Istoria provinciei Kosovo

De la Dardania la Vechea Serbie

    In antichitate, actuala regiune Kosovo facea parte dintr-o provincie mai mare numita Dardania. Dardania era locuita preponderent de traci si iliri, pe care albanezii si-i revendica drept stramosi directi, iar spre sfarsitul antichitatii de o populatie romanizata. Din secolul VII insa, situatia demografica a intregii Dardanii se modifica radical.

    Triburile slave se asaza masiv in aceasta regiune si asimileaza populatiile locale danda nastere poporului sarb. Acest este si motivul pentru care sarbii considera Kosovo drept leaganul civilizatiei sarbe iar argumentele nu se opresc aici. Pana dupa cucerirea otomana centrul de greutate al sarbilor se afla in aceasta regiune, abia dupa cucerirea otomana sarbii incep sa fie impinsi spre nord, spre Voivodina si Banatul de azi. Dupa ce se elibereaza treptat de sub dominatia bizantina si bulgara, sarbii pun bazele propriilor state in zona de sud a Serbiei de azi (inclusiv Kosovo), Muntenegru si sudul Bosniei. In Kosovo se va dezvolta timp de 200 de ani puternica dinastie Nemanjic ce va impodobi regiunea cu o multime de biserici si manastiri frumoase, unele din sec. XIII.

   Referitor la realitatea demografica, asa cum era de asteptat, putinele documente din acea vreme indica in mod clar o majoritate sarbeasca in regiune. De exemplu charta manastirii Decani din 1330 mentioneaza un numar de 89 de asezari din care doar 3 erau albaneze, numarul total al populatiei non-sarbe din provincie(albanezi, vlahi, etc.) nu depasa 2%.

    Politica expansionista a imperiului otmoan atinge spre finalul sec. XIV si Serbia. Tarul Lazar ezita pe moment si se gandeste la o supunere pasnica in fata puternicului imperiu otoman, dar in timpul unei viziuni isi schimba radical optiunea. Se spune ca un inger i s-a aratat in vis si i-a oferit sa aleaga: sa moara in batalie dar sa-si mantuiasca sufletul sau sa se inchine turcilor, sa pastreze domnia, dar sa-si piarda mantuirea sufletului. Fara sa stea pe ganduri tarul Lazar alege imparatia cereasca si nu pe a turcilor. Povesteste acest vis principalilor cnezi si voievozi sarbi si hotarasc cu totii sa se jertfeasca pentru Hristos. Astfel sarbii trimit raspuns sultanului sa se pregateasca de razboi. In ziua de 15 iunie 1389 se da batalia decisiva, 11 pase au pierit in batalie, de asemeni toata elita nobilimii sarbesti, inclusiv tarul Lazar iar sultanul Murad a fost ucis de eroul sarb Milos Obilic (citit Obilici). Aceasta zi devine ziua nationala a Serbiei, numita in popor si Vidovdan. Atat Milos Obilic cat si tarul Lazar au fost canonizati de Biserica Ortodoxa, moastele sfantului tar se pot vedea si astazi in catedrala Sf. Sava din Belgrad.

Dominatia otomana

    Dupa batalia de la Kosovo, sudul Serbiei intra treptat in componenta imperiului otoman. Calvarul sarbilor abia incepuse. Daca la 1455 un registru turcesc referitor la taxe

constata existenta a aproximativ 13 000 familii sarbesti, 75 familii de vlahi, 46 de familii de albanezi, 17 de bulgari, 5 de greci, o familie de croati, la 1690 regiunea se depopuleaza masiv prin refugierea spre nord a aproximativ 200 000 de sarbi, in timpul "marii migratii". Marea migratie sarba de la 1690 s-a datorat represaliilor otomane impotriva populatiei sarbesti care se rasculase cu ajutor austriac in 1689. Sarbii plecati din Kosovo sunt primiti in imperiul habsburgic si colonizati in Voivodina.

Cum devin minoritarii majoritari    Dupa marele exod sarbesc din 1690, autoritatile otomane invita triburile albaneze, din nordul Albaniei de azi, sa populeze provicia Kosovo, ceea ce se si intampla. Insa abia la sfarsitul sec. XIX, albanezii reusesc sa formeze in provincie cel mai numeros grup etnic luat singur. Astfel conform unui studiu austriac, la 1899 era in Kosovo 48% albanezi, 43% sarbi, iar restul aromani, turci, etc. In 1912 Kosovo revine Serbiei care il elibereaza de sub tutela imperiului otoman muribund. Doi ani mai tarziu izbucnea primul razboi mondial, Serbia va fi ocupata de Austro-Ungaria. Multi albanezi se alatura armatei austro-ungare si incep o actiune de purificare etnica in Kosovo, peste 100 000 de sarbi se refugiaza in nord datorita atrocitatilor comise de albanezi. Tratatul de pace din 1920 recunoaste Kosovo ca parte integranta din Regatul Sarbilor Croatilor si Slovenilor (viitoarea Iugoslavie). Albanezii nu au acceptat situatia si dupa ce memoriul lor de dezlipire de Serbia a fost respins de Liga Natiunilor incep organizarea unor brigazi paramilitare (kaciak). In timpul ocupatiei naziste din 1941-1945, albanezii kosovari organizati in diviza SS Skanderbeg se dedau la atrocitati oribile, 40 000 de sarbi kosovari cad victime noii campanii de purificare etnica iar alti 100 000 se refugiaza in nord, intre timp aprox. 200 000 de albanezi din Albania se muta in Kosovo in casele refugiatilor sarbi.

Astfel la sfarsitul razboiului albanezii ajunsesera in Kosovo la 60%. In vremea regimului comunist al lui Tito, impus de Armata Rosie, Kosovo devine provincie autonoma (1946) iar refugiatii sarbi din vremea razboiului sunt relocati in restul Iugoslaviei cu interdictia de a se reintoarce in Kosovo. In schimb din Albania continua sa soseasca valuri de imigranti atrasi de nivelul de trai mai dezvoltat din Iugoslavia si de libertatea religioasa de aici (regimul de la Tirana interzisese prin lege orice cult religios in Albania). Astfel in 1981 albanezii ajunsesera in Kosovo la 77%. Dupa moartea lui Tito, perceput de albanezi ca protectorul lor (Tito era croat de origine), nationalismul albanez atinge noi maxime iar violentele politiei kosovare la adresa minoritatii sarbe determina noi valuri de refugiati din kosovo sa se indrepte spre centrul si nordul Serbiei.Razboiul    Situatia nu mai putea continua, in 1987 Slobodan Milosevici viziteaza provincia, sta de vorba cu reprezentantii minoritatii sarbe si intors la Belgrad decide sa ridice autonomia provinciei Kosovo. Faptul coincide cu nasterea organizatiei militare UCK, inarmata si finanta intai de Albania iar din 1997 si de catre CIA. Prin provocari repetate UCK va atrage interventia trupelor regulate a armatei sarbe in 1999. Dupa interventia militara a NATO impotriva Serbiei provincia Kosovo va deveni o zona cu viitor incert, o provincie condusa de capii fostei organizatii teroriste UCK, care, sub ochii ingaduitori ai asanumitei fortei internationale de mentinere a pacii, vor continua politica de purificare etnica impotriva populatiei non-albaneze din provincie.

