8/13/2019 Istoria Pedagogiei Curs

1/3

CURS ISTORIA PEDAGOGIEI

EDUCATIA SI INSTITUTIILE DE INVATAMANT IN EVUL MEDIU

A. Europa Apuseana- Educatia clericilor si cavalerilor, Scolile Manastiresti, Paroiale,

Orasenesti, Universitatile din Apusul Europei.

In intervalul de ti!p care incepe cu destra!area I!periului Ro!an de Apus "#$%& si se

inceie cu ocuparea de catre turci a Constantinopolului- u!ea europeana a cunoscut pro'unde

trans'or!ari econo!ice, sociale, politice si culturale.

In aceasta perioada, S'antul Au(ustin sustine necesitatea de a construi un stat universal

)isericesc pentru a asi(ura unitatea spirituala a tuturor crestinilor. Cultura se (aseste in lacasurile

)isericesti care devin centre de cultura si de invata!ant.

In scolile !anastiresti se studiau sapte arte li)erale- (ra!atica, retorica, dialectica"triviu!&, arit!etica, (eo!etrie, astrono!ie, !u*ica, la care se adau(a teolo(ie.

Predarea era in li!)a latina, iar durata studiilor era de +- ani. Metodele de instruire se

)a*au pe epunere si conversatie, 'acand apel la !e!orare.

Istoria invata!antului european a retinut nu!ele lui Carol cel Mare "$%+- +#&. Acesta s-

a re!arcat prin in'iintarea scolilor !anastiresti, scoala palatina "pentru 'iii no)ililor&.

Accentul se punea pe/

a& educatia 'etelor- atri)utiile 'e!ii ca !a!a, sotie, (ospodina)& educatia !aselor- in )iserica, creatie populara

In secolul 0II- din nevoia unei cali'icari supli!entare, au 'ost in'iintate universitati din

1olo(na, Salerno, Paris, O'ord, Ca!)rid(e, Pra(a, Cracovia, 0iena.

Treptat ies de su) tutela )isericii si se de*volta ca institutii laice dependente de stat.

Dintre teoriile !edievale cu privire la educatie, s-a i!pus cea a lui To!as D2A(uino

"334-3$#&. Ideile sale erau/

- 'iinta u!ana un se poate de*volta prin propria sa 'orta, ea are nevoie de (ratie divina.

- Scoala tre)uie sa se a'le su) autoritatea )isericii, un a statului, pentru ca educatia se

in(ri5este indeose)i de su'let.

Pri!ele institutii de educatie si invatatura in tarile ro!ane "secolele al 6-lea si

al 60I-lea&

8/13/2019 Istoria Pedagogiei Curs

2/3

Apar nu!eroase !anastiri indeose)i in secolul al 6I0-lea, pe lan(a care au luat 'iinta

scoli, !anastiresti.

Se aprecia*a ca pe lan(a !anastirea Marissena "Cenad& ar 'i eistat o scoala inca din

secolul al 6I-lea, apon scoli pe lan(a !anastirile Tis!ana, Co*ia, 7ea!t.

Ta)el co!parativ privind conceptiile despre educatie in Anticitate si Evul Mediu

Crestin

Anticitate Evul Mediu Crestin- Diversitatea scopului/ un eista o 'inalitate

unica

Se doreste dotarea individului cu cunostinte,a)ilitati ce se pot aci*itiona separat "corp

'ru!os, spirit ales si )un vor)itor&

Se tinde spre 'or!area spiritului pentru ca

acesta sa apara ca 'iind )un.

Pro'esori di'eriti 'ara le(atura intre ei.

Acesti pro'esori se i(nora intre ei, 'iecare

ur!arind propriul scop.

Se o'era un invata!ant cu continut etero(en.

Dispersie

Invatarea se 'ace in locuri di'erite, contactele

pro'esor- elev sunt oca*ionale.

8ntate a scopului/ Directia !orala prescrisa/ a

deveni un )un crestin

Se vi*ea*a 'or!area unei anu!ite atitudinispirituale, convertirea/ intoarcerea la

Du!ne*eu prin i(norarea lucrurilor terrestre

Se tinde catre atin(erea su)stratului su'letesc/

interiorul cel !ai pro'und

Pro'esorii di'eriti sunt uniti, i!part acelasi

stop/ cel speci'ic crestinis!ului.

9iecare dascal preda ceva special, dar

participand la telul co!un.

Se preda un continut o!o(en "invata!ant

unitar&

Concentrare

Invatarea se 'ace in acelasi loc, contactele sunt

stranse, sustinute, per!anente.

8/13/2019 Istoria Pedagogiei Curs

3/3

Elevii sunt pasa(eri.

Anticitatea are pro'esori.

Elevii sunt per!anenti.

Evul Mediu are o scoala, un !ediu !oral,

or(ani*at.

Conceptia despre om si devenirea sa in scrierile marilor personalitati ale Renasterii .

Pro!otorii conceptiei renascentiste asupra educatiei au 'ost cele !ai proe!inente 'i(uri

ale vietii spirituale din secolele al 60-lea si al 60I-lea.

Oa!eni de cultura/

- Eras!us din R:tterda! "#%$- 4;%&

- #- 44;&

- Micel de Montai(ue "4;;-4>3&

Operele lor au epri!at o noua atitudine 'ata de o! si devenirla sa, onoua intele(ere a

procesului educational.