poate fi folosita ca material de acoperis atat

pentru constructii noi,cat si pentru renovarea cladirilor vechi.

)urata de viata a acoperisurilor din tigla metalica 'indab este de peste

50 de ani,re(istenta lor fiind testata in conditiile climei aspre din

Scandinavia.Tabla tip tigla 'indab este reali(ata din otel (incat la cald si

protejata in sistem multistrat pe ambele fete.+e(ultatul este o suprafata

neteda de pe care praful si alte impuritati sunt indepartate usor de

ploaie,acoperisul aratand ca nou pe toata durata lui de viata.Tabla tip tigla

'indab Topline se comporta e6celent la solicitari mecanice ,nu crapa si nu se

sparge.

Acest tip de acoperis este disponibil intro gama variata de culori cu o

gama larga de accesorii standarti(ate sau pe comanda%elemente detinichigerie,profile de etansare,suruburi petru fi6are,folie anticondens si alte

10


11/15

componente de sistem,toate pre(entand aceleasi caracteristici de calitate

deosebita.

)aca se doreste mansardarea nu trebuiesc uitate o serie de alte

straturi care se aplica pentru asigurarea unui confort sporit si folosirea la

ma6im a spatiului disponibil.Aici as aminti8

)Masterma, -)1 ()*olie de difuzie su" invelitoare

)atorita penetrabilitatii ridicate la difu(ia vaporilor a acestui strat nu

este necesar stratul de aerisire intre folie si termoi(olatie.1rin aplicarea

acestei folii se pot preveni cele mai frecvente greseli de e6ecutie.7ntre folie si

termoi(olatie nu este curent de aer,astfel termoi(olatia este mai eficienta.7n

ca(ul mansardelor,folia de difu(ie,isi justifica pretul putin mai ridicat fata de

folia de acoperis traditionala.

%Masterma, -)' /)*olie de difuzie reflectorizanta

Aceasta are proprietatile unei folii de difu(ie !se poate aplica direct pe

termoi(olatie,nu este necasara ventilatia sub folie# si in acelasi timp are un

strat reflectori(ant pe o fata.Suprafata reflecori(anta respinge o buna parte

din caldura radianta,astfel reduce sarcina termica a incaperii.Se poate

considera din punct de vedere a utilitatii ca cel mai modern tip de folie.

)I%0* E 1(( I%0 E %0* 4)*olie su" acoperis din material pe "aza

de $E cu strat reflectorizant

Strat portant din tesut de polietlena ,poleit cu strat impermeabil

continand pigmenti din aluminiu,ce reflecta caldura.)atorita stratului portant

din tesut este o folie cu re(istenta mecanica buna. u este penetrabila la

vapori,ca urmare se crea(a cu mare atentie stratul de aerisire intre folie si

termoi(olatie.)atorita pigmentilor de aluminiu de pe suprafata,nu lasa vaporii

sa penetre(e,deci folia se poate folosi si ca folie iterioara contra vaporilor,in

hale cu umiditate redusa.

)M'% ER*0 MICR0$ER*0R' & *olie $E pentru acoperis intarit cu

plasa $$ microperforata) "olia este perforata pe o parte .)atorita

microperforarii,o parte din umiditate poate iesi,dar apa nu trece prin folie.'a

montajul foliei trebuie luat in considerare directia perforatiei. u toate ca folia

nu este penetrabila la vapori !se lasa loc pentru aerisire intre folie si

termoi(olatie# ,ea ajuta la eliminarea vaporilor ajunsi in structura,dand osiguranta impotriva greselilor de e6ecutie a invelitorii.

11


12/15

Concluzii

/ricand omul a dorit sa%si economiseasca banii,iar pe cei pe care ii are

sa%7 investeasca in lucruri pe care le poate folosi imediat.

A e6ecuta constructii cu materiale grele,cu umiditate mare si e6ecutate in timp

indelungat trebuie sa apartina trecutului,deoarece aduce multe insatisfactii

atat constructorului cat si beneficiarului.

7n pre(et trebuie e6ecutate lucrari cu materiale usoare,fara umiditate si

cu e6ecutie rapda !2%- luni#.

'a aceasta data in +omania se real(ea(a majoritar constructii clasice

din caramida si beton,ceea ce implica multe de(avantaje8

%timp mare de e6ecutie$

%cantitati mari de materiale de pus in opera si de transportat$

%procese tehnologice umede$

%numar mare de muncitori.

)in studiile reali(ate de autoritatile in materiale de constructii re(ulta ca

,in tara noastra cladirile reali(ate din beton si caramida au inceput sa se

degrade(e,reabilitarea lor reclamand un volum si mai mare de e6ecutie,care

se adauga la necesitatea stringenta de investitii in constructii.