ZECE MOTIVE PENTRU CARE KOSOVO NU AR TREBUI SA FIE INDEPENDENT

1) DE CE SA IA O PARTE TOTUL, IN TIMP CE CEALALTA PIERDE TOT?

Independenta provinciei Kosovo este o solutie maximala in care una dintre parti, comunitatea albaneza, primeste totul, iar cealalta parte, respectiv sarbii kosovari si Serbia, pierd totul. Acestia din urma nu vor accepta niciodata solutia, aceasta poate fi doar impusa si in nici un caz nu poate fi rezultatul unui compromis.

O asemenea solutie “planteaza” pe termen lung semintele nedreptatii, frustrarea si instabilitatea in regiune.

2) DE CE SA SE CREEZE UN STAT COMPLET NOU, DINTR-O “ASCHIE”?

Un Kosovo independent ar fi o solutie complet neprincipiala pentru granitele din Balcani, dat fiind faptul ca aceeasi independenta a fost refuzata altor natiuni in anii ‘90. Sa exemplificam aici cazul Bosniei si Herzegovinei, care conform acordului de la Dayton este compusa din doua entitati: Federatia Bosnia si Herzegovina (entitate musulmana si croata) si Republica Srpska (entitate sarba). Ca si Kosovo, Republica Srpska este un protectorat cu trupele natiunilor membre NATO in teritoriul sau. Exact ca si in Kosovo, 90% din populatie formeaza o comunitate etnica.

Strategic, sarbii din Republica Srpska, in calitate de populatie majoritara, au aceleasi aspiratii ca si albanezii din Kosovo: sa devina independenti. Dar in Republica Srpska, comunitatea internationala distruge toate simbolurile si structurile statale, chiar si cele permise de acordul de pace de la Dayton.

Republica Srpska este de fapt in plin proces de absorbtie intr-un stat centralizat al Bosniei si Herzegovinei, in numele proclamat al stabilitatii, multietnicitatii si integrarii europene, dar impotriva vointei comunitatii majoritare.

In Kosovo, la doar 100 km distanta, aceeasi comunitate internationala, face un lucru cu totul diferit: construieste un stat nou dintr-o “aschie”, tratand provincia Kosovo va pe un stat independent in formare. Exista vreo logica in asta?

3) DE CE SA “SE RUPA” CEL MAI MULTIETNIC STAT DIN REGIUNE?

Asa cum s-a grabit dezmembrarea fostului stat multietnic Yugoslavia la inceputul anilor 1990, cu independenta provinciei Kosovo, comunitatea internationala ar putea grabi sa faramiteze Serbia, tara cu compozitia multietnica cea mai diversa din Balcani. Daca majoritatea albaneza din Kosovo obtine independenta, ce fel de exemplu va reprezenta aceasta pentru majoritatea musulmana din regiunea Sandzak, pentru cea albaneza din

sudul Serbiei, cea sarba din estul Muntenegrului, cea albaneza din estul Slavoniei, sau cea maghiara din nordul Voivodinei?

4) DE CE SE PERICLITEAZA LEGEA INTERNATIONALA?

Este clar ca Kosovo ar putea obtine independenta doar in afara Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, in care atat Rusia cat si China si-ar folosi dreptul de veto (din cauza Taiwanului, a Tibetului si a Ceceniei). O solutie fara acordul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, ar fi o palma pe fata legilor internationale. Cadrul pentru rezolutia asupra viitorului statut al provinciei Kosovo, poate fi gasit in Rezolutia nr. 1244 a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. Conform acesteia, “populatia din Kosovo se poate bucura de o autonomie substantiala in cadrul Republicii Federative Yugoslavia”, azi Uniunea Serbia si Muntenegru. In Rezolutia 1244, “auto-guvernarea” este mentionata de 3 ori, “guvern propriu”, de 4 ori, “auto-administrare” o data, “autonomie substantiala” de 3 ori, in timp ce “independenta”, nu este mentionata in document. “Suveranitatea” Yugoslaviei este mentionata de 3 ori.

5) DE CE AR FI KOSOVO O EXCEPTIE FATA DE RESTUL LUMII?

Kosovo nu poate fi o exceptie. Este necesar ca viitorul statut al provinciei Kosovo sa fie tratat cu mare grija, atata timp cat poate avea o influenta asupra miscarilor secesioniste nu doar in regiune, cat si in Europa si in restul lumii: Tara Bascilor, Corsica, Tibet, Taiwan, Kurdistan, Scotia, Quebec, Tamil Elam, Abhazia, Ossetia de Sud, nordul Ciprului, Kasmir, sudul Tailandei, etc. Toate miscarile secesioniste din lume vor urmari cu mare atentie situatia din Kosovo ca pe un posibil precedent.

6) DE CE A INTERVENIT NATO IN 1999?

Datorita desfasurarii evenimentelor din Kosovo, incepand din 1999, independenta provinciei va conduce mai devreme sau mai tarziu la un Kosovo albanez – in totalitate monoetnic. In consecinta ar demola argumentele celor care au sustinut bombardamentele NATO din 1999, in numele “multietnicitatii” provinciei Kosovo. Razboiul din 1999 va fi vazute ca…o campanie istorica pentru independenta provinciei Kosovo, aflata la ani lumina de mult trambitata “interventia umanitara”.

7) DE CE ESTE PEDEPSITA SERBIA DEMOCRATA?

Autoritatile democrate de la Belgrad sunt angajate ferm pe drumul pro-european. Au obtinut un studiu de fezabilitate favorabil din partea U.E, adopta legile si reformele cerute de institutiile financiare internationale. Au stabilit o cooperare eficienta cu Tribunalul pentru Crime de Razboi de la Haga (toti cei acuzati de crime de razboi in Kosovo in 1999, sunt in prezent la Haga). Serbia a indeplinit toate masurile de securitate cerute in timpul procesului de reforma: respecta de la A la Z toate articolele acordului de la Kumanovo din 1999 cu NATO, in privinta retragerii structurilor de securitate din Kosovo; a dovedit o apropiata cooperare cu NATO in gestionarea emanciparii albaneze in sudul Serbiei in anii 2000-2001; a prevenit cu succes raspandirea violentei din Kosovo

in restul Serbiei in timpul masivelor violente anti-sarbesti din martie 2004, in Kosovo; au fost laudati de diplomatii occidentali pentru modul in care au gestionat tensiunile etnice din sudul Serbiei si din provincia Voivodina; au reformat structurile militare si de politie la standardele OSCE si a Parteneriatului pentru Pace.

