Istoria arhitecturii contemporane

8/11/2019 Istoria arhitecturii contemporane

1/33

1. Arhitectura inginerilor (arhitectura fierului i a sticlei).Crystal Palaceprimul simbol al lumii moderne. Expoziiileinternaionale din perioada 1851-1900 de la Londra iParis. Galeria de maini, arh. Ferdinand Dutert, ing. VictorContamin, Paris, 1889. Turnul Eiffel triumf uluitor altehnicii la sfritul secolului al XIX-lea, Paris, 1889.

Unii istorici privesc evoluia arhitecturii moderne ca un evenimentsocial, i susin ca s-ar fi dezvoltat n urma revoluiilor sociale ipolitice.Alii vd arhitectura moderna ca fiind pornit de dezvoltarea

tehnologiilor i a industriei, i astfel prin accesul la noile materialeprecum sticla, oelul i betonul a dus la apariia noilor tehinici deconstrucie a cldirilor ca parte component a revoluiei industriale.Un promotor al construciei n fier a fost Henri Labrouste - autorulcelebrei Biblioteci Sainte-Genevieve din Paris, oper cu faadeclasice, dar cu ineriorul revoluionar, realizat graie unei structurimetalice elegante de fier, de la fundaii i pn la acoperi. Aceaststructur combin pilatri de piatr, autorul izbutind s reduc laminim punctele de sprijin ale slii de lecturLabrouste a mai realizat pentru Napoleon al III-lea, Biblioteca

mperial, devenit Biblioteca Naional din Paris- consideratcapodoper n opera arhitectului. Biblioteca prezenta un programcu totul deosebit: rafturile de cri se gseau chiar n sala delectur, depozitul devenind centrul ntregii compoziii. Interioareleslilor de lectur erau acoperite de cupole de teracot i luminateprintr-un ingenios sistem cu nervuri din fier acoperite cu sticlprevzute cu mari luminatoare.Utilizarea fierului i a sticlei a conferit celor dou biblioteci o nouspaialitate a vastelor interioare, n care subiri coloane metalicesusin cupolele- luminatoare ce se pierd n interioare de largcontinuitate spaial.

Combinaia sticl-oel ddea posibilitatea unei luminrimasive a spaiilor interioare. Arhitectura inginerilor a nceput odatcu Crystal Palace, Londra, realizat de grdinarul Joseph Paxtoniinginerul Charles Fox, care avea mai mult valoare de manifest,dect arhitectonic; a fost proiectat timp de 8 zile, avnd la bazmetoda ridicrii serelor; a ieit ctigtor la concursul cu 245participani i a fost terminat ntr-un timp record - elementeleprefabricate au fost montate n mai puin de 4 luni. Construciacreat pe baza modulului planimetric (2,44m) cu latura de 7m, era

caracterizat de alternana a 5 nave principale de mari dimensiunii alte spaii mai mici. La nivelul superior, se aflau galerii legatetransversal. nveliul cldirii constituia cc.93 mii m de sticl. Dacproblema ventilaiei a fost rezolvat, acumularea cldurii crea maridificulti.Expoziiile universale au devenit locul experimentrii ideale pentrunoile tehnici de construcie. Dup triumful primei ExpoziiiUniversale de la Londra (6mln de vizitatori)s-a deschis o primExpoziie la Paris- Le Palais de lindustrie de Viel, construit cu

aceast ocazie.Pn la sfritul secolului expoziiile universale sesuccedau n cele dou capitale. La Gallerie des Machinesafost construit de arhitectul Ferdinand Dutert i inginerul VictorContaminpentru Expoziia Universal din Paris din 1889- era unvast complex dinamic, luminos, cu dimensiuni uriae, de115*420*45m, acoperit cu 23 de arce mbulonate, cu 3 cerniere.

Articularea mobil a arcelor la fundaii, permitea absorbireadilatrilor generale de variaiunile de temperatur. Interiorul ritmatde arce gigantice, care preau a se sprijini ntr-un punct, i-aimpresionat profund pe vizitatori. Galeria Mainilor nu a fost numai

ncpere pentru a demonstra mecanisme, ea nsi era mecanismexpoziional. A fost demolat n 1910.Turnul Eiffel maxima mplinire a inginerilor; avea 300m

nlime,era n 1889 cea mai nalt construcie din lume.Realizat dectre Gustave Eiffel pentru Expoziia Universal de la Paris; printre107 de proiecte propuse, cel prezentat de echipa lui Gustave Eiffela ctigat.Turnul comemora un secol de la RevoluiaFrancez.Fundaiili turnului e s-au realizat la civa metri sub nivelulstzii, fiind finisate n 5 luni. Pe fundaii au fost aezai 16 pilatri desprijin i pe fiecare 4 din acetia s-a fixat cte un pilon, care formaubaza nivelelor superioare ale turnului. Pentru a ridica primulnivel,constructorii au utilizat schele din lemn i cricuri hidraulice.ntr-un timp record-2 ani, 2 luni, 5 zile-la 31 martie 1889, ntreagaconstrucie a fost finisat, iar Eiffel a fost distins cu LegiuneaFrancez de Onoare. Turnul prezint peste 18mii piese, cntretecca.10mii tone. Trebuiesc urcate 1665 trepte pn n vrful acestuia,astzi turnul msoar 320m cu o anten radio n vrf. care poateoferi privelitea Parisului unui numr de 800 de oameniconcomitent.


2/33

2.coala din Chicago. coala din Chicago. Importana coliidin Chicago. Chicago n a doua jumtate a secolului al XIX-lea.Creaia lui Henry Hobson Richardson. Creaia lui Wiliam LeBaron Jenney. Creaia lui Louis Henry Sullivan & DankmarAdler. Auditorium Building, Chicago, 1886-1889; WainwrightBuilding de St.Louis, Chicago, 1890-1891; Guarantee Building,Buffalo, 1894-1895; Cage Building, Chicago, 1898; MagazineleCarson, Pirie & Scott, Chicago, 1899-1904. Expoziiacolumbiana din 1893 i urmrile ei.

COALA DIN CHICAGO

micarece a pus bazelearhitecturiimodernedin 18801900.n America a avutloc prima ncercare de a da

structurilormetalice o formarhitecturalsimpl, economicifuncional.Aicisafolositceamaiavansatatehnica de construcie a podurilori acldirilorindustriale,aufostinventatenoitipuri de fundaieiferestreorizontale,folosindu-se scheletulmetalic.Caracteristicpentrucoala din Chicago erafaptulc,problemeleartisticeifuncionaleeraurezolvatenstrnslegtur cuceleinginereti.CHICAGO N A DOUA JUMTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA -oraulatinge un ritm de dezvoltareinaltcaurmare aindustrializriiagriculturii. nStateleUnite ,inea prima poziienmaterie deproducie a fierului, oelului, mainiloragricole,mobilei,constituiarscruceadrumurilorferoviareicelmai mare port interior din ar.

n 1871 dupaincendiu care a distrusaproape tot oraul avenitcrizacatastrofaleconomic. din 1873 s-a nceputmarele BOOM deafaceri (1880).Multecompanii de construcii, mai ales aa-numiteleBuildinguri de afaceri, aucptatdimensiuniivitezeuriase.Pragmatismularhitectural eraresimitcaexpresie a mentalitiipropriedoarlui Chicago.Creaia lui HENRY HOBSON RICHARDSON:

Antrepozitelemagazinului Marshall FieldConstruciedinzidrieportant,frscheletmetalic.Parteruldestinatpstrriimrfii,esteevideniatorizontali aregoluricaracteristicecldirilorutilitare.Niveleleurmtoare,celedestinatecumprtorilor,suntgrupatepeverticalisuntcaracterizate de formemasivefestive n arc semicircular. Nivelul de sus aredestinaietehnic.Cldirea secaracterizeazattprinsimplitateamonumentalilogicacompoziional a formelor, ctiprinmareaeconomie de decoraie.

Creaia lui WILIAM LE BARON JENNEY: Primul zgrienori modern(Home Insurance Building)imobil

cu zeceetajedestinatbirourilorsocietii de asigurare HomeInsurence, avndschelet de oelnvelitnzidrie cucaracteristoricist, toatecamereleluminate la maximumprinferestremariifiindtotodatrezistent la foc, afostridicatnanii18831885. Lucrarea era primulexemplu de ceeace sevanumimaitrziu ChicagoConstruction, iarautorulei, William LeBaron Jenny, va fi socotitefulireprezentantuluneidirecii dedezvoltare a colii din Chicago.

Leiter Building(1889)un mare magazin cu 8 etaje, primaconstrucie din lume, n care scheletulmetalic a

nlocuitabsoluttoatezidurileportante, exterioareiinterioare, primaexpresiedirect a osturiirectangulare, nplasticaexterioar aarhitecturii, ceeace a dustotodat la natereaferestrelormari,orizontale, cevor fi numiteapoi Chicago Windows.

Creaia lui LOUIS HENRY SULLIVAN & DANKMAR ADLER. Auditorium Building,Chicagoceamaigrandioassal de

spectacole din aceavreme, sala de concertepentru 2500 delocuriputea fi transformatnsalpentruadunri cu 7000 delocuri.

Wainwright Building the St.Louis,Chicagoexprimastilularhitectural a lui Sullivan ceine de carcasulnalt.Faadelesuntmprite de imposten relief finisate cu crmid,lipsescarcadele.Cercevelelesuntadnciteifinisate deteracotnaafel , casdeaimpresie de contopire cu sticla

Guarantee Building, Buffalovestitmai ales prinpiloiiviibili dela parter, nivelulacestafiind total vitrat, imobilcereprezintpunctulculminant al opereiirealizareaprincipiilor sale.

Cage Building, Chicago Magazinele Carson, Pirie & Scott, Chicago

EXPOZIIE MONDIAL COLUMBIAN DE LA CHICAGO DIN 1893 amarcatnceputulsfrituluicercetrilorntreprinse de coala din Chicago,riguroasaeiesteticstrcturalfiindnghiit de eclectismulistoricist.

3. :Stilul Art Nouveau n Belgia, Frana, Spania, Italia. A

ART NOUVEAU (din franceza - arta noua) - nume generic al stilului primeifaze a modernismului n arta si arhitectura european i american lasf.sec.19nc.sec.20, fenomen complex ce a constituit o punte net ntrecivilizaia veche i cea nou. In diferite tari sunt acceptate diverse denumiri:

Belgia - "Art Nouveau" /"Style coup de fouet" / "Ligne belge"Frana - "Art Nouveau" sau "Style Guimard",

Austria - "Secession"Germania - "Jugendstil" sau "Neustil",Italia - "Stile Floreale" sau "Stile Liberty",Anglia - "Modern Style" sau "Studio Style",Scoia - "Glasgow Style",Spania - "Modernismo",Catalonia - "Arte Joven",Statele Unite - "Tiffany Style",Japonia - "Siro-Uma",Finlanda - "Stil Kalevala",Olanda - "Nieuwe Kunst",Rusia - "Mir Iskusstva" sau "M",Romnia - "Stil Ion Mincu" sau "Neoromnesc".Mulimea de denumiri nu trebuie s ne induc n eroare.Apariia aproapesimultan a noului stil in diferite tari demonstreaz un fenomen amplu ce a

nsumat totalitatea manifestrilor spirituale. Caracteristicilestilului: renunarea la modeleistoriciste, cutarea unei noi i moderne sinteze a artelor,

tendinaspreunitateastilistic, poziia dominant a ornamentului, dar nu aplicat ci implicat, apariiadecoraiei constructive, tematicanaturalist: flori, animale, insecte, utilizarea liniei ca element de for: a) forme concav-convexe ;

b) forme geometrice.Art Nouveau-ul in Belgia a fost reprezentat de Victor Horta, Paul Hankar,Henry van de Velde.Victor Horta a proiectat locuinte luxoase pt elitaindustriala si politica belgiana. Constructiile rezidentiale - Hotel Tassel,Hotel Solvay, Casa particulara si atelierul lui Victor Horta - au planificare

libera, sunt asimilate unor structuri de forme naturale, folosesc pe scaralarga metalul si sticla, sunt plastice in solutiile spatial-volumetrice, tind spreo unitate stilistica desavarsita. Inclusiv si pentru resedinta partiduluisocialist francez - Casa Poporului, Victor Horta a folosit ornament decorativin abundenta, fiind primul care a introdus in stilistica Art Nouveau-ului liniaunduitoare, plina de forta lovitura de bici .

