'. . .~ .. EDITURA TEHNOPRESS , Str, Zimbruluinr:17 " 76004 7 Ia~'i-::", - , , TeL/Fax: 0232260092 ·,

- . . . .. t'-

, IS:s!'ti~ 97~c8048-38-!

l\1'icolae-Acbimescu c,

INDIA , < . -' . '

RELIGIS SI FILOSOFIE -" '

-' £ ' ~editura ['elIDopres~ ',' lA~I ' c "

BUDISMUL

, in multe privinte, budismul prezinta multe asemlinan ,eu _ jainismul:in eeea ee prive~te istoria ~i legenda intemeietorului sall, -dOctrina despreeliberai-e; structura ordinului monahal ~i cultul,lntrucat eei doi intemeietori ai aeestor religii au trait aproximativ In acee~i

, perioad1l, este difieil de apreciat eu exactitate care clintre ei a preluat de Ia celaIalt diferitele elemente religioase ~i filosofice eu un eonpnut amt de asemanator. Daea avem in vedere Insa faptulca jainismul, Ia origini, n-a fost niei pe departe 0 forma de religiozitate absolut nouii,

... cidoar rezultatul reformei unei eomuniti!Ji monahale existente deja de ~w'rrii.i1W: Vreme~ eorelat eu faptul ea budismul rei eva 0 rafinete eu mult

mai mare decat jainismuI, amt in ee prive~e Jegenda mentorului sau cat ~i in plan doetrinar ~i praetie, atunci s-ar Eutea presupune ell. transferuI s-a faeut dinspre jainism spre budisrn 28_ ' ..

.... -- ' Dupa cum se ~tie, Buddha a fost ruml dintre ganditorii eu 0

mare influenta in istoria omenirii. Invatatura sa a avut un mare impact __ ,asupra subcontinentului indian vreme de mai bine de,lSOO de ani, ~i in

toati! aeeastii perioadil. ~ evohiat ~i s-a diversifieat eel PU!in in acee~i masura in care a faeut-o cre~smul in primele cincisprezeee secole ale sale de existenla in Europa. In secolul al XIII-lea, cfuld influenta budismului a dispamt in spaliul sau de origine, eI se raspandise de multi! vreme in Tibet, Asia Centrala, China, Coreea, Japonia ~i Sri Lanka 9i avansa spre Asia de Sud-Est, istoria ~i impactul sau asupra

: ;,;,pppoarelor din aeeste zone fiind la fel de eompIexe ca ~i in India ~~ ..

.. ~, ~

l!,~;~~; \ " , .. '-' \

;j · ' g28. Cf. Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit, p. 126 ~.

216 . . - - .- " - '" India-: Re1igie ~ifilOs6tie ··-""-·-'Budism;U ,·,,, ,- - , T 277

l.Literatura sacra dovedeaselifaptul eli a?eIe pasaje din ~a.:n<?n, despre,£are se erede eli ;" .... . . ar reprezertta Inse~i cuvintele lui Buddha, at' fi exprimate, de fapt,

Nici 0 singura lucrare din foarte vasta literalurli budisla . ehiar in propria sa lirnbii, Totu~i pali nu este.identicii cu magiidhi, transmisa nu provine de JaBuddha insiI$i. Dupa moartea lUiBilddha 'i" ~ '-""'~~ntri.tcii irdiiTIliapiilinuclescopcrinraceJe trasaturi caracteristice (priin sec. al V-lea I.d.Hr.), cele mai vechi comunita!i budiste au ' limbii magiidhi Piili are rnulte trasaturi comune cu limbile coieqionat, probabil, cuviintiirile ~i predicile sale, trnnsmi!iindu-Ie prin - .... "'centraFapusene, in vrerne ce rnagadhiesle 0 limba central-riisanteana intenned.iul dialectului miigadhI, limba vorbitii in regiunile in care a) Tipitalm acti vase Buddha. In schirnb, nu posedam nici un asemenea canon _,~-:H ::=-=. _ Canonulpiili, numitTipitaka (\<cele trei co~uri"), cuprinde . primordial. Izvoarele filosofice aflate Ja dispozitiacercetatorilorin trei grupe principalede texte: Vinay4...:.Piialm, Siitta".:.Pitaw ~r ' domeniul istoriei religiilor, sunt scrierile sacre ale diferitelor ~li budiste, A bhidhamma - Pitaka. pastrate In limbile paIi ~i sanscritii, sau celetraduse In chineza ~i tibetanii. Vinaya - Pitaka conline diferite reguli valabile pentru ordIDul

J.l.Callollui hillayiillist monal1al. Cea mai veche parte dID Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0

cblectie de 227 prescriptii disciplinare (patimo!ckha). Aceste reguli abordeaza to ate normele seriO'ase sau mai putin serioase de

HDuIyana este denumirea comuna pentru cele mai vechi ~coli comportament, dupa care enumera pedepseJe disciplillare pentru budiste. Fiecarell1nne aceste ~culri~j-avealJropriUl'sai1canon;-cafe ,~-::,'" .:;;~.;,"", mtaICarea'urtbra dintie~ac-este-a:' Fiedfrei reguli ii este asociata 6 continea propriile cuvinte sau capitole ale lui Buddha, exprimilnd povestire ~i un comentariu. . doctrina acestuia La acestea s-a aclliugat 0 serie de lucran necanonice, Sulfa _ Pitalm cO'n1ine cuviintiiri, predici ~i aforisme ale lui constand in comentarii l,a scrierile canonice ~ i tratate doctrinare Buddhasau ale discipolilor sai. Din acestetexte tragem concluzii sistematice. Singurul canon complet pe care-I posedam este canonul -privind invaliitura lui Buddha. Vinaya se adreseazii doarmonahilor, hlnayanist al ~eolii Theravada, scris in pali. Scrierile canonice ale in vreme ce Sutta, dimpotriv~ are 0' semnificape deosebitii pentru to!i ~cestei $cO'li reprezinta astiizi autoritateasupremaa budi~tilor din Sri budi~tii, fie ei chlugari sau mireni. Sutta:- ?itaka consta din dnci LilDka, ca ~i in Binnania ~iThajjanda PO'trivit traditiei, acest canon a colectii (nikiiya): 1. DIgha-Nikiiya, ear:e C9I,lliny 34 ,de t~)';te"lungi"; ", . . ,. _ . fost redactat4nSri Lanka, in primul secol td.Hr. Cu toate acestea, 2. Majjhima- Nikiiya (152 texte de "lungime medie" );-3. Samyutta doar (, parte din coIl-p.Ilutul -acestO'r scrieri 'canonice provine cu _ Nikiiya, coh~tand din 2889 texte, cumult mai scurte decat texte1e certitudine de laBuddha ~i.ln decursul timpului, diferitele prelucriiri . din colectille p}ecedente (dupa continut, ele suntriinduite In 56 grope); poetice ~i modificiiri tacute inmomentul redactlirii definitive au collferit 4. Anguttara - Nikiiya, grupatii in 11 capitO'le (numiirul temelortratate o alta forma celor propovaduite de eatre Buddha. Comentatorii nu in cele 2308 text~ din aceastii colee tie determina aceastii grupare) $i fae nici ei In lucrihile lorvreun secret din faptul cain scrierile canonice 5. Khuddalm - Nikiiya, care cuprinde 15 lucran de sine statiitO'are. giisim un cu totul alt material in locul propriilor cuvinte ale lui Buddha. Dintre aceste 15lucran, una face parte din categoria celor rnai traduse Pe de alta parte, existii ~i tradipa PO'trivit careia limba pali ar fi identicii . lucriiridin literatura bhdista: Dhammapada, care coniine 423 aforisme eu magtidh,::.Jimba materna a lui Buddha. Aceasta parer~,~ d9~sa metrice. Alte lucranrenuniite din aceasta coleqie' S~i:. Udiina "i'~

...... . _"" _.",'., ~ .. -. - ··.-.'v,,""'--""'~ ~ .~ ' .. ~_ " , '.

~ ,~.

'.~ ;~

., .... ,"--.

282·-···· .... -·--. · .. · ~ -··-··"'-··· , · - · · ---· - India; Religie§i' mosofitr~~-,-+: "~ .. --~--... Budisnilll . .... ---" • - -.. 283

sarvas~va~e: Confbrin traditiei, celedoua petsq~~.ar fi iBe~titfl1 ' dar mm mulp cercetiitori modemi ii considera doW. persoane distintte·

• . . ., " . . .. <; .~- ,

pe unul iI considera drept Vasubandhu din sec. al IV -lea,d!lSclil al .. .. " c, -- '," ~colii ' Yogiiciira; iar pe ceUilalt drept Vasubandhu din sec. al V-lea,

un dascliI al ~colii sarvastivadine. Este incert dacll renurrritul poet budist -- -, .. -·Aivaghosha.- care a trait cfuldva injurul anului 150 d.Hr., ar puteafi

privit ca un adept al directiei mahiiyaniste. intr-adevar, lui 1 se atribuie

_ ""'.,, patemjJilJ~1Ltll!(!LcJlrtiAg~tri:qar,~omahayaniste"cunoscuta doar in traducere chineza, dar in celelalte I ucran nu apan!xpriinate clar mer" un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca lucrarea respectiva sa fi fost atribuitii pe nedrept luiAivaghosha. Dintre It:\crarile sale, trebuie mentionatii mai ales Buddhacarita, reprezentand 0 biografie a lui Buddha in fo=a poetica. Doar treisprezece dintre cele douazeci ~i opt cfultiiri ale cestei lucriiri s-au piistrat in limba sanscritii. To~i, integral, este accesibiJa in traducere tibetana ~i chineza.~,~~ ... -'L~;:-~,~~--·~ ,·;·--~..::=:::-:::,:,-

. - , . , . ;- """ ,. , -",',""''-',,,,' "" ' - ::-."' ."" ".,, ,- ,'-,-" '.' .:, ' .. - .

1.3. Literatura vajraylinistii

Curentele tantrice, analizate dejain cadrul hinduismului, apar ~i in budism. Tantrismul budist: constituie celt de-a treia dintre marile direqii budiste: Vajrayiina sau Mantrayiina. Literatura tantrica budistii constii din scurte formule magice (dhiiram) ~i ample lucrari

. " tantrice, care prezinta doctrina ~i rituaJuriie. La acc5tea se adauga> -_-~= __ ._.::.:' difepte manuale ~i comentarii sistematice. 0 parte dintre ai:este lucran

s-au piistrat in limba sanscrit:a, dar cea mai mare parte dlntre ele 0

. cuno~ doar prin intermediul traducerilorchineze ~i inspecialtibetane. . " -

\ \

2. Buddha: istorie ~i legenda ... ~" .. "" < .':.'~i . ·-

Toti cercetatorii contemporani sunt de acord cu f1lBtvlca Buddha a fost 0 persoanii istoriea in istoria cercetiirii mai vecill s~b CoIlBemnat diferiteteorii prin 2ares~a incercat 0 interpretare sinibolicll <.'

\, \

saumilologica alegendei lui Buddha629• Potrivit uneia dintl'e aceste

. ~'t~orii , de cx.emplu,Buddha a fost'asimilat untn simplu mit solar. .. f~ T. ~ 'f',.

? ', <.f, Atilt in unele paqi canonice cat ~i in altele necanonice ale llteratlllii budiste descoperim relatiiri privind viata lui Buddha. LlJcrarea Buddhacarita a lui A.§vaghosha ~i Nidiinakathii, 0 introducere la .comentariul Jiitaka, sunt cele mai vechi biografii ale lui Buddha pe care Ie posedam. in acestea giisim toate fazele inlportante ale vietii lui Buddha. Totu~i, intfunpl8rile reale suntcombinate in ~amiisu.ra cu

-'materialullegendar, incat'doarcilteva caracteristici izolate ar putea fi evaluate carealitiiti istorice. ·

Gotama Buddha s-a nascut la Kapilavathu (sans critii: Kapilavastu), ora~ul principal de pe teritoriul clanului Sakya

_ ("puternic"), azi or~ul Lumbini din regiuneadepresionara Terai din N epal. Aceastiizona este situatii laaproape 0 sutii cincizeci de mile la nord de Benares, la poalele munjilor Himalaya Budi~ din Sri Lanka, ca ~i cei din Bi=ania ~i ThaiJancta, cred ca Buddha s-a nilscut In anul 623 i:d.Hr. ~i a murit in anul543. Cea mai mm'e parte a cercetiitorilor modemi, insa, considera ca Buddha ar fi trait candva intre 560-480 i.d.Hr. -Numele tatiiluisiiu, Suddhodana (lit. , "orez pur"), este sugestiv pentru indeletnicirile membrilor clanului. Ace~tia se ocupau eu agricultura pe un mic teritoriu, care nu dep~ea in suprafata noua sute de mile piitrate, in parte pe pantele joase ale munpJor HirQaJaya ~ i in

. . _parte pe ciimpiiie de la poale. ,~-.

. - . Sakya Iacea parte dill rilndul diferitelor ne~1Jri raspandite de-a lurtgul J.i.n1i tei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizajiei Indiei de nord aflata atunci in p\inii dezvoltare.ln perioada n~terii lui Buddha, aceste popoare erau inciilnai mult sau mai Putll independente ~i erau conduse oarecum dupiireguli asemanatoare. Ele ar putea fi n1)Inite mai degraba republici tribale, pentru ca erau conduse de

. ',"Y;ji'garhii, de sfaturi ale b1ltranilor sau de 0 combinatie a acestora. 1·\ " ' "or.> •

. ,,:,. ;~\.]? Detalii desp.re legenda I ~i BUf!dl1g,}_ezi in: E. Senart, Eseu des pre legenda lui Buddha, trad. rom., InstitUruI'European, Ia~i, 1993.

- - : \.," -

. 1 .

_28_:;_·· ____ ~_ .. -_ .. _ .. _ ...• _ .. ,_. _. ______ ._In_di_·a_,_R_e_lt..:·gI. _. e_' ~.:...i_' f~il;-,-,O,S._O~fi_' -~ f· -~~, . . . ..... . , ' .' ---~.---~---~---

Probabil, unele clintre ele I~i alegeau un conducator pentru 0 pei-i(Jada ziJe dupa na:jtere. In Iegendcle de mai tarziu este deseris ca un tanfu

285'

limitatii de timp, dar nu aveau regiIn sensul striCt al cuvantuluii, a5a de geniu: nimenl nu-I putea Jlltteee laniei 0 proha a trupulul s au a

> _><~<.Jn_c~~}!'ldl,li.~.IE.~,~~P.9trivi!~~~~fl B~~~_~~_fi. !9~_ fiul :mill re~e ~tii.~l riispun:lea:a to~~~ ~treba.ru~ ~!~l:ptilor, ~ ~~ elle g~lea .. . trebute respmsa. Cu toate aeestea, Sakya col1Slderau ca detufe:(~et1V iptrebiin, ehiar ~I eel mm pneepuJ:! dintre el erau nevOlJ:! ~a taea . .

rang de regi, nobili ~i rlizboiniei In raport eu eivilizafia in ansamblU; ~i, .. Mai tilrziu, intr-una din zile, tatal sau are un vis deosebit: 11 Intr-adevaCprobabiJ -carillieciino~teatiprioritiitea eererrioni.ala a yede pefiul sau imbraca11n ve~minte galbene de ascet,parasind paJatul. briihm3l1ilor, a~a eum 0 recuno~teau alte popoare. Se eonsiclerim 0 Astfel, se hotfua~te sa-i of ere toate blieuriile vietii ~i ii eonstruiq te

. ~.--~," elita ~i poate cii insu~iBuddha trata lumea Inconjmatoare cu siguknta I' . elite un palat pentrU fieeare anotimpai amllui. TotodatA porunee~te sa . , '. omului provenit dintr-unneam de Seaina630. ., " >c. '. ... .. fie urmfuitfoarte Indeaproape. De fiecare datiicand piiriise~e paJatul,

Potrivit legendei, cand s-a nascut Gotama,Asita, un mare ~ta! sau porunce~e slujitorilor siii sa Indepfuteze de pe striizi tot ceea vizionar din Kapilavatthu, a venit sa-I vada ~i a prezis di acesta va ce I-ar putea indispune pe fiul SalL ajunge un mare smnt sau un mare rege. Potrivit unei vechi balade La ~aisprezeceani se c1isiitore~e cu dom prinlese dinregatele budiste, vi\z3nd multirnile de zei bucurandu-se,Asila i-a Intrebat de invecinate, Gopii ~i Yasodhara. Dupa treisprezeee 3l1i, aceasta din ce se bucura, iar ace~tia i-au raspuns: ' mina ii IllU?te uri fiu, Rahula. Aceste amanunte suntprobitbil autentice.

"Copilul Inlelepciune, giuvaierul b e altfel, Siddhartha a fugit din palat la purina vreme dupa ~terea --:--~" .. ~o <" - A~a de'pfeti{js'capereche rili:~i 'are;"> '~""'~' . lui Rahula, respectalldastfel obieeiul indian care nu pennitea renuntarea ·

S-a nascut la Lumbini, pe pamant Sakya la Iume decat dupan~terea unui fiu sau a unui nepot. Pentru fericire ~i bucurie In lumea oamenilor,,631. . . De~i tata! sau Inceardi. pe mai departe sa-l izoleze pe tfuliirul Mai departe, ni se relateaza cii vizionarul s-a dus In acei ioc prinlin pa!at~i desfatiitoarele sale gradini, to~ zeii zildfunicescceleplanuite

~i , vi\z3nd pruncul; a prezis: "Ceamai de sus iniiltime a patrunderii (cu de tara ~i, in cadrul unor trei ie~iri consecutive, Siddhiirta 1lltillne~te la mintea) 0 va atinge acest copiI; el are sa vadii ceea ce este mai pur ~i . Illceputun bifullli foarte sHibit, rezemandu-se in toiagul sau, apoi, a doua va face sa se-nvilrtii roata dreptiipi, el, eel plin de eompasiune pentru zi un bolnav cu fata lividii ~ avandfebrafoarte mare, In fine, a treia zi, la

eei muir. D.arte s~ varaspandi re:igia lui"63~ . . . __ .. poartac~~ui, un~Orl.Ap?i, laul~ai~: ~~l;,nain~e~.ur: .:.,._, In .~il1ceaZ1, dupaIla!ltere, mtr-o amb1aD(a splemna, pruneul cii.lugarce~md, calm ~I semn, ~l aceastannagmeillini~~,ariitfuJ.du-l ca

-_. - a primit nurnele Siddhiirta (p.iili : Siddhattha). Cu toate acestea; in religiatepoarescapademizeriilqi suferirJtelevietii omene¢634. . literatura budista, el este pomenit cel mai frecvent cu numele sau de Pentru a-I convinge ~i mai tare In hotiirfu'ea sa de a renunta la clan Gautama (pali: Gotama). lume, zeii il trezesc peprintln toiul nopjii pentru a privi trupurile goale

Buddha a fost erescut in Kapilavatlhu de ciitre a dOM sojie ~i dizgrarioase ale concubinelor adormite. Atunci decide sa-~i puna In a lui Suddhodana, Mahaprajiipiiti, deoarece mama sa murise la ~pte aplicare definitiv hotfu:fuea. 4i cheamllscutierul~ ~o~ cii.lare

630. M. Carrithers, Buddha, trad. rom., Humanitas, Bucure~i, 1996, p. 26. pecalul sau preferat Dupace se depfut~ bine de or~, se opre~e, W 631. SutJanipala, 683; Rhys Davids, Early Buddhism, London, A. Constable; : 633.-P.Carus, Gospel of the Buddha, according 10 Olds Records, Chicago,

" ." 1910, p. 29; apud H. Nakamura, Orie~t ~i,Occi4,e':!!'R;{t1 . , ', ~. ' ",'-,.. c''' c.. . Open Cou.",~,,~~. 1930, Pl'. 10-1 1. 632. Rhys Davids, op. Cil., p. 30; apudibidem. 634. M. Eliade, [s{oria credinfelor ,i... , Il, p. 75 .

.. -..... - .

~ ,"

278 India, ReJigie ~i ffiosofie I

*­I'· . -- lludismul ' 279

("aforismecu caracter festiv" ale J;>i Buddha, ill forrnametrica.1a~e comentariu In Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a c~menta!, intre sunt anexate povestiri i';;prozi), Slitta~Nipiita (0 colectie ~i~Xte ~(;~Ie: Udrina, ih'~ra- ~i The;igiithii. . , .. doctrinare scurte, intre care uncI>-- pievazute cu diferite povestlri in c) Manuale

-. T " proza), Thera- ~i Ther 19iitha (dO',l" w lectii de versuri; atribuite unor - ---" I" •.•. -" '. Literatura piili ~on!ine ~i multe manuale. Acestea au drept calugan ~icalugarile cu totu! excc;p!ionali), Jiitaka (0 colectie de I ~GOp sintetizarea~i sist~rnatizarea invalaturij lui Buddha, raspandita

.....

povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; to~i, doar - - .. - " ' prin mulie lucrari canonice. Nettipakarana ~i Petakopadesa sunt versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), ! . 1 _ ·~()ua mult pre!uite introduceri in doctrina lui Buddha. Budi~tii din Apa.diina \0 colectie de legendel!l-:y.?t~.mL9-.e.~PI~...§.tlJ?-~i sa~.fll)-!!L"'; __ " I_~~ __ " Uirm~nia I.e. consid_era cano.nice~i ele dateaza, c.hipm:ile, din sec: 1 budlste) ~l Buddhavamsa(relatan despre Buddha ~l cel 24 de - d.Flr. In Mllzndapanha sunt ilustratepuncte doctnnarelffiportantem predecesori ai sai). cadrul unui dialog intre c1ilugaruI budistNiigasena ~i regeleMilinda.

Abhidhamma - Pitaka cuprinde ~apte lucrari, care Milinda este identic cumarelerege grecMenandru, care in sec. alIi-lea abordeaza~i clasificanotiunile eentrale aleinvaraturii lui Buddha. Cele LdHr. stapanea mati regiuni dinnordul Indiei. Versiuneapiilitransmisiia mai cunoscute dintre acestea sunt Dhammasanganj~i Kathiivatthu. Milindapafzha este, to~i, eel putincu catevasute de ani mai veche. Cea

b) Comentarii mai serrmificativa prezentare sistematicaainvalatlUii lui Buddha este Dintre lucrarile canonului piili face parte ~i 0 serie de Vis-uddhimagga, realizatiidecatrerenumitulcomentatorBuddhaghosa.

comehtarii importante, scrise fie inpiili fie in anlJl!lite dialec!e! intre=~~.:;" 1~~·~~:;:·· - Cele doua cronici in piiIi, Dipavamsa ~i Mahiivamsa, sunt care canonu! ~colii Theraviida ocupa locuI prinCipal: respectiv in ' . ... . ' ' izvoare prelioase pentru studiul istoriei budismului in India' ~i in Sri singaleza, binnaneza ~i siameza Cele mai vechi comentarii dateaza Lanka. Dipavamsa a aparut, probabil, la sffir9itul sec. al IV -lea, iar din secolu! alN -lea, dartradipa intocmirii unor asemenea comentarii .Mahiivamsa la Ineeputul sec. al VI-lea Autorii celor doua eronici au s-acontinuat pana In zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piiIi folosit material din vechile comentarii, astazi pierdute. sunt de 0 importanta foarte mare pentru studiul istoriei budismului nu Alte vechi ~coli budiste aveau la dispozilie un canon redactat doar pentru faptul ca vechii exegeti dau expresie concepjiei lor proprii in sanscritii. Totu9i,mu s-a ,traI1sIllis.piciun canon complet in limba despre Invalatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci ~ipentru sansqita. ExistiLqoar un numar mode-st-de luetariJn sanscrita sau ca ei folosesc material din cornentarii Cu mu!t mai veehi, care s-au ---- - fragmente din asemenea lucrari. S-au pastrat; de pima, in sanscri~ pierdut. Paterniratea~mentariilor piili clasice este atribuita unortrei fragmente din Vinaya - Pifaka apar(inilnd ~coiilor s~;'-:'aStiviidiniior ,-barbati invalali din sbfolele IV - V, care comenteaza eea mai mare 9i mulasarvastiviidinilor. in afara de acestea,a:vem la dispozilie mai parte a lucrarilor canonice. Ace~tia au crescut in India, dar ~i-au multe colectii de legende in sanscrita. intr-o anumim privinlii, acestea petrecut 0 parte a vie!iiin Mahavihiira, 0 manastire renUinita din ne amintesc de Jiitaka ~i de Apadiina din carionul paZi. In aceste Anuriidhapura (Sri Lanka). Cel mai important dintre ce!. !t~i. este , , ; le.g~nqe serelateaza din vielile anterioare ale lui Buddha sau despre Buddhaghosa. Toam lumeaeste de acord cael este autorul un;~J~~ .·' Iaptele bune ale unor sfmli budi~ti. Doua dintre cele mai renumite de co~entarii clasiee, in~ crre comentariile 1a primele patru{{ikiiya 'C. 'c9!eclii de legel}q~ suntAvadiinaiafaka ~i Divyiivadiina. Pro babil ale Vmaya - PitaL, ;;,. Sutfa -.- Pitaka. Buddhadatta it seris un ., CifeIe aparlineau caiiOnuIui m;:';U:;dfVastivadinir::ir: Marea1>hlT"\i'·~-"

~ . ."

\

: "': ,:" .

280 ' I India. Religie ~i)ilosofie B"dismul 281

confinutului lucriirii Mahhvas/ tJ se constituie din legende ~i relatan Renurnite lucran S iJlra din aceste coleqii, piistrate in sanscIita, sunt privind existenlele antelioiu:e ale lui Buddha ~i despre cursul intregli Vajracchedikiz (care face parte din prima coiectie). Existii ~i alte sale vieti. Materialul acestei lucran, ~a cum reiese chiar din text, este colecpi de S iitra ~i 0 serie larga de S u1ra de sine stiitiitoare. Una

, -_coo. Y o prelwl.tdiri Vinay£i-Pilakd-~coliiRjkOtiariiViidfni/or:'- '- " ' ''~~'-~'~'' c' r ~"""~aUitreceleniai sehllUficative SiJtra mahayaniste de sine este , _0 !

Parti importante din literatura canonica sanscrita s-au pfurtrat I Saddharmapundar JKa-SiJtra, care iln~rreaza un stadiu timpuriu al cu ajutorul traducerilor chineze $i Iibetahe.CorespiinziitorpriIilelor ·· 'j " .0.-. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine atilt material mai vechi palm Nikiiya din Sulta-Pitaka a canonului pali, existii patru Agama '. I . c~t ~i mai nou. Textul relateaza despre existen(a precedenta a lui in .,. trad~cere" ~hineza:: DIrghag~ma, ... Ma~h!'a.magama'·'~"· ---j'-'-~f~ddha ~i de~pre?rimele faze ale vielii l.~ Bu~dha istorie panii~a ' Samyuktagama ~I Ekottaragama. Mal multe lucran dill cea de-a ' ,'>.. ., pnma sa predldi dill Benares. Lucrarea ongmaraprezenta, probabll, . eincea coleerie a acestor Pitaka exista'~i in lirnba chineza, cum ar fi, biografia autentica a lui Buddha, prezentatii de ~ala sarvastivadinilor. de exemplu, Dharmapada, Udana, Siitranipiita, Sthaviragatha ~i . interior, textul afost prelucrat, dupa ce a gasit ecou in cercurile Buddhavamsii, care corespund urmatoarelOT lucrari din canonul piili: . niahayaniste.ln Lankizvatara-StJtra se relateaza despre 0 vizitii racutii Dhammapada, Udana, SiJffaniptita, Theragathii ~i de Buddha regelui demonilor, Ravana, din Sri Lanka. Inviilatura Buddhavamsa. Nu se ~tie cu sigurantii carei ~coli au apartinut aceste i prezentatii de Buddha aici are multe triisiituri comune cu doctrina ~colii

. __ .. . texte. Mai m~t~ dintre textele ~in~a-:itaka ale !colilor_m~,vec~, ' ... , .. I " ,,~. Yog~ciira. D~1tre _cel~lalt~ SiJtra de sine ar_mai tr~bui remarcate in _, s-au transmls 111 traducere chineza;- mtre care. aceJea' ale. ~colll ''1 ~c ,~ 1.'-~: ~'-speclal SukhavalIvyuha ~I Suvarnaprabhasa. Mahiisanghika, a sarvastivadinilor ~i mi:Jlasarvastivadinilor. in plus, I D~i Siitrele mahayaniste pretind cii invatiitura cuprinsii. in ele Vinaya-Pitaka celei din urma ~coli arnintite exista ~i intr-o traducere ar fi fost propovaduitade catre Buddha ins~i cu diferite ocazji, to~i tibetana Abhidharnui-Pitaka sarvastivadinilor, careexistii in traducere '-' 1 ele sunt mai recente dedit textele doctIinare apar(iniitoare celor mai chinezii, ca ~i Abhidhamma-Pitakn a ~colii theravadine, consta din I vechi ~coli budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste au fostredactate, \'3pte lucriiri, chiar dacii cele douii. colec(ii, in ceea ce prive~e continutui, I probabil, in jurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre au foarte pu(ine in comun. ! StJtre a fost tradusa in chineza in aceastii perioadii ' ..

. I ;:. . in afara~Siitr~lor, iite;-atura sacra mal1iiyanistii constii dintr-o .. - _. 1.2. Canonul mahayanist .. -. c ;:"'i;;nga ~erie"'"d~ luCTiiri scrise de'persomilit~lide renume, avand un

Pe la inceputul erei noastre cre~tine a aparut in c~drul budismului 0 nOlla directie, Mahayana. 0 mare parte a literatuni mahayaniste s-a piistrat fie in textele originale sanscrite, fie in traduceri chineze ~i tibetane. Cele mai multe texte doctIinare mahayaniste (S tJtra) arnintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doctrinare ale celor mai vechi ~coli budiste (Sutta sau SiJtrar Cele trei mari coJecpi SiJtra, respectiy j>rajfiiipiiramitii, Buddhiivatamsaka ~i

. R:a1pwkiJta, s-ali transmis ~tegral doar in traducere c;hineza ~i tibetana, ~'~ \ ' . ' .

\ .. -- .. -~ _ _.· .. ,. ···'r- . , " ..... ". , ' ., '" ".,,"

car3cter sistematic sau de zidire spiritill!J.a Cd rna; iinPoI1anti dascaJi mahayani¢ sunt, tara illdoiala, Nagarjuna (cGa. 200 d.Hr.), fondatorul

. . ~colii Miidhyamika, ~i Asanga, un exponent exceptional al ~colii Yogiiciira din sec. al IV -lea d.Hr. 0 alta personalitate cunoscuta a ~colii Yogacara este Vasubandhu, un frate mai tanar alluiAsanga. Ca ~i fratele sau, initial el a fost adept al directiei Hinayiina. In schimb,

. nu se poate ~ti cu certitudine daca el este identic cu autorullucraIii ,'_. <,;: ~_'~ bhidharr:" ...,!-;.:--sa, 0 prezent:"'f; sistem,:::~"'1<.:;l.doctr.inei ~colii 7"-,-,

286 ';

India. Religie §i .fiIo~ofie

taie pletele cu SPaM i$i sehimbi'i ve~tele de print eu acelea al~ tmui j vilnator ~i r~i triinite seutierul b ';)felll1a eu ealul mapoi la palaf,~~.

- . ;'.'-J,J.'> ,' ,; •

Din acest moment, Gm:tama va riitaci prin lume, pracl;lcand -=.,-- 0 ascezii foarte dura, injlll1g1 f".o: Uruvela, timp de ~ase ani. In acest

timp, se hriinea eu semin!e ~i ia; ba, ~i 0 perioada doar eu balega.Se spooe ea, treptat, ajunsese sa o-,nsume doaroo bob de orez pe zi. Era inibracatin haine grosolane, i: ; s1nulsese piirul.'/i barba pentru a se

_~autosupli~ia, ziibovea ore, intre ,; stand in pieioare sau intins pe ghimpi. , Rei'uZacategoric sa-~i mai spde trhpul$i fuiinele, aratand ingrozitor.

Se odilmea intr-un loc unde eadavrele erau liisate prada piisiirilor ~i fiarelor siilbatice ~i dorrnea ineonjurat de trupurile intrate in putrefactie. Se spune ea, la un moment dat, arf! afirrnat: "Trupul mi-a devenit neinehipuit de subtire. Din pricina putinei hrane, senmul pe,care-lliisam ciind rna a~ezam era ea urrna eopitei unei eiirnile ... Ciind eredeam ea-rni ating pielea de pe bwtil pooeam in fapt mana pe ~ira spinarii,,636.

"'~-;;= ', in pragulmortii , el ainteles eanu se l¢1a pecaJeacea blll1a,pentruca, . - . 'l -

in ciuda acestor forme extreme de ascezii, nu avusese vreo noua iluminare. Drept unnare, a renootat la ascezii, s-a imbillat ~i a ineeput - ai' , eli 637 sa se Imenteze n nou . ' ,

Dupa ee a renuntat la asceza, texteh: sacre ne relateaza ca

' Budisnlul 287

sa reprezinte in mod alegoric lupta interioar'a di", mintea lui Gaulama. ' D~pa ee il indepiirteaza pe Mara, el reU.'/e~te s:l·~i concentreze toate :r: .. o ••

" forl,ele spirituale asupra lll1ei singure proble)I1e: eliberarea de sluerinra. , , " Pe parcursul celor patru stiiri de veghe, intr-o profunda meditarie, el

inj:elege rnisteml ciclului nes~it al I1ll.'/lerilor, trJor~lor ~ireincani.arilor detenninat de karma, parcurge retroactiv nenumiiratele sale vieti anterioare ~i coritempla in ciiteva clipe existcnj:ele nesfilr~ite ale

. sen:.~11ilor sill, re,alizeaza ~tarea. de.)Iurn,ir:\a1-C:' (~()dd.f1J ),}nt~legand, tainele conditi6niStrJului'Universal, dupa care, odata C:U venitea zilei, a devenitBuddha ("cel ilurninat").

Timp de ~apte saptiirniini ramiine In aceasta stare de "ilwninare", rara amai avea sentimentul vreunor necesitiip: trupe~ti . in cea de-a 49-a zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au oferit mancare, iar el a acceptat-o. In acel moment avea inca indoieli dacil. intelepciooea abia dobanditii Il'ebuie s-o Imp~easca sau nu ~i altora. EZltarea sail stiirrut ingriJi:irareliieiior. Astfel, zeufBrahmii a coboriit din eer ~i I-a convins pe Buddha sa prop'ovaduiascil. invil.!iitura sa eelor din jruul sau. Atlll1c~ Buddha a decis ca prirnii care ar trebui sa-i cunoasca invalatura ~i intelepciunea la care ajunsese sa fie cei cinci asceti Imprelll1a eu care practicase asceza injlll1gleJe Uruvela. I-a descoperit in pm'culde animaIe din apropierea or~ului Benares, lll1de ~i-a tinut prima predica, 89a-nurnitapredica de la Benares. in

Mara ("Cel Rau", "Moartea") I-a atacat cu violenJ:ii ~i a incercat sa-1

~spiteas:a in .toat.e f~lur~l~rentru a-i distrage a~entia ~ela me~,tatii-t;,:;., __ rosa rara sOlfl de lZbanda . Este fOar):e probabll ca toate aceste lspite --_ii aceStei predici, cei cinci asceti au aderat la fuviJ$ura sa, devenind

=-=-- .:~;-. prirnii ciilugiiri ai comunitatu budiste. . 635 Exista un motivprecis al renull\lirii la 1wne: "Viatilnn11jioculfa;;;ilieT;;;j-~ aparutingusta ~i nedemna, in vreme ce , viala petrecuta tara adllpost e neingraditll; e anevoie sa duci a via!i\ spiritual~ des~vilr~ita ,i pura In toate privinlele ,i sa rama5 In acela,i timp in inghesulala cllminului". Vezi Majjhima­Nikiiya, I, 24l.

.~

636 E. J. Thomas. The Life of Buddha as Legend and His/Dry, New York,

Barnes and Nobl es, 1952, p. 54. ':: ,;,~"",:f.;·' 637 Majjhima-Nikiiya, I, 247. . _ ,; •.

, 638 Miira 11 ispitea astfel: "E~ti vlaguit de-atata post,i moartea !i-e·:ipfoape. , Ce.Jol?,o "J'.caznele tale? R)nevoie~te sa.~'il'l,"'~,!ata~i aisa.fii in stare sa faci ."

fapte bune". Gau/ama a Tamas, insa, impasibil T~pUllzimd: "0, tu,prietenea1

---Um acelmoment, Buddha 8 ratacit din sat in sat numil.rul , ,

adeplilor sillcrescaud foarte repede. Se poveste9te ca, dupa aceea, a rev~nit in eomooitatea sa natala, lll1de i-a convertit pe tatal sau, pe sope 9i pe fiul sall, Riihula. Adeptii cm"e renootau la viata lor Iwneasca

, :c 9,U~,~au lui Buddha deveneau monahi cer~etori. Ceilalti, surori ~i

''<~~~t~i delAsator, lu, eel rau, din ce pricina ai venit? Camea sa se iroseasca, dar ¥-i'mrntea sa Se facs mai linj~tia ~i atentia mai statomica. Ce e viata in aceastA

lume? MaJ bine sa mOf-In bMaJie-decfti' :s:>traie~c jn£-:>,,-:.\~~Vezi SullanipE.la;'

, 425,439. In ceJe din unna, Mara a cedat; vezi ibidem, 445 . . '::. .'(~~'';-~ , .

,-...'.

w. '.", ..

. . .•. 2SS' .,,-. -_. . Il'lIiia.Religie~i· iiIo~ofie •. . ~ '.. "",. Bii{!ismul ' " ."" .. . .... . ", 289 --~------------------~------~~~~ --~----------------------------------~ frati mireni, aveau'in primul rand indatorirea de a Ie asigi.rra hlana ~i imbriicfuuinte mo~:ilinor. In textele budiste sunt amintiti deseori nenumarati membri deseama ai ordinului monahalintemeiat de

-" " ' Buddha::' sii':{IJUira ' (JJali: Sfiriputia) ~i Maudgalyfiyand(JJali,: Moggalliina), doi prieteni din tinerete, care imediat dupa i1llll1inirr~ lui Buddha s-au aJaturat comuhitatii itcestuia,ca ~Ananda, discipolul preferat allui Buddha. Intre adeptii lui Buddha se giisesc ~i nenulnfu'ate

-~.-- persoane de vazil. ~i cu 0 situatie materiala deosebita. De pildii; regele . din Magadha, Bimbisfira, i-a diiruit Maestrului 0 piidure de bamb~i, in care acesta poposea deseori lmpreuna cu monahii sai. Tot la fel, bogatul negustor Aniithapindikadin SnivastT(pali: Siivathi) a'ridicat

In anotimpul ploilor, Buddha, lnsotit de Ananda,discipolul . ;a:{Iiubit, popDse~te in Veugrama ("satul de bainbu~i"), unde seva imbolnavi de dizenterie. De~i a fost la un pas de moarte, areu~it sa &pa~easca criza. La cererea sa, Ananda ii iidUil1[pe top'discipolii din Vaisiili, dupa care amandoi se ludreapta spre Piivii. Acolo vor eina la fierarul Cunda, cina eonstiind din carne de' porc sau din ni~te _ ,. 1 .. _ ciuperci cu care se hriinesc poreii. Consecintele apar repede: 0 diar~e '-I --, -cusiinge, probabil reintoarcerea bolii careia tocmai supravietuise. In ,. -

. __ . pofida bolii, el se indreaptii catre Kusinagara. Dupa 0 ci'ilatorie istovitoare, Buddha se sin1teepuizat fizic, ~ezandu-se sub un tufi~.1n aeel moment, Ananda izbuene~e in hohote de plans, dar Buddha, eu o jJrivire lini~tita, ii spune: "Destul, Ananda; inceteaza sa te chinui ~i sa jeluie~ti. .. Cum po!i erede ca ceea ce se n~te nu moare? Acest I utru este cu neputintii,,639 .1nainte de muri, Buddha adreseazii ultimele cuvintemonahilorcer~etori: "Miiadresezvoua, 0 calugari cer:jetOli: nu va

intr-o piidure din apropierea satului 0 mi'iniistire, in care Buddha poposea frecvent in timpul anotimpului ploios.

Buddha a fondat ~i 0 comUnitate de calugiirite. ACestea trebuiau sa se supunii unor reguli mai stricte dedit calugfuii. Se ;pune

:"" "H,"" cii ordinul calugfuitelor afost intemeiatla iniJiativa celei care l-aCreScu!, Mahaprajiipat i, pentru cii, ~a cum am arnintit, mama sa adevaiata a murit la seurta vreme dupa ce I-a nascut. Dupa ce devenise viiduva, ea i~i dorea sa renunte la lume ~i i-a cemt perrnisiunea lui Buddluide a deveni calugfuitii. Buddha a ezitatmult in privinta accesului femeilor spre eomunitatea monahala, dar intrudlt inclusiv Ananda a lnsistat in aeest sens, in cele din urma a cedat.' . . ' .

Pasaj e din literatura budistii ne lasa impresia ca Buddh7I(;"'- ' .. av'ut -pane de o· vi-a!a: plina de succese ~i ca a frait intr-o aiiIionie ::.. deplina cu cei din jurul sau. Este, insa, foarte limpede faptui e~ in. activitatea sa a trait ~i multe de:zarru1giri. . ' . .

Ciind depa~e~te varsta de 70 de ani, 0 mda invidioaSa a sa, Devadatta, i-a cerut sa-i cedeze conducerea comunitatii. Re[uzat, Devadatta va ineerca sa-I ueidape Buddha, pregatind 0 adevlirata strategie in acest sens: initial prin asasinl platiti, dupa aceea cautiind sa-l zdrobeascii sub 0 stiinea !?i, in fine, asmutind asupralui un elefant fo~_a1[esiv. in~cele 9i:;.~a, DlJVadatta, insoJitQeun grup de monahi, initiaza 0 schisma, eare predica 0 ascezii rnai dura, dar aceasta va e~ua

. prec' . u"""';tistraall1iltele voast[e';.-· . . ' .,-.-- ---- .. --1-' ..... 1""", ,

Dupa ee s-a riispandit peste tot vestea' mortll lui Buddha, au inceput sa apara nenumarati adepti ai sai, cu fiori ~i ofrande frumos rnirositoare, pentru a omagia trupul sau. In cea de-a ~aptea zi, trupul sau a fost incinerat, iar resturile oaselor sale au fost impiirtite intre adeptii sm cu bunastare, care au ridieat deasupra lor monninte adiipostindrelicve inrnijlocullor(str4Ja, pali: thr4Ja). -.. - ... - .. . -

.,~ .. ~

Sectarizarea comunitii!ii intemeiate de Buddha

.. . Buddha n-a nominalizat nici un succesor al sau in fruntea coinunitatii pe care 0 Intemeiase. El considera cil singura cillauzil credibilii pentru monahii sm ar putea fi doar lnvatiitura pe care le-o liisase mo~enire. Din acest motiv,indaiorirea fundamental a aoriciirui ciilugar era aceea de respecta cu sfintenie tot ceea ce propoviiduise

:= . , 639. Mah(i:.prlriifilJoaiia-sU!la;V";f4': > .

.. _: .. ..,. ..

290

Buddha pe parcursul v,j~pi sale. Conforrntraditiei, Jascurta vrf<lIl~,<iupa moartea sa ( apl"ox. 480 i.d.Hr:),afost organizatun coneiliu JaRiijr;g;.iha, convocat, probabil, de dhre MahiiP:aSyapa (pali:Mahiikassapb)~1 "

291

Dupa ce s-a infonnat In legatura eu reguJile mOl1ahale, ···c>·" .

consu1tfu1du-1 pe Upiili, ~i in ce pri~e~ doctrina, avand anumite discupi

Se spune ea aeest rege intretinca ~aizeci i patru de mii de . ciilugiiri budi¢; lui ii sunt atribuite optzeci de Em de s qje;;i nenuinarate

<::'~ . A ridicat coloane memoriale pe tat cuprinsu1 imperiului ;;i a ,.; gravat pe ele edicte didaetice:' Au fost trimi~i misi9nari ''pana la eele

mai indepartate hotare ale tarilor barbare" pentru "a se amesteca printre necredincio~i", atiit inliiuntrul regatului, eilt "~i In tiiri straine, predicand lilCIuri mai bune". Profitfuld de legaturile cu Occidentul ,ASokaa trimis

eu Ananda, MahiikiHyapa a redaetat Vinaya-Pitaka ~i Siitra-Pitaka (pali : Siitla-Pitaka). Laaproximativ 0 suta de ani dupa moartea lui Buddha, lao VaisiilJs-a linut un nou .. eonciliu. Potrivit izvoareJOl'; cfiUza'organiZiihi celui de-al d6ilea conciliu a constituit-o faptul ca monahii au primit de la mirenii din Vaisiiliaur ~i argint. Dupa puliniani de la acest coilciliu, in interioruI comunitiifii monahale a apiirut

o noua schisma. Cei socotip. "ortodoe~i" au fost immip. sthaviraviidini (pali: theraviidini); totu~i, denurnirea generiea care aeopera toate ~colile adep~ilor a~a-nurniti "ortodoc~i" este aceea de Hinayiina

: ( "micuZ vehicul 'J; adepp.i nOll grupari, repr=tfu1d piireri deviatio.!].L..ste.'. f se numeaumahiisiinghikcqi, adica adepti ai ~colii a-sang i

Divergentele de pareri ~i in rfuldul "ortodoc~ilor" nu se opresc insa aici, ci vorcontinua. In timpul regeluiAsoka (268-234 i.d.Hr.) s-a desprins 0 noua grupare din ~eoala sthaviravadinilor, numita a sarvastivadinilor. Probabil ca tocmai aceasta disputa dintre eele dom grupan i-a oferitprilejuJ luiASoka de a convoea unal treilea eonciliu budist 1a pataliputra, injurul1anului ~?O i. d)"Ir.Totu§i.!!1u s-a putut ajunge 1a 0 coneiliere a celordoua tabere. $cQalaSthaviravada a -· fost decJarata ~co;Ua"oi£odoxa". Schismancii,-iididi sarVastivaciinii, ~.~: au trebuit sa se refugieze in Kashmir. Conform tradipei, in caaru:tacestur"

. coneiliu, a fost redactata in ultima sa formaAbhidhanna-Ritaka (pali: . Abhidhamma"Pitaka) sthaviravadinilor.

Convertirea rege1ui Asoka la invatatura budistaechivaleazil. ca importanta. pentru Orient, cu convertirea lui Constantin ¢elMare

" ; "'''': ... .. ;:..-~ .,

la cre~sm, pentru lumea~ PatroillYul sauimperial ainilJ1irtceea ce debutase ca 0 doctrina ba;lf.11li pe exercipi spirituale riguroase.la pozitia

- "'" ",. profesori budi~ti pc langa ~tiohal.!l:l~~~isiritel, ~9J~IlJ.eu alII-lea al Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoruei ~i . Alexandru al TI-lea Epirului64o

• Sigur, este greu de eValuat forta de penetratie a acestei mi;;cil.ri catre Occident641

, dar in Orient misiunile lui Asoka marcheazil. 0 perioada decisi va de transformare spirituala

Domeniul sau cuprindea cea mai mare parte a Jndiei propriu­nse, precum ~i Mganistanul, sudul Hinduc~ui, Belueistanul, Sindul, V alea Kashmirului, Nepalul ~i Himalaya infeJioara. Peste tot, drumurile erau bine intrehnute, eu lianUri ~i rantani protej ate la intervale fixe. . . , ,' _ .. , .... .. "",.,.' --,,;, ,'" - '"",'''' '.

Existau, de asemenea, liven eu pomi fruetiferi ~i artere plantate, grinare publice, ajutor medical pentru oameni ~i animale, functionari speeiali avilnd sarcina de a preintfunpina intemnitarea ~i pedepse1e neruepte, de a-i ajuta pe parintii eu familii nurneroase ~i de a avea grija de eei varstnici, curti de justitie deschise tuturora, imparatul insu~i oeupilndu-se de treburile poporului la orice ora ;;i pretutindeni 642.

In secolele imediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a_ produs 0 serie de noi schisme. In aceasta perioada, s-au separat nu

640. Cf. V. A. Smith, The Edict oJAsoka, London, 1909, p.20. 64 1. Cf. 1. Kennedy, Buddhist Gnosticism, the System oj Basilides, in: J ournal

o/the Royal Asiatic Society, J 902, pp. 377-415 ; D.Schlumberger, L. Robert, A. Dupont ~i E.Benveniste, Une bilingue greco-ara';:u!enne d' Asoka, in: Journal

,:.tJ!~i.atique, 246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription · :' . ; . g,~cque d' Atoka, in: Comples rendus des seances de I' Academie des

.' . ... ,. - , inscriptions e/ Belles LelITes, 1964, pp. 1-15; A. Dupont-Sonner, Une nouvelle

uneireligii1ar5>ffispfun:L!1iqiro~yere~-jpOp~-"d; " - - - .• '~"j,,, Ins"cription ar-ameenne d' Asoka trouvee dans lao v"allee du Lag mar' , MJganistanj, ibidem, 1970, p. 15. \ . ..' ~' ."". ".'" .• ~ ••

", ,;;.; .. 642. Edict Lapidar VI; V. A. Smith, op. cit. , p. 12. \' . ; •. , :;y~. -.... '-"

. , ; ~' . . . . :.\i ...... "- .~ ...... \

India'. Religie· ~i filosotk'

n;rrnai gruparile liberale dininteriorul cercului "ortodc.c}ilor", ci ali aparut sdzi;;rirm'cl~ivll1 sanul noilor ~coli. To~i, procesu: de sectari2'Me iii ' . ('~.drul budismului pare sa nu fi sHiliit evolutia acestl:: i In spatiul indian.