Ei propun o solutie de compromis pentru viitorul statut al provinciei Kosovo. De ce este pedepsita (Serbia) cu pierderea unei parti a teritoriului sau, leaganul statului sarb, inca si azi caminul a circa 1300 manastiri sarbesti, biserici si altor asezari ortodoxe, multe dintre ele bijuterii de arhitectutra medievala? Ce fel de consecinte va avea un Kosovo independent asupra democratiei in Serbia?

Daca partea albaneza primeste maximum din ceea ce cere, in asa fel incat sa nu provoace noi noi tensiuni si conflicte, cine poate garanta ca sarbii vor asista si accepta pasivi pierderea provinciei? Insemna oare ca amenintarea barbarismului si a violentei triumfa asupra cooperarii interetnice si a tolerantei?

8) DE CE SA SE CREEZE UN AL DOILEA STAT ALBANEZ?

Independenta provinciei Kosovo si caracterul sau monoetnic, va insemna crearea unui al doilea stat national albanez din lume: natiunea “kosovara”, nu exista de fapt pentru Europa, ca inteles al cuvantului. Sunt albanezi, sarbi si alte etnii care traiesc in Kosovo. Pe de alta parte, conform UNPD, exista circa 5000 de grupuri etnice diferite care traiesc in 200 de tari ale lumii. Conform cifrelor furnizate de studiul “Minoritati de risc”, circa 509 grupuri etnice din lume se considera discriminate politic. Un numar urias dintre aceste grupuri, viseaza la autonomie. De ce o natiune – cea albaneza – sa aiba doua STATE?

9) DE CE INDEPENDENTA IMPUSA ESTE “SINGURA SOLUTIE PENTRU KOSOVO”?

Obiectivul cheie ar fi sa li se dea albanezilor din Kosovo un maximum de oportunitati si mijloace reale sa-si gestioneze viitorul fara a se simti amenintati, dar de asemenea fara a ameninta interesele altor grupuri, securitatea si stabilitatea fragila din regiune. In cadrul principiilor comunitatii internationale (fara intoarcerea la situatia din 1999, fara lipirea la alte state, fara partitii), exista o serie de optiuni care arata mai mult ca si compromis, decat o solutie impusa de independenta. O solutie dreapta este una aflata intre autonomia standard pentru Kosovo – inacceptabila pentru aspiratiile albanezilor – si independenta “plina”, “conditionata” sau ” imediata” – inacceptabila pentru sarbi si statul sarb.

Intre acestea doua, sunt infinite optiuni pentru Kosovo: autonomie substantiala, confederatie, Kosovo ca euro-regiune, modelul Hong-Kong (un stat – doua sisteme), Tirolul de Sud Bavaria, etc.

10) DE CE SA SE CREEZE UN NOU STAT INTR-O EUROPA “FARA FRONTIERE”?

Daca tot sud-estul Europei se indreapta spre integrarea Europeana – unde frontierele nu mai sunt “importante”, daca acest proces este in desfasurare si va fi finalizat in urmatoarea decada, de ce sa se creeze un stat nou in inima Europei? De ce sa se creeze noi granite, la un pret atat de mare, daca aceleasi granite vor fi desfiintate in decursul a doar cativa ani? Unde este logica integrarii europene in independenta provinciei Kosovo?

*Aleksandar Mitic este analist in cadrul Institutului Serbia si Muntenegru din Bruxelles. A fost corespondent al Agentiei France-Presse in Kosovo in timpul bombardamentelor NATO din 1999. Detine un masterat in Relatii Internationale – Analiza Conflictelor (Universitatea Carleton, Ottawa), iar in prezent este doctorand si lector in cadrul Universitatii din Belgrad.

(traducere si adaptare de Angela Tocila)

3 pm

Raspunsul la intrebarea “De ce se doreste crearea unui nou stat in Europa?” mi se pare simpla:Divide et impera. Sunt favorizate comunitatile mici, minoritatile sexuale si toate nazbatiile pe care le imbratiseaza diverse comunitati cat de cat consistente. Asta cica in numele libertatii de exprimare. Eu nu zic ca nu ar avea dreptul la o anumita autodeterminare (sunt roman si sufar fata de nedreptatile pe care le au de indurat cei care inca mai simt romaneste in afara actualelor granite). Dar, in afara problemei Basarabiei si a Bucovinei, nu as fi de acord, sa zicem, cu eventuale pretentii teritoriale ale Romaniei fata de vecinii unguri, sarbi sau bulgari, ci numai cu o sustinuta si hotarata campanie de impunere pe plan diplomatic a respectarii drepturilor minoritatilor romanesti din diaspora (domnul Mitic nu citeaza minoritatea romana in articolul dumisale, lucru care pe mine personal ma indreptateste sa cred ca, in continuare, noi suntem cei care ne sustinem cel mai putin conationalii si in acelasi timp ca ei sunt cei mai oprimati in Serbia, tocmai pentru ca nu au nici un fel de sprijin din afara).Din nefericire statul roman si nici noi, ca cetateni, nu ne sinchisim prea mult. Mi-e teama ca toate semnele acestea meteorologice pe care le-am infruntat anul acesta sa nu fie de rau augur…

2 Jeremiah // Sep 8, 2005 at 1:03 pm

Obtinerea independentei Kosovo-ului este in opinia mea un alt pas spre distrugerea statelor ortodoxe din Europa (Serbia, Romania, Rusia, Grecia, etc.), care sunt supuse diverselor presiuni din partea S.U.A., U.E., etc. Scopul marilor puteri este desfiintarea tuturor barierelor dintre state, inclusiv a celor religioase. U.E. se foloseste de eliminarea frontierelor dintre state asa cum vrea ea: cand interesul i-o cere (precum in cazul de fata), renunta la acest principiu, tocmai pt. atingerea scopurilor malefice. Cine considera ca Uniunea si alte organisme asemenea ei au fost create in scopuri strict economice, ar fi mai bine sa se gandeasca inca o data: ar risca sa-l transforme pe om in ceea ce nu e (dar

ar putea deveni) – un animal manat doar de satisfacerea poftelor si doritor de inavutire, scopurile lui finale, un biet dobitoc ce vine de nicaieri si merge nicaieri. Ar elimina din vedere faptul ca omul este dupa dar fiu al lui Dumnezeu, care are aspiratii superioare (mantuirea= dobandirea fericirii vesnice si preamarirea lui Dumnezeu). Revenind insa la tema articolului, nu vad nici eu justificata obtinerea independentei Kosovo-ului, care incalca pana si “principiile U.E.” de eliminare a tuturor frontierelor dintre state. Parerea mea. Fiecare este indreptatit la o alta parere, desigur, insa asta nu inseamna ca imi voi schimba convingerile.