Art Nouveau-ul in Frana a fost reprezentat de Hector Guimard, care aimbinat noile linii abstracte si ornamentale cu ingeniozitatea inginereasca.In opera lui Guimard pot fi identificate trei etape: un stil rustic (CastelHenriette, 1900); un stil urban (Castel Branger, 1898) ;i un stil,caracterizat de utilizarea unui material compozit, din fier forjat i sticl, cucare realizeaz staiile metroului din Paris.Intrarile in metrou construiteintre 18991904, cu formele lor exuberante, fluide sunt o demonstratie afolosirii tehnologiilor moderne pentru decorarea noiiinfrastructuri

metroul parizian care a contribuit enorm la statutul de metropolamoderna al orasului. Art Nouveau-ul in Spania a fost reprezentat deAntoni Placido Guillermo Gaud i Cornetcare a fost un arhitect catalanfaimos att pentru stilul su unic, ct i pentru proiectele sale puternicindividualizate.Dei a fost catalogat alturi de stilul Art Nouveau, Gaud acreat un ntreg stil original.Hotaratoare a fost intalnirea cu Eusebi Gell iBacigalupi, bogatul industria care, vznd una din vitrinele originale ale luiGaud, a fost fascinat de talentul tnarului artist. Dorind s-l cunoasc, l-ainvitat n casa lui i a nceput astfel o relaie de sincer prietenie iadmiraie, care a durat pn la moartea bogtaului. Acesta i-a oferitarhitectului posibilitatea financiar de a realiza cele mai importante opereale sale: Palatul Gell, Parcul Gell, Cripta Gell, Pavilionul Gell. Mai tarziua realizat Casa Mil si Casa Batl. Cu realizareaBisericii Sagrada Familia,Gaudi si-a inceput cariera de arhitect si tot cu ea a sfarsit-o tragic.

Art Nouveau in Italiaa fost reprezentat de Raimondo Tommaso dAronco cuPavilionul de onoare la Prima Expoziie internaional de Arte Decorative,Torino, 1902; de Ernesto Basile cu Casa delle Civetti, Roma, 1900 si deGiovanni Brega cu Villa Ruggeri, Pesaro, 1902.
http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Castel_B%C3%A9ranger&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Castel_B%C3%A9ranger&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Castel_B%C3%A9ranger&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Castel_B%C3%A9ranger&action=edit&redlink=1


3/33

4Art Nouveau n arhitectur.Rusia,Austria,Germania,Scotia

Art Nouveau(termen provenit dinlimbafranceznsemnnd Art nou) este unstilartistic manifestat plenarnartele vizuale,designul iarchitectura de la nceputulsecolului 20,relativ sincron n majoritatea culturilor iriloreuropene, dar i n

America de Nord, unde a fost adoptat cu precdere n Statele Uniteale Americii iCanada.

Art-Nouveau, nume generic al stilului primei faze amodernismului,chiar dac a durat dou decenii, a constituit o puntenet ntre civilizaia veche i cea nou.

Art Nouveau poate fi, de asemenea, vzut ca un fel demicare artistic de tranziie, formnd un preludiu a ceea ce urma sdevin modernismul secolului 20. n acest bloc de artii i tendine atrecerii spre modernism pot fi incluse i micrile artistice cunoscutesub numele de Jugendstil n Germania i Olanda, respectivSezessionsstil, sau Secesionism, n Viena, Austria, ambele inspiratede, dar i grupate ideatic n jurul periodicul de avangard vienezJugend (Tineree). Att artitii germani i olandezi, ct i cei vieneziluptau cu convenionalismul sfritului secolului 19 i, n acelai timp,

ncercau s se desprind de toate ism-ele anterioare prin gsirea denoi formule artistice viabile, prsirea drumului neted al slilor deexpoziie consacrate, gsirea de noi spaii ambientale / funcionale /expoziionale i expunerea lucrrilor pe cont propriu.

Art- Nouveau un curent al frumuseii stilizate, uneoriutopice, dar expresie acut a bucuriei de a tri. Promotorii Artei

1900 au acordat arhitecturii un rol prioritar, refuznd ierarhia artelor.Arhitectura se manifesta prin forma obiectului, decoraiunea,mobilierul, designul domestic, pn i unele detalii vestimentareabundau n acea perioad de elemente de inspiraie vegetal,animal sau antropomorf. Important pentru noul stil a devenitsloganul lui Henry van de Velde napoi spre natur. Noua generaiea recreat o nou imagine a lumii, urmrind s redefineasc frumosuli s deschid artei noi perspective, n lumina reconsiderii trecutuluiptin cheia modernitii.

In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe,ondulate, dinamice, fara sa se cada in excese ornamentale. Noutateape care a adus-o acest stil fata de stilurile care l-au precedat a fostfaptul ca s-a inspirat foarte mult din natura.

1 Persoane importante al arhi tectur ii ar t nouveau:

(Rusia)

- Feodor Shekhtel (Casa Reabuschinski, Moscova-

1902;Gara Iaroslav, Moskva-1902; Vila Derojinski, Moskova-1902)Shekhtel(18591926). Principalele sale opere sunt: Casa

Riabuschinski; Casa Derojinski; Teatrul de arte din Moscova;Tipografia Levenson. Cele mai bune construcii ale lui Shekhtel, nstilul neorus sunt: Complexul de pavilioane de la expoziiauniversal din Glasgow (1901); Gara din Iaroslav (1902); Villa propriedin Kunev (1905); vila Levenson, proiectul casei poporului(1902).n 1902-1904 Shekhtel a proiectat (i construit) o nou cldire pentruGara Iaroslav, n stil neorus. Folosind principiul pentru arhitecturarus veche de combinare ntr-un tot ntreg diferite construcii diversedup form i scar, arhitectul a scos n eviden volumul slii deateptare principal, unit cu vestibulul i avansala, asigurnd otrecere direct ctre peron. Casa Reabuschinski considerat unexemplu clasis al stilului modern rus, consrtuit n 1900 n Moscova.Este neobinuit att cldirea ct i scara central din marmor, cubalustrade ce amintesc de valul mrii care parc se prelinge de la

etaj, formnd vrtejuri i prbuindu-se.n exterior, casa este decoratcu o friz de mozaic multicolor, cu elemente vegetale.n timp ce n Austria, Germania i Olanda micarea era legat derevista Jugend, n Rusia micarea era grupat n jurul revistei Miriskusstva, revist de art influent, care, printre altele, a generatpropulsarea companiei de balet Ballets Russes n centrul atenieiEuropei i a lumii ntregi, respectiv a determinat consolidareasupremaiei baletului rus ca fiind cel mai influent din ntregul balet alsecolului 20.

In Germania, cladirile sint realizate de Henry Van deVelde,sunt printre cele mai frumoase i distincte exemple dearhitectur i design Art Nouveau.

2 Pentru Art Nouveau, Germania era important cacentru de textile i mobil, i ntr-o msur mai mic de arhitectur.Hermann Obrist (1863-1927), elveian dup provenien vine n 1984n Munchen, pentru a partcipa mai trziu la crearea atelierelor de arte

i meteuguri din Munchen. Schiele lui Obrist pentru broderii l -auinspirat pe arhitectul August Endell (1871-1924) n design-ul faadeiatelierului foto Elvira (1896-97), n Munchen, decorat cu un reliefuimitor abstract, n culori turcoaz i rou, care amintete de cluii demare, de valuri mari care se sparg, sau de dragoni.

Ali arhiteci i artiti reprezentani ai stilului Jugendstil, n Germaniaau foar Bruno Paul, Richard Riemerschmid i Pankok.

In Austria stilul era numit Secesionism, de la miscareaartistica cu acelasi nume.

Arhitecti prestigiosi precum Joseph Hoffmann (1870 1956) i Joseph Maria Olbrich (1867 1908), elevi ai lui Otto Wagner(18411918) el nsusi un important precursor al curentului. Un rolnotoriu n ecloziunea variantei austriece a Art Nouveau ului l arepictorul Gustav Klimt (1862 1918), considerat lider al miscriisezession.

ART nouveau ScotiaPersoane importante al arhitecturii art nouveau: (Scotia)- Charles Rennie Mackintosh (coala de Arte din

Glasgow, 1897-1899; Hill House-1902-1903.)

3 Creatorul Art Nouveau-ului scoian este consideratCharles Rennie MackintoshEdificiie lui dovedesc o stpnire excepional a spaiului i folosirea

judicioas a culorii, Jocuri de lumin, spaii adesea asimetrice, darntotdeauna fluide, i elementele de decoraie integrate arhitecturiiproduc efecte spectaculoase.

Charles Rennie MackintoshCreaia sa este caracterizatde laconism, de puterea de a evedenia un detaliu decorativ pefundalul unui perete gol, de combinri de materiale diverse, cu texturii cromatisme subtile, ce realizeaz o sintez a decorului cuconstrucia, acea invenie numit ornamentul constructiv.Mobilierul creat de Mackintosh, de excepional valoare formal iperfeciune a detaliilor, pare a fi expresia subtil a autoironiei specificscoian.

n anul 1896, compania Honeyman and Keppie n care lucraMackintosh, a ctigat concursul pentru proiectarea noii GlasgowSchool of Art. Cldirea avea o prezen puternic de mas avndtrei faade din granit sur, iar a patra, din crmid lefuit aspru.Cldirea a fost dotat cu sitstemele cele mai performante (pe aceltimp) de regulare a microclimatului.Cu o schem planimetric liniar, coala conine de partea intrrii 2rnduri de aule,iar n partea superioar se afl scara principal

nconjurat de o galerie muzeu. n prile extreme ale planului suntadpostite direciunea i biblioteca, planul influieneaz faadeleimpunnd asimetrii

Hill House1902 reedin unifamilial.Exteriorul unformi gri al cldirii se contopete cu cerul rece i nnourat al Scoiei.

Construcia total asimetric formeaz diverse forme i niveluri deacoperi Decorul minim, pereii grei i geamurile rectangulareexprim o construcie puternic i sobr. ns calitile exterioare alecldirii sunt aproape opuse interiorului cald, exotic, decorat cu ateniai moale.Feminitatea intim interioar i masculinitatea lumiiexterioare.Ceainriile WillowSpaiile se mpreau n camere deceai pentru doamne, i pentru domni, cu coninut i coloristiccorespunztoare.Era o camer de ceai (tea-room) pentur brbai cumas de biliard n culori ntunecate, iar camera doamnelor eradecorat n alb, roz argintiu-gri, cu panouri de stejar i pnze.Faada exterioar este o compoziie asimetric, abstract modelat, cucurbe uoare pe unele suprafee, i adncimi diferite ale geamurilor.Faada e alb, n contrast cu cele din piatr natural ale cldirilor dinvecintate.