293 . i

ca pivot pentru intreaga lume civil~t?:]ntr-una din.~ cele mai p\.1ernice

:)impotriva, monwnentele bucJi.ste din perioacta 2UO :.d.Hr~ - 200 d.Hi. .. ".. . ...

penoade de istorie, $i aiJ.ume China Hanilor larasam ~ RomaimperiaHi la apus. Ku~ana~ii au fost rastumati dela putere in anul236 d. Hr.

". '. .' 'Adep(ii iJ.C;ii diT~¥;MahiiYa;;a ("marele-vehlcllI"), aparute in

..

ciemonstreaza 0 activitate budistii plinade via(ii in tc~" ~ regimule Indiei. Persecu!iile indreptate impotriva adeplilor budi~ti din perioada de c;)mnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183-147 i.tl.l-Ir.) aucunoscut, (·usiguranra,omiciiamploare. . -.' ... ... _ .. - -_ ." ... ... ..

- . · In jEtea denord-vestaJndiei, undemai mu1~ principi greci;cumar:fi, de exemplu, Menandru , s-au convertit lainVci(iitura budistii, budismul a:fiicut progreseoonsiderabile. Regeleindo-scitKanishka, carestap§nea pelalnceputul sec. al IT-lea d. Hr. partea de nord-vest a Indiei, Kashmirul §i AfganistanuI, este considerat, aliituri de Asoka, unul dintre cei mai importanp promotori ai budismului. Sub conducereasa s-a puut un al patrulea conciliu budist IaJiilandhara sau Kundalavana. Probabil, acest conciliu pri yea doar ~coala sarvastivadiniJor, care avea nenUlllfuap adepti in aceastii parte a Indiei. ~coala tberavadinilor din Sri Lankan­a recunoscut insii acest conciliu.

. Kanishka (aprox. 78-123 d.Hr.), cel mai important dintre regii kU$ana§i, a fost initial adeptul unei tradilii non-budiste, dar, asemenea regelui Asoka, a trecut la budism. Sub protec!ia sa, a apiirut ~i s-a dezvoltat una dintre iCeIe mai timpurii $coli cunoscute de artii budista,§'<Q~a Oandhiira:P;~~otorii acesteiaeraude origine greaca, ..

, . irl~p.c~·Satrapii pr;;-,;mctlor Sale sudid;erau chiardeS~nd~niu acelor;"'­sciti (saka) acaror stiiparure fusese inIaturata de catre ~ana~i643. - .

Cuceririle lui Kanishka au redeschis ciiileterestre de acces spre imperiul roman; 0 ambasada din India i-a vizitat pe T raian dupa intrarea lui In Roma (99 d.Hr.). De asemenea, au redevenit accesibile pentrn comertul indian $i clrumurile nordice ciitre China, respectiv rutele de caravane prin Turkestan. Imperiul bndist al regilor ku$an8$i a servit

643'. ;;":ezi .E. J. Rafson (ed.), The Cambridge History oj India, vol. I, ,- " Cambriage,"New·"york;t7L2,p. 585. , ~- . ~,~,,·w,;"'" .

sanul budismului , numesc cu un anume dispret vechile ~oli Hmayana . 6nicul vehiclll"j ScpreSUpwiecl,-jle liliiieeputU! erei ~e, evo]ujia

noii directii budiste s-a accelerat. In1nicat primele Siitre mahayaniste aufost trad~;e din ~a.l1scrita' 'i:richinez~ p'nn sec7]]-III, probabil ea ~ .. . acea'stii nom directie se af1i! dejacu ceva timp rriai mainte de ace:ocilli . epoca in posesia propriilor ei texte. Nu este insasuficient de limpede din care dintre vecbile $coli a apiirut Mahayiina. OriClllll, este posibil sa se fi desprins fie din ~coala mabasanghika$ilor fie din aceea a sarvastivadinilor. Majoritateacercetatorilor sunt, In general, de parere ca motivul aparitiei $colii mabayiiniste I-a reprezentat inten(ia de a satisface necesitatile religioase ale budi¢lor mireni. Hmayiina se adresa

I-~~JI{ prill~ip~-eomucitiiplor'ffiOriaMje;'Pe'candriouadirectie incerca se1"

conduca la eliberarea tuturor oamenilor. Prima $coala mahayanistii, Miidhyamika, a fost fondatiiinjurul anului 200 d. Hr. de ciitre filozoful Niigiirjuna. Cercetiitorii nu ImpiJrtii$esc, insa, acee8$i parere comunii Cll privire la intemeietorul celei de-a doua mari $coli mabayaniste, respectiv $coala Yogiicara Potrivit catorva izvoare, adevaratul fondator al $colii va fi fost un anume Maitreyaniitha, iar renumitul Asanga, c.are a trait In secolul al IV -1",a d. Hr·, l),fost dicipoll,lJ sau. Anumiti cercetatori se bazeazii. pe aceste izv031'e ~i--l considera pe ­Maitre;aniitha 0 persoanaistorica, in yreme ce altii i:l vad pe Asanga Ca intemeietor al !?colii, considerand ca numele de Maitreyaniitha n­ar fi altceva dedit 0 porecla a lui Asanga.

Pelerinii chinezi, care au poposit In India Jungj perioade de timp intre anii 400-700 d.Hr., ne of era In descrierile lor 0 bunii imagine arealitiitilor budiste din acea vreme. De pilda, Fahsien, care a vizitat India intre 399-413, ne relateaza ca budismul Iacea progrese peste

~' . tot. DollA secole mai tiir:z.iu, aCeS~e l.t:a.litiiji s~"YW. s~J:rimb.~:HSU;:;I1~. tsang, care a calatorit prin India intre anii 62~-645 , poveste~te eu

',\ ,-

\ ,

304 > Inm,,: Religie ~ifi)osofie

elariitacaaL1ttrupul cilt ~i senzatiile,percepjiile, i'118ginapile ~i corwtiinta SlllltsuPUS(~ schimblli-ii !;ii, clrept urrnare,llu potconstitui sufletui ve~nic. La feltrebilie privite toate forrnele fizice, fie eletreeute, preze"itfe sau viitoare, .. biective sau obiective. Ele nurepi-ezintli "eul" nostru, su:fletul

t . 665'Itr -'-nos n, 'F .!lec. . n eaga noastra eXlstenta nu presupune prezenta llllui "ell';ausu:fletln sensu! unei entitlip. penTIallente, destinateve9niciei. Intregul eonstituit din spirit ~i trup era impilrtit de catre Buddha, ~a

,.~. ~. cum am V3ZUt; m eele cinci parp. componente;-' .

A ltfel spus, pentru Buddha, ceVam gemil unci persoane, "eu", suflct eu caracter vqnic sau iitman hinduist nu reprezinta dedlt 0

iluzie 666. Prin aceasta, ellua de fapt atitudine faj1i de ideea traditionala de iitman. Aeeasta pentru ea intre timp iitman-ul i~i pierduse semnifieatia sa primordiala dinamica ~i degenerase mtr-o abstracp.e metafiziea rigidiL De aceea, Buddha inlocuia acum notiunea de iitman cu aceea de anattii, pornind de Ia premisa ca nu existi niei 0 realitate m fOrma vreunUJ ~'srne" sau"eu", ca~i de Eifuptul eilinTllinen-ar exista absolut nimic care sa apara din sine sau sa existe prin sine ~i. Toate formele de viaj1i, toate luCrurile ~i fenomenele se aflli intr -0 totalarela+ie de interdependenj1i reciprocii, ~ meat individul devine punctul de intersecpe a tuturor Iiniilor de forj1i ale universului 667.

Ceea ce soar putea numi "sine", e conceput uneori ca 0 unitate pelmane113 ~eschimbabila, care parase~te trupuI ~i intra mtr-unaltul, trrund atateaYiefi, parra ee se purifica definitiv. "Sinele" este privit ca

_ . ~i subiect al sentimeritelor, trilirilor,garrdurilor ~i peicepjiilor. Billlisrriul suspne ci(potrivit modUllli obi~nuitde garrdire, noi credem totdeauna ca ar exista.doua Iucruri distincte: subiectul care vede, de pilda, ~i obiectul vilzllt, subiectul care gande~e ~i garrdul propriu-zis, mtr-o reIatie subiect-obiect. In general, nu existlinici un subiect rara obiect,

665. Cf. Mahiivagga, r, 2 I. > •

666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information fiir Chriit~n zur Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Qllelleh~b:ten,

. Wannweil.Verlag Wort im Bild, 1977,p.ll. ~ .~ ;.'U· ", .. , ~.

(i!57.VezLL.A. Govinda,BuddhistischeRejlixionim ... ; p. 72.

.J'lC: :;7L-<: :' .'

·1

"l""--::::::Jn~:;i~tii":i:'i 1'11 obiectrara subiect668. Dar, atatobie:~ c~t ~i su1:Jiectul sunt rezultatele unor procese abstracte, ele sunt

"reZultatele ilnui anumit proces de dcvenire, care este, desigur,

I

I I

---I I

conditionat, asemenea tUturor celorlalte 669. .

Asemenea intregii existente din cosmos, existenta noastra individuala nu este dedit 0 succesiune de evenirriente procesuale Ia care actioneazareciproc fenomene fizice ~i spirituaIe, un eveniment sau 0 intil.mplare ce subzista din timpuri imemoriale ~i care se va pel]Jetua intr-un viitor nedeterrninat. Din aeeastii perspectiva, "a fi" inseamna procesul detelmllmt de legea cauzalitiitii a unui a?a-numit "eveniment", care apare ~i dispare in tot momentul. Ceea ce noi deterrninam ca fiinj1i vie nu enimic altceva decat 0 veriga, 0 singularitate, in marele imperiu al aces(ui proces eveninIential, "0 flac1ira" in aceastii mare de foc,,670. Nu existii, practic, nimic cu caracter ve~;nic, nimic . neschimbabil, totul este rara substanj:ii.

Fiecare fiinj1i fenomenala trebuie privitii ca un flux asemanator de particule care in sine sunt efemere. Prin transformarile n~terii, cre7erii, biitranejii, ~i prin ciclul neintreruptal remcan1iiIilor, ~-numitul individ nu este nimic altceva dedit vartejullrnei asemenea succesiuni cauzaIe, niciodatii intocmai cu ceea ce era eu 0 cIipa mainte sau ceea ce e tocmai pe cale sa fie, darnici total diferit. Similitudinea e oferitii de flacara Iffiei lampL In timpul primuIui, al celui de-al doilea ~i al ultimului sfelt din noapte, flaciira nu este ace~i flacfu:a, dar nici una diferita.

Un foarte interesant exemplu il gasim mMilindapanna 671.

Aici ni se relateaza despre faptul ca 0 mireasa a fost cumparatii de Ia futiil ei prin achitarea pretuJui miresei mca de pe vremea eand aceasta

668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays iiber , . christliche und buddhistische Mystik. Weltperspektiven. Frankfurt a.M., Berlin, 1988, p. 122. '(i69. M. Ladner, Wirklichkeit und ErlOsung. EineWeit - und lnschau im (]~iste d~s Buddha, Konstanz, Christiani, 1952, p. 51.

.. 670. H:,01denberg, ep, d! .. :,~,.;l08 sq .. '

671. Mi!indapanna, 2, 2, 6.

\

[' 1~-;;

Du"'~~'~~:~;""dhann ,:,::::;::~: .. : .. . f .. C-:t:~::~ 0d~=0 d~nbi,.,u,. mrrncit: persoane divine sau sUbstaTIte metafizice, ci (FmpotrivaeJ eiplica . " I}~!!stam.i e imeleasa 0 persoana. La aceasta regele a spus: Daca nu substantele, Iucrurue ~i spiritele prin puleri, mi~ciir:, funcpuni ~i pftlCese, eici.sta nici 0 persoana, atunci cine este cel ceva da voua Imbracaminte

'.' .". ,'" avand doar 0 conceppe dinarnica despre lume ~i realitate.ln. viziunea ~i mancare, scm cine este cel ce se folose~te de ele? Asta mseamna ea sa, viata nu este nirnic alteeva decat a succesiune de fenomene, nu mai exisF: fapte bune ~i fapte rele, dupa cum nici rasplata k<L"11llca constand din apmtii ~i disparitii succesive, un praces in permanenta . pentru ele. (. : ne este, cieci, acest Niigasena? Sunt, oare, Nii?:"sena devenire. lluzia obi~nuitli despre existen!a de sine a unui "eu" trebuie parul, din!i i, oasele etc:, sau sunt seritimentul, percep\ia, pu'crile

...... _.~~.dep~ita . ..Yiata ~i.::eul'.: slmt sub. acest,asp(:,c;Lo)luzie (miiyii) 661 .-.. "-. instinctuale, con~tiinta? Sau suntNiigasena toate aeestea la cu loe? , . " .. " "

4.3. NOIl-eul (anattli)

Dacii numai ceva permanent, coristant, stabil ar putea fi numit "eu" sau iitman - ceea ce potrivit inva!aturii lui Buddha nu exista, fiindca totul este devenire, impennanent ~i instabil-msearnnii ca nu poate fi yorba de nici un "eu" ca entitate eu caracter ve~nic. Totul este ~, ". _ &fli~----- ._-- -- .--------.. _- - -- .--non-eu ... sau anatta· .. ··u,. ~ .-;.''"!r~'' .. '";t • .'..,' • . ' ... ' ... · 1:. ....... ''',~-__ '¢'~-.! •• :'''''''''' ",-' - .

• -,",,,. -. " "C'

, Un exemplu foarte sugestiv pentru lnleiegerea eonceptului budist de anauii ne este oferit de inleleptul Niigasena, in dialogul sau cu regele Menandru (cca. 100 l.d.Hr.), in care el raspunde la cele mai irnportante intrebiiri cu privire lafJlosofia budista. Folosindu-se de imaginea unci "car", inleleptul Ii explica interlocutorului sau faptul ca notiunea de "car" este doar 0 fictiune, intrucil.t caru1 se divizeazii in

. ,- ' -- . .

- -nenumarate parti c,Omponcntc ~i abia acc:~te parti componente ... ... _... constituie carnl ca intreg 663 : . . ' .. ..:.. . . " ,

. '--''lnteleptui Nagasena a spus regelui grec, cand acesta I-a intrebat, cine este: Dupanume sunt cunoscut ca Niigasena, insa acesta

661. Cf. pe larg 1. Gonda, Change and Continuty in Indian Religion, The Hague (~.a.), 1965, pp. 164-197.

662. Samyutta·Nikaya, XXX, 1·6: "Ceca ce cstc cferner are caracter de .. suferinta; ceea ce are caracter de suferinta este anat/a; ce~a ce est~ .~!.1Qttii, inseamna: aceasta nu-mi apaqine. aceasta ml sunt eu (aham), aceas.~ __ ij,u este sinele meu (me aUa).. . "" . ':-';;,: .

_ ~_ .r_ .. _ :,·~ ~... ,,-.~~-.:;:: •. ,_

663.Ibidem, V, 10,6. • • .. I

Ori;poate' exista un Niigasena in afara eelor cillei grupe de faetori existentiali (respectiv un suflet care sa fie posesorul aeestor luenui)? in timp ce inteleptul a rasplillS Cll un "nu" la toate aceste intrebiiri, regele i-a zis, in cele dinurma: In.searnna, deci, ca nu exista nici un Niigasena. A tunei filosoful l-a intrebat pe rege: slmt eumva, oi~tea, roml, rorile etc. carul sau constituie toate laolalta carul, ori exista un car in afara par1ilor sale componente? Nu exista, deci, nici un car! Astfel, regele a inteles: in dependenta deoi~t¢, ax, roti etc.,apare numele, denumirea, nop unea de "car".

Concluzia lui Niigasena era identica cu aceea deja trasa de calugari!a Vajirii in prezenla lui Buddha insu~i: "Dupa cum atunci eiilld sunt eonexate anurnite Pi'irti componente, se folose~te euvantul «caD> , tot la fel atunci cand se conexeaza cele cinci grupe de factori ai existenlei, se foJose~te denurnirea conventionala de «persoaniiJ>" 664.

Desigur, aceasta cQmparatie dintre "car" ~i "om" nu po ate ~ . inteleas~ dedit numai in ce prive~te dependenta lor de un nurnar de. componente sau factori absolut diferili, ~i nimic mai mult. Nu se pot

\ .comparanici ro!ile cu con¢inta, nici axu1 eu senzaj:iile sau sentirnentele etc., insa se po ate spune ca aeolo unde exista rop, ax etc., poate aparea carul, dupa cum acola unde exista senzap.i, perceptii, coI1$tiinfi1 etc., se poate vorbi de un om sau de 0 persoana.

:;(.~. l'ntr-o predica tinuta laBenares infata celor cinci asceli care-l . , ~~ .•. . '. ': .~~u, Buddha evidenpa imperceptibilitatea unci suflet Cu acel prilej,

' ..... ~,: .• :'?;- "

": 66t('jvdri~(japaiiiiii, 25.

• .J!t; .. <

~,': ,

294 ' f;1dia. Religie~ifilosofie ·· j3u.dismul 295

. regret despre f~j;)J:t!lf:!i,omareparteamanastirilor budiste.seajJ,a,u in aceastii soci<o.tate a fondat ~coli, temple $i biblioteci. in anul 1950, ruina Decaderea budismului este confinnatii ~i de.catre~-tsing,:'care '- '~~d liderul ~~;or socotiti iaracasta, B. R. Ambedlwr, s-a roliv~rtit la a fost in India intre anii 671-695. ' . tg}, '; Diidism, foalte ,nulti dintre adeptii sill i-au unnat exemplul. In prc:£cnt,

. . ... Mj~ciir:ile tantrice (Vajrayizna san Manlrayizna) reprezinta ."..-.-.-..-" ~<-;.- in India exisl't wulte rnilioane de budi~ti. :

0tima ~aza a evoluJiei budismului in spatinl indian. ~o~ulem~:e ~i I 4. Viata ~i existenta in acceppunea lui Buddha ntualun populare se regasesc, la un mOIl)entdat, cNat: mMahayana._ -., .; .. ..... ... -.. _- .-- ---. . r ' " 'rfi .. . '. .. ['. ?

D· lul al III 1 d Hr . trad . bin" al I " . 4.1. .. '.XlStellta ca su erlllta. pesl1msm sau rea ISm. m seco - ea. . sunt cunoscute $1 ucen c = e unor " . fommle ~agice (dharanJ) budiste. To~i,sisteniele tantrice pe deplin ' . . In co'nceptia lui Buddha, intreaga e::istenta se identific~ cu constitiiite; pe care l~cun63$tem, da:teaza:dlritr~opmoadamru tarZie:-~ . -~··-""'sufetm.~este·impregnatiistructura1 de sufennta 644. Buddha era felm Evoluj:ia acestor si,teme incepe In jurul secolului al Vll-lea d.Hr. convinsde fuptul ciisuferintamviataomului depa~9te alfu de mult bucluille

Decaderea budismului in India continua ~i dupa perioade1e ~i satisfactiile, incat ar fi fost de preferat ca acesta sa nu se fi nascut645

.

relatate de HSilan-tsarzg §i I-tsing. Venirea cuceritorilor musulmani a ConcejJtia Maestrului despre existenta ~i via!ii in general este 1nsemnat, in fapt, decadereadefinitivaa budismului slabitdejacuteva sintetizata in cele patru "adeviiruri nobile" (ariya-sacca), in care se timp mai inainte. Musulmanii au pradat marile miiniistiri, au incendiat relateaza despre suferinta (dukkha), aparilia sufelinlei (samudaya), bibliotecile ~i i-au ucis pe ciilugfuii care n-aureU$it saserefugi=mNepal eliminarea suferintei (nirodha) §i ealea care eohduce 1a dispari lia sau 'fiOOt,Asa.Ji.«f"ce cii, dupii'll1ulJ200, mai gasiIn m Jndiadoar cilteva acesteia (magga) . Dupa iluillinarea sa, asemen~ unuimedic, el ofera.",ln",,-__ vestigii izolate, care sa aminteasca de bUdisinul gloricis de odinioara. . , ... . ,~., .. ' c'·~-:--:-renUffuffisapredicade laBeiiiires, mti-egii lurni §i existente-pornind de la

Probabil ca persecutiile periodice 1ndreptate 1mpotriva ideea ca "afi in Inme"insearnnasuferin!ii- unnatorul diagnostic 6%:

adepTilor budismului au contribuit §i ele la aceastiidecadere treptatii a - "lata, 0 monahi, adevarul srant despre suferinla: na:)terea religiei budiste in India, dar cauza principala a acestei decaderi trebuie este suferinfii, b1itra11elea este suferinla, boala este suferinfii, momiea !

cautata chiarin interiorul budismului. Stadiile ulterioare 111 evoluJia este suferinfii, ingrijorarea, plansul, durerea, tristelea§i disperarea sunt budismului m India demonstreazlieareprezentanj:ii acestei religii §i-au suferinfii, unirea cu ceea ce nu iube~ti Inseamnasuferinfii, despaI1irea propus sa faca doctrina bud~ cat mai atragatoare pentru marea masa de ceea ce iube§ti inseamna suferinfii, a nu oglme ceea ce dore~ti este a populaj:iei; prin aceasta, mtr-o anurnitii privinJii, budi=u1 seaseamil:nii " . sufelinla:.Pe.scurt, cele cmci clemente (khandha) ale fiiD!ei umane, hinduismului. Dat fiind faptul ca, in acest fel , budislnul ~i-a pierdut 0 care provoirea ata§area de exlstenla, sUnt sUferin!ii . .. .

_. parte din propria-i identitate, pentru omul 1e rand a devenit mai - lata, 0 monahi, adevarul srant despre cauza suferinlei: este -_. convenabil sa se converteascii labinduism decat-sa se expunaatitudinii setea (de existenta) care duce din rena$tere in rena~tere, insolita de d,ezaprobatoare a un~i societiili care nu pri:vea 6~ oc!ll buni 0 religie placere §i de pofta lacoma care-$i gase~te ici §i colo placerea: setea (~cazul de fata, b.udlsmul)?aTe nu recuno§tea aut?ntatea Vedelor §i de placere (kiima-ta{lhii), setea de existenla (bhava-tri{lhii)!?i setea mel Pnrr.!atu! castel brahmanil?r. \. .{,~,: . " Qe impermanenla (vibhava-talJhii) .

In zllele no~, budlsmul a cunoscutrealmente 0 reilll9tere .. . ~: ~44. Majjhima-Nikiiya, 28; Digha-Nikiiya, 14; 22. considerabiJa in India In anul1891 , Anagarika Dha'rmapiila din Sri . '. '645. H. ~~amura, Die Grundlehren des Buddhismus. lhre Wurzeln in

. LMka a fonda(~.<F~e.~te budista, Mahii BodhiSoci~ty, avand drept ' Geschic;,t":imd '-.. udition de .. S c,'enwart, Freibur.;; L-Br., J 990,.;:~""""~ scopaetivitatea misionara budista in India In multe Io'yuri din India, .' .. ' "., .646 ,Samyuta-Nikiiya, 421.

: .. t.;, , ,

":r I

_29_6_' _______________ -'In_di_._a._R-+-~I_'igJ::..·_e..::§_i_fiI_a_s~ali_Ie ' .- 'i ' Budismul ' 29'1

- lata, omonahi;'adevarul srant despre supri~area suf~rjntei: " . , Chj~I dacii teru¢ intr-o situaJie fericita, fie ca~rege, fie Wlinare bogi:'ita;;, stingerea setei acesteia, poo nimicirea totalaa doOO(ei, pfu-asind doOOta, 'Jd avea oriCUl11 de suferit boli ~ vei cuno~e batrane(ea ~i l110artea renuniand la ea, eliberandu-1e de ea, nciasandu-i niei un loe. In sensul ei mai larg, suferinta poate fi pri vitii totodata ca 0

- lata, 0 monahi,adcvarul sfant care duce l<i 'supnmarei{" '~' .~ , '---"-~fraiilfmtar~i insatisfactiepermiiiienta, caractFlistica oriearei fonne suferinte1: este acel dn1I!l SIant eli opt cariiri, care se unesc: credinta : de viata, daca avel11 in vedere afectele naturii llmane 647, Din dreaplli, hotariire drcapta, cuvant drep t, faptiidreapm, mijloace corecte'·· .. ' ! -- ,- , pcrspec~iva budista, aceasta concluzie se bazeaza pe mtreg ciclul de existenlii, efort drept, cugetare dreapta ~i medita\ie dreaptii." I rc1ncarniirilor, pe totalitateaformelor de exisLellta permanent

' .. - , ' " Dispooerea mesajului original allui Buddha in patru piir\i l~i "" " ' ~~"r'~- schimbabile, in care viataluatItizolat (ill eventualitateain carear fi marcata sre; P, osibil , originea in metodele medical,e recomandat, e de una din ' ,,', ' exc, lusiv de bucurii) nu reprezintiidecat 0 simpl~ii-acliune de timp. ~colile indiene: pril11ul pas este constatarea bolii, apoi etiologiaei, dupa , Prin dukkha trebuie sa Inlele~em mult mai mult deciit prin acee.a posibilitatea sau imposibilitatea devindecare~, mfine, tratamentul noli Lmea tradilionala de "suferinta" 48. Dukkha Insearnna tot ceea care duce la aceasta. Referinlele medicale soot numeroase in doctrinele ce-i inciitu~eaza ~i-i leaga pe oameni de condipile de viatii ~i existentii budiste ulterioare. Buddha~ i~ijustificasepreapuJ:inul sauinteres fata din aceasta lume, tot ceea ce-i face sclavii propriilor lor dorinte ~ i deproblemele metafizice, comparandu-se cu un medic care, laciipiitiiiul nostalgii, ceea ee-i face sa trru.asca dezamligiri, ceea ce-i instrru.neazii ooei persoane gravriinite, nu aretimp sa se preocupe de detalii inutile. de ei in~i~i ~i de semenii lor, eeea ee-i determina sa sufere din eauza

-~- PiifuuI 'adevar -este;' deci, suferinla (dukkha), existenla "·', .. ' "'::;"~' fa~,tu!u~ ~~ .IJ~ pot fi lli~ioda~ i?ent~cicu ei ~~~i: Du1~~ainsearn..lflnftii--suferinlei. Prin aceasta "suferin\il.", Buddha lnlelegea probJemele neunplmrre, Ill1perfecllune ,rrealltate, de~ertaclUne

caraeteristice existenlei eomune oriearei fonne de viala, respectiv 647. W. Karwath, Erlosung hier und j etzt, Eine Einfiihrung in den durerea n~terii, durerea batranelii, durerea bolii ~i durerea moI1ii. Buddhismus, Wien, 1977, p. 46. !

Saracia, ca ~i repulsia fala de ceva sunt, de asemenea., dureroase. - 64 8, "Dukkha'~ este tradus de cele mai mulle ori Cli "suferin!il" , dar acest Ciliar 5i atW1ci cand cineva nuare griji sau necazuri personale, totu~i cuvant reda doar par(ial semnificatia cuvantului dinpali. No\iunea din pali are vede pe allii suferind ~i nu poate ramane insensibil. I 0 multime de semnificatii : indispozitie, boala, nemul\umire, nelini. te, iritare,

. zbucium, conflict: teama de vi.ta. in cele din ul1Jla, c,uvii,ntul descrie prinderea. Aici apare, totu~i, 0 problema: dacana~erea, biitranetea etc. ! omului In "piasa" Impletitll din multe conditii ~jcondil;onari impuse-de via\A"

,", .sunt eu adevarat manifestiiri ale suferinlei (dukkha), este oare " .. _~ descrii"viata IT) IUI ... "a ciclului reincamanlai-. Cf, L.A. de Silva, The problem of realmente necesar un demers religios pentru a Ie elimina? Moartea I the Selfin Buddhism and Christianity, London, 1979, p. 28. - - - - .

::=~:::~~t:;=~~:I~:~:~=~ :~~~!:~u:~ , ran~~d~~:=;b;;~en~::~~:~:~~~.ag~~~~~;~~~~~~en:':~~~:~ i de aceasta ~i apare In noi nazuinta dup:i desavaqire. in masura Insa In care

capat suferintei daciimoarteaarinsemnas~itul definitiv. Dar, intrucat II invingem imperfeqiuniJe $i limiteJe noastre, devenim mai Jiberi $i mai fei-ieW Ca exi sta rena~teri dupa l11oarte, dukkha ~i consecintele sale atare, un om desavar,it ar trebui sa fie complet liber de suferinlii ~i pe deplin complementare nu se lirniteazala viata actuala, ci continua ii 'Oi~colo : ferttit." Vezi L. A. Govinda, Buddhistische Rejlexionen Dber die Bedeutung de moarte. Din acest motiv, recomandiirile pe care Ie face biJd,ismui l/fljuddhismusjiir den Westen, Frankfurt a. M., 1990, p, 35 sq. pentru a anihil.a sufeOOta reprezintll mai alesrnVarat\n1 carelllll1ill'eSc sa , J' ,,:,f5 ;;{). P. Gerlitz, Die Ethik des Buddha, In: C.H. Ratschow (Hrsg,l, Elhik der

".c"·"""'tWme acesteviitoarereincamiiri.Aceasta., rntrucat,chfiecarere~e, , .. ,' " H Religi"cJ, •. · .. " Ein Handbuc,'1. -Primitive, ,Vi" .:",',;;;tus, Buddhismus, islam, Stuttgart, 1988, p.258.

T i . India. ReJigie §i filosofie ·r····· Budismul 299 298

Buddha-'- fare dorca sa descopere tuturor oarnenilo!:~s~nj:a I "moartea mamei, moartea tatlilui, moartea fratelui, a surorii, aft ului, a relativitaJ:ii ~i finirudiiiii lor proprii - a impiir!it suferinta ill treigi,Upe: I . j~}cei, pierderea rudelor, pierderea averii" 652, To~i, acest lueru nu prima este suferinta fizica, inclusiv boala ~i moartea; a doua}~ste de a.fec1eazii culJimicfaptul cascopul finalpentru orice budist este eliberarea natUrll.jJsihica)nclliziliid t6ate-c~etUrile$tdezami1.girile din viata;ca ~i ,-" . ..,. y-' ,- absoluta. Cjalea spre eliberare, aratata de catre Buddha, conduce imposibilitatea de a-ti indeplini toate dorinte1e; a treia este suferinta i necesarmente lade~din "prizouieratul" ciclului remCdmalilor.

existentiala constand in aeeea ea permanent ne simtim ~i suntem . , 4.2. Efe11leritatea lucrurilor

condi!ionati "i dependent~ de tot ceea.ce c~o~te~ (e~~, priete:n' .. I ." . Amt ill budismul hihayanistcat "i in cel mahayanist, existenta •. propna noastra pers.o,nahtate:, etc.). "1.~I1.~~~~:~a~!ll~llt~_' __ ~'\'~~7_ individuala este socotitaca suferintil, illtrucat individul empiric reprezinta

necunoscutul AnUlIlltl oamem nuexpenazaruclOdata'aceastaatrela' , I'··' f:" I' .. .. • ..,., v ... • , • v '. 0 SImp a smteza a unor acton Impersona q! Impennanentl SUpU,,1

categonedesufennta,msaalj:n,d1mpotnva,leexpenazapetoatetrel. I d't .. M' 't t 'I'd t'fi' t , '. .. , . I IS rugenl. aJon a ea oanJem or se 1 en 1 lea eu ceea ce es e Prezentandrealltateasufennte1,Buddhasoeoteaeanueste hi b b'l .". "Ab I t I'"~ t'al' . . .. ,... se mal ~1 elemer ;a nu reeunose so u 11 1ma en ~1 ve;;me,

nieidecumpesirnist,cidimpotriva,obiectiV91rea1istEldoreacaoam. enn I t' dh t- 653 • It' 654 Kh dh ( , ., ", v' respee IV arma a , ea propna or na ura . an a sanser.:

sa de:copere ~1 m"l;;l.ll1.~a:u"a:ea lo~ propne, p~ntru a recunoa"te I skandha) sau cele cinci "agregate" ale puterilor fizice ~i psihice 655

adevarata reahtate a VJej:n ~l eXlstentel ca ceva uruversal, care nu are nimic de a face eu speculaj:ia 65. I.. . ..' • ;, . I 652. H. Oldenberg, Buddha. Sein Leben. seine Lehre, seine Gemeinde. Hrsg.

N b d :fil fi . t 1 tOOl·· und erg., von H. v. Glasenapp, S-tuttgart-,--+9~05--sfI· ~----------

U este vor a e lID peslill= 050 C{)~Ol1 <:loglc~u. 7 Oglc,. '=,k, I"" 653. Dhmmafii, "Absolutul" imaterial ~i ve;nic, corespunde principiului rita din vedism ci rnai degraba de unul existential, specific excl~iv b~dismului. In . I Acest principiu ne aminte~te prin semnificapa pe care 0 are de principiul dao din

realitate, budismul reprezinta 0 concepJ:ie sumbra cu privire la existenta confucianism ~i daoism, de principiile mana, orenda sau wakam de la populapiletribale umanaln special ill clinlatul indian, irnaginea despre situaJ:ia existen!ei contempornne, ca ~i de Logosul din g!lnclirta greaca~i cr~nlL Nopunearita desemneaza

radical suferinde a ornului a fost zngravita in culori aprinse. Totu~i, orrlinea lurhii, daqi ordinea cosmidl, liturgica~i morala Cf J. Gonda,Les Religions de l'Inde, I, VMisme ef hindouisme ancien, Payo~ 1962, p. 98.

asemenea afirmatii sumbre se refera, ill general, la situaJ:ia existenJ:iala 654. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie zur Erlosung. Die grossen concreta a ornului. Si illtrucat aeeasta existenj:a umana concreta este Denksysj.F!1!ICdlZesBil'lOyiina undMahiiyiina, MUnchen, 1963, p. 70. supusa irnpemlanentei ~i suferinj:ei, tocrnai d~ ?Ceasta cauzii - dupa 655. Cele cinci "agregate".sau-"rnodalitali de aderenta" la lumea exterioara sunt Cunl il consoleazii un calugar allui Buddha pe un rege indian lamoarte-~ --.=- - .::-_ unnatoarele: materialilalea, careconsta dine/ernentul solid (paml, unghiile, dintii, reginei- tot ceea ce tine de batranete imbatrane;;te, tot ceea ce este pielell, camell, basele etc.), elementuliichid (secrelia biliara, 'mucusul, puroiul, supus baJii se imbolnave~e, tot ceea ce este supus morJii moare, tot sangele, transpirapll, grasimell, lacrimile, urina etc.), din caldura (tot ceea ce consta

din temperatura din organism, ca rezultat al procesului de digerare ,i ardere a ceea ce est~ supus degeneriirii degenereaza, tot ceea ce este supus manclirii ~i Muturii consurnate) ~i din aer (gazele intestinale, inspirapa ~i expirapa), efernerului este trecator etc. grupa de senza{ii (de bucurie, de suferinJii ~i de indiferenta), percepiiile (vizuala,

Ami"iraciunea suferin!ei provocate de efemeritatea Illcro.rilor 'tllditiva, olfactiva, gustative, tactiH; ~i spirituala), activitalile spirituale (impregnate este amplificata prin credin!a ill reincarnare. Fire~te, este vC;¥ba21e 0 CIeyoinJii, de puterea instinctuala) ~i conJtiin{a. Cf. pe larg N. Achimescu, Budism

imagine sIa;;ieto~ siisuferi ~i ~i i~i, de-alungul multelor exlst,ente, ... I,..... .Ji cl'e:,linism. Considera{ii privind desavdr,irea omuiui, Junimea-Tehnopress, ~ _ _ _ '.:18$1, 1999, pp. 39-40; C. H. Rllischow,Leiden un£! Leiden,saufhebung im Buddhismus

"651. A Bancroft, Religionen des Ostens. Wege geisdger ErjahrwTg, Znri~.i, ., , ~, und im ClirisiJnt'urn, in: E~DanID1@j(Hrsg.), Glaube, L-i~/:J~, Leiden in Christenturn

1976, p. 76. \ , und Buddhismus, Stuttgart, 1965, p. 52 sq. , \

"T I India. Religie ~ifilosofie t lludismul 301

cauzeazli toatd suferinrele care apar in viatil. ~iin cursu! reincarlliiiilor. i ~i sa experieze formele de existenfi:\ ~i manifesl arc a acestei ltuni, ~a EJe sunt cauzele i'i:n batraniril ~il-i1ortii, durerilor, tiinguielilor, grijilor ~ i cumsiIDte1e "in reallfute", adica sa infeleaga iJuzia ~i aparenta lumii dezarnagirilor pe care leexpe~iazii toti oamenii. Dar~i ele insele'slUlt care 11 inconjoara, dar in acel~i timp sa reu~easca sa simta 0 stare de supuse sUferintei, pel~irucl ~ de Suiltcm izj,k~i deierID.iiiate, i;lIfuidulloi-, '''' r ... . blicurie jnterioaril. oricand ~ in orice situap.e, inc1usivalunci cand sufera 657. • . .

ca tot ceea ce existii ill lume, de a1tfel. ' Desigur, acest lucru va fi pos ibil doar atunci cand e1 va inlelege Orice forma de viafi:\ este tfecatoare ~i iIDplica silferinfli, chiar ... .. - ... ! ... . . calucrurile nu sunt ve~nice, cand va invala sa rcnun!e Ja ele, cand va

~i ex!st~nla.ln s~le ~ste asemenea unui ~oe, oriee respiralie este .. I .. inviita ea ~u trebuie sil. ~i Ie doreasca, ci sa se bueure de ele doar daea .. '.' - snfennla, once g,mcl mseamna sau condu. ee spre .s. nferintli; pentru eel " ........... +~.~,_~ acestea eXlsta, dar tara a se a~a de ele. Este limpede ca, d.i..ti aceilsta

inlelept, bucUlia lnsa~i nu este a1tceva dec8t o'dispozitie efemera, care I perspeetiva, nu impennanenta ~i efemeritatea SUllt canza snferinlei sale, fiind cauzatii la randul sau de ceva efemer, ~u poate avea Iarandul ei I ci a~arnentul fala de Iucruri, dorinla sa, vointa sa posesiva, "setea" decat un caracter efemer 656. . I sa existential a (ta.phii) 658. . .

Confonn inva!aturii lui Buddha, nu se p.oate vorbi de I Dincolo de fiinte nu ex ista nimic substantial, nici 0 entitate, "existenfli", ci doar de devenire. Orice materie inseamna energie, ori~ I dupa cum d.i..ticolo de IucM nu existanici un "Iucru ill sine". Fiintele ~i substanta este mi~care. Viata individului este impermanenta, lucfUliJe sunt simple fenomene ~i, in consecinta, sunt ireale. Ciclul conditionata temporal ~i supusa unei schimbari sigure. IlJSii;;i fonna ~i reincarnanlor, impregnat de sufelinla, se realizeazii ill singura Ium e proprietatile materiaJe ale luciurilor sunt inipciiiliifJ.ente ~ls<ihimbabile2' .c,c.,...:< ",,, exisfenta, adicii ill aceastalume fenomelllilamereu inscll:Unbare."feeInai· -Nu existanici 0 substan(il. cu caracter pennan~nt~ ve~nic, iar snferinta aceasta transforman: ~i schimbare continua constituie viara, fiindcii viata

. este identiea eu aceasta instabilitate ~i de~ertaciune. in acest plan, nuest~ existenta. ci 0 pennanentadevenire ~i trarisfonnare ill a1tceva pofta sau dorinra na~te suferinla, intrucat ceea ce noi ne dorim ~i ne Dat fund faptul ca bu9-ismul nu accepta existenta unui Absolut propunem are illl caracter impennanent, schimbalor ~i efemer. Datorita I sau a unei realitari dincolo de fenomene, ~a cum se lllt8n1pla in alte imperrnanentei ~i reJativitatii lucrurilor, dorinlele cauzeaza de fiecare II religii, nu exista practic nici 0 legatura unitarii, care sa patrunda fotuJ. data tri stete ~i dezamagiri. NenfllIliirateIe fenomene fiira vialii sederuleazii sin1ultan, se modifica

_ _ . In viz.i~nea b~~ist~c o~~e f~r~c~~.~ .!2aw.~teasc~~~c ar fi I' reeipro'c,-atunci c!lri<:!. intr~~_~.()liziune, se combinil. unele cu altele ~i casatona, fanulia, boga(Ia, presl1gIUl ~1.chiar.hucuna de a trill, estei"ara __ 'r det~m~ ~F ~ta noi feno~:n~, c:are larilndu1

. IQT ~au locul altora sens, pentru ca toate acestea sunt efemere ~i pentru ca ele cauzeazii mm vecbi . Lumea estepluraJista ~l smgura constanta ill cursu! acesta necazuri ~i suferinta. De aceea, ne intrebiim, in mod firesc;care aT I fenomenal este legeadupa~e serealizeaza acestproces 6~g fluctuatie, puteafi~evarata fericire dintr-o atare perspectivi1care sanumai reprezinte i respectiv conditionismul absolut (pa.ticcasamuppiida) . niciodatapremisa~iconditiepentrusUferintaclin societateaumana? 1 657. I.A. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den funf

in contextul budist, se apreciazii ca adevarata fericire consta I Weltreligiol1en. Hindu ism us, Buddhismus, Chrislenlum. Judenlum, Is/am, . .. .. v,reilheim - Oberbayern, 1967, p. 65.

chiar in viata obi~nuita a fieciirui om, cu conditia ca acesta sa lP.le.leaga . " , > . . " . . :.·.~§.38. L.p;. Govinda, Buddhistische Reflexionen, p. 18.

656 P A I B Uhd D ~ . d d' I .. ' ~:-;:i c .. .. c') :~9. C£ Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20. . . n ~5 -. e, as ensells er an er;'. ,~ E!bsung im Hih<!.u;smus, '<"

Buddhismus u,:,d Islam, Stuttgart, 1'972,~:6-:tstr '''''' v " ' . . ~ > _ . ~. ....: 6iiQ,_1i ~~humanJl, Der hisIO!:ische Buddha. Leben undLehre des Gotama, .. . ~ \ ' . . K6ln, 1988, p. 168. i

\.

308 ~T~ n"_dl_'S_m_"_I_"-_'_'~_'_-_______ ~~~ ______ "_"_' __ 3_0_9

existenlei (dharma) apar, dupa ce in prealabil n-au existat, intr-o totala I Blidi~tii vad acest conditionism pretutmdeni in cosmps. El dependentiifunctiCinala de ceilalti 679. . ' '. , teprezinta legea care guvemeaza totul, Tara nic; 0 cxccplie 682. Tot

desp;~t~~n~~~~::;;ti~)~~~~ :~~!~:~~;r~!s~e::~ ;~:~!~: I ....... ~6~ ~6:~~d~t~~~~:= ::~:;~;ed:~~~el~;ri~\t~~~: faptele lor anterioare, atunei cine este, propnu-Zls, acest mo~terutor? nu-~i are temeiul ~i originea doar intr-o singura cauza, ci totdeauna Esfe el acela~i eli eel eare a savar~it faptele respective, sau este un ! Intr-o succesiune de cauze, in care ceea ce existii se incorporeazii ca altul, care mo~tene~te ni5te fapte straine de el? Buddha a gasit~i in I efect ~i simultan ca 0 noua cauza.

~.-.-. aceasta situatie 0 cale .de mijloe, expliciind aceastii problemaintr-un . I, - Dadi raportam aceasta perspectiva budista ·la propria mod antinomic: mo~tenit()rul faptelor nu este nici acel~i,dar nici un ! persoatlii, constatam ca triiim ~i ne mi~cam intr-o lume constipIifii doar altul strain de ele. Astfel, in eventualitatea in care autorul ar mo~teni i din conventi~ care detennina sentimentele, gandurile ~i faptele noastre, propriile sale fapte; ar trebui sa existe, in mod inevitabil, 0 parte I ~i in care noi suntem inca~a!i caintr-o mreaja. Ele i~i au radiicinain componenta a persoanei umane, care sa supra¥iejuiasca existenlei I con~tiinla ~i faptele noastre, noi suntem "prizonierii" lor, intrucat Ie anteJ;ioaie, prirnind una nom. Dacii, dimpotriva, c;e! care ~ mo~teni I., socotim ca pe ~va real. fapte!~'a'nterioare ar·fi cu totul altul deciit sav'§T~itorullCir, atunci Teoria"Conditionismului se prezintii, concret, in felu! urrnator: insctllllna eli autorullorreal a disp1inrt, aintratinnefiinliiprinmoarte 680. a. N oi snferli11_ din cauza !ipsei de cuno3.')tere;

. In consecintii, dIn perspectivalui Buddha, Intre identitatea b. Prin cuno~ere eliminam snferinta; deplina a persoanelor reniiscnte, pe de 0 parte, ~i non-identitatea lor Intre cele dona extreme, adicii Jipsa de cuno~ere ~i suferinlii, eu ceea ce au fost In existentele anterioare; pe de alta parte, nu existii doctrina budistadesemneazii nnnumiir de ~-zise "puncte intermediare", niQi'o contnidictie. Fiecare condiponeaza pJIP1:faptele sau intentiile c astfellnciit fOiiIDulacompleta cnprinde douiisprezece compol1ente. sale ren~terea "sa" viitoare, hlsa Tara a se identificaeompletamente Prima eomponentii, respectiv conditia funda~nentala a cu fiinta noua care va apare prin aceasta. A§tfef, din acest punct de existentei (cJ8rnU: in sensu! nnei cauze metafizice) ~i imp!icita snferinTei, vedere, trebuie exclusa 0 gandire de genul: "Eu rna ~~arna." ~ ~ "c~~o- 0 reprezinta, deei, necunoa~terea (avidya) 683. In dependenla de Dimpotriva, continuitatea se explica in felul !1IDlator: "Acest lant al -----1---. ignoranliiapare dor.nta de aacj:iona, impulsu! sauinstinctul de creatie, relncamilrilor se realizeazape bazafaptelor (kariiia). Tofiiridiviiii ..•...•.•......... '1- . aeie§liz.are-a-ceva 684. Acest instirict de creatie san d()rinta de a empiricicarerezuitiidinacestea, triiiescdin nouexperientaeulni,Iara ! actiona a omulUi'este imaginatia (sGI;khara, samskara), 0 fort.a ca acest "eu" empiric sa fie ceva ve~nic, un suflet, ceva identic ~i .. 1

1

" ··--imaginativa de naturakarmicii, constituiud in fapta dona componentii permanent intr-o preexisten!a §i postexisten!il" 681. "Eul" reprezintii .. a condiponismului absolut. Aceastiinotiune desemneazii mtentiile de doar un fenomen experimental, nimic substantial, nici 0 entitate. I acliune, care preced Intotdeauna realizarea unui act in sine. Aceste

679. H. von G iasenapp, Der PJod zur Erleuchtung. Grundtexte der I . mtentii potfi bune, rele sauneutrale. In fine, calitatiiintentiilor actionale buddhistischen Heilslehre ausg und tibertragen, in: Diederichs- 'I '682. H.l. Greschat, Die Religion der Buddhisten, Miinchen, 1980, p. 71. Taschenausgaben, Ed. 4, DUsseldorf - K51n, 1956, p. 78. . .'~1?83. E. KrUger, '](?r' Buddhismus 1m Lichte derChristusoffinbarung, Slursberg, 1962, ·68~, Vezi Som"ut'~}~;t;;"l6', XII, n ,14. ... 'p 34' cf D 'r 'S"~"'" '""'I' ~ .r··,·. - Buddh' "~" 11, 1977'''' . , ,,. ~--.~., > .' .< ,. , .' ,~" ~cuu, CY'" lI,es0".~., •• /ana lSm,LN"ao,~:"J. · <··· . 68LH.W. Schumann, Der historischeBuddho "', pp. 163-164. <, 684. W. Karwath, op. cit., p. 50.