3 berceanu // Sep 8, 2005 at 1:37 pm

E si vorba de ‘principii’ aici: Nu faci un razboi distrugator impotriva unei tari (Yugoslavia) ca pe urma sa recunosti ca motivele acelui razboi sunt absolut false (ceea ce din pacate asa e!)…Non sequitur: Dragut comentariul despre Paul Iepure, pacat ca nu-l putem comenta… :)

4 andrei // Sep 8, 2005 at 4:10 pm

Americanii au un singur motiv pentru care au rupt Kosovo de Serbia: rezervele minerale (crom, nichel si cadmiu); daca sarbii nu au fost de acord cu investitii de genul Rosia Montana resursele le-au fost luate cu tot cu regiunea in care se afla.

5 aldous // Sep 8, 2005 at 4:47 pm

Oare cand va fi un articol cu cele 100 de motive pt care Kosovo ar trebui sa fie independent?Stai ca aici se publica numai un anumit tip de articole. Am gresit cu intrebarea.

6 altermedia_ro // Sep 8, 2005 at 4:59 pm

Pentru aldous: de ce nu scrieti dvs. un asemenea articol si poate il publicam?

7 aldous // Sep 8, 2005 at 6:30 pm

Ca sa publici un asemenea articol, as trebui sa ai un mediu deschis la schimburi de idei; dc imi aratati un singur articol pe acceasi tema in care nu avem de-a face cu “poporul sarb obidit si victima a mai marilor lumii care i-au furat Kosovo-ul”.Ce se va intampla dupa un asemenea articol: vor incepe sa curga mesajele celor obsedati ca acelasi lucru se poate intampla Romaniei (tulai, Doamne, bozgorul atat asteapta).

Am discutat cu sarbi, albanezi, kosovari si mi-am clatit ochii cu lucruri care nu sunt in ziare. Singura treaba corecta din tot ce ati publicat am gasit-o in articolele despre minoritatea romana; cum a incercat romanul sa ii ceara sarbului sa isi ia bocancul de pe fata lui (o biserica, o carte in romana, un semn al romanitatii) incepe Mitropolitul poporului sarb, prieten istoric, aliat tradat, frate ortodox, victima a istoriei, sa spuna ca minoritatea romana vrea sa strice traditionala prietenie sarbo-romana; caci asa a fost

traditionala prietenie: romanul si sarbul de o parte si de alta – romanul sub bocanc, sarbul purtator de bocanc.Iubitorii de sarbi au avut cateva probleme la articolele alea dar sper ca le-au rezolvat si pot sari in ajutorul poporului prieten sarb de cate ori va fi nevoie. Dc cumva NATO va bombarda Serbia pt nerespectarea drepturilor romanilor ii rog pe baietii de la ASCOR sa puna mana pe rosii si sa arunce in Ambasada Frantei ca in vremurile de glorie din 99.

8 LeChuck // Sep 8, 2005 at 9:38 pm

Pai domnu aldous. toata media mondiala scrie 99.9% numai despre oropsitii de albanezi si de Kosovo si cat sufera ei. Articolele care implica orice vinovatie la adresa albanezilor nu sunt corecte politic, ca strica imaginea de minoritate oprimata. Minoritate care de curand a incercat sa invadeze Macedonia incercand sa bage zazania in acest micutz stat multietnic. Am un prieten care a fost la Tetovo care e un oras langa granita cu Kosovo si pe care albanezii au incercat sa-l invadeze venind din munti, ca nu-i asa acum sunt “independenti”, au “protectorat” NATO. Stii ce inseamna sa iti aperi casa in trening cu mitraliera pe acoperis zi si noapte? Acolo multi minori care sunt veterani de razboi si asta e valabil pentru toata zona Kosovo. Doar pentru ca domnii albanezi au mushkat mana care i-a hranit 50 de ani. asa ca scuza-ne te rog ca suntem intoleranti si nu vrem sa auzim 100 de motive pentru un Kosovo independent.

9 altermedia_ro // Sep 8, 2005 at 10:42 pm

Tot pentru aldous: va contrazic, dar NU aveti nevoie de un precedent pe Altermedia pentru a propune un articol pro-independenta Kosovo. Aveti nevoie doar de argumente. Or, ce-am inteles din mesajul dvs. este ca “Kosovo ar trebui sa fie independent, pentru ca sirbii au ceva cu romanii” (?!) Imi pare rau, dar sper ca celelalte 99 de motive sa fie mai solide decit acesta.

Altermedia nu are vreo “dragoste neconditionata” fata de sirbi, am demonstrat-o publicind si materiale critice la adresa politicii lor (dupa cum ati observat – cazul bisericii din Malainita). Daca exista mai multe articole pro-sirbesti in sectiunea ‘Yugoslavia/Kosovo’ este pentru ca incercam sa oferim si puncte de vedere diferite fata de mass-media oficiala care i-a scos pe sirbi tapi ispasitori pentru toate nenorocirile care se petrec in Balcani de 100 de ani incoace. Asta nu inseamna ca nu putem gazdui si puncte de vedere diferite, totul este sa fie argumentate.

10 nimeni // Sep 9, 2005 at 9:22 am

pt. Jeremiah si Demetrios….Am citit ( din nefericire) in ultima vreme mai multe opinii similare si din medii diferite, conform carora se pare ca se urmareste faramitarea pe cat posibil a statelor nationale unitare prin exacerbarea(cu ajutor din afara granitelor statale) manifestarilor minoritatilor nationale sub umbrela nerespectarii drepturilor minoritatilor decatre populatia majoritara sau inexistenta acestor drepturi in constitutia acelui stat, sau prin invrajbirea comunitatilor religioase sau chiar intoleranta intre culte. Intr-adevar divide et impera este aplicat, cel putin in ultimele decenii, cu multa eficienta. Scopul este

controlul politic , economic asupra unor regiuni geografice cu resurse naturale, lupta intre diferitele sfere de influenta. Toate aceste tipuri de controluri se pot realiza eficient numai daca cetateanul devine…controlabil. Aici intervin o multime de mecanisme care influenteaza subconstientul individului in sensuri..controlate: slabirea simtamantului de apartenenta la o natiune, rasa, cult religios, mecanisme de insingurare a individului, nu mai este sociabil…etc…aici se poate discuta enorm

11 aldous // Sep 9, 2005 at 12:29 pm

In privinta conflictului in Kosovo, pozitia dvs mi se pare clara: sarbii au fost furati, sunt victime etc. Sa nu ne ascundem dupa deget; nu e un articol care sa spuna altceva.Nu ati inteles deloc exempul cu situatia romanilor din Serbia. El era edificator pt felul in care statul sarb (cu sustinerea majoritatii poporului sarb) trateaza minoritatile indiferent care ar fi ele; iar dc in privinta albanezilor iubitorii de sarbi considera ca au muscat mana care i-a hranit (asta da mod de abordare politica, servitorul kosovar albanez a incercat sa-si depaseasca conditia in fata stapanului), ma gandeam ca in privinta romanilor nu vor spune la fel si vor vedea lucrurile din alt punct de vedere (subiectiv dar macar altul).Totusi, eu as spune ca romanii din Serbia incep si ei sa muste mana care i-a hranit. Suna cumva jignitor? iata cum simt alte minoritati lucrurile astea de 20 de ani.

