istoria americii

8/19/2019 istoria americii

1/26

[ascunde]Articolele acestei saptamâni sunt Antonio Possevino, Atentatele teroriste de la Bruxelles din martie 2016, Catedrala din Lugoj ?i Referendumul privind apartenen?a Marii Britanii la Uniunea Europeana. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor.Istoria Statelor Unite ale AmericiiDe la Wikipedia, enciclopedia liberaParintii fondatoriGeorge Washington, portret din 1796

Din preistorie ?i pâna în perioada contemporana, istoria teritoriilor care fac parte în prezent din Statele Unite ale Americii poate fi divizata în numeroase perioade,cele mai multe în func?ie de schimbarile politice, sociale ?i economice care au avut loc în aceste teritorii.

Pentru colonizarea Americii de Nord s-a dus o lupta acerba între britanici ?i francezi. Aceasta s-a încheiat cu victoria Marii Britanii în estul Statelor Unite ale Americii de astazi ?i cu cea a Fran?ei în nord. În nord-estul SUA, imigran?ii puritani, proprietarii ?i companiile private au fondat coloniile Noii Anglii. În secoleleXVII ?i XVIII acestea ?i-au câ?tigat independen?a culturala ?i încrederea ca pot duce o politica proprie, refuzând în cele din urma sa plateasca impozitele impuse de Marea Britanie. Conflictul a declan?at un razboi intre 1775 ?i 1783, marcat de Declara?ia de independen?a a Statelor Unite ale Americii din 1776 ?i de redactarea

unei noi constitu?ii federale. Statele Unite ale Americii, cu puternicele tradi?ii spirituale europene, se straduiau sa-?i dezvolte propria identitate. Prin Doctrina Monroe s-a implementat o politica de izolare pe plan extern.

Pe parcursul secolului XIX, Statele Unite s-au extins prin cuceriri ?i anexari de teritorii straine. Dupa 1828, diferen?ele dintre statele din Sud ?i statele din Nord se accentuau tot mai mult în problema de?inerii de sclavi. Razboiul de Secesiune din 1861-1865, a traumatizat tânara ?ara, însa Uniunea s-a men?inut datorita victoriei unioni?tilor din nord. Dupa Razboiul de Secesiune, a început ascensiuneaeconomica ?i tehnologica a ?arii.

Intrarea Statelor Unite ale Americii în Primul Razboi Mondial în 1917 a marcat abandonarea izola?ionismului. Dupa Primul Razboi Mondial, SUA a revenit la izola?ioni

smul sau tradi?ional. Aceasta perioada a cunoscut o puternica dezvoltare economica, însa încrederea oarba în progres a determinat o siguran?a exagerata ?i euforica pe pie?ele financiare. Când baloanele de sapun ale specula?iilor au explodat în 1929,determinând prabu?irea bursei, economia lumii a intrat în declin. Politica de interven?ie a guvernului condus de Franklin Delano Roosevelt atenua multe dintre efectele Marii Crize. În 1939, SUA, oficial neutre, au sprijinit de facto Anglia în lupta împotriva Axei, iar în 1941 au intrat în razboi împotriva Japoniei.

Statele Unite ale Americii au ie?it întarite economic din cel de-al Doilea RazboiMondial ?i au devenit liderul politic, economic, industrial, militar, tehnologic ?i cultural al Vestului în anii imediat urmatori, în cadrul sistemului bipolar ce începea sa prinda contur. S-au opus Uniunii Sovietice în timpul Razboiului Rece carea durat pâna în 1991. Pe plan intern, mi?carile pentru drepturi ?i liberta?i civile

?i protestele împotriva Razboiului din Vietnam au dus la liberalizarea societa?ii în anii 1960. Ca superputere, SUA au oscilat din 1991 între cooperarea globala ?i tendin?e hegemonice. La începutul celui de-al treilea mileniu, SUA ?i Occidentul s-au confruntat cu provocarile terorismului interna?ional ?i cu obstacolele crizeieconomice globale.Istoria Statelor UniteGreat Seal of the United States (obverse).svgAcest articol este parte a unei seriiCronologiePerioada precoloniala


2/26

149217761776178917891860186018651865190019001945194519911991prezentTematicaDrepturile civile (18961954)Drepturile civile (19551968)Razboiul civilIstoria culturalaIstoria demograficaIstoria diplomaticaIstoria economicaIstoriografiaIstoria militaraIstoria SuduluiIstoria grani?ei ?i a vestuluiIstoria tehnologica ?i industrialaEvolu?ia teritorialaIstoria feminismuluiPortal Statele Unite ale Americii

v d mCuprins

1 Perioada precoloniala 2 Perioada coloniala 2.1 Colonizarea spaniola a Americilor (1492 - 1821) 2.2 Colonizarea britanica a Americilor (1492 - 1776) 3 Crearea na?iunii 4 Ascensiunea la rangul de putere mondiala 4.1 Anii de fondare 4.2 Reorientarea politica 5 Razboiul Civil

5.1 Începutul Razboiului de Secesiune 5.2 Desfa?urarea razboiului civil 5.3 Victoria Uniunii ?i reconstruc?ia 6 Expansiunea 6.1 Cre?terea economica 6.2 Politica imperialista 7 Euforie ?i criza 7.1 Izola?ionism ?i prosperitate 7.2 Criza economica ?i intrarea în razboi 7.3 Al Doilea Razboi Mondial 8 Superputere globala 8.1 O lume bipolara 8.2 Înarmare ?i escaladare

8.3 Criza ?i reforma 8.4 Divizarea na?iunii 8.5 Consolidare ?i destindere 8.6 Anticomunism ?i dezarmare 9 Pax Americana 10 Marea Recesiune: din 2007 pâna în prezent 11 Note 12 Lectura suplimentara 13 Legaturi externe


3/26

Perioada precolonialaArticol principal: Amerindienii din Statele Unite ale Americii.Columb descopera Lumea NouaIndienii din tribul anasazi au construit ora?e cu mult înainte de venirea lui Cristofor Columb. Mesa Verde (Colorado).

Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigran?i din Asia peste strâmtoareaBering cu aproximativ 12.000 de ani în urma urmarind grupe de animale pentru vânatoare în America. Ace?ti Indieni americani au lasat urme pentru existen?a lor prin petroglife ?i alte artefacte. S-a estimat ca 29 milioane de oameni au locuit pe teritoriul care astazi apar?ine Statelor Unite, înainte de diminuarea lor numerica ca urmare a epidemiilor cauzate de boli infec?ioase care au sosit în America prin intermediul calatorilor europeni (de?i continua sa existe dubii despre numarul lor exact). Au existat ?i societa?i avansate, de exemplu anasazi din sud-vest, sauIndienii de Paduri (Woodland), care au construit centrul Cahokia, localizat lângaSt Louis, care în anul 1200 î.Hr. a avut o popula?ie de 40.000.Perioada colonialaÎn sec. XVI, conchistadorul Coronado începe cautarea aurului în sud-vestul Statelor Unite de astaziColonizarea Americilor. Situatia din 1750.

Primele contacte cu europenii au avut loc în jurul anului 1000 prin venirea vikingilor din Groenlanda ?i Islanda atingând coastele Labradorului. Exploratorul norvegian Leif Ericson a ajuns în America cu 400 de ani înaintea lui Cristofor Columb, întem

eind o a?ezare în Vinland în extremitatea nordica a insulei Newfoundland, Canada.[1].

Dupa o perioada de explorari sponsorizate de marile na?iuni europene, prima a?ezare a fost stabilita prin 1600[2]. Europenii aduceau americanilor cai, pisici, vite ?i suine ?i în schimb se întorceau în Europa cu cartofi, curcani, tutun, fasole ?i dovleci. Mediul nou îi expunea pe coloni?tii la diferite boli noi, necunoscute. Nativii (amerindienii) erau ?i mai sensibili fa?a de bolile aduse de europeni, în special variola ?i rujeola. Amerindienii au pierit în numar mare înainte ca sa înceapacolonizarea la scara mare.[3][4]Colonizarea spaniola a Americilor (1492 - 1821)Articol principal: Colonizarea spaniola a Americilor.

Dupa circa cinci secole dupa vikingi au venit spaniolii. Întâi Cristofor Columb, apoi Ponce de León. Vizitatori straini au sosit ?i în trecut, dar doar dupa calatoriile lui Cristofor Columb în secolele XV ?i XVI au început na?iunile europene explorarea ?i colonizarea acestui continent. Expedi?iile spaniole au atins repede Mun?ii Apala?i, Fluviul Mississippi, Grand Canyon[5] ?i Marile Podi?uri. În secolele al XVI-lea ?i al XVII-lea, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite ?i Florida.

Prin 1540 Hernando de Soto a întreprins o expedi?ie mare a teritoriilor care constituie azi SUA. În acela?i an, Francisco Vásquez de Coronado împreuna cu 2.000 spanioli ?i mexicani a traversat teritoriul care este azi Arizona ajungând pâna în centrul Kansasului de astazi.[1]. Al?i exploratori spanioli, ca Lucas Vásquez de Ayllón, Pánfilode Narváez, Sebastián Vizcaíno, Juan Rodríguez Cabrillo, Gaspar de Portola, Pedro Menén de Avilés, Álvar Núñez Cabeza de Vaca, Tristán de Luna y Arellano ?i Juan de Oñate, au

rins expedi?ii în teritoriul Statelor Unite de astazi.[6].

Spaniolii au creat primele colonii europene în aceste teritorii: St. Augustine în Florida prin 1565 dar aceasta nu a atras prea mul?i coloni?ti care sa se stabileasca. Au înfiin?at apoi succesiv Santa Fe în New Mexico, San Antonio, Tucson, San Diego, Santa Barbara, Los Angeles ?i San Francisco[7]. Cea mai mare parte a acestorlocalita?i au fost create de-a lungul coastei californiene ?i pe lânga fluviul Santa Fe în New Mexico.[1]

Teritoriile explorate la sfâr?itul anului 1535 au fost încadrate sub Viceregatul Noi


4/26

i Spanii, cu capitala în Mexico City, extinzându-se treptat ?i în por?iunile sudice ?i centrale ale Statelor Unite de azi.Colonizarea britanica a Americilor (1492 - 1776)MayflowerSteagul celor Treisprezece Colonii

Fâ?ia de-a lungul coastei de est a fost colonizata prima data de coloni?ti englezi în sec. al XVII-lea cu participarea mult mai mica a olandezilor ?i suedezilor. America coloniala era caracterizata prin lipsa masiva a mâinii de lucru, care a condus la apari?ia sclaviei ?i mâinii de lucru angajata prin contract. De asemenea, s-a practicat salutary neglect, adica neglijarea salutara a coloniilor, ideea prim-ministrului britanic Robert Walpole în privin?a unui control mai lax a implementarii deciziilor parlamentului englez, în scopul înfloririi economice a coloniilor. Peste jumatate dintre imigran?ii sosi?i în acea perioada veneau pe baza contractului de munca.[8]

Prima colonie engleza care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. La sfâr?itul secolului al XVIII-lea valurile de noi coloni?ti au stabilit agricultura?i comer? pe baza de tutun. Între 1610 ?i Revolu?ie britanicii au trimis în coloniile americane aproximativ 50.000 condamna?i.[9] Au avut loc numeroase conflicte cu amerindienii, printre care masacrul coloni?tilor din Jamestown din 1622. Dintre cele treisprezece colonii, care au format apoi SUA ultima a fost stabilita în 1733. Fiecare colonie americana avea guvernare pu?in diferita în compara?ie cu celelalte. De obicei coloniile erau conduse de guvernatori, care erau desemna?i de Lon

dra. Noii coloni?ti erau mai boga?i decât locuitorii din cea mai mare parte a Angliei ?i atrageau un constant flux de imigran?i, ceea ce combinat cu mortalitateascazuta a avut ca rezultat cre?terea rapida a coloniilor. Pe parcursul urmatorilor decenii au aparut unele colonii olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul ora?ului New York), pe teritoriul ocupat în modernitate de New York ?i New Jersey. În 1637, suedezii au creat o colonie numita Christina (în Delaware), însa au pierdut colonia în favoarea Olandei în 1655. Francezii au navigat în amonte de râul Sf. Lawrence, ctre interiorul continentului. Spaniolii s-au mutat la nord de imperiul lor, în Mexic. În procesul de colonizare s-au dus razboaie sângeroase împotriva popula?iilor de indieni, care au fost extermina?i sau împin?i pâna în Mun?ii Alegani. Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensiva a coastei de est de Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lasa?i în pace de catre patria lor pâna la Razboiul de ?apte Ani, când Fran?a a cedat Regatului Unit Canada ?i regiunea Marilor