Caracteristicile de baz:tematica naturalist(flori ,animale),folosirea motivelor iconice i stilistice din arta extremului

orient;utilizarea unor elemente morfologice, precum arabescurileliniare i a unui repertoriu cromatic bazat pe ritmuri generate decurbei contracurbe, spirale, volute, i predilecia n ceea ce priveteculoarea, pentru tentele reci, linitite, transparente asonante, dispuse

n mod plat sau cu venaturi, irizaii i sfumaturi;neacceptareaproporionrii sau echilibrului simetric i cutarea de ritmuri muzicalecu marcate dezvoltri n nlime sau n lime i nclinate spreondulri i sinuoziti;evidena constant a comunicrii prin empatie aunui sens de agilitate, elasticitate, lejeritate, tineree,optimism.

4 Austr ia: Ver Sacrum Magazine: Primavara Sacra-revista ce a dus la propagarea miscarii stilului Jugenstil in toateEuropa.

Otto Wagner- arhitect austriac, urbanist, stiut pt impactulsau asupra aspectului orasului sau natal Vienna. Pina in mijlocul

anilor 1890 el deja proiectase citeva cladiri in stil Jugenstil. Wagnerera f interesat in urbanism, in 1890 el a proiectat planul orasuluiVienna, dar doar liniile de tren urban au fst realizate Stadbahn. Maitirziu, in 1897 el s-a alaturat lui Gustav Klimt, Joseph Maria OlbrichsiJosef Hofman si au format grupul artistic Vienna Secession.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stil_artistic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_vizualehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Designhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Designhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_vizualehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stil_artistic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83


4/33

Statiile metroului Vienez Wiener Stadbahn, astazinumit viena U-Bahn liniile U4 si U6, si Vienna S-Bahn. Ele suntcunoscute fiind in stil Art Nouveau. Cele mai semnificate sunt 2 dincladiri de la intrare in metro in Karnplatz, acum utilizate ca cafenea sirespectiv muzeu. Hofpavilionul a fost statie construita pentruimperatorul Franz Joseph.

Majolikahaus. Acest bloc de apartamente din Viena cunoscut kaMajolikahaus a fost proiectat de catre arhitectul austriac Otto Wagnerla inceputul secolului 20. Fatada cladirii este acoperita cu placi deceramica, cunoscute ca majolica, luind forma florala. Constructia esteun exemplu excelent al stilului Secesiunii, versiunea vieneza a stiluluiArt Nouveau. Acest stil a fost marcat de un spirit caracteristicrevolutionar de iluminare, si este considerat Art Nouveau chiar si inpofida formelor sale plate si rectilinii. Prin manipularea lui Wagner amaterialelor statice bogate in culori, arhitectul a fost capabil sapastreze o particularitate traditionala a ornamentarii. Majolikahauscontinua sa isi pastreze scopul sau initial, cel de a fi uzat laapartamente in chirie.

Austrian Postal Savings Bank (Banca postala de economii dinAustria) a reprezentat primul pas al lui Wagner catre Art Nouveau siNeoclasicism. Inalta de 8 etaje, cladirea ocupa un cartierintreg.Fatada bancii masiv simplificata, apartine neoclasicismului.

Idea principala al lui Wagner a fost sa implementezemateriale moderne pentru a crea forme noi. Intreaga fatada esteacoperita cu placii patrade de marmura. Acestea sunt atasate destructura principala din caramida cu ajutorul mortarului si ornamentatcu buloane din fier care la fel formeaza un sablon.

Josef Hoffman este arhitect austriac, nascut in Moravia, a studiatalaturi de Otto Wagner. I-a intilnit pe alti arhitecti precum Josep MariaOlbrich si Moser si impreuna au fondat Secesiunea Vieneza in 1897.(Secesiunea vienez(nlimba german:Wiener Secession) a fosto micare artistic aprut dup modelul "Secesiuniimncheneze" .Micarea a reunit artiti plastici, pictori, graficieniiarhiteci, care s-au rupt de tradiiaistorist, dominant n vremearespectiv n Europa i America de Nord, de unde numelede Secession.

Termenul de "secesiune", o variant german a curentului"ArtNouveau"aprut nEuropa la sfritul secolului al XIX-lea i nceputulsecolului XX, s-a aplicat n cercurile artistice tuturor eforturilor dedesprindere din vechile tipare, cutndu-se ci de combatere asrcirii i uniformizrii comportate de standardele producieiindustriale.)

Sanator iu l Purkersdor f comp arat cu Casa Moser, reprezinta unmare pas spre abstractizare si o miscare departe de Artele istorice sitraditionale. Acest proiect a servit ca un precedent important si sursade inspiratie pentru arhitectura moderna care s-a dezvoltat in primajumatate a secolului 20, ca de exemplu primele lucrari ale lui LeCorbusier.Sanatoriul a fost mai mult un hotel decit un spital si s-atransformat intr-un loc de intilnire sociala si artstica a societatiivieneze.

Palatul Stoclet din Br uxelleseste considerat drept capodopera luiHoffman si reprezinta una dintre cele mai luxoase s rafinate caseparticulare ale secolului 20. Hoffman a abandondat moda si stilurileanterioare si a realizat o cladire cu adevarat moderna cu o compilatieasimetrica din blocuri dreptunghiulare, subliniate de linii si colturiexagerate. Hoffman impreuna cu colegii sai au conceput fiecareaspect al conacului, pina la minerele usilor.

Gustav Klimt (14.06.1862-6.02.1918) a fost un pictor simbolistaustriac si unul dintre cei mai proeminenti membri ai SecesiuniiVieneze. Este renumit datorita tablourilor sale, picturilor murale,schitelor precum si prin alte obiecte de asta. Subiectul primar al luiKlimt a fost corpul feminin, datorita caruia, lucrarile sale sint marcatede un sublim erotism. Klimt a devenit unul dintre membrii fondatori sipresedinte a Secesiunii Vieneze in 1987 unde a ramas pina un 1908.Obiectivele grupului au fost cele de a oferi expozitii ale tinerilor artistineconventionali, de a aduce lucrarile celor mai buni artista straini inViena si de asemenea de a publica propria revista pentru a prezentaactivitatea membrilor Secesiunii.

Joseph Maria Olbrich (22.12.1867-8.08.1908) a fost un arhitectaustriac si co-fondator al Secesiunii. A fost cel care a proiectatcelebra cladire Secession Hall care a devenit punctul de reper alintregii miscari al carui moto este scris deasupra usii de intrare inpavilion : Pentru fiecare virsta arta sa, pentru fiecare arta- libertate

5.Raionalismul timpuriu n arhitectur.Cuvntul raionalism provine din latin, ratio nsemnnd raiune.Rationalismul in arhitectura corespunde unei tendinte introduse inEuropa la inceputul secolului al 20-lea, tendinta care a mentinut unangajament puternic cuceririlor estetice ale Cubismului. CurentulBauhaus (1919) a fost decisiv in dezvoltarea unui rationalism durabilin arhitectura. Constructivismului adoptat de catre arhitecti aduce cusine utilizarea sistematica a formelor elementare in compozitiilearhitecturale in asa fel incat sa se obtina simetrie, echilibru siregularitate in intreaga proiectare.

Reprezentanti: Adolf Loos, Auguste Perret, Tony Garnier, PetrusBerlage, Peter Behrens.

Caracteristicile stilului: utilizarea sistematica a formelor elementare in

compozitiile arhitecturale in asa fel incat sa se obtinasimetrie, echilibru si regularitate;

acoperirea plata a acoperisurilor; simplificarea ornamentelor; suprefetele vitrate immense; folosirea diferitor materiale (lemn, otel, sticla, diferite

metale, etc.)

Adolf Loos Ornament i crim, 1908- pamflet publicat intr-o revista

din Viena. In eseul lui a explicat filosofic "pasiunea pentru suprafeenetede i preioase", descriind ca ornamentele pot avea un efectnegativ asupra stilului. Loose a introdus sensul de imoralitatereferitor la ornamente, descriind un nou mod de arta moderna. Eseula ajutat la definirea ideologiei modernismului n arhitectur.

Adolf Loos, Casa Steiner, Viena 1910 -n construcia sa, Loos ncepen mod normal cu un volum principal n care spaiul, configuraia, ielementele respect regulile i compoziia de arhitectur clasic. Elorganizeaz interiorul acestui volum cu cuburi mai mici, cutiidreptunghiulare i cilindri aranjate ntr-un puzzle volumetric. n asamod a fost subliniate anumite aspecte, cum ar fi coerena funcional,lipsa de ornamente, economisirea spaiului, utilizarea acoperiuluiplat pe partea din grdina s.a.

Adolf Loos, Imobil Comercial i hotelier Goldman & Salatsch, Viena,1910

la nceput, cldirea a fost criticata pentru contradiciile sale:nivelul inferior comercial din marmur, cu coloane clasice si o intrare

mare adincita in interior, fiind n contrast cu etajele superioare cupereti goi din ipsos, lipsiti de ornament i cu ferestre simple frtamplarie. Loos a optat pentru o strunctura din pereti secundari dinbeton armat care ar putea fi uor reproiectat dup cum este necesar.

Adolf Loos, Casa Rufer, Viena, 1922 casa cub cu dimensiuni10x10x12m. Axa de compoziie este un singur pilon central, care

ndeplinete att o funcie structural cit i un sistem cu un canalpentru electricitate, ap i nclzire. Acest sistem structural estesusinut de pereii exteriori principali. Sistemul simplu permite sa fiemai putini perei despritori interni, fiind nlocuiti cu perei subiri saucu ajutorul mobilei din lemn.

Adolf Loos, Casa Tristan Tzara, Paris, 1926 casa are 5 nivele.Faada principala este mprita ndou pri, finisaj de piatra parteade jos i tencuiala alba partea de sus. Aceste ziduri mari care securbeaza uor spre interior, au ferestre relativ mici. n ambele pri acladirii sunt dou intrri mari, fiind placate cu piatr creeaza impresiade monument . La ultimul nivel este o terasa cu gradina care creeazaefectul de continuitate a zidului de piatr de la primele nivele.

Adolf Loos, Casa Moller, Viena, 1928 - faada principala estesimetric i sobra. Fatada exterioar este de culoare alb, compactcu pereti dreptunghiulari, subliniind natura lor geometrica, avindfuncia de perete despritor intre spatiul public si cel privat. Casa areferestre dreptunghiulare, insa singurul element care iese n evideneste paralipipedul alb deasupra intrrii.

Adolf Loos, Casa Mller, Praga, 1930 - cunoscut ca un reper inovatoral arhitecturii moderniste devreme, Villa Mller ntruchipeaz ideile luiLoos "economie si funcionalitate. Loos a proiectat o faad cub alba,

insa interiorul fiind bogat decorat cu mobilier confortabil, folosindmateriale ca marmura, lemn, si suprafee din mtase. Coloanacomuna a fost inlocuita cu 4 coloane din beton, aranjate intr-un plandreptunghiular in jurul unei axe centrale. Doi dintre acesti piloni sunt
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_plasticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_plasticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Istorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Art_Nouveauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istorismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arte_plasticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83


5/33

in camera, unul incadrat in casa liftului, iar celalalt in grosimeaperetelui.