12 Cruciada // Sep 9, 2005 at 12:30 pm

pentru aldous: daca doriti sa vedeti articole pro-SUA sau pro-Albania in cazul Kosovo cititi articole de gen in 90% din ziare si publicatii.

eu cred ca scopul Altermedia este de a arata si cealalta fata a monedei. in media oficiala ni se ofera doar o anumita latura a problemei. eu unul nu imi doresc articole “corecte politic” pe Altermedia deoarece acest gen de publicistica il pot citi in restul ziarelor.

13 cristian // Sep 9, 2005 at 1:53 pm

Pt aldous: aştept cu nerăbdare să publici prin intermediul altermedia un articol despre albanezi şi sârbi. Ce va urma apoi, hai să vedem cu toţii.În ce priveşte roşiile, Franţa şi ASCOR- ul, aşteptăm lămuriri, ca să înţelegem, ce ai dorit să afirmi şi care- i legătura cu Kosovo.

14 Vasile80 // Sep 9, 2005 at 2:09 pm

Nu inteleg in primul rand de ce se tot vorbeste de independeta regiunii Kosovo- Metohija (de fapt, Kosovo[alb. Kosova] este parte estica, vestul regiunii se numeste Metohija[alb. Rrafshi Dukagjinit]? In momentul de fata discutziile legate de acesta “independeta” sunt pure speculatii. Chiar daca s-ar produce o desprindere a acestei regiuni, sarbii vor detine 10% din locurile noului parlament, o solutzie corecta pentru ca ar corespunde cu proportzia lor etnica.

In ceea ce priveste Bosnia-Hertegovina, musulmanii reprezinta o majoritate, chiar(43.7 %), nu sarbii(31.3%), asa cum va place sa credetzi. Oricum, sarbii, croatii si bosniacii(musulmanii din Bosnia) nu sunt in realitate decat niste comunitatzi religioase din cadrul aceluias popor: SARBOCROAT. Totzi vorbesc aceasi limba(sarbocroata), cu minuscule diferentze regionale(cum si in limba romana exista mici diferente intre ceea ce se vorbeste in Maramures fata de ceea ce se vorebste in Muntenia). De exemplu, un sarb care trece la catolicism devine coat – si invers daca un coat trece la Ortodoxie devine sarb.Asa ca va rog mult sa nu mai comparati Bosnia-Hertegovina(conflict interreligios) cu Kosovo- Metohija(conflict interetnic).

Putini stiu ca pana in 1878, spatziul etnic albanez se intindea si la nord de Kosovo, in zona muntilor Kopaonik unde traiau impreuna cu aromani(astazi complet sarbizatzi), dar si catre est, pana la Nis(Nish). In 1878 acest teritoriu intra in componenta Serbiei. Urmeaza masacrele impotriva turcilor care locuiau minoritar in aceste zone, precum si a ALBANEZILOR. Aproape intreaga populatzie albaneza este nevoita sa paraseasca zonele si sa se stabileasca mai in sud, in Kosovo(la vremea aceea inca parte a Imp. Otoman).

In 1912 are loc Primul razboi balcanic. Pana la aceasta data, albanezii erau singurul popor din Balcani fara stat. Serbia se numara printre invingatori si reclama mai multe teritorii, printre care si Kosovo si Macedonia. De asemenea, a existat intentia, ca impreuna cu Grecia sa-si imparta pur si simplu teritoriul Albaniei de astazi. La interventziile Imp. Austro-Ungar, dar si la insistentzele Romaniei, se convine crearea statului Albanez. Serbia reuseste totusi sa ia cu japca regiunea Kosovo(KOSOVA), populata si atunci majoritar de albanezi. Albanezii nu au uitat niciodata acest nedrept jaf teritorial.

Politica statului sarb fata de minoritatzi nu a fost niciodata una binevoitoare. Minoritatzile musulmane(turcii, dar si albanezii) au fost fie masacrate in 1878, fie ulterior incurajate sa emigreze in Turcia(ceea ce au si facut cu sutele de mii). Impotriva minoroitatzilor crestine orodoxe s-a dus o politica agresiva de asimilare etnica(romanii din Estul Serbiei-Timoc si bulgarii din sud-estul Serbiei – ambele etnii au si astazi probleme enorme in pastrarea identitatzii natzionale). Nu mai pomenesc de minoritatea germana din Voivodina, decimata in mod barbar de sarbi in 1945.In anii ’80 albanezii din alte regiuni Iugoslave(Muntenegru, Macedonia) nu aveau dreptul sa se aseze in Kosova, in baza unei legi care le interzicea acest lucru, prin motivul ca “destabilizeaza echilibrul etnic” in zona. Era de altfel o lege care incalca drepturile omului.

Maghiarii din Voivodina preprez. 30% din populatzie, asa ca renuntati la argumentele slabe. Musulmanii din Sandzak(regiune intre Kosovo si Bosnia) sunt d.p.v. etnic: sarbocroatzi. Muntenegrinii sunt de asemenea sarbi, adica sarbocroatzi ortodocsi.

“De ce este pedepsita Serbia democrata?” – SERBIA DEMOCRATA? Hai sa privim numai la fratzii nostri din Timoc si sa punem urmatoarea intrebare: CAT DE DEMOCRATA ESTE SERBIA IN TIMOC ???? Serbia este condusa astazi de 2 puteri:

Biserica Ortodoxa Sarba(din pacate ultranatzionalista si foarte sovina) si de MAFIE(in cel mai adevarat sens al cuvantului). Exista niste eforturi incipiente de democratizare a Serbei, dar cu toate asta, tara este inca foarte departe de democratzie.

“De ce sa se creeze un al doilea stat albanez?” – Oameni buni, dar 2 state romanesti oare nu exista? Sau cate state germane avem in Europa (limba germana oficiala exista in: Germania, Austria, Elvetia – aproape 70% germani, Luxemburg –germanii majoritari, Liechtenstein)?

Pt. “LeChuk”“domnii albanezi au mushkat mana care i-a hranit 50 de ani. asa ca scuza-ne te rog ca suntem intoleranti si nu vrem sa auzim 100 de motive pentru un Kosovo independent.”Vorba dumitale imi aminteste de aberatziile pe care le zic in Basarabia rushii, precum si unii nostalgici bolsevici, ca cica URSS i-a hranit 50 de ani si nu trebuiau sa se desprinda de marele imperiu rosu……Sa stii ca domnii albanezi NU si-au dorit sa fie hranitzi de sarbi. Au fost hranitzi “cu fortza”. Ar fi preferat sa se hraneasca singuri. Cu toate ca astazi o duc mai prost ca “inainte”, nici nu le trece prin cap sa revina la vechile structuri. Intr-un stat democratic populatia trebuie sa-si aleaga soarta.

