C6rard Denizeau

stereale picturii

rtfr

Cuprins

,,Misiunea supremi a artei consti in a ne elibera ochii de ororilece ne bintuie noaptea, de a ne vindeca de durerile convulsive

pe care ni le pricinuiesc actele noastre voluntare."Friedrich Nietzsche, Aso grrdit,a Zcrathustra

:rescc rnisterelor ' Pompeii

- tiere in descilrare

esleo de la Creccio. Ciotto di Bondone: picta misterul sacru

PIara tributului . M asaccio'rtAlnirea

miraculoasd dintre om 9i spatiu

-lociiArnofini . lan van Eyck

, indtoare de comori (false)

Siciuirea lui Hristos ' Piero della Francesca

lapcanele perspectivei

Tripticul Portinori ' Hugo van der Coes

,in savant exerci!iu de clarificare

Nastereo lui Venus . Sandro Botticelli

ini gma trupului feminin

Crddino desfiitdrilor . Hieronymus Bosch

J grddind a simbolurilor

Furtuna ' Ciorgione

Jn sens care ne scapd

6ioconda . Leonardo da Vinci

Jn mister inefabil

Crearea [uiAdom ' M ichelangelo

Saradd biblicd

Parnasul ' Rafael

O apoteozd profand

t6

20

2A

32

24

36

40

52

44

48

56

Meloncolio ' Lucas Cranach

O adevdratd fantasmagorie

Ambasadorii . Hans Holbein cel TinirRealitdli schimbdtoare

Turnul Bobel ' Pieter Bruegel cel B5trinlluzia Turnului Babel

Nunto din Cono . Paolo Veronese

Sub straturile de verni

Anotimpurile . C iuseppe ArcimboldoAcesta este un rebus

lnmormdntoreo c ontelui de Orgoz' El Creco

O stranie alegorie

Cino din Emmaus ' Caravaggio

Secretele luminii

Cddereo lui Foeton ' Peter Paul Rubens

Metamorfoze

ludito tdind copul lui HolofernCum se rdzbund femeile

Delft

Artem isia Centilesch i

84

a8

92

Naturd moortd cu tabld de 9ah ' Lubin Baugin

Mesajulascuns

Trigorul cu osul de caro . Ceorges de La Tour

Un mister poate ascunde un altul

Ospdgul lui Bcltozor . Rembrandt

Misterul unei enigme

Los Meninas ' Diego Velizquez

Ce spun oglinzile

Potopul ' N icolas Poussin

SfArgitul unei lumi

Fata cu cercel de perld . Jan Vermeer van

Misterele unei priviri fascinante

Firmc lui Gersoint ' Jean Antoine Watteau

O alegorie bine ascunsd! .Lzo

Diana ie;ind din baie ' Frangois Boucher

Fericire imaginatd sau aspiralie cdtre fericire? L24

leagdnul ' Jean Honord Fragonard

Cine sapd groapa altuia L2a

Sobinele' lacques Louis David

Scend de rdzboi, mesaj de pace

Peiscje de iornd . Caspar David Friedrich

O naturd nedescif ratd

96

100

ro8

LL2

L32

136

3 mairSoS - impugcarea revoltogilor modrileni ' Francisco de Coya

Vocile tdcerii r4o

Mareo odoliscd . lean Dominique lngres

O iluzie absolut perfectd L44

Pluta Meduzei' Th6odore C6ricault

Culisele unei drame politice L4a

Moorteo lui Sordonapal ' Eugdne Delacroix

Culorile violenlei r52

Furtund de zdpcdd . joseph Mallord William Turner

Forle intunecate 9i misterioase . 156

O inrnormdnfcre lo Ornans ' Custave CourbetCum sunt oameniicu adevdrat 160

lmpresie, rdsdrit de sodre ' Claude MonetCapodopera necunoscutd L64

lnsula mo4ilor ' Arnold Bocklin

Moartea, o enigme de nep5truns. ... t6g

O duminicii dupd -amiazdin parculla Grande latte. Ceorges Seurat

Tabloul enigmelor

Yiziune dupd predicd . Paul Cauguin

O viziune foarte stranie . L76

Talismonul ' Paul 56rusier

Cum a ajuns un tablou mic sd fie icoand. .. 18o

Noapte instelatd ' Vincent van Cogh

Misterul noplilor l84

Strigdtul ' Edvard M unch

Omul in fala neantului 188

Mdngiiieri sou Sfinxul . Fernand Khnopff

Un puzzle fabulos . .. L92

Friza lui Beethoven . Custav Klimt

Un misterios joc al corespondenlelor .......196

Femei lo scdldct ([es grandes baigneuses) ' Paul C6zanne

Viitorul picturii 2oo

Pdtrat alb peJond olb ' Kazimir Malevici

,,Ca in necunoscuturi sd ddm cumva de nou" 2o4

Cuernica ' Pablo Picasso

Un tablou poate ascunde un altul . . . . 2og

lmperiul luminilor . Ren6 Magritte

Si dacd totul nu ar fi decat un vis? 2L2

lndexul pictorilor

Fresco misterelor . PomPeii

lnltierein descifrarelncremenite, pAni la sipiturile din secolul al XVlll-lea, in giulgiul lor de cenugi intiriti, nenumiratele

vile din Pompeii se constituie in tot atAtea mirturii ale unei comori materiale distruse in citeva ore, pe

24 aLlgustTg, de teribila erupgie a Vezuviului. Dintre toate aceste regedinge private, care rivalizeazi

una cu alta prin lux gi proporf ii, cea mai cunoscuti gi mai ciudati nu este alta decdt Vila Misterelor,

descoperiti, in r9o9, intr-o stare de conservare cu totul excepgionali.