Auguste Perret i creaia n beton armat. Imobil din str. Franklin nr.25,Paris, 1903 - modul n care a organizat interiorul a fost anticipat dedezvoltarea ulterioara a lui Le Corbusier a planului liber. Perret afcut intenionat pereii despritori a apartamentului secundari de-alungul, iar ndeprtarea lor parial ar fi determinat un spaiu deschis,punctat doar de o serie de coloane. O interpretare ingenioasa a avutproiectarea balcoanelor in plan semi-octagonal fapt ce a permisfiecarei camere o vedere frumoasa asupra Parisului.Auguste Perret, Garajul Ponthie, Paris, 1906 garaj pentruautomobile construit din beton, care a fost demolat mai tirziu in 1970.

Auguste Perret, Teatrul de pe Champs-Elysees, 1910-1913 - acesta afost planificat iniial ca structura din oel , insa a fost construit dinbeton din cauza riului Sena . Fatada si avanscena este din marmura

Allier i integrate in reliefuri din marmur alb Bourdelle. Cele patrugrupuri de coloane interioare au rmas vizibile . Faada esteclasificata ca monument istoric. Maurice Denis a realizat cupola.Pictorii douard Vuillard, Ker-Xavier Roussel si Jacqueline Marval aucontribuit de asemenea si la decor.

Auguste Perret, Notre-Dame du Raincy, 1922-1923 aceasta este orealizare important n istoria arhitecturii, deoarece pentru prima dat,arhitecii au proiectat o biseric fcut n ntregime structura din betonarmat. Legeritatea a 32 de coloane zvelte i lumina de la fere strelemari, cu variaii subtile de culoare a definit o noua impresie estetic:turnul (lantern inspirat din turnurile medievale) este deasuprapridvorului pe limea naosului, ntre Baptisteriul i capela a moriicare sunt la sfritul culoarelor, originalitatea principala a bisericii esteca altarul este amplasat spre Occident.

Tony Garnier i Oraul industrial - publicat n 1918. Garnier aelaborat un plan a unui ora perfect , care a fost implementat parialn Lyon. In conformitate cu acest plan, colile generale i profesionaleau fost amplasate n apropierea ntreprinderilor industriale, n scopulde a facilita educaia public. Nu a fost nici un loc acordat pentrubiserici i cldiri ale ageniilor de aplicare a legii, presupinind cpersoana n cauz este n msur s fac fa cu gestionareapropriei lor afacere. Mare influen asupra planului a avut un creatorEmile Zola. n deceniile urmtoare , ideea de zonare funcional a

fost adoptat de ctre membrii CIAM i a avut un impact excepiona lasupra construirii oraelor, cum ar fi Brasilia.

Petrus Berlage i Bursa din Amsterdam - remarcabil prin structuradeschis din oel i folosirea crmizii olandeze. La concursul pentrunoua bursa, in 1883, Berlage a luat locul 4. Urmatoarele patruversiuni ale acestui proiectului al lui au fost din ce in ce maisimplificate, pana la forma finala, cea mai simpla si rationala. Cu toatamodernitatea, specificul culturilor nordice se pastreaza in calitateaspatiului, in expresivitatea peretelui gol din caramida aparenta si maiales in structura rationala liber exprimata. De remarcat relatiatectonica dintre zidul de caramida si coastele metalice care sustinluminatorul.

Peter Behrens si A.E.G (Allgemeine Elektrizitts Gesellschaft) -Behrens fusese cel care a revoluionat arhitectura industrial, fiind

unul liderii construciilor de fabrici i oficii din materiale precum beton,crmid, oel i sticl. Peter Behrens a influenat indirect, darmarcant, pe studeni si Walter Gropius, Ludwig Mies van der Rohe iLe Corbusier.

Designul industrial este o form special a designului i a proiectriidin industrie, care este considerat a fi o form de art aplicat nstructura creia se regsesc funcii estetice, de utilizare i de

mbuntire a produselor industriale pentru a fi mai uor de folosit ide produs. Rolul unui designer industrial este de a cuta, crea i aexecuta obiecte reproductibile industrial prin gsirea de soluii care sinclud probleme de inginerie, producie, marketing, dezvoltarea linieide produse i vnzri.

6. Creaia lui Frank Lloyd Wright n perioada 1889-1935.Frank Lloyd Wright (nascut Frank Lincoln Wright, 1867 -1959) a fostun arhitect american, designer de interior, scriitor si educator, care aproiectat mai mult de 1.000 de structuri si a completat 500 de lucrri.Wright a crezut in proiectarea structurilor care au fost n armonie cuumanitatea si mediul in care traieste omul, conform unei filozofiinumit arhitectura organic. Aceast filozofie a fost cel mai bineexemplificat prin una din lucrarile lui celebre Fallingwater (1935),cunoscuta si ca cel mai bun exponent al tuturor timpurilor al

arhitecturii americane. Wright a fost un lider al miscrii si al scolii dearhitectur Prairie si a dezvoltat conceptul de cas Usoniana, oviziune unic pentru planificarea urban n Statele Unite ale Americii.

Casa preriei (trsturile caracteristice).Prairie Houses (casele de preerie)ntre 1893 1909, proiectele sale de case se ncadreaz n asa-numitul grup al Caselor de preerie (Prairie Houses), avndcaracteristici comune cum ar fi: cldiri extinse si joase, cu acoperisuringuste si nclinate, contururi clare, structuri externe suspendate siterase largi, precum si folosirea multor materiale nefinisate.Denumirea de case de preerie a fost dat ntruct designul lor estearmonios integrat n peisajul din jurul metropolei Chicago. Acestecase sunt, de asemenea, creditate de a fi primele exemple de planliber, n englez open plan. Din aceast perioad fac parte casele:Frank Lloyd Wright House, 1893; Winslow house, 1893-1894, HarleyBradley house, 1900, Susan Lawrence Dana house, 1899-1900,Frank Thomas house, 1901, William Fricke house, 1901-1902, Willitshouse, 1901-1902, Frederick Robie house, 1906-1909.

Winslow house 1893-1894, n timpul acela i-a uimit pe toi prinaspectul su straniu. n locul volumelor divizate cu acoperiuricomplicate, are un plan compact, mas laconic, forma acoperiuluisimpl. Faadele sunt cu factur neted, lipsete decorul. Autorulcaut noi procedee de decor ce ar corespunde epocii. Facturapereilor primului nivel reiese din zidria din crmid netencuit, aldoilea nivel placat cu plci ceramice. Ferestrele au proporiiorizontale. ncperile sunt nc dreptunghiulare n plan, cu aspectobscur, nchis, se respect simetria.

Willits house, 1901-1902, planul corespunde tradiiei americane,cruciform cu cminul amplasat n centru. Aripile alungite aleconstruciei cu deschiderea ncperilor n trei pri leag inte rioarele

cu grdina. Acoperiul n pante, cornia mare apr ferestreleorizontale(fii) de soarele torid. Continuarea acoperiului suntconsolele de protecie a teraselor din curte, a parcrii automobilelor.Cldirile ecleziastice i civile:- n ele se reflect concepia individual a lui Wright de tratare aspaiilor izolndu-le de exteriorul lumii nconjurtoare, exprimate ncasele prerii;- edificiile prezint un spaiu unitar, nedivizat, separate de lumeaexterioar;- pereii sunt masivi;- lumina ptrunde prin acoperi sau ferestre amplasate la nlime.

Imobile civile si ecleziastice: Larkin Company AdministrationBuilding, New York, 1903-1905; Templul Unirii 1904-1907.Larkin Company Administration Building, New York, cldireaadministrativ a firmei Larkin, amplasat ca un volum desinestttor,

nconjurat de aripile corpurilor mult mai nalte ale fabricii. ntrecldirea administraiei i turnurile regulate, amplasate lateral deambele pri ale intrrii exist o corelaie special. n interiorulturnurilor sunt amplasate scrile care urc brusc la nlimea de 30m.acest edificiu s-a prezentat n faa criticilor ca o aglomeraie de figurigeometrice stranii, cu unghiuri ascuite. Caracteristicile lui: unghiuridrepte, unghiuri ascuite, linii verticale i orizontale clare, nentrerupte,fixe n plan geometric. Cldirea nu are carcas, materialul deconstrucie fiind crmida, ca i la casele de locuit, acoperiul esteplan cu lumin de sus. Mobila i seifurile sunt ncadrate, este primacldire cu oficii unde se folosete aerul condiionat. Cerceveleleferestrelor i uilor din metal. Partea interioar prezint un spaiu unic5 etaje nlime, nconjurat perimetral de galerie i formnd astfel ocurte interioar mare cu lumin de sus. Stlpi regulai din crmid se

nal cu o rigurozitate gotic, separ galeria de restul spaiuluiinterior.

Templul Unirii 1904-1907, unul din primele edificii construite dinbeton. Aici Wright folosete procedeul (utilizat anterior i ulterior nnenumrate cazuri n cldirile publice) de iluminare a ncperilor desus prin felinare i ferestre amplasate la nlime. Principiul distrugerii


6/33

cutiei interioare are aici tendine nu orizontale ca n casele prerii, civerticale (de nlare).

Stilul propriu: Avery Coonley house, 1907-1908; Avery CoonleyPlayhouse, 1911-1912, Frederick Robie house, 1906-1909; Taliesinhouse, 1911.-n aceast perioad are loc cizelarea, definirea stilului propriu al luiWright, eliberarea faadelor de decor;- n unele

case nc se mai ntlnesc procedee tradiionale, cum ar fisimetria, totui exist tendina general de debarasare decomplexitatea i masivitatea vremii, de imitaia st ilurilor istorice;- aspectul cldirilor este echilibrat i clar, uneori sobru;- n plan: utilizeaz forme noi, form de litera L, ncperile comunic

ntre ele nu prin ui, ci prin deschideri mari, formnd un spaiu unic,planul este liber, interiorul se contopete cu exteriorul;- tendine orizontale evidente, dinamica paralel a acoperiurilor,Wrihgt intenionat folosete metode planimetrice ale caselortradiionale populare americane. El tinde spre formarea unei imaginice ar reflecta trsturile caracteristice culturii americane.

Influene europene i japoneze: Midway Gardens, Chicago, 1913-1914; Imperial Hotel, Tokyo, 1915-1922; Jiyu Gakuen School, Tokyo,1915-1922. Casa Cascadei pentru Edgar J.Kaufmann, Pennsylvania,1935-1939.

Arhitectura japonez a exercitat o influen mare asupra lui Wright,casa japonez se caracterizeaz prin simplitatea structurii i aaspectului, interior deschis ce comunic cu exteriorul, luminos, estevizual laconic, lipsete mobila masiv, pereii sunt uori. n concepiasa, casa de locuit trebuia s corespund vieii, i nu s fie o cutie ncare aceasta se ambaleaz. Wright propune principiul locuineiraionale i practice. Destinaia construciei mai nti de toate, estede a sluji multilateral omului, i nu de a crea impresie.