Lacuri. Londra a impus atunci impozite asupra celor 13 colonii, pentru a strânge fonduri pentru razboi. Mul?i colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei nu erau adecvat reprezenta?i în Parlamentul britanic. Tensiunile dintre Marea Britanie ?i colonizatori au crescut, ?i cele 13 colonii au început o revolu?ie contra controlului Marii Britanii.Crearea na?iuniiArticol principal: Revolu?ia americana.Revolutia AmericanaBoston Tea PartyWashington traverseaza raul Delaware inaintea Bataliei de la TrentonSemnarea Declaratiei Independentei de cele 13 colonii ale Americii,1776Predarea generalului Burgoyne dupa batalia de la SaratogaPredarea generalului britanic Lord Cornwallis dupa asediul de la Yorktown

În 1776, cele 13 colonii au declarat independen?a fa?a de Marea Britanie ?i au format Statele Unite. A urmat Razboiul American pentru Revolu?ie (1775 - 1783). În timpul acestuia, a fost adoptata la 4 iulie 1776 Declara?ia de independen?a, care aproclamat constituirea SUA (recunoscut de Anglia în 1783, prin Tratatul de la Versailles). Structura administrativa ini?iala a ?arii a fost o confedera?ie în 1777 ?i în 1781 a fost ratificata baza sa - Articles of Confederation. Dupa dezbateri îndelungate, acest document a fost înlocuit de catre Constitu?ia Statelor Unite în 1789, unde un sistem politic mai centralizat a fost creat pentru SUA. În septembrie-octombrie 1774, la Congresul Continental din Philadelphia, delega?ii celor 13 colon


5/26

ii americane decid sa nu mai accepte nicio taxa fara a avea reprezentarea directa în Parlament ?i solicita reinstituirea constitu?iei de la Massachusetts. Ruptura definitiva dintre coloniile americane ?i metropola s-a produs în momentul în care Parlamentul londonez a introdus noi taxe ?i restric?ii comerciale, în ciuda opozi?iei coloniilor. Decizia fatala a fost luata în 1773, când coloni?tilor li se cere sacumpere ceai numai de la Compania Indiilor Orientale ?i sa plateasca o mica taxa directa asupra vânzarilor de ceai în America. A?a s-a ajuns la Partida de ceai de la Boston din 16 decembrie 1773, când un grup de oameni deghiza?i în indieni mohawk a urcat la bordul a trei vase din portul Boston ?i au aruncat în apele oceanului încarcatura de ceai. În consecin?a, portul Boston a fost închis de englezi, iar popula?ia obligata la între?inerea trupelor engleze ?i platirea ceaiului. De aceasta data, reac?ia coloni?tilor a fost mai ferma. În anul 1774, un prim congres al reprezentan?ilor celor 13 colonii a avut loc la Philadelphia, decizându-se boicotarea produselor engleze?ti ?i respingerea autorita?ii Parlamentului de la Londra. În replica, Londra trimite trupe pentru a restabili ordinea în colonii. Dupa primele ostilita?i, cel de-al Doilea Congres al coloni?tilor decide în mai 1775 sa înfiin?eze o armata mixta, sub comanda suprema a lui George Washington, sprijinita apoi de marchizul de Lafayette al Fran?ei ?i de baronul prusac von Steuben, care contribuie la organizarea profesionista a armatei. În primavara anului 1775, criza politica devine tot mai evidenta. În fiecare din cele 13 colonii se formeaza organiza?ii revolu?ionare ?i mili?ii înarmate, iar Samuel Adams ?i John Hancock devin lideri ai rebelilor. Se cristalizeaza perspectiva formarii unei na?iuni americane unite. În acest context se produc primele ciocniri armate între coloni?ti ?i armata engleza. Prima batalie importanta dintre coloni?ti ?i metropola a avut loc la Bunker Hill,

în 1775, încheiata cu victoria englezilor. Independen?a era implementata între timp la nivel politic: la 4 iulie 1776, cele 13 colonii (Massachusetts, New Hampshire, Rhode Island, Connecticut, New York, New Jersey, Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud ?i Georgia) adoptata la Philadelphia Declara?ia de independen?a sub forma unui acord între popor ?i guvern, subliniind libertatea ?i egalitatea tuturor oamenilor. Dupa aceasta, noile state ratifica o serie de constitu?ii republicane. Redactata de Thomas Jefferson are la baza principiile iluministe, afirmând: Sus?inem ca este de la sine în?eles ca to?i oamenii sunt egali, ca au fost înzestra?i de la Creator cu anumite drepturi inalienabile, ca printre acestea se numara Via?a, Libertatea ?i cautarea Fericirii. Con?ine ideea ca regele Angliei a încalcat pactul social (guvernarea), ce trebuie sa asigure apararea drepturilor ceta?enilor: via?a, libertatea ?i nazuin?a spre fericire. Deoarece regele a încalcat pactul social, este datoria poporului sa înlature guv

ernarea devenita tiranica. Trupele americane slab înarmate ?i prost organizate, însa entuziaste, ob?in o victorie importanta în octombrie 1777, for?ând capitularea trupelor britanice în Saratoga. Dupa aceasta, ambasadorul american la Paris, BenjaminFranklin, reu?e?te sa negocieze o alian?a cu Fran?a în februarie 1778. Cu ajutorul unita?ilor navale franceze, Washington înfrânge în final armata britanica din sud, victorioasa înainte, obligând-o sa capituleze în octombrie 1781, la Yorktown. La 1 august 1783, francezii redacteaza Tratatul de la Paris care încheie razboiul, acordând coloni?tilor condi?ii avantajoase. Londra era obligata sa recunoasca independen?aSUA. Întregul teritoriu de la est de râul Mississippi, de la sud la Marile Lacuri (America de Nord) ?i din nordul Floridei revin na?iunii proaspat fondate. Prin Articolele Confedera?iei, ratificate în 1781, statele se unesc într-o liga relaxata, în care statele individuale beneficiau de o larga autonomie. Situa?ia se schimba în 1787, dupa adoptarea constitu?iei, care întarea guvernul federal. Dupa acesta, în 1789

, George Washington devine primul pre?edinte al Statelor Unite ale Americii.Ascensiunea la rangul de putere mondialaAnii de fondareThomas JeffersonRazboiul din 1812

În anii de început, exista o polemica intensa cu privire la orientarea socio-politica a tinerei republici. Implicarea nefericita a SUA în disputele europene a condusla politica izola?ionista, formulata în 1832 de pre?edintele James Monroe.