_3_06_' _______ . ·_·-_-_-_- '_'_ .. -_-_ .. -_·_-____ In-,-·_di_!l_·;_R_·e_li-=gJ_·e--'· ~=-i_r_tl_O~_O_'ij_. -~l~,,- - - '00

era fetita. CUlllpi\fatqtuI a erezut ca, dupii ce aceasta va ere~ts;!i va .'eeea ce noi numim pamant, apa, foe, aer, ~i eeeace, in mod obi~nuit, "-ceveni sorie.Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o Iunga eiiliilprie efe desbnnam eu numele de "om", ci, mai multde61t atat, este\lorba de unul

afaeeri ~i a I ipsit multi ani.lntre timp, fata a erescut, a ajuns III Yfusla .' /~?acel~i proees. Aeeste dharma, intr-un permanent "du-te-vino", in ' mariti~ului ~i , conform traditiei indiene, a trebuit sa i ~e gase8sca un . . '. . ".' permanentii "treeere",intr-o continua intereonditionarereciproca 614,

sot. Pus 1ntr-o situatie difieila, tatiil fetei s-a decis sa' aeeeptc un al . realizeazilatillceeacenoi definimca "trup" cili ~j ceeacenurnim "spirif' 675.

doilea prel al miresei de la eel de-al doilea pefitor, dupa care acest Dupa cum trupul reprezintii un "nume" pentru un sistem de barbat a ~ i deven(t sOlUl fiicei sale. La scurta vreme, Jnsa, s-a i'ntors .:. __ L._ funcpuni diferite, tot la fel sufletul reprezinta un "nurne" atribuit unui

., ____ ., din calatorie primul cumparator, care a cemt sa-i fie restituita sotia, anSamblu de stiiri spirituale exi?tenteinnoL$u:t1etul nu poatc;.fi.acceptat __ .. acum femeie in toata firea. eel de-al doilea insa a replicat: ''Femeia .,_.. . . ~i nu pOllteexista in afara unOI' asemenea functiuni spirituale 676.

aeeasta cu cm'e m-am casatorit nu e solia ta. Fetita de odinioara nu . ~uddha nu a acc_eg\at existent~ unui .sufJet ea s~~stanla este acee~i cu aceasta femeie adulta care aewn e solia mea." Intr-un metaflZlea, transcendentii. , dar a sustmut eXlstenJa unUI' en" ea anume feI, eI aveadreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei subiect al activitatilor umane, in sensu! practic ~i mora! 78. EI a acceptat noastre prezente, suntem deopotriva identici ~i neidentici cunoi ~ine. 'un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fi

Pe de alta parte, In budism, deosebirea diutre "sinele" lucrurilor identificat Ins[[ cu nimic din ceea ce exista In exterior. "Sinele" nu este ~i "eul" fiintelor nu pare sa joace vreun ral, Intrucat aceJe dharma din ceva perceptibil, concret, ci poate fi realizat doar in fapta moraJa,

"'''' ." ;."> Iurnea anorganica ~i ~le din lumea organica sunt acel~i, ~i atilt materia - potnvlfnorrneior \ll11verSiile ale exiStenrei utnane .. ln budism, ~~eul" IJ\l ." . cat ~i fiintele constau din aceia~i factori efemeriai existen!ei , care · este 0 entitate metafizica, ci un postulat practic. interdepind unii de altii din punct de vedere func!ionaL Fiecare dharma, indiferent daca contribuie doar Ia apari!ia uriei fiinte vii, sau pur ~i simplu creeaza anwnite conditii fizico-chimice, reprezintii cauza,

/ ,4.4. Condi(ionismul absolilt (pa{iccasamuppada)

impulsul, premisa ~i baza pentru aparitiaaltei dharma. In aceJ~i timp, Teoria conditionismului absolut susjineeanimicnu poate apare trebuie refinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cau.zalitatii, nimic nu din ~i prin sine ins~i (cum ar fi, printr-o des~urare sau dcmlare), poate apare prin sine insu~i, prin emanatie sau j'lrii-i.'Iucrarea un)~ .. . . . . ____ _ . dintr-un ~i printT-unalt "sine" sau "eu" (cwn ar fi, depildii, prin aetiunea

- . " Dumnezeudin afarii 672. Mai multdeciit ata( fieeare dharma con5titui~~ _ · ,~~> '.: c~ mui ~ezeii_§upranatura1), dupa cuffiillddilitr-o sirnplliintfunpJare consecin!a alteia care 0 precede, dar ~i premisa pentru cea care Ii succede. $i, ca atare, dharmele din domeniul corporal ~i material sunt acele~i cu dharmele de lanivelul co~lei ~i cele din domeniul spirituaL Difera doar gradul sau nivelul de constituire, ~ meat, "printr-

. ddh ,,673 da - '." o succeslune e Grma , poate apare 0 ill un trup rnatenill, lar alta data 0 fiinla spirituaJa. In acestmod, exista nu doar 0 ''inructf~;:fntre

672. P. Gerlil:z, op,,' cil. ; p. 248. < \ ~T-J-."SamyUila-Nikiiya, XXII, 47,4.

.- - .. - _. Saucolnciclen!a. Mai mult decat atat, absolut tali factorii efemer; ai

674. Ibidem. 675. Legat de teoria despre dharma ~i semnifica(ia ei, vezi pe larg; Th .

. Stcherbatsky, The Central Conceplion of Buddhism and the Mean ing of the ' ... '~Word "Dharma ", London, 1923. >Y?,'$76. Cf H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus. p. 20. '. t: · ~-6.77. Cf Majjhima-Nikizya, r, 138.

< ~ - •

c.;''" c · ~. f,7}3. k1 .. ~'.o.I .. .:-~I)ra, Die Gwn-;!lehren des Bl·-'1.':':~~~~~f P .. 20 ..

.~.~! • .

\ ~:-:.

J- ~;j:' . ~. >:.'": .

310

Ii core,spunde autoro<;lt con~tiin/a (vififiana), carertOP~zinta,!ltreia componentiia cbndij:i,::;11ismului. . .I'

ColJ9l:iintaconturatacalitativinacestfe1reprezintaacuniflktOfui care realizeaza Centacl, i1 condiponat cu viitoarea fo=a de existenJA, prin aceea ca ea declm "icaza aparipa unui embrion, respectiv a noii fiin!e, in pantecele unci femei, rara insa sa se transforrne ea insfu;;i in acest embrion. Termenul budist pentru noua fiinta, pentru noua individualitate psiho-fizica, este "nume ~i trup" (niima-riipa),

: .. "nUll1ele" desemnand componentelenefiziCe, sPlrltuaJe, iar ''trulJUJ'' pe cele fizice 685. Con~tiinta actioneaza in acest caz asemenea unui catalizator, care intr-un proces chimic devine neidentificabil 686.

In dependen!a de aceasta noua individualitate psiho-fizica (nama-riipa), apare a.;:a numitul domeniu al celor ~ase organe senzitive (sal-ayatana), in care gandirea este apreciaili ca al ~aselea

I

simi. Prin acest "domeniu" se in!eleg sferele obiectua1e care se prezinta celor ~ase simpiri - ofta1mic, auclitiv, olfaei:iv,-gootativ,-taetikii-rajional - ale fiinrei (niima-r iipa), apiirute dupa ~terea ei. Activitatea senzitiva constituie condipa ~i premisa pentru aparitiaimpresiei co~tiente sau contactelor. simfUrilor (phassa) cu obiectele lumii inconjuratoare, iar prin aceasta se ajunge lasentiment (wfdana). Dependent de sentiment apare dorin/a, pofla (tal}hii), respectiv setea dupa ceva 687, vointa co~tienta sau incon¢enta care, lariindu! ei, duce din nou laat~ament fata de ceva'.(upadana) ~i, prinaceastao la"devenire" (bhiiva), la .. transformare, adica la'existerrta-A~ast:aCondi!i(ll1eazli iarii;;i na$terea (jati5~ firuilmente, biitriinejea ~i nwartea (jara - marm.n); ca ~i intreaga experienfiia suferintei prin grij~ lamentari, durere, triste!e ~i disperare.

Punctul-cheie al condiponismuluiabsolutnu constii, dec~ infuptul ca unsufletcu caracterv~nic arparasi trupulmortpentruase intrupain piintecele unei marne, ci in aceea ca un indiVid "nou" ~i aparent continua in mod regulat cursu! co~tient al combinatiilor de factori ai existentei care parra aici se manifestase in eel decedat. ';,:; "

685. '.''2-n Digha-NikOya, XV, 21. . ,·U 686: H~\>v "schii'minn;lJuJilhismus. pfiilosophie : .. , p~4 ·t""'''''s''* '' .• -' .' 687. Vezi MajjhimaCNikilya, I, 332.

- f--" " I " I~ Budismul'" 311

5.HInayana

. 5.1. Non-teismulltinayilllil'T

AbSci1taiJIlUi DUriiriezeu suprem ill blidisrIJ trebUi6 interpretata in contextuJ religios specific perioadcl in care a trait Buddha. in acea

. vreme existau multe curente de gfuJclirc cu un caracter teist. De pild~ unii brabmani credeau intr-un creator allumii, numitPrajapati: "Mah<'i­

., n ' . Brahma, Biruitorul, Stiipanul suprem~"., Atotputemicu!, Stiipanul lurnii, Creatorul, Facatorul, Artizanul destinuiui: .. ,Piirintele hiiuror celornascute ~i al tuturor celor ce se vor n~te." 68&

In muIte dintre predicile sale 689, Buddha a luat 0 atitudine

I critica fata de ideea existentei unui Creator atotputemic. Cu to ate aceste~ el slls!ine ca acest "Creator" nu reprezinta intotdeauna ceva

~ pur irnaginar, ci mai degraba 0 idee falsa, conturata de diferij:i in!elepti

_____ ~<l sIa:-~itu1 ~~r experie?!e ~e~~t perc~~~te. De pild~ un as.cet care ~ . ." . practlcat multa vreme vrrtuj:ile ~I exercltllle mentale poate sa se nasca

in forma unui Brahma, iar acestBrahma, dupa ce a trait ani indelungaj:i de splendoare ~i putere, ajunge la conc1uzia ca existenta sa este ve~ni~ ca el este atotputernic ~i ca el este creatorul tuturor fiintelor vii etc. in acest timp, un alt ascet care ~i-a cultivat consecvent faculilitile extrasenzoriale, vilz1nd eu ajutorul capacitaj:ii sale vizionare lunga viafii a acestui Brahma, conchide ca este ve~nic, nemUl1tor 9i atotputemic . . I . . 690

~I ca este autoru a tot ce eXlsili. .. ... .. _ . . _~" Budismu! neaga ca un asemeneaBrahl1iii arputea fi definit ca

Absolut, ca el arpukafi"Creatorul" atotputernic, ato~utor, v~nic etc., pentrucaaceste aJribute nit aunici 0 semni:ficape precisain plan doctrinal. Pentru Buddha, aeeste epitete raman simple epitete, ele IlU au dedit un sens relativ ~i nicioclata un sells absolut

:';. ;688. Digha-NikOya, J, 18. ·:::::'~·689. Majjhima-Nikfiya, II, 122;Anguttara-Nikfiya, J, 173. . ' ···~90. DighacNikfiya, I, 138; cf H:yon Glasenapp, B,· . .Jdhism, a Non Theistic

r,'Religion, London, 1966; M. Wijayai;atnti, Budismurfrrllit-u2: The1trVfi~:;;':;·..;.--">::J:, .. : Delumeau,op. cit:, p.442. \

":',,~'t

312 India. Religie ~i mosofie

Tn pofida celor remarcate de Buddha, problema legata de eXlsten fa III i Dimmezeu ramane pentm budi~tro problemi'. foarte confuza ~i controversata De exemplu, c§.nd bucli~i din Indonczia, cu mai m 1111\ ani in urma, au fost obligati sa se pronunte in Iegaturn cu ' aceasta problema, intrucat Constitutia tani prescria 0 bligativi tatea credintei in Dumnezeu, ei au datraspuru;uri diferite. Unii all afinnat ca, pentr~ e i, " Dumnezeu" este N irvi'IlJa, eel cu totul altfel, Transcendentul. Altii spuneau ca "Dumnezeu:' nu poate. fidecat . __

.. Adibuddha, acel Buddha primordial, din care au aparut ceilalti Buddha. Alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cu Siinyata, "vacuum­ul" absolut, a~a cum a filcut -0 mistica medievala islarnica di;: Java, care i-a conferit lui A Uah denumirea budista de Kesunyataan. In fine, alJ:ii I-au identificat pe "Dumnezeu" cu dharma. in realitate, dharma desemneaza principiul suprem al ordinii cosmice: este yorba de regularitat<:;a intregului proces cosmic; estc invatatura lui Buddha,

, I - ",

I , i I

- ' .. ~ ..

. 1· -,- . 1-,,-

conforma acestei legi cosmice, dar ;;i fiecare element a1 existeniei-, ~~- .. -:--. care conjugat eu eelelalte constituie laolalta cosmosul in intregul sm 691 . . 1

Cunoscutul budolog de origine gerrnana, Edward Conze, pune . intr-una dintre renumitele sale lUCIan urmatoarea intrebare: "Este buclismul ateist?". in continuare, el distinge "trei semnifica1ii ale nopunii de Durnnezeu" . El afirmii ca in budism nu existil unDumnezeu personal, care aicreat lumea. Dar, referitor la cea de-a doua semnificatie, care 11 co~Z;p~ de Dumnez;u e'a 0 ' \livinitate ce nu poate fi perceputa nici ca' lmpf;rsonala ni2i ca supnipefS'6riilla", el menl.ioneaza: "Daca comparam insu~irile divi.illtati i, <u;a-cUrri-leintelege traditia mistiea ere~tina, eu acelea ale Nirv[lJ)ei, gasim III fond eu difieultate VIeo deosebire" 692. Faeand distinqie intre cele doua punete de vedere, tei st ~i ateist, Christmas Humphreys eonsidera in mod evident budismul ea avftnd un caraeter ateist, dupa care insa specifica: "Doctrina budistil despre Dumnezeu, in sensnl unei Rea.litiiji ultime, nu

691. Vezi, H. KUng, H. Bechert, Christentum und Wellreligionen, III, #- ~;.Bx :; ,:~'.fsmus, Gerd MG~n"Milnchen,~~;,~~~4.0. < '~

692. E. Conze, Der BlIcidhismus. Wesen und En1wic/dung, Stuttgart, 1962, p. 32 sq.

i i j I

Budismnl 313 . , este niei agnostica, a~a C ' lll se pretinde Wleori, niei vaga, ci clara ~i logica Indife-;Iit de sen!i/5.~atia care se eonferaacestei ReaIitaJ:i, ea transcende puterea de c:.ilcep!ie a intelectului fmit" 693.

-,n , ' · in eomorillitalc ;'" liniiltradipolla!aciifeiaii ap<irtID,'ilu aiareori

budi~tii manifesta 0 ~1 ! .it\ldine de rezervil. sau chiar de respingere fata de eonceptul de DUl11l;;, 'cCti: De~iViata lor religioasaeste patrunsii de o credinta cu caracter lI-:lnscclldent,ei ezita sa confere un nunle RealitiiJii lib,solute; . transeenclente.-Aceasta· ezitare-de- ordin spiritual este caracteristica pentrn mtreg budisD:lUl, in ansamblul sau Aceasti'i atitudine I~i are originile III tikerea lui Buddha eu privire la "probtemele metafizice", ea vine dinspre budismul primordial ~i s-a menlinut pe parcursul lntregii istorii rnilenare a budismului.

5.2. Cosmologia

. . Buddha n~a mfuJifeSfufnici-o-pieoeupare legata de Oliginea, existenla ~i SIar~itullumii, eonsiderand ea toate acestea nu pIezinta niei un interes pentrn eliberarea individului. Fire~te, el era eo~tient de faptulcil. ele pot fi puse ea probleme, dar, In conceplia sa, individul care insista sa obtina riispunsuri in aceasta privinlii l~i pierde timpul, asemenea eelui care, ranit de 0 sageata otravita, ar cauta sa aile informaN despre silgeaili!?i despre persoana care I-a ranit, mra a lasa pe lJirneni sa intervina pentm a seoate sageata ~i a vindeca rana 694.

Binelnt~les, cu~~~~enea r~sp~~ ironic din partea lui Buddha, invata\ii cfu celelalte sisteme religioase din vremeasa IlU puteau fi de acord. Se spune ca, Illtr-O zi, Vacchagottha, un adept a1 brabmanismului, l-avizitat pe Buddha pentlu a-I intreba daca universul

este vqnic, daca are\vreo limita etc. eli acel priJej, Buddha nu i-a

693. Ch. Humphreyes, Buddhism, Pelican Books, p. 97; H. Dumoniin, Begegnung mil dem Buddhismus. Eine EinjUhrung, Herder, Freiburg i. Br. , 199.1, p. 61. '; " :: jc. .

694. Majjhimri-Nikaya, t42~:432. .oo:! " .. -

, \

' '' .Btidisliitil . 315

vorbitinterlocutoruluisau nespremutilitatc" acestotl:ntr:eb~:.~cu:n Saktrt), adica cv !ndra, care este conducatoruL In al patrulea ccr;" . o Iacuse in alte dati, ci a explicat de ce eln u )mp~e$te ruCI~din :. co/e se cheama Tusila (sanscritii: Tusita), popose~te Buddha inainte opiniilevehiculate pe aceastii tema: . 2'~' " : . ·?" d~.'a se fd ncarna pe pamant. In al ~aselea cer se atla despotul Mara .

. " - , .. "0, Vaccha; a" avea 0 opiniepot!iYit careia universuleste '~'" -'~ c,':'"""-" Deaslipd acestorceruri se inai atla un strat superior, ~i anume acela

etem sau una cum cauniversul nu este ctem msearnna sa recurgi la al ~-m;n1itelor lumi ale lui Brahmii" Sub piimfult se afIaceJe opt infemuri, opiniile speculative; ele suntun hii~ dc opinii, un de~ert de opinii,un . cel mai r~::numitdintre acesteafiind eel de-al optulea, numitAvki circde opinii,0 vilnzoleaJadcopinii, unlanrdeopinii;caresuntinsopte . . )n afa'ra de aceasta, fiec$'e sistem planetar sau lume se de triste!e, de mahnire, de necazuri, de dll!~re,dar .care nu ducJa . ,_ subdi~ztazi, larilndul siiu, in treisubunitati sauregnuri, Inprimaregiur1e dezgust, nici lade~are, nici laextfnctie, nici'la~,nicilaCuno*re, locuiesc fiintele supuse placerilor (klima), adica oameni! ~i animaleJe, nici la inrelepcilmeadcsavaqitii, nici la nibbfma" 695. ca ~i zeii celor ~ase ceruri dime. Cea de-a douaregiune, numita cea

De~i invatiitura budistanureprezintao revelajie precisa privind "materiala" (nJpa), ~ste impiirptiiin m~ multe sf ere, unde locuiesc zeii creapa ~i sffiqitullumii, tot~i gasim unele infonnaJii cu pri~ la lumea eliberati de pHkeri. In sfera cea mai de jos a acestei regiuni se afla zeu! fenomenala. Conform scrierilor canonice, lumea (pali: loka) nu se ! Brahma 'impreuna cu suita sa. Regiunea cea mai de sus, nwnita cea reduce la planeta locuitii de oameni ~i la astrele concepute ca un sistem I "imateriala" (ariipa), care constii din palm sfere, este locul de re;;edin13 organiz.at. Dimpotriva, Jumea este comp~s~ din nenumarate~tiiti ' .... ' .. 1 ... .. _ a fiinlelor illv,ine spi~~e, ~at~rial7' Spre regiunile superioare se (loka-dhiitu), care corcspund, fiecare, unUl slstemsolar aparte;Toate ~:':'''~ .. ~ ..... :::.accede doarpnnexercl!U ~l meditapJ. Dcfapt, sfereleregiunii "materiale" aceste sisteme solare au "calitiiti" ~i dimensiuni diferite: unele suntmai . ' 1 ~i "imateriale" corespund difuritelor stadii sau trepte ale meditatiei. mid, altele de dimensiuni mijlocii, iar altele suntfoarte mario Existii, I Este !impede ca budi ~ti i, din aceastii perspectiva, 'recunosc

f. astfel, mii de sisteme planetare 696 . existentamarilorzei hindlli;ii, intrucat Ie of em acestora un anumitloc in Cosmologia budista ne aminte~te1:n multe privinte de cea propria lor mitologie. Cu toate acestea, budi~tii nu Ie acorda acestora

hinduistil.. Fiecare dintre sistemele planetare care formeaza universul consideratia pe care le-o acorda hindui~tii. Faptul acesta reiese din ..... _ ... _ .... este aldituit dupa acel~i principiu. Punctul central al p~ilntului este plasamentullor in cosmologia budistii. Zeii hindlli;ii seregdsesc in aceasta' . : -... muntele Meru, Injurullni Meru, 'inconjUJ.'.atede mare,,§e. afla ~apte cOSlIlOlogie in regiunea cea mai de jos ~i in sfere!e inferioare ale ceIt~i ' . '_~;. ":. iiUlriiD ~llii,t2?Se.lrirnare, in spatele celuh le-al ~aptelealant munt?s, t . de-a doua regiuni. De asemenea, budi~tii nu recunosc nici un zen

se afla cele patru mati continente, dintre care este amintit numele celui \ I atotputernic, care s·ar aila in ipostaza de Creator ~i staplin all umii. in --,jin piutea sudica, respectiv Jamb Udipa (sanscritii: Jamb Udv ipa). conceptia budistil., toti zeii sunt suPlli;ii ordinii cosrnice, ca toate celeJalte

. Acest continent este locuit de oameni. Deasupra plimilntului se a:llii 'j', fenomene cosmice, Ei se bucurade un statut divin datorita faptelor lor eele ~ase ceruri ale zeilor; in eel mai de jos dintre acestea locuiesc cei meritorii din existenteleanterioare. '.

patru protectori ai lumilor. Urmiitorul este "cerul celortreizesi~i trei", : . ; .: ::(.. Fiintele superioare, care se bucura de 0 atentie speciala din unde locuiesc treizeci ~i trei de zei 'impreuna cu Sakka (sanscrita: i .', ;J~.~~a budi~tilor, sunt acei Buddha,~i, adica cei ce au dobandit deja

695. Ibidem, 1,483; M. Wijayaratna, loco Cil., ( pud ibidem, p. 444> ;'~ . \ , ·::-'lh;ll1llnarea. Pe parcursul unei ere cosrnice existii perioade fericite in 6%. Cf. Digha-Nikiiya, 1II,'i 14;MajjhitnaWikii)·~mI, lOi;'V.;;~yu4itaka, 1, ,~, '\. ·cai:ea~ill'a:'emehe~~uddh~i. N~ii:rul,1orvariaza, darniciodatil.n~ ,-

12', Milinda-panna, 237', Visuddhimagga, 206; apud ibidem. otaparea 1 t ul"'B dd ' Izv \ ,J:pP 111 ace ~I lIllp mal m p u naJI. oareIe consemneaz1l. I,:. ,,1),.", ..

~ " "

~ , .> " ., ::g.:16::.· · _______________ ·_· _ . .::In::.d::.i::.a.:.., .:::.R:.:eU::.·:::gi:.:e-,~::..i .:::.fi.:..lo:.:5:.:0.:.:.:fie.

mai multi predecesori ai istoricului Buddha cunumele lor. Este cunoscut i aflainclividul, ~i anume propriile acte anterioarl" in aq;eptiunea comum,

•• -<~

! ··Budismul · 317

!

inclustvnurneieviitorulru Buddha. El se nume!}teMetteY.Jia (sanscrita: ~, : ! liantul dintre cele douB. vieti eraconsiderat ali 0 "ntitate subtiJa, sut1etu1, Maitreya) ~j traie~te In prezent ca bodhisattva printre zeii din ceml care dupa moarte parasqte trupul ~i intra lJi ,litul; In budism, insa, Tusiia. Viala in i,cesfcer este foiri1e scurtil.·comparatiY cil aceea din "" •• " "'. " ","'" -"diriipotriv( riuexista suflei,' ci doar pofta existentii la moartea unw. regiunile superioare. Tocmai de aceea, inainte de venirea sa pe pamant, trup facesii aparii noul complex de "agregate" (skandha), adica ac~ un viitor Buddha locuie~te In acest ref inferior, pentru ca lumea sa nu .. .. _., ." .~-' sinteza psiho-fizica, cuaptitudinile mentale ~i capacitiitile sale 699.

trebuiasca sa a~tepte pfea mult dupa venirea sa. . . .,.1 . Cielul reincamiiri lor se coreleaza, ca in tot spatiul indian, cu ...... ...... Dupa cum se poate observa, cosmologla budistii, ca 'I' cea _ . .,...... ...... [" . legea karrnica, adica cu efectul cauzal al faptelor (kamma-vipaka). hindusa, pOl1le~tedeh\:;premisa existel'ltei unui mefS ciclic al istoriei .. ... " I ' .jn conceplia budista, reincam~ea este 0 cbrftihuitiite'de ac(il.iIii'$i de lumii, a unorperioade de aparipe a lumii, a unor evolu!ii ~i catastrofe re-aqiuni, inclusiv acte pUr mentale, intrucat acestea sunt cele care cosmice elar determinate ~i repetabilt;., dupa care urmeaza 0 DOUa fumizeiza energie - flind intr-un fel proviziile necesare - penlm aparipe a lumii sau rena~tere cosmiclL In principiu, la nivel cosmic, relncamiirile ulterioare. Prill urmare, fiecare se relncarneaza mtr-o este yorba de acela~i lucm cu eeea ce eunoa')tem legat de.succesiunea . situatie care este rezultatul fapteior saviir~ite in existenreie anterioare. aparitiei, existentei ~i disparipei factorilor de sine ai existentei in spapi i Toate actele noasle prezente, mentale sau fizice, tind sa

::=~::~~~~;;~~~~~:~~m:e~~~~e:~::::=cazu:,,; .,.,,~,.t;~:;,*,:~~;~~~~~~~:~rr;::~~:~~~:~::~~:~~:~:b~~~!':~~~: 5.3. Legea karmicii. ~i reincarnarea

In India prebudistii, piirerile despre efeetele legii kannice erau destul de confuze. Conceppile predominante din acea vreme se amesteca cu doctrinele esenliale budiste inaceastii privinta, rara a fi insa asimilate coerent de catre acestea. De exemplu, intr-o istorioarii desjJre !IDJaic, nupll.t qtta, se sub.IiIpl'~ ca ceea ce delermina poziji~ . _ oricarui individ In viata viitoare este aspira(ia exprimata ae acestapt!

. I cele reIe iistimuleaza tendinta de a saviir~i pe mai departe fapte rele. Orice karma saviir~ita intenlionatsau neintenlionat va rodi sau va

I I ,

I "I

! --- . 'patul de moarte 697, iar intr-un alttext este yorba de ideea obsesiva

care 11 friimanta pe cineva pe tot parcursul vieW sale 698 . In aIte texte, destinul viitor al fiecil.ruia este motivat de un act izolat sav~it in timpul vietii, pe ciind in alte pasaje se face referire la 0 anumitii dispozitie \ mental a eu efect pe tennen lung. Cazurile sunt sim.ilare doar in sensul ca, in fiecare dintre ele, apare 0 cauza morala pentru situajia in care se

avea efecte mai devreme sau mai tiirziu. Une!e fapte I~i aratii efectele in aceea~i viata in care au fost saviir~ite, altele in viata imediat urmatoare, iar altele in cadrul unor existente multmai indepartate. Orice individ in momentul de fata este produsul unor multiple cauz~ din existentele sale anterioare ~i este striins legat de cc::lelalte cauZe din . jume, p.entru ca, potrivitinva!iiturii budiste despre legea karmica. GKista o interconexiune perfecta intre individ ~i univers.

Temeiul legii karmice, In acceptiunea budistii, 11 reprezintii faptul ca ea of era 0 cauza morala a lucrurilor. Buddha a respins leoria existentei, ill trupul omului, a unui suflet care sa cunoasca 0 via(a separatii~i ve~nica, stabi1ind in schimb 0 nouii identitate Intre indivizii cuprin~i in lantuJ existentei, prinafiITDatiacaceeace fuce ca dow fiinte sa fie acee~i fiinj:ii nu este sufletul, ei karma. El a aratat ca forta kcwnei

. • ,-U"'.

697. Samvulta· NikiIya, 'N . 102. 698. MajJhima.Nika);~, JiI,99 set -- " ".".

699. Cf. H. Nakamura, Orient ~i Occident, p. 259 . .

318· . India. Religie §i nIosofie

supmvi~tui~ ~"isingure existente. conexi~ea de tip cauzii-.efec;yiinire cd din aceastii viaw ~i cei din existente1e anteridare nu este 0 simplal~mii fizica intre diferiJi indivizi,ci mai degl1lba tmamorala 700. . ";~"

Legea kanni canu este impllsa din exterior,-ci ea acfioneaza ill' -.' .... <T.O', ••

~i din fiin!a noastra. Formarea stmclurii noastre spirituale, inc1inaria cr=iindaspreriiu~i influenrairnplawbiliiaobi'llluin!e~ caresubmineaza

I I I

! i

adevarata libertate a "sinelui", indiierent daca noi observarn sau nu .... 1

Budismui' 319

Intre necesitatea faptelor btme ~i dependenta de .~iclul .rducCamiirilor, realizat tocmai prin aceste fapte, nu exisi a decat in mod jpar'Cnt 0 contradiqie. Aceasta intrucat nu actul sau lhpta in sine, ci atituclinea $i dispoziJia spirituala a sljbiectului sau auton'l ui este decisiva pcntru re"mcarnare; nu irnp1inirea faptei, ci intenj:ia d e S',\I ;qire a acesteia configureaziifo=a ulterioarade existenliL Sepoate, de :,;Jda, intiimpla

ac~st lucru,~ sunt cuprinse intreola~1f} in ~egeli ~~l';Join~ p~te:.n ....... ~ 1_ ..

scapa de Ciectele actelor noastre . J:egea kanmca reprezmta, ill

ea cineva - printr-un concurs de imprejurari extcI;,") re lui - sa fie it:ilpiedicatin sav~irea tmei fapte; eu toate acestca.inLentia de silv~ire a ei este suficienta pentru a produce efectul karmic ·corespuniator.

concepJia budisill, principiul dreptaJii practicate ~ aplicateinrelaJiile umane. ' In lumea europeana.. legea karmica a fost perceputa uneori

deterministic, in sensu! ca fiintei reincarnate pe baza vechi!or ei acte ii este predeterminat inclusiv modulde a gandi, deci nu mai dispune de nici 0 libertate de voinra ~i acJiune. Cu toate acestea, multe din afirmaJiile lui Buddh1!. demonstreaza dl aceastil concep!ie este gre;;ita. F aptele

----s-a-u-,-m~a.rpreds, Inten\ii!e stabilesc sferareincaplarii; mediul de.:via!a..·"" · · .·c

aspectul fizic ~i aptitudinile mentale alefiintei care se vareincama, elm nu giindirea ~i activitatea acesteia In limitele caracterului sau, fiecare are libertatea de a alege el insu9i intenJiile care stabilesc viitorulsau karmic. Fiecare i~i stilpiine9te propriul sau viitor, chiar daca spatiul de decizie _. conditionat de sfera de existenta in care traie~te - este mai d '! " 702 epartc maJ amp u sau maJ restraJ1S .

Fara aceast:a explieaj:ie, din pl.\llet de vedere budis!:, oamenii Scar. simJi victime ale unuiarbitrar ingrozitor. Peliingaaceasta, larnurirea de fara contribuie 9i in a-I conferi celui ce sufera un sentiment de mangiliere, intrueat attmci ciind el sufen'l, simtecaare de isp~it 0 vinamai veche. Pe de alta parte, pe cel fericit il detennina sa fie modest, fiindca el ~ie ca trebuie sa faca mai departe binele, 119~incat sa merite acest bine 703.

700. Ibidem, p. 257. 701. Anguttara-Nikiiya, X, 206. , 702. H.W. Schumann, !]{!r historische Budd~a .... p. 161. , 703. S. Radhakrishnan, lrl,-·.~che Phjfo~:,,;:.:~_~, £d. I, Von-den Veden bis-zu.,;Z';'- !-"\ -,'-,~ I

Buddhismus. Dannstadt, 1955. p. 352. \ . , I

\ I

Cel ce cauta desavar~irea nu poate fi in lan!uit de propriile sale fapte, daeale realizeazaeliberat de dorinla sau pOID (labha sau riiga), ura (dasa) ~i iluzie (maha) 704.

Notiunea de karma evita tmele dintre dificultalile comune teoriilor similare despre soartii, providenla ~i predestinare. Karma .cuprinde doua idei distincte: fapta in sine ~i efeetele ei in ce privqtco __ _ fuodificarea caraetcrului Oli a vietii celui ce a sav~it-o. Bndi~tii afrrma ca acest efect subiectiv continua dupamoarte, in viata ulterioara: "Din oul de randunica nu poate ie~i 0 ciocarlie, din cauza diferentei de ereditate; nenumaratele influente care i-au afectat pe strarno;;ii acelui ou 9i nenumaratele aetiuni indeplinite sub acele influente sunt insa intr· un fel misterios inmagazinate in ou ~i trebuie sa creeze propriullor fmct ~i nu un altul. Ca atare, c!il't1r::Hl}.oude randunic:a nu poate ie;;i 0

cioeariie, intruciit 0 cioearlie este rezultatul uni-Jleteomplet diferitde conditii: cum scar spune, kiiima sa este diferi& Dar desigtll'ca-bndi9ili nu se ref era la ereditate atunci cand folosesc cuvantul karma. Karma nu exprima acele lucruri pe care omulle mo;;tene~te dela strarno~ii sai, ci acele lucruri pe care Ie mo~tenqte de la el insu9i, din stilrile anterioare ale propriei existente. Dar, cu aceasta diferenta.. doctrina budista ~i teoria ;;tiintifica a ereditiltii par foarte aseman1itoare" 705.

'. ;:;~;Y704. Cf Angullara-Nikiiya, III. 33,2. ";-.';' ," 705. H.C. Warren, Buddhism in Trans/ations. Cambridge, Mass., Lward

University Press, 1896. p. 21 0 sq.; apud H. Nakamura, UriJiti.ji OcCident: p.2.60.·

" .

,, ~ ..

I I ,

India. Religie: ~i tilosrifie I - ;Budismiil 321 I

~_ _ _ Irving Ba.kbU plaseaza kan~a 1ll sfera~~?n~tielltului ~i 0 i instinctul de lupt1, urn $i imri.die, energia car~ seelibereazadin el prin percepe ca peni~e impresii (rezultat at yietilorprezente ~i anterioare) : moarte se poate manifesta dupa aeeea intr-o stare de con~tiinta ee

','care ram§n~e~ 4:t~~~p'~jho19~~9~ef!l~_~~ll~ _~a;~C!1t~,_~ .",,",,. :. corespunde eelor din lllmea.4sura sau demonilor razboiniei. Tot la ~i earetind sa deao inelinare anume caractemlui ~i atitudinii individului, .' fel , daea eineva s-a manifest~t ea avar, nemullurnit ~i poftie ios, se . atat aeum cat ~i in viitor. Karma privita astfel este un fel de soartii, dar poate reineama ca un p reta, cairn spirit mereu nemulturnit. Iar daea o soarta al cfum auto~ e-sie omcl insu~i ~icare mip6aie lli.-rllci6 elipa _.. ..... . eineva a aratat 0 eOI1$tiin J:ii binefiiciitoare, prietenoasa, de mul pIDlire anume saaseunda ell totullibertatea moraJa" 706. Orieum este evident .... I,. ~i intelepciune, el poate primi 0 existen\ii in ~a-numita lume azeilor 709

... -- ea istoria nnui individ nu ineepe cll~erea; in accepjinnea budistiL-~: -= .... -- 1'-.-- -- fentru om, eoneret, eielul reineamarilor in?epe odata eu n~terea ~i a iteeut deja prin eani nenumaraji ~i nu se poate separa de trecut, mel ' se sfil.r~e~te odatii. eu moartea, pentru ea apoi sa se realizeze din nou.

7~ . • . macar un moment .

In eadrullungului cielu al relncarniirilor, primireanoului germ ene, in panteeele unei noi marne, are loc fiirii vree eo~tiinJ:ii ~i eu acee~i spontaneitate ~i vehementa, ell care fulgerullove~te, intr-o noapte intuneeoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed I

. . _ co!,espunziit()r. Fulgerul 1:;;i giise~e drumul rara sa aiba vreo con¥iinjil. I-.' ~i trebuie sa loveasca exact IIl'cOpai)U1 i!icare 16ve~te: InfuOdsiIIlihir;'C:-"" :" ~ ." ,

la moarte, atuDci ciirJd De vom debarasa de trupul actual ~i, odatii cu aceasta, vom intra intr-o "noapte" de profunda incon~tien!a - avand in vedere ca deodata eu trupul dispare ~ mice co~tii -vom fi cond~i,

d · I . . b' 708 deci, spre un asemenea germene, care ne corespun e ce mal me . In acest mod, dupa cum am spus, calitatea noii existen!e este

determinata strict de ca1itatea ~i felul instinctelor ~i inc1inajiilor omului. In cazuljn care instinctele cuiva sunt animalice, ele yo.rfi impinse spre

. ..,....,. ., ..... '" .,,_. . . __ .••• _, . .. ~. ~ '-. " \" ".' t-~ .

YH.geIDlene animalie ~i se vor dezvolta acolo, ~a ineat respectivul devine chiar un animal; daca eventual acestea snnt ~i mai rele deciit instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta parte, In eventualitatea In care eineva este stapiinit permaneIlt de

706 . l. Babbit, Buddha and the Occident, An Appendix to His Work: The Dhammapada, London, Oxford University Press, 1936, p. 69; apud ibidem.

707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings of Emerson, ed. de Books . Atkinson, New York, Random House, In~ 175; apud ibidem.

n , ~:~:.:,fP? ... .,..G . .Gr.~I1;"'lI'r .. ".rQeI Samsaro::flie. Welte~!~~r;7.h.~~ ~er_j¥e.~ en. Biidingen-Gettenbach, 1960,p. 122. ' \ . .. . .

\ .. " . ~ . . .

5.4. Medita(ia:experienfii directii ~i personalii .

Pentru a 0 incheia definitiv cu aeeasta viaJ:ii plinii. de suferinla ~i iluzie, pentru a rea1iza 0 re~t'fre pentru vi$ misticii., care facili teaza accesul spre Nirv[up, Buddha recomanda ~i folose~e tehnicile yogine . Preluandu-le din vechea eultura ~ spiritualitate incliana; 71

0 ell~corecteazii.- ­$i Ie completeaza doarprintr-o ?rofunda "foqare" anoJiunii 711.

. Din scrierile budiste 12 reiese c1ar ca increderea in puterea meditatiei era dejafoarte putemicaatunci c§nd aapaiut 9udismul, practica fiind urmata ehiar de invatatorii lui Buddha Este probabil ca Buddha a adoptat tehnicile de meditape de lamaestrul sau A/iira Kalama 713.

709. W. Karwath, op. cit.,p.11...o.. .. __ ~ ____ .. 7 10. Cf. L. de la Valee-Poussir;, ~,:'!.oudh~i~~~":;'!.t-f.~,Yoga de!!.gtqFijq./i,.1n:

MemV;res. Chinojs et .i!.ouddhiq"es, 5, BrllXe.llr.s, 1.237, pp. 223~242 .. G . Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, Wien;T977; p~ 102 sq.

711. M. Eliade, Yoga'-Nemurire~i libertate, p. 150. - 712. Cf. Majjhima-Nikiiya, 1,163-166.

713 . Se jstorise~le despre Alara Kalama el\, aflfuJdu-se sub un copac In

exerciliul meditatiei, nici n·a observat faptul eil, litre limp, trecuserii pe Janga el vreo cinei sule de care. UJtimuJ om care inso(ea aeeasta caravana de care s-a adresat maestrului, atenriomindu-I ca hainele sale ariitau oribiI din cauza prafului depus pe ele Ja Irecerea caravanei. Atunci el a exciaJmit: "Cat de minunat eSle, ~i dit de miraculos este ca aceia care au ie~it din lurr: . .)sa-~i petreaca timpullntr­o asemenea stare de lini~te a mintii!'" Vezi jVfajiQpariit;dbiinaszilt;r:'l '~ ',"'27:28 ; Digha-Nikiiya, Il, 130-131.

322 I India; ReUgie §i fIlos611e

i Cele mal vechi infonnajii despre pTfJ.Cncile meditative ,amta cil I . .' ',.C.' ,

totdeauna acestea erau exersate ill singuratate. La inceputunle

budismului, ascetii triJimlill locuri izolate ~i solitare: "El i~i alegNi'tU1l "~"e'~ loc'singuratic;cfunnr Ii illpiidilie'; lfuigii un capac, pe un deal,l'ntr-a

vaioaga de munte, htr-o pe~tera, intr-un osuar sau pe 0 grarnada de ... -paie in cfunp deschis ~i, dupa ce se-ntoarce tu blidul de la cer~it:;;i

manilnca ceva, se a,?eaza cu picioarele incruci~ate, pastrilndu-~i corpul

d .. " . tr +'" 714 ~~~ rept-51 mmtea agera 91 cone en a",,~ '~'_"" -.... ... .

Lini~tca interioara desavar~ita;;i 0 izolate imperturbabila reprezinta, ca ataIe, primele conditii pentru practicarea meditatiei. 0 alta conditie 0 constituiepozitianelni~catii~i lini?titiia trupulnL Ascetul ia 0 pozilie contemplativa,;u privirea atenta in fa1ii 715, '

o alta faza pregatitoare pentru meditatie 0 constituie disciplinarearespirajiei. Aceasta presupune un control atent ~i co~ent asupra inspiratiei !Ii expiratiei 716. Prin supnwegherea l11i~dlrii

''''''abdomenului sau a cursului respirariei pe niiri, exPirajia9i inspirajia il . . ajuta pe ascet sa nu mai respire doar intihnplator, ci in mod regulat ~i con~tient. Insa, totdeauna, respiratia trebuie sa decurga liber $i neconstrangator. Sunt interzise exercijiile de suspendare a respirajiei

. in genul Yoga. Nu e yorba de schimbare, ci doar de 0 supraveghere . _ ., . 717

con!ltlentii. a resplrat1e1 . . Meditatia budistiinu are nimic comun cuhipnoza sau sugestia.

9i, in acel~i timp °a nu constii nici ill abandonarea proprieivointeill favoarea vointei altuia. Dirnpotriva, ea este 0 stare spmtriala rea1iziilli cu intentie, cu vointa, care, ill principiu, se deosebe$te de ceea ce este obi~nuit prin faptul ca, de aceasta data, gilndurile $i imaginilenu rna!

714. Digha-Nikiiya, II, 67. 715. Ibidem, XXII, 2. 716. Ibidem, ibidem: "Monahul inspira con,tient, el expira con,tient; atunci

cand inspira preiung, el recuno~te: eu inspir prelung; cand inspira':scUrt:, el

...E. I I ,

r I I

i

I I

, , ~- . I'

Btidismill 323

apar ~i dispar cum~i ('~pd vor de, <'; slint disciplinate ill mod co~ent. M:ai mult decatatat, aceasta stare spiritual a secaracterizeazii, in

c:prlhcipal, prin aceea ca, de aceasta data,atenfia ~i preocuparea se centreaz1iasupra unui singurgand sau a:iupIa unui singurpunct,acurn este activiidoaro singnrairnagine; $I tocmai de aceea, (;u ciitTeU$im siireflectiim,

sa P~ ~i saillleleg~m~ temeini: acest ~ilnd ~i ~~re, eu atat mm pUfm ne deranJeazli ~1 preseaza alte gandlU1 ~llInagun .

.. . Pentru ca meditajiasa atinga ,m nivel maxim de eficienra, este . nevoie ca aceasta perceplie sa fie continuatiiin toate activitatile zilnice, a~a incat nici 0 conceptie gre9ita sa nu penetreze din afara asupra con~tiintei 9i sa afecteze ill vreun fel puritatea mintii: "In ce se vede, trebuie sa fie numai ce se vede; ill ce se aude, trebuie sa fie numai ce se aude; ill ce se simte (precum miros, gust sau piprut), trebuie sa fie

i numa! ce se simte; in ce gilnde$le, trebuie siifienuma! ce gilnde~e" 719.

Buddha illsu$i era foarte consecvent ill aceasta privintiiJ>.Y. spune ca,,,_~_ ill viarasa de zi cuzi, el "mergand sacer;;eascadincasiiillcasa, pazinduc

~i poarta (simp.rrilor), bine infrilnat, i$i lUnpleaiute blidul, alent, gilnditor" 710 •

Daca nu este corelata cu experiente personale, orice eunoa~tere este superficiala. Oricata cunoa~tere sau cuno~tinte ar dovedi eineva vreodata, acestea trebuie sa izvorasca, in mod normal, din experienra sa proprie, iar experien1ii inseanma "a vedea". Buddha

1...._.~ a corelat mereu pe "a cuno~te" (fzana,jfzana) cu "a vedea" (passa, pas)Jo) 721 ,--p~ntruTa _"llTunoa~te" rara "a vedea" e ceva lipsit de suport,e lipsit dnr:ofunziIne. "A vedea;'inseanma "a experimenta", adica a vedea lucrurile "a~a cum sunt ele" (tathata), in ceea ce sunt ele. Intreagafilosofie a lui Buddha vine din aceasta "vedere", dinaceastii experienj:ii. Experienta, cafundament al filosofiei budiste, estenumitii "experienra ilurninarii", illtrucat aceasta experienta a fostrealizatii de Buddha dupa ~apte ani de meditafie ~i reflectie intensiva - ~i, practic,

re~uno~te: eu -inspir scurt". _ ~,,<-~'-'--~."

717. G. Schmid, Wo das Schweigen beginnt. Wege indiscRP-'; J';fic.~;;stlicherc ,. , Med!lation, Giltersloh, 1984, pp. 70-7 I. . . . .

--- ~

. ·• .. :;···71'8. M. Ladner, op. cit., p. 154. . 719JJadiina, I, 10 c.'. ·<".~c '.'

no. SUtlanipala, 412.

~24· . '. .. ...•. ......... .. In:dia: Religie: ~imosofie·

I . . . . . .' :tot ceea ce apracticat ~LI!}!!i tfu:ziu ~.P.!lICI;'rsul in~gij.~~e vie~ izvora tocmai din aceasta experienia interioaril lacuta de el atunci. .

Metoda experimentaHi este metoda care reali.zeaz1l "'~-~~'c;moaftere;;-dlrecti( ii;ieieaslicll'o'capacitate de percepfie intUidva.

Cine a preluat doar adevarul nu poa te fi considerat discipol ai lui . Bllddhi cerce ii~a descoperifet rnsu~i iidevarul, se co.nsiderii ca I-a inreles gre~it Respectivul a tratat adev~l ca pe 0 "dogma", ca pe 0

"'~'-'doctrina careia trebuie sa subscrie imediat ~i neconditionat, ca pe 0

sirupla tradiJ:ie ce trebuie rcspectatii Inblidism, 1nsii, adevar inseamr,a, a;;a cum arata Buddha, «ehipassika! ». «Ehi» insearnna «vino!», iar <passa» inseamna «vezi!». Prin lirmare, adeviirul inseamna «vino ~i vezi!». Aici nu poate fi yorba de 0 credinra, in sensul de «a crede ca ... », «aaccepta cil ... ». Aicie vorbade un singur lucru, ~i anume: aSe angaja la ceva. Toate celelalte vin de Ia sine. Cine cuno~ adev1irul doar din auzite, nu-l clmoa~te deloe. Doar eel ee a pareurs drumul

. '-; =--" C"';: personaJpana ladescOIJeri.reaitdeVifrWui, it cimoa;;l.e pe acesta, trilie~e d· I 1 . ' 722 me, -aexpenmentat .

Pe de alta parte, in spaliul budisto-hinduist, aceasta experien\li religioasa are sernnificatia unei transformari, a unei schimbiiri a proprieicon~tiin!e. Experienta nu inseamna un eveniment sau 0

intfunplare ce se deruleazii in fata ochilormei ~ cumine, ci un eveniment ce are loc in mine, 0 tranSfOITOIi:re in propJia mea fiinra, in activitatea mea spiritualii. De ace~a,flceasta eXJ2~ti!!manu P9ateJi tr.a:!Srnisa mai departe doar ea simpla inviiriiturii. &"...trebuie lacuta in mod absofut personal. Ce inseamnil. transformarea cGn}tiin{ei, poate inrelege doar aceJa care experimenteazii in sine insu~i aceasta transfo=are. Buddha nume~te invatiitura ~i adeviirul sau atemporale, akalika 713. In viziunea sa, nu este yorba de experienTe care au loc doar in anumite perioade, pentru ca in celelalte perioade, cand nu au loc, sa fie transmise prin

\ 72 1. Majjhima-Nikiiya, 1, 265. , 722. G. Schmid, op. cit., p. 3 L \ . ..,. ,,=, .. -,~ .

\ 723. Majjhima-NikiJ.ya: ibidem. -, \,

\

325

. 4'~e.imediul Cr~dinlei. Adeviirul este akalika, el insore~te mice pedQqfla de timp ~i pe fiecare om 724. Din acest punct de vedere, budistul contemporan nu se ana, in principiu, nici mai departe $i niei m ai

. aproape, in tiulP, de Ni~aQG,deAhs~h.it,decatconteinporau~ll11i Buddha, al lui Patanjali sau al lui SaQkara. "Adeviirul" inseamna transjormarea con;liinfei aiei ~i arum, eimi un evenimentde la inceputul urleiamrrneistoriiam.§ntuirii,delarnijloCulsaudelasffir~itul veacuriJor 725, , . - - - .

6. Mahayana

6,]. inrelepciunea antinomicii: ontologie )~i antiontologie

Mahayfuli~tii recunosc douii tipLUi de cunoa;;tere. PJi:rna este de ordin ra1ional,jniina, eonstfuid in stapiinirea tuturor inva(iiturilor logiee ~i rationale, ;;i a fost preluatii~!n eMile budisteJ@.?yluliste. _ EsentaacestorinvaJiituri 0 :reprezintii constata:reainexisten(ei unui "eu", . a ullui suflet, in cele cinei grupe eomponente (skandha) ale fiinrei umane. 0 a doua forma de cunoa~tere, prajnii, este de ordin experimental, be eeva trait, ceva care se experiazii eu intreaga fiinra, fiira a se limita doar la inteJect. Ea este definita ca "atotcunoa~tere" (sarvajnatii) $i substituie, inmulte din ciirfile mahayaruste, notiunea

~~.de "ilurnillilT~" (bodhi) :26. _. . . ' . ~. :. " -In cazuI cunoa;;teJii experimentale este yorba de 0 "tacere" ~i,

c' siriillltan, de 0 "vedere" neobi$nuitii Prin aceastii "vedere" se inteJege ____ , _ _ _ •• _ , __ •. 0 " _ _ •

o "vedere" cu ajutorul ochiului intele:pciunii, respectiv 0 modalitate . sPecifiea de·intuilie, care Ii of era celui ce 0 posedii posibilitatea de a i.!lunge ehiar la cauza primordiala a realitatii 727.

724. G. Schmid, op. Cil., p. 34. . 725. Ibidem, pp. 34-35. 726. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 73; Cf. D.T. Suzuki,

Der westliche und der ostliche Weg ... , pp. 42-43. "' --:","'=:':;"S.T cSuzukI, Der westliche und der ostliche Weg ... , p. 44. "" ".