Casa Cascadei pentru Edgar J.Kaufmann, Pennsylvania, 1935-1939.Unul din exemplele cele mai cunoscute este celebra Fallingwater,locuina pe care Frank Lloyd Wright a proiectat-o pentru familiaKaufman n mediul rural al statului Pennsylvania. Dei Wright a avutmulte soluii pentru a proiecta cldirea, a ales cu totul s o realizezedirect deasupra unei cascade. Astfel, cldirea se ncadreaz extrem

de armonios n pdure, fiind construit deasupra apei curgtoare ifiind parte continu a pantei abrupte a albiei majore a prului.Striaiunile orizontale ale zidriei de piatr, care utilizeaz materialelocale, respectiv culoarea bej a betonului cornielor, extensiilor ibalcoanelor se ncadreaz organic n pdure.

Citat de Frank Lloyd Wright: Un doctor i poate ngropa greelile,ns un arhitect nu poate dect s-i sftuiasc clienii s plantezevi de vie.

7.Creaia lui Frank Lloyd Wright n perioada 1936-1959.Frank Lloyd Wright a fost un arhitect american, designer de interior,scriitor si educator, care a proiectat mai mult de 1.000 de structuri si acompletat 500 de lucrri.

Casa Cascadei pentru Edgar J.Kaufmann, Pennsylvania, 1935-1939.Unul din exemplele cele mai cunoscute este celebra Fallingwater,dei Wright a avut multe soluii pentru a proiecta cldirea, a ales s orealizeze direct deasupra unei cascade. Astfel, cldirea se

ncadreaz armonios n pdure, fiind construit deasupraapei

curgtoare i fiind parte continu a pantei abrupte a albiei majore aprului. Striaiunile orizontale ale zidriei de piatr (material local),culoarea bej a betonului cornielor, extensiilor i balcoanelor se

ncadreaz organic n pdure. Trsturile caracteristice ale casei U.S.O.N.A., anii 1930-1940.

Usonia si casa usonianaUsonia a fost un cuvnt folosit de Frank Lloyd Wright pentru a sereferi la viziunea peisagistica asupra Statelor Unite, incluzndplanificarea oraelor si arhitectura cldirilor. Casele usoniene (TheUsonian Homes) erau tipic mici, cu un singur nivel, fr garaj, sauprea mult spaiu de stocare. Erau, de obicei, realizate n forma litereiL pentru a se potrivi n jurul unei grdini terasate, construite pe loturide pmnt ieftine, care aveau forme ciudate, ca rezultat al mpririiunei suprafee de teren n loturi de dimensiuni si forme variabile.

Ralph Jester House, John C.Pew House, Madison, Wisconsin, 1938-1940.Proiectul casei R. Jester - prezint un alt exemplu de soluionareneobinuit n plan. Arhitectul a proiectat o cas cu un plan unic informa de L. Costul final de construcie a fost de 5.500 dolari.

A doua cas a lui G. Jacobs , Madison . Wiskonsyn , 1942, estecurbat n plan i reprezint o parte a inelului care nconjoargrdina.

Stilul propriu n locuina anilor 1930-1950.Arhitectura organicUna din cele mai interesante filosofii ale lui Frank Lloyd Wright eraaceea c o cldire nu trebuie s aib un anumit stil arhitectural, citrebuie s reias din mediul nconjurtor. Mai exact, arhitecturaconvieuiete cu natura, motiv pentru care casele trebuie construitedin materiale locale, iar culorile s fie specifice zonei.

Aceast filosofie a influenat i ali mari arhiteci ai epocii moderne,precum Antoni Gaudi i Santiago Calatrava. Una din cele mai celebreconstrucii moderne inspirate din arhitectura organic a lui Wright esteOpera din Sydney, a arhitectului danez Jorn Utzon.

Honeycomb Casa lui Paul R. Hanna, California 1935-1937In plan ca modul, are la baza hexagonul cu unghiuri de 120grade, deaceia i se spunea Casa-stup, fiind si nconjurat de terase. Locuinaeste amplasat n aa mod, ca s se pstreze copacii existeni.Principalele materiale de construcie, sunt: crmida, betonul, lemnul,sticla, care nu sunt mascate i ascunse cu alte materiale de finisarespeciale. Acoperiul este din cupru, conine un strat de hrtie dealuminiu, pentru o termoizolaie mai bun.

Imobile administrative, sociale, publice.1. Solomon R. Guggenheim Museum, New-York, 1955-1956A fost proiectata si executata timp de 16 ani si este probabilcapodopera lui cea mai cunoscuta. Cldirea este gndit ca ogigantic spiral din beton armat, interiorul este similar cu interiorulunei scoici. Acest motiv geometric unic a fost menit pentru a permitevizitatorilor s vizioneze cu uurin colecia Guggenheim de picturi.Galeria se ilumineaz i din partea curii interioare care e acoperit cuo cupol din sticl, ce ofer lumin dispersat2. S.C.Johnson&Son Company Research Tower, Racine,Wisconsin, 1936, 1944-1950Un exemplu "tipic" de Art Deco, cldirea are peste 200 de tipuridiferite de crmizi curbate de culoare roie, folosite att n interiorulct i n exteriorul cldirii. Culorile folosite de Wright sunt crem, pen trucoloane i mortar, respectiv "rou Cherokee" pentru perei i mobilier.Mobilierul, care a fost designat de asemenea de arhitect, reflectliniile curbe i ntreaga alur a cldirii.3. Anne Pfeifer Chapel, Florida, Southern Colege, Lakeland,Florida, 1938Frumos amplasata pe o pant uor n cretere ntr-un mediu ca -grdin tropical, acesta este ideal pentru o cldire de spirit meditativ.Fr vederi din interior spre exterior, cu excepia balcoanelor caresunt proiectate de la nivelul doi. Pereii din blocuri de beton sunt

perforai de goluri abstracte n care este amplasat sticl colorat,admind lumina n tonuri subtile prin pereii de la interiorul parterului.4. Unitarian Churh, Shorewood Hils, Wisconsin, 1947-1949


7/33

Planul este compus din doua triunghiuri echilaterale, spate in spate.Triunghiul din spate, care este mai puin nalt, conine zona de intrare,o buctrie i un emineu. Sanctuarul ocup triunghiul din fa, iaraici plafonul crete rapid att de la spate cat i din prile laterale.Toate lumina intr n sanctuar, prin cortina de sticl din fata.5. V.C.Morris Gift Shop, San Francisco, California, 1948-1950Cldirea in sine reprezint un volum circular ascuns dup un simpluzid de crmid. Intrarea principala se face printr-o versiuneactualizat a arcului Roman, curba se repet n detaliile din interior. n

conformitate cu Wright acest tip de intrare atrage trectorul mai multdect atunci cnd mrfurile sunt prezentate n vitrina. Rampa dininterior i al doilea nivel sunt realizate din beton alb.6. Price Company Tower, Bartlesville, Oklahoma, 1952-1956Wright a proiectat ntr-adevr copacul sau de beton i sticl exactcum a vrut el: centrul de servici pe vertical a fost trunchiul, iar toateutilitile au fost cuprinse n acest ax vertical.Toate etajele au fost caconsola de la trunchi, iar pielea exterior a fost pur i simplu nvelite nsticl i metal. Citat de Frank Lloyd Wright: Un doctor i poatengropa greelile, ns un arhitect nu poate dect s-i sftuiascclienii s planteze vi de vie.

8. Avangarda rus (constructivismul rus). Creaia lui ConstantinMelnikovConstructivismul - este o miscare artistic ce s-a nscut n UniuneaSovietic imediat dup Revolutia bolsevic. Este o metod deavangard sovietic (un stil, o orientare) n arta plastic, arhitecturii,fotografiei i artadecorativ aplicat, care a cunoscut o dezvoltaren perioada anilor 1920inceputul anilor 1930.n anul 1924 a fost nfiinat oficial Organizaia de Creaie aConstructivitilor, reprezentanii creeaau elaborat o aa numitmetod funcional de proiectare, bazatpe un studiu tiinific alparticularitilorde funcionare a cldirilor,construciilor,complexelor locative. Adevrate monumente caracteristiceconstructivismului sovietic sunt: fabric, cantine, Palatele muncii,cluburi muncitoreti, case comune.Caracteristicile stilului: forme laconice,geometrice regulate icu un aspectexterior monolitic; forme dreptunghiulare i volume fr decor; acoperie plane; ferestre mari cu vitralii ncadrate n ram dreptunghiularsau ptrat; construcii din beton armat; un rol important n compoziie revine ncperilor decomunicaii (scri,galerii,ascensoare).

Avangarda rus se mparte n dou perioade,cu liderii si artapictorilor de stnga iar de cealalta parte micarea novatoare narhitectur. n aceast situaie se creaz dou concepii creative-constructivismul (Moscova)i suprematismul (Vitebsc)Reprezentani: Vasilii Kandinsky, Kasimir Malevitch, El Lissitzky, fraiiPevsner, Vladimir Tatlin, fraii Vesnin, Ivan Leonidov, KonstantinMelnikov, A.Sciusev, Ilia Golosov.Melnicov Constantin. Arhitect rus care la nceput a activat nneoplasticismul sec. XX. Mai tirziu a trecut pe poziia arhitecturiiavangardiste n perioada de predare n Vhutemas (- 1920). Mereu a luat nconsideraie functiile tehnice a cldirii. Construciile lui suntmonumentale, sculpturile abstracte, fiind in cutarea formelor lucide,emoionale, dar puse pe un constructivism bine gndit.

n cutarea expresiei Melnicov, des apela la construciile consol,activiza n forme axele diagonale, se adresa la utilizarea figurilorgeometrice rar ntrebuinate n ARH, ca triunghiul, paralelogramul,conul, parabola. Pavilionul URSS la Expozitia internaionala de ArteDecorative, Paris,1925Pavilionul era construit in 2 etaje dintr-o carcasa usoara din lemn. Omare parte din suprafata peretilor exteriori erau acoperiti cu sticla.Planul dreptunghiular a cladirii se intretaia pe diagonala cu scaradeschisa ce ducea la etajul 2, pe care era suprapuse placi din lemn.In dreapta scarii era un turn-pilon pe care era montat secera siciocanul si literele . Garajele in creatia lui MelnikovA proiectat pentru prima data un garaj la Paris, cu o capacitate de omie de masini. Constructia avea o forma de cub din sticla translucidacu 10 etaje, cu structura suspendata de tip consola. Acest proiect nua fost realizat insa Melnikov a folosit ideea la construirea urmatoarelor

garaje la Moscova (ex. garaj , garaj pe str., garaj , garaj ). Cluburile Muncitoresti in creatia lui MelnikovIn anii 20-30 in URSS a inceput activ constructia cluburilor, din cele10 constructii din Moscova 6 cluburi au fost proiectate de Melnikov.Toate cele 6 cluburi din aceasta perioada difera ca forma, marime sifunctionalitate. Desi exista 2 caracteristici commune pt toate cluburilelui Melnikov: sistema flexibila a salilor, care permitea unirea sisepararea incaperilor cu ajutorul peretilor despartitori mobili si