6/26

Dupa ce cele 13 state ini?iale ratifica în 1787 constitu?ia SUA, la doi ani dupa ce aceasta a fost formulata la Philadelphia, George Washington este ales pre?edinte, iar John Adams vicepre?edinte, executând un mandat din 1789 pâna în 1797. În primiiani sunt explorate op?iunile politice deschise tinerei na?iuni. Se dezvolta doua pozi?ii: o direc?ie catre o guvernare puternica na?ionala care ar promova industria ?i comer?ul, sus?inuta de Alexander Hamilton ?i de al?ii, adoptata ulterior de Partidul Federalist; sau o America orientata spre agricultura, cu state individuale, idee sprijinita de Partidul Democrat condus de Thomas Jefferson. În 1794, fermierii sunt obliga?i sa accepte o acciza federala pentru Whisky. Daca Washington promovase o politica de neinterven?ie, în timpul pre?edintelui John Adams (1797-1801) se pune întrebarea daca America trebuie sa se alieze cu Fran?a sau cu Anglia ?i sa tolereze ca flota britanica sa debarce ?i sa caute nave ale SUA, constrângându-i pe marinarii americani, sa li se alature. În 1803, pre?edintele Thomas Jefferson (1801-1809) cumpara vastul teritoriu dintre râul Mississippi ?i Mun?ii Stânco?i, asa-numita Achizi?ia Louisianei, de la Franta, dublând teritoriul SUA.

Pe plan extern, SUA se implica în razboiul dintre Napoleon ?i Marea Britanie, ducând la un razboi împotriva britanicilor sub pre?edintele James Madison. Experien?a l-a facut pe James Madison (1817-1825) sa proclame Doctrina Monroe la 2 decembrie1823, în care stipula ca SUA nu se vor implica în conflicte europene ?i nici nu vortolera tentativele de colonizare din partea puterilor europene în America.

Dupa cre?terea economica de dupa Razboiul din 1812, urmeaza dezvoltarea teritoriilor centrale de catre fermieri care cautau terenuri noi. Aceasta a determinat c

onflicte interminabile cu triburile de amerindieni care fusesera înghesuite spre nord sau mutate în rezerva?ii. În 1819, Florida este cumparata de la spanioli.Reorientarea politicaAndrew JacksonJames Polk

Sub pre?edintele Andrew Jackson, democra?ia populara ?i domina?ia partidelor încep sa contureze sistemul politic american. Pre?edintele James Knox Polk anexeaza spa?ii din vest, extinzând în continuare teritoriile na?iunii, ale carei grani?e se îndreptau catre Pacific. Crizele economice din anii 1820, în urma carora multi fermieri au ramas datornici la banci, au fost urmate de o turnura politica, Andrew Jackson (1829-1837), primul pre?edinte care nu facea parte din elita de est, introducând politica omului simplu. În 1832-1836, a desfiin?at a doua banca americana de m

are importan?a ?i a dezvoltat un program de ajutorare a fermierilor ?i coloni?tilor. Democra?ia jacksoniana marcheaza politica SUA pâna în 1860. Aceasta implica domina?ia clasei mijlocii asupra elitei economice, dezvoltarea sistemelor de partide ?i domina?ia politica a par?ilor de vest ?i de sud asupra celei de nord-est. Legile protec?ioniste de taxare vamala emise în 1828, în ciuda obiec?iilor vehementeale statelor din sud înaintate de John Calhoun, au condus la Criza Nulificarii, ocontroversa cu privire la dreptul statului de a nesocoti legile federale, considerându-le nule. Jackson a amenin?at Sudul cu interven?ie armata, salvând astfel Uniunea.Batalia de la Alamo

Din 1830, Jackson desfa?oara o politica dura. Triburile amerindiene sunt expulzate în vest, în teritorii pustii, sau colonizate în rezerva?ii deplasate continuu din c

auza expasiunii permanente. Texas î?i declara independen?a fa?a de Mexic în 1836. Mexicul trimite imediat trupe în scopul de a-?i restabili autoritatea. Dupa o seriede înfrângeri, între care se numara masacrarea coloni?tilor americani de trupele mexicane în Batalia de la Alamo, în San Antonio, în martie 1836, texanii îi înfrâng în final mexicana la San Jacinto.Andrew Jackson în Batalia de la New Orleans

Aceasta perioada se încheie odata cu venirea pre?edintelui James Knox Polk (1845-1849). Polk declara ca destinul manifest al ceta?enilor SUA este sa locuiasca pe întregul continent, proclamând Texasul ca stat în Congresul din martie 1845 ?i provocând


7/26

cu buna ?tiin?a un razboi cu Mexicul, care începe în 1846 ?i se încheie cu victoria SUA. În februarie 1848, Mexicul este obligat sa încheie pacea cu SUA, care anexeaza California ?i New Mexico. Guvernul american semnase Tratatul Oregonului cu MareaBritanie, prin care î?i asigura teritoriul dintre Mun?ii Stânco?i ?i Oceanul Pacific. Grani?a canadiana a fost stabilita la paralela 49. Pâna în 1848, teritoriul american se mai dublase o data, iar în California au fost descoperite mine de aur. În ora?ele din vest domnea legea pistolului.Razboiul CivilArticol principal: Razboiul civil american.Abraham LincolnJefferson Davis

Din perioada coloniala, a existat un deficit de lucratori, un fapt care a încurajat sclavia. Pâna în mijlocul secolului al XIX-lea, conflicte despre drepturile statelor ?i largirea sclaviei au continuat sa creasca în for?a ?i au început sa domine politica interna a Statelor Unite.

Statele nordice au început sa se opuna sclaviei, însa statele sudice considerau ca acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazata pe cultivarea bumbacului ?i doreau sa introduca sclavia ?i în teritoriile de vest.Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a ameliora conflictul, de exemplu Compromisul Missouri ?i Compromisul din 1850.

Disputa a explodat într-o criza în 1861, când ?apte state sudice au parasit Statele Un

ite ?i au format Statele Confederate ale Americii, o ac?iune care s-a terminat cu Razboiul Civil American. Imediat dupa începutul razboiului, înca patru state sudice au intrat în confedera?ie.