O capodoperi de conservareTermenul ,,vili" nu trebuie si uimeasci, somptuoasa

re5edingi cuprinzind nu mai pulin de nouizeci de

camere! AvAnd aproximativ trei secole in momentul

tragicei sale inviluiri in cenu;i, Vila M isterelor pare

si se fi bucurat de geniul celor mai iscusili decora-

tori din ora5, de-a Iungul diferitelor epoci care au

marcat istoria picturii din Pompeii. Pe cei patru

pereqi ai amplei camere, de aproximativ 35 m2,

desemnati cu indiferengi de arheologi prin numele

de triclinium (sali de banchet) sau,,salon de cere-

monii", se desfi5oari faimoasa Frescri o Misterelor,

realizati in cea mai mare parte la mijlocul secolu-

lui I i. H, Pistrat ca prin minune 5i intrerupt doar de

spaliile destinate ugilor ;i ferestrelor, ansamblul

cuprinde zece scene, ce reunesc douizeci gi noui de

personaje in mirime naturali, care probabil ci se

dedici practicilor rituale ale cultului lui Dionisos.

Remarcabil ;i prin gralia incredibili;i fineqea ele-

ganti, dar gi prin senzualitatea mistuitoare $i cere-

brali, ciclul ezoteric se bucuri, pe buni dreptate, de

o reputalie universali.

O iniliere cu totul misterioasiFaptul ci cei mai buni speciali;ti in arta din

Pompeii dezbat de zeci de ani adeviratul sens al

acestei fresce spune suficient despre dificultatea

de a trage concluzii. Nimeni nu se indoiegte cieste vorba aici despre o celebrare fastuoasi, dar

marea intrebare rimine cea a subiectului acestui

ritual straniu. Pregnanti, ademenitoare, dimen-

siunea erotici face, firi indoiali, trimitere la

L2 Marl e mistere ale picturi

ipoteza unei inilieriin misterele dragostei. Dar cu

ce ocazie? Ceremonia lascivi de ini!iere a unei

tinere in farmecele senzuale ale iubirii carnale sub

egioa lui Dionisos, divinitatea unor practici greu

de marrurisit, sau simple pregititi pentru o cere-

monie de nunti?

Pove;ti de descifratin fata acestei lucriri pe cit de nonunrentali, pe

atit de en gmatici, privitorul are rot interesul siincerce si-i urmireasci progresia logici. TotrLl pare

si inceapi in extre rltatea stenge a peretelu , prin

citirea programului ritual, sarclni incredintati unul

bilat dezbricar, severirarea matroanei care il supra

vegheazi, in stinga, f ind imblinzlti de gestumatern al tlnerei care i pune nina pe umir. in fatalui, o slujitoare se indreapti spre o alri fenreie, a5e

zari si vizrLti din spate, care execrLti ritul de pLrrifi

care sub p-ivirile celor doud preotese. Aici inrervine,rupind bruLtal caracrerul sacru al iragrnii, un birrinciudat, cu barbi, distinct de anturajLrl 1ui Dionisos, care's ninr esre lir: u"n-r . .oi r r. i L)acrot ,'-i i

cu rLrechie ascutire. Prirul cinti la nai, al doilea iidi si sLrgd unei capre gi amindoi aratd aceeasi lndiferengi fati de figLrra exrraordlnari a fenreiiirspimirtate care pare si vrea si fLLgi, in tln'tp ce se

aDrra .. va I Ce.lr.. 'dt oea<,r p r . s cr .t: .a

intinsi spre dreapta de un perlcol necunoscut!5-a s-.ge rr d' rL. te o .. J d ra avea r c epr6

zentarea unei singrre cerenronii, ci a unei inlintuirl

de doui ritualuri dlst ncte, la care par:'c t:Lago'i -': srdpir: a.ei, al or ra- . s

-a o" - Dioniso. i n: -'r ." Ser.fulgerati qi zejficati de Zeus L

inscrjind ritLrl in timp, muzica joaci ajci ..r ': .

danental, spectatorul descoperind,,)e ::-:::princ pal, lira ginutl de un silen incoronai c. .--.-

naiLrl, flautul lui Pan, din milnile ciobanu -, ::pe peretii urnritori, o tarrburlni sprijinita ce ,- :. :si en 5 niste clopotei (nrici chinvale) nrini.'. :.: :m e nadi goali.