folosirea scarilor exterioare ce ajuta la economisirea spatiilorinterioare a cladirilor culturale. n construirea cldirii clubului nnumele lui Rusacov (Moscova, 1927), spaiul slii este structurat nnucleul principal i 3 amfiteatre de form dreptunghiular. Fiecare dinele poate funciona diferit ca sali aparte sau un tot ntreg cu o scenunic, sunt realizate din beton armat n consol. Alte exemple decluburi: Casa Culturii a chimistilor , Clubul fabricii, Clubul fabricii , s.a. Casa-atelier Konstantin Melnikov, Moskova, 1927-1929Compozitia voluminoasa a casei consta din 2 cilindri de acelasidiametru dar inaltimi diferite, care se intersecteaza la o treime a raei,formind astfel un plan neobisnuit in forma cifrei 8. Ferestrele intr-unuldin cilindri sunt formate din hexagon. Casa-atelier a fost punctulculminant al creativitatii lui Melnicov, acest tip de constructive fiindunical in timpul sovietic. Proiect pt monumentul lui Christofor Columb, Saint-Domingue, 1929.Monument in forma de far (300m inaltime), din 2 conuri unite la virf.Conurile se incorporeaza la o treime din inaltimea lor, iar conul dedeasupra este rotit cu ajutorul a unor aripi triunghiulare plate. Aripilese roteau cu ajutorul vintului si ocupau asa o pozitie in care taiauvintul, opunindu-se in asa mod vintului, asigurind stabilitatea intregiistructure. In partea de jos a monumentului trebuia fi amplasata statuialui Columb. Acest monument nu a fost construit. Proiect pt Palatul Sovietelor, Moscova, 1931Palatul Sovietelor era un edificiu imens dedicat lui Vladimir Lenin, daravea si un rol administrativ, fiind locul de intalnire al delegatilordiferitelor republici socialiste din cadrul Uniunii Sovietice. Avea oinaltime de 415m si trebuia sa fie cea mai inalta constructie din aceletimpuri, insa dupa razboi constructiile au fost stopate si in loculpalatului a fost construita Catedrala Hristos Mintuitorul.A.Sciusev a fost un architect, lucrarile sale fiind o sintez dintrearhitectura imperial rus i cea stalinist: Mauzoleul lui Lenin, A.Sciusev, 1924-1929ciusev a primit sarcina de a proiecta i a construi n trei zile unmormnt n care s poat intra toi cei care doreau s-i ia rmas-bunde conductorul statului sovietic. La inceput mauzoleul a fost construitdin lemn si Constantin Melnikov a proiectat sarcofagul. Mai tirziuSciusev a proiectat mauzoleul din piatra. A fost folosit marmur,porfir, granit i andezin pentru noua construcie. Proiect pentru biblioteca Lenin, Moscova, 1929 Sediul Narkomzem, Moskova, 1928-1933Construit in stilul constructivismului timpuriu pentru ComisariatulAgriculturii, una dintre cele mai mari si mai importante in ceia cepriveste cladirile publice urbae in Moskova. Cladirea include 4 partiprincipale, grupate in jurul unei curti. Coltul cladirii este accentuat cuajutorul unui perete rotungit, prin care in partea superioara aparmuchiile ascutite ale volumului dreptunghiular. Ferestrele suntamplasate intr-un ritm pe orizontal si sunt ferestre tip banda.9. Avangarda rus (constructivismul rus). Creaia lui IvanLeonidov.

Constructivismul - este o miscare artistic ce s-a nscut nUniunea Sovietic imediat dup Revolutia bolsevic. Este ometod de avangard sovietic (un stil, o orientare) n artaplastic, arhitecturii, fotografiei i artadecorativ aplicat, care acunoscut o dezvoltare n perioada anilor 1920inceputul anilor1930. n anul 1924 a fost nfiinat oficial Organizaia de Creaiea Constructivitilor, reprezentanii creeaau elaborat o aanumit metod funcional de proiectare, bazat pe un studiutiinific al particularitilorde funcionare acldirilor,construciilor, complexelorlocative. Adevratemonumente caracteristice constructivismului sovietic sunt: fabric,cantine, Palatele muncii, cluburi muncitoreti, case comune.

Caracteristicile stilului: forme laconice,geometrice regulate icu un aspectexterior monolitic; forme dreptunghiulare i volume fr decor; acoperie plane;


8/33

ferestre mari cu vitralii ncadrate n ram dreptunghiularsau ptrat; construcii din beton armat; un rol important n compoziie revine ncperilor decomunicaii (scri,galerii,ascensoare).

Reprezentani: Wassili Kandinsky, Kasimir Malevitch, El Lissitzky,fraii Pevsner, Vladimir Tatlin, fraii Vesnin, Ivan Leonidov,Konstantin Melnikov, Sciusev, Ilia Golosov.

Creatia lui Ivan Leonidov: Institutul Leninproiectul de diplom al lui Leonidov, 1927,

Moscova- complex amplasat n afara oraului, pe malul ruluiMoscova(n timp ce proiectele analogice erau proiectate n ora).Edificiul n totalitate este divizat pe pri, n loc de o cldire unitar,Leonidov creeaz o compoziie spaial din volume separate, fiecareprezentnd o figur geometric simpl: de la prisma vertical depozitul de cri, la volume joase, cu un singur nivel ce strpungmasa verde a parcului, pe malul rului auditoriile, n forma uneisfere mari de sticl, ridicat de la pmnt pe un suport uor, ajutat detrunchi de con. Elementul care ncheie compoziia linia inei carepornete de la turn spre centrul oraului. Complexul de figuri la primavedere separate formeaz un ansamblu unitar, care organizeazspaiul n jurul su, i n acelai timp parc se dizolv n el. Pentru aaccentua geometria construciilor, masa uoar a lor, autorul include

n compoziie cabluri i forme spaiale, motivate nu numaiconstructiv, dar i artistic. Peste 40 de ani acest mod de tratare avolumelor va deveni cartea de vizit a hai-teckului britanic, OscarNimeier inspirat din acest proiect va crea Centrul guvernamental dinBrazilia.

Tipografia ziarului Izvestia, Moscova, 1926n prima versiune a proiectului era un turn de casa cu mai multe etaje,care nu a fost efectuat. - unul dintre exemplele de constructivismmature interpretat ca stil. Baza de divizare a faadei este subliniatarhitectural cadru. Acesta este completat de o cas a scrilor geamuriverticale i orizontale balcoane. Cladirea este ncoronat cu patruferestre hublou rotunde. O component important a arhitectural"decorul", a fost inscriptionate cu numele ziarului "Izvestia a URSS ia Comitetului Executiv Central", din pcate, nlocuite acum .Teritoriul alocate pentru construcie a fost mic, iar autorii au prezentatiniial proiectul turn de 11 etaje. Dar din considerente urbane s-a forats se renune la mare altitudine. Versiune a fost adoptat de aseetaje inaltime.

Sediul Tzentrosoiuz, Moscova, 1928CldireTzentrosoiuz - unul dintre primele complexe de birouri de maridimensiuni din Europa complet vitrate. Construit ntr-o competiiedeschis n 1928. Primul lucru care atrage atenia atunci cnd seapropie - este o suprafa de sticl gigant pe fatade, rafturi deschise,

structurile de sprijin, blocuri de birouri, spaiu parter disponibil (ncldirea se poate trece n mod liber), acoperi orizontal, rou-brun.Complexul ofer locuri de munc pentru 3.500 de angajai, i o salde conferine mare (unitate evideniat separat), sal de club, o sal delectur, un restaurant s.a. La parter se afla o intrare spatioas, hol,scri deschise i rampe pentru comunicarea ntre etaje.

Casa industriei, Moscova, 1929-1930Organizare spaial dezvolta noi locuri de munc pentru angajai. nloc de spatii de birouri de obicei sunt camere de lucru fr perei,unde distribuia funcional de spaiu printr-un mobilier de birou mobil(recepie, care a devenit larg rspndit n Occident). n volumprincipal avem forma paralelipipedic, fiecare etaj este mprit ndou pri: zona de lucru - o camer mare, fr pereti tradiionali i ozon de relaxare - conservator. n plus, un etaj este deschis i satransformat ntr-o teras-grdin, n acelai scop este acoperiul plat.Leonidov a propus utilizarea flexibil a spaiului de muli ani anticipindprincipiile de astzi ale cldirilor de afaceri.

Sediul Narkomteajprom, Piata Rorie, Moscoa, 1934Prima impresie a proiectului Narkomtjazhproma a fost- compoziie

spaial uor , elevatie si silueta de turnuri de sticl, unite n zona dela primul etaj i tribunele stilobat.Turnul principal este conceput subforma unui paralelipiped vertical: n partea de jos (de baz) a cadruluide plas. In partea de sus - pereii de sticl- ecrane uoare custructuri metalice izolate ajurate afara din inox.Al doilea turn - turn de scrutin in plan, cu o silueta elastica (curb deordinul doi). Este conceput ca un contrast la primul. Peretii exteriori -blocuri de sticl. Leonidov a crezut c va oferi posibilitatea de apstra integritatea formei, folosind materiale neobisnuite.

Al treilea turn este conceput n termeni spaiali (trei frunze), darfaade, n acelai timp extrem de simple.

Creatia lui Vladimir Tatlin: Monumentului Internaionalei aIII-a 19191920 (Muzeul

rus, Leningrad.)Tatlin n-a renunat niciodat la creaia sculptural independent iuna dintre realizrile sale cele mai nsemnate rmne machetaMonumentului Internaionalei a III-a, o pies metalic de spiritascensional, n spiral, datind din 19191920 (Muzeul rus,Leningrad). El pleca de la teza c artistul trebuie s devin untehnician, fiind obligat s foloseasc metodele industriale, spre acontribui direct la producia bunurilor materiale. Dup, prerea luiarta va putea fi pus ntr-adevr n slujba societii doar atunci cndartistul-inginer" va organiza armonia ntregului mediuambiental.

Creatia lui Ilya Golosov: Clubul Zuev, Moscova, 1927-1929

n acest proiect cilindrul vertical, casa scarii parc este ntretiat deparalelipiped,fiind principalul element din complexul compoziiei.Combinaia dintre un cilindru i paralelipiped - una din tehnicilepreferate I. Golosov. Conform ideii sale, cilindrul de form simetric,cu o ax vertical i pstreaz independena i joac rolul deelement principal n complexul compoziiei tridimensionale.Autorulexperimenteaz cu forma dat, ncercnd de a identifica ceea ce oface independent fa de volumul de lng ea i, n acelai timp,dominant n compoziia total. I. Golosov pune cilindrii si n colulcldirii. Dar ntreaga abilitate a compoziiei manifestat de I. Golosov

este c el folosete aici, legile percepiei vizuala. Pentru rotungireaunui unghi drept este destul de simplu , folosind o ptrime din cilindrusi atunci cind introducem acest cilindru n cldire crem iluzia caprivitorul vede clar cilindrul complet. i odat ce o persoan percepeo form cilindrica, obtinem deja independena compoziional i vizualse subintelege ca este elementul principal al construcieitridimensionale.