În timpul razboiului, Abraham Lincoln a proclamat independen?a tuturor sclavilor înstatele rebele în Proclama?ia de Emancipare, cu toate ca emanciparea completa a sclavilor a avut loc doar în 1865, dupa sfâr?itul confedera?iei, cu adoptarea Amendamentului Nr. 13 al Consitu?iei SUA. Razboiul civil a hotarât în chestiunea dreptului statelor de a parasi uniunea ?i este considerat un punct focal în istoria ?arii, când guvernul federal a capatat puteri noi ?i extinse.Începutul Razboiului de SecesiuneRazboiul CivilBatalia de la Hampton Roads

În semn de protest fa?a de alegerea în 1860 a candidatului Abraham Lincoln, adept al abolirii sclaviei, ca pre?edinte al SUA, 11 state sudice ies din Uniune. În consecin?a, în 1861 izbucne?te un razboi civil sângeros. Problema nerezolvarii a de?inerii de sclavi creeaza o prapastie adânca între statele din Nord, în care predomina burghezia orientata catre comer?, ?i Sudul patriarhal agrar.

Sclavia fusese deja abolita în toate statele de la nord de Maryland catre sfâr?itulsec.XVIII, dar Sudul, cu economia sa bazata pe planta?ii extinse, nu putea supravie?ui fara sclavi, principala for?a de munca. Disputa se înte?ise din nou dupa Razboiul mexicano-american din 1848, când noile teritorii ob?inute - California, New Mexico, Texasul-urmau sa fie incorporate în Uniune ca state. Nordi?tii doreau sainterzica sclavia în toate statele, iar sudi?tii nu erau de acord, pretinzând ca fie

care stat sa aiba putere de decizie individuala. Neîn?elegerile interne au slabitPartidul Democrat aflat la putere, în timp ce la noul partid, Partidul Republicanaderau grupari politice diverse ce militau împotriva sclaviei. În 1860, pentru prima data, un candidat republican, Abraham Lincoln, câ?tiga alegerile preziden?iale (1861-1865). În semn de protest, Carolina de Sud iese din Uniune, declarându-?i independen?a. Alte 10 state (Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Lousiana, Texas,Virginia, Arkansas, Tennessee ?i Carolina de Nord) se alatura protestului, parasind Uniunea, iar în februarie 1861, formeaza Statele Confederative ale Americii, cu propria constitu?ie ?i propriul pre?edinte, Jefferson Davis. Cele 11 state sudiste care formau Confedera?ia aveau poten?ial militar slab, dar aveau avantajul


8/26

unor generali buni ?i al unui spirit de lupta înflacarat. La 12 aprilie 1861, trupele din Carolina de Sud deschid focul asupra nordi?tilor sta?iona?i în fortul Sumter din Charleston, marcând începutul Razboiului de Secesiune American. Dupa succesele ini?iale ale Confedera?iei, situa?ia se schimba în favoarea Uniunii în 1863.Desfa?urarea razboiului civilBatalia de la Gettysburg

Ostilita?ile au început la 12 aprilie 1861, când for?ele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a raspuns chemând o armata de voluntari din fiecare stat ?i ordonând mobilizarea generala, ceea ce a condus la declararea secesiunii a înca patru state sclavagiste din Sud. Ambelepar?i ?i-au constituit armate de razboi, iar Uniunea a preluat controlul statelor de grani?a înca din prima perioada a razboiului ?i a efectuat o severa ?i eficienta blocada navala de-a lungul întregului conflict.The Peacemakers

În septembrie 1862, Proclama?ia de emancipare a lui Lincoln a transformat desfiin?area sclaviei din Sud într-un scop al razboiului ?i i-a determinat pe britanici sa nu intervina. Comandantul confederat Robert E. Lee a repurtat câteva victorii pefrontul estic, dar în 1863 înaintarea sa spre nord a fost oprita la Gettysburg de catre general-maior George Meade, în cea mai sângeroasa batalie a razboiului, considerata uneori ca fiind punctul de cotitura al razboiului, iar pe frontul vestic Uniunea a preluat controlul râului Mississippi dupa Batalia de la Vicksburg, separând Confedera?ia în doua. Avantajele materiale ?i numerice ale Nordului s-au concretiza

t în 1864 când Ulysses S. Grant a macinat armata lui Lee în mai multe batalii de uzura, iar generalul unionist William Sherman a ocupat ora?ul Atlanta, capitala statului Georgia, pentru ca apoi sa se deplaseze spre Oceanul Atlantic. În mai 1864, în Batalia de la Spotsylvania, Virginia, unioni?tii au ob?inut una dintre cele mai mari victorii. Rezisten?a Confedera?iei s-a prabu?it dupa ce Lee s-a predat lui Grant la Appomattox pe 9 aprilie 1865. În urma razboiului, au fost uci?i peste 600000 de solda?i din ambele tabere.

Ulysses S. Grant

Robert E. Lee

Victoria Uniunii ?i reconstruc?ia

Ku Klux KlanInagurarea Caii Ferate Transcontinentale

De la victoria din 1865 a Uniunii ?i pâna în 1877, politica americana a fost dominata de dispute referitoare la reconstruc?ia Sudului distrus la începutul Razboiuluide Secesiune. Construc?ia caii ferate transcontinentale a adus o cre?tere economica. La începutul anului 1864, Lincoln îl nume?te pe generalul Ulysses S. Grant comandant suprem al for?elor nordiste. La 9 aprilie 1864, la Appomattox, Virginia, Grant îl obliga pe generalul Confedera?iei, Robert E. Lee sa capituleze încheind astfel razboiul. Cinci zile mai târziu, Lincoln era împu?cat la Washington de actorul Booth, un sudist fanatic. La 18 decembrie 1865, sclavii sunt elibera?i prin cel de-al 13-lea amendament. La fel ca Lincoln, succesorul sau, Andrew Johnson (1865-1869) pleda pentru o politica de reconstruc?ie ?i reconciliere cu Sudul patriarha

l, care era atât de înapoiat, încât, pâna în 1870, produc?ia sa agricola nu avea sa ajuici la jumatatea celei din 1860. Majoritatea republicanilor radicali din Congres insistau însa asupra demontarii totale a structurilor guvernamentale ?i sociale ?i pentru instalarea administra?iilor militare pentru a controla statele din sud. Biroul Oamenilor Liberi, instalat în 1867 pentru protejarea sclavilor elibera?i-aproape jumatate din toata popula?ia statelor din Sud. Atitudinile sociale din Sud aveau sa se schimbe treptat, cu privire la drepturile civile ale fo?tilor sclavi. O mi?care rasista care cuprindea numeroase societa?i secrete, cea mai mare fiind Ku Klux Klan, îi teroriza pe sclavii elibera?i. Reformarea fundamentala a societa?ii sudice a e?uat în stadiul incipient, sub Grant, ca pre?edinte (1869-1877),


