Oraşe poluate - pînă Oraşe poluate - pînă cîndcînd

Municipiul BĂLŢIMunicipiul BĂLŢI

Istoric: Beţişor VadimOficial guvernamental: Ciobanu

IrinaCetăţean preocupat: Ţîrdea Lidia

Inginer: Godovaniuc Sergiu

Bălţi

Istoria oraşului Bălţi "Capitala de nord" a Moldovei - oraşul Bălţi - a fost fondat, iniţial ca un târg, în 1421, de către Ringalia de Mazovia, sora regelui Polonez Wladyslaw II Jagiellon (de dinastie Lituaniana), care era soţia domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun. Localitatea a fost numită aşa de la locurile îmlăştinite, iar apoi şi împrejurimile au preluat acest nume pe o suprafaţă întinsă, cunoscută azi ca Stepa Bălţului. 

Localitatea a fost arsa în întregime în urma invaziei Tatarilor din Crimea, conduşi de hanul Meñli I Giray, învins mai tîrziu la renumita bătalie de la 100 km mai la nord (lîngă satul Lipnic). Bălţul s-a reconstruit foarte încet şi a devenit un oraş adevărat numai în a doua jumătate sec. XVIII, după expulzarea Tatarilor. Atunci acest loc s-a transformat într-un centru mare de comerţ cu vite, cumpărătorii principali fiind negustorii din Austria.

Secolul 18, 19 şi începutul secolului 20 În 1711 domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir impresionat de victoria strălucitoare a tînărului ţar rus Petrul cel Mare asupra regelui Poloniei şi a Suediei Charles XII, de la Bătălia de la Poltava l-a invitat pe acesta în Moldova, cu scopul de a scăpa de sub dominaţia Otomană şi de a recăpăta independenţa Moldovei. În timpul acestei campanii militare ce s-a dovedit a fi un eşec, comandamentul armatei Ruse şi o parte a armatei Moldoveneşti îşi avea sediul la Bălţi, din motivul amplasării oraşului la răscruce.

Judeţul Bălţi a fost primul din Basarabia care s-a pronunţat, la 3 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. Mai tarzîu, odata cu dezvoltarea nodului feroviar, importanţa Bălţului sporeşte, devenind un mare centru industrial. Acest specific a fost aprofundat şi în perioada sovietică: oraşul se extinde, iar populaţia devine mai numeroasă, fiind în special antrenată la marile întreprinderi industriale. Bălţi a fost până la rearanjarea administrativ-teritorială pe raioane un judeţ al Republicii Moldova. Se învecina cu România şi cu fostele judeţe Edineţ,Soroca, Orhei şi Ungheni. Capitala sa era oraşul Bălţi.

În prezent

După rezultatele recensamîntului din 1930 , Bălţul avea o populaţie de 35 000 locuitori dintr-e care 20 000 Evrei, 10 000 Români, 5 000 Ucrainieni, şi Ruşi. Dupa cel de-al Doielea Razboi Mondial, în perioada cînd oraşul facea parte din fosta Uniune Sovietică, a avut loc o imigrage masivă din toate colţurile ale URSS, cu scopul de a stabili o conducere locala Sovietică si de Partid, de a dezvolta industria şi de a crea o majoritate rusofonă. în aceeaşi perioadă mulţi Români/Moldoveni de la ţară s-au mutat în oraşe, inclusiv la Bălţi. Spre sfirşitul anilor 80, majoritatea evreilor au emigrat în Israel. Atunci, partea rusofonă a populaţiei (ce se identificau ca Ruşi, Ucrainieni dar şi ca mai mult de 30 de etnii ai fostului Imperiu Sovietic) a ajuns aproape la 50% , Moldovenii românofoni constituind celelalte 50%. Astăzi, după datele oficiale la Bălţi sunt 54% Moldoveni/Români, 19% Ruşi şi 24% de Ucrainieni, chiar dacă Ucrainienii folosesc mai mult rusa, sau un ameste de limbă rusă cu ucraineană ca limbă natală. Majoritatea populaţiei e bilingvă, ambele grupuri vorbind, deseori, limba celuilalt fără tragere de inimă. Ruşii ce sunt la o vîrsta mai înnaintată, mai ales cei ce au venit în Moldova fiind deja adulţi şi au avut o carieră în sistemul sovietic, pot vorbi doar rusa, cu toate că înteleg româna. Moldovenii mai tineri, mai ales cei ce şi-au făcut studiile dupa 1989, vorbesc în general româna, dar cunosc şi vorbesc în acelaşi timp şi rusa.

Descrierea geografică a oraşului, inclusiv localizare, caracteristici fizice existente în oraş şi alte detalii despre zona în care se găseşte oraşul.

Suprafaţa municipiului Bălţi constituie 78001 ha, dintre care:

oraşul Bălţi - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha.

Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinaţie agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităţilor - 2 669 ha; terenuri destinate industriei,

transporturilor, comunicaţiilor şi cu altă destinaţie specială - 990 ha;

terenuri fondului silvic şi destinate protecţiei mediului - 530 ha;

terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă – 6

ha  Teritorial oraşul se împarte în 3 raioane

planimetrice: Centru (plus două formaţiuni locuibile Molodova, Bălţii Noi); Pământeni şi Slobozia. Raioanele nu reprezintă unităţi administrative în cadrul municipiului şi nu au personalitate juridică.

Relieful municipiului Bălți este o componentă a câmpiei ondulată a Bălțului. La vest de municipiu se întinde câmpia Cuboltei, iar la sud - podișul Ciuluc-Soloneț . Astfel, teritoriul Bălțiului se carcterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici. Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut. Din cauza defrișărilor versanții abrupți sunt afectați de alunecări de teren. În cadrul orașului sunt trei zone în care alunecările se manifestă mai intens.

Relief

Profilul geologic este reprezentat de sedimente din Neogen, etajul Sarmațian, așa ca nisip, argilă, calcar și marnă. În valea Răutului, în amonte de Bălți, s-au descoperit vulcani noroioși. Acești vulcani sunt localizați în zona faliilor tectonice.

Municipiul Bălți se află într-o zonă seismică în care cel mai puternic cutremur ar putea ajunge la 7 grade pe scara Richter. Un eventual seism de 7 grade pe scara Richter ar putea distruge în municipiul Bălți circa o sută de mii de metri pătrați de spațiu locativ.

Pe teritoriul predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, fluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricolă.

Geologie, Seismicitate, Solul

Hidrografie Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălţiul. În oraş valea

râului este şerpuitoarea cu o lăţime de 2 – 3 km.Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundaţiile. (Albia Răutul nu este amenajată)

Răuţelul este un râuleţ ce traversează Bălţiul de la vest la est. Pe cursul Răuţelului s-au construit un lac de acumulare între cartierele Bălţi Noi şi Teiosa, şi Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuţelului conţine o cantitate înaltă de săruri

Pe teritoriul oraşului sunt 4 bazine acvatice mari: Lacul municipal cu o suprafaţă de 39.700 m2, adâncimea de 5,4 m volumul

maxim de apă - 1.280.000 m3, malurile sunt aranjate cu beton doar pe o porţiune foarte mică;

Lacul Comsomolist are o suprafaţă de 7.000 m2, adâncimea de 4,8 m şi volumul de apă - 360.000 m3, malurile nu sunt amenajate (cu excepţia barajului);

Lacul societăţii vânătorilor şi pescarilor suprafaţa - 30.000 m2, adâncimea - 4,4 m, volumul de apă - 850.000 m3, peste jumătate din lungimea malurilor este amenajată;

Canalul de canotaj (caiac-canoe) are o suprafaţă de 120.000 m2, adâncimea de 2,8 m, volumul de apă - 262.000 m3.

Practic, pe majoritatea teritoriului urban apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1-2 m de la suprafaţa solului.

Flora

Suprafaţa spaţiilor verzi (squaruri, bulevarde înverzite) este 262,5 ha, cea a pădurilor şi parcurilor de 498,5 ha, în total 761 ha sau 9,7% . Răspândirea mică a pădurilor se datorează utilizării terenurilor în agricultură. Suprafaţa pădurilor se micşorează în fiecare an din cauza defrişărilor ilicite

Baza economică a oraşului Municipiul Bălţi este principalul centru

industrial al Regiunei de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul

întreprinderilor mari 53,3% din totalul volumului de producţie

industriale din regiune. Cu o populaţie de 4% din totalul pe ţară,

generează 14% din producţia industrială, 9% din vînzările cu amănuntul 6% din investiţiile în capital fix

Industria Industria alimentară

producţia de zahăr producţia de divinuri („Barza Albă” SA) ulei vegetal („Floarea Soarelui” SA ) produse lactate(„Incomlac” SA) tutun fermentat produse din carne („Basarabia Nord” SA) 

Industria uşoară (12% din toata producţia textilă din Republica Moldova) haine de damă (întreprinderile „Rada” SA, „Bălţeanca” SA ) articolelor textile din bumbac (SA „Flautex” ) Întreprindere mixtă moldo-italiană SRL „Faschion Group” Produsele din blană sunt fabricate la SA „Mioara”

Energetica Centrală Electrică cu Termoficare – CET-Nord. Combustibilul utilizat

este gazul natural importat din Rusia. Puterea instalată de generare a energiei electrice la CET-Nord este de 28 MW, ceea ce reprezintă 0,9% din capacitatea sumară a centralelor din Republica Moldova.  

Transportul feroviar Bălţi este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc

intersecţia a trei linii feroviare: Bălţi-Râbniţa, Bălţi-Ungheni şi Bălţi-Ocniţa. În municipiu sunt două gări. Cea mai principală este Gara Bălţi-Slobozia, numită şi Gara de Nord. A doua este Gara Bălţi-Oraş, numită Gara de Vest, este un punct de tranzit al curselor internaţionale care vin din Chişinău. Gara de Vest se află foarte aproape de centrul oraşului.