“Minoritate care de curand a incercat sa invadeze Macedonia incercand sa bage zazania in acest micutz stat multietnic.”Nord-vestul Macedoniei, despre care vorbesti, este populat in proportie de 80% de albanezi. Tito a tzinut sa includa acest teritoriu la Macedonia, nu la Kosovo(cum ar fi fost firesc). Din aceasta cauza, in Macedonia, albanezii preprez. in total 25,17 % din populatzie, adica destul de mult. Dupa conflictele din 2001, statul macedonean a hotarat introducerea albanezei ca o a doua limba oficiala, in urma acordului de la Ohrid. Astazi nu mai exista conflicte serioase cu albanezii din Macedonia.

Kosovo este pamant albanez, asa cum si Basarabia este pamant romanesc.

M-as bucura sa vad pe site-ul dumneavoastra si articole pozitive la adresa Albanezilor (nu doar calomniile scrise de sarbi), ca pana acum ….. nu prea……Sa nu uitam legaturile lingvistice unice intre limba romana si cea albaneza, bazate pe substratul traco-irilic ale celor 2 limbi. Sa nu uitam ca albanezii sunt impreuna cu romanii si grecii cele mai vechi etnii din Balcani.Limba albaneza nu constituie o familie de limbi. Cu toate ca cea mai apropiata limba pentru romana este italiana, pentru albanezi cea mai apropiata este romana. In afara de substratul tracic, albaneza mai are si 30% din cuvinte de origine romanica, cele mai multe dintre ele evoluand din latina asemanator cu romana, nu cu italiana. Intre romani si albanezi nu exista deci doar legaturi lingvistice, ci si de sange.Albanezii au fost atestati documentar de catre greci in sec. 2 e.n. sub denumire de “albanoi”, atunci cand stramosii sarbilor (slavii) salasluiau prin Rusia si Bielorusia de astazi.Nu totzi albanezii sunt musulmani. 1/3 din populatia Albaniei sunt crestini(in special ortodocsi in sud, dar si catolici in nord). Chiar si albanezi din Kosovo sunt in proportie de

~10% catolici. Albanezii din estul Greciei si sudul Italiei sunt aproaope 100% crestini. Sa nu uitam ca Maica Terezia era albaneza.Melodia imnului national al Ablaniei a fost compusa de CIPRIAN PORUMBESCU. Mormantul pricipelui albanez Wilhelm este in Bucuresti, in Biserica evanghelica. Putzni romani stiu cat de multe ii leaga de acest popor curajos, dar jignit si umilit de catre sarbi. Pana in 1999 ….

15 Anonim // Sep 9, 2005 at 3:46 pm

D-lui Vasile80.

Intr-adevar, politica sirba fata de minoritatea romana nu a fost prea binevoitoare. Or, Romania a respectat statul Iugoslav chiar si atunci cind era invadat de trupele Axei.

Relativ la destramarea Iugoslaviei din anii ‘90, aceasta NU s-ar fi produs fara interventia externa. Prin comparatie, intr-un context mult mai dificil, cel al anilor 1940, 1941, Iugoslavia s-a opus unita agresiunii Axei, cu nuantele de rigoare.

Istoria albaneza este putin cunoscuta la noi, in pofida vechimii sale si a autohtoniei poporului albanez in conditiile in care si Romania isi revendica statalitatea pe criterii de autohtonie si stravechime, dupa cum nici istoria noastra nu e aproape deloc cunoscuta in afara.

Va rog sa-mi explicati de ce totusi provincia Kosovo e considerata leaganul statalitatii sirbe si cum se explica prezenta atitor vestigii ortodoxe acolo. (Comportamentul barbar al separatistilor albanezi fata de acestea nu trebuie eludat dar e un alt subiect.)

Nu e o provocare polemica ci o rugaminte pentru propria mea informare.

17 Vasile80 // Sep 10, 2005 at 5:09 pm

“”Intr-adevar, politica sirba fata de minoritatea romana nu a fost prea binevoitoare. “”Nu a fost binevoitoare? A fost de-a dreptul mizerabila in Timoc! In Voivodina a fost insa exemploara (cu f. mici exceptzii).

“”Or, Romania a respectat statul Iugoslav chiar si atunci cind era invadat de trupele Axei.”"Da si nu.Hitler stia de minoriotatea romana din Banatul sarbesc si mai ales din Timoc. El a propus Romaniei sa participe la invadarea Iugoslaviei si sa-si ia teritorile populate de romani. Romania a refuzat acest lucru.Pe de alta parte, Romania a permis trupelor germane sa atace Iugoslavia. Fiind Romania cea mai apropiata de Belgrad, de aici au pornit si trupele care au ocupat capitala Iugoslava.

“”Relativ la destramarea Iugoslaviei din anii ‘90, aceasta NU s-ar fi produs fara interventia externa. Prin comparatie, intr-un context mult mai dificil, cel al anilor 1940, 1941, Iugoslavia s-a opus unita agresiunii Axei, cu nuantele de rigoare.”"Nu ma mira acest lucru. Am explicat chiar in mesajul anterior ca sarbii, bosniacii(musulmani), croatii si montenegrinii sun de fapt un singur popor: sarbocroatzii, care vorbesc aceasi limba, sarbocroata. Pana in 1991 sarbii si croatzii din Romania erau unitzi in aceasi organizatie.

“”Va rog sa-mi explicati de ce totusi provincia Kosovo e considerata leaganul statalitatii sirbe si cum se explica prezenta atitor vestigii ortodoxe acolo. (Comportamentul barbar al separatistilor albanezi fata de acestea nu trebuie eludat dar e un alt subiect.)”"

Anonim, indiferent de faptul ca in trecut este foarte posibil sa fi detinut sarbii o majoritate in Kosovo, astazi lucrurile stau altfel. Pe vremea cand Serbia detinea Kosovo, nu avea in schimb Voivodina(unde nici nu se stie daca traiau sarbi pe vremea aceea). Acum ce sa se faca? Sa se stabileasca granite pe criterii istorice(cu Kosovo, dar fara Voivodina si fara Timoc) sau pe criterii etnice(fara Kosovo, dar cu Voivodina si poate chiar fara Timoc)? Serbia a acaparat teritorii in ultimii 170 de ani, invocand de fiecare data fie dreptul istoric(Kosovo), fie cel etnic(Voivodina), fie fara sa aiba vreun drept(Timoc).