9/26

Grant nu a avut succes la fel de mare ca atunci când a fost general. Cel de al doilea mandat al sau a fost umbrit de scandaluri de corup?ie. Dupa retragerea trupelor din Sud în 1870 ?i dupa încheierea oficiala a Reconstruc?iei, vechile sisteme de discriminare aveau sa revina rapid pe planta?ii, de?i nu sub forma de sclaviedeschisa. La sfâr?itul secolului XIX, s-a introdus segregarea rasiala stricta, care afecta ?colile, transportul în comun ?i restaurantele. Dupa Razboiul de Secesiune, Nordul a cunoscut o cre?tere economica puternica, îndeosebi datorita construirii caii ferate transcontinentale. În jurul anului 1893 au fost terminate primele linii de cale ferata, deschizând drumul spre Vestul slab colonizat.ExpansiuneaPanama CanalGrup de cowboy

Pe parcursul secolului al XIX-lea, na?iunea s-a extins rapid, adaugând multe state noi, fie prin cumparari de regiuni întregi (Louisiana de la francezi în 1803; Florida de la spanioli în 1819; Alaska de la ru?i în 1867), fie prin cuceriri (Texasul de la Mexic în 1845, mai mult de jumatate din teritoriul Mexicului în urma razboiuluiamericano-mexican din 1846-1848). Destinul Manifest a fost o filozofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece popula?ia statelor din est cre?tea ?i imigran?i noi intrau în ?ara, mul?i oameni continuu se mutau înspre vest.

Ca urmare la acest proces, SUA a ocupat teritoriile Indienilor americani. Aceste ac?iuni continua sa aiba implica?ii politice astazi deoarece unele triburi ceraceste pamânturi înapoi. În unele locuri, popula?iile indigene au fost distruse sau gr

av reduse de boli infec?ioase aduse de catre europeni ?i astfel colonizatori din SUA u?or au acaparat aceste teritorii goale. În alte instan?e, Indienii americani au fost muta?i for?at de pe teritoriile lor tradi?ionale. Cu toate ca unii declara ca Statele Unite nu a fost o putere coloniala pâna ce a acaparat teritorii straine în Razboiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pamânturilor în Americade Nord de catre SUA esen?ial a fost de o natura coloniala.

În aceasta perioada, ?ara a devenit o putere industriala ?i un centru pentru inova?ie ?i dezvoltare tehnologica.Achizitiile teritoriale americane între anii 1810-1920. În verde teritoriile americane; cu portocaliu statele federale ale Uniunii

Coloni?tii din Europa se îndreptau spre vest, poposeau peste noapte în tabere, sperând

sa-?i faureasca o via?a noua în ceea ce ei numeau "?ara celor liberi". Economia americana a luat avânt, ceea ce a dus la dezvoltarea ora?elor din est, unde se construiau fabrici ?i se gaseau centre de afaceri. Estul era coloana vertebrala a SUA, iar vestul-imperiul lor. Un stat nou era primit în Uniune daca avea o popula?ie de 60 000 de locuitori, iar în 1821 Uniunea cuprindea 23 de state.Sitting BullBatalia de la Little Bighorn-ultima rezisten?a a generalului Custer

Expedi?iile conduse de Meriwether Lewis ?i William Clark, au dus la explorarea vestului, traversarea Mun?ilor Stânco?i ?i atingerea coastei de vest în Oregon, în 1805, fiind îndruma?i de o femeie nativa din tribul shoshone ulterior.

Deschiderea Vestului de catre coloni?ti, mineri în cautare de aur ?i calea ferata

s-a realizat în detrimentul ba?tina?ilor americani.

"Razboaiele cu amerindienii sub guvernul SUA au fost peste 40 la numar. Aceste razboaie au costat via?a a peste 19.000 barba?i albi, femei ?i copii, inclusiv cei uci?i în lupte individuale, ?i via?a a peste 30.000 de indieni."[10]

În 1787, americanilor nativi li s-au promis ca pe pamânturile lor stramo?e?ti se vor putea stabili coloni?ti albi numai cu acordul lor. Patru ani mai târziu, George Washington s-a razgândit ?i teritoriile lor au fost expropriate cu brutalitate, fiind for?a?i sa traiasca în rezerva?ii. Na?iunea delaware fusese deja alungata în anii


10/26

1760. În anii 1830, poporul seminolilor a fost izgonit din Florida, iar 50 000 de cherokee au fost expulza?i din Georgia. Vreo 400 000 de americani nativi au fost for?a?i sa se mute în vest, pierzându-?i via?a pe "Dâra de lacrimi". Dupa cumpararea Lousianiei ?i traversarea coloni?tilor dincolo de Mississippi, multi americaninativi au fost obliga?i sa se stabileasca în Oklahoma, iar prin 1820 nu mai erau primi?i la est de Mississippi. Treptat, Oklahoma i-au fost reduse dimensiunile teritoriale din 1854. Triburile care ?i-au aparat teritoriile erau tratate violent, chiar anihilate. Printre cele mai ample conflicte se numara Batalia de la Little Bighorn din 1876, unde indienii sioux condu?i de capetenia Sitting Bull au nimicit expedi?ia de atac condusa de George Armstrong Custer. În 1890, a existat o tentativa de a-l aresta pe Sitting Bull, în timpul careia a fost ucis. La 29 decembrie 1890, cavaleria SUA a masacrat 200 de indieni sioux la Wounded Knee, Dakotade Sud.Cre?terea economicaStandard Oil Company.Împaratul Rockefeller-caricatura

Între 1877-1897, dezvoltarea rapida a ora?elor din SUA, produsa de for?a de muncaa imigran?ilor ?i de muncitorii din industrie a fost înso?ita de probleme sociale?i economice. Ridicarea SUA la rangul de putere mondiala începe prin progresul sau economic rapid. Dupa construc?ia de cai ferate, descoperirea petrolului a condus la continuarea expansiunii economice ?i la sporirea puterii financiare, precum ?i a capitalului de investi?ii economice. John D. Rockefeller înfiin?eaza Standard Oil Company în 1870, creând primele trusturi din SUA: prin 1911, acesta controla 9

0% din afacerile cu petrol. Chiar ?i la înfiin?area trusturilor, guvernul american a încercat sa le interzica, pentru a asigura competi?ia libera, dar cel mai adesea succesul acestuia a fost moderat. Printre legile antitrust din SUA s-au numarat Actul Sherman, Actul Elkins, Comisia de Comer? federal ?i Actul Clayton.