/ tehnologie care sa reduca toate aceste de(avantaje ar fi atat in

favoarea constructorului cat si a beneficiarului.)aca la acestea se adauga si

un pret mai mic,se poate vorbi de mari avantaje.

oua tehnologie consta in reali(area structurilor din8

%profile (incate usoare ca element de re(istenta$

%pereti interiori si e6teriori placati cu /S !asemanator 1A'%ului de C% C mm#

si gips%carton si termoi(olatie din vata de sticla sau poliureta$

%acoperis cu sarpanta si placi hidroi(olatoare cu arde(ie.

+estul lucrarilor de finisaje si instalatii sunt clasice8mocheta,gresie

baie%hol%bucatarie,(ugraveli var lavabil,instalatii electrice si sanitare cu dotari

!grup sanitar cu cada baie,lavoar,F si ,la bucatarie chiuveta cu

picurator#,dar mult mai usor de e6ecutat,datorita acestei noi structuri,ceea ce

conduce la reduceri de timp si consum de materiale. alitatea lucrarilor este

superioara.

Aceasta tehnologie re(olva mai bine problemele referitoare lanecesarul de constructii,re(ultand urmatoarele avantaje8

12


13/15

.e6ecutia lucrarilor mai rapida,prin reducerea timpului de e6ecutie cu pana la

45>8- luni pentru o lucarare de 00 m 2 !apartament = camere

Gdependinte,fara subsol#$

2.costuri de e6ecutie mult mai mici !cca 50>#$

-.re(istenta la grad mare de seismicitate$

=.cantitati mai mici de materiale de transportat si manipulat !20 t fata de C=

t,pentru apartamentul de = camere descris mai sus#$

5.pierderi mici de materiale$

C.energia consumata este mult inferioara$

4.nu necesita utilaje grele si transporturi mari de materiale$

.durata mare de viata a materialelor inglobate$

B.e6ecutia nu depinde de conditiile atmosferice.

/tilizari

Acest tip de constructii,reali(ate prin noua tehnologie,se pretea(a la

urmatoarele utli(ari8

%constructii cu destinatie de locuinta$

%spatii comerciale$

%spati de depo(itare$

%sedii de firma$

%spatii administrative in constructii industriale$

%moteluri si hoteluri cu regim de inaltime de 1G2$

%case de vacanta$

%statii de ben(ina$

%constructii de depo(ite frigorifice.

Avand in vedere ciclul de viata foarte lung al acestor constructii si

posibilitatea de recuperare a materialelor foarte usor si rapid!pentru

constructia altor modele arhitecturale#produsul este deosebit de recomandat

pentru viitor.

1otentialii clienti acopera un segment foarte larg%de la cei cu venituri medii%

modeste pana la cei cu venituri mari%in conditiile in care se asigura acelasi

grad de re(istenta,diferind doar finisajele.7n +omania s%au e6ecutat astfel de

lucrari la Sinaia.

1retul de e6ecutie este foarte mic in comparatie cu lucrarile grele dincaramida si beton.

13


14/15

1returile mici de e6ecutie cuprind8

%structura de re(istenta din profile metalice (incate ,usoare$

%placarea cu /S si gips%carton$

%termoi(olatie cu vata 7S/*E+$

%acoperis cu sarpanta si placi hidroi(olatoare cu arde(ie$

%finisaje interioare cu (ugraveli din var lavabil,mocheta,gresie

,faianta,tamplarie lemn$

%instalatii electrice$

%instalatii sanitare si dotari la baie si bucatarie.

%i#uranta constructiei

1rin noua tehnologie se asigura o siguranta a constructiei foarte mare8

%re(istenta seismica mare,pana la H +ichter$

%i(olatie termica foarte buna,echivalenta cu o (idarie de - cm.$

%re(istenta la foc mare ! IJ"B0#,deoarece aceasta tehnologie nu foloseste

elemente combustibile$

%ciclul de viata al materialelor este foarte lung$

%grad inalt de confort.

1rin noua tehnologie de e6ecutie propusa se poate recupera prin

demontare pana la 0> din materiale si se poate muta in alt cartier sau in alt

oras sau de ce nu se pot reali(a alte modele arhitecturale.

"olosind aceasta tehnologie se poate construi o casa in 2%- luni si la

un pret care este aproape la jumatate fata de cel re(ultat prin utili(area vechii

tenologii.

14


15/15

!I! I06R'*IE

%+evista Antreprenorul r.4

Istoria Tehnicii

Documents

Transcript of Istoria Tehnicii