Asa cum ungurii pretind ca nu ar fi existat romani in Ardeal inainte de sec. XII-XIII (in ciuda stapanirii romane aici), nici sarbii nu sunt mai prejos, spunand ca pana in sec. XVI nu a calcat picior de albanez in Kosovo(nedorind insa sa-si explice vocabularul traco-irilic si prezenta irililor in zona).La fel cum ungurii au lasat mai multe vestigii decat romanii in Ardeal si sarbii au lasat mai multe decat albanezii in Kosovo. Asta insa din cauza ca stapanii in Ardeal erau ungurii, iar in Kosovo – sarbii. Albanezii erau 100% crestini inainte de invazia otomana, iar bisericile ortodoxe din Kosovo erau frecventate nu numai de sarbi, ci si de albanezi si de aromani.In 1999 albanezii au obtinut ceea ce romanii au obtinut in 1918.

Acasă Despre Participă Legături Contact

Kosovo

19/2/2008

Sursa: http://www.romare.ro

KOSOVO este leagãnul Statului sîrb – le place sîrbilor sã spunã. Si este adevãrat. În secolul XIV, Kosovo fãcea parte din Serbia. Mai mult, aici s-a dat lupta decisivã pentru salvarea acestui stat, în fata principalului pericol pentru lumea crestinã balcanicã: invazia otomanã. La 15 iunie 1389, la Kosovopolje (Cîmpia Mierlei), cneazul Lazãr a fost înfrînt de turci si ucis. Tîrziu, abia în secolul XIX, dupã 600 de ani, reapare o Serbie independentã; Kosovo i se raliazã în 1913. În timp, balanta etnicã a fost înclinatã în favoarea albanezilor trecuti la islamism. Pentru a slãbi Serbia – posibil pion al Rusiei în Peninsula Balcanicã dupã destrãmarea cu impuls occidental a Iugoslaviei –, Occidentul i-a incitat pe albanezii din Kosovo împotriva Serbiei; în aceeasi directie a actionat si Albania, dornicã sã devinã „Mare“. Si, astfel, a început valul de atentate împotriva sîrbilor, care au fost constrînsi sã rãspundã. Abil manevratã, mass-media occidentalã a prezentat doar actiunea fortelor de ordine sîrbesti, în acest fel creîndu-se în rîndul opiniei publice apusene imaginea unei Serbii agresive care actiona feroce împotriva unor albanezi blînzi si dornici de democratie. Condamnarea Belgradului a ajuns pînã la acceptarea bombardãrii lui de cãtre SUA. În Kosovo emisari occidentali i-au îndemnat pe albanezi sã emigreze în massã; si pentru a-i convinge sã plece mai repede, aviatia americanã a bombardat intens regiunea, sub pretextul luptei contra sîrbilor. Au fost peste 1.500.000 de refugiati, majoritatea plecati de teama avioanelor trimise de Washington si nu de teama soldatilor trimisi de Belgrad. Practic, din 1999, Kosovo s-a rupt total de Serbia, administratia fiind internationalã.

Duminica, conducerea de la Pristina a anuntat independenta formalã a provinciei. Desigur, faptul nu a constituit o surpriza, fiind pregatit de mult timp. Raman insa cateva intrebari retorice: A fost actiunea antialbanezã a Belgradului asa cum au prezentat-o occidentalii? A fost rãzboiul NATO contra Belgradului just? Este îndreptãtitã si conformã dreptului international ruperea unei pãrti din Serbia? La toate aceste întrebãri rãspunsurile sînt negative. Încã o datã – ca de atîtea ori în Istorie – o tarã micã suportã opresiunea Marilor Puteri. Mai de mult se trecea la fapte de acest fel fãrã nici o motivatie. Si în secolul XX, însã, se cautã justificãri ale agresiunilor. Cum mai peste tot în Europa

populatiile sînt amestecate, Hitler a gãsit pretextul ideal: apãrarea drepturilor minoritãtilor. Occidentalii de azi au preluat pretextul.

Declararea independentei Kosovo este contributia guvernului mondial invizibil format în jurul finantei si ocultei internationale – care include FMI, Banca Mondialã, ONU, NATO, UE, Grupul Bilderberg, Council of Foreign Relations (CFR) etc. – la desãvîrsirea Noii Ordini Mondiale (NWO). Referindu-se la acest guvern mondial, care începea sã-si facã simtitã prezenta încã din vremea sa, presedintele SUA Theodore Roosevelt aprecia cã „în spatele guvernului la vedere troneazã un guvern invizibil, care nu este credincios poporului si nici rãspunzãtor fatã de popor”. Istoria recentã a evenimentelor petrecute în spatiul fostei Iugoslavii confirmã cã dezmembrarea acesteia s-a fãcut din ordinul si sub supravegherea acestui guvern.

Toatã lumea îsi pune întrebarea de ce conducerea Serbiei nu are replicã la fãrîmitarea tãrii. Rãspunsul este legat de cei ce au fost „alesi” (a se citi impusi) sã conducã destinele sarbilor, si care au cedat facil la constrîngerile externe, acceptînd, în fapt, independenta Kosovo, în pofida declaratiilor lor oficiale. Este evident cã asupra Serbiei s-au fãcut presiuni constante, atît de naturã economicã din partea UE, cît si de naturã militarã din partea NATO, trupele stationate în Bosnia reprezentînd o amenintare permanentã cu interventia la cel mai mic semnal.

De altfel, cu prilejul unei conferinte desfãsurate la Londra în 1999, Henry Kissinger, fost secretar de Stat al SUA, unul dintre membrii marcanti ai Grupului Bilderberg si ai guvernului mondial, afirma, referindu-se la zona Balcanilor, cã „NATO este pe punctul de a înlocui fortele imperiilor Otoman si Habsburgic, creînd protectorate permanente”. Pentru a nu fi acuzat de neo-colonialism de cãtre Rusia, China si India, dupã declararea independentei Kosovo, NATO se va retrage, lãsînd celãlalt brat al Noii Ordini Mondiale, Uniunea Europeanã, sã se implice în aceastã zonã a bãtrînului continent.

Si în cazul Serbiei, stabilirea locului sãu într-o “Europã unitã” urmãreste planul mai larg de distrugere a statelor nationale suverane si formarea unui guvern mondial. Acesta este substratul întîlnirii rapide dintre Boris Tadici si reprezentantii UE – Frank Walter Steinmeier, seful diplomatiei germane, a cãrui tarã detine presedintia UE, Javier Solana, Înaltul Reprezentant al UE pentru politicã externã (fost secretar general NATO), si Ollie Rehn, comisarul european pentru extindere al UE – survenitã imediat dupã cîstigarea turului II din 3 februarie, la numai cîteva procente de nationalistul Tomislav Nicolici. Si acesta, la rîndul lui, si-a recunoscut înfrîngerea cu o grabã ce ridicã multe semne de întrebare, date fiind pozitia partidului pe care l-a reprezentat si consecintele cunoscute si inevitabile ale pierderii bãtãliei politice interne asupra viitorului provinciei Kosovo.