326' . India. Rcligie §i t1l6soh~

L I I .( f ". ~-:- 0.

f " BUdismiil" 327 I

I . 'In Yogiical'q!J.h(jmi descoperim conceptia potrivit ~?r~ia, degraba sa-i demonstreze irealita(ca fiinp,alasau "apare.fl~l sairealitat.e: ~ futelepciun~'~: ;:l;ilntcit'a;~, respectiv prajiili, ~ ca experient~,~lmei .' fiintiaIa ~i Absolutul. In ace.'>t sens, Buddha afinnaciitre Subhz7tT: "Cel realitati transfCllomenale unitare ~i care transcende, m acelq~lJimp, '· <;":~des~var~it (talhiigata), SubMit!, (aceasta expresie) este un sinonim

..•. ,--, ''>' ' orice limba; ~ i gili1dire -este detennina~cuace1~i terrnen inffifuit III ' .. alliIi tatliatii, Cel ee'ar afirma, S ubhiffi;'ca cel desavar~it a cunoscut

budismul }IinaY2U1a, tathata 728 . in mod plenar supremul, iluminarea desavar~ita, acela ar grai un . In canonnl pali 729, notiunea tathatii caracteriia "existcnta neadevar 9i Ill-a mte1es fuls, pentru cii pledeazii pentru eeva inexistent

. condiponata", acel condiponism absolut cape 0 legeuniversal-valabila,J (respectiv 0 iluminare m sine caceva: distinct de eel desavfu-~it). ~i de -~ cilreiaii este subordonataintreaga lume fenomenala. Ulterior, ~aavea " " .- ." I. ._.. . ce aeest lueru?- Nu exista, Subhiiti, vreo" dhm;ma. (o,realitate .

sa earaeterizeze adevarata fiinta a "non-eului" (anattii), a "non- . .. ' singularizata, un adevarpaqiai), pe care eel desavfu-~itl-a coooseut ea sineitatii" (nairiitmiya) 730. • pe ceva suprem, ca pe 0 ilufminare desavfu-9ita. In acea dharma

In viziunea rnahayiinista, tathatii semni:ficarealitateaa tot ceea (adevar absolut _ invatiitura), pe care cel desavfu-~it a cunoscut-o ~i a ce exista ~i este imaginat. Fiind nedeterminat, el nu se lasa prezentat-o pe deplin, nu mai existanici adevar ~i nici eroare (intrudit conceptualizat de giindirea discursivii: giindirearaponalanu are acces ea transcende orice antinomii). De aceea inva\ii eel desavfu-9it: Toate la Intelepciune 73 1.' Acesta este "locul" unde raliunea, gandirea acele dharma (realitali) sunt dharma (conlinuturi de invatiitura) ale distinctiva~i analitica sunttranscendate ~iincepe sase manift;ste lumea lui Buddha. ~j de ce acest lucru? - Toate aceledharma (realitati),

. , -. ,,,. "vacuUmuluj" (s JJnyat'a), respectiv aceea a "sineluiamoTf". Intr-o . Subh iitl, au fost propovadUiie de celdesavfu-~it ca non:dh(Jrma (non~ asemenealume, nu exista nici subiectivitate autonomaizolata, nici 0 reali!1iti in sensu! Adevi'irului absolut). De aceea, toate aceste dharma obiectivitate care sa se afle vis-a-vis de aceasta. Altfel exprimat, am sunt.n~te dharma ale lui Buddha" 733. ,

putea spune ca, acum, m lumea "vacuumului", tot ceea ce ex.,ista i~i Concluzia care se desprinde din acest text este, de fapt, gase~e propria sa identitate eu totul altfel, fntr-un mod antinomic, "ontologia iluzionista' sau "antionJologid' 734 budismu!ui Mahayana. respectiv prin autodep~ire, prin deta~area de sine insu~i. Cine nu se Ii Astfel, toate acele dharma exista doar ca entitati aparente, ca dealtfel a~eaza de nirnic, devine Jiber' adiciil~ impropriaza modul primordial . I .. _ tot ee exisilim general; in esentil, insa, ele sunt "goale", ireale ~i iluzorii .

. , de existe~ti} <lTe,<tlitaJ:ii 732 .''' '' ' "--~ . '1-.. .." . .. '~. -- - -- . i - " .. Inclusi~ccei..o'ilumiDB,ti"nusuntaltcevadeditiluzie~. aparel'!J1L Acest Ciind teXteJe PrajjUipiiramitiiafuma~ineaga Sllnultan a:cel~i .... ~ ... iluziun::ism poate fi corelat cu invalatura hInayanista despre "non-

lucru, ele nu ~cearca, prin urmare, sa descrie "Iuerulm S,IDe", CI mai ' . ' --- .. _ . sineitatea" ~i non-substanpalitatea tuturor comiJ?nentelor existentiale. 728. Bodhisattva-bhiimi, 30, 7-8; 199, 14-15; 26, 8-9; 28, 9-1 O. " "' ....... ,.... In budismul mahayanist, insa, tathata llU mai este desemnat 729. Samyutta-NikiIya, XII, 20. doar ca 0 "non-sineitate" a componentelor existenti3:Ie, ci ca 0 non-730. L Sehmithausen, Zur Struktur der eriosenden Eifahrung im indischen fiinpalitatealor(dharma-nairiitmrya) . ~iinmilsuralntaretathatiieste

Buddhismus, In: G. Oberhammer, Transzendenzer:[ahrung, Woilzugshor!zont des Heils. Das Probem in indischer und christlicher Tradition, Wien. 1978:.fr. 11Q. ,:\:qeterrninatcanon-fiinfialitateafuctorilorexistenPaJi, e1insearnna, inacel~i

731. ASlasiihasrikii Prajiiii-piiramilii, 8. <~ __ :. __ . .. 732, M. Shimizu, Das "Selbst" im Mahayiina-Buddhismus in j~pa'nischer

.ot:e Siehl und-dli:-;;'~'; z."';;"utf" im Chri3,'entum im Licht des Neuen Testaments, Leiden. Brill, 1981, p. 61.

"':::;'733. Vajracchedikii, 17e-d; e itat la H.W. Schumann, Buddhismus. , . ,

i '''Philps ,.hie ... , p. 76, Sublinierile ne aP"'1in. . '. j 'k" . " "'i34:. 'Cf. L': ScnmitTi;;;';;~~,'bp, cit., ibidem:- , --" " r -''I'';'' ''

, '1' . >%~~~ , \ ~>;~";\':.: " <: ..

•• I i ,

328 India. Religie ~i U1osofie· · ·- I 329

timp, negarealumji, "incetarea ei inmnte de a exista" 735. De fapt, acest ... Ac,?,asta mai ales pentru faptul c~ l)U este yorba de~pre 0 credinta luCJU mSeamna inclusiv negarea stfuii finale de desav~ire, fiirvG{Ll 736~ U;tr -0 revelalie, dogme sau adeviiruri eonfirmate din pUllet de vedere

Dinaceastii. perspectiva, ciclul rdllcamarilor ~iNirvti{Ll,adicaintelectua[ dupa cum nu este yorba nici de credinia lntr-o persoanil. -'"=- -plmalitatea ~iunitatea, se disting daar in viziunea celui nedesii"ai~it,' .':, . .. .. - ". . -. ' s~pr~mil., ~tr-un D~e~u,~ ~~i"{d;;;;;;;'~t~;;o;;e~L~ ;~~e~sive ale

intrucat pentru eel iluminat ele.sullt absolut identiee. Ele slmt fiinlial creclinJei, ~cumse mtfunplil., deexernplu, ill ~srmallmaltereligii 738 •

. "goale" (sunya). Dar in vreme cc omul nedesavar~it experiaza Expresiasanseritiisraddhii semnifieAmru inulidecat lasa sa :'vaeuitatea" (siinyatii) tuturor Iuerurilor ca pe 0 Jnsu~ire negativil., eel ._ j se lIlleleaga Ilolilmea "ciedinlii". Srciddhii ilU desemncazil. lU1 act pur

-- - - desavar~it 0 prive~te ca pe tathqtii, ca pe ceva adevarat ~i real de la ... __ .. \, : inteleetual, 0 reeeptare rational a a eeva; do atitudine interioara de sine ~i pentru sine, ca pe realitatea (dhannata) lumji ~i cape sUL'"ea de " :i jilCiedere fala de eineva, iar in eazul de fala vis-a-vis de eei ee au Buddha (buddhatii) a celor ee au dobiindit ilurninarea. In aceasta dobandit deja iluminarea Din acest punct de vedere, "credin!a" este "vacuitate", eel illleiept experiazil. toate funlele ~i pe eei iluminati cape . sinonima cu bhakti, care semnifica devotamentul plin de credinla ~i o unit<lte fiintiala ~i eliberatii. Practic, llU existil. nici 0 deosebire prea illcredere fala de 0 fiinta. De aceea, mplanul de desavar~ire a omului, mare intre omul obi~nuit din lume $i Buddha Comparativ eu Buddha, calea eredinlei devine ~i 0 eale a devotamentului falii de eineva 739.

care este con$tient de natura sa de ilurninat, eel nelluminat tril.ie~te Credinta apare in momentul in care cineva se indreaptii spre incon$(ient de starea Sa fiintiala de buddha. Acesta sufera, 'intrueat ,i . drum~~Jiber~rii ~i..<.illa p,rimul '~devar" despre caracterul de suferinlii

,."." ',~ acorda prea mare importantil. unei existente care se ' reduce, in .. ' al intregii existente. Izv6rul credinlei Dudiste"este;'~adar;'expeiienj:li,

manifestarea ei, la un aspect pur evenimential $i lipsit de esen!a, este ceva trait. Budistul nu crede ~n adevaruri abstraete, ci el Ie socotindu-se, drept eonsecintil., neeliberat 737 . experiaza, Ie tril.ie~te 740. Credinra intr-o autoritate, indiferent de natura

6.2. Credin{1i §i experien{1i ei, a fost respinsa de Buddha Inclusiv de la discipolii sai, Buddha a cerut totdeauna sa nu transforme invatatura sa intr-o dogma $i niei

I persoana sa mtr-o autoritate. EI nu-~i dorea ca ueenicii sill sa creada, Adevarata intelepciune, camijloe de desav~ire, presupune , ! pm ~j simplu, in cuvintele sale; mai mult decat amt, ei trebuiau sa Ie

o anumitil. putere de concentrare:7~di~e care, potricvlt coneeptiei ~i .. " .. . ' ,J ,_ . . wteit,aga ~i sa Ie soc9teasca cape.lll). punet de plecare pentru propriile experien!ei budiste, nu poate fi mdepliuitiideeaf doar deo'mlclparte _-:. .. , lor hotlL~ $iexperiente.In viziunea budistil., cuno~tereaceamai inaltii a oanlenilor. Pentru ceilalti, care nu dispun de acest mlj locde '- . _ . -"'nn poate ajuta la nimie, dacil.n-a fost realizatii prin eforturi proprii 741.

desav~ire, Mahayana propune calea credin!ei (sraddhii), pe care,o . De aici rezulta ca in budism avemde-a face eu 0 eredinla pot pareurge ~i cei mai pulin dotati din punet de vedere intelectual. In strict experimentala: 0 eredintii expeIiatil. $i sirnultan experiabilil... A vand pofida materialului existent din abundenla in aceastii privinta, m vedere caracteruhmiversal de suferintiiimpn!gnat existenlei, msa, senmifieatia reala a eredintei budiste prezinta multe necunoscute.

735. Ibidem, p. 114. 736. Vezi As!asiihasrikiI Prajna-piiramitii, 2.

•.. '''~ 737~Ct: H.W. Schumiflll, Buddhismus. Philosophie ... , p. 77.

738. H. Dumoulin, Begegnung mil dem Buddhism us .. . , p. 112. 739. Cf H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie .. . , p. 82.

. --It<l-ff· L.A. GovincJa,!l~ddhisti.sq~~'3,ej!g;£pn~n, •.. , p .. 89 .

. 741. Ibidem, pp. 13,41. \

330 .' India. ~Religie-§i fil()s~he !:., . "-- ~--.---"- --

acest experimentnp e~t~ niei pe departe doarnegativ 742. Cred~siosul nu se "eufundii" rara speranta in durerea provocata de suferinta universals., ei in timp ceo gilnde~te ~i refleetii asupra primu1ni dintr2cele patu "adeviirurinobi1e", el face deja primul pas pedrurrtul desiiv~irii. Cele1alte "adevilnui" dGspre aparitia ~i anihilarea suferintei, ca ~i despre calea care duce la anjhilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul "adevar", care stabik5te caracterul universal al suferintei.

F oarte semlliTIcativ pentru inteleg(;{ea credintei mahayaniste . " ' .­este "refugiu1" 1a a~a-nurii.ite1e "Trei giirv-aieruri" 743 ale credintei, respecti v Buddha, dharma ("inviitiitura") ~i samgha ("comllnitatea"). Fiecare dintre acestea reprezintii un obiect a1 credintei ~i, in plus, ele ocupa un loc exceptional in cult Multe expresii ~i afirmaJ:ii ale credintei budiste pot fi priviteca dezvoltiiri ale acestor "giuvaieruri". E yorba de un "refugiu" al credinciosulni simp1u, care transpare mai cu seama in forme1e de cult ~i in forme1e obi~nuite de manifestare a credintei.

Primul dintre cele trel ''refUgii''eSle''refilgiul'' laBuddha:.-Acesta s-a extins dupa aceea ~i s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0 venerare care a ciipatat ulterior forme multiple. In acest sens, anlintim in primul rilnd venerarea,acelui Buddha istoric 744. Odatiicu divinizarea lui Siikyamuni s-a conso1idat ~i aprofundat increderea adeptilor sm in persoana sa.

I AI doilea dintre aceste "refugii" in credintiiil reprezintiidhanna, ~. Invatiifiiriil11i Buddha. Esfe.vorba de cllvantu1lui·B-uddha, ~acum a

fost e1 consemnat in texte1e de inviitiitura ~i scrieri1e budiste. Budistul se apropie eu eredinf8.Cle cuvfui.fu1 Miiestru1ul-;-"efascultii inviitiitura ~i

742, H. Dumoulin, Begegnungmitdem . __ ,p.113. 743. Cf. K,E, Neumann, Die Reden des Gotama Buddhas. Aus der Mittleren

Sammlung Majjhimanikiiya des Piili-Kanons, Ziirich-Wien, 1950, pp. 40-41; S. Matsunami, Die Stellung des Glaubens fm Buddhismus, lntr-un volum despre credinlA in bud ism, ed. de Soeietatea Japonez~ Budista, Tokyo, 1963, 3.Heft, 1970, pp. 49~50. ".

744. Cf.B.DumouIin, Buddha:Symbole undBuddha-Kult, in: Religion und Reiigionen (festsehrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50-63.

Budismul" ,, "c_, - --- y- - __ """' __ ",, __ , -~,J,.~

. -1 crurill I _A" 1" 'A'" 1- ;~i45 exammeaza u C pe care e poartii lE sj)mtu sau ~1l11ace p acere _ Din istoria bUdismdIui nu lipsesc exe, I; -!cle incluio~toare cu privire la

. ".teama de scrierile sacre: transcrierea p; :na de evlavie a unei sutre este I'" ",,,.-consideratii () faptiimeritorie 746. , _, . • ____".-,_

De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea" , . -- (samgha), capatii ~i e1 un rol mijloeitor in experienta credintei budiste.

1 Budi$tii au fost totdeauna eonvin$i de faptul eii desav3r$ireit poate fi

._. '_.~ __ realizata, cel maibine,jn sanu] comllnitatii. In.eiuda:'rev01utiei" organizatoriee, comunitatea a ralnas 1a fel de importani~ $iir't

I

i

Mahayana. Samgha joacii un rol foarte important in mij10eirea experientelor fundamentale de credintii. A$adar, exista 0 comuniune interumanii a experientelor de credints., ca $i 0 comuniune in credintii. Aceasta eomuniune pe orizonta1ii apare ca 0 consecinta a eredintei budiste in commutate, saumai precis inrolul $i functiaacestei comunitiiJ:i in planul de desav3r~ire a omulul. Fire~te, pana in prezent nu se poate

"conserrinao '.'feologie" prea abundentiia comunitiitii 747, dar, to~i, samgha senumiira printre factorii esentiali de mijlocire a e!iberiirii credinciosului ~i, prin urmare, oeupa un loc important In practica religioasa budistiL

6.3. Omul desiiviir~it (bodhisattva)

In centrul budismului Mahayana se aflii idealul de bodhisattva, _ idealul omului iluminat, carerenuntiila intrarea sa imediatii in Nirva.(XI, datJiind fuptul ciinu~i-alndeplinitincii pe deplinindatorireasafimdamentalii, respeetiv aceea de a predica tuturor oamenilor "legea eea buna" 748.

745, E, Conze, [m Zeichen Buddhas, Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeieilet von E Conze,. Unter Mitarbeit von LB. Horner, D. Snellgrove, A, Waiey, Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957, nr. 24.

746. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus __ " p. 118. 747.lbidem,p,103" 748. Vezi S, Schayer, Vorarbeiten zur Geschichte der mahiiyiinis/ischen

Erlosungslehren, Miinchen, 1921, p. 36. \

,.,-;~ ·lh - -: "'.'-,.'1':.

-.~~~~~%~;f ". 332 ' _. __ ____ e . _ _ _ •• _ ' " h . India" Religiqr-m6sone "~ . BiidlSIDiil:';,,~.~~::_: ... , .. ' ~ .. __ . "'-'-'-' }E

,.'- T~tl~~i, "id:z~r d~ bodhisattva nu apartineexclusiv arfi ales calea kcurtli catre eliberare, care l-ar fi salvat de suferintele rnahayalli~or. Numele de bodhisattva apa .. e deseori cmar Iri'iSt~~ia · 'Ifetlurnaratelor iremcarrtiiri . Dar el $tia foarte bine ca doar trecand prin

budismului primar, $i anumepentru a-I desemna pe Gotama, pe Jj?tl/(j!w' , . .. ', """.~.f.~§~ p~~~~r_a!,~~ti?!<:i ,~t: P2~!~.ajup.ge Ia il~ suprema, se in viafa saanterjoara~i in penoacta premeigatOm'erealizarii.ilUInllliUii . • '". '-! . poate dobandi capacitatea de a sluji intreaga lume.

Practic, doctrina bodhisattva a fost promulgata de caiiva Ederi . Calea recomandata de el nu urmarea sa evite suferinta, ci sa 0

budi$ti ca ill1 protest lmpotriva mactivitatii spirituale $i nepromovarii J' ! - ;;Ucereas,cJ:s"a O-,d,iF'ir~eas;;,'a,~ i,Dfrwi,' ·' .:and, -o,·c,umult.cUrahi ?rivin,d,-,o unui altruism in viata monahali'i din acea perioada. Idealul bodhisattva .... . ._ nu numa! ca q sWenn@ persoIl,alii, Cl m ClI'lSi:lJIlQlul el, ca.. d~sM GOml,ll1

ttebuie inWles, il.$<1da{.~ un protestin1potriva vechiului ordin monabal· ... " .. - ." 1---'''' al tuturorfiintelorvii:-Irracest-seD.5' trebui:~te!es;-d-;-: .~~!:l: ~i , . h'inayar;jst, care era'J3e'catde" sIant"~i "lini~tit", pe amt de illactiv ~i I "legiUniintill" Orlci'lrui bodhISattva: - . . ", .. '. illdolent fata de viata semenilor. El a fost eonceput ca 0 eontracarare I · "Iauasupra-mi p:;vara tuttrror suferintelor, sUllthotilr§1 sa 0 indur. . a tendiniei tot mai ereseiinde dill acea vreme spre 0 via\ii monaha1ii de i. Nu dau inapoi, nu fug, Dici nutremur. Nu rna tern, nu renun!, Diei nu ezit

claustrare ~i inerta 749 . II Oaredece?Fillldcaeliberrn:atuturorfiin~eIorin1ieste.~e~~t:. ~ . Un bodhisattva se impune, In primul rand, prin praeticarea I I..u=pentruca tartimul neasemwtal cuno~safieinriidacinat

. celor mai inalte virtu!i (piiramitii). Aeestea constaunu doarin evitarea I in toate :tapturile. Numa preocupadoarpropriaizbavire. Trebuie sa. salvez raului, ei ~i in eultivarea billelui: in saerificiul de sille prin fapte de toateacesterapturi dinD<;eallul saIpSiirei eu vasulcunoiJ$1erii perfecte" 750.

dragoste ~i "eumpasi1llIe''ikm"u:aii);izvorate-dill focul suferintei ~,. _ . .',", ' .- ·" -"=6illp~spectl.vadOc'trillerbOdhis'1~ke:fieca;:e om ar trebui

universale, In care suferillte1e altora sunt resimtite de parea arfi ale sa se substituie pe "sine" ins~i"eelorlal!i", dupa cum ~i illvers. Nu sale. Oriee bodhisattva Ii invata pe ceilalri oferindu-Ie propriul sau . existii, practie, distinqie m.1re sine~i ~i ceilalJi. Exism, dec~ 0 stransa exemplu, urmiindll;~i ealea sa spirituala, }'1ira sa piarda vreodatii din legaturii. intre oameni, mtre fiecare in parte §i eeilalp. Atunei eand lID

vedere ferieirea ~i rriultwnireasemenilor. In acest feI, el in1plete$ie de bodhisattva pnve~te pe 'celIalp ca pe-sme InSU$i,el renuntala ideile $i fapt desaviir~irea proprie eu eea a celor dinjurul sau. categoriile de "eu" ~i "tu", de "al meu" sau "al mu". EI traie$ie §i simte

, Toti bodhisattva-§ii cautil sa-§i asume suferm!ele eiclului bueuriile §i s),lferinlele altora ca pe propriile sale bucurii ~i suferinle, ...:.... ~'. reincamiiJilor~ alelumi.i intregifngenera1. Insa,asumareaacestorsuferinfe rara a-§iindreptaatentia $i preocupiirile sprepropria sa sut'erintii, in .. . nti ~ ci~:; bodhISattva trebcie Sii auiie eu tot dinadinsul aceastii dauna fericirii semenilor sai 75 1. El iube$ie §i ocrote~te pe ceilalp., il$a

. sufen~!a ~i sa,~i'faca sie~i rau, sa se autosll'plicieze1n credinlaca prin . I cumse iube$tqi se ocrote$te pe sine insu~i 752.

aceasta se purifidi sau face pociiinta A lua asupra-p. suferinta lumii nu " EI iube$te toate fiintele, a$a cum mama ~i iube~te proprii ei inseamnacatrebuie'siio cauJi ori sao glorifici ori sa ti-oimpui cao forma copii; toate fiintele I~ iube~e ehiar mai mult decat pe SIDe insU§i, pe de penitentii, iJ$3'cum procedeazadiferiji asceji hindU$i sau cre~.

Pe de alta parte, menirea unui bodhisattva nu este,sj"QJ'pI~a

evitare negativa a suferinlei. Daca Buddha ar fi recomandat aces1: 1l!Cru, --' .. ---- . -.----. ~" •..

749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature, Delhi (p .. ), Banarsidass, 1970, p. 3. . .

750. Fragment din Vajradhvaja,Siitra, cilann Santideva, Sik!;iisamuccaya, . ··,XV!; apud L.A. Govinda, Bazele mistieii tibetane potrivit inva/t'iturilor .

;;oterice ale marii manlre OI!1 malJi padme hiiJp,' trad. rom., Humanitas, Bucur~ti, 1995:P:326. ' ., . .. . ~ . ..

751. Bodhicaryavatiira, VIII, 90, 95. 752. Jbidem, VI,n, 110, 131, 136,140: ." . ' : . '

\ \

~ " .... .. ,.,.. ", . .. - '.-.,~'

•. - 1- ... "' ~ - ."

334 ' India. ReJigie ~ rwl;~'fi'1 Budismul 335

sop a sau pe c;oprn sro . .!pbirt',a saeste ace~ipentru top. EI se. ~q1?~r~ 'C<rr~ sa-i ~?SO~T~ii fOl~ele diiwt(:"re de_vi~t~ La ret cum so.areJ~!:l:~i ca 0 mr.mB, ca un tata, ca 0 ruda, ca un pl+eten, ca un selav ~llIwafiitor lurnmeaza IDlparp.al UlllvcrsuI, aqiollewlldifent asupra unorfiinte difente pentru (oate fiiniele 753. . . . .. it,:· ) . .. . . .. . ' potrivit capacimpi Iorrecep(ive~i C8: <laplorlor, tot la fe! un bodhisattva .' Tn siitreJemabayliniste se distirig douacategoriide b6dhisattva~ '.'~ '." .• C· '·"" ~···- --·;:"de~i llnbrali~eaza eli mintea 1 nate 11 intele vii Iard mci 0 d~osebire-~i: pfun5n~ ~i cer~. eei "piim~" SlIDt,practiC, oamem obi~uip; ~e ca uu toate pot fi eliberatc In ncela.'?i timp, dar ca sfunilnta eIiberfuii ei sunt rccunoscup doar prill "compasiunea"~i pOO hotarilrea lor de a .. _--, ' 0 - • - -- semanate de 'elva Hidi Ihai devrcme sau mai tfuziu in funqie de interveni ~i de a ajuta la eliberarea celorlalte fiinie. Orice om pe care 11 . i ..... pregatirea sali maturizareafieC<'In 1; individ. Dat fiind insiifaptul ca pentru

intalnim poate fi un bodhis~ttv~.. . . ' -:;:-:-_~~.~: _h ~I ~~ti~p~ ~te lil~eI ~eilu~riu ca spaj:i~ in e~rienta suprema . Comparativ eu eel "pfunante~ti", eel "cere~tl dlSPun de mmallummarn erarltlClpeaza ehberarea tu(uror fiinteIor .

6.4. Nirvii~la: Absolutul sau Nimic-ul absolut? muite posibilitiip de a actiona pentru eliberarea celorlalte fiinte; ei nu mai sunt supu~i cic1ului de reincarnari, ei apar, dupa cum vor, eu un chip sau altu1, ~ cum 0 cere situapa respectiva, pentru a putea interveni in sprijinul fiinidor vii 754 In Apus, tennenul NirviiW este tradus curent poo '.'a mUli",

Dupa cum s-a putut observa, oriee bodhisattva depune un respectiv "a moo" 1n mij locul focuIui celor trei pii.cate capitale (placerea _ ___ ""'leg§!nant" de aelibera lU1n~_din~ri\'l!suf~teicje~e~~ ' . '. . senzuala, ura ~i iluzia). Tradus~5 astfel, notiuneaNirvii.(la faciliteaza

Se p1llle, to~i, mtrebarea cum ~i cand poate realiza e1 acest lucID. In :~':;:~:":"·: : ·'· :;·:C;~ aparitia 1lllei impresii er6nate 7, ~i anume In sensul ca NirviiJ}a ar primul rilnd, pentru budistnu existiiceva precum "lume obiectiva", lntrudit msemna 0 disparJrie sau non-existenta 758.

putem vorbi doar despre lunleaexperientei noastre, 0 lume inseparabila In contrast cu aceasta conceptie, dominanta in Occident, de subiectul care 0 experimenteaza, ba chiar identicacu eI; in al doilea invatatii budi;;ti afinna ca budismul a respins totdea1llla categoric rand, iluminareanueste0 staretemporala,cioexperienfiiauneidimensiuni ' aspiratia dupa distrugere, In sensul de anihilare sau non-existentiL superiaare, plasatii dincolo detimp, care transcende spapul 9i timpul. Budi~tii nu niizuiesc dupa illcetare ~istingere, ci dupa ve~nicie' 9i

Aeeasta Inseamna eli, de~i iluminarea lui Gotama, de pilda, a nemurire. Cel nirvanizat nu mai este afectat nici de viataniCi de moarte. avut Icc la un moment datm istoria amenirii, nu putem identifica procesu1 NirviiW este cevanegativ doar dill punct de vedere-nolional. Te(·.nenul .

,:",_:',=~_ iluminlmi cu aeest moment in timp. Buddha Insu~i re~un()a;;te ca eTa foarte agteiif de~asceti i 9i ganditorii din aeele vremuri 759, el con~iintasaa strabatut nenumarate cieluri trecute ale Illlllii ~i, tot la insenUl§nd starea ideal a ~i fiind preluat de catre budi;;ti. A9adar, fel, va strabate nenumarate alte cicluri ale lumii viitoare; prill, unnare, Nirviiw este doar ca expresie 0 negatie, un "neant". De fapt, avilnd infinitatea timpului, indiferent dacall numirn trecut sau viitor, adevenit

I I · ed' 755 \ pentru e prezentu un lat . \ Se ~e foarte bine ca soare1e ii lumineazli rara restricjii pe tap

aceia care au ochi sa vam 9i sensibilitate sa-i simta clildura Sall brgane ., ."

\

756. Ibidem, pp. 327-328.

757. Cf. J.P. Schnetzler, La meditation bouddhique. Bases theoriques el {hechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37.

- .- ::' ~; 758. Vezi N. Achimescu,Atitudini mai 110i cu privire fa inlerpreJarea conceptului de NirviiQa. Concb")i din perspectiva unui dialog interreligios, in: Mitropolia P1lllctuiui, 1., 1939,pp~-/t>56 . . ~. :. . ;'.-.- :, .... -; ... ..,o;. ',-'!- .•

. ,759. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, op. cil., p. 27.

I

I

i 336 . India, Religie §i nJl'sofie I -

I . , BridiSiiinr 337 ,

. In vedere aceasta noliune, ne apare foarte logica legatura dintre ChiM_daca cel desavilr~it "traie~t~" " '1Jonna 58. A.~tuala de Nfrvajxi ~i illvaiatUra despre non-existenla unui "eu". Daca budilsmill - "-'- ~eincal1lare (saIpSara), e1 atinge ~i experiazli totu~i Nirv{lJ)a. Pentru

. ·ar sustine existenta unui suflet, artrebui ca acesta sa ~i supravie1uiasca .. . . . . cel in telept,insii doar pentru el, nu mai existii, practic, mei 0 di5iinc\ie -' .,'0. ~ inai departe diipa riioarte ca ceva ve~ruc ~ il1aceastBitUatie~ NinitIliG""""'-'''''~~'''''·-i;rt;~· s'aq;ii~;~i Nirva~~. NirviiI;la realizata consta ih aceea ca el

ar fi un fel de paradis, in care sufletul milntui t l~i gase~e ~a. Dar, prive~tc cele cinci componente ale existentei (skandha) ca pe ceva din moment ce budismul afirma noncsineitatea Imei persoane, NirviiJP -_ .... , --" .' iinpropritL ~i i:iit:ru~at ele i-au devenit irnproprii, existenta sau dispari!ia este privita,. fue~t::, ca fi~d "s?ngerea" defmi~va a acesteia. . . .1 lor nu-I roai afecteazii cu nirnic. Disparitia lor prin moartea trupului nu

.. . ... "' "". , -. O.~leC\la lJllPOtrJV~!til Bud~ha, ~Uill ~.aces:a ru:fi~ adept al - j~~schimba absolut nimic in ce prive~e NirvtiI;la, distrugerea lor este dlstrugem (venayzka), ca ar sustJll.e dlspanlla fimlel eXlstente, a "" pentru elrariiabsoluti:ricioirnportantaAcoloundeaeestecomponente persoanei, e~ueaza tocmai de aceea; caci, daca Gautama arecunoscut sunt pe deplin percepute In semnificalia lor ~i orice referinla la ele a intotdeauna persoana doar ca pe ceva empiric, ci nu ca pe 0 unitateincetat, acolo ele aU.devenit mii sens §i pot foarte bine dispare. fiintiala, intrucat nu areln ea nici un "eu", prin unnare in NirviiJP nu Relatia dintre saIpSiira 1?i Nirvi'iI;la nu este una .a doua poate fi yorba des pre disparilia vreunei persoane. Pe de altii parte, dimensiuni pe acela!}i plan, ci reprezinta relalia dintrc "aparenla" ~i Nirvtil)a nu inseamna "milntuire." In sensul dispariliei unui "cu", pe "existen\i'l". Cand 0 buJa de sapun plesne§te, atunci sc manifesta, de fonduJ dainuirii lumi:i; ci inseamnii "mfurtuire" in sensul unei intelegeri a fapt, doar efemeritatea§i nuJitatea ei, existente dejain prealabil. Aceasta

- --;-.-- "e;u-ului"~i-a luinii, aillbele-dovedi.ii.du-se la fel de ihiiOrii: 0 iluzie nu~:;::~~;~ :~~ lnSeamna,'deci;cl' anihilarea st:iirii desGIpsi'ira nu reprezintii anihilarea poate fi niciodata real mente distrusa, intrucat tocmai aceasta al' . a "ceva", ci doar disparitia inexistentului. In Nirviiw este anihilatii presupunerealitatea ei. Numai eevareal poate fi distrus, dar niciodatii I . smpstira, ino.-ucat aparenla devine pe deplin comprehensibila. 0 o iluzie. Aceasta este inlaturata tocrnai poo faptul ca e perceputa 760. ' . aparenla poate fi absolut anihilata doar prin cunoa!}tere, ins a dupa

Realiziind starea de NirvtiW, de "n6n-sineitate" absolutii, eel . i' .. --... aceea pentru totdeauna 761.

desavilr§itsecaracterizeaziiacumprintr-oindiferentaimperturbabilii. Orice! Intr-un context similar, in viziunca lui K. Nishitani 762,

proces de aparipe-dispariJie, oriee act de suferinta i-a devemt impropriu, I NirviiJP inseamnii "viaJIt" In sensu! real, dcoarece pCJ1t:r:u. ea 111ceteazii

"non-eu": De aCUlTI, pentru el, nu rnai existii nici 0 dificultate ~i nimi.~ .. . ~ _ J .. , _"c'::~~talsa~s~'fi:.~,_~aralie est~,in~se~l~e~ ,~o~;.}dn s~ daca unnblini~in: . llTIj'Joviiriltor. Mai existii doar fenomene striiine ~i irnproprii (s:kandha), . ; __ p$1a a capat mp tatea acesteJ vlep. Teale - upa cum su aza dartoatelaolaltiiaudevemtpentrue1nesemni:ficative. el -, acolo imde ea se desaviir~e~te, acolo unde ea se s imte in

Orice suferinla de care se love~te nu-"I" rnai poate speria sau plenitudinea ei, ca sa spunem a!}a, apare viala "non-fiinliala" ca intimida, fiindca Inlelegilnd non-sineitatea tuturor lucrurilor, a tot ce "SaIpSiira-sive-Nirvi'iw". Vialainseamniiaici vialii pur ~i simplu ~i, exista., aceasta nu-"l" mai poate lega de existenta individuala ~i nu-"l" totodata, totu~i, paradox desaviir~it. In opinia sa, aici "fiintialitatc" mai a!}teaptii nici un fel de reincarnare, de acum eJ traie~te anticipativ inseamnii, in fapt, "non-fiinJialitate", dacaavem In vedere fiinta ei reala "stingerea" deplina (parinirviiJP) dinNirvtiWtrJrnseendentalii. Dacaaeest lucru nu poate fi afumat, atunci nu mai este yorba de viala, .

760. H. Hecker, Dos buddhistische Nirviiva. Mit einer Stellenlese 'mlS den , hiii=-"fmeli, Hamburg, 1971, p. 28 sq.

care este sirnultan §i realmente vqnica §i temporala '''''-' -.,.......-:---------:----

" ~~J ~ ' •. ~~ .1~1.1ojdet;.i.:·:...3.··· ", "",,"" t~~-'!,",

_ -;:.-i }62. K. Nishitani, Was isl Religion?, Frankfurt a.M., 1982, p. 282. -:' •. ~ ...... , ,: • ..,. ..... <:' ~ •

. '.' -~ .-. -•.. . ~ ~.'" ". - . - ' ,,<:- : .

338 India. ReJigie §ifilosofie ,~~--~-+,--~--~-~~. ~

DI.mii .curri se :PQf!t~ f bser;a, .ade~.~~ta Nir:,cl,f!9 .E9iite fi . actualizatildoaratunci candnu-i eadem 'prizomen ,respecuv mmomentul in care NirvclJ)Q nu este NirvclJ)Q, in care NirvclJ)Q ~isGIPsclra, respectiv "i}i,.$1ere:$j~m6arte"; sunt practic identice; in care i'ex islenra'! ~ i ." non- .' . .. ,, ' c: " ',., ,~" "viata" <i "moarte" "finitudine" ¢ ''in:finjtucJi,.le'', "realitate" ~i y .. u~')L~n!A , • '(' 763 .. . . "·i,.""litate", ba chiar "aparen!ii'-' ¢ "existentA"·· . vor fi dcvemt relative, . (-.:: r:'icn~onale ~i, tocmai de aceea, vorfi fosttranscenda1e. .

.. . .... T rebuie re~l)t, a§l:fc:~fap.wlca!!l cazul ideEti0tL~~tre sg.!Jl5iira ,_ si Nirva.(ii:l;' in cazul "SaJpSiira-sive-Nirviil)G" avem de a face cu ~ identitate negativa care trebuie sa-I elibereze pe om de mice reprezentan

despreNirvii(rJ, dupa care NirviiI,rl ar maifi doar "co~~~n:a'" saITE.if:fi iii, plin tnl11are, arriimilnetotu¢ indomeniul conceptualuhn ~l1nteligIbilulLn .

Totdeauna cand se vorbe~te de NirvclJ)Q, se folose~te un mod de exprimare predominant negativ . Dar, tocmai ~ce::stii m??alitate de explimare reflecta sensu! realitatii in budism. NOf1.W1~e p0Z11lV~ sunt

--'-'. - .. --Ufilizatesa StabileaScii 0 uIDcitate ~~ pri.nac,,~ .s~fur1ite2:e~. R~al\tatea . lnsiinu are limite ~i acolo Unde sf! illrniir~eeJimiriarea olicarei lirnitiili. nu pot fi folosite decat expresii negative 765. . .

Compara~ia NirviiJ)ei cu "stingerea unui ,foc" nu treb~le perceputii in sensul fizicii modeme, ~i anumeIn sensul ca ~.foc stu;ts nu mai existii. Pentru vechii locuitori ai Indiei, stingerea unUl mcendiu de piidure, de pildii, nu insearnna distrugerea focului respectiv, pentru '

. d ' 'bil 766 ca acesta poate reapare oridlnd. El a deverut oar Iillperceptl .

''' ' 763.tf.it::J-I~cker, op cit.;;;' :iS:':. . ~ .. . .. = -- .. 764. FrJ . Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville- New

York, 1967, p. 75 sq.; c. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases of Buddhist Philosophy, L'ondon, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes Nichts. Zur Gnmdlage de,s Dialogs zwischen Buddhismus und Chrislentum, Freiburg i. Bf. (~.a.), Herder, 1980, p. 212. ..

765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Ub erlieferung der Theraviidins, Rascher, ZOrich, J 956, p. 452. . -'.

766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus. I, Der Hei(sweg des Monchtums!0e Gruyter, Berli~, 1962, p. I J3 sq.; cf. G. Grimm, Die. Lih/e des

J: ;m Buddhli!YJfe;R;;tlgioff"der "r :''' J'l!!r~/l und der MI::.:i.itDtion, hrsg. Ybll '.; ::!"X.eller ·~ . und M. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.

\

I I I I , "

Buill'Intil 339

-' .. ,. I

Pe dealtii parte, fiinta celui desavilr;';t.e<1:enemiirgin;t.de profimda. "'S'I ' lriciitrapunea wnanii, eu categoriiIe de detenninare de care dispune, flU

.'. poate sonua!)i epuiza 9 asemenea profunzime. Din acestpunct de vedere, . NirviiJ,XlUU reprezinrrj, deci, nici 0 disjJaripe, nici tin "Nihil", ci 0 "stare" transcendentala, 0 "realitate" care, in mod firesc, riimfule indeseriptibiIa.

Tocmai pcntru ca aceastii "realitate" ultima ~i necondilionata este indescriptibi!l ~i,in consecinlii, apofatica, pentru a 0 defini cwnva catafatic budi~ti i folosesc cuvantul s iinyatcl, "vacuum" 767, respectiv s iinya, "gol". Acolo unde se utilizea:ia aceastanopuiie, ea se coreleai1i insa totdeaUlla Cll procesul de "mantuire" ~i eliberare a omulw. Acest "vacuum" U iinyatii) are, intr-adeviir, conota!iile lui reale in procesul eliberilrii ~i ar J1 absolut eronat safie privit doar ca 0 nopune pur intelectllalii, siifie "obiectiviz.at" sausiii se corlfere 0 semni:fi~e ontologica ''Nimicul relativ" poate ti, to~i, ipostaziatintr-un ''Nimic absoIut", intr-o non­existentaa toate sauinnegareaoriciirei realitap ~i aoriciirei e)Cis.!enl~ 76~

-i-' -- ... .. . Pentm a nu interpreta s iinyatii intr-un sens vulgar-nihilist,

.j ,

"vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimie din tot ceea ce ar putea sta

alaturi de "existen!ii" ~i separat de ea. Prin unn3f'e, el nu este, pur ~i simplu, "vacuum" ca "vacuum", ''Nimic gol" . "Siinyatii" reprezinta, practic, un "vacuum absoluf' ~i, in!eles astfel, el s-agolit de toate aceste modalitiiti de a concepe un "vacuum". Din acest motiv, s iinyatii este, dintru inceput, un)!.,cu "exist~nta",i9~n]c cuaceasta. Acolo, Ia oliginea sa, unde apare ca "existentA", "existen~~apare t9td~HMcafiind U!pl, cu

:--~-::-- "vacuum-ul". Si "existenta de sine" a ceva "existent~' ~icauzat de sine ~i, un "hicru" care "exista" "~-cum--el-eSi:ei~ un"lucru" in realitatea saeste identic cu "vacuum-ul". Acolo unde un "lucm" existii deja, este

hi d "' .,1 .,1 ·,,769 desc s e asemenea carnpw Vacuum-wUl .

767. Referitar ta etimalagia ~i semnifica\ia acestui tennen, vezi mai pe larg E. . Conze, Der Budhisl1lus. Wesen ... , p. 123. H. Nakamura, Ways a/Thinking 0/

·:: .Eastern Peoples: lndia-China-Tfbet-Japan, Honolu lu, 1964, p. 45; H .. ,'. -. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 28-29. .

.' 768. E. Canze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.h. J, · ~.!eng! Emptines.s. A_ " Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Abso'iuris Nich{s -.':::·i/,·i'J." .- ' ," , . . ; ..

. ':e:'." 769. K. Nishitani, Was iSl Religion?, pp. 285-286. ,;,;,~~~ .. -

. . ,, ' " .. '

34Cf ~'" -' - ~'-~ .. . - ... !

India'; Religie~i 'f"rlosofie'

'l' -0-1" -~.

__ .• 1naces! sens,s ilnyqt~ nurepreliJJ.i(;.nimical~~~decat "spiritul I' contradictoriu ~s.tP, transcendf',t, "anihilat': B,B.ll.."stO!lat" 774_ $i, in non-distinctiei". Acest "spirit" estern?i obiectiv decat orice este consecinp, este "Jocul"in care categoriile logice ~i ont(':·~gice, in aces!

" .~., .. ~~~~~~~:~9~~~~Zar¥~~,~;~~~~a1U::~:~~~~:~~·· · .... f . ~~:~~~~~~:~ ~~l,~~;,::Um:,,~' Un asemenea.:'loe". Jaca tot ceea.

eI conferii, to~, ~-zisului "obiectiv" obi~'Ctivi1ate~~zisului "subiectiv" ! Aici nu se poate vorbi de un Nirnic relativ existent vis-a~vis de

~::!'~l~:;::~~~:~~~!~~'=~;=;~;~ ' J _ ~~~~~t~~~~~~~~::~~~~:~~~~~l~~~~;~~;t:::~~~ - ' " simultan;al unei revelfui de la sine:-Acum ins~i <'contemplatia'~ s-a~" " "' I ' ... .... ss;mnificanunumai contradic~a,negajia, ci totcdatii~i a:firrnapaabsolutil,

transfoririatin existenta. Aceasta inseamna, practic, ca arice activitate I a!?a incat irl aceasta'lolPca a "locului" se unifidi ~icele doua cai "de la

.. "",. ,

"spirituala"reprezinta, in realitate, "distincjiacanon-distincJ:ie" 770, '. multipluspre'unu" ~i "de la unu spre multiplu" 775

S-a vorbit ~i se mai vorbe~e inca despreun "Joc" Sall "camp" in acest "loc" al Nimic-ului absolut este transcendata orice .. . ,771 P bl . . d t "I " al "vacuum-ului" sau "NImlc-ulm' ' . ro ema pnvm aces oc "intuipe intelec1uala"; cil.ndceeace ~ are "locul" siiu inNirnic-ul absolut

vizeaza, de fapt, existenta posibilitatu unei ultime unitati intre unul ~i este perceput, atunci nu se mai poate face nici 0 alta afumatie despre multiplu, obiect ~i subiect, irnanenta ~i transcendentii, afirmatie ~i ceea ce a fost perceput. Pe acest "camp", orice cunoa~tere din partea negatie etc m.A~~t "loc" ar pute~ fldeterrninat, in gandireareligioasa . . noastra apare ca 0 "cuno~ere anon.:cuno;g;Jerii".§!_Qrice act,al_nostnL indiaria in general, ~i riil nUriiilji'ca':'Ii'ic::a!.'.'unitafiicoritrariil6/,:" sate '!, ca un "act al non-actului". in fme, este vorba despre "Iocul" unde al "auloidentitatii absolut contradictoril"'. Logica acestui <e;>a-mullit lucrurile patrund in realitatea lorprimordiala ~i unde se reveleazli <e;>a "loc" consta, In'consecinta, in faptul ca "Iocul" se deterrnina pe sine cum sunt ele (Iathata). Acum limita cuno<e;>terii ~i, in acela~i timp, a ~i ca "lac" in "autoidentitateacontradictorie" a unului ~i rnultiplului. p.racticii a fost complettranscendatii, totul eonstituindti-se intr-D "Iume" Daca intr-o logica obiectiva lucnirile contradictorii chiar nu se Jasa . ce ar puteafi definita probabil ca 0 "lume a intuijieirnistice" 776, absolut identificate, in cadrul acestei logici este vorba despre descoperirea inaccesibilalanivelul cuvintelor saugandirii. acelui "Ioc" in care se realizeaza "autoidentitatea contradictorie", in conduzie, trebuie spus caNirvaI}a in sine insa~i po ate fi "autoidentitatca contrariului" sau ceea ce in limbajullui Nicolaus justificata doar psihologic. Ea nupoatefi' aTlP)rrn~ntatil ~tiintifi('., Ea Cu;~~~;, :He~el, sa~ Witigenstei~ se nurne~te coincideniiaeste eontrariul diametral opus iumii, esteyev~_c.are·nu apa,rtine sub opposilorum 7 3. Este vorba aici de un "loe" in care tot ceea ce este!:nici 0 forma lumii, ceva care nu se afla in legatura cu lumea -~i nu

- I actioneaza asupra aeesteia. De aceea;- eaar putea fi defmita, pur ~i . 770. Ibidem. 771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of

Nothingness, Tokyo, i 958 ; idem, A Study of God, Tokyo, J 960; idem, Fundamental Problems o/Philosophy. The World 0/ Action andzhe Dialectical World, Tokyo, 1970.

772. H. Waldenfels,Absolutes Nichts ... , pp. 58-59. . 7U .. ':".M. Eliade, IslorJicredinlelor •. .... !!.~~18.

\ .' .. \ . ... . . . ,.: .. .. , ' . '

\ .-. ' . . ". )::,~'~'" . ,-

\ ..' '.- - .:~ .~ ... ' ..

I slrnplu, ca "eel eu totul al1fel", compar,ttiv cu aceastii lu.rne care sufera I din cauza diferitelor fonne de ignoranfil.. Aceastii expresie este mult

774. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 248; H. Waldenfels, Absolutes. Nichts ... , p. 59.

775. H. Waldenfels, Absolutes Nie,,! ... , p. 59, not1l35 . 776. K. Nishid~; k!elligibi!i;y and : . .', p. '13J;":-:J ,:aldenfels, Absv:utes

Nichts ... , p. GO.

Iud!:: ; ReJigie§i ' rd~~il"n~ 342 .. ...... "'"' -- '. .--~:~ ... ~. : ' BudisHliil -- ',," 343 ---------------------------'::lai adecvata pentru Nirviil,1a,der;,6.t pentru Pnilloczeul crx~.~itr .. Care

. . '. "e afia intr-adevardeasupra hunii; 0 transcende, d~r lo~i 0 guverpeazii

fi ~deD]init lliZlcar 29 de ~. 7;:i V8rsta acestuia, se cakula inccpand , clnar cu mOTW:lltul procrclirii"

,.,i stiiintr-o Iegatnrii pennanentii cu ea Daca D\l!Trnezeu ar fi i~¢elCli '. totul altfel", El n:ar maiputea Ii pentru suflet eel ee i canfera harul, kr

omul nu s-ar mai afla intr~ rela\ie pennanentil. cu 01. . . 7_Comunitatea monahala ~i laicatd

"<~ Ri1:Ui :;(;cederii lanoviciatestesirnplu: pretendentull~i :ade paroI:)i . barbs., dupa Ci.!"~ se imbrncii lnroba galbena, confecponata de dinainte. In contiml8l-e,clseprostemeaziilapicioarelell1Uiciilugar,salutlndcupaJmele lipiteunadeaHa, ~rostindforrnula:

"tv1ii. rcfhgiez la Buddha, ""_.=o~.~~_~~~ __ ~_, _",_,_ Ma refugiezlainvaliiturasa, _ _ _ _ __ .