În 1873, Andrew Carnegie începe construc?ia industriei o?elului. Dezvoltarea rapidaa ora?elor ?i cre?terea permanenta a numarului de imigran?i nevoia?i din Europa?i Asia a condus la dezvoltarea cartierelor etnice în marile ora?e ?i la o cre?tere uria?a a numarului de muncitori din industrie. Nu existau reglementari pentrucondi?iile de munca. Grevele neautorizate ?i actele de violen?a erau la ordineazilei, iar sindicatele se organizau local.Revolta de la Haymarket

Rebeliunea din pia?a Haymarket din mai 1886 a demonstrat urgen?a solu?iilor sociale. În timpul unei demonstra?ii în masa, 12 oameni, printre care ?i politi?ti, sunt uci?i dupa un atac cu bomba. În consecin?a, patru anarhi?ti sunt spânzura?i, de?i nu exista nicio dovada a vinova?iei lor. Evenimentele din pia?a Haymarket au inspirat în mod direct sarbatorirea pe plan interna?ional a zilei muncii pe data de 1mai. În timp ce sindicatele î?i consolidau organizarea, clasa de mijloc cerea introducerea unor masuri care sa dezvolte economia ?arii. O problema controversata a fost cea a taxelor vamale la cote protec?ioniste, care favorizau vânzarea produselor americane în ?ara, în defavoarea celor europene, dar amenin?au sectoarele care erau dependente de articole importante. Pre?edintele Grover Cleveland (1885-1889, 1892-1897), un oponent al taxelor vamale prohibitive, nu a reu?it sa-?i împiedice succesorii sa impuna taxe vamale pentru bunurile exportate - Tariful McKinley în 1890 ?i Tariful Dingley în 1897. Prin 1909, taxele vamale atingeau 57%. În 1893, cader

ea pie?elor straine ?i specula?iile riscante de la bursa determinau declan?areaunei crize economice grave în SUA.Politica imperialistaAfis electoralBatalia de la San Juan Hill

Între 1897-1898, William McKinley ?i Theodore Roosevelt au intensificat expansiunea imperialista a SUA în America Latina ?i în regiunile din Caraibe. Dupa 1913, pre?edintele Woodrow Wilson s-a concentrat asupra politicii interne, dar contextul extern l-a for?at ca în 1917 sa intre în Primul Razboi Mondial de partea Antantei.


11/26

Republicanul William McKinley (1897-1901) este primul pre?edinte modern american. El a întarit autoritatea personala a pre?edintiei, a instituit taxe vamale de import, a introdus standardul de aur pentru dolar ?i a întarit încrederea în guvern a comercian?ilor, a industria?ilor ?i a sindicatelor. În 1898, McKinley intervine în Razboiul Hispano-American de eliberare a Cubei de sub domina?ie spaniola. Interesul guvernului era îndreptat catre noile pie?e ?i surse de materie prima din AmericaLatina ?i din regiunea Pacificului pâna în Orientul Îndepartat. Cuba devine republicaprin Tratatul de la Paris, iar Filipinele, Guamul ?i Puerto Rico sunt cedate deSpania Statelor Unite, fapt care genereaza în 1899 constituirea ligii antiimperialiste în cercurile democratice.Theodore Roosevelt

Dupa asasinarea lui McKinley în septembrie 1901, succesorul sau, Theodore Roosevelt (1901-1909), intensifica politica expansionista. Pe plan intern, realizeaza un control mai eficient al trusturilor ?i mediaza conflictele muncitorilor.P David Lloyd George , Vittorio Orlando,Georges Clemenceau si Woodrow Wilson

Reales în 1904, acesta intervine în numeroase ?ari din America Centrala ?i mediaza Razboiul ruso-japonez din 1904-1905, ac?iune care îl face sa devina primul pre?edinte american care prime?te Premiul Nobel pentru Pace în 1906. Dupa instalarea unuiguvern dependent de SUA în Panama în 1903, Roosevelt ob?ine controlul zonei viitorului canal ?i construie?te Canalul Panama, deschis în 1914, care leaga Pacificul deAtlantic. În timpul mandatului sau este înfiin?at Biroul Federal de Investiga?ii în 19

08, agen?ie federala de investiga?ii a crimelor ?i mâna dreapta a Departamentuluide Justi?ie al Statelor Unite. J. Edgar Hoover a fost directorul acestei agen?ii din 1935 pâna la moartea sa din 1972.

În 1913, Woodrow Wilson (1913-1921) îi readuce la putere pe democra?i. Wilson tempereaza politica de expansiune, concentrându-se asupra problemelor interne. Programul sau Noua Libertate urmarea reforme sociale. Wilson a avut o politica liberala pentru diferitele culturi ?i a promis sa respecte drepturile altor na?iuni. Dupaizbucnirea Primului Razboi Mondial, Wilson raspunde printr-o declara?ie de neutralitate. Demersul sau era controversat, însa promisiunea de neinterven?ie i-a asigurat realegerea în 1916. Cu toate acestea, a fost obligat (mai ales de republicani) sa ac?ioneze, cu atât mai mult cu cât razboiul submarin fara restric?ii afecta comer?ul SUA. Dupa scufundarea navei RMS Lusitania, cu aprobarea Congresului, la 6

aprilie 1917 pre?dintele Wilson a declarat razboi Germaniei.Euforie ?i crizaIzola?ionism ?i prosperitate

Pentru mai multe detalii,vezi : Primul Razboi Mondial5 Prohibition Disposal(9).jpgScufundarea navei Lusitania"Rose-Sanderson-Votes-for-Women.jpeg

Dupa Primul Razboi Mondial SUA se retrag din Europa. Progresul tehnic ?i ratelespectaculoase de dezvoltare din turbulen?ii anii '20 dadeau impresia ca starea de prosperitate va cre?te în permanen?a. Dupa o perioada lunga de ezitare, SUA conduse de pre?edintele Woodrow Wilson intra în anul 1917 în Primul Razboi Mondial, cu s

copul de a instaura o pace de durata în Europa. Dupa victoria asupra Puterilor Centrale, Wilson înfiin?eaza Societatea Na?iunilor, menita sa contribuie la asigurarea pacii de lunga durata la nivel mondial, prevazuta în Tratatul de la Versailles.Senatul SUA era preocupat de poten?ialele restric?ii în politica externa americana. Wilson, care suferise un infarct în timpul campaniei din 1919 pentru adoptarea tratatului, nu poate evita în 1920 refuzul Senatului de a ratifica Tratatul de la Versailles ?i, implicit, intrarea SUA în Societatea Na?iunilor. Succesorul sau, Warren G. Harding, încheie acorduri de pace separate cu fo?tii inamici de razboi în 1921. Pâna la sfâr?itul anilor 1920, politica externa a SUA este definita de principiul de neinterven?ie în conflictele europene.