Fireste, rolul predominant in Kosovo il au SUA. Liderul provinciei, Hashim Thaci (fost comandant al armatei UCK; in care, in treacat fie spus, au activat numerosi militanti islamisti arabi), nu întreprinde nimic fãrã permisiunea americanilor si urmeazã strict instructiunile Washingtonului, care a fixat luna februarie 2008 pentru declaratia de independentã a Kosovo. Principalii sustinãtori ai independentei Kosovo, desi cunoscut ca focar al terorismului international, al crimei organizate, al traficului de droguri si de

persoane în statele Uniunii Europene, sînt americanii, care au clamat în permanentã cã pozitia lor are în vedere strict realizarea stabilitãtii în Balcani, care ar depinde acum de rezolvarea crizei din mica provincie a fostei Iugoslavii, posibilã exclusiv prin acceptarea statalitãtii acesteia. Pozitia oficialã care sustine cã are în vedere realizarea stabilitãtii în Europa de Sud-Est ascunde si interese financiare obscure legate tocmai de cîstigurile rezultate din operatiunile ilegale – droguri, prostitutie, armament – ale marii finante dirijate de peste Ocean. A se vedea conflictul din Afganistan, cel mai mare producãtor de opiu din lume, unde oculta mondialã duce un rãzboi de uzurã de mai multi ani, în care, pentru acoperire, au implicat si cîtiva outsideri (8 state, între care si România), cu avantaje enorme de pe urma comertului cu droguri.

În fapt, stabilitatea internationalã nu poate fi asiguratã prin dezintegrarea statelor multietnice, iar promotorii NWO nu numai cã sînt constienti de aceastã realitate, ci intentioneazã sã se foloseascã pentru dobîndirea suprematiei absolute de probabilele consecinte ale ceea ce este deja numit pe o scarã tot mai largã „Precedentul Kosovo”, respectiv atomizarea statelor actuale. „Precedentul Kosovo” va crea în Europa si în spatiul fostelor republici sovietice un adevãrat domino, care ar putea schimba multe frontiere externe, instaurînd, în schimb, o serie de frontiere interne, justificate etnic sau religios. În spatiul ex-iugoslav, prima vizatã va fi Bosnia, „un stat, trei natiuni”, formulã impusã prin acordurile de la Dayton (1995) si care nu a functionat nici un moment, unde bosniacii sîrbi, croati si musulmani abia asteaptã proclamarea independentei Kosovo, ca sã-si declarare si ei separarea. Rusia a anuntat cã, dacã se trece peste veto-ul sãu si al Chinei din Consiliul de Securitate, drept represalii va recunoaste imediat independenta Abhaziei si Osetiei de Sud, pe care Georgia le revendicã si unde majoritatea zdrobitoare a populatiei a optat prin referendum pentru independentã. Azerbaidjanul si Armenia vor relua rãzboiul pentru Nagorno-Karabah, dar Azerbaidjanul are douã atuuri importante care vor fi hotãrîtoare în înclinarea balantei: giganticul oleoduct american Baku-Tbilisi-Ceyhan, prin care se transportã petrolul azer si care va avea, în final, o prelungire pînã la Eilat, în Israel, si gazoductul Baku-Erzurum, cãruia i se va adãuga noul gazoduct care trece prin Turcia si Grecia, spre Europa. Cum pentru SUA si UE interesul fatã de resursele energetice ale Azerbaidjanului este cu mult mai mare si mai important decît Nagorno-Karabah, este limpede în ce directie va evolua situatia.

Si în Europa de Vest sînt situatii critice. Spania se confruntã de cîteva decenii cu miscãrile separatiste din Catalonia (capitala Barcelona), care ocupã cam o pãtrime din teritoriu, si din Tara Bascilor (ETA). Desi regiunea Catalonia se bucurã de o „autonomie extinsã”, este foarte probabil ca în urma „Precedentului Kosovo” sã-si proclame independenta, iar miscarea ETA ar putea solicita independenta Tãrii Bascilor. În Scotia, guvernul regional va organiza un referendum în 2010 pe tema independentei. Franta cunoaste, la rîndul ei, o serie de miscãri separatiste, dintre care cea mai virulentã este cea pentru independenta Corsicii. Flamanzii din Belgia solicitã, de asemenea, independentã si separarea de valoni. Nici Elvetia nu stã mai bine, fiind un conglomerat de francezi, italieni si germani. Ciprul, cu o minoritate turcã, si Slovacia, cu una maghiarã, ar putea dispãrea de pe hartã. Este bine cunoscut separatismul maghiar din România (judetele Covasna, Harghita, Mures) sau Serbia (Banatul sîrbesc, revendicat pe bazã etnicã de

Ungaria). Ca si situatia din Bulgaria, prin partidul nationalist „Ataka”, acesta revendicînd Dobrogea.

Analistii estimeazã cã „Precedentul Kosovo” va da la ivealã si alte miscãri separatiste, inspirate de „succesul” recent. Un asemenea precedent este echivalat cu o veritabilã „bombã etnicã” pentru multe state europene sau din spatiul ex-sovietic, care ar arunca în aer frontierele fixate dupã al II-lea rãzboi mondial. De altfel, Carl Bildt,fost prim-ministru al Suediei si mediator în problema Kosovo, declara, cu mai multi ani în urmã: „Kosovo este cea mai sensibilã regiune pentru Europa, prin consecinte, si orice miscare abruptã aici poate fi fatalã Europei”. Sursele citate apreciazã cã sustinerea independentei provinciei Kosovo de cãtre americani, în fapt de cãtre oculta mondialã, ar putea reprezenta preludiul unui al III-lea rãzboi mondial, pentru cã state precum Rusia si China nu pot rãmîne impasibile la scenariul care se pregãteste, iar Serviciile Secrete din ambele tãri cunosc foarte bine planurile pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale, ale cãrei instrumente de actiune (între care NATO) s-au apropiat tot mai amenintãtor de granitele lor.

În România, în zona Harghita-Covasna, situatia seamãnã cu cea din Kosovo: pe un spatiu de etnogenezã românesc, o populatie, venitã cu sabia si permanent agresivã, a devenit majoritarã, dupã deznationalizarea sau alungarea românilor. La granita României, Ungaria urmãreste si ea sã redevinã „Mare“, prin anexarea unor teritorii de la vecini. În Occident, mass-media a început de mult sã creeze, pentru uzul opiniei publice, imaginea unei minoritãti maghiare permanent asupritã. Deocamdatã nu au fost trimise avioanele americane pentru a-i salva pe blînzii minoritari din România. Si nici nu vor fi trimise. Pentru cã, spre deosebire de Serbia, conducãtorii Statului Român nici nu ar fi dispusi sã lupte pentru apãrarea unitãtii acestuia; ca sã se mentinã la Putere, ar fi în stare sã cedeze pãrti ale teritoriului national – la fel ca regele nevolnic si las Carol al II-lea, cu care atît de izbitor seamãnã Traian Bãsescu.