Daca mae~trii spirituali dinpel'ioada Upani~adelor 19i Marenlgiez la comunitatea sa monahalli (sangha)" 780.

transmiteau propriile experiente mistice doar discipolilor lor intimi, Cel prosteroat repeta de trei ori aceasta formula Estc suficient Buddhan-a Iacut nici 0 deosebire sau selectie in aceasta privinta El a un singur protest din partea cruugarului care conduce ceremonialul impart~it cuno~terea despre 'eliberarea dohandita intregii lumi, pentru ca cererea sa fie invalidatil, intruciitilicerca acestuia sernnifica trimitiindU-9i discipolii sa 0 predice tuturor. El nu s-a impus, insil, doar totdemma acceptul. de pe pozitia unui inviiliitor striilucit, ci 9i ca unfoacte bun organizator. Ceremonialul consacriirii (upasampadii) presupune prezenla De9i a preluat camodel pentru comunitatea samonahalii ordinul pre-9i a cel pulin zece monahi mai in varsta (thera), cli lugan care trebuie sa

-. ','"';':_"::: post -j ainist Nirgrantha; totw]i rrlodul in c~e a reu9it sa-9i organizeze fi implinit cel pufin zece ai de la propria lor consaclm:e. Fire~, existii 9i . propria sacomunitate aratii !impede cit de importantiiafost contributia regiuni in care este dificila gasirea a zece monahi care sa indeplineasca

sa personala in acest sens. aceasmcondipe, motivpentrucareestesuficientii9i pr=ntaacinci ciilugiiri. CO'Inunitatea budista este structurata in patru grupuri: { O condilie fundamentala pentru ca sa poata avea loc

, .. monahii (bhikkhu), calugari!eie (bikkhuni), credincio~ii laici I consacrarea este aceeacanovicele sa-~i fi gasit in prealabil un maestru (upiisakii ) ~i credincioasele laice (upiisika). Pragmatic 9i , (upajjhaya) 78J,caresa-Ipropunaciilugiiriloradunatisprecol1Sacrare. in!elegator, budismulli considera 9i pe cei care au renuntat la'llJ!])~_~_I ' .. ' D_apa ac:e~!?_Q..onditie a fost indeplinitii, novicele se indreapta spre 9i pe laici c? alare, lasiinducl pe, [lecare la lqcul-sau in fl'l1cpede.;;--:-::'-gruPllLde cruugiiri, se prosterneaza l}i salutii Cll palmele lipite, rostind optiunea, vocatia ~i dorinta sa. "-:=--~---:-: , ' :' ~~:,' - -- --- . . .,'- :, 1 : . . ,: :-'de'trei ori UrmatoarelegJ.l,yIDte: _. ,.. __ . ' .

I -.--."",.-_._--... ----", ,,.-;-.-._; -'.---'-'~ '" • •. , '"'. Accesul spre comunitatea monahala cuno~te doua etape i '; _ _ • Cl.IlSl:J~ ~paru;unp:or sa~~'if samaconsacre, Fle casangha

distincte: parasirea carninului familial ~i renuntarea lalume (pabbajii), ! . 'samapnmeasca din compaslUne!" . respectiv realizarea rangului de novice (siimw)era), iar apoi . II' . Ca ~i in cazul primei formule, daca nu existii nici un protest, ceremonialul propriu-zis al "intrfuii" (upasampadiz) in ordinul monahal, , respectivul prime~te consacrarea cand novicele dobiinde$te drepturile 9i obligatiile depline ale oricfuui Ii

cruugar consacrat (bhikkhu). Pentru a deveni novice, tilniinJlitrebuie sa aiba eel putin viirsta de 15 ani 777, iar pentp.\ consacrare trebuie sa . '." . --==-:-: _____ -.-__ '--='.~::....... ~ ,- ~ '~ ,,-.J.\ ; '. "_, ,. .•. ;'~.~;. -

777. Mahiivagga, I, 50. ' .. ,, '

• 'c .- -' .

_ ", ". 778. Ibidem, I, 49,6, . ·i~' ,'779.Ibidem, I, 75,

. ': 'l80.Ibidem, I, 54, 3.

nn .r'>!1~?~1.25,7 '.' 782. Ibidem, I, 29, 2 . .. '\.

, ~~ .. -~

344 India. ReJigiqi filasoft"

Pentru un tilnar cii!ugar, foarte important era ca el sa fi urinat un stacliu de'illdiumare spmtuaJii din p<ineiiUuul maestru-morum, bare se extinde pe 0 peri oada de eel putin cinei ani 78J, de~i de regUla

"""""''''' acest -Stiidj u diliil. zece-am 784. Ineventualitatea in care tilnMuJ. rllimifesta mai purine clisponibilitiili intelectuaie, urrnasarfunfu1ii chiarpe p~

-~--" -.. ' intregii sale vieli sub conducereamaestrulw 785jntre illdrumator ~ cliscipol exista 0 relatie similara celei dintre tam ~i fiu; fiecare dintre cei doi

___ se. comporta.cu.multii politete ~i consideraj:ie fata de eellilalt 786. Ciim vreme triiiau imprelln2. in acee~i mlioiistire, tilniirullocuia impreunacu illvatiitorul sau ill ace~i inciipere ~i avea statutul unui fel de slujitor al acestuia 787. Dupazece ani de ucenicie, tfu:iarul caJ.ugar devine el~ un

. cruugar "mai ill varsta" (thera) ~i i~i poate aduna in jurul sau proprii sill ucenici, ill calitate de ind:rumiitor 78 . In fine, dupa 0 perioadii de douai:eci de ani de caJugarie, el devine un "mare indrumiitor" (mahathera).

In contrast eu acct:derea in sangha, realizata inurma =;:;:;:: ::'_c.erernO.llial.u!ui ~iforrnuleloj descrise, pariisirea de catre cineva a

comunitii!ii monahale nu prezenta nici un fel de clificultiiji. Era sullcient ca cineva sa faca gestul inlaturarii robei galbene pe care 0 Imbracase la consacrare. U neori gestul survenea ca un protest 789, dar de cele mai multe oriera consecinta unor motive de ordin personal. Autoexcluderea din ordinul monahal nu afectain vreun fel statutul social al respectivului. Cel in cauza avea posibilitatea, dacao dorea, sa sereintegreze oricfu1d in comunitatea monahala, Insa ClI conditia de a fi reconsacrat 790 ..... ::- . .

Comtihitateamblllll:iaIirbudistKtsftn:opi;tituitii diri'cii!ugari cer~etori; ea nu poseda P~hm pe care sa Ie iucreze illonahii care fac parte din ea in afara de roba galbena, illonahul are ca proprietate

783. Ibidem, I, 53, 4. 784. Ibidem, 1,53,3 . 785. Ibidem, I, 53, 4 sq. 786. Ibidem, I, 32, I. 787. Ibidem, I, 25,8-24.

788Jbidem, I, 32, I. ~.' 789. cr. Anp:utf.,;ll~a-Nikfl"J(1,-Jrt.f~~ '''': _ ~' ; t {>,',=!":"P

790. Ibidem, VI; 60; Digha-Nikiiya, IX, 56. . , . - :\'" , ,',

, .. ..:: .. ~ ~,; "

. ."-,_ .. , •. ', :~.' ., ..•.

Budismnl · 345

doar un blid pentru a primi lrrana eeqitii, unac s\1! .. fJlSut ~i o ,sitl! pentru a indepiirta insectele din apa pe care 0 consurnii. La lnceput, lUonahii triiiau ca asceti ratiicitori, dar mai tiirziu ~eziiminteI~ improviz.:lte de eipeiltrU ai161:iIDpU! ploioii ({,jha~arau fost transformate in mlinastiri (ar§iima), care dispuneau de sali de intrunire, camere pentru liderii spirituali, cantiiie ~i bai: To~i, cer~etoria s·a piistrat ~i

. .1 .... . d~pa ace~a. TI ac~t, calug~1 tin Ie b~idul sau in fala lI~il~r casHrelor ~i I . .- ., prune~te ill e mancarea, ,ara sa- pn veasca pe cel ce 0 o,era ana,

•• • I servitii doar odata pe zi, constii din legume, orez~i apa;·pe"teJe~i' ·· . earnea, in general, pot fi consurnate eu restrictii, dar nll sunt respinse iliciodatii In totalitate. Oeupatia monahiloT 0 reprezintiiexclusiv meditatia, recitarea textelot sacre, discutiile referitoare la doctrina despre eliberare ~ipreclica; laacestea s-aadaugatmai tilrziu, cao tranzijie de la cultura orala 1a fixarea in scris a canonultii, stucliul textelor sacre.

Comunitatea monabalii rnai veche pu c~o~tE: niei un fel de . rugaciune eomunii; meditafia se exerseaza, de regula, in singuratate. De douaori pe luna,cfuld e lunanoua ~i luna plina, monahii dintr-un anumit district se aduna intr-o pe~era sauintr-o cladire pentru a face

!pociiinta eel niai batriin dintre cei prezenti recita litania pociiintei (sanscr.: pratimoka; piili: pa/imokkha, "obligape") ~i Ie cere celor ce

; au incii!cat VIeo regula samarturiseasca acest IucnL Tacerea din partea

..:I~ ... acestora presupune can-au inciilcat nici una din reguli. Dupa incheierea ._' __ ' ___ anotimpului ploios, inainte de pomirea in pribegie, toP 9Wllgijrii un}1i" . ...

:': .==~~::.::.-:: district se reintillnesc; cumainile liplte una de alta, ~ezafi pe pamant;­fiecare; deJacel mai IllViirstii paoalacel mai tiiniir, Ii roaga pe cei din

. __ jUr_sanurneascavreo gre~eala pe care el a siivar~it -0 pe perioada in care s-au aflat eu to!ii Impreuna, sau sa aminteasca vreo anume supozilie pe care ar avea-o in legii.turii ell el. Aeeasta siirbiHoare poarti! numele de "invitatie" (sanscr.:pravara.(1a; pali:pavara.(1a).

'''' '··T·

i

. -.-•. -.' .' .'

Pentru ordinul clilugarifelor sunt valabile acel~i reguli ca ~i pentru monahi; ele poarta acela~i nurne de "cer~etoare" (sanser. ~." . bhikunf; pali: bhikkhunf). Ele primesc ace~i eonsacrarqdue acc'"e~r'· · , .

t .... _

346

xi.,!,tiispiritua1a_ ~i.au fl~eJ~i regim de viata. Cu toate acestea,te e:~~. interzis sa pribege(lsca fiecare de una singura; pe de alta parte, comunitatea ciilugiir,iteJor se subordoneazli pe deplin coro.ll,!H¥itii monahilor. De pilctll,"o eaJugjirita. indiferent ell cap ani in urnili aIost consacrata, trebuie sa se supuna ~i sa salute pe orice monah, chiar daca ea ar fi fost consacrata in UIlllacu 0 suta de ani, iar el ar fi primit consacrarea in aceea~i zi in care s-au intiUnit pentru intilia oarlL

_ .~ .. ~ ___ Calugiiritele ascuM predica ~i fac pociiinta in fata caIugarilor. La _._ incheierea anotimpuluiploios, fiecare ciilugantA trebuie sa se adreseze ambelor comunitatimonahale (de calugan ~i caiugante), pentru a i se arata vreo eventual a gre~eala savar~ita. Cele care au comis 0 anume gre~eala, trebuie sa faea poeain\A in fata ambelor comimitati. Inc1usiv eonsacrarea trebuie eeruta arnbelor comunitaJ:i. in ciuda aeestei subordonan exterioare, to~ cill.uglirifele se bucurade ~i considerntie ca ~i eaiugiirii. ~se expliciifaptulciio caiugiiritapoateparcurge, lafel de bine, ca ~i un ciilugar, caleaspre eliberare ~i reatiZiilurninarea.-- --- -

ComunitiJ1ile ciilugiirilor ~i calugfu-jte1or suntintre(inute de catre

marea comunitate a eredineio~ilor laiei (upiisaka) ~i credincioaselor laice (upiisika)_ Ace~tia respectii acelea~i regul~morale, dar intr-o fo=a mai blfulda, asigura hrana tuturor eeloT ee au renuntat la lume, Ii ajutii pecei saraci ~i ii adapostesc pe peierini. Cariisplatii, ei spera sa aibapartedeoreincamarefericim,saparcurglicaleapropriu-zisaaeliberiirii

. .. --1--[, :, . . , ..... :\.", . ' .. ~--- I - Budismnl,· - ," ... ~- ' 347 . I

. . .. . . .. . I I monaJ:1~a]~.~~u sa piiraseasca viata religi9%?:pentru a s~ intoaree la ," '", . .cea [aica. Urrniirindsa preintarnpine acest luctu, vechii regi au ineeput I •. ,;<':,. ~~ of ere miinastiriJ.or piimfuIturi ~i bogatii.in mod eiudat, din prieina ; ... "~7;' proprietiitii lor, ciilugarii au devenit uneori indeperidenti pe plan

economic, iar aceastiiautonomie a fost nociva pentru idealul renunJ:iirii ; imp~it demonahismul budist, cat ~i pentru viatareligioasa in general.

. .1_ Unii in;rau in comunitateamonahruapentru ~ffofita de bogatiile __'" .. 1 ~.,~-~,-. m~as~or" eeea ~e ?ucea la decl~ul.are.sto!,".:-, Su."eranii bu~i?~ -,- _au purificat' ,pur ~l slmplu, comW1Jtatea, excluzandu-l pe parveTl.lP ~l

I uzurpatori 793. Chiar ~i in zilele noastre, daca un monah nu dovede~e I vocatie, laicii refuza sa-lrespecte sau sa-i fuca donatii; el nu mai poate

Tamane in miinastirea respectiva ~i trebuie sa emigreze spre 0 alta.

8. Moralii §i ascezii

In' coneepfia lUi Buddha; castele~ in fel!clk~·care erau ele organizate ill India, ar fi trebuit abo lite. El a insiStat ventra renuntatea

. Ja.orice discriminare dintre caste, iar budismul a sUbliniat totd~una, de-a Jungulintregii sale istorii, egalitatea oamenilor din Pillct de vedere moral 794 • Buddha ins~i a afirmat: "Viermii, ~erpii, pe~tii, piis1irile ~i animalele au felurite semne care aratii din ce specie fae parte.intre :fiiptmile inzestrate cu trop seafla~deosebiri, dar laoameni lucrurile

. ". /, ,, ........• .... __ ._.----. "-"-,-~ ,'" -. .;,~ .. "..,--.~. - ...• -.. --.. ---- ---

In):r-9 existenta umana ulterioara ~i, in fine,.sarea.JiiezeNilYii{Kl. __ . _ ,, ' '.. . _~_~_,_ nil stau ~£l~ d~osebirea dintre omeni nu ~ dedit in nume" 795

, "Ceea .. ~o~.smul budis~mai~es -cel ~eravadin;- ~l1.poatee~sta _____ _ I . ~ " _·ee inaceastii lume se eheama «nume» ~ «familie» sunt doar euvinte. , .

:taraspnJmulla1cilor,pentruca~alefurnizeilZ.licaIugaruorve~te ~~ . ceea ce se chearna «aici» ~i «ac<;>lo»pot fi intelese astfel prin monastice, hranii, ada post ~i medicamentc::_791

. Aceasta l eoosirnflimilntul tuturor" 796. \.

interdependen\:ll obligatorie contribuie la salv3reil puritapi monahismului budist. in perioadele in care laicii neglijau monahlsmul, ciilugarii incercau sa-~i c~tige existenta prin mijloace interzise de,r~gl}lile

. , r '

791, Cf. E. Pezet, Les Moines chretiensface awe religions d'Asie, ~~~lore, _ . J9TLJ1", 33];.9f. M. Vijayaratna, Le Moine bouddhisle selon les textes duo

Therqi'iida, Paris, 1983. . ..

792. R.ALH. Gunawadhana, Robe and Plough Monasticism and E conomic . interest in Early Medieval Sri Lanka, University of Arizona Press, 1981,

. i ' ,", ".,.793. E. Lamotte, Histoire du bouddhisme indien des origines a l'ere Saka, ::;;!',o,uvain,1976,pp,189-190, , . . . " :'194. Cf. MahCiparinibbiina-sutta, vr, 2; DighacNikiiya, IT, 154.

';: , ... 79? Suttanipatii, 602-61 L _" .. ' ~. \,;co= 796. Ibidem, 648. \

. '::~~t:t· . .'.~

'348 India. ReIigie~i tilosofie

r I

.. I Budismul 349

Buddha a evidentiat semnifica1iavirtutiloromene~ti!tlEaport . _~,~ sinelui ~Uubirea de sine,'\e..diminueaza p~ largjrea granitelor a ceea cu ordinea ierarhlca a castelor: "ExisW. patru clase: nobilii, brahinanii, ee omul considera a fi "ai sau propriu". Identmcilndu-se eu top: ceilalti, oamenii de rand §i selavii. Uneori se intfunpla ca un nobil sa ia viata el anibileazi:l toate lirnitele care 11 separa de ceilalti.

-_.. . . 'unei funte, sHure, sanu se,pastrezeneprihilnit, sa minta,-sa-ideflili:i:ieze" - - . ~~~.~ " DintTIi incepti£ bildi~iiU f;;t~;;;;;;fu~ cn;;;;;;~l~ ideala d~ pe a1tii, ~a oearasea, sa c1~veteasca, sa fie lacom ori rauvoitor sau sa iubire. se impline~te in iubirea materna: "La fel cum 0 mama, aiba pareri cu totul gre~ite. Astfel, noi vedem .. ~ Iucruri care sunt imorale - prirnejduindu-~i via!i, i~i vegheazac6pilul,tot~ (eli-once prel) fiecare §i sunt socotite a fi irnorale, care sunt de IU§ine §i sunt socatite a fi de : sa-~i cultive spiritul eel rara de hotare aI prieteniei pentru toate rapturile.

~. ~.~~ .. IU§ine ... Iar pe acestea Ie putem vedea §i Ia brahmani §i Ia oamenil de 1 - . -. Bunavointa fata de toate eele din Iume §i spiritul cel rara de hotare a1-clnd §i la selavi. . _. . prieteniei, omul sa§i Ie cultive §i in sus §i injo3, §i in lung §i in I at, rara

Alteori se intamplaca lmnobil sanu ucidanici 0 raptura, sanu opreli§ti, rara ura, raradu§manie. Stand in picioare, mergand, stand fure, sa se piistreze neprihanit, sanu mintii, sa nu-i deIairneze pe a1tii, jos sau stfuldintins, atata vreme cat e treaz, el sa se daruiasca intrutotul sa nu ocarasca, sa nu e1eveteasca, sanu fie lacom ori rauvoitor §i nici acestui sfirit; acest (feI de a) trm se spune ca e eel mai bun din aceasta sanu aiba pareri gre§ite. Astfel, noi vedem ... lucruri care sunt morale lume" 79 • Din aeeastii perspectiva, chiar §i dU§IDanii trebuie iubiti 800.

§i sunt soeotite a fi morale, care nu sunt de IU§ine ... Iar pe aeestea Ie In timpullui Buddha, ciilugarii dintr-o manastire nu racusera putem vedea §i Ja brahmani, §i la oamenii de rand §i la selavi" 79.7,--. ___ 1'_. ___ . . _nimi<;'p~J)tru unul dintre iiatii lot, bolnav. Buddha lns~a spalat §i 1-

L" - - Acest sentiment al egalitiipi s-a perpetuat in majoritatea ordineJor bUdiSte , . a ingri j it eu propriile lui milini pe"cel atlat iri"sUferiiita:dupa care I e·a inca de pe vremea lui Buddha ~i este astazi puternic accentual, ca ! spus eelorlalti ciilugan, nepiisatori fata de durerea eelui aflat in cauzii, argument pentrureforrna socialaorientatiide catre indieuii aparj:inatori insa foarte doritori sa-l slujeasea pe el, liderullor spiritual: "Oricine castel or inferioare, dispretuite in societatea hindusa. . vrea sa rna sJujeasca pe mine, sa ii slujeascii pe eei bolnavi". Afumand

Educalia ascetica-morala revendiciiin budism acelea§i principii idi::ntitatea sa eu intreaga umanitate, Buddha cansidera cii ingrijirea celor ea ~i in jainism; lnsa, ideaJul moral budist apare mult mai spiritualizat ~i bolnavi sau acelornevoia§i reprezintiiinrealitate ehiar slujirea lui 801.

interiorizat. In frunte~mre.scriptiilormorale, se afia ~i aiei eea a "non- Virtutea darnieiei fata de eeilalti este, de asemenea, foarte violentei" (ahiITJSa). Aceasta presupunenudoarfa12M ,*S~~Xa.~flvJi apreciatii.de catre budisji:"Celui ce dii, virtuteaii vaspori" 802 Buddha sa ueida 0 fiinta vie, ci §i faptul ca el se opune altuiil care ar eGr:r,i~e un. sublinia cii omul caritabil este iubit detoti, ciiprietenialui e mult pretuitii asemenea act. Mai important deciit aeest aspect negativ, este eel-- ~i ca la moarte e lini§tit §i plin de bucurie. Tot el aratii ea totdeauna pozitiv, respectiv bunavointa, iubirea, prietenia (sanser.: maitrr, pali: oarneuii trebuie sa fie "blanzi ~i milo~i ... , iubitori in inirna ~i rara rea-metta) fata de toate fiintele 798. vointa pe dinlauntrullor" 803.

Daca eineva eultiva virtutea iubirii ~i "compasiunii" (kdru.[ii), a§a cum 0 intelegeau budi§tii, el nu acceptii sa faea cuiva rau, dupa cum nu-i treee prin minte sa-~i faea rau sie§i. In acest fel, sentimentul

797. Digha-Nikiiya, XXVII, 6. 798. SUllanipiila 149.

799. Ibidem, 149-15l. 800. Cf. Milindapanna, 349_ 801. Mahiivagga, VIII, 26. 802. MahiiparinibbanacsZiI!q, IY, 43; Digha-Nikiiya, I, 136. 803. Ma]jhi"ma-NiMYa): 129:" .

India. Religie §i tlloi6fte . ''';.

BndistunI . , 351

. . 0 al!i\ p~~~Finie din 111(),ralii budistii esteaceea ~e "a n~lw:a': . """ sf3turl p~:tw a evita fuptJ':lc,rele ~i pen1ru a c\lltiva pe celeJ:nmf;: Pen1ru , " (asteya); aeeasta prcsupune nu doartentatia dupa bununle altuia, Cl ~l Jaicii deriind, obiectivele acestor fapte bune sunt diverse: unii doresc deplina generozitate, 3!lacum se J1llIllifestiiea, de piIdii, In ati!lz4inea , ,;t< :~li dobandeasdi longevitatea, frumuselea, taria trnpului, altii doresc laicilor fata de mOilahi: 0 a treia prescrip~e este desiiv~ita "abstihenFi '.' .'c~'''''''''''''''''·-''';·'s[dobfui.deasea bogat1e:,"oreputiltie btina; riiiJltilinire~i, mai ales, sa sexualii" (brahma.carya) pentru calugari ~i ciilugarite ~i evitarea renasciiintr-o existenfiimai fericita. Obiectivul principal al budismului divorruriloqi abuzuriJorsexualeincazulmirenilor. Atitudineamisoginii, ·. .'. , " .. ".-- ,,', este, intr-adevar; saci stimuleze pe oarneni sarealizeze eliberarea de ~a CUIn apare e In canonul budist ~i celjainist, nu i~i are originile in .J . suferinfiiinaceastii viatlL Scrierilf': canoniee contin"pe liingiiinviifiiturile invafiitura lui Buddha, ci e~prQdru;ul_~m~~@.£~~~2r,g::IE:ai ...... _.~ · care,insistaasuprayaloriifaptelor.bune, ~ialtekcare insista asupra

. tfuziu. Pozipa lui Buddhafafii de femei este, dimpotrivii, unageneroasii: " renuntllril la savfu9irea mprelor bune, In sensul de~arii derezwfutele o femeie mai in varstii trebuie pnvitii ca propriamarnii, cea care este fericite ale acestora. Impactul religios al acestor douii niveluri de mai mare cu cafiva ani decat noi ca sora noastrii mai mare, iar cea en invafiiturii se regase~te ~i in zilele noastre In societii~le bndiste. Pen1ru ciitiva ani mai taniira ca surioara noastr1lmai mica. A patra prescrip~e a distinge aceste douii forme de religiozitate, sociologii vorbesc de un pr~upune "a spune adevaruI" (satya) In once imprejurare. Eanu are "budism karmic" ~i de un altul "nirvii.{1ic" 806

doar un sens negativ: "trebuie sa nu minti", ci ~i unul pozitiv: "trebuie , D~ ciilugfuiJor bu~ Ii se inteniceacu strictete sase atinga de sa vorbe$ti numai de bine despre aproapeJe tau". Pentru a cultiva ~ _, I _ .. " _ b~ sau sa partici~ laac~~tii(i1e ~no~~ ?u?ism~ n~ ~ ~ndamnat aceasta atltudme, hecare ttebUle sa ref1ecteze-IasiIfe~ins~i: ~'Nu ' . "< , , t.:: ... ,,,:~ DlclOclatiiacumularea bogapilordecatrelrucI; Cl dimpo1nva, amcUTaJat-o. stramblitatea al tora, nn plicatele s1ivar~ite sau nesavar~ite de ei, ci . Spre deosebire de Occidentulmedieval, nn exista nici 0 interdicJ:ie de a propriile lui fapte rele ~i propriile neajunsuri se cuvine sa Ie vadacel prirni dobanda 807 la banii dap cnimprurnut; dobandaeste justificata, iar inteIept" 804 .l?udi~i auremarcat ea e foarte sirhplU sa observi gr~lile datoriiletrebuiepliltite 808 • Prinaceastiiatitudine, budismul arfi pututdeveni semenului, dar e foarte dificiI sale vezi pe celesavfu9ite de tine insuti: religiacomercianJ:i!or care incepuseriisa prospere in perioadamedievalii, " ... Omnl vanturii gre$elile vecinului siiu precum pleava, dar gre$elile dac1in-afi apiimt invaziamusuImanii care adistrus comunitateaindiana. lui Ie ascunde, ~a cum eel pus pe ~elatorii ascunde de eeilalti juciitori I' Cu bo atiiI b . ul alt£ I d ' .

"" . 1 . "I" ,,805 In' fu' . h . t . ", -'1 .'- . - toateacestea, g". enutre Uleacum ate e ec3tpnn -.. zaru_.:inlli?,mt .. ' Ie, a cillcea prescnpt·e ill erzlce ctllugan or $1 '. .., ulijtoace .. cmeGt@, care r",~p.ectiiJegea: "Decal sa traie~ti min mij loace

. laiCilor consiimU). de Dauturi alcooliee. CiiIugarii $i ciilugaritele trebuie .. '. nepotrivite-legii, e mai bine silmori din pricina unor fapte silvfu9ite prin ' sa mai respecte:alte cinci prescripjii,eare pe lai ci li vizeazii doar in \ mijloore ce sunt pe potrivalegii" 809. In comeJl erau condamnate "monedele

perioadele cu luna plinii: a) sil rniinilnee doar 0 data pe zi; b) sa nn ia parte \\pllisluite, ciintarele miisJuite ~ mlisurile miisluite" 810 .Idealul bu~or se Ia dansuri, muZicii ~ispectacole; c) sanu foloseasca coronite, parfimmri ~ . i identifica cuneinciilcarealegii in toate privinteIe. bijuterii; d) sa nu doarmadecatpe piimiint; e) sanu posede.aur ~argint i . .

Aceste cmci precepte nu se prezint1i ca ni~e "porunci'.", ci ca . ~ 806. Cf. M. E. Spiro, Buddhism al1d Society, London, 1970; M. Wij ayaratna,

ni"'p "aspecte ale educah.· ei" (sikkhiinad.. a). Credinciooii laic,i.·,acce.~.e',r p' til, ;>:,~ :f.~ Bouddha et ses disciples, Paris, Le Cerf, 1990, . y~ r y . '. 807. Cf.Anguttara-Nikiiya, III,351 sq.

cu totul de bunavoie, salerespecte. PrediciIerostitepen1ruIaicicontin 808.Suttanipiita, 120. '

2:!)4 = .Dhammap~~oi;i.;"J/l'!- ·'-·· 80S. Ibidem, 252; cf. 253. I

:, - -80~ j'h~r.ugiithii, 67[). . ."" . . ~.' , . 810. i5iih~~Nikiiya, Ill, 176.' .". ,.,'

' . .', .. " . - . ~ ' :' "" .: ' .,. .

). . 'c,;:;:;",' . "'. ". '

. - ,I: ' . . ..

"'.f';~' ~ .·-:' .. ~ '. _ i

',,'.' ,

India. Religie ~i mOS()ne ! .. ~ ~ I .~

! , lJu<lismuI' 353 .352

~_, .. In~gu1cod ascetieo--moraJ s-a r&"Pilndit irnprelUlii eu doctrina ; budistii prin multe tan asiatice, dar, datoritaevoluliei doetr:G~'are $i . - '"' +.~ .. .9. Vajrayana "--laicizarii ereseilnde, mai ales in eadrul budismului mahayanist, a Budismul tantrie aaparut pe la mijloeul mileniului I d.Hr. EI ClUloscut multe mutatii. Cu toate acestea:nuCIelli preceptelor mamie " . --" ."",<-- ' .""",", desenmeaza anurnite sisteme de practici religioase, de cele mai multe aramasneschimbatin toate ~colilernahayaniste. Primele palm precepte ' ori eu un earaeter ezoteric. Adeplii sai trebuiau sa se supuna unor sunt recoooscute de caire orice fonna sau $coala budista; ele repreziritli ' .. - , '- ritualuri speciale de initiere; Tantrismul s-a dezvoltat pentru inceput In fimdamentul moral a ceea ce s-ar putea nurni "umanismul bUdist';. In : cadrul hinduismului, eel budist prezcnrnnd m~te similitudini cu modul ~colile mallayaniste se pune lUl accent deosebit pe primul precept, ... ... _,.,.,f":~ __ ,~ ",...d,, gilJ:l.gjr~J!il1d]lS);;L<t R~..J.q~ll~S!iAC; VaJrayiina evehiculul de

'respectiv acela al "non-violentei" (ahi;!lSti). Orice fiintii vie, confOmi ' ,:, .. . - diamant") sau Mantrayiina (''vehicululfo=ulelor sacre") 8 J ) •

naturii sale, este inviolabila Acestprecept se coreleazaeuaceaatitudine Notiooea tantra (''urze.ala a wlei lesaturi") are semnificaliile fimdamentala pentru oriee budist, ~i anume cea a "eompasiunii;' derivate de "fiJi<t\ie" (doctr:ina) $i de "carte": in aceasta ultima aeceppe, (karUJ;ii). Aceasta atitucline transcende, de fapt, domeniul moralei ~i el face coneurentii vecbiului terrnens Utra ("fir''), desemnand 0 revelatie ar putea fi comparatii cu iubirea ere~tina. ' superioara celei transmise prin inte=ediul traditional al siitrelor, fie

Asemenea eelor patru dintre eele einei preeepte morale, in acestea ehiarale budismului Mahayana MaJ:ayana existii ~e virtuji budiste, care sintetizeaza~i se configureaza I, ' Sehimbarea determinologie, pentrua sugeranoua transmitere, in esenta morala a omuhll. Aceste viitup, nuillitecde ~e "deSiiv~iri'" 0 'r " s,-a petr~~t fii,~S!'!.~.~ll9U!l?cl~ ,iIl~e se fa~aceasta este diferit de (piiramitii), in spatiul ehino-japonez avilnd semnifieajia de eele ~e c.ele dOll etape anterioare: Hinayana pretindea accesul in comunitatea care ne eonduc spre "celaIalt mal" (rokudo), i;i datoreazii acest nwne monallaUi pentru a realiza eliberarea; Mallayana, prin eredinta in relajiei lor nemijlocite eu dobandirea elibeifuii. In literatura sacra budistii bodhisattva-~i, eonferise p nOll dimensiune religiozitatii laicatului; soot prezentate diferite liste ale celor ~ase virtuJi. Cea mai importantii Vajrayana considera ea oriee invatiitura trebuie sa treaca prin relatia dintre acestea arninte~te "darnicia" (dana), "educaliamorala" (sTZa), inlediatiidelamaestru ladiscipol: niei 0 doctrinanu poate fi transmisa

. . ~'rabdarea:' (kanti), "barbatia'~ (vfrya), "meditatia" (dhytina) ~i daca nu este rezultatul iniperii conferite de 00 maestru; cartea ins~i, c~unoa~terea" (praj iiii). In aeeasta !ista, primele patm virtuli tantra,nu poate fi eitita eu folosdedit in eazul In care maestrul il

--'dese:.=eaza,~ciupaeum se observa, atltUdinea morala, c~~ -;st~ '~">' _ initiaza~1iiaJjcpediscipOlinsemnifieatill.e ·eL pregatitoare pentru treapta meditatiei ~i iluminiirii. De aiei rezulta Un In conseeinta, elogiul solemn adus de scrierile eanonice tuturor luem foarte interesant, ~i anwne cain budismmoralitateanureprezintii " buddha-$ilor ~i bodhisattva-fjilor se imboga!e~te _in textele tantriee o dimensiooe de sine, ci ea este subordonatiimeditatiei, eaexperientii ~u un al treilea destinatar, ooeori eel mai inlportant, ~i anwne guru-I. personala ~i direetii. Aceasta nu insearrma, insa, ca in bud ism morala In rel<t\iile sale eu ~ipolii, el vairnpinge vechiul precept spre ultimele

ar avea doar 0 semnificatie seeundara, pentru ea intotdeauna ~i in toate scrierile budiste fapta btmii. prime~te un earacter laudativ.

< , .. , -,;, r~' .-I

81 L C[ F.K. Ehrhard, J.F. Schreiber (Hrsg.). Das Lexikon des Buddhismus. Grundbegriffe und Lehrsysteme, Philosophie und meditative Praxis Literatur u'nd Kunst, Meisle; und Schiiler, Geschichle, Enrwicklung und .4usdr::'":~'-?fU1en von ihrerA.nfanger bis ,~:"ih,lk'."fu Verlag, Bern (~.a,), 1992, pp.p4-235. __ .,;' , .,.

;

; . , ... ~ -

.. " - .,

354 India. Reli~e §i ·fHos~fie

L I. i , ., , Budismul 355

I sale_c~i:tsecinte:inyijJij,t].rraluiBuddhaesteadaptatafacllJE:\!ilorfiintelSlr magice (mandala) 813, ca o\:ljegte careiL!\jutii pe initiSltsa se care 6 primesc. IntaInirea dintre ace~ doi poli ai transrci;Jiei este la fel coneentreze. Aeeste mandala sunt reprezentate eu ajutorul unor boabe de hotaratoare dupa cum era altadata intiilnirea credinciosului. cv acel .(1e orez pe parnant, sunt pictate pe panza, sau gravate pe piatra sau b 11 ddha san bodhisattva care-l determina spre aspiratia do blfudlrii ~"-'- -~"7 .. ,.--- -" - metal. Diferitele figuri ale panteonului suntreprezeqtate in aceste diagrame ilumi:niirii ~i elibemrii Bl2. antropomorfic sau simbolic, adica sub fonna unor silabe sacre.

Filosofiamahayanistaconstituiefundamentul teoretical ~lilor -" . in cateva ~coli vajrayiiniste s-a pus accentul ~j pe alte ritua1uri. tantriee budiste. Intre toate fiintele ~i lucrurile din iume, care sunt aspecte ..l . eei inipati au inceput sa se dedea la tot felul de acte posibile, pentru a ale Absolutului, Siinyatii ("vacuum:ul:') sautathclt<'! C~eviipl~fii!?ti1._ _ . i " dovedi Ca se plaseaza dincolo de tot ceea ee semnificanotiunile relative a lucrurilor"), dorili1e~fe 0 identitate universala. Potrivit conceptiei ~i iluzorii despre bine;;i rau.Ti:epta.t, SUb influen]:a Saktismului hillauist, vajrayaniste, omul trebuie sa cunoasca acest adevar fundamental, aaparut in interiorul budismului tantric inclusivun cultal sexualitiitii. pentru ca apoi sa poata dobiindi eliberarea Existii, insa, pareri potrivit carom, de;;i polaritatea prineipiilor

Orice adept vajrayiinist, inainte de a primi consacrarea, trebuie masculin ~i feminin esterecunoscutain Tantrele vi!irayiiniste;;i constituie sa fie initiattemeinic de catreunmaestruluminatindoetrina~iritua1urile 0 triisatura importanta a simbolismului aeesteia, ea Se ridica intr-un tantriee. Pentru eel dej a eonsaerat, care niizuie;;te dupa eliberare, planla fel de indepartat de sfera simplei sexua1itap precumjuxtapunerea

____ ~xereitiil_e de~~ditatie joacii:m rol ~ecis!:v. Pri~medftape, eelini~at l;;i _. I ~ti.cii~s,=ne~~~pozitiv ~inegativ ,val~iladeopotriva ind~~eninl Idenufica propnul trup eu umversnl, recunoseand pOll aceasta,~~t~'!-=:-·:-::-::~~;~r~.";:;~,,: · valorilor rraj:I@Dale ~l ill eel al conceptelorrajIonale sau concret~ . sa en acesta Pe de alta parte, el se identifica cu diferite fiinte siiperioare A afirma ca budismnl tibetan a incuraj at realmente incestul ~i (buddha-~i, bodhisattva-~i ete), pentru a avea parte de puterile lor desfranarea - opineaza L.A. Govinda 815_ este la fel de ridicol eu supranaturale, pe care sa Ie foloseaseadupa aeeeain seopul realiziirii a-I acuza pe theravadini ea au treeut eu vedereamatricidul, paricidul' eliberiirii. Elementele ritua1iste tantriee au, in primul rand, scapulde a -. ~i aIte crime odioase sirnilare. Daca investigarn traditiile inca vii ale promovameditatia In ritualuriletantriee suntreprezentateprin simboluri T antrelor in formele lor autentiee, neviciate, ~a enm s-au pru,1:rat pana abstracte ~i grafice fortele uni"ersului, eu care eel initiat i~i'propune sa in prezent in mii dernlinastiri ~i sihlistr:ii din Tilx%.lJ!1rleidealurile simturi10r se.j,d1;ptifice. FOITlJ.],!J.~l~ sacre (dhara!!lsau mantrrfJ, pe.<.:ar~ initiatul ~irenunj:iirii se buenradeceamaiinaltiipretuire;mlInaiutunein('putem da trehtlie sa Ie rosteasea, eo-nstau parpal din cuvinte sau nume, parpal seama cat suntde neintemeiate:;;i lipsite de valOill:e teoriile curente,C<ire

~-din silabe ezoterice. Aceste silabe cu caracter ezoteric, mantre incearciisii deplasezetantrismnlintotalitateasaspret'lrarnnlsenzualitiij:ii. "monosilabice" (bija), simbolizeaza diferite ·figuri ale panteonului De fapt,-Tantrele aureadus pe pamilnt experientareligioasa vajrayiinist sau insu~iri ale acestora Rostirea fom:-ulelor sau silabelor din regiunile abstracte aleinteleetului speculativ ~i i-au dat viata; dar este Insotita deseori de annmite mi~ciiri ale miiinii (muqrii), care au nu cu intenpa de a 0 seculariza, ci de a 0 implini, de a face din experienta acee~i semnificatie simbolica ca ~i silabele ezoterice. In ritpalurile re]igioasa 0 foIla activa Autoni tantriei ~iau ca 0 euno~tere bazata tantriee, unrol deosebit iljoaea~i folosireaeercurilorsau diagriunelor 813. Cf. pe larg G. Tucci, Teoria:;i practica rnandalei cu referire specialii la

psihologia moderna a adiincuriior, trad. rom., Hum ... ~.p.itas, Bucure~ti, 1995 . 814. L.A. Govinda, Bazele misticii tibetane .:. ;po'1"09 .'J ., '

., 815. Ibidem, p. 111-112.

, .""'"' .. ' J\j.4;:.M .Wijay'al"lj,tr.~,RJl,diimul in liiril<[h,raviidei, o.(,.qtt,,,,n,,,j88. ~.

\ \

J56 India. R<;ligie §i filosolie Budismnl 357

pe viziune este mai puternica dedit faria instinctului !~i indernnurile caracterizeaza HInayana: Astazi, cu ex,ceptia BhutanuIui, nu exista ... subcon~tientului, ea ''intelepciuriea'; (prajiUi) eSte mai lJUternica dedit mei 0 tarlHiicare buclismul mahayanist sa aiba vreo legatura forrnala

orice energie feminina (sakti).Pentruca saktieste foqa oarbi\, .. ... . .... cu statul~i nici macar 0 tara in care sa fie cu adevarat majoritarin cniatoale de luni.e (maya);' care . conducetonriaCprofiilid·spi:e·' '' ~-!>~_'e~. randurilejiojJulatiei, statisticile fiind aproap~ cuncputinta de realizat domemul devenirii al materiei §i diferentierii. Efectul ei poate fi doar din cauza apartenentei unui aceIa§i inclivid 1a mai multe sisteme de polarizat sau inver~t prin opusul ei: i¥uneainterioara care transforrna .. ... . ..... ' ~re~~ Situatia.s-a co~plica~ §i dat~~ta conflic~elar ?olitic~ car~ a~ puterea devenirii in fOlia eliberani I i 1ll1Pledica1 evoIutIa libera~ budisrnul:-u III ~ong?ha (pnma ram buclista

. ' . , .,. o r' .,_ ..• . .• •• ,~ • • __ • .. C " ._._~~~ .. _~_~ -,~~~~ar"~\'!.Jr.~£lJt.sub .. unreglll1 COIDurust), ill China, Coreea de Nord, 10. Situatia actualii. Budismul transfrontalier . Tibet§iinVietnEl.'Il,fiiriia!p3iaduceincliscujiepel'ioadanationalisrnului

,... .,. j aponezclinainte de eel de~al doilea ra.zboimondial 817.

La srar§it de rnileniu, lumea budista este foarte divizata. Eanu Daea ar fi sa tinem searna de feIul in care recepteaza poporul are 0 limba sacra comuna, 0 autoritate religioasa general a sau dogrne religiozitatea budista, Iacand abstractie de fOIDIa savantii in care este eu defmitii elar fonnulate, iar modalitatile de implarrtare a buclismului coneeputa aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in difera mult de la 0 lara la alta. Diviziunea cea mai evidenta §i cea mai viata cotidiarra ~i en prilejul ceremoruilor, bucli§tii recurg, in fapt, dupa cunoscuta de mareIe public este cea care opune MahayanaHInayanei. . caz, la dona "religii" distincte, reJigialorprincipalii, buclismul theravadin,

.______Aceil~.ta_divjzilllle, existenta de aproape doua mil(!nii, est~_ .. I.. "de pilda, ~ireligia populara. Din aceasta perspeetiva, peni:m-ai-irre---_ . - - - - -. - " ~ " _. -~~,""""¥ ,;__'_R-" " ' 'f=_~''''' ...... '''_''.<?_ .... '~'.~:=~y~:-~eF_~,;a,..._" ... _' _L .' '-"- ~ -' _~- .

mai pertinenta ca niciodata. Tarile hinayaniste forrneazaun intreg ". , -.,. ,"". , - searna de particularitatile unei fari anurne, este mai coreet sa vorbim relativ omogen in Iumea moderna. Este yorba de Sri Lanka de ''buclisrnul tbailandez', "budisrnul singalez' etc.Potrivitpfuerii unora, (Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos ~i Carnbodgia, alaturi de aeestea ar fi "fonne compte de budism", intruciit ele sunt arnestec1l;te regi unile chineze cu populaiie thai ( sip song -panna) §i de ciiteva eu culte, rituri ~i obiceiuri straine budisrnului theravadin. AlJii Ie privese districte din Barrgladesh. . - - ca pe ni~te "forme sincretice de budism" 818. Pire~te, credintele

Popoarele hinayaniste sau theravacline se recunosc de multa populare din aceste tfui se manifesm in diverse rituri, obiceiuri ~i vreme drept 0 comunitate de credinla intemeiata pe relatii constarrte ceremonii, uneori venite dinhinduisrn, alts:\1ri aparute in cultele locale. in decursul istoriei. I-Iotilrfuile luate de una din comunitati cu privire 1a Insa budi~!Il~I §i c]edmte.\.¥,populare s~ql.m totll~i destul-de bine .

~pr6B!emeIe religioase au awe aBtfe!, deseori consesinte cu caracter intre ele. "Neintelegerea" oonstaillfaptulcaunii incearca sa defin~ _ . international. 0 caracteristica prineipalaa tuturoracestor1i'iri esterolul budismul nurnai pornind de la texte, rara a tine searrla de aplicarea

important pe care il joaca calugarii in domeniul educatiei in general: acestora, in vreme ce altii 11 arralizeazii in functie de practieile actuale, pana de curand, templul satului, waf, reprezenta pilonul principal in ignorand conlmutul textelorcanonice. instruirea elementara a populaJiei laice; chiarin prezent, sistemul il10dem Este adevarat ca ~i gIStiiz:i continuii sa existe di vergente intre de educalie este departe de a-I fi inlocuit comp1et buclismul theravadin ~i practicile populare. Intr-o arrllmitamas1.l.Iii, ele

Prin contrast, JanIe mahayaniste prezinta un aspect cu mult 817. J.-N. Robert, BudismuL ISloriqifontimnenle, inJ. Delumeau, op. cit., p. 429. mai variat, in care nu regasirn reunit ansarnblul trasaturilor ce 818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, yol.l!l, London, 1921, p. 42; J.E.

de Young, Village Life inM.:,'jie:v, ThqilG11ti.n~,iY.~rsity of Calif;)111.ia Press" . ', ., . ~ .-. 1955, p. 1 Hr -- .. . ..

358 . ! ". ... India, ·Religie §imosJfi~

.. L I

"\ :

Budismul' 359

eorespund dezaJordurilordjntreceea «e ~~ cheama ':I1!~(!ll traditie" CIf'~tinii. Acest Iueru a mceput, practic, eu antropocentrismu1h'; ~i "mica tradipc/ 819. Pe plan sociologic, marea traditie desemneaza Descartes ~i panteismul lui Spinoza, a carui ontologie se fimdamenteazii eultura marii comunitaji, constituitii dinmonahi, pteOp., savanti, sc,qitori, .:. ,:,: -in coneeppa despre 0 substanta universala ("Deus sive natura"). De

.• "- -. predicatori; teologi etc:; m timp ce mica tradipe reprezinta credilifele ~ . fapt, ~i invatatura 0 regasim ~i in monismul hinduist,po1rivit caruia ~i practicile micii comunitiip., compusii din tArani, muncitori, analfabeti a1' exista doar 0 singura reaIitate, 0 materie spirituaiil. ve~ca, ~a cum

.. etc. in Thailanda, la fel ca J?i In Sri Lanka, marea tradiJ:ie este chiar 0 mtalnim m monismul vedantin din opera lui SaJjkara (cca. 780-budismul tberavadin, iarrnica traditie estereprezentatiide cultul zeilor cca. 820), ill care spiritul 9i materia se confunda pana la absolut, ~i de celelaJte rituri, credinte ~i ceremonii folclorice 820. .. 1 . . ... ~egerierilrid:fie in1r-un panoosmism; :fiefui:\'~Un panteism, ce se presupun .

· ·- ~~·~;:; ",·,,·t oatetiirile tberavadirie,ill care DUdlSmw a rliinas illtotdeau.na- reciproc. Acest tip de gandire a influentat filDsofia, ill multe privinle, "religie de stat" sau "religie oficiala", sunt conduse de laici budi~ti, parra ill zilele noastre. in Apus se resimte frecvent, cum arfi ill garrdirea nicioda11l de monahi. Laicii considera cil. rolul monahilor nu este acela lui Schopenhauer, Goethe, R Wagner, Edward Arnold sau Herman de a ocupa functii administrative sau legislative; viata politicii, la fdea Hesse, care au manifeslat 0 deosebitii "disponibilitate" spre gilndirea ~ijustip.a, nu se fundamenteazii pe nici 0 lege mil. budistii; de-alungul orientala In America, filosofia orientala a inceput sa-~i fadi sirnlitii istoriei, calugiirii budi~ nu au fost nieiodatii judecatori ai societiip.i prezenta inca de prin anii 1800, cand trallscendentali~tii din "N oua laice. Altfel spUS, nu se impune laicilor absolutniei 0 lege cu caracter Anglie", illtre care Ralph Waldo Emerson, prezentau propria lor

. religiose In consecintii, nu existariscul aparip.ei unor "republicibudiste'~- .: versiune a panteismului. . ~ .fugenUl "repUblicilor ISJarnlce"':'''::- :.. • .:;.--~ "" ~~:'-"-' t,:,:' ..... - . In ceea ce prive§te budismul, acesta s-a strecurat ~i ill (iirile

In accepliunea tiiri10r budiste, "religie de stat" ~i "religie cre~tine, ~i anume mai illtai sub forma unei legende sacre. Legenda oficialil." sugereaza doar ca slatul are 0 anumitii responsabilitate fala despre Varlaam ~i Ioasaf l)u este nirnic altceva decat legenda lui de religia majoritalii, care este totodatii ~i religia istorica legata de Buddha, transferatiiilltr-o forinamcre~ata spre Oecidentprin Persia; cutuma acestei J:8ri. Budi~ doresc illde<isebi castatul s8.illtrep.na situriJe Siria ~i Bizanl; de fapt, Ioasaf(pronunpa siriana a lui bodhisattva) nu arheo logi ce, care constituie locuri insemnate din istoria religiei lor. De cste altcineva decat un Buddha devenit SIant c~ pomenit anual atiit ill asemenea, ei doresc ca statul sa reeunoascii ~i sa sprijine institupile1or- . .. ! - meriologionul BisericiiOrtodoxe cat§! fuMartyrologiunlRomanum. religioase, ofetindu-le, peneo parte, un-l'\luter.material,h:ped€ fllta, un "'. " -~ :Primulr.eprezentanfdemarca al budismului ill Apus a fost' -sprijin legislative ~eful statului illtr-o lata'Dudtstii, este, cutithtoficial, '~' --, .c.._._ .. filosoful Schopenhauer';:care-s:aidentifieat eu budismul pana acolo, protect~ru1 budismului. incat totdeauna scria avarrd m fata 0 statuie tibetanii a lui Buddha Sub

\1. Budismulill Occident in:fJuentaacestuia,R Wagners~aSifutit~iel atrasdeidealurile~i filosofia budistii. A~a se face cii regasinl multe motive eu un cariicter budist ill Tristan ~i Izolda, ca ~i in Parsifal. Tot la fel, Anatole France a fost

<':·"::iln mare adrnirator al lui Buddha. C~lea spre giindirea orientala a fost pregatitii deja cu mult

timp fu urrnli de catre diferip filosofi apuseni, care au renuntat hi cJedinta

8) 9. Cf. R. R'edfield, Peasant Society andr,ulture, University of Chicago Press, ) 966, p. 72. " ~,- .. ',;;, ... " . >.' ••• ,._- .-

820. l.-N. Robert, Budismul..., Ope cit;, p. 463, _ . L ... · .... : .......... .