Proiect pentru monumentul lui Christofor Columb, SaintDomingue, 1929

Monument in forma de far (300m inaltime), din 2 conuri unite la virf.Conurile se incorporeaza la o treime din inaltimea lor, iar conul dedeasupra este rotit cu ajutorul a unor aripi triunghiulare plate. Aripilese roteau cu ajutorul vintului si ocupau asa o pozitie in care taiauvintul, opunindu-se in asa mod vintului, asigurind stabilitatea intregiistructure. In partea de jos a monumentului trebuia fi amplasata statuialui Columb. Acest monument - avea un centru tiinific-cultural cu slide edine, congrese mondiale, observator, centru teleradio. n

centrul complexului era amplasat muzeul lui Columb.Creatia Fratii Vesnin:

Proiect pentru Palatul Muncii , Moscova, 1923Proiect de construcie nerealizat 1922-1923. Se planifica n centrulcapitalei construcia unui mare complex, dezvoltat pe orizontal, careera s combine funciile Casei Sfatului, Palatului Congreselor, teatru,Casa de Cultura, comisia partidului, muzeu, restaurante, etc.Proiectul prezentat de fraii Vesnin a devenit prima cldiren stilululconstructivismului, ctigind locul al treilea. Cldirea cu nfiaremodern se combina perfect cu planul clar i rational, lund nconsideraie utilizarea celor mai recente material de construcie.Caracterizat prin studiul i proiectareaatent a prilor funcionale.Sala pentru spectatori a fost rezolvat print-un amfiteatru, avea formeliptic i era nconjurat de spaiul foaierului. Podul orizontal,suspendat unea volumul slii pentru spectator cu blocul rectangular,de form simentric, terminat la 20 de etaje. Turnul culmina cu unspecific pilon grilat, ce forma pe fundalul cerului un conturgeometrizat. Printre toate proiectele prezentate, propunerea frailorVesnin reprezenta ideile unei noi arhitecturi progressive.

Proiect pentru Sediul ziarului Leningradskaia Pravda ,1924

Proiect in care foarte bine se evidentiaza trasaturile si caracteristicileconstructivismului, tratate in mod special si specific de fratii Vesnin,construit in 1924. Fratii Vesnin au propus un proiect ce avea la bazaun patrat de 6x6m, si inaltimea de 26m. La parter a fost propus grupde incaperi la intrare (garderoba, ghiseu informational). Primul etajurma sa fie sala de lectura, al 2-lea sa contina oficii, si ultimele 2niveleredactie. Compozitia fatadelorun colaj din mai multe forme,dimensiuni si facturi contrastante. Pe acoperisul ultimului nivel urmasa fie instalat un far rotitor ce sa lumineze pe timp ne noapte. Usile laintrare, ascensoarele si carcasul cladirii vizibil pe exterior trebuia safie ca un simbol al dinamizmului ziarelor.

Hidrocentrala de pe rul Dnepr (), 1929Proiectarea partii arhitecturale a acestui baraj incepe in 1929 cindVictor Vesnin si grupul in fruntea carui el a fost au cistigat concursularhitectural. Se considera ca in aceasta perioada de timp elproiecteaza cele mai reusite proiecte ale sale, iar acest proiect.

Formele simple si stricte corespundeau cerintelor arhitecturaletimpurilor celea: simplitate, unicitate, functionalitate.Pe linga baraj se preconiza si consturctia retelelor de poduri pentrubaraj, initial fiind ideea de a proiecta constructii masive din metal sigranit, insa Vesnin a propus inlocuirea lor cu constructii metaliceusoare, si econome.

10. Neoplasticism. Scoala din Amsterdam. Curentul De Stijl


9/33

Neoplasticism - a fost un stil, sau micare, de art nanii1920originar n Olanda, cunoscuta sub numele curentului De Stijlfondata de Piet Mondrian si Theo van Doesburg, in Leiden in 1917.Idea - revistei cu acelai nume "De Stijl , care a fost publicat nLeiden in ediie de 200 de exemplare.. Curentul era asociat cufilosofia matematicii M.G. Shunmakersa. El a propus folosirea paleteide 3 culori primare:rosu, galben si albastru. Aceasta ideie a fostdezvoltata de Piet Mondrian care sa bazat pe 2 principii de formare:1.intersectia liniilor in unghi drept , pentru echilibrul compozitieiverticale si orizontale.2.Separarea celor 3 culori primare prin dungi: negru , gri sau alb,aceste evidentiau suprafetele.Scopul acestor micri era de a gsi un nou limbaj care reflectprocesele schimbrii fundamentale care au loc n societate, icombin studii teoretice cu realitatea nconjurtoare.

Caracteristicile stilului:1. Folosirea formelor dreptunghiulare regulate;2. Pictura abstracta cu forme dreptunghiulare mari vopsite inculori primare;3. Folosirea paletei de 3 culori primare: rosu, galben sialbastru;4. intersectia liniilor in unghi drept;5. Separarea celor 3 culori primare prin dungi: negru , gri saualb.

Reprezentanti: Piet Mondrian, Theo van Doesburg, Gerrit ThomasRietveld, J.J.P. Oud

Piet Mondrian - pictor olandez memebru de Stijl, care a fostfondat de Theo van Doesburg. Picturile reprezinta formerectangulare de rou, galben, albastru i negru, separate de liniigroase, negre . Creatia: Broadway Boogie Woogie, Compozitii cuplane rosii, albastru, galben, gri; Composition with Gray and LightBrown etc.

Theo van Doesburg - pictor olandez, arhitect, urbanist iteoreticianal neoplasicismului. Co-fondator i lider al " De Stijl". El asusinut c proiectarea a spaiului ar trebui s se bazeze pe proporiigeometrice simple, desene precise i abordare raional.Potrivit lui,fiecare element fiind proiecie pur spaial.Theo Van Doesburg,

mpreun cuGeorges VantongerlooiSophie Taeuber-Arpaproiectat decorul pentru Aubette Caf de la Strasbourg.

Aubette Caf de la Strasbourg 1926-1927Compusa din dou sali mari dreptunghiulare cudcor present petoate suprafetele, in culori primare . Folosirea linilor vertical siorizontale sunt diluate cu liniile diagonale. Mobilierul estecurbat. Iluminatul artificial este realizat prin difuzoarele simpleformate din dou tuburi metalice montate pe tavan. Arhitectulsustinea ca exteriorul cladirii trebuie sa determine si viitoareaplanimetrie. Moartea lui a pus capat curentului De Stijl

Gerrit Thomas Rietveld - arhitect si designer de mobilier deorigine olandeza. Membru ai miscarii De Stijl. Rietveld este cunoscutdatorita creatiilor sale in materie de mobilier, precum Scaunul Rosu siAlbastru, si a casei Schroder, ce a intrat in patrimoniul organizatiei

internationale UNESCO. Prima manifestare in spatiul tridimensional afost realizat de Gerrit Rietveld. n 1917, pornind de la ideeatradiional a unui scaun-pat pliant - "scaun rou-albastru" -manifestde constructivism n design de mobilier. Acest tip de sculpturabstract format din dou plci i benzi de diferite lungimi, pictate nculori primare.

Casa Schroder-Rietveld, Urecht, 1924Casa a fost transformata in muzeu.Interiorul este o zona deschisadinamica. Casa prezinta doua nivele. La parter, in jurul scarii centralese afla bucataria, o camera pentru citit, un birou, dormitorul slujitoruluisi o camera pentru depozitare. La etaj, se afla dormitoarele (caresunt despartite prin pereti despartitori portabili), living-ul si baia.Fatadele sint suprafete tencuite in alb si nuante de gri, rame deferestre si tocuri de usa negre si mai multe elemente lineare, vopsitein culori primare. Fiecare zona este pictata intr-o anumita culoare.

Fatadele sunt un colaj de planuri si linii, in asa mod s-au obtinut maimulte balcoane.

Jacobus Johannes Pieter Oud - el a lucrat mpreun cuWMDudoknLeiden, si,Theo van Doesburgi a devenit membrulmiscarii De Stijl.Stilul su de creaie a fost ca o expresietridimensional a principiilor estetice ale grupului.Lucrri timpurii deOud (hotel Nordveykerhute 1917, Villa Allegonda n Katwijk, 1917)sunt reprezentate prin geometrizm usor rotungite la colturi. Opererenumite Dansing de lAubette, Strasbourg, 1926-1927 a fostconstruita in 1925 in Rotterdam .

Caf De Unie, Rotterdam, 1924-1925Fatada reprezinta o compozitie de plane dreptunghiulare vopsite inculori primare, si tencuiala alba.Compozitia repeta culorile si texturilefolosite de Oud, Fatada este tratata ca o suprafata cu relief, dupacoloane, ferestre, afise si pete contrastante de culoare rosie a fatadeicare e similar cu tablourile lui Mondrian. Cafeneau era conceputa cao cladire temporara intre 2 cladiri care a construit o prelungire a straziidin Rotterdam. In 1940 Cafeneaua a fost distrusa in urmabombardarilor, si reconstruita in 1986 ani mai tirziu pe stradaMauritsweg la o distanta de 500m de situl original

Oud-Mathesse proiectat deJ.J.P. OudCasa a fost construita din lemn, avind o structur simetric simpl,constnd din dou volume intersectate albastru i rou, prevzut cu ostructur de acoperi galben. Interiorul este din lemn lacuit , coul defum cu crmizi galbene i un vitraliu.n interior exist un spaiu mare

n cub de culoare roie i o camer mai mic, o buctrie, o toalet,i un spaiu de depozitare n cub albastru.n unele publicaii Oud anumit-o casa semi-permanent.

Resedintele Kiefhoek, Roterdam, 1925-1927 de J.J.P. OudResedintele constituiau circa 300 de unitati locative, 2 magazine, unserviciu de apa calda, 2 terenuri de joaca o biserica. Casele blocatein 2 nivele sint amplasate in rinduri alungite. Fatada este in benzi desticla de culoare gri-inchisa cu benzi de caramida galbene. Uile dinfa sunt de culoare roie.Grdinile sunt separate de ziduri dincrmid galben i nchis de garduri albastre. Planul caselorconsta din living, veranda, bucatarie, o scara semicirculara care ducela nivelul 2 unde sint situate 3 camere.