12/26

Fotografia cu titlul Migrant Mother a artistei Dorothea Lange. Este imaginea uneisarace culegatoare de mazare din California, Florence Owens Thompson, mama a sapte copii în timpul Marii crize economice. Martie 1936.

Pe plan intern, modernizarea industriala rapida contribuie la dezvoltarea economica ?i la cre?terea bunastarii popula?iei. Industriile de construc?ii ?i de automobile s-au dezvoltat cel mai mult. Metodele de produc?ie eficiente, reducerea pre?urilor ?i veniturile mari permiteau pentru prima data dezvoltarea unei societa?i de consum, cu noi forme de distrac?ie pentru mase, cum ar fi radioul, filmele ?i sporturile. Petrecerile pline de fast, limuzinele ?i nou-imboga?i?ii contrastau cu imaginea fascinanta a turbulen?ilor ani 1920.

În opozi?ie, climatul intelectual era definit de conservatorismul social ?i xenofobie în America rurala. Cea mai vizibila expresie a acestui fapt o reprezenta prohibi?ia-interzicerea consumului ?i vânzarii de alcool, care devine lege federala. În consecin?a, începe sa se dezvolte contrabanda ?i comer?ul la negru cu alcool distilat în fabrici private. Bauturile alcoolice sunt vândute în baruri ilegale, denumite speakeasies, ?i controlate de mafia italiana Cosa Nostra. Gangsterii au înfiin?at localuri ilegale, discrete, unde vindeau bauturi de contrabanda. Luptele la lumina zilei între bandele rivale era ceva obi?nuit, iar corup?ia institu?iilor chematesa aplice legea se generalizase. Al Capone a condus o banda din cartierul de sud al ora?ului Chicago din 1925, dominând lumea interlopa a ora?ului ?i comer?ul ilegal cu bauturi alcoolice de contrabanda ?i activita?i imorale. În cele din urma în anul 1931 Al Capone a fost închis pentru evaziune fiscala. Ca urmare a gradului de

corup?ie crescut, Legea Prohibi?iei a fost abrogata în 1933 prin cel de-al 21-leaamendament. Rasismul practicat de Ku Klux Klan câ?tiga popularitate, mai ales în sud.Franklin Delano Roosevelt semnând declara?ia de razboi împotriva JaponieiCriza economica ?i intrarea în razboi

Pentru mai multe detalii,vezi : Marea criza economica, Al Doilea Razboi Mondial?i Razboiul din Pacific (al Doilea Razboi Mondial)Old timer structural worker2.jpgCrowd outside nyse.jpg

Prabu?irea brusca a bursei americane în 1929 da na?tere unei crize economice faraprecedent. SUA intra în cel de-al Doilea Razboi Mondial împotriva puterilor Axei sub

conducerea pre?edintelui Franklin Delano Roosevelt.

Economia înfloritoare a anilor 1920, datorate returnarii a câteva miliarde de dolari împrumutate de Londra din New York în timpul razboiului, încurajata de politicile economice ale pre?edin?ilor Harding ?i Coolidge, pre?ul ac?iunilor în SUA a fost ridicat peste valoarea reala, determinând investi?ii ?i specula?ii bursiere excesive. În octombrie 1929, pre?urile de pe pia?a bursei din New York cunosc o scadere brusca. Într-o singura zi, la bursa de la New York s-au vândut 13 milioane de ac?iuni, ducând în scurt timp la Crahul de pe Wall Street. Deprecierea ruineaza o treime din bancile americane. Creditele sunt stopate, iar fermierii dau faliment. Lipsa capitalului ?i închiderea companiilor conduc la scaderea dramatica a produc?iei industriale ?i la destabilizarea pie?ei interne. Produsul Intern Brut, veniturile private ?i comer?ul extern se restrâng la jumatate pâna în 1933. Consecin?a a fost ?omajul

fara precedent. Pâna în 1933, aproape 15 milioane de americani ?i-au pierdut slujbele. Peste 85 000 de întreprinderi au dat faliment.

Pe Coasta de Vest, solul din Mariile Câmpii din SUA s-a uscat excesiv din cauza secetei prelungite din anii 1930. ?inutul a fost maturat de o serie de furtuni depraf teribile-Albia de Pulbere (Dust Bowl). Pâna în 1933, vântul a ridicat praful dinstratul de suprafa?a, solul fiind distrus. Ruinate, mii de familii lovite de saracie au plecat din Albia de Pulbere, cautând de lucru în California sau alte regiuni.


13/26

Marea criza economica a cuprins rapid ?i na?iunile europene, din cauza naturii globale a re?elei economice. Europa, care devenise dupa Primul Razboi Mondial datornicul principal al SUA, î?i finan?ase cre?terea economica postbelica cu ajutorul creditelor americane. Acest lucru nu mai era posibil dupa 1929, prin urmare Europa avea de suferit pe plan social ?i se confrunta cu ?omajul masiv, mai ales în ?arile industrializate ca Germania.Atacul de la Pearl Harbour.

Scaderea pre?urilor ?i a produc?iei determina în final un colaps mondial care a atins apogeul în 1932. Administra?ia Herbert Hoover a luat pu?ine masuri directe, crezând ca economia se va redresa pe cale naturala. În timp ce for?ele antidemocratice profitau de criza, mai ales în Germania, pre?edintele american Franklin Roosevelt a început sa reconstruiasca statul dupa alegerea sa în 1932. Politica New Deal includea programe destinate combaterii ?omajului ?i a