',' ~'

'-,",",

.. ' 0 ' ~

Pe ace~i linie, artrebui menp.onari sopi englezi Thomas W . ~i Caroline Rhys Davids care, ill calitatea lor de irnportanp eercetiitori

''it;;;;"tileietori ai Piili Text SOCiety, au contribuit fcarte mule Hi'

360 , .,. .-- . .. , .. , . --. ,._.- .... ' .];ndia, :a>cligie ·~i ·tllosofie ·

cunoa~ter¢a budismului theravadin; apoi, medicul berlinezPaul Ddiiike, jddecatoful miinchene£Georg Grimm, bacteriologul dfri ' Hamburg Hans Much, traducatorul genial Karl Eugen Neuman,

". ~ .. ... . mitorurdanez'al1inor'j-ciniane biidiste:Xarl GjellefujJ etc:''''-' · ' ", " Multe personalitati de cultura., captivate de budism, s-au

indreptat spre Orient; unde s-au stabilit fie ca monahi in diferite manastiri budiste din Sri Lanka sau Nepal, cum, ar fi aceea sub

...• ,,,oIld\lS~,I;,fZ;:tJyLijY..g!:1ati!£.'£IL(A._Gu~h),,~_aJ::J£l! Sa!!!:; ..• fie . . dest''l§ura,'1du-~i activitatea ill divers,ll universitati budiste din Japonia, cum ar fi cazul profesorilor catolici germani H Dumoulin sau Hugo M Enomiya-Lassalle, ca saamintim doar cativa.

In multe locuri din S.u.A. au fost construite temple budiste. Au fost lnfiintate diferite "societati"budiste, cum ar fi Mahabodhi­Society care, aviindu-~i centrulin Calcutta, i~i propunea nu doar . revigorarea budismului in India, ci ~i riispiindirea lui in tfuile apusene. '. Deasemenea, a ap~~l}ut{tihis~§2.9.~~tyJl}~1:o-gl!a,.f!P2!.~~cietatea Les amis du Bouddhisme cfui Franta, fondata de ameiidanca Constant Lounsbery, editiind ~i 0 revista proprie- La pensee bouddhique, iar in S.U.A. a apamt societateaFellowshipfollowing Bouddha. Totla fel, la Lomira, a apamt 0 manastire budistii, iar in Berlin-Fronhau un centru pentru exersarea unortehnici de rmXlitatie budistii, acestea luiind ~i mai mare amploare, fiind peste tot prezente. In Anglia ~i Germania au fost, de asemenea, organizate comunitiiti budiste, cum ar fi aeeea patroQat,a. d,e .tijS;~_~~!),u.mittiJ.uilu~cjS~!.9g german g .. Grimm, JvLaya .

,Keller~Grimm, nu,:~itii·"Altbuddhistisc.he Gemeinde", care editeaza ~i revista Yana. Au apiirut ~i comunitiiti budiste mahiiyaniste, cum ar:fi Arya Maitreya Mandala, eare-~i propune sa-I propovaduiasea pe Buddha shlfulluit in fiecare om. Dupii cueerirea Tibetului de ciitre China in 1950, incepand mai ales din 1959, multi bu~i tibetani au ernigrat in tfuile occidentale, intre care ~i membrii ierarhiei lamaiste, d~d acolo activitiiti serioase de riispiindire ainva!1iturii budiste.

· DiRe. Prof. Dr. J;.Jl\;llLHN ~\slLE'Sd{j

ISTOIUA RELIGllLO~t

TIPARITA CU BlN ECIIV[NTAREA ----PREJCFEfUCITULIR pARlNTE

JUSTIN PATRlARIIULI~..PJ);l;;)IlO_XE ROMANE

EDITURA IN STlTUTULUI BlBLlC ~ J DE MISlU"NE __ ~J.. BJSERlcn OR TODOXE ROMANI':

BUCURE:>TI- 1982

RELIGIA ARABILOR ISLAMISMUL

Islamismul cstc astazi religia unui numar de circa 600 de milioane de credinci~j, raspinditi pe toate continentclc lumn. Este de asemenea una dintre putinele religii monoteiste ~i univcrsaliste ~i i.<;;i revendica, la fel ell iudaismul !ili crcliltinismul, patcrnita­tea 'avraamica prin Ismail, fiul sclavci izgonite, Agar. In plus, islamisIDul cste una dintre celc doua religii necrc9tine care au adepti in tara naastra 9i cste organizat ~i recunoscut in ~5 ) 1: Sed; r ! - ROp1ania.

Cum msa islamismul a aparut in lumea araba I?i a pamat :{nulte dintre triisaturile religiei arabil~r preislamici, trebuie sa prezentam rnai inlii pe -'scurt aceasta religie ?i

imprejurarile economice, politice, sociale ~i religioase in care a aparut islamismul.

1. ARABIA lNAINTE DE MAHOMED

. a) Situatia geograficii, ·politicii, economicii *i $ocialif. Arabia cste cea mai mare peninsula de pe Pamint. Este situata in sud-vestul Asiei, fUnd cuprinsii intr,e Marea RO';lie, Oceanul Indian 'i'i golfurile Oman 'i'i Persico Cu toatii marea sa intindere de c. 3 000 000 kml, Arabia a fost totdeauna "toarte pu~jn populata din pricina deJilerturilor din centrol peninsulei, avind acum ahia vreo 13 000 000 de locuitori,_Pppulatia s-a ingramadit pe coastele peru.u8ulei, mai ales in vest (Hijaz sau Hedjaz) Jill in sud, unde ~inutul muntos Jili 0 dima mai umeda au facut posibilii viata sedentara Jili 0 civilizatie infloritoare (Arabia felix, Yemen4-1 de astazi). t,n restul peninsulei, prin de~erlurile nesfir~ite cu oaze ici-colo, popularia a fOBt Jili a ramas ~iacum in mare parte nomada,

,ocupindu-Be cu pastoritul. . Intre popula~ia araba din sud ~i populatia din ~ord au fast necontenit certuri I}i

lupte, cei din sud fUnd mindri de eiviIizatia lor, i~ eei din nord £iiIindu-Be eu puritatea rasei lor semite. , Sub raport politic, arahii av~au un regim tribal iotemeiat pe coofederat-ii de triburi ~i' pe ohiceiuri cu putere de lege. Trihurile erau msa in continue lupte iotte ele, once o£ensa adusa ~emhrului unui trih fiind rii.zbunata. de intregul san trih. 0 asdel de .?rga~e politica, nu era nicidecUlll' de natura. sa puna poporul arah la a~iip08t de -eventualele atacuri din pagc.a puternicilor sai vecini 1 Imperiul biz~ntin!?i Pe~8ia.r -

150 ISTO!UA RELIGIILOR

; . ::"--5ub raport ~oral ~i social , ara.bii traiau potrivit unor Vtcru tradir» caracteristice '-' popoarelor nomade. In general, ei erau fome riizhoinici. Poligamia era admisaljli practi- ' cata in 'stil mare de cei eu buna.stare, c~rflcu.binajul de a.semenea. Femeia avea 0 situalie (oarte grea. Na~terea fetclor era socotita un blestem '~i adesea acestea crau ingropate de

vii. Nici un -fe!" de jena Ra U lege nu opre>l pe cei hogat:i sa se" desfete in helii, cintcee, joc~ri de noroe, in weme ce saracii cer.~eau pela poI1ile lor.

Ceea ce inriiutiitea f;1i mai mult starea Arahiei in preajma aparitiei lui Mahomed era situatia economicii de.z.x.truoasa. Prahu~irea Imperiului roman de apus rapise Arahiei principaIul deLu~cu comcrcial pentrn produsele sale, timiia ~i parfumurile. De asemenea transporturile comercialf: dintre India ~i China, care foloseau caravane arabc ~i erau

. 3du ~atom de importante ,,;,cnituri, stagnau acUlll.

b) Religia flruh i/or inarnte de Ma homed. In ceea ce prive~te divinitiifile, politeismul arabilor din perioada mai veche a fost caracterizat ca un "polidemonism '\ COl adoeare a unor fiin~e supranatnralc care ar fi locuit in arbori, riun ~i mai ales in pietre. Divinitii~i1e de felul acesta, pe care trihurile arabe Ie onoran eel rnai mu\t, purtau nume ca: Wadd,

Suwa. YaghCith, YU!lC etc. La Mecca (Mekka) era adoratii faimoaaa "piab"a neagra" · (u.n hloc de ha.2.alt, ptohabil un .aerolit), despre care nu Be poate·spune ci era identificatii eu lIeul principal allocului, Hubal ("ba:trinul"), al ciirui idol se afla tn apropierea pietrei. Piatra insa~i era incastrata intr~unul din unghiurile unui mic ' edificiu, nurnit KaClba, construit djn pietra :;;i ariudJ.2..l.Jlla c"ub""i"cil,,-.~_-====-_ _ ____ _ _ _

CUeva dintre divinitatile arahe' au luat Ctl vremea '0 ~porta[Jta deosebitii, fUnd adorate in mai multe trihuri. A~a erau divinita:tile feminine aI·Llft (,,zeita''), al-U:trll ("steaua dimi.n e~ii", Venus), al-ManlH '("destinul"), asemanitoare altor divinitati feminine orientale .!iii fiind in legatura cu cultul a~trilor , searele, luna ~i mai ales planeta Venus. Aceste divinitAti sint numite in Coran • .fiicele lui Allah" (XXXVD, 149; LllI._21).

Deasupra tuturor divinitiq:ilor acestora , arahii adorau pe Allah (,,zenl") , care nn avea pentru ' ei grartdoarea pe care 0 are divinitatea uruca a religiilor monoteiste, totu~i sc ridica deasupra celorIalte diVinltati tribale, fiind un protector prin excelen~a. al tribl:llni.

Pe_ling! credinta in divinita-p , arabu aveau' credinta in existenta a nenumiirate ---- -~ ------sPlrit~ .. iii~~) bine.i~~_~_~are. san .rauiacatoare. Cel mai rau-spirit era Ghu~ de sex fenrinin, .

. ':,care, dupa. credinta beduinilor, locuiu"prin de~erturi, ahatea dm drum prin stranii :rireta~ ~- morfoze pe diHitorul neb~~t~~ __ ~.~~amii ~i~l devora. ':--.. -- . . .

:-. In ceca ce privellte .·cullul,. arahii nom~~eavind Jocuri de cult .stabile, i'iii duceau Cll ei idolii inU:un cort ro~u, care era in aceLi~i timp ~i simbolul unitatii tribale. Acest cort era purtat .in lupte 'iii provoca tot felul de certuri intre membrii triburilor, care i~i revendicau drepturi asupra lui. Arabi..i sedentari 'lIjunsesera msii sa. aiba. adeviirate sanctuare, mai mult sau mai putin primitive. SanctuaruJ era inconjurat de 0 ,.imprejmuire: sf'inta" (hinah), care adesea era foarte larga ,?i cuprindea -numeroase anim.ale silhatice ~i domestice' consacrate cultului. Sanctuarul insu~i era de forma. cubica. ' Zeitatea era reprezentata eel mai adesea 'printr-un bloc de piaua, care avea sau putea sa nu mil deloc forma omeneasca.)n sanctUarul de Ia Mecca se pare c.i eristau 360 de chipuri idole~tij p~ ~e- ~O~'iiilii, stapinitorii localitatii'iii ai tirgului anual care avea loc-30010, Ie aratau nomaZilor ~i sedentarilor yeni~i din toata Arabia. . 1 .

:1 , ')

RELIGIA ARABILpR.ISLAMISMUL lSi

I . . S..'1cerdo-pul ~ra 'organizat mai cu ingrijire numai la Meti.i;-'undl: era inctedintat

fa .. miliilar nobile. !rigrijitorul templului ~i al traditiilor se numea siidin. Acesta era inconju­rat de respect t;;i consultat uneori in chestiunile importante ale b"ihului.

In epoca mai veche se aduceau ,?i sacrificii omene~ti . cacc apoi ~ u fost inlocuite en &l.CTificii de an:imale: oi, hoi ~i mai ales eamile. SingeJe vi~timci cra varsat pe piab-a care 8ervea in acela~i timp ca altar 'ii i idol. Uneori smgele victimci era llll'nat intr-o gaura fiicu ta in piimint.

Dinb-e ceremoniile mai caracteristice citam pe aceea care COH Bta Jin ocolirea locului sCinto Bhbatii ~i femeiJe insotean aceasta eereroorue pioas! eu strigiitvl votiv labbaika,

\fiind adesea cuprinfii ~e un puternie entuziasm religios. AIte ceremonii erau alergarea tntre '1m sanctuar ~i altul ~i aruncarea de pietre asupra unei gramezisfinte ·.formata tot din

~- \ Practicile divinatorii erau de asemenea fo)oeite de arabi. De ~bicei, pentru a Be afJa

voin~a zeilor intr-o imprejurare, Be trAgea la sarti cu sige-p. fara virf. Existau ~i ghiciton ,rkdhin). care preziceau cu fa"ta acoperitii., pretinzind ca Be afla: sub inspir~:tia unui duh superior. A1teori ace~tia cadeau in extaz.

o iinpoctanta deosehiti aveau 1a arabi sa.r.batorile , pelerinajele 'ii i uDele ceremonii care Be impJineau in fiecare an. Cea mai importanta." sarbatoBre a arabi10t era aceea care Be celehra in api-apiere de Mecca, probahil in peeajma echinoc~iului de toamniL La aceasta sar~a~oare .1';l8U parte arabi din toata. peninHUIa , profitind de 6iguran~a pe ~e le-o dad ea "p~cea religioasa" de patru lum de zile, p1ice potrivitii sa aiba: loc inainte ~iJ;l--timpul ~i dupa siirbatoare. Pelerinii adunati cu acest prilej la Mecca ocoleau \Ie 'iiapte on sanctuarul cubic Kaaba., sarutau piatra neagra, beau api din izvorul aliiturat numit Zamzam .!iii la urma fa ceau 0 cursa intre doua loealita:ti din apropiere de Mecca. Nu era yorba m sd numai de 0 siirb.iitoare religioasa ci ~i de un important prilej pentrn intense schimburi comerciaJe , precum .!iii pentru insu£lelirea vie'til politice ~i culturale. Intreaga vialii spirituala n. arabilor primea. Cll acest prilej un pulemic impuls spre unitate ~i, sub raport religios ,se u~ura calea spre monoteism1

. .

eu privire la cult'lll mortilor. observiim eli arahii, ca toate celelalt~' popoare , credeau in viata viitoare ; dovada cii -,?i la ei se ohi'iinuia sa se olere mortilor alimente. iar pe

. m9rminte sacrifiean., .. calul defunctului ~i rupeau armele accstuia. Dar numai in sud, 91Jegatul Sabeian, se putea inttlni 0 C'..onceptie superioara despre viata d~ dmeolo de rnoimint ~j numai aeolo aceastii. conceptie avea oaxecare influentii asupra YietD practice. Din o~i~nuinta, arahii vizitBu monnintele f? i salutau pe mo'1i eu fonnuja : ,,Nu te dep3rtt !"

\ . .

. c) Iudau,mul ~i ere~#nismI11 fn Arabia. Hanifii. Prin ·cucerirea Paiestinei -de catre romani, foarte mul~i evrei au emigrat in Arabia, formind colono puterniee in Hedjnz, indeosebi In KhaIbar ~j la Iathreb (Medina). In aceastii din unnii localitate evreii ocupau jumatate din ora!? indeletnicindu-ee eu comertuI Jji me~teffugurile marunte. In sud. in Yemen, era de asemenea 0 co~,onie putemica de evrei, care ajunsesera cruar sa puna mina pe conducere in clteva rinduri. Evreii exexcitau 0 mace inriurue asupra Arabiei

. _ 1. Un vechi dar foarte important studiu asupra pe1erinajului la Mecca. : Gaudefrois­Deriwrnbynes. Co'}fr1·b',I1:nn a l'ltudt dll p f ieTinage iJ Ja MtIt.kt .. _Pau.I .. ,p,euthm:r, Paris, 1923. ~32 p. (EFl). . _ .

\ .

152 ISTOR!A RELIGlILOR

Jiuh rar,ort economic, moraJ ~i reiigio9. MonoteiBmullo~-.::.u;:at Iji inal t.'l. lor tonceptie deSJ.m: riisplata faptelor au jucat wi important rol in aparitia islamismului ~i tn fonn.area doc-tri; ~c i ace!;tuia. Demnitatea cu care se faceau serviciile religioase fa ~lagogil~ evreilof, citiril ~ din ca·rti arinte t ~tiirr~a rahinilor impree.ionau muJt pe oeduini, i~ apoi, in elaho~ (HeCa ,lefinitiva a islamismului, &e va reHimti spiritul legii iudaice ~i chiar multe elemente de l./ ~chiului Testament vcr trece in nOlla religie. .

Pentru arabi msa, celigia evreilor ayea un carac.ter na~ional. Crt:~tinismul in schimb, p~lrunzin~ in Arahia, venea eli 0 conceptie univcrsalista despre religie ~i ell spiritul prozclitist al primelor secole cre~ti.oe. Cr e~ tinismul Be raspindise dealtfel masiv in sudul Atahiei, in Yernen mai ales, dupa cucerirea aCe8tei regiuni in anul 525 de catte abisinienii convertiti 1a cre~tinism. Dar ~ i mai inainte au foat cr~~tin~ 'in.aceai!ta regiq,ne, ca de exemplu cei , din Nagran, martirizatj (340 1a. numar) de regele, iuden de origine, Dhu NuwAs, ill prima jumAtate a secoluJui al VI·Iea..

tn Arabia de nord inflorea de asemenca cre~Lillismul. In partea care sta sub inriuri­rea hiuntin ii se raspindise indeosebi mouofizitismul, iar in partea care .sta .suh influenta persan ~ se raspindise nestorianismuI. Chiar ~ i in centrul de~ert al Arabiei pa:trunsese Evanghelia, numcro~i puslllici cre~tini gasindu '\ii aid loc de retragere. La Mecca, noua doctrina va fi patrons prin oameTti simpli , sdavi sau S/?ldati 'veniti.indeosebi .Wn Ahismia. E sigur cit Mahomed a avut info nnatii asupra cre~t.inismului" fie ~i numai de la aatfel de oameni sau de 101 sotiile sale cre~tine. Coranul insu",i are Parti in care se resimte limpede influenta Cte'~t:M§.·,Ji'J1l"h:de·slIT-c"apitolele " paVito·ar,e" la a~teptarea plina -de teama a jude- ' catii viitoare2

. ' ,

In siaxii de moz.algm I'ji cre~tinism , in temeietorul islarnisrriului va fi suferit ~i influe!lta acelor interesante personaje religioase pe care traditia musulrrum8. Ie deseIllnea· za ell nU,mele de hanlfi. Este vorba de anu~ti indivizi care intrupau in persoana lor,

nhuinta "de innoue a vietii religioase ~i morale, niizuinla ce Be simtea din ce in ce m:i putemic in , lumea araha. Hanifii formau deei elita. spirituals arabs care, probahil 'sub inf]uen~a gnosticismulu i iudeo.cre~tin, lupta.u impotriva idolatriei populate, propova· dumd tnsa un monoteism deosebit de eel iudeo-cre~tin. Vazu~i rau inainte de Mahomed ~i oonsidecat i ca eretici, hanifii vor face eoncurenl ii profetului ~ i unii dintre. ei " or

, _imhrati~~crel?tinlsmul , iar altii se vor opune ~i u~ei religii ~ i celeilalte, continuind sa. caute adevlruJ ~ i sa dud. 0 viata asceticii. Mai Urziu ~cuViji'tU l hanif va .6 f()loS:i t de

Mahrun.e4 _pentru a indica pe eei care urmau adevarata inviitatura islamici[ D eiUtfel insul?i Mahomed, influentat de invat iitiira hanifilor , s-a considerat pe sine ca hanif ~i ca propov.adlljt~r al adevaratei religii, aceea a lui Avraam. piirintele arabilor ; invatatura, zi cea el, falsificata de eyrei ~ i de cre~tine .

2. To'tu ~j, Mahomed era destu l de gyqit informat asupra cre$tinismului. De t.:xemplu , socott.:a Stinta Treime ca fiind compusa din Dumnezt.:u-Tatal, Sfinta Ft.:cioara ~i Ijsus ~i confunda pc: Sfinta Fec:ioara Maria eu Miriam , sora lui Moise. Dealtfd,!le pare ca inIonnatorii lui Mahomed asupra mozaismului ~i cre~tinismu1ui s-au folosit de ap.ocrifde Vechiului .;Ii Noului Testament, precUm ~i de Haggadah iudaica. Tot cUn ac este SUl""Se ~i·au seos informatii comenta torii Coranului ~i cronicarll m usuL .. nani Tabari ~i AI Kissai (D. Sidersky, Les orig£nes des /tgendes mum/maTH!S daTl s Ie Caran' et di.:~"'''s les vies des p rap hetes, Paul Geu thner, Paris, 1933, passim - ' BCUj:" ~ .

RELIGIA A~BlLOR. ISLAM1Sj.,·1 u~ 153 I --~------------------------~

Prill urmate, ra.spindirea i,!2~aulni ,?i a cre~tinismului ~ Arabia provo case 0 stare de spirit specials, de indepartare de vechea religie idolatra. ~j de cautare a ceva nau, corespunzator noilor nevoi spirikde ale vremii. Terenul era deci pregatit pentru aparitia unuire£onnator, care avea sii su"ttctizcze diferitele curente religioase innoitoarc din via~a arahilor. Aceasta Cll atit mm rn .dt cu ci't fiirimiprea politi cal'ji resus stare economicii ~ i socials. devenisera de-a dreplnl periculoase pen1ru Arabia, presatii de cele dou a man

puteri vecine" fmperiul hi1.antin qi Persia. Unificarea Arahiei ~ toate raporturile se impunea deci. Aceasta avea sa ~i e opera lui Mahomed .

2.·MAROMED

.,," a) ViaFa lu.i Mohom ed. Intcm~ietorUJisla.n:Lismului este un per~~aj istoric. Totu~i relntiirile cor.uilce despre viara l.ui sint "fragmentare, adesea sibilinice, avroape totdeauna prct1ndu-se Ia interpretari divergente" ", iar relata:riJe traditionaie sint amestccate eu t ot

felul de legende. Lasind de-o parte aceste Jegende ~i relatarile traditio"nale prea contes~ t..1.le, re~inem nu mai urmatclarele.

Mothomed (Muhammad, "eel Jaudat") g·a DascUt pe Ia anul 570 d. Hr. dintr-o famiJie care apartinea puternicului trib al corail?itilor. Tatal sau ,Be numea ALdalIah 91 marna oa Amina. R iiminind orlan incii de mie, a fost crescut de nill te rude sarace ~i

protejat indeosebi de unemul sAu Abu. Tfilib. In aeeastd perioad ii de viata, care istori­ce!?le ' ne este cu to tul necunoscuta , tinarul Mahorned 0. va fi dUB griu, trebuind , pare-se , sa pazeasca turmele de oi ~i capre ale rudelor .sale. La virsta ~de 2'~ de ani a inn-at in semciul unei vaduve boga te numita Khadija, care S-a fo loait dc el in afaceri le sale comerciale, iar mw tirziu 8-a ciisiitorit ell el , de~j inlce ei era 0 diferen ta de v£rsta de 15 ani (Mahomed avea 25 de ani ~i Khad~a 40 de ani). Aeeasta casiitorie a fost foarte fencita pentru Mahomed, dindu-i posihilitati largi de existentii, vaza in ooci~tate ~i timp li ber pentru meditatie. Din aceasta c3.satorie a avut doi baie~i, care au rnul"it in m sta fr agedii, I?i pa tru fete r dintre care una singurii i·a supravie~uit, Fatima.

Cum a ajuns Mahomed la con!?tiinta misiunii sale de profetal arabilor ? Este greu de spus. Traditia mahomedanii istorisel?te 0 serie de intimplari ·inca. din copilarin profetului, care prevesteau marele rol pe care acesta avea sii~J joaee mai tirziu. Dnli ccrcclatori tiu

. . ,,;. ' , ; fa~ut caz de fu'ea sa nervoasa , ,.holnavicioasa , . ~i cruar de unele aceese ue cpilepsie ale . -acestuia. Astazi ,slnt para8ite aeeste supozilii, ,dindu-6e mw multa imporianta c!lato­

riilor pe care Mahomed Ie-a facut pentru afacerile comerciale al e ~tiei sale. In aceste dilatorii el va :fi aflat, multe lucruri despre lume ~i via:~a, va fi legat convcrsa~ii eu repre:tentantu altor religii I}i va 6 ajuns in Sma, unde cre~tinismul era Line organizat. A.iei mai ales iJ?i va :fi dat eI seama de infenoritatea religioasa ,in care se giiseau conatio­n~ sai idolatri. Este posibiI de asemenea ca Mahomed sa se fi compHieot in societatea

3. tntr-un interes'ant stu.diu publicat in volumul omagial mchinat prof!':sorului Walter Baetke la implinir!':a vlrstei de 80 de ani, profesoruJ Kurt Rudolph atragea at!':n"t:ia §i asupra influen~ei gnostie-maniheice care s·a !':xercicat asupra lui Mahomed (Die A nftinge Mohammeds im. Lich te der Religionsgeschiehte. In Festschrift Walter Baetke , H .. B6hlaus Na~hfolger, Weimar. 1966, p. 311-314 - BA). '.

.. ~. <.,. .' 4. R. ·BJa ... :iere. L e proble~ . . --d" :~:.".:~(}rnet. PUF, Paris, 195 2., p . 17. (BF).

154 ISTORl~ RELIGIILOR

I

hanifilor, ' cum reb:!:eaza tradipa -maho~edalil.~"--~i" 'sa Ii avut" miti fnulti dascali. In orice . cu, pare Eia fi f 0st un om inclinat -'sprc religiozitate_ AceaBta tl"asatura ~ firii ~e apare din ih~c1ungile ·r.,, :.; meditatii -prin munti ~ i din viziunile pe carc _i Je-a pus pe seama tradi~ia l1lshomeu':';.;1a. :· .

CriziJ, Buflete" sca din .care Mahomea a ie~it incredintat -de misiunea sa profetidi f)-a dezlantuit pc 1a virsta dc-40 de ani. Acum 8-a manifestat la el 0 puternica nevoie de singuratate. de lini.f?te ~i meditatie. ~i-.a facut ohiceiuI sA se retraga in fiecare an ,,.ite o' luna. in C3vcrneJe mnntelui Hira din ~propiere de Mecca ~i acolo practica 0 asceza. severa.

Corannr ~i traditia mahomedana-reJatead. ci in aceaata vreme a avut 0 sen e de viziUrll

care I-au umplut de groad. !}i l-au fiieut sa creadi ca a devenit obiectul interventiilor _diayol~~.ti ,Inb:"-o astfel de, viziune iwar :fi apruulin,somn tngerul Gabriel ~inind in mImi un postav hrodat, in care era inia~uratl 0 carte. lngerull-ar fifortat sa repete dupii el urmatorul text , c.'U'e fonneaza in eman primde clnci versuri din sura (~firoh)5 numitii

a "Singeiui inchegat":

C i te~te ! In numele DornnuJui tiu , care a ficut a :racut pc: om din stnge inchegat ! Cite~tc ! Cad Domnul diu este pTea bun, E1 este eel ce [ne-1 a inva~at [sa purtim] condeiul l·a invatat pc am ceca ce n~a "tiut. . '

(Sura 96. 1- 5)'

-----'.,.'::--Zguduitputernic·-de .. acea:stii ... vizil:fne~ · Mahomed ar. rf primit din ··partea sotiei saie.;;i a varului acesteia, Waraka "/ I incredintarea di este yorba de 0 revelatie dumnezeiasdi .;;i ca el este alesul lui Dumnezeu, pentru ca prin el poporul arab sa~i aibi! scriptura sa minta.

"O r

Trad.itia inahomedana istori~te apoi ca viziunile au intetat ·pentru un .timp ~i

Mahomed, prada. indoielilo r ~ i disper:arii, se ·afla pe pr~l sinuciderii , cind ax fi avut 0 noua miunc I,'i o. noua revelatie, mgerul poruncindu-j acum 8ii' propovaduiasca. $i in:r-adevir Mahomed ~i-:a inceput propoviiduirea, mai inili inire cei apropiati ai -sai ~i ahl3 dup~ LTei ani l?i in public. , ' .

Dupa cele mai vechi tradi-pi mahomedane,· aceasti propovaduiie se reducea la ~rmato arele invataturi principale. Dumhezeu oeste U1UC. EI 8-a revelal ~i altor ·profet.i , taT aculi\ cheama pe Mahomed ca _sa propovliduiasca arahilor monoteismul. Dumnezeti este judeca~or ~totputenue ~~ apropiata lui judecatAeste\ t:erihilap~ntru cei padito~i. Omul trebUle sa se BU'punii lUI Dumnezeu cu toatafiinta sa;' Ba se lase eu totul in voia lui Dumnezeu. Cu~tul " i3llim" are tocmai semnificatia de re'n.~.mtaxe cu totul la .sine ~i supunere totaIa fata d~ Dumnezeu . Ca practi.ci rituale '1i . oomandamente morale, Mahomed u rea la aceasta epoca spiilBri r:ituale, rugaciuni, reCitiri din Coran, practi-carea dreptitii, milostenia etc. \

Cei 'dintii adepti ai lui Mahomed au fost · 80tia . sa Khadija>~cele sale, cei doi iii

5. Sura, capitol din Coran. 6. CorulUl, trad. ~'. ~. I~opescu (Cernauti, 1912 - BA. BIT). .

. 7. c.onf~rm ~adi~)el m.~ome~ane, Wanka-ar fi fost un hanif · care , citind dir1:ile sfmt;. .al.c_ lU~eil~r ~l ale ~e~,:r:milor, ar fi ttecutJa_ cre~tiniSin. Nu-se ara.ta ind. nidiien di. ar fi r.:.._ .. ·~ .. tl¥at lslamism ul. <.- • \

\

I RELIGlA A RABlLOR. ISLAMISMUJ;.

155

adoptiw., Ali ~ i Zaid, ~i piietcnul sau Abu-Bah; U~chiul S~\l. ~t\:ku-Tlli.h a cautat .s8.:1 .. convinga sa renun\e la propovaduire. iar un alt unchi I-a ~cspms ell vo.~e. gre:le.. Prop ovA-

d. 1 · Maho ed at-in ...... '" inaa· Ul"3V inieresele comerclale ale coral~1tilor , care aveau uuea Ul m ..... '"¥.>~ e- d ..

in grija lor Kaaba ~i idolii din n.cest t emplu. Cor~itii au facut lu i ¥ahome .00pozltl.e

indiIjitii. Mai intii l-au luat in ris, consid~rlnd~-I viz~on~, mag, p.o~tletc" .~P?l au po~t adevarate perseeutii impotriva lui ~i a adeptllor lUl, din care pncma unIl dmtre ac~~ba au fugit in Ahiainia. jar altora proferul1e-a ingiiduit sa-~i ~ina in ascnn. nou~ credU'l\: ~l . marturisindu-se pe fala adep t i ai vechii religii. Pentru un tunp , profetul a-a vazut ~evo.lt sa 'ou mai predice in public ci in tr-o ca.ga particulars. 0 incel:"care d~ ~mpro~~ .dm

partea lui a lini~tit l~ cruriJ-e, dar numai p~n~ ~ ~lipi. Obos~t de hartUlelil_e CQraJ~lt~or: Mahomed a declarat in chip solemn ca z~ltati1e ora r:;; ulm Me~Cl1\ al-Lat, al-Uzza ~l al-Manat, Bint mijlocitoare intre credincio~i 'r:;;i Allah. Curind dupa .acee~ tnsa i 8-a piirut c~ a facut 0 concesie prea mare !ill a declarat ca a fost in~elat ~e dla:-,o.i. ftezul~atul acestel reveniri a foat dezastruos. -lncercind sa propovaduiasca la Taif, localitate la ClI"ca 120 km

d Me ca a fost al\lnu~t cu piette. Gindul i 8-a indreptat atunci r.iitre lathreb , unde erau e C, --e ., • _ • A

foacte multi evrei ~i unde invatatura sa monoteistA , putea gaSl teren pregatIt In o~eC81"e n.surli . A tratat deci in ascuns cu reprczentantii aceatei lo-calitati , care s-a.u angaJat sa-l

~ere . A£lind de aceste tratative, corai~ilii S-BU hotmt sawl sup~e ~.e' ~ah?me~. Prin~in~ msa de· veste , Mahomed s-a refugiat la lathr_eb impreuna en Cl"\:l"a diSClpoli mID apr9plat ' · Lucrul acesta s~a pctrecut in anul 622. Fuga lui Maho~ed de la M~c~ la !<tthr~ .era u n evenim(mt- de foarte m·~e irnportanta,--pentru ca nu era vorb~ de 0 sunpl~ fuga ~ fat a - - - -. .

primejdiei, ci de 0 exp~triere, de 0 rupere a legaturilor tribale';care erau pe atu~cl fo~ ptlternice la arabi. ' Emigrarea lu i Mahomed la Iathreh poartA numele Hegtta (hlp-O,

emiurare") Il.i de la aceastii dat3 incepe era musulmaniL Ora~ul Iathreb a luat de Ileum " .-~, - f 1- .') inainte numeIe Medina (Mad fnat aI-Nab;" .. ora~lIl pro etu Ul .

A..cum incepe in · viata ~i activitatea . lui Maho~ed 0 nou~ p~rio~d.~, sim"titor deQsebita de cea prccedentii. P"mn acum el fusese predlcatorol unel nOl.~ehgn. De a cu~ tnainte accentul cade pe latura politica._ Procedeaz..i msa cu multi abilitate. Pune .m~ . . tii ordine in treh urile interne ale or~ului. Orinduie~te, un loc de cult unde ofiClaza ~~ illSll/ii ~ i impune rugaciuni rituale 1a anumite ore ale zileiJ Poatu.l .~i. ~~61;enia sint

reglementate Cll ama~~~~~e dupii exemplullua~. ~e ~a e~~~'-,~_u.,e\Tell ~~I!l s:.a ~~~ __ _ hine la mceput, nadiijduind aii-i converteasc~ la rwua mvatuura: in c~_d m~s~ l?l: da~ searoa ca. Be In'ielase ,?i n:.a pierdut nici un prilej de a-i persecu~, Q.e awl ma~elan ~hlar ~J de a Ie lua averile pentru a Ie imparti partizanilor slii. Impotnva meccanilor a Ulceput lupta prin mid bir~uieli, ~rganizind atacuri ir.ri.p~triva. caravaneloT _flleccane care a~ea~ .

. drum prin apropiere de ~e:dina. De citeva ori n-a it.hutit). d~ 0 da:a a atac:'t 0 caravan~ bogata, careia i-a venit msa-in aju tor de .la Mecca 0 pu.terruc.a-annllta de.o IDle de oamen~. Totuf?i medinezii au izhutit sa.-j ,lnfrlngii pe meccalll, de~l, erau nur.nat 300 de oame.m. Este yorba de lupta de la Badr, celebra pentru islami~ti r:;;i care le-a adus nu numal. o

bogata prada de razboi, ci ~j un mare succes moral f? i politic . Tn Coran Be ~une .chlar en 0 ceata de ingeri au dat ajuto[ riizboinicilor islami~ti. Dupa alte lupte ~l m~ al:~ cu ajutorul unor . aliante- ~i manevre politice bin~ ehihzui~ , M~omed _ a .. JZbu~t 6a-l supunii pe meccani care, in anul 630, au C _ ~chis de bunavOl~ .p0r:tile ce~tn l~r ill. I~~~ annatej impuna:toare cbndusA de Mahomed. l\u{etulswapu:·....,..?:.~ s8:· blind en invrr.~n.

~.

/

156 _________ -'-__ '-____ -...:. _ _ _ . lST0 R;lA REUGlILOR

I . NlJmai citiva coraj~i!L;.eheli au fost . .;)moriti. Mahomed :1 mers h Ka~' a .l!_,,-: eI

·'t - te d 'd Ii ' '- WS"L • ..-US C e ~J eva su e I 0 care Be allau acolo ~i a orinduit [ituaIn I f.:u1tului ill formazicea d l~ care ,fu~se a~eza~ de A'Vraam, p.ii.rintele atabilor. Pentru moti~' .: politice ~i militar~ ,,1·a ales insa ca re~edm~a Medina. -

. A.nii imediat ~atori . Mahomed i-a .folosit pentru a supune pc orice calc intreaga

Ar~le. Lu:ru car~ ,l-a izhutit 8!?rOape in totuI. In anu1632 a flieu t un pelerinaj "de awo" ~ ~~cca 'i'l a ~t.abilit t~te ~anunt~l~ cuJtuJui. In acela~i an, in ziua de 8 iunie, a murit IU~bt 1a locum? sa dm Medina, prlVlnd citre cer ~i munnurind cuvinte despre paradis

dupa cum rdateaza tradi~ia mahomedaua. . ,

a' .Indatii ~upa moar~a lui Mahomed ~ 0 ceput procCAul de gIorificare a profetultti, . Jungmdu-se ~Ia un ad~~arat . ~ult al acestUlIt, lar mormintul sau a develiit un al doilea Joe sfint dupa Mecca.

b) Per!onaiitatea lui Mahomed. De la hun inceput trebu;e inliltur t- .' . . a a acuza t l8 care s-a adus lUI Mahomed, din evul mediu pin a in seeolul treeut ca ar fi fat' I I .. 8 A .... ,0 un sunp u ,,~ar a~~ . '. ~ sta~ rumem nu m.BJ aduee intemeietorului isIamiemuJui 0 astiel de aeuz.at1e , ~81Stlndu.ge dimpotriva asupra "individualitiitii sale excePtionaJe"9 ~i asupra "profundel sale sinceritc'iTi" 10.

. Intr-adevar, en cit s-au extlna mai mult Cl!Ccetiirile ~p'ra vie-rii lui 'Mah d' - . -'1 - r orne ' ~l

~upra l.IDpreJu~an or m care acesta I? i-a uesfa~urat activitatea, Cll atit au apirut mai

lim~:.~~._~c~p.~lon~cI~. u~s_~.-?ir~)~~ c~e ~c~t o~ a iz,butit ~ schimhe religia ~i viata U~Ul popor aproape barbar. Ceea ce a lZblt in chip deosebit pe cercetatori a fost carac­teruJ aproape contradictor;u al insu,?iriloc cu care era inzestrat Mahomed ' d arte _. . . pe eop un temper~:nt_ arzator , entuzlast, capabil de puternice eIanuri, pe de alta parte 0 minte rece, capab~a s~ ~ezlege cu dihdare ,?i abilitate ceJe mm greIe proh1eme. Inzestrat Cll

asdel ~ e calitat1 J?I ~u un extraordinar aimt al realitatilor. Mahomed putU a.ii pa!i'easca la realizarea planuriIor sale marete. Sinceritatea credin+ei sale in misiu

I "d' I EI . r nea sa nu 0 punem a In om a. va Ci crezut ca a prim it ceveJa+ii "i ca are 0 m .. C ~ r y are DUBlune. ~ vr~mea m~, sub pres.iu~ea evenimente!or politice ~ i a f.irii sale senzuale, Mahomed a

savirfilt fapte m contradlct1e cu cele mai elementare letri ale moralei arah . h' I l' •. ... . 1:" e~ICl.arae mora Cl. pro~r:el sa:e r.eJ~. Pentxu atingerea BCopurilor sale n-a dat inapoi de Ia acte de cruzl1Il~ ~I. m~claton:! lat .pentru a-~i multurrll senzualitatea, de~i 8,:ca virsta de peste 50"de am, ~l ~a 'mtelnaat- un ' adevarat harem, .cisatorinau-se de 13 on d' upa- om .. "r - d III ea

prunel sotu. ar aca eale adevarat ell in cdc mai multe 'cazuri aceste ca-'a-to" h " 11 '. _ ru aveau un su strat politic, n:u este mal pulm adevarat cii pentru uncle dintre de a hotiirit 8enzua-

8. A. Maivezzi, L 'islamismo e la cultura europea Florenta 1956 A d b" IX "II ~'Ublime ciarlatano", p. 291-326 (BA). ' .. _' . ,m eose: I cap. ,

9. Maurice Gaudefroy~Demombynes, Mahom et, A. Michel, Paris, 1957, p. 227 (BA). 10. W. Montgome:ry Watt, Mahomet a la Mecqu~ ttad F Dourvil P P '

19.5 8, p. 79 (BA). . , .. • ayot, ans,

. . I J. ,~Nu ate exagecat a ~pune d toat~ casatoriile: lui Mahomed au 'avut un 'co politiC" af - W M w . . - . p la .'. DTIla : o~tgomery att, clenc eplSCOpalian sco!ian, lector de limba arabii _ U~ve~sJ.tatea din ~dinburgh, care cauta sa explice towl in viala lui Mahomed prin J~preJuranle economIce, p<!Jjtj£e, sociale etc.r(Mahomet a Medine trad S M Gill' , "V d P . -' - , '" U e:mUl

. ... 1 <c-=, ,au ou, ayot'!t?3~¥~5-9, p. 403,-.BA},· ~

RELIGIA ARABILOR. ISI..:..,..:.'"_M_IS..:.M.::U.:..::L_· _'-_______ -'-___ __ l 5 7

"""~ . . ... _~ .~J ._ .;,_ . • __ ._~ ..... .,. - .. _ __ . . .,"",_..:~~.~ .

Jitatea sa, ca de pilda .;;iuti i! !"..1aL in - ~Wtorie pe Zainah, so-pa proptiului sau fiu adoptiyl "l, BaU cind s~a casatoril eu o .. ·· ;·j ~ii de 9 ani. .

Desiguc, multi CCi·cC:.':ccri fU'ahizan-p sint mc.linati ast:azi sa p;una asdel de fapte ale lui Mahomed pe seama HlO;:;lyurilor arahe ~i sa gii.sea.sca tot felul ?e Bcuze pentru unele comportiiri inadmisibilc ale profetuhti, dar rimine stahilit c.ii viala moraJa a unui in te­meietor de religie, conteaz.1 foacte mult cind este vorha de cercetat titlurile co care o'cesta Be prezinUi ca "trimiB al h,i Dumn~eu" ~i cere lumii sl pnmeasca invatatura sa dr-cpt ceveJatie divimi 13 . ,

3. ORGANIZAREA ;51 RASPINDIREA ISLAMISMULUI . \

Mahomed n-a Jasat _ descenden? de 8eX: masculin ,?i flU '~i-a dese~nat un succesor. De la inceput 8-au ivit dou~ conceptii eu privire la forma de conducere a fitatului teocratic mtemeiat de profet. Unii socoteau ci ar Ii hine ca triburile sau or3l?ele sa se orga.n.i.zcze scparat. Altii, care in'teleseserii mai bine conceptia lui Mahomed deepre ",tat ~i i~j diidea~ seama de primejdia rena'?teru vechiului sistem tribal , au ceru t 0 conducere monarhidi ~ i au izLutit 8a .~i . impuna pUDetul lor de vedere. Aba·Bah, care condusese uneori

ccr'emoniiJe religioase in locullui Mahomed ,?i se bueura de 0 stimi. deoscbita, a fost ales ca SUCCf~wr sau loctiitor (khalifa) al profetului, fiind agrcat de corai~i~u rn eccani. De voie sau de neYoie, medilJ.ezii ~i alti nemultumiti au prestat jura mint de cl'edin~ii lui Abu-Bakr, care a continu-~t cu energie opera profetuJui .".A potolit r~volta triliUI~or rii sculat,"e~~~-­impotriva taxelor impuse de Mahomed 1 a infrintarmata bizan ti~tl a impiiratului Heracue ~i a supus islamismului Sirial realizind astfel un proiect allui Mahomed conceput ell pu tin limp inainte de moBrlea sa.

Dupii Dloartea lui Ahu-Bakr(634) a ll.ff!1-at Omar, credinciosul discipol apropiat at lui MahomecL Acesta a edina ~i mai mult p"uterea politica a islamismului, alungind cu to tul pe bizantini din Siria '~ i supunind Mesopotamia, Persia, Paiestilla ~i EgiptuL A murit in anul 644 injunghiat in moscheea din.Medina. Sub urIna,?ul silu Othtnnn (Uthman), au

continuat cuceririle ~ i a lOct .BUpUS definitiy Egiptu1. A 'murit ~i el injunghiat (656) in momentul in care citea CotaIlUl, a ciirui redactare de£initiva lac {acuse din ini~iatiya sa .

Lui Othmin i-a unnat la califat AIr, virul ~i in acela~ltimp ginerele lui Mah~~(!~!·. dloareceAeri' casahfht 'cit Fatima, filca'-'a'-Profetului. !mpotnv"l ' ace-Stuia s-a-d . .seulat insa Moavia (Mu3.wiiar dm familia Omeyya (Umayya), guvermitoc aI ·Sirie;i, care cerea ca

I

alegerea califiloc ~si se fad dupa merite religioa.se, nu dupa inrudirea cu Mahomed. Alf- - ·--­a murit l?i el ihjunghiat intr-o moschee. Moavia se proclamase dealtfel calif inca inainte de moartea lui All ~ i i~ i ' aleseee ea re~edinta Damascul ~rin aceasta se incheia I?irul

. 12. "Casatoria eu Zainab bint Djahcb este un roman pasional , de care Coranul s·a interesat mult", .. 0 fapta izvorha din paSiune", spune renumitul isiamolog M. Gaudefroy~ Demombynes (op. cit., p. 236, ~44). . . . .

13. Vorbind despre Mahomed, savantul islamolog ungur I. Goldzihct spune:: ,.Opera sa a f ost mai"mare: decit persoana sa"-(Le dogme d la loi de l'/.slam, ttad. F. Arin, ed. noua, P. G~uthner, Paris, 1958, p. 19 - BA), iar M .. Gaudefroy-Demombynes, de~i are: 0 mare .considera"tie p...t<ntrupersoana lui Mahomed, nu nita sa iDsi~te asupra unor "vilaines p~t.i.tes histQ~.e:su · ciiiI . :...,ta ac~.stuia -fL;"'~~f}!= _ci "el a cedat ~faJa. nevoilot; ~'k:'~~~~,r1',~ mai mult sau mai Pu-! in-rlobile, ale adep-tLlor sai" (op. cit, p. 148): - ' .

158 I

I . ,- '-~.

eelor patru ealifi , ';orlodoc~i", ale~i Mahomed M('I Ji due rudele acestuia.

"

ISTORlA RELlGrlLOR

de comwritate dintre discipolii apropiap ~.i lui

Epoca l~el~Jr patru califj "ortodoc~i" sau ,,bine indrumati" eafe 8OCOtiti de: !ston cii, juri~tii .~i te%gjj mahornedani ca. 0 epodi patriarhaJa:. a islamisIDului, in care califo, ' iniiltati 1:t .lc~.\s tii demnitate prin aJegere, duceail 0 viata simpla ~i S!! conduct'~~.u dupa principiile ~emocratice cuprinse in Coran. Moavia ajunsese lllsii calif cu de la sine putere :;;i avea sa-~i Hsigure 8uccesiunea pe ca.leereditara, intemeind astfel din~lia Omciazilor. .Principiile J emocratice n-au rnai fast respectate Iji 'tariJe supuse au fost tr<;itate din ce in ce mai rau , chiar atunci cind locuitorii lor, din motive de oportunitate , ' se converteau la islamism. "

Nu p~ 'tem u~ari lisa rri'iil departe dezvoJtMea i ~i~mismlll\li deIa jumiitatca seco. lulu! al Vn.lt:~ in~tel~ ,deoarece aceasta este foarte complicatii 'iii rnai mult politica, facind parte de 4rept din istoria generals. . Este destul sa amintim 'principiullui Mahomed . potrivit caruia eei de alta cr~dinta trehuiau convertip; fiicuti robi san PW?i.sa pla'teaaci trihut. Turell, eonvertiti la islamism, au devenit· eei mai zelo ~i aparatori 'iii propagatori ai nOll religii . In Orient, islamismul a patrons in India" in China, in insulele Malaeziei, aju~nd sa numere· astAzi in lwnea intreagi circa 600 de ~lioane de adep1=i. . .