Relatia De Stijl - BauhausTheo Van Doesburg a incercat sa extinda miscarea De Stijl in alteTari europene in 1921. Primul obiectiv de extindere a fost Bauhaus. In1920 Doesburg Intilneste la Berlin pe Walter Gropius, Adolf Meyer siBruno Taut. In opinia lui Doesburg Bauhaus, este o miscare misticasi romantica, facand aluzie la constructiile medievale. Theo vanDoesburg a influenat formativ Bauhausul, care era nc n fazadeauto-descoperire.Aciunea sa se datoreaz revenirea la forme cubicesimple. Nu numai reducerea de suprafee ptratice i de extindereacub este un tribut adus la De Stijl.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1920https://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1920https://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1920https://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1920http://ro.wikipedia.org/wiki/Piet_Mondrianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piet_Mondrianhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Vantongerloo&usg=ALkJrhgCF4cHmL411Oq8lEK4bdnpVLqMAAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Vantongerloo&usg=ALkJrhgCF4cHmL411Oq8lEK4bdnpVLqMAAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Vantongerloo&usg=ALkJrhgCF4cHmL411Oq8lEK4bdnpVLqMAAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Sophie_Taeuber-Arp&usg=ALkJrhgdjM_qbu9SZJ42JAT0i3BMki58TQhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Sophie_Taeuber-Arp&usg=ALkJrhgdjM_qbu9SZJ42JAT0i3BMki58TQhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Sophie_Taeuber-Arp&usg=ALkJrhgdjM_qbu9SZJ42JAT0i3BMki58TQhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Willem_Marinus_Dudok&usg=ALkJrhgW69c7wmFflGw-Dv6FoQ_65dvOsghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Willem_Marinus_Dudok&usg=ALkJrhgW69c7wmFflGw-Dv6FoQ_65dvOsghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Willem_Marinus_Dudok&usg=ALkJrhgW69c7wmFflGw-Dv6FoQ_65dvOsghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Willem_Marinus_Dudok&usg=ALkJrhgW69c7wmFflGw-Dv6FoQ_65dvOsghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Leiden&usg=ALkJrhhe7aHoOBh2F5QMOPOWEXL_qur1-Qhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Leiden&usg=ALkJrhhe7aHoOBh2F5QMOPOWEXL_qur1-Qhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Leiden&usg=ALkJrhhe7aHoOBh2F5QMOPOWEXL_qur1-Qhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Theo_van_Doesburg&usg=ALkJrhgnw9yTSPsxKTwUL9ODsXc05DiEiwhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Theo_van_Doesburg&usg=ALkJrhgnw9yTSPsxKTwUL9ODsXc05DiEiwhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Theo_van_Doesburg&usg=ALkJrhgnw9yTSPsxKTwUL9ODsXc05DiEiwhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/De_Stijl&usg=ALkJrhg2Qi1rnBFV03iCNU4JtAD4PpOelAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/De_Stijl&usg=ALkJrhg2Qi1rnBFV03iCNU4JtAD4PpOelAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/De_Stijl&usg=ALkJrhg2Qi1rnBFV03iCNU4JtAD4PpOelAhttp://www.rotterdam.nl/tekst:oudhttp://www.rotterdam.nl/tekst:oudhttp://www.rotterdam.nl/tekst:oudhttp://www.rotterdam.nl/tekst:oudhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/De_Stijl&usg=ALkJrhg2Qi1rnBFV03iCNU4JtAD4PpOelAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Theo_van_Doesburg&usg=ALkJrhgnw9yTSPsxKTwUL9ODsXc05DiEiwhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Leiden&usg=ALkJrhhe7aHoOBh2F5QMOPOWEXL_qur1-Qhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Willem_Marinus_Dudok&usg=ALkJrhgW69c7wmFflGw-Dv6FoQ_65dvOsghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Djacobus%2Bjohannes%2Bpieter%2Boud%2Bde%2Bstijl%26espv%3D210%26es_sm%3D122&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Willem_Marinus_Dudok&usg=ALkJrhgW69c7wmFflGw-Dv6FoQ_65dvOsghttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Sophie_Taeuber-Arp&usg=ALkJrhgdjM_qbu9SZJ42JAT0i3BMki58TQhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&prev=/search%3Fq%3Dtheo%2Bvan%2Bdoesburg%2Barchitecture%26espv%3D210%26es_sm%3D122%26biw%3D912%26bih%3D815&rurl=translate.google.md&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Vantongerloo&usg=ALkJrhgCF4cHmL411Oq8lEK4bdnpVLqMAAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piet_Mondrianhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1920https://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1920


10/33

13. Creaia lui Walter GropiusCldirea Bauhaus din Dessau, arhitect Walter GropiusWalter Adolph Gropius (* 18 mai 1883 - 5 iulie 1969), arhitect ipedagog german, fondator i director al Bauhaus, unul din mariiarhiteci ai secolului 20, care a trit i creat n Germania, pn n1934,i apoi nStatele Unite ale Americii,din1937pn la moarteasa.Via personal i profesional n GermaniaNscut nBerlin,Walter Gropius a fost cel de-al treilea fiu al lui WalterGropius

, un specialist i expert n arhitectur i construcii, angajat alguvernului, i Manon Auguste Pauline Scharnweber (* 1855 - 1933), a crei familie deinea o proprietate lng Berlin.Precum tatlsu, Walter Gropius a fost un arhitect. Cldirile designate de elfoloseau materiale extrem de moderne la vremea respectiv, aa cumar fi: beton, beton armat, structuri de oel i crmizi de sticl. Nu

ntmpltor, lucrrile sale arhitecturale sunt comparate frecvent cuartefacte vizuale, cel mai adesea cu picturi abstracte.

Atelierul cldirii Bauhaus din Dessau, exemplu superb de"transparen" total.Bauhausn anul1919Gropius a fondatBauhaus,termen ce este utilizat pentrua desemna att Staatliches Bauhaus, o coal de art, design iarhitectur originar dinGermania,activ ntre1919-1933,respectivun curent artistic extrem de influent n arhitectura, artele plastice,designul,mobilieruli decorrile interioare ale secolului 20. Ambelesensuri ale termenului Bauhaus sunt desigur strns legate de WalterGropius.Studenii de la Staatliches Bauhaus erau educai interdisciplinar icomplex ca arhiteci, constructori, designeri, fotografi, pictori, creatoride mobilier i textile,etc.. n acelai timp, erau stimulai s utilizezemateriale noi, specificeproduciei de mas,avnd ca produs final alactivitii lor cldiri, n special industriale, furnizate "la cheie."Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era cldirea livratintegral, de la designul arhitectural iniial pn la mobilarea ncperilori decorarea acestora cu artefacte. Tot n spiritul viziunii saleintegratoare a habitatului uman, att a celui personal ct i a celuiprofesional, Gropius argumenta prin demonstrare conceptul deeficien arhitectural,prin care un astfel de ansamblu de cldiri erarealizat arhitectural i constructiv cu mijloace materiale i umaneminime.

Anglia i, apoi, Statele Unite ale Americiin 1934, dup ce nazitii nchiseser Staatliches Bauhaus n 1933,

Gropius a prsitGermania,unde era absolut c lar c urma s devinun "duman al poporului." Pentru nceput, ntre1934i1937a trit ilocuit nMarea Britanie,fiind implicat nproiectul Isokon.n1937se vastabili nStatele Unite ale Americiiunde va rmne pn la sfritulvieii sale.Casa GropiusImediat va proiecta i construi o cas fanion, o cas programaticpentru viziunea sa arhitectural,Casa Gropius.Casa este localizatn rurala Noua Anglie (New England), n localitatea Lincoln,Massachusetts, fiind un exemplu superb a ceea ce reprezenta stilulBauhaus adaptat noii sale patrii i timpurilor ce urmau s vin.Casa Gropius,locuina gndit, proiectat i realizat n1937-1938,nLincoln, Massachusetts,de ctre nsui Walter GropiusDe altfel, Casa Gropius a fost una dintre cldirile ce au exercitat oimens influen asupra arhitecturii nu numai n Statele Unite, dar ipretutindeni, fiind considerat un exemplu elocvent de ceea ce fost

numit prompt, de ctre critici i cunosctori, ca modernisminternaionalsaunoul stil internaional.Termenul nu i-a plcut deloclui Gropius, crezndu-l deplasat i total neadecvat, subliniind: "Amconstruit-o [casa] astfel nct s absorb n propria mea concepieacele caracteristici ale arhitecturii Noii Anglii pe care le-am consideratvii i potrivite construciei casei." .Profesional, att Walter Gropius ct i Marcel Breuer,considerat demuli ca protejatul lui Gropius, fuseser invitai ca s predea laHarvard Graduate School of DesigndinCambridge, Massachusetts,ncepnd cu anul universitar ce ncepea n1937,toamna. Cei doi aumai colaborat, pn n anul 1941, cnd carierele lor au luat direciidiferite, i la realizarea proiectului Aluminum City Terrace din statulPennsylvania.n anul1944,Walter Gropius a devenit cetean naturalizat al StatelorUnite ale Americii.Anii TAC

n anul 1945, Gropius a fondat firma TAC (The Architects'Collaborative), o firm de arhitectur pe care a constituit-o cu un grupde (pe atunci) tineri arhiteci americani, firm ce a devenit n timp unadintre cele mai bine cunoscute i respectate firme n domeniu. Printre

altele, stilul promovat de TAC, dar i de Gropius nsui a fost adeseorinumit The New Bauhaus.Printre arhitecii i colaboratorii si iniiali se numr i Norman C.Fletcher, Jean B. Fletcher, John C. Harkness, Sarah P. Harkness,Robert S. MacMillan, Louis A. MacMilleniBenjamin C. Thompson,toi devenii ulterior nume cunoscute n arhitectura american i depretutindeni.Walter Gropius a murit n anul 1969n Boston, Massachusetts lafrumoasa vrst de 86 de ani. Ca o concluzie succint a personalitii

sale se poate spune despre el c avea un acut sim al realului i cera vzut adesea purtnd costume clasice cu un papillon(bowtie).Printre studenii si s-a gsit i scriitorul i teoreticianulSigfried Giedion.Printre altele, Gropius este amintit nu numai ca unuldintre cei mai influeni arhiteci ai secolului 20, fondator al Bauhaus,realizator de cldiri avnd o marc inconfundabil, dar i prin numeleunui ntreg complex arhitectural al Berlinului de azi, districtulGropiusstadt.Cldiri importante Fagus Works,1910-1911,Alfeld an der Leine,Germania Bauhaus,1919-1925,Dessau,Germania Casa Gropius,1937-1938,Lincoln, Massachusetts Harvard Graduate Center (1949 - 1950), Cambridge,Massachusetts(The Architects' Collaborative)[2]

Universitatea din Baghdad(1957-1960) John F. Kennedy Federal Building(1963-1966) Attleboro Junior High School(1948) Pan Am Building(astzi Metlife Building), (1958-1963),New York,New York, mpreun cu Pietro Belluschi i cu arhitecii proiectaniEmery Roth& Sons

Interbau Apartment Blocks (1957), Hansaviertel Berlin, Germania,cu TAC iWils Ebert Wayland High School (1961), proiect ce a ctigat un

concurs

CuvntulgermanBauhaus (bau- a construi ihaus- cas)desemneaz de obiceiStaatliches Bauhaus, o coal de art, designi arhitectur, precum i un curent artistic extrem de influentnarhitectura,arteleplastice,designul,fotografia,mobilierulidecorrile

interioarealesecolului XX.Aceast coal i micare artistic, generat de ctre arhitectul ipedagogul germanWalter Gropiusn oraulWeimarn1919, afuncionat la maxima sa anvergur ntre anii 1919-1933n trei oraegermane: Weimar,DessauiBerlin, devenind n timp, n ciudainterzicerii lor de ctre naziti n1933,unul dintre cele mai importantei inspirante curente ale arhitecturiimodernei, mai ales, al stiluluicunoscut sub numele destil internaional.Chiar mai mult, odat cuemigrarea fondatorului micrii artistice Bauhaus, Walter Gropius,nStatele Unite ale Americii, aceast micarea artistic cunoate orenatere cunoscut sub numele generic de "Stilul The NewBauhaus", numit i "Stilul New Bauhaus". La rndul su, The NewBauhaus devine un factor educativ, inspirant i stimulativ pentru multealte generaii de arhitecii artiti plastici, care au propagat sau ncpropag esena stilului originalului Bauhaus pn n prezent.

Traducerea n spiritul ambelor limbi a noiuniiStaatliches

Bauhausar fi "coala de stat pentru arhitectur"; totui cea maiapropiat i normalreferire nlimba romneste "Casa Arhitecturii".Curentul artistic Bauhaus, extrem de puternic i influent, a luatnatere ns n cldirea Bauhaus din Dessau.

coala de art Bauhaus a existat n trei orae diferite subconducerea a trei directori diferii, toi arhiteci. A fost creat i a

nceput s funcioneze la Weimar,ntre1919i1925,a continuat i aatins apogeul artistic laDessau(und

Istoria arhitecturii contemporane

Documents

Transcript of Istoria arhitecturii contemporane