,,La Pompeii, gi se dezviluieviaga particulari a anticilor,

a9a cum era ea,"

Madame de StaEI, Corinne sdu lrolid

:::x lnlltefu::: li.H., fresci de pe::-:rele de sL,d-vest,:t!Toocnr. 1 Misrer€lor, Pompeji

13

lesleo de lo Greccio . Ciotto Bondone (aproximativ rz67 -437)

A picta misterul sacruln secolul al Xlll-lea, in discreta cetate Assisi, viitorul SfintFrancisc a pornit pe calea spre gloria universali, aproape imediatconfirmati de transpunerea in culori a vietii sale 9i a opereisale in culegerea anonimi de povestiri Florilegiul faptelorminunote ole Sfdntului Froncisc. Bazindu-se pe aceasti sursi,Ciotto a pictat - probabil din n97 pAni in rz99 - ansamblulcelor aproximativ douizeci gi opt de fresce care reiau, pe pereqiibazilicii Sfintul Francisc din Assisi, legenda miraculoasi a luiFrancisc, ,,micul sirman din Assisi".

Poezia realismuluiChiar daci dovezile oficiale inci lipsesc, istoricii pic-

turii primitive italiene ii atribuie, in mare parte, acest

arsanblt subljnt lu Ciotto. baza-ou-si convingerea

pe caracteristicile sale inovatoare: afirmarea strilr-rcitI a unei viziuni puternic gi sobrr,L narative, determi-narea unui spatiu pre-perspectivi, marea frumuseleplastici a infitis irii figuriiumane. in amurgul EvulLri

Mediu, trei orage itaLiene, Florenga, Roma gi Siena,

dau na5tere primelor trei genii Cimabue, Pietro

Cavallini si Duccio di Buoninsegna - ale mireleiaventuri picturale europene. Astfel, intr-o etapiulterioari, pictorul {lorentin Cjotto di Bondone va

asigura, in special prin frescele din Assisi, o inraierate

a Floren;ei care nu va fi disputati decit in secolul

al XVI'lea de citre Roma.

Amprenta geniuluiin bazilica Sfintul Francisc, cele douizeci gi opt de

compozi!ii ale naosului preamiresc existenta lumi-noasi a sfintului local. Predica odresarri pdsririlor,

probabil cea mai cunoscuti piesi, transcende, prin

eleganta sa plastici 9i poezia sa fermecitoare, toategranitele realismului pe cale de a se naste. Dar lesiei

de la Creccio (episodul al treisprezecelea din ciclu)

ii revine rolul de a deschide perspective spa!jaleamelitoare, crucifixul de pe fundal gi strana dinprinr-plan fringind aparenta platitudine a suprafeteisale. Prin aceasti noutate, de o cutezanti uluitoarepentru epoca sa, artistul impune un naturalismincircat de spiritualitate, care submineazi traditio-nalul caracter static al icoanei.

Misterul Nagterii DomnuluiCel mai izbitor lucru aici este snrerenia voioasl a

unei asemenea compozilii care, prin jocul formelor si

al culorilor, restituie intreaga magie a misteruluiNasterii Domnului. Trisituri cu atit mai remarca-

bili cu cAt Biblia rimine surprinzdtor de discreti inprivinta nagterii lui lisus, singura relatare in detaliu,cea din Evanghelia dupi Luca, anrintind pur gi simpluc5, odati ce lisus s-a niscut, Maria ,,1 a infisat si

L-a culcat in iesle, cicj nu mai era loc de gizduirepentru ei". Pornind de la acest enunl simplu s-a dez-

voltat, in imaginarul colectiv, traditia iesle , a bouluigi a migarului, a pistorilor chemagi de ingeri si vinisi ilintinrpine pe noul Mintuitor.Pentru a picta aceaste sceni, Ciotto a ficut referire

d'recLb la legenda Sfin' u lu i Francisc, cars a grganizar,

in 1223, pentru sirbitoarea Criciunului, o reconsti

tuire a Nasterii biblice cu prezenqa obligatorie a unui

migar, a unui bou, a unei iesle pline de fin, a pistori-lor... Cunr iniqiativa s-a bucurat imediat de un succes

pop.Llar ur'as s' dsunaLo-, Ciotro ru a sova r si-iofere propria versiune, nu intr-o simpli groti, dupicun o desc-ie lege ,da, ci 'nrr o b serica.

in acelasi timp, el oferi posterititii o mirturie ului-toare despre practicile religioase a)e epocii sale. inaceaste prjvinti, nimic nu este mai revelator decitminutiozitatea detallilor acestui spagiu complex, cre-

dinciosji fiind agezati de o parte gi de alta a iconos-

tasului, a cirui deschidere centrali ne permite se

distingem femeile, a ciror prezenti in spaliul sacru

era interzisi I

16 Mar le rn stere a e piclur

lrm

:. .::: lo Crec.io, Ciotto di Bondone1:-:' -arivr298,fresci,23ox27ocm, BazilicaSfintul Francisc,Assisi

l,idr e-:::-:.:: -,