4. IZVOARELE DE CREDINTA ALE ISLAMISMULUI

. a) ~oranll!- E~te discutie daca. Mahomed II 'ii tiut sa serie 'iii sa eiteasca. ;o-;:~i ;e--:-­anillabebsmulUi lUI Mahomed , sustinuta chiar de majoritatea musulmanilor , nu mai j"nlilne~te prea multi aderenti printre cercetatori. Dad Mahomed a spns el insu ~i dcspre sine ea cste un "neinvatat" , aeeasta nu se re!erca la ne~tllnta sa de carie, ei la neprice­pere~ sa in ~robleme~ e te~Iogi.ce, adicii Ia faptul ci nu euno~tea revelatia iudeo--crc~tilllL "EX:1S~a dec] 0 evasJ.-Cerbtudtne ca M .. homed n-a fos~ analfabet", spune prof. Regis Blache.-e

15. Mahomed a avut grijii insa. ca inva~atura sa. sa fie fixata in scris de 'Secre­

tarol sau Z~i~. Acesta a notal mesajele profetului p c pcrgament, bnciti de scinduri, omopl~t de ca~il~ etc. Dupa moartea profetului, prirnii trei cali£i au strin~ ell grija a::s~? lnse~n3.ri 'iiI Ie-au redactat sub titlul AI Quran (,,recitate" san "ceea ce b:ebuie ,. clbt ). Mentul . eel mai mare in .redacu rea Coranului ,·a revenit califuIui Othman care ' aVind .,in mina un·hun manuscrigl

,6 ~i confninttndu-I en alte tcxte a transcris Corim"ul c~ ·­~r~pri\ sa ~~.ii 'iii a pus sa sc""arda toa~e celelalte variant:e , pen~ ca sa existe 0 editie _. umbra ~ cartu sfinte mahomedane. Edi1=ia aeeasta a mai fast revhutii in vremea califiJor Omeiazi, '.~otu /;l i mahomedanimnul considera ea dogma cil forma actuaIa: a Coranului eate exact aceea, data de Othman. . . '

\ \

~ ,4 . P~nt;ru .0 ast~el de prezentare: R. Mantran, L 'ex pansio n mutulmane (Vl/.e­X~-e sJec/es), P:UF, Pans, 1969 , 334 p . (BA, BFI); P. M. Holt ... (ed.), The Cambn'dge Htsto~ oils/am; . 2 vol., The University .Press, Cambridge, 1'97 0, XVllJ+8 15 p. (I); XXV] ~66 p. n1), (BA); D. Sourdel, La genese de l'lsiam et les premi~res conquetes arabes, ~ R. Folz, (ed.), De L 'ant.iquiU au monde medieval (Celi. Peuples et civilisations) PUF, P"",,1972, p, 187-239 (Bd). '

15. Op;... cit.,·p. 32. - ........ .~._ . ",. ":" ;;;'-.'. 7"0> ,"~. . • 1 ;'.

16. Manuscri~\l pa-strat de una dintre so1:ille lui Mahomed, Hafshah, ·fiica lui Omar.

I i

I I

. i !

RELIGiA ·ARABILOR, ISLAMISMl!I~ 159

In fonna acnlaIi, Coranul F,c prezinta ca 0 lucrare mai putin \!olwn:inoasi dedt Vechiul Testament /;Ii Be complllie .lin C!1 capitole numite l1eure" (surah), imp a.rt:ite ~i acestea in 6 219 versete. La redadarea : :'.Iranului ~i la. impart:irea sa in sure nu g-a tinut Beama msa de fontinut, ci 8-a aVllt L"l veuere un cntenu cu towl exterior, punindu--se la meeput surele mai lungi ~i catre sfir~jt cde foart.e Bcurte, unele nnmai de citeva versete. In cupnrulUl aceleiai}i sure au foSt pUHe yersete care trateaza chestiuni diferite ~i tara legatura mtre ele. R~dactorii au avut grijii numai sa men~ioneze, Cll destula aproximalie, care sure sint din perioada mecca.na a aetivita'fli profetului Iii caxe din eea medineza17

•

Fauna literari a CoranuJui cste in cca mai mare parte aceea a p["()zei ritmate. Dintre

diferitele sure ale Coranului, cele mai des recitate sint prima ~i a 92--a. eea dintii eare £oarte scurti'i ~i are in islamism valoarea pe care 0 are Tt;ltiil nO.Jtru \n cre~tin..i8m, fiind recitata in toate imprejurlirile viet». Cealalta ute un fel de Crez mu~lman foarte 8Curt

'iii eoncis. ,

lmporlanta Coranu]ui in islamism este {oarte mare l8. El serve lite ca bad. nu numai

a doetrinei ~i vietii religioase, ci ~i a cultum mahomedane in general. Elevii din ~ colile elementare ale tarilor mahomedane invata sa recite Coranul ~i sint elevi silitori care il

_ pot recita in mtregime. Recitarea Coranului are dealtfel la mahomedani 'iii 0 valoare liturgica. Se recita sau se piite'ite sa se recite din Cora" pentru rudele decedate sail pentru mnti. Recitarca se face dupa anumite reguli , pe un ton intermediar intre recitarea propr:iu-ziBa .,i cintare. . _ _ _ _

'- . b) Had(th. Pe ilnga. Coran, islamismul are 'un al doilea izvor doctrinar numit Hadfth

("comunicare" , )storisire"), fannat din diferitelc relatiiri ttaditionaJe codificate in

secolul . al II-lea al erei mahomedanc. Deoarece Coraoul nu cuprindea norme de 'comportare pentru taate imprejudirile rel~oase, 8Ocialc, juridice etc., in care soar fi gasit credincio~ii, g-a recurs la traditiile orale, cautindu-se a se afla de 18 per80anele apropiate de Mahomed, indeoseLi de la Ai~a, satia favorita a acestuia, fellll de comportare (sunnah)

al profetului in astfel de imptcjuriiri. De exemplu, in Coran Be prevedeau rugaciuni, spaliri rituale etc., dar nu Be prescria l?i ritul care trebuia implinit , felul cum tTebuia sa se procesl~e._ D,~ asemenea, pentru _~4estiunile juridicc erau in Coran numai citeva BUte de versete, J1Jld instru ctiuni .}llmtnLQaZurile . .. concrete care s-au ivit in activitatea lui Mahomed. Ramineau li.;.H ·nenumiirate alte raporturi juridice in care' cr~diitcio~ii ·erau lip sip de un text sau d.e 0 indrumar~ canoni<;,a_~ .. tentru astiel de ~zuri s~a recurs la tra-- -diliil~ orale, c:are cn \Temea S - ~Il inmultit enonn 'iii au ineeput sa aeop'tre eu autoritatea profetului to.t felul de fantezll sau ~~P:Pi P.o~_tice ~,i religioase. De aceea so. simpt

17. Lucrul acesta cste foarte impo;tant, deoarece putem unnari schimbarea care s·a produs nu numai in con~inutul "revela~iiloT" , ci ~i in fonna lo r. D"e uncle in perioada meccana Mahomed avea apro~pe numai preocupari religioase ~i revelatille sale dip iitau forma unor versuri scurte , vioaie, pline de avint poetic , in perioada medineza revelatille au ca obicct mai mult chestiuni politice , juridice, morale, har~uieli cu evreii ~i crc~tinii etc., iar forma devine greoaie,lipsita de avinl ~i frumusei-e poetica.

.;:_ . 18. "Putem compara locu1 CoranuJu.i in smemul religios al islamismului cu: acela al .(~_ lui" Hxistos in ·tre~tinism: ·e1 este revelalia lui Dumne:zeu in tirop ~i~J>aTiu ' '; spune A. Schimmel (Islam, in Bleeker-Widengren,Historia, II, p_173) .

,.

160 ISTORJA RELIGTILOR

.'.,. ", _,~, . r · , .'., I"" .. ·.,..· . , ... - ' ~_~Y ' " -p - - _-x ..

nevoia unei trieri a tradirillor pentru identiikarea celor vrednice de crezare. Din Butele de mil de tiaditii care circulau , comentatori c-: lehri caBokh!tr:i (m. 870) ,Mualim (m.-B75) ~i al~ii au spas un numar restrins de lraJ.ipi Clutell tice , pe care le..au tntarit ell " indicarea

l$iruJui de p~soa.ne prin care acestea au f(.:, t tr ansmise . To tu~i . eu cit ne depan:iim mai mult doe inceputurile islamismulu i1 ell :.tlit 'w .::C mai mare nesigurant a eu privu-e la a~ten­ticitatea relatarilor tradit:ionale.- Ceca ce :':".t inseamna ca aceste reiatari tradit ionaIc, in ansamhluJ lor . n:ar fi avut 0 influe npi ;;'vnsiJerabila Mupra islalnismului ~i n-ar servi inca ~i astiizi la cunoa~terea cit mai adint: :Ui. a curentelor rcligi0a51 din primele seeo le ale islamismului.

Dar nici Coranu l ~ i nici Hadfth i1 -(\U putu t Ii considerate ca 'suiiciente pentrll a lamuri pe credincio~i in. toate· imprejur ,irile, roai ales ca un.ele locuri dii1 'Coran erau obscure sau 'se contraziceau eu unele tradi \:ii. De aceea in seeolele al II·lea f? i al Illclea ale er~i m usuhnane au ap.1nl t comentatori rcnu mi"ti ai izvoarelor doctrinare mahomedane, co Abo H.rllf. d;n Kufa (m. 696), Malik d;n Medina (715- 796), ai·Shifii din sUe;. (767-820) l?i Ah m ed ben HanbaJ din Bagdad (780-855). ComentariiJe lor nu d.ifera prea m ult in tre ele , numa! ea unele smt mai jibere ~ i altele mai rigoriste in interpretarea textclor. Totu~i mahornedanii ortodoc~i de mai tirziu (sunnitii), adica aceia care accep lau colectiile oficiale de lraditii, s-au impfutit in hani£iti, malikiti, ?afii:t i ~ i hanhaliti. . .

c) [gma. Pen tru cbcstiunile TIlai lloi , pentru care nu se gaseau texte in CoraD :o,;i In

Hadith ~i pentru care comentatorii amintiti mai sus n·au dat vreo norma de urmat , s·a recurs la consensul erudi~ilor musu lmani dintr-o anu mita epod. Acest consens poarta numele igmli !}i se inteUieiaza mai a1es pe 0 tradit ie celehra, dupa care Mahomed ar fi spus: "Comnnitatea mea nu VOl Ii niciodata de acord asupra unei. eron". Procedeu! prin care doctoru islamismului scot norme pentru cazurile noi se cheama qiylis, a~ogia cazuri]or mai nQi cu altele mai vechi.

5. DOCTRlNA ISLAMICA

"Islamismul e.sle un sincretism", spune renumitul specialist Maurice Gaudefroy~

Demo mby nesl 9. [ntr."deva r, doct.rina inlamica t:ste un amestec de e1emente religioase

diIeri..t;;:~-. ca _ pmvenien~n .... ~i Jaci;4di . Cde mai muJte . dintre - aceS!J!a· ... au , fast Inat e de ~_:. Mah:;H"ned din iudaism, din Biblie ~i din Talmud, altele din cre~tinjsm, ·djn traditia per-';l ilor ~idin vechile traditi.i a1e acahilor.

\ , Teologia ,mahomedana ortodoxa este rezumatA in dona fonnul~, dintre care una, fo arte scurta , shahlida, cate formata din ini~.i alele cuvintelor care compUli cunoacuta fo rmula ,,Nu este Dumnezeu a£ara de Allah ~ j Mahomed este profetul sau". Cealalta formula, mai dezvoltata, este 0 adevarata ' marturisire de credin~a a islamiamului, Redactarea acesteia este atribuita lui Mahomed , dar in realitate ea B·a {onnat intr-o lung-a

19. Les institu t ions musulmanes. ~d . . a IlI·a, Flammadon. Paris, 1958, p. 14 (BA). Nu numai Coranul, spun~ M. -Ga udefroy-Demombynes. a fost inOu en~at de Biblie , ci .,i tradi~ ia musulmana, care " este patrurua de iudeo-cre~ tinism" (ibidem, p. 31). Cf. W. Rtidol.~,Die Abharig'l'gkeit des K orans lJom Judenturn und Christen tum , W. ,l\.ohlhammcr ,

• ,S.tuttgart, ~ {22. \ll1It9~-:'sli7:.;~IT.); J. J omicr . Bi!:y:e e.t Co ran, Les J ~ij~r~~~Cerf, P<>ris, 1959,149 p,(B F) .

. \

\

I --1 - .

I I I

I I I I

I I I

I I ,.

I

I I

I ,

I

RELlGIA ARABILOR. ISLAMISMUl; 161

perioada de timp . • o\ceastii formula afirml ~e~ra in Dumnez~~:, ingeri, profqi, ct.~ti · sfinte ~i viat" viiLo;~J: e .

a) [)umnc:ce1! . Dogma esentialii ' a islamismului este aceea a l.·,:ljciblpi lui Dumnc· zeu10 . St\b inD ll '!nta judais~ului ~i a Cle~tini.smului , Mahomed a ~ :1utat sa spiritLu.li. ze'I.e ideea pe caT f~ Jrahii ~d-o faceau d espre zeullor suprem , A.llih , dar n-a izLu tit (j ~cit int:--o mica m a t>uca. Ideea -de DwD.nezeu pe care Mahomed illsu ij! 0 avea la Mec.'::il era, a~a cum reiese din CorM, antropomorfica ~i deci inferioara. Ar.~J." l.)pomorfis.mul aeesta s-a mui a tenuat ell yremea, mm ales in perioada m edinez.ii,

!nsu~irile atribuite lui Durnnezeu sint acelea~i ca in mozaiam ~i cre~tinism, dar rnahomedanii le·au rinduit dupa importan ta. , formind d.iierite grupe de atrihute cterne. Toate aceste atrihute, cuprinse fie in COfan fie in Ham~, sint in 'rii.ih1B.r qe 99 ~i mahom e­JaJlii trebuie sa Ie cunoasca ~i sa Ie recite eu ajutorul unor m,Uanii (l,es_bih) eu 99 de

_ 2 1 t m argele . .

In virtutea atrihutelor sale, Dumnezeu eate conBiderat de Mahomed drept creator al lumii ~i' al oameniJor, tdi pin al uruve:rsu lui !iii providen-p.ator m ilostiv. EI a creat lumea dinl:r-un fum care umplea spaliul. Ordinea Clealiei a fa st u rmatoarea: apa, pamintul ,

muntu, viet:uitoarele ~i in sfiqit omuL . Dar, 'de la concep"tia malta. a ato tputernieiei lui Dumnezt:q ~i a liherla~ii divine,

Mahomed a ajuns la conceptia in{t';Ooar.ii a predestina~iei, care face ohiectul d.iscutiil or dintre teologii ' musulmani inca din prirnlll see n} al erci mUlm~alle . .Eaptele~ilor .

nu sint libere. Allah i:nsul?i creea.za fap tele.oamenilor ~i oamenii ~umai Ie exe'cuta in mod fatal , inevitabil11 . Totu~i, teologii rn uBu lmani admit ea "omul pastrea.za posibilitatea de a fi condaJQ~,at sau rasplatit dup.! ceea cc a dobindit (k a.saba) in vederea judecatii de p e nnnA" 23. Ba eruar ~ai mult, t eologii musulmani moderni~ti au aj~ru; la eoncep ~ ia

/ , 20. lnsistind asupra UrUtalll absolu te a lui Dumnezeu, Co ran ul se ridid. impotriva

vechiului politeism arab ~i Impotriva orichei forme de p oliteism, l.lu impotriva dogmci crqtinc a Sfintei Tre imi, deoarccc in cre~tinism se marturise~te un Dumnezeu in trei persoane, nu lT d Dumnezei. Goranul. spune D. Masson; ,,~u ataca nicidccum dogma Trlnit a~ii §i Intruparii a.~ a cu m Ie martur iserte Biserica. Coranul se ridici impotriva unui politcism de formi ·trip li ~ i impotriv-d unci fo rme de genera~ iune mcompatibilii C:U not iunca de un Dumnczeu--u nic- -~ i imaterial ~~. (!.-e Cpran et la .#. c.':!.c!fJ-'. i?!! jt/dioc_hr~~ie.!3!!.t.,:, -,

__ .;._-Etudes comparatives, voL I, A. Maisonneuve, p~l.fis·. 1958, p: '87' ':'·· BCU-SDU) . • .Nimic ~ .' m ai spu ne D. Masson':"" nu se opnne in de!.initiv, __ ~~~~ Coran, ca 'Iisus s'a fj~ considerat drept Cuvintul ve:jnic". Cititorul Coranulul"n u va gasi in. acc.~ta ncgarea formali ~i explicita a d6gmci tntruparii a!J a cum este ea propovaduita de teoiogi.i c!e ~tini" (ib idem, p.21 3). .. ____ .

21. p~ baza textelor coranice in I=are se spune ca Dumnezeu poseda "numele cd c mai frumoase" (VIIf, 180; XVII, ,, 11 0), tradi"j:ia musulmana atribui e lui Dumnezeu 99 de "numr: frumoase" , Teo logll lnsa. ~i mai ales rnisticii musulm'anil in dorinp de a patrundr: m ai adIne in cunoa~tl: Tl:a lui Dumn ezeu, s·au intrebat dadi nu existi un "nume suprem", care sa exp.ime pe toate celelalte . De aid 0 in treaga literatura leoiogic.i ~ i mistid . iar in _pietatea populara alun ecarea sp. e supersti"j: ie lji magie. acord"ind u-se numelui lui DUlDnezeu p u terea lui Dumnezeu insu., j ~i folosindu--se tot rd ul de talismane legate de

. acest riume (G. C. Anawati , Le nom su preme de Dieu, in vo l. Etudes de philosoph ie m umlman e, J. Vrin, Paris, 1974 , p. 38 1-4.32 ~ BAl · ~t"r

- 22. Sura VI;" 125. Cf. XXV, 9 ; XXX, 28; IX ; 15. 139 . • ' -"',' - '~."':': .::l!"", ... 23. D. Masson, op •. liit., vol. II, p. 674.

11 ~ htoria Rd igiilof

.

162 ISTORlA RELlGlILOR

pe care ogasim in cre~tinism ·~j · po;r,·,;·t direia oroul ~ste j,colahorato~l~' iudJumnezeu 13

irnhuna:tatirea Ju~ii. amul avtnrl -{e el ? :rrtea Ela deresponsahilitate in lumea moderna activa in care triiim azi.

b) l~gen'i si~:t ; dupii c~ncepti:l iRla mica, creati d~ , Dumnezeu din llumina. Ei au misiunea sa laude pe Dumnezeu ~i sa {lnea oameniloi J>onmcile Lui. Ca~etenia lor ,este Gabriel (Jibri1.); eel care B-a at ~: '- :1t lui Mahomed if1 muntele Hiia , transinitindu-j apoi reveia~iadi:Yina. A1ti ingeri ~u. difaite alte misiuni speciale. De pildii', Israfil va Bnna run trimhita -invierea mortih?r la judecata de apoi. Un loc de?sebit it are ~i IblJ:~, ingerul cazut, ca ~i Lucifer, in pacatul trufiei, neacceptind sa se prostemeze in f~ta lui .Adam ]a

porunca lui 'Dumnezcu: .. CredinrR in inger~ este fo~ ~portant4, esentiala, in islamism. o mare importantii' are in isla.mism ~i credintit in apirite (jinn), .fiiilte create de

Dumnezeu din foe. Ca ~i iugeeii, jinnii 6int impirp:ti in buni ~i rai Cei mai multi dinire ei sint insa rai . ~i au conduditoe pe Iblis, ingerul ciizut. Credin~a in spirite este desigur o reminiscentli' a vechiul~ipaginism arab, credinta care, fiind ptea mradacmata iL .,'<)por, Mahomed n-a 3.,.,U t cueajui sau n·a 'putut 5-0 inlature.

c) Profe'f ii slnt oameni ale~ i de Dnmnezeu dintre cei mai .buni credincjo~i ~i"peimind sarcini de mare importanta. Ei sint de doua feluri : profeti (nabi) ~i ~i ai lui Dumne: zeu eatre oameni (rasfll). Cei din tii au misiunea sa piistreze neatinsa adevarata 'credinta

sau 5-0 reinn~iasca; ceilaltLau misiunea speeiala sa conv~easea pe ne«:redineio~i'9i sa transmita revda·tia. Numatjl Jor eate foarte mare. Cora~~1 nu~e~te ~5 de profeti ~i trimi~i, dar dupa traditie numarullor trcce de 0 sutii de ~lL Totl ace?ba au dat oamen!· lor chti, care insB. a-nu pierdut. Dintre ei ; ~ase sint eonsiderali ca pnncipali ~i anume:

.. 1·

I i

P.ELlGIA ARABILOR. lSLAMISMUL . 163

1: ~' reSc ~cil ·'ace6fuia. Caci Coranul, cartea sftnta prin excelenta, es:: ;:: iJi .concept~n jsl:un.idi llccreat ~i ve~nie. In prima parte a activitAlii sale de fa MecC<t, ?:'.~ ·, h(imed tl numea chiar .• ... iqdnr, nputerea<C care limiteazi i:nsi~j atotputernicia lui D': "··.~fezeu. Comunicat lui !':iahomed priri ingerul Gabriel, Coranul cuprinde revelatia pe.-f.:o r: li, intreaga, a Cartii ·,'e i?nice . .prin apar~tia Coranului Ia sfu~itul ~irului de eiir1:i "fin tc, acesta ahroga toate celelalte e31ti. siinte, care sint incomplete , faU intc~ese ~i fa]si£ic~te ..

e) Eshatologia.. Fome importanta in teologia mahomcuana, eshatologia este vag expusa in Coran ?i plinA de elemen te iudaice ~i cre~tine. Tradilia a completat insi mai tlrz,ju dogma isiamjci despre viata viitoare. Astfel , dupii m oartc , aufletele merg 1.11. un fC:l de judecata par"ticularji in Lata ingerilor Nakir ,?i Munkar, eclor burn arattndu-li-se raiul ~i eelor rii ia:dUl. Dupa aCeea suileteJe ramm in mormint intr-un lei dehHie sau sornn al . rnortii pin.ii in ziua judecatii de apoi. Sufletele profetilor ?i HIe martirilo~ sint scutite d e aceasta anticamera, mergind direct in paradis. Ziua judeeBlii va fi precedata de minuni ~ i semne apocaliptice, intre care ~i aparitia unui Ie) de Antihrist, monstiu eu un Bingor ocru ~i calare pe un asin. Va veni insii Mahdf, cel "condus" de Allah, un fel de Mesia islamic , care va eonverti Jumea 1a islamism ~i va aduee drepta tea ~i o rdinea pe pamin t 2S . lisus jnsu~i va cohon din cer ~i se va arata oamenilor la moscheea din Damase, dupa care \,a ucide pe Antihrist ,?i va ramine patruzeci de ani pe pamlnt, aducind pace intre oameni ~ i intre animale. La jude?ata de apoi, care se va face in fata lui Allah, faptele oamenilor

_l--_ _ _ v>Jo"'ru.fi'--"'cillti.rite pe. Q hJU.an:t:,a.,:~~poLsufIe~elu~oe~ce....pe ,un ~pod "mw suhtire decit fim1 de piir ~i decit tai~ul sabiei". Cei huni yor trece pe pod jute ~ fulgerul , cei eai se vor pribu~i !n iad. Se pare eli exista in islam ism ~i credinta intr-un loc intennediar, orai, un fel de purgatoriu , umle merg cei a diror halanta a stat in echilihru . Prohahil influenta din religia per~aor. '

Adam, Noe, Avraam, Moise, care a dat evreilor Tara, Usus, care a adus Evanghelia24;

~d in sfir9i t Mahomed, ultimul 9i eel mai mare proid. ,In Coran Mal.lomed eate chiar

numit Khiitam ( "peeete", ,,.sigiliu"). eI incheind ~irul profetilor. ~ In ceea 'ce prjve~te rainl ~i iadul, fantezia araha . a inventa,'t tot felul de placeri

d) Ciirf'ile ;fin teo Credinta in eiirti sfinte fonnead 0 alta dogma in islamism. senzuale sau de chinuri groaz.nice . Teologii mllsuimani de mai tirziu, dindu .~ i seama de Mahomed eonsidera ~ i Bihlia drept 0 carte sfi:ntii, dar falsificatii de evrei ~i de cre,?tini. natura vechilor conceptii ale eshatologiei'l.slamice , in contrast ell dogma spiritualitatii lui CfuiiJe sflnte smt, dupa invalitura islamiea , opere rue profetilor' ~i trimi~il()r lui Dumne- Dumnezeu , au caut'lt sa explice alegoric pasajele din eoran .privitoare la pTOverhialele

li . . li di Ie / . d - la I __ _ ._ plaeen ale raiului islamic J;li BU introdus in eshatolo'aia islamiea ,~ i un element spiritual, zeu , earora . s-a comurucat, mm exact s·a etat textu oranu 1.J.l · upaexemp ru _ __ -_ _ .. ~ .... . T t:<' T

. .-- __ __ , PQ....trj.vi:~ .. ~iiruj~ ce.i ce vor merge in paradis vor avea fericirea de a con templa pe Dumnczeu. . ~-":'''' , : .. . .. . .. " ,-.~$""'" . . • -" ,-

24. Despre Iisus , ~ahorocd ~o;be;t~ cu- ~ re;ect-d~os~bit: nu~U;d~'~L-' l:C'~~'tui .,,:--~-"1 -.· --::-:.--- -.- _:.Asup~a .ve~niciei .-?c_~ep~Jor eelo~ r~i ,. tcologii m~sulm~i nu s~nt toli de acord. lui Dumnezeu" ~i admi~ind n3~terea Sa supranaturala din SIrota Fecioar1i Maria. BUlla- . \ .. Mahomed UlSU~l n-a fo~LQ~aJunB de lamunt in aceasta chestiunc, socotind in general vestire ~st~ astfel descrisa in eoran: .. tngerii rnai zisera: 0, Maria, Dumn~zeu iti veste~te "'-, chinurile iadului ca fiind fara sml?it , d~r liiBind . sa se inteleaga ca Dumnezeu, in ~vintul (ee vine) d~ la El; Num.el~ Lui. va fi MeliSla Usus, fiul ~~riei . Maret (va fi e~ ~J .. ___ _ . .inte1epciunea Sa, ·paatE'. hotm I?i aJtfei. Dupa parerea llnor teologi musulinani insa, iadul m lumea de acurn ~l cea de apOl ~l va f1 aproape (de Dumnezeu) (III, 40). Iat in alt a I intreg va fi depopulat treptat ,?i va ineeta s- . . t . A d tf II d' part~ se spune ca ,,Mesia lisus, fiul Mariei, este un trimis allui Dumnezeu ~i cuvintul Sau, _ ' .... a ~aI ex~s .e,_ <lJungm u.~ as e acre mta pe care I-a pus in -Maria, ~i duhul Sau" (IV, 169). tn alte capitolt: aJe -Coranului se . eonsolanta, ~e a ~demerut -11 pe uon teoJogJ cre~bm, m~-o ~everur.e. la Dumnezeu a vorbe~t~ .~i ,despre. uneleminuni ale Mintuitorului, facute iIlci din copi13.rie. tn ceIebra tuturor oarnenilor_ In general insa, ipterpretii moderni ai Coranului ·dau mai mica "sura a mesei" este paves tit in chip fantezist episodul Cinei celei de lama: In aceasta importanta partilor din Coran pri'iitoare la eshatologie. sura (a V -a), Mahomed :vorbe~te desprt: Q masa trimisa din cer in unna rugaciunii lui ' lisus. Moa:rtea lui Esus "0 explidi dochetic, crezind eli. nu Iisus,· ci aJ.tcineva a suierit rastign irea: ,,,Ei insa nu L -au omorit ' ~i nu L-aurastignit, ci pc altul, care li sc pirea asemenea'~. lar' pc .Esus "Dumnezeu L-a ridi~t.la :.~ne" did Dumnezeu, este pu.ternic,

. inglept" ,(IV, 156). tn prediea Sa; --iis\\s ar-:fi - a.:1uri~ Vf · __ ~ea lu~ .. Mahr-::" -1-Jn <'.ecst sens au iht~rpr~tat teologii" musulmani textele din Noul Testam.ent privitoare la l'araclet.

" '_' ·?·~~S,:,rbin, i..!/1TJo';' cache et Ja rbwuat£on de /'homm e ~n in ,,Eranosjahibuch", Band. XXVIII, 1959,p. 47- 108 (BA).

thiologie scbi '(tI!J .',. .~ .,.

Ii 'I--

I 164

ISTORlA RELICULOR RELIGIA ARABILOR. ISLAMlSMUL 165

'if a·n · 1eg~;1 .i:·![)~ica:,;,: :~: , . 6. LRGE~' lSLAMI' cr' .... ~ . >., '.,""" .:.----UIne. ObUg.lto _. YOrlQ (Sh . 11. . . ': i ' obligatorie totll?i, care ae plAte~te in n'::'(w.:a !>aU in bani ~i "se practi'ci mai ales ls ' 8fir~itul

moral) , condar . ru t reC0nt o.'lQ), Un -. ' . . p08twui , precum ~ i milostenia benevo la . . In,' tr ' r :. !1 nahile ~j . andate ~ ~parte faptel~ o~enilor in m.u multe ca.tegorii

ob1i .. at-ii ~ko.ap tele ohl;~lteJ:'Z~ . . , ltlg, adui.te (~i deci indiferente din punct de vedere 'd) P;s,';'/ (sau m) e8te o'hllgatoriu de la_vir8~' d~'14 am in sus. 5Int 8Cuti~i de pom ~ \". rt. u.ale ~a.to '. \ , . ,

lDlIsuhnane . ' ~e ~e . l1i, .intpu~ · \ ; . batrinll, femeile insircinate ~i ce~e care aHipteui copii, ciUitorii ~i aoldatil in timp de Ramadan .' ~l a.nUtne; ~Ot<tJ.i~t:ii tuturor credincio~ilor, sint considerate einci r razhoi. Ace~tia din unna pot sa-!ii fa ca altadati. postul o~ligatoriu, sau-sa pliteascii in ' ".' , . _ __ ~~l ~el~ri:najul1a~<tttutiaitea ~Q~ed~ Ie ~~nsider i'i ~h--ept ,:stil~ii c~edinlei" ,Ii schimh o. suma de bani. Postul IDmm4nan dure~a? luna •. luna Ramadan, clnd p.rofetul

D a) -¥ar.turisire _ ecc.a.; La . dil1tel, rugacmne.a, nulostema ntuala, poetul ar fi avut .primele ·revelatii. Postul inc'epe in fiecare zi in ~ori, e:x;att ill momentul clnd isl~m?ezt.lt. aia.r~ 'de

Q

~~dirrtei:Se . ac.~~ unij teologi mai adauga ~ i ,,razhoiul m nt". e8te destula lummA 'pentzti a &e Imt.e:a deoaebi .un fir alb 'de unul negro. ~i dureaza. pin S.

b;:;:~ ~1 ~ alte hnpr~ I?i Ma:h~ce prill rostirea farmul~i ~ahoda ' {lhahada} : ,~u este seara dupa apusul soarelui. In tot ac~st limp, ttedinciosu l mUSLllman nu are voie sa . e eel din ' eJlQ<lti , .11led e~t;e... f tul _ ,,- E ._ 'in manince nimic, ruc, i 88, bea , sa miroMe parfumuri, ,sa fume~e, sau ,~i,' ~~_ conta, ct sexu,aL., tului s.Q ·o' " ,' }uruI'j . " . 1 da.r '. " 'proe sau . ase roste~te wmtrarea · , . . . _. . . ~

Munkar PO~t4 tecit .. " lJj ,tr-ehQie . ~a.J _ ales dnd se apr~pie ll!-oarte~. Atunci, fie muri. Noapte.:l thai toate IIceatea sfnt ingaduite, Eate Ut;!.ol- de inchipUit ca f.faloarea unui aBtfel ,Cate 11 v 1 "P.oI u . a.o ro t - , de post e8te desnJ de _mica. In eeea . ~~ privc'lte tnipuJ omeneac, acestposi devine uneori

. Nu' eXlSta .o~ u.a PtUttu} i:or ~i fara ~c:as~~ ~e~onte:,. pen~ :: Il~e~l ~::da~ ~n 'chin ingrozitor I. deoarece musulm~, fo19~d un calendar lunar17 1 luna R.a~dan

primei m.iirturisitl LSla.tnialll- terog-atoriu. e a In a~a n col}ato or mgen . ~1 cadellneori vara. In aceate conditii ~ interzicerea de a Be b·ea. ap~ timp de 15-~6 ore, in spune romano ... Cl-edl.nr . .0 Ceterno· . . . . J'i regiunile lropicaIe mai ales, eSte intr ... devar ingrozitoare, Totu~i posml Ramadm eate circum"';~' -ea tolicii R' tl ~i, Cu nle teligioasa care sa consfinteasca momentuJ i ' , . . . ,

~la caUll yl p.r alit :rn' , tl ' inca des,tul d~ mult respectat in lumea islamica. ~i se poate f . astfel de , . Otes~t" . aJ putm, .0 fonna de ,pece Ull"e sau, cum ar

. h aCe de ,Ia Vlrstq; dllt, dar fit!1, . ~e "confinnare" a credintei. Vnn au socoti~ e)' Pelerirw/ul , la Mecca {hadji} ' dateaza.din epoca preiBlamieii ~i a fast piatrat d'e d . ! RugtiCiuIlea' e 7 ~ile .,.. ... a _rue) un temei, deoarece aceaata nu eate .obligatorie ~ahomed datorita pr~tigiulu.i p~ care aceasta tradipe 0 avea printre arabi, ca ~ l datorita

e CInCJ on pe ' I ~'tlJ.ald ( I"tna la 15 ani .' f.aptului ea prrn el izhntea' sa me.Nina unitatea politica ~ i religiqas~ a -unei populatii Mecca:2 6

: M d z: ~ an~1l1.ite ~alot), d . " . . ~---'----a::;t!;it=de-unprli¥iia~u~a.wC sinto bllgafi sa' fa ca-peIerinitj)a Mecca eeJ pu~in ' 0 data Privito, J, oJ U l.nsu~i Cu are, d e p "

f08:1, It de importantii in isIarnisrn, trebuie rostita. ~.

cu t T T to. te e.nn in viat a . . Femeile nn pot merge la Mecca decit ID80tite de' solul lor san de a ruda adusa lui Du ' rehuie Sa Se s~Vi" . til in comun cu alti credinciolli ~ i etl fata spre danul 0 po tmfne:teu ~i s" d rnent:io ... ~Jile~te rugaciunea otuala il vom ilrata in capitolul apfopiati . Cd bolnavi pot trimite pe aIteineva in locu) lor, e ll condit-ia sa-i pJateasca

Rae aCe ~ Y , eOs b """' rn. ca. _.' . 1 d toate cheltuielile. Cei care nu pot face acest lucro din m otive foarte serioase trebu ie sa.

u, ga,-cjun .... ~ . lnOtice t-; _ e e.<;: t e d , .l;UgaclUnca ntualii are un caructer de au a. 1 ' ...... part J ~o...(ll "i' e fad in Be limh un act de ~ilo!!tenksau sa. posteasci.

Once fonnA . It;':U ara: eat P. in <>. t1.Jgaciun~ particl,llari (duii) , pe care maho·me· ~ M" . . e 0 ~\>oc "let: lac, in a.rice limha ~i fara vreo ingra~e rituala . f) Rchboiul $fint (djihodJ nu este 0 ohliga tie inctividuaia , cum aint cde precooente,

S c) .. lloste.nia (zak- ' <ll."e spontana a lui Dumnezeu ~i se poate face sub ci 0 datorie a comunitatii mwruhnane , care trebuie·sa lupte eu necredincio~ii ~i sa raspin. uccesoru Siii sub fa t, t deasca islamismul. 'CeI ce moare intr-un ~'$tfel de razboi merge de-a drepml in rai , fara

lor . 1 Orlll.. " a)(a - , agn co e, viteJ unUi f, I s u'tacil «) sa' mai ~tepte judecata de apoi. Necredincjo~ii trebuie mai intii instruili ~i invitati la

vi tele de tu _ Or, alJ:r-ulu ' e d e 1-. o~ a fost regIefoentata de Mahomed ~i de . . tma Care 1, at-. ....llPOZlt 1 al al d - - islamism. Daca reMa, se va pomi eu razhoi impotriva lor. Capitularea:- aceatora fara

QU_ circula, U .si car ~u el"a"lJ f ..... gt~tu.lui ; eg p:op0t1ion ,perce~u~ asupta ~r~. ~~- _ _ _ stnn6e eraU -- . e, r allllne .... .. ' -...... ]OSlte I ~".., matfurilor. Nu erau ~ msa IDlpozahile -ue~lt ~nvertire du(!~Ja un i:ratat in ~tea caruia invin~~ t~i PiiS¥~~'~lbull~~~ , ,~~ligi~ .. ~~ " : . '. apol fo Jos · ..... t.l % a V"reo Ill'll a . tal I . arfuril A cihii::eiurne lor, 'dar pli tesc 0 anumita taxa. Daci reziHtA dar sint apai invin ~ i , ,;}, ~vm ~ mstJtuln religioase rnu· te /ii d.i"el"o>~P de l.ln an ", n:;: °in~ecare I}ll~e , e e ~ •. m B euril~'~--- proprietatea filVingatoriJor eu teate. bunurile lor. MU8Uhuanii pot sa-i oJ1loare, sA-i au renun t-at t_ _ SU.l.{Ql'Ik""""" -seQ . n S'"'1P lrea ace UIA~l propnetar, un e . " . ,

t l. .. uBa 1a a ...... ' e p PUl"l deh" f . ' II t:ransformeinsclavi,saler~peasc~femeile~icOpiiiet~" , . · " toate statele cu Cest t el d el11:t--q me acere , pentru mtre-pnerea eventua e or Prin astfel de riizhorue ,,sfinte" au izhutit mUlmlmanii sa rii spiDdeasca. islamisirlul

In ftL,,:x d .. tit ltIai lllult e .in:thoo:o- : ,l:"a~boiul sfint" etc, Statele modeme musulmane 'r . ..

--d.l ..... <I: e c -t"" .... It ~ i ~,a creeze doui irJiperii dlntre eele mai intinse din cite" Be cunose in istorie, Califatul

aceaeta tnil l.l Cit eel .~1 ~u adoptat sist-emul de impozite ohi~nuit in .. _ o s-tettie Of' ~lntii era obligatoriu numai pentru mahomedani. a;ahyi Imperiul o t~man, " ...' . '. ' . '.

26. La inc 1C1ala.,. ruai existii un fel de miJostenie neoficial:I , Obliga-pa religioasa a riizhoiului sfint aince~t insii d . mai existe ca awe pentru fafa spre lentsa1:u~1 actiVIt '" statele moderne musulmane. {. " . schi.tnbat hota A • Ul sP era.t}. a 1:ii sa..l unJtatea . mea, faC 1a c'- e ~ ~ah

natlOnala ~i P I U:d _ di.u lI.C: Vq c . orned recomanda adepj:i1or sai sa se roage cu c 1tica a i'l.t" ""-lecca l!jtlga pe evrei penrru islamism, dar mai tlrziu ~i·a

- _ .. _ _ "t<- "tbi1o;r- cenb-ul rdigtos al islamismulu.1 pc:nrru a oblm~ ~~ ; .• :_ . - ~ ... ~ ··f ' . ... ., .... .. <=<.!t:;tb= '.~ . ' r : -": ' .... _ .~ :---~~"!,~

.' 27. C~endarUl '~usulman se conduce -dup.a, mi~carea Lunli in jurril 'Pamintulu.i .... ...---~u d.up-a- m4carr:a':'Pam,mtuIill in jUrUl Soardui, ~ i astfd acest cal:~d~ are 12 ~uf!.i ... <te:'!itt" .... 0;:;- .-.

29 ~i 30 de zile, in lotaJ-..354 de zile. .

. , ~,,:.

!

166 . ISTORIA RELlG,TILOR RELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL 161 i-

g)~'Alt~ - pre'scripfii {Je legii isl.amice. ·Pe ··11figi ohligatiile principale expuat:~ai sus, I • {656) . .Fi(cUeau sa Be aleaga~CalifuJ de ciitre toli'"cfdincio~ii ~i nu "neapirat dintre Jegea iBLirnicaWpllD"e Ci'~"dincio~ilor 0 niiIlt:Une 'de restrictii in ceea ce prive~teviata de rudele profetului sau din trihul . corai~itilor, . ci pcntro merite religioase. ~e A asemen~

. toate zi).ele1!5. ' Acestelr au earacter. religi~8 ' ~i juridic in acela~i timp ~j ~t reBpectate inca ei cerean ca mandatul de calif sa fie revocahiI in cazul cii persollna aleasa, m aceasta ~j acum'in chip riguroB in nuele tiiri musulmanc. . . '. demnitate S-M arita apoi nevrednica. Ie~ita din consideratii de ordin po~tic, schism~

. _Asdei , legea iJamid: OpTe~te con8UJD.area c~ii de pore ~i a animalelor care n-ail hrujdjiti B-a trarudormB;t ell vremea intr-<? ad~vii[aLii seeta, fonnulindu~~l ~o.gme ~~~, . fost Deist la-~ vinitoare, interzice--bauturiJe alcooDce, condamna jocurile de noroe - ~i deosehite de ·a~lea ale sun"ifi1or, lldica ale: musulmanilor ortodoc~i. Carac~~c: handJ.·

camata, dar mai eli &eama ~a 0 impo~t.ii dcosehiti reglementArii raporturilor juridice -pIor este rigorismullor . . dintre memhr.i familiei. Poligainia em admisA, musulmanuluiliber fiindu·j illgaduit sa " Siitii ("sectan-p.i") sint par~anii lui Ah, care il alese~a calif ~i ~.cu vre~~ a~ aiba ,paU:U ~'(,~ii, iar sclavului numai dou~. Clsitoria nu are caracter religios. Ea conata " aju~ S8. formeze ~i ei 6 sectA, mult mai impor1Anti decit aceea a haridJ1tDor. ~Iltu au dintr~un cOld.tact eu doi marton, la incheierea ciruia femeia nu este de, fat a ,dar i~i are a'trihuit Jui AJr 0 cinatire egala cu aceea datorata lui Mahomed. Din Hadlth n--au acceptat u'n reprezenumt. Accsta trateaza indeosehi prohlema dotei. pe ca=e giner'el~ trebuie's<l ': ~Z, '" decit acele'i-elatAri traditionale care proveneaude Ia Ali, de Li Flitima !}i de la descend en-dea miresei, nu invers, cum Be Uitimpll la noi. Femeia nu Be poate ciisatori in nici un caz lii ,Bcestora. Cum inBii descenden'-pi lui Ali Be stingeau unul cite unul , ~d, posibili.tate~ de eu un harbat de alti · credinta. Bru:hatul Be poate' casitori cu 0 fetncie cre~tinii sall a' inlatura pe Omeiui, - ~iitii, probabil sub iniluenta me~ului ibde0-o:e!}tin. ~l-aU

, evreica, deoarece acestea ,-Partin religiilOr cate au acripturi ~te. Dezlegarea ciisatoriei pUB toatA nidejdea in venirea uimi imam descend~n.t -din Ali, ~ eta ascuna llndeva Be poate face cu mare uf$urinti in ceea ce 11 prive~te pe barbat. Acestuia ii eate suficient ~i va apirea la momentul opor~.m , pentru a re8t~ih ~epta~ea ~l pa~. Eate imamul sa 8puns -80tiei sale de trei od: "te repudiex" ~j' cisatoria eate dezlegata. Recasatorirea Mahd~ care face figurii de Meals: in 8eeta ~ jjta. eu femeia repudiati in felul acesta, eate aspru criticata .de !}colile de interpretare a T Siismul s-a .ram meat Cll nemea to numeroase secte. Dmtr.e acestea, mai impQrtanti dieptului musulman. iFemeia are asigurate . prin legea islamiea drep~ri1e asupra" averii cate' seew i.nnailiFilor, care a jucat un mare rollTI istoria Africu de Nord ~i in Orient in sale proprii ~i cillar uupra dotei pe care a primit-o . Voalul negro'pe care il pearta pefata: timpul clueiadelor. Secta. are un ~aeter secret. Memhr:n sectei sint hnpart:~t~ in gra.de

. musulm:anele orii~ence nu este prescris de Coran. El afoBt 1a inceput "O distin c.1.~ _ ~_!lJcio-jl~o"r '---_ _ _ _ --,--_'I~i----trebuie _ si _.BUporte anumite ~itieri religjoasc. Interprete~a Coranul in chip aleg~nc: lui Mahomed, apoi s-a extins ~i la alte femei. In familie utiil are, dupa Jegca ialamica, 0 Un persan neoplatonic, _ Ahdall~ ibn .Maiuiun, a dat un £Un~ent filosofic doctrInel autoritate ahsoluti. Totu!}i legea stahil~te ell aIll;lnUntune datoriile parintilor £a~a de 'ismailite. . " . .

' cupii ?i invera, precWD I?i regulile de urmat ill privinla tutelei asupra orfanilor. Legea Ismailismul a dat n~tere la nndul sau ,mai multor ramificatii. mai multor .sccte. talionului, alit de des tntihliLi la vechii semiri , a fost menpnutii Iii de legea islamica, Intre aeestea smt : carmati~ drurii f' j asosinii. Aceasta din unni i~ i datore~te faima dar induleita prin dispozitia potrivit carcia, in/ anuniite imprejurari , vinovatul poate cruziroii eu care memhrii sedei ifli exeeutau adversarii._ Numelc sectei vine de la fo1osirea scapa de p~deapsA platind 0 amenda: corespunzitQ·are. -, I. la initierea neofitilo,r a excitantului paihje, toxic, numit h~~l1 " . .