 Explicaţii referitoare la situaţia de criză a oraşului. Cum

va fi afectat oraşul de creşterea gradului de poluare?

Dificultăţile municipiului de ordin economic sunt: Uzura morală şi fizică a echipamentului şi

utilajelor (Cota în structura specifică a investiţiilor în capital fix o

deţine achiziţia de echipamente şi utilaje – 35,3% (2009)) necesitatea surselor investiţionale pentru

reconstrucţia anumitor întreprinderi principale şi infrastructurii oraşului

deficitul de resurse acvatice

Întreprinderi                  Analiza indicilor ce

caracterizează stărea  ecologică denotă că in prezent în municipiul Bălţi are loc  o stabilizare cu tendinţa micşorării cantităţii de poluanţi emişi şi deversaţi în mediul înconjurător. O astfel de situaţie s-a creat în rerzultatul micşorării  volumului de producere  sau staţionării complete a întrprinderilor mari, al măsurilor întreprinse de APL şi autoritatea teritorială de mediu  spre asanarea mediului înconjurător.

Impactul proiectelor – stoparea fenomenului de poluare asupra mediului

 Problemei îndeplinirii măsurilor de protecţie a mediului i se acordă o

atenţie deosebită. În pofida declinului economic care se

manifestă în mun.Bălţi agenţia ecologică a reuşit să mobilizeze

surse financiare majore, din Fondurile Ecologice Naţional şi Local, pentru finanţarea diverselor acţiuni

de protecţie a mediului.

Astfel din mijloacele financiare alocate din Fondul Ecologic Local au fost implimentate următoarele proiecte :

lichidarea gunoiştelor stihiinice din raionul întreprinderilor SA "Incomlac", SA "Basarabia Nord" şi str.Aerodromului - 16,7 mii lei primăriei mun.Bălţi;

lichidarea gunoiştelor neautorizate din microraionul "Bălţul Nou", din zona de protecţie a bazinului acvatic "Ionescu" respectiv 88,8 şi 47,7 mii lei IM "Gospodăria Specializată Auto";

lichidarea gunoiştelor neautorizate, amenajarea rampei pentru depozitarea deşeurilor menajere - 81,4 mii lei primăriei Sadovoe;

lichidarea gunoiştelor stihiinice - 46 mii lei primăriei Elizaveta;

reparaţia a 3 decantoare primare - 51 mii lei IM "Regia Apă-Canal-Bălţi";

Din mijloacele financiare allocate de Fondul Ecologic Naţional :

procurarea unei autogunoiere tip KO-440 - 366 mii lei IM "Gospodăria Specializată Auto";

curăţirea albiei de nămol, ţărmurilor de deşeuri menajere a bazinului acvatic "Komsomolist" - 200 mii lei IM "DS ARC-2";

crearea şi reconstrucţia spaţiilor verzi - 137 mii lei, gimnaziului internat.

În sumar, întru implementarea proiectelor pentru protecţia mediului ambiant în municipiu, fondurile ecologice Local şi Naţional au alocat mijloace financiare care se estimează în valoare de 1034 mii lei.

Agenţia ecologică preconizează finanţarea  din fondurile ecologice Naţional şi Local a următoarelor proiecte de protecţie  a mediului :

confinanţarea construcţiei reţelelor de apeduct şi staţiei de purificare biologică în s.Sadovoe. Contribuţia fondului ecologic va constitui 200 mii lei la suma de 1 mln lei alocaţi de Fondul de Investiţii Sociale;

reparaţia capitală a unui decantor secundar al staţiei de epurare orăşăneşti, 200 mii lei;

construcţia unei gropi biotermice tip Bekkari la poligonul orăşănesc de depozitare a deşeurilor menajere, 100 mii lei;

construcţia a 4 platforme pentru depozitarea temporară a deşeurilor în mun.Bălţi, 100 mii lei;

procurarea materialului săditor pentru completarea golurilor spaţiilor verzi, 40 mii lei;

procurarea unei autogunoiere pentru Gospodăria Specializată Auto, 410 mii lei;

construcţia rampei pentru depozitarea deşeurilor menajere în s.Elizaveta, 100 mii lei.

 Implementarea proiectelor duce în consecinţă la redresarea situaţiei ecologice din municipiu. Este regretabil faptul, dar mijloacele financiare alocate de fondul ecologic sunt mizerabile pentru soluţionarea tuturor problemelor ecologice persistente în municipiu. Se necesită alocarea mijloacelor financiare şi din bugetul municipal, alte surse, inclusiv şi granturi ale organismelor internaţionale. 

 

Bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l

%C5%A3i#Geologie Resursele naturale şi mediul în Republica

Moldova. Culegere statistică. Chişinău: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. 2010. pp. 95.

http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&lang=ro&id=774

http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&lang=ro&id=112