Legea islamica a dominat viata' poponreJor musulmane Beeole , de-a rindul, dar in In mareIe conflict. care a implirtit , in doua tahere pe islamililti dupa moartea lui vremea noastra lucrurile s·~u mm sthimhat. Statele musulmane au trecut prin' importan- Mahomed, ,s.au dat 'de-oparte un numar de credineio~i car~ au Tamas neutri. Sint a~a. te transforman. de oretin politic, juridic Iji social , care Lac ca legea musulmana sa-Iji numitii muta:dliFi C,neutri',). In sceolul a1 V~-lea ace~tia au devenit 0 'i\coalii de teologie

piarda in foarte..xbulte privinte important a pe ~C! a a:vut~ cindva. " tl speculativa eretic~, in 1.upw ell care s.a definit ortodoxia t eologjei musulmane (mot.e-- - ' -- . --.-_ . ..,..- ,.:<1 _ .• ,.~." ,~.~ k:allim).---Speeificul ereziei mutazilite a1.3 in ,,r:atioJ)~Wnu(", -siiu , adies. in interpretarea

? - scms~ ~I. SECTE-- _, . dogmdor cu ajuto.ru) rationam~telot filo90fiee. luau intend pina ;ttu,nci de catre Impletirea elementului politic ell eel reliO'ios in islam. ism a Iac"ut sa. ·se iveasca foarte '. ., . . . ' ¥ f· f

eo- 29. tntemeietorul sectei asasinilor a fost Hasan ibn Sabbah, eare pare sa J ost un eunnd tot felul de dezhinm intre Credincio~i, ajungindu.:oo ell vremea la 0 intreaga om invatat ~i eu importante scrieri it;ologice. A-trait in secolul al Xl-lea. Secta 8.'Iasinilor serie_ de 8chisme !}i 8ecle mahome~e. La aceastj:iCc)ntribllit ~i riispi'ndirea'" islamismului avea eara'etcr de societate secreta, ai card membri -depuneau juramint fata de conduca· afara din Arabia, di£eritele popoare devenite iBLimice insuljlindu'ii noua religie fiecare torni sectei I nurnit in evul mediu Batiinul de la Munte. Ocupind pozitii intarite prin in fdul Bau. Ne vo,u opri inBa, foart.e putin nu:rnai.l:t schismele ~isectete mai importante. muntii run nordul Persiei §Ii avind ca :a;ediu fortareata de 1a Alamut, · numitli .. cuibul

vulturului", asasinii faceau razii infrico ~a.toare pin1i la man departari ~i n-au putut fi Hcuidfitii (,tfebeliiU) au fost la inceput u~ grup de'weo 12 000 de ~edincio~i, nimiciti timp de 200 de ani de annatde putemice trimise impotriva lo,I:" Abia in secolul a1

care B·au &eparat de comunitate pe ·chesti~Dea alegerii califului dupi ueiderea lui O~m ~XIII-lea hanul mongol Hulagu a -izbutit sa~i :tdrobeasca. Sub raport doctrinar, asasinii

28. N. Mitro, Morala is/arnica oglindita in lucrarea "LU.clAO"yO<:" a lui Manuel at . ''', I~-lea Paleoiogul (1391-1425), hi .. Ortodo:iia"; XXV (1972-), ,nr, 3, p. 4.59-474;-D. . ~

~~~"'S"oaie;- S-mia{ia fem eii in istam}rm §i' creiti'lllrm,. in · ,,studii Teo}oglce'·'" IX ;--(1957), nt; .;--~.~.[. 'ilf

cautau sa-§1ijustifice metodde printr-o interpTt'tare i1egorica a legli musulmane. A,teptau ~i ei venirea Mahdi-ului; care sta ascuns, , i aveau ndua trept"e de mit-iere . Doetrina asasini· -lor -se mai pastreaza ,i astazi la uneIe seetc ~i " indeosebi la ~a-numitii khogiah 'din India ' (1:.&..R:~':' '':''r..~...Purgstall, HistrJ.fr:e ~4e. l, 'ordre:'"d~~_"d,~c~{,Ln..& ... f:rad ~ 1.:,,1: ~ellert ~i P. A, d~., . la·Nourais, Poulain',P~, 1833. 5·67 p . . ; .. : BA). \ . , .. ,' ,

~-

. 3-4, p. 244--25 L . .. . .", .

. -

168 ISTQRlA RELIGliLOR .

l

reprez?n~ntii ortodoxici mahomedane. De asemene ... a, 'II1ut.1zilit~~ ~4ineau . natw:" '"-' ,.',,.->= l)creatli." a ~oranului) care nu face decit sa lIreprezinre''- cuvin t".:J lui Allilh , ~~i comhiiteau docb-ina ptedestinatiel. Impotriva adep~ilor acestei sede, C<'Ie ou crau nicidecum neere­dincio ~ i . soan infiintat adevarate tribunaIe inchizitoriale.

In S:ecolul f1 XVII·Jea s-a ivit un putemic eurent rigorist f?i de revenire la vechea doctrin';l rnusulmana, ,in (onna in care aceasta 0 avea in ~coa1a hanhalitii. Muhammad ibn al·W.hhih (1703-1791) propovaduia un monoteism rigid ~i Be ridica impotriva cultului sfmtilor, venerarii mormintelor , impodohirii moscheilor ~i luxului 1n general. La inceputul 8ecolului treeut, wahhahitii au dea£a~urllt chiM ~i 0 activitate violenta. Ei au pus stiipinire pe Mecca l?i Medina; au dist.rus monumentele ""i mormintul lui Mahomed ~i au ajuns sA stapineasdi. intreaga Arabie. Devenind 0 primejdie pentru turci, ace~tia au dUB impotriva lor un riizhoi ·,{oarte lung, prin: Ali, pa~a al Egiptului, care a ., " ..• >.'- .

izbutit sa ·i infringa in anul 1818. ·Secta wahhahitilor a Cost numiti "proteatantismul islamismului", din pricina nizuintei sale de a dlirima tot ce era c1a:wt pe tIaditie in isla· mism. In Arabia mai exist a inca 'li astizi un numar ~estul de .. mare de adepti ai acestei secte.

8. MISTICA ISLAMlCA

a) Sufi3muL. Arahii nt!- s-au remareat printr-o deosebita inclinare spre mistico1:. MietiCa islamica a mElont in afara Arahiei , in Sma ~i m&;i alea in Persia, suh influenta misticii cre~ tine ~i a filo90fiei neoplatoniee ~i in'diene.In 8ecolele VUI-IX au apiirut ehiar

~i teolog] m~tici ~i m"drumatori ai ,-ietu· confempIatiVe,caoeeXeii1pluHaS8i1.· dill Basr.a (m. 728), Ibrahim ibn Adham Chmasan(m. 777), Dun-Nun al Mian din Egipl(m. 859) etc.

De pe la inceputul secolului al VllI·lea, misticii isJamici au inceput sa fie numi~i . sufift~ de la numele imbdidimintei simple de line. aspra ({ii!) pe care ace~tia . imitind pe c&lugarii cre~tini ~ obil?nlliau s-o imhra(fe ~ semn de re~untare la 'oriee fel de lux. Alte lJumiri care 8-au dat sufi~tilor au foat aeelea de fach;n (arab) sau deroi§i (peraan), cuvinte care indica pe omul SataC sau care a renunlat Ia orice avere piiminteaac.lL

Sufiamul a ajuIUI cu Vtemea llll fel de religie aparte, producind mulie neplaceri ortodoxiei musuhnane. Teologia sufista eate panteistii, ape<:ulind asupra cufundiirii in nonexistent a :(Jana) sau in .realitatea ah~lut8.. Unii sufi~ti au decla:at ell indriizneala.: ,,Eu sint Dumn~-eu". A~a eate caz_lI.L~u-=-m~~le mistic Husain ibn Ma.nsur al·HalIadj, care a fQst crucificat in anul 922la Bagdad sub acuzatia de.a,se fi ·declarat pe· sine· Dumnezeu>-''':- ·,\::--'' ~

N-au lipsit exageriiri1e niei'm ordinea pra~tic!, unU n:!~~i foloaind muzic.dnstrumentali, --dansurile , bau~e ame1-itoare, perv.ersiunile sexuale ~ mijloac~ de transpunere in .stariJ.e mistice. . Peno-u a feri ~i8tica isiamic.ii de ratl"iciri dogmatice, marele teolog musulrrian AI­Ghazali (l058-111~) a sisiematizat doctrina 'sufuti, pUnind-o de acord Cll orto·doria musuUnanii. Lucrarea sa Ren~ten~a 1tiintei- religiomc a devenit· codul misticii murul­mane. De asemenea in ordinea practicA, pentru a Be evita rat8.cirile de ordin moral, a-a cerut sufi~tilor sa se conIonneze ~, totul prescrip-pilor legii musuhnane. In felul aceata 8-a ajuns la fonD.~ea unor confrerii sau ordine religioa8e , care aveau ca &COp practicarea in comun ~ pieUtu prescrise de legea musulmana.

b) Confreriile religiOlUe. Cele mai multe conlrerii 81U o·rdine reJit.:: -,se musulmane ·

RELlGlA ARABILOR. ISLAMISMUI, 169

'li chiar'!n' vremea tl O~'KL':~ E1>::",sillt numer-osJ ~i formau numai din hirhati. Au uneori C:Uaeter de· adev81'IoIte online monahale, in genul celor cre'/tine ~i indiene. de~i monahlaml,l1 eate in ' )p.-.7,itic eu spiritul Ynvititurii lui Mahomed. Sufi~tii au fost cei dintii care iI-au organizat in eonfterii, fAdnd vot de siricie, ascultare ~i castitate. In general tnBA, memhrii conf:eriilor islamice sint ciiSatorili ~i traiesc pc la caBele lor, nu in ministiri30 • 0 dittO. &aU de mw multe ori pe .siptAmlnB., ace~tia lie aduna in anumite clAdiri ·speciale, unue executa BUb comanda ~efulu.i confreriei riturile reglementare aI~ ordinului. care COHat:ut din rugiiciuni in comun, spAliiri. citiri din Coran etc. ~n~n aceste rituri comporta invirtiri, dansuri, urlete ~i cruar alte moduri de exaltare mIBli c i, de unde membrii confreriilor respective au primit numeIe de ,,invirtitori", "dansatori",

"urliitori" etc. Sint cunp~!!ti in.~eosebi "d~~!ii .in~~ri" ai ,con~eri:i Ma~lawi~~. Unele ordine imping aut de departc exaltarea lIU~latilor , mClt ~ce~ba, PJtrzrndu~l sensiJ)1-

litatea corporalii, inghit hucati de aticIa sau carbuni aprin~i, i~i fac raw adinci, mB.ninca

~erpi etc. . . . Confreriile au avot ~j au un iol {oarte important in islamiam. Unde au avot actiVl-

tate pe teren economic ~i, in general, au intre~inut pietatea in popor, infuzind 0 viata. nouli islamismului oficiaI devenit formalist ~i sec.

. c) Cultul 4i~ti1or. In strinsi ·legatura Cl1 aceate confrerii religioaBe eate cul~! aCintilor (wan; llsfi.ntH), irnpotJiva caruia au luput hanhalitii ~i wahh~it~ , dar f~r~ n~cl un succes:u . Intemeietorii de . con.£rerii ~i m.arii mistici au fost cuJtlVa~1 ca afintl, ~

.. _ - 'mo~itrtele lor nu devenit locuri de pelerinaj. · Dealtfel am v;lzu, cum Mahomed insu~i a

devenit indata dupa moarte ohiectul veneratiei · credincio~ilor is1a~ci. Un~l~ ~ersoane au primit consaCl"area sfinteniei inci fiind in via~i: pentro a £i apo! ~ate Ultim. ~ultul sfintilor a dat n~tere la sirhitori, pelerin~je , dar ~I 1a unele supersbtll. care au achllTl~at CMacterul islamismului in vremea mai noua.

Islam~ul are de asemenea cultul reJicvelor. tar§. sa Ie atrihuie in.s8. importanta

religioasa pe care cre~tinii. 0 atrihwe relicvelor venerat~ de ei. Aatfel.' islami~tii au un pr.o fund respect pentru 0 spad~, 0 pereche de panto.£i iiI u,n mare nurnill' de frre ~e ~ar din harha lui Mahomed. De asemenea piistIeaza eu sfmterue unele autografe ale prunilor califi. Dar cea mai impOrtanta relicvi este atindardul verde al profetului (3angiak ~cerlf). piislral de calif· cit limp a ducat califatul (pini in 1924). Musulrnanii cred ea acest stindard' proVine din ·cer·l1·a. a 'foet dat lui Mahomed ca semn oJ victoriei. Cind porneau la n\zboiul soot, musulmanii aveau in fruntea lor stindardul profetuhii sau unul asemana­

tor de culoare verde.

d) BabumuJ f1 bahaismuL I~ 8ecolul al XIX·lea, mistica isla.miea a ~unoscut 0 nona

~i putemicii inflome in Persia prin habimn ~i bahaism, doui re.fonn~ religi~aae d~apre care s-a vorbit mult in ~irile europene ~i in America, unde au ci~tigat ~18deptl. BahlBmul este

le1"t de numele unui tinar, Mirza Ali Mohammed (1820:-18~0), care ~e dAdea pe ,ine co Bab, "poartA" prin care Be \ face cunoscuU: doctrina unamulUl ascuns(Mahdi),

·30. Printre confreriile mai imponante .sW.t: Qadiriya, Rifaiya, Mawlawiya. Shadeliya. Nachibendiya, Btkta5biya etc. . \.. .. . .

. 31. D. so~. Concepfia d~spr~ sfint.e~ie in islam ism ,; Cr!f.~nism. in .. Ortodoxia",

au l~at fiintii in secolele al XII~lea · ~i al XIll-Iea, A.a! '8"a i:n~ Apfu".;.t· ~i ~w:~ 'mai tirziu ''"'"''~ ~,,' IX (19:Ji);ilr. 3,p. 4'9~;.to~~'· · ,, - , .,\

\

170 . __ ~ __ ~~~~ __ ~~~~ ____ ~ ______ ~IS~T~O_R_J_A_RE __ L_I_G_I1~L_O __ R

"'-'Cum u ~e!e 'priritipi( ::tle ~abisliiu]uj n'eitUlfitmeau -glfv.'"emul persan!Bab, ~ fost are~ta~. S ~a p~·()J\os · o revo1tii hahistA reprimaU ' sing:eros~ Bah in8ti.l~i a -fost cxcculat la ? IUhe 1&50 . .

j~ l1biSrilul a fost · in~a 'in CUrlnd umhrit .de- · bahaisni-. Un succe ~[. al Jui Bah ;

supr:"!p~mit Baha Ullah" ("splendoarea lui "Dumm:zeU')i ' de ,la care ~i.;) 1ua~ numele hah<li.,,, (; ,,j, fiindalunga t din Persia . ~i.a continuat propodduirea in Turds, 8Jungind Ja Atlri.:mnpol lii i mtc'meind 0 secU noua. Doctrina lui Balla Ullah, care 0 rupsc:oe aproape ell

. tot1.l 1 (~\I i~lamismu l , avea caracter umanitar ~i pacifIs t. Guvernul turc 1.;1 ex ilat pe Baha Ullah la Sfintul Joan de Acra, unde a murit in annl 1892 . Fiul mai mare al acestuia, care ~i-a iual ~upranumele ,de Abd ul-Eahli Cnscrvitorul sp lendori:i"), a pre.lu;it conducerea bahaismu,ui , subliniind caracterul umanitar ~i pacifist at doctrinei hahaistc,3l..

9.CULTUL

a) Locurile de cult. Musulmanii i~i 'pot . faeerugaeiunile rituale in orice Joc .socotit

curat din punet de vedere religios .. Au avut inSii chiar de la i:heepu~ ~i c1adiri speciale, pe care Ie nllmeau masdjid (locul "unde se illgenuneheU

), din cate 8-a format cuvintul m08chee . .Moscheile principale, catedraJele, care _serveau pentru rugaciunile in ~omun; au fost nu mlte geamii {dj5mi}. Primul model de ' m6sehee t.a fonnatcasa de .rugaciune ~e 13 Medina din limpul lui Mahomed. Moscheile au de obieei 0 ti'.lda: Iii 0 &us. de rugaciune ,

. a caror arhite~-qIra fl l ornamentafle , vanaz"Ctlup~e supu"Se-de' 'Tiiurrulfrlani. Cupola fli min'are,tele (minora, .. ,far"), acele tumuri inalte de unde sr:n .~vestiti credincio?ii pen~ rugaciune, au devenit cu vremea pitt i constibltive !?i distinctive ale arhite~turii moschel­lor. Unele moschei sir;a t monum ente impun.atoare. De pilda, _~oscheea lui Omar din iemsalim este 'una dintre cele mai frumoase. A fost constniiti pc la anul 690. pe loc~ l

!. unde a fost templul lui Solomon. S4tgura <?rnamenta~ie a mOSch~il,or c,onsta di~ "arabescuri'\ decorati(£ormate din motive geom~trice ~i .f1orale, deoarece, dupa tradi~ie, Mahomed ~ fi interzis reptezentarea figurii umane ~i a animalelor. In.. interiorul moscheii, partea cea mai importanta 0 fonneaza firida {mihrilb}, care indica dire~~ia (k iblah) spre M_ec~, direetie &pre care trebuie sa &e. indrepte cred~cio~ii cind se _roaga. M08Chei1 ~

. ~~ ~ - . ht§e.~ i.si~t dealtfel ori~ntate 'spr~ Mecca '~ I astfel firida se apa: in fundul .m?sche~, j~ _ ~orma. ". ~·.''''-~.-.:'''' ile·~bsida care ie&f:ih afara zidullii; :/i.~e'asta: .firidoi. este: bogat omamentatil. /;Ii in lafa ei se

~, _ ... . " __ .. a_~ t?E!!! .~.~_~~~q~ pe caie 8ta imamul ~i. dirije'aza rugaeiunil~. .

b) Oficinntii cultului."-Gi-;'~ismul nu are un sacerdoliu propriu-zis. I mlim-ul ("eel _._ ee merge inainte") nu eate decit un cond!lc~tor al.,rugaciutWor.-publice fa cute in comun

. ... .de credincioi i. Lui i se cere sa aiba.- 0 via,ta morali ~i sl cw:aoasca hine ritu"alul cuJ!;ului musuim~ . . I~amu sint ' eel mai ' adesea" ca6~to~if( _~i nu ~ ~raca ' in .haine sp~ciale. Imamul 'care conduce rugaciunilepublice de vinerea f? i de la sarbatori se nume~te khatfb; eel care ' predid sau are un grad mal malt in conducerea comullita:t:H religioase se

nu~e~te ~eic (sheykh , ,,batrln''), iar ee.J ear~, aviiid a voce puternicii,' se u~~ii ~ virful

3'2. A. Bausani, Religi~n~' -nup~e jorte dall'Ijlam. La religione-Jj5bi !Jaha), in Castel· . .' -lani, Stona .. V" p.250-2 74, ;;i s. Fazek~ ~:Curtn te°innoitoare in islamismul contemporan,

""', ~·.r:l>'in ,:S tudii Teologic~"t· , >tV (1963), ru·."'Y'::.:£"'J;t;:555!......!)'fis'. ' .. ':'" .. ~ . .

I . . L

\ . \

,/

\

!tELIGIA ARABILOR. ISLAMISMUL' 1 71 , . i

baretului !}i cheama. credintioJ?ii III rugaciune, se nUJl"je~re muezin {muaz:zin}. Mosc:heile ~a.i mici 'ii i cele de prin sate au d ie un Si.ngui· o ficiant, care indepline/ite toate serviciile.

$e~I religios_al ~ei comunitat:i ma.i m an fie numc? te m uftiu sau c(J.diu (mufti, ,Judeca­tor" in limba turdi.; in arab a kadi) . Conducatorul cuitu lu.i islamic dintr-o rara Sf: numc~ te

' mare'mmtiu, avilld ,?i atribu'~ii ju de~a tore~fi. , In trecut aveall mare impc1'lan~iI in Turcia magistratii ~i teolo gu eruditi (ulamif,

" litiutorul"), in fruntea dirora ~ -:- d.ea Marele Muftiu (Shey~'h-u l-Islam), caruia califul ii incredin-p condticerea tuJtiror fuuctionariJor rd igio~i ai capita1ei. .

c) Riturile. Cel mai impC>It:mt rit al culhllui rriahom'edan este rugaciunea (salat), care trcbuic lacutii de cinci ori pe zi : dimineata, inaulte de rasaritul 8Oarelui, Ia amiaza, in mijlocul dup'ii '11fuiezd; se<Jl"a dupa.' apusul 50arehii ~idupa ciiderca intunericu lui . Momente1e in 'eare trebuie rostita rugaciunca sint anuntate de muez~ din virful mma­retului. i.

Inainte de' incepcrea nlgaciunii rituale au loe spi.lan. Aeestea Be' fae eu apa curat~ ~i la nevoie eu niaip., Se' spaIa fata, miinile pin3: la coate, se umeze~tecapul ell mtoa dreapta ucla ~ i ahia dupa aceea se spala picioareJe pina la genunchi. In cazuI unei impuri­uti gr~ve, 'cum ~ Ii de exemplu con tactul sexual , nu~ai 0 baie generaJa poate face pe credincios apt pentru rugiiciune, fhine1e trebuie sa fie ~i de cu rate. Petele de singe , saliva sau alte murdarii de pe haine fac ca rugaciunea sa fie meficacel3 •

Ritul rugaciunii comportii , intre aJtele, citiri din .. Coran ~~ anumite atitudini ~ i ,

gcsturi fixate de lege ~i care trebuie implinite intocm,aiJ" . Di~ aceasti caud., pentru a ' avea siguranta ca nu grel?esc, musulmanii prefera sa-Iii faca, rugii ciunile in grup , la moschee. Aiei i~i lasi incaltiimintea la u~a ~i se n~eaza in rindun inapoia imamului , repetind cuvintele Iii gesturile_ aeestuiaH .

Un loc dcosebit iI ocup,a rugacion~ de vineri la amiaza , delii vinerea nu este pen tru musuhnani '0 z'i de SR.rbato~e in in~eIeSul pe care il are Duminica pcntru ere~tini. La

rugaciunea de vincri trebU:ie sa fie prezenti ~el pu~ in 40 de credin cio~i, dar in cazuri

cxceptionale pot fi ~i mai putini , chiar !?i t:lumai cltev.a perscane. Pentru aceasta rugii ciune se recomanda 0 purificare generala . eu prilejul calatoriei la Mecca ~ una m ntre obligaliile prineipale prescrise de legea islamica - credinciosul mahom~an are de iroplinit. de asemen C?<l. 0 serie d~ rt!'ffi\ ~tre CAfe ~ i S.3~~~~~._~.~lUi mid, a .. un~j,.,.oi sau a unci vite mario " .•.... . . . _, _ . .

Alte rituri musulmane sint intilnite in diverse imprejurari ale 'victii: na~tere , casii­torie, moarte , dar acestea nu Iae parte propriu-zis din cultul musulman ~i sint cel mm adesea ram~ife din practicile religioaae preislamice.

d) Sii,.biitorile. Siirhitoarea religioasa a musulmanilor este vinerea , dar aceasta

nu, are un caraeter saern, ca Duminica pentio. creljitini sau. simh.iita pentru evrei. In aceastii

" 33. G. H. Bousquet, La. purete rituelle en Islam, in "Revue de l'Histoire des Religi ons". 1. CXXXVllI, 1950 ;·m . I , p . 53-71 (BA).

, 34. J. Chelhod , Les attitudes et les gestes de fa pn·ere rituelle dans "Islam, in ,ReVue de l'Hi&toire des ReligioDs", t . e LYl , 1959 , nr: 2 . p . 161 - 188 (BA) . . . ' .. 35. Dimitrie Cantemir- - ~i-a ara.t :"' ~ admirat-ia fatSi de modul .cum i;;i rac murulmanii ~ga~iunile (Siste!t1u~,Ja ,-( i~~oc"l71.~!!a ,t:.Jigi~~ ,m uhq~'71I"Mr,i"""_ '" >_~d\.lccre "stu diu." in t::':-O.du,ct.iv ~i Do te de VirW:I Candl.":a.,;.Ed. Minerva , Bucure~ti. 1977, p. 260 - BA, ,BCS).

.. ,

172 ISTORlA RELIGIILOR

zi, fa am·iU."ii", ~"'l:t.ce rug~ci(ln6a"ln cOnlun Ia geamia ora~ului , dar munca nu Be intrerupe. Sinl apoi ~pte sirbaion prmcipaJe: ziua Of. zecea a primei IUDi musulmane,_ ziua- n8/iterii

l?i ziua m,oqii lui Mabomed. ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor pentru aiml wmator), Zillll destinulul 'iii nopti1e care preced Marcie ~i -Mieul Bairam. Mieul Baira!11, dupa denumirea pe care i-o dau turcii 'iii care se"mai cheama ~i l'lrup~rea" postuiui, are loc Ia 8fir~itul luIDi de post Ramadan 'iii dureaza uei zile. Marele Bairam este nsarbatoarea sacrificiilor" ~i are loe in timpul pelerinajuiui la Mecca. Familiile celebreazi1 acasl1 aceagta sarhatoare, in acela~i timp ~ i In unire spiritual! cupelerinii. Shbl1toarea dureaza patrn zile.

In noptile care preced Marele ~i Mieul Bairam, credin cio ~ii din toate clasele 80ciale se ad~na la,. rn..ol'ehei pilla in zorii zilei. Dealtfel taale sArbiitorile ,musuhnane incep <le seara, pe~tru eli lamusulmani, COl ~i Ia eYrei, zilla incepe la apusul soarelui ~i dureaza pina a doua zi Ia aceea~i ora. '.

Musuhnanii din nordul Indiei au uDele sarbaton speciale, ~iite, la. care iau parte msa ~i ~nn.itii ~i chiar ~i indienii nemahomedani. Partea principaJa a acestor 8it-baton, care dureazi zece zile . 0 focmeaza un lei de mutere, coDirtind din reprezentarea mart:ici"q· lui lui Hasan ~ i Husain , frii lui A.lf li' i deci nepotu lui Mahomed . llBa.8inati in imprej'uran tragice de adversaci.i partidei lu~ Ali:. Cu acest prilej au lo.c procesiuni co care alegorice. reprezen tind luptele eelor dOl martiri ~i monnintele lor. Credinci~~i.i jntretin in aceHte

_ __ -:zil~ in juruJ caselor foeuci ap~se' .ocarora .~ se .~~.':1-,~ ~u~ri m~c.e Iii imprejurul carOTa se danseaza. Se gasesc fanatici care sar prin flacm sau inghit carhuni aprin~i .

10. OBICElURI CU PRlLEJUL NA~TERll, CASATORIEI ~I MORTI!

~ Cind Be na~ te un copll, musulma~ obi~riuie8C sa-i ~ optea.sca 13 ureehe formula de mArturisire a eredin'tei musuhnane: "Nu eate Dumn~eu afara de A.llah ... ~' In ziua a ~aptea dupa n~tere ' Be sacrifidi doi b~rbeci sau doua capre, din a cator carne se dli 0 parte la saraci,. ~i se taie in chip solemn piinil copilului. Sacrificiul 'aespre care vorhim se practi ca l~ arabi ~i mainte de Mahomed ~i a fast ' preluat de tradi~ia mahomedana. Tot in ziua a ~aptea san in alta zi Be da numele copilului, care e8tc de obicei numele

----:~.: -' Iui Mah~~l e!k .. ~_ '~'lUi memhru al familiei aCI'~~~ia ori al personajelor importante ale ,!aditiei mU8Ulm~e. Cop~u~ es~.e apoi cir.cumcis, fie in ziua a ~aptea, fie ~ a pat;ruspn~­

---'zecca , fie in anul al ~aptelea, adica la inceputul celei de·a doua perioade a vietii. . Inainte de 'caaatorie, confonn unei vechi traditii , mireIe trebuie sa atea un tirop

. intr-un loc retras, fUnd pazit de cavalerii sal de onoare . In ziua in Care miceasa' eate dusa la domiciliul mireIui ~i in noaptea Dunlii sint implinite diferite practici c'u caracter ~agic. menite sa Iereaadi pc min de ·interven-pile duhurilor rele ~i sa Ie aduca Doroc. Dup! aceu, timp de o .saptimina, 80tia alA inchisi tn casa, iac bhbatul ata retraa de societate. Dupa ~apte zile, so'tii implinesc un rit de pW"ificare ~i apoi in~ep via~a ohi~nujl.i, . ' ' . . . . '

Cind se apropie moactea1 mllsu~anii ind~na pe' murihund sa pronunte formula marturisirti de' credinla, pentru ca sa nu 0 uite . l}i sa 0 'poata rosti exact cindva £i 'anchetat de ce~·.:~~ot ·ingeri. Nakir ~i Munkar. SpaIacea mo~lui ofac.doua per80ane de

.- '. acela~i sex. ~J~Q1iitti"'Cf-Ul.~i care cunosc hine ribJl aeestei operalii. Mai inainte nu Be platea

J j j. 1

· · ·l ... ····

i

! . ,

I RELIGJA ARABILOR. ISLAMISMUL 173 ! . .

nimic aceiitora pcntru niuncit'lo'f,-=(Ieoar~ce la ziua judecatii ae ~a line a¢lll1l"k 'did apl.:l1or· pioasi . Mortul eate apoi imhdieat intr-un giulgiu [a r a. cusitUri, pentru ca in ",iua i llV"ierii

sa se poatii al}eta cu ur~urinta in genunchi in fata lui Allah ~i sa-qi primeascii BCntinta. Pelerinii ohi£;lnniesc sa·~i ia co. ei la Mecca. viitorul giulgiu , pentru ca sa·1 inmoaie in apa

. Bf"w ta a it-vorului Zarnzam. Daca decesul &-'a produs dimineata, inmonnintarca. ·sc face in cursu} zilei, daca nU, a doua zi de d.iminea~a. Pe druloul spre cimitir imamuJ recita versete din Coran ~i din eind in 'ctnd Be opre~ te , iar credincio~ii repeta in cor ultimu} verset. In sficl?it, imamul se adreseaza aufletuhti mortului ~i ii Cere sa-~i fadl. marturisirea de ccedin'tR. a~a cum 0 va face in fats lui Allah. 0 persoana dintre rude dispundc pen tru

mort : ,rA crezut intr-un singur Dumnezeu ~i 'in Mahomed profetul sau". , ..... :':. Mormiptele 'mahomedane sint construite in forma de £irida, in ~a fel lncH: trupul

mortului .sa poata8ta pe partea drea:ptii ~i Cll £a~a spre Mecca. Deas-upra mormintului 8e ridicii un mu~uroi de pi'i.mint saUl la cei cu hunasiare) se construiesc"l'un fel de capele boltite (qubbo). In India existS. mocminte 'musulmane :rnonumentale. eonstrllite cu mare lux de arhirecturi , dar eum legea musuhnana inter.dee l~lonninteJe Bomptuoaae, cadavrele mor-tilor ilu ~tri nu Be afla in monumentele inse~j ci in boll i suhterane. dedesuhtul sau alaturea' de rponumente , satisfacindu·se aatfel cerinta legii ea monnintele sa fie modeste.

Ceremoniile Care unnead. inmonnintarii variaza dupa regiuni ~i nu se deosehesc mult de cele practicate in alte celigii. Doliul nu 8e obi~nuie~te. Totu~i , pe' alocuri se vopae.ec in albastru uncle veflminte sau parp ale corpuJui ~i nu Be schimba Y~~lIl.i.ntele mu·un anwnit interval de timp. . i: - ~ . -.- .

11. SlTUAflA ACTUf..L!. A ISLAMISMULUI

Dintre cei circa. 600 de milioane de musulmani36 , majoritatea tr"aiesc ui Extremu)

Orient ~i tri Asia Meridi~nala, 90% din populatia Indoneziei ~i Pakistanului frin~ musulmanL Acela!?i pro cent de llluSUhnani exist~ tn unele ~ari din Orientul Mijlociu (Turci~ Iran) Iraq, Afghanistan, Arabia sauditii, l ordania) ~i in Africa. (Egipt, Lihia, Maroc) . Numai a zecea parte dintre musuhnani sYnt adep~i ai ~iismului, majoritatea

fonnind.:a sunni1ii (ortodocl?ii), iar sectele contind pe un {oarte mie numac de credin·

ci o~i3 7 . . .... : ' ~f!"e"rc'~""~acterizeaza'"""l'if 'cliip~' ;' deosehit ~ul din ultima --3utade anieste tend.in~a a eada'pmre la nevoile himii m odeme. tendinta de modeiniz.ace a islarnismului . Schimharea aceasta nu Be face insi fara dificulti ~i, fara conflicte chiaro diEputele dintre traditionaliljti ~i mode~ti, dintre quodim Iji jaClid, luind uneon in Orient infiiti~8..ri

» ,­grave .

. 36. La. Congrt:sul Mondial Islamic tinut la Beirut in 1973 s-a apreciat numarul musuhnanilor la 570 dt: milioant: ("Re1azioni religiose" , Roma, an. VIII, nr. Z3, 3 marlie 1973 , p. 7- 8 - BCS). .

.3 7. E. Vasilescu, Starea actuaJa a ulamism;J.iui, in "Studii Teologice l', VIII (1956),

nr. 3--4, p. 260-270. . . 38. F. Rahman; International Religious developments in the present century !.slam,

in ' "Cahiers~Hi.~toire Mondiale'\ vol. II, 1955, nt. 4, p. 879 (BA); Kenneth Cragg, . Rerigit)'uJ aev·Hv;:;ments~~TJ.-lsl;--.::;::o~.~ ·FRe 20th Century,-1f"(JJith special fefi;ent:~r:;;:;~modern

11; ________ ~----'-__lI----IS-T-.O-R-I-A-RE-L-I-G-II-'-L-O-R-

.Ca "parinte'~ '81 Ji1i~c8.rilor reforin:i5t:e ' mu8Uhn~,e'este socont llltet esantul pereo"rlar~ C l;\.-~'Js.:ut sub numele ' de Al~A£ghani (1838- 1897)H, ciirtlia i-au nnnat Muhammad A!"luh (1849-1905), Rachi,d Rid. (1865- 1935) ,i Ibn Badia (1389-1940)". In. '. \~.;ria; mi'i/carea. de re£orma islamic&. (ul.{lhJ a produ8organizatia 'a~a-numip1or Ulama

r~I~)rmi~ti (1924) ~i curentul refonnator badi.swn41 • In India, dup3 re£ormaton ~a.i , ec},; ca Ahmad Sayyd Khan (1817- 1898), Sayyd Ami< Ali ,i ·alru, marele poet

. 'It:.!Stilman Muhammad Iqbal (1873-1938) a jucat uri mare rol in modemismul)ndian. In Turcia, reforrnele mo'derniste de sub Atatiirk (1881-1938) - suprirnarea cali£atului, :t trihunalelor '1i a ordinelor religioase, inlocuirea calendarului mU8111man ell eel gregorian etc. - n-au Wstrus religia islamica. ~i Be pare ci nici nu unnareau 8-0 distruga. 0 reactiune l,!I1potriva- aecatot refor,r:ne a-a, prodU8 in ult:ima>vreme. Astizi exisia in Turcia tnva:pimint religiosislamidn ~colile elementare !iii medii, precum ,?i numeroase ~coli speciale islamice, intre care cinci Institute islamice ~i dous. noi Facultiiti de teoiogie4l

. Confreriil~ religioase t'ii continua activitatea in mod dandestin ,?i altele _noi au luat flint! in acela!}i mod . . in Indonezia. tendinlelt moderniste ~i·au lieut aparilia la inceputul secolului nostru ca 0 consecinta a dezvoltii.rii politice in Sens nationalist. Mi~C3fea Muhammad.iya

UImarea ·intoareerea la Coran ~i la ortodoxia musulmana3 infiin"tind ~coli ~i instib.llii sociale de asistenta ~i avind ~i un grup feminin, AitO/"Q. 0 vie_ activitate deafa~oarii Liga tinerilor musuhnani4 3

. . .

Elementul . conservator pare totri~i sa r!'imtnli foarte puternic in t~ate tariIe musul­.-mane l indeosehi"tn · ceprive ~te exegeza corarucii, ~nde nn em acceptati critica literarii , ci ntimai 0 exegezii traditionala intemeiati pe autorititile care transmit marturiile ~i pe contiouitatea tranamite.rii44

• Totu~i , emar ·lji III centrol conservatismului musulman care este vechea Universitate musuhnani Al-Azhar din Egipt, S-3U produs in ultima vreme unele schimhiiri. Astle!,. in 1937, ac.castA Universitate a lost reorgall.izata pe ttei fa~ultati,

sec~lar world, 1n "Cahiers d'Histoire Mondiale", vol. III, 1956, nr. 2, p. 50.5 ~i urm. (BA); G. E. v. Grum:baum, Das geistige Problem dl!T Verwestlichung in der Selbstsichst der arabischen Welt, in "Sacculum", X. 195 9 , Heft Ill , p. 289-326 (BPP) ; E. Vasilescll, Tendinte moderniste in islamismul contemporan, in "Studii Teoiogice" , XII (1960), Dr. 9-10, p. 627- 6.51. · . .' -. . ... '-"'~ "!l"'1; :";'-' .. ...,.. ... .- •.• •• -. .- .'--' . • ~.;,......- . ~.'-' '""

39. P. Giulio .Basi:Ui-S<:ni,-O.F .M., Sa y yid el·{)in ai-Afghani. Saggio rul suo conceUo della religione, in "Orient.alia Christiana Periodica". Roma, 1959, vol. XXV, I-II, p. ·5 ~i unn. (BA) ; Homa Pakdaman, Djamal,Ed-Din Assad Abadi dit Afghani. G.-P. MaisonM neuve et ~rose, Paris, 1969, 385 p. (BA h

40. Ali Merad, Ibn Badis commentateur du Coran, P. Geuthner, Paris, 1971,267 p. (BA). '

41. Idem. Le reformisme mumlman ~n Algerie de 1925 a 1940. Mouton &. Co., Pari" 1967, 472 p. (BA), "

42. S. Dirks, Islo;m et jeunesse en Turquie d 'aujourd'hui, Libr. Honore Champion, Paris,1977.p.147 $iunn. (BA) . .

-:43. P. E. de Joselin de Jong, Religioni dell1ndonesia, in Le civilla deU'Oriente, vol. !II, p. 932 (BA). \ .,

44. J. Jomler • .9~"t, Le commentaire coranique du Manar. Les tendences.modernes d~.,;,! 'r*-.igese. £Qrt}.~.iqp.e,,,,~n.\ r: rypte,.£ . .,...~, ... ':-t ,."'; ";"\:nn~uve. Paris; 19 !\':1. Avant~Prop,o~,.,.,~t~;;..;k1i.~ · . ~l passim (BA). . - ' ::.:' \ . . . ~ . , -_. ~

\

I I

I

RELIGlA ARABILOR, ISLA:,;ISMUL 115

'-'noi materii au 'fost in~oduse in program ~i, incepinddin 1955; sitl"i admise ~i sbid~nte. Dar ahia prin'Legea nt. 103 .li_n 5 iulie 1961 s-a produs 0 reorganiZare radicals. a aeestei Universitil1, 'cretndu-se faculta~i de studii nereligioase ~i modernizindu--6e faculti~ile

• ; - _1 45 I existente, pentru a Ie adapta 1a :levoile ~ctu<lle ': \ .' ~.

La noi in tar! ex istii comunitlt:i musulmane in Dobrogea inca din secoJuJ al XV· lea, dupa cum reiese din ln5C riplille de ope pietrele funerare ale monnintelor din curtea

' moscbeii Eama Han Sultan di!l Mangalia,. construiti probabiJ intre anil 1421 ~i 1441. Viata religioasi musuhnanii $-a intiirit tnsii in Dohrogea in prima jumatate a secolului .d XVI-lea, cind tu'rcii au facut coloniziri mai intense in tinuturiJe paduroase ale aeestei provincii, apoi poo imigrari de populatll musulmane din stepele pontice ~i din C~imeea, precum ~i prin imigrari ale tatarilor. . .;." I: ,. : • . " .. . " ' ~ ' _. .. ·:'2:·

, Actualmente, cultul musulman dinlRepuhlica SociaJistalRoma}ua beneficiazii de toate Iihertatile acordate de Constitutie ~i cste organizat conform Legii pentru regimul general al cultelor din 4 august 1948. Are un ~~f religios (Muf~~) .~i un Colegiu Sino~ (Surai.Islam) en sedinl la Constanta, precum I?I 82 de comuDitap de cult, cu moschel, geamii ~i mugiduri, dintre care unele adeviirate monwnente istorice ~i de arti , cum sint geamiile din Constanla, Babadag, Mangalia etc. 46 . , . . ,

f Islamismul a aparut in lumea arabi 1n tT~un moment de Cpza economic'a, political sociala: ~i religioasa. Mahomoo a avut marele merit Je a fi scsizat imperativele vremii sale ~i de a fi realizat unitatea lumu 'arabe , statui arah , printr-o religie unica, monoteist8.

In ceea ce priv~te pcrsoana int.emeietorului islamismului, mult de£iiiroata timp de o mie de ani47 , Be iodina astiizi a' Be expVca prin iniprejurarile speciale unele/comportari ale lui Mahomed, nepotrivite ell inalta misiune pe care ~i-o aBumase el: aceea de "trimis allui Du~nezeuu pentru ~ da popornlni arab ~i lumn intregi 0 noua religie. In orice caz, nu se mai' pune la indoialii sinceritatea lui Mahomed, niai ales in p~a perioada a activi-tatii sale, iar ca om politic a faCDt dovada de \calitati stralucite. .

In ceea ce prive~te doctrina tslamica , ~daca. _·iie oprim numai la ideea de Dumnezeu -idee malta de~~!r -fji.~pe_~~a !al' d~. polite~mul arab - .aceast.a-}dee~~}l1at_ in i&1a~· '. '" mi.sm 0 infAti~are speciaJa, potrivit concepp.ei. ar~ despre ~vinitate , Dumnueu ... devenind un swptn ahsolut, ale ciirui hotiriri au caracter de fatalitate ·.-Dealci~doctrina predestinatiei, ci.reia unii teolOgi musulmani nu-i gii.sesc temei in Coran .I\'i cauta sa apere islamismul " de 0 astfel de acuzatie. Apoi, Dumnezeul islamismuJui, Care -nu -oeste dedt

4.5. J. J. Waardenburg, Les uni~ersitt§S dan~ Ie monde arabe actuei, ·vol. I.,Mouton, Pari" 1966, p , 251- 256 (BA). .

46. E. Vasilescu, Cultul musulman in R.P.R:; in "Glasul Blserieij", -XN (1955), Dr. 3---4. p. 216- 219; Iacub Mchmet. Muftiul Cultului musubnan din R.S.R. (cd.) , Preunte mum/mane in Romania, Ed. Albatros, Bucurqti, 19.16, 36_ p. text + 80 p . ilu,tralu (BA, BeS). . .

41. Pentru {einl cum a fost cunoscut isIamismul in Occident timp de a mie d "'" :yll, .se p~ate ~edea .. . am.pla expunere fi.cuta de A. MaIvezzi tn ]ucr.arei"~ · s3. L ·islamisrrlQ ' e ·) .......... ~ 'cultUraeurope~, citata.m.ai sus (nota: 8).

i ___ ' __ ~ _________ ~'A'

I , ! i . i I ~,. "'':''

176 ISTORlA RELIGIILOR I

vechiul Allab, .d ,a:rabilol', ~Rtc alit d~ depute! de lumcf"8.ti~-cie neapropikt, tfiCit nu are nici

o asemanare cu.!ata., no:~tf1l,:'l.1 :re~tinaor , care este in ceruri, dar este ~ i in lumea 8ufedn­telor, noastre prln FlUl Sau ~l pnn puterea de viata diit.iitoare a Sfintului Duh.lslamismul cate stram de misterul tc;ni tar ~i de aJt,e mistere, dar se resimte actinc de aceasta II- sa • d '. I' I P In ogmanca, In mor<l a ~l in cultu san . ", .

Desigur, islamismul are lli multe pirp bune,· pe care a.r £i i,;corcct sa· ·nu i le recunoa~tem . 0 religie care impune rugiciunea, ·postu.l, milostenia a pu tut avea 0 huna inriurice asupra, Ct'ediflcio~ilor 'siL Pc multi i .. imprcsionat indeosebi bpectacolul mmare­telor svel~e , din v~ful c~ora muezmul anun~.ii de cinci on pe zi ore1e ' rugaciunii, pr:c~m _fll punctuahtale~ eu care musulmanii se achita de ohreej\¥de acea8ta ohligatie

!_~",~~:'. ' . ~' rehglOasa. D.~.!~. ~fhu~e ~~ uiUm. ci ~duiala isla..m.ic<1~ ~ .. ruga,duni.i de cinci on pe z.i . _cste .Iuab~. dm tradl~la vletn monahice~ti , cre~tine ~i n..am putea spune ca, intr-o viata

trepI~anta cum este aceea a tarilor civilizate moderne, se mai poate respccta 0 rinduialii vaIabilii pentru minastiri ~i pentru oamenii mai putin ocupati.

. Isl:unismul a con tribuit de asemenea Ja imhunatatirea situatiei pe care {eme.ile ~i sclavll 0 ~veau in Arabia ?reisl~mic.iL ~sl~mismul este msa 0 l'elig1e a harbalilor, 0 religie care ar~ In v:~ere pe harba~l, n~aJ el rugindu-se in m oschee ~ i numai ei intrind in ~on~er~de religioase, in vreme ce femeilor Ii se rezerva 0 via~a de harem ~i de oarecare· lIlfenontate sub toate raporturiIe 48.

. ? alta cal"acteristica a jsI~ismuJlJi este modul cum s-a raspindit aceasta religie,

potrIVlt comandnmentului profetului de a' face " razhoi stint" necre dincio~ilor. Astazi msa, in limIte tw, islamismul a trebuit sa renunte Ia teocratia care fonna odinioara principaIa caracteristica a tmor musulmane, mlJltumindu-se numai cu propaganda pe cart:< a fac confrerii}e r eligioase. ,

I n orice caz, unele scaderi sem naJate mai sus nu diminueaza nicidecum meritele reale ~Ie i~l~ismuJui, care. a for~at multi vreme ~i in unele tan mai fo~eaza ~i acum temelia Vle"tu morale, soclale !?l culturale. De aseIllenea trehuje recunoscute meritele reprezenta~tilor actuali ai" islamismu~ui care, inte1egind imperativele majore ale vremii noastre, VIn intru intimpinarea actiunilor Jarg ecumeniste intreprinse de Consiliul Ecumenic aJ Bisericilor, iau parte la toate reuniunile.interreligioase ~ i due 08UStinUti

luptii pentrn pace , intelegere ~i colahorare intre t~ate popoarele. .

. ~--. ~-.' .. :.,. : .. - ...... . .." ~ .

, BI BLIO G R AFIE

1. Lucriri de rcferin·pi

. M. Th. ~ 0 u t sm a ~i eolab. EncyclopMie de ['[slam, 4 vol., E. J. Brill, Leyd~n , A. Plear~, Pans, 1913-1936; cd. no~a, 2 vo L, fase. 1-37, 19 60- 1964 (EA, BIT). _ H. A. R. G 1 b b-J. H. K ram e r, Shorter Encyclopaedia of islam, -E. J. Brill Leyden 1953 VIII+67Ip.(BA). ' . ' ,

;. ~8. M. Fahmy, .La condition de Ja femme dans la tradition et /'evolution de :lslamlS~:- Al~an , Pans, 1913, V+166 p. (BA). D.e~i vech~ c .Jucrarea aCeas ta este inca 'UU"tentil.. \ ... ~, .~'. ,

...... ;,. . .. -•. . >;..t~ :"t "' ' ."": "-. , .. \ . '."'~'Tl .. ~ .•.. ~',

I

r ! !

I

I·

I I I

IU:L1GIA ARABILOR. ISLAM1SMUL 177

2. Religia. arabilor mainte de. Mar.:~med .".~.-.

S. M 0 sea ti, Histoire e t· civilisation des peupfes semitiques, Payot, Paris, 1955, p. 176- 222 (BeV-SDU); trad. E. Costesi;:u, Ed. Meridiane , BUCUTe~ti. 1975, p. 210 - 2G4 (BA, BCS). - J. Starcky, Palmireniens, NabateerlS et Arabes du Nord avant "Islam, in Brillant-Aigrin , Histoire, IV, p. 20Ij-237. - A. Jamme:, La rdigi on sud-orabe priislamique, in Brillant-Aigrin, Histoire, IIV, p. 2 39-307. - B. Burchard, Di, S dhne lsmaelr. Geschichte und Kultur da Araber, Koehler & Amc:l.ang, Leipzig , 197 1 , 2 74 p. (BA).

3. Oespre islamism in general

L Getdz iher, Vorlesungen uber de n Islam, ed. a II-a , K. Winter, Heide:l berg, 1925,406 p. (BIT, BSf.S); idem , Le dogme et fa foi de I'lslam, trad. F. Arin, ed. neua , P. Geuthn er, Paris, 1958.) VIII+3.,l5 p. ·(BA). - E. Mo n:t- d ·; L'lsla", Pay"Ot,-Pari"s, 19~5, 160 p. (EA, BFI, BIT, BSf.S). - C. Snouck-Hurgronjc:, Der '{slam, in Berthe let · Lehmann, Lehrbuch, I, p. 648- 756. - M. G au d e fro y- D e mom ~ y n e 5 , Les in s titu ­tions musu!manes, ed. a II I-a, Flarnmarion . Paris, ' 1958 ,221 p . (BA,). - D. Sou r d eJ , L 'Islam , ed. a VIII-a, PU F, Paris, 1972, 128 p . (BeS). - G. E. von G r un e bauffi , L '[slam m ediivoJ. Histoire t:t civilisa tion. trad. O. Mayot , Payo l , Pari s, 1962, 3 79 p. {BA}. - P. M. H 0 1 t (ed. ) , The Cambridge Hist ory of Islam , 2 vol., The Universi ty Press , Cambridge , 1970, XVlI I+ 815 p. (l) , XXVI+966 p. (II ), (EA, BFI). - A. Schiro me l, Islam, in Blec:ker-Widengren, Historia, II, p. 125·-210. - M. Guidi,La religione dell' Islam, in Cast eUani, Ston·a, V, p. 1- 177. - D. ~i J. Sou r de l. CilJiJizatia Islamului clasic, 3 vol. , trad. A. Deeei, Ed. Mcridlanc, Bucurq:ti, 1975 (BA, BeS , BCU, BFI). - R. M . S a v 0 r y, In troduction to Islamic Civilisation, Cambridge llni •. Prcss,- Gambriclge.- -. -.,-_._._-1976 , VllI+204 p. (BA). - D. C·a n t e m i r, Sis temul sau in t'1 cmirea religiei muharn m e-dane , trad. stud. introd_ ~i note de Virgil Candea., Ed. MineI:v.a, Bucure\iti, 19 77, LXXJV+ 687 p. (BA, BeS. BCU, BSf.S). - A. M iqu el, L 7slam e t S4 c ivi1isation~ VI/-e-XX-e siecies. cd. a n 'a, A. Colin, Paris, 1 9~7, 600 p.' (BA) .

4. Mahomed I

R. Dla c here, Le pro bleme de Mah omet, PDF, Paris, 1952, VIII+136 p. (BF).­W. M 0 n t g o m e ry Wa t t, Mah omet a la Mecque, trad. F. Dourvil, Payot, Paris, 1958 , 220 p. (BA); id'em , Mahomet II Medine, trad. S.-M. Guillemin- F . Vaudou, Payot, Paris, 1959, 408 p. (BA). - M. G a u d e friO y - D e mom by n e s, Mahomet, A. Michel, Paris, 1957, XXlJ+709 p. (BA, BCS, BF-;-·BFI).- T. Fahd, Naiuan ce de ['Islam. Ongine et vo cation d u f onda,eur de l'Islam, in Puech, Histoire, II , p-;-E?46--694 (BA).

. 5. Coranul '

a) r raduceri

J. ~ ...... ' : .:. • ....:C;. " ..... :, '-.~I·.~·r:· ~' -::-~' ,.~: . .

M. Kasimirski, Le K oran, 2 vo1., E. Fasquelle, 'Paris , 1921, XXIV+2 78 p. (I), 255 p. (TIl. (BA, BF; ed. noua, Gamier-Flammarion, Paris , 1910). - S. O. I so p es c u, Cor-anul, Cc:rnau1i, 1912, 5S9 p. (BA, ,BCS, BIT) BSf.S). - E. M o ntet, Mahom e t. Le Comn, Pay a t , Paris, 1929, 895 p. (B A, BCS, BCU, BSf.S). - D. Masson, Le eMan, Gallimard (La Ph!iade),Paris , 196 7, CXV+I 087 p. (BCS). - M.Hamidullah,L, Sain t Coran, text arab ~i tra(t, ed. a VIJI-a , MihaJ. Yayinlari., Ankara,.1973, 8 51. p. {BP}.

b) Probleme in legatuIii. cu Coranul .

W. Rudolp h, Die. Abhiingigkeit des Corans vom Judentum undo Christen tum, w~ Kohlhamm!:l", Stuttgart, 1922, VIll+92 p. (BIT),""·"'R. Blachere, 171.troduct,·on au Coran, ed. aU-a, G.-:-..f. Maisonneaver" 1959.·XXX1II+31(i~~~ (BK): -==J:~·';;n'ier, Le

12 -lstorm ReligiiloT

1718 ISTORlA RELIGIlLOR

I ~o'men.ta ire cOTan iq:~~ C.': '!:'t"/I!te. G.-P. · 1;1ai:;:o~nl!'uv~. pani';r';S4. XVl+362 p. (BA); .... ~d em· . Btble e t Coran, L.:::! r ... dltlons du o Cerf, Pans, 1959, 149 p. (BF). :-- D. !d ass 0 n, Le Coran et In Revelation judeo -chretr'enne. 2 voL, A. Maisonneuve, Paris, 1958.448 p. ' (1),450. p. (II), (BCU--~DU) . - N. Koriboia, Le bien et Ie m'al.datu Ie Coran, Parts, 1966, 279 p. (BA).

6, Dilente monografii

E. De r men g hem , Le culte des saints dans z,'fslam maghrebien, ed. a IV-a, Gal1imard, Paris, 1954, ,Q S2 p . (BA). - J. Ch.cl hod, Le sacrifice' chez les Arabes, PDF, Paris, 1955,218 p. (BA). - T. Fahd. La divination arnbe, Strasbourg. 1966, Xl+617 p. (BA). - A. M e rad, Le reformisme musulman en Algi n'e, Mouton, Paris, 1967, 472 p. (BAl. - M. M a kr i, La, mystique musulm llne, in M.- M. Davy (ed.), Encydopidie des Mystiques, R. Laffont.,-Paris, " 1972, p. 391'7402 (BA).-J .. M:'"'Cuo-q Les musulmans en Afrique, G;- P. Maisonneuve et Larose, Paris, 1975, 522 p. (BA). - D. Masson, Monothiumc corunique et monothiisme biblique, Doctn"1Ier comparies, DescUe de Brouwer, Paris , 19 76, 824 p. - S. D irk s, lskzm et jeun esSf! en " Turquie d'uujourd'hui, H. Champion, Paris, 1977. 368 p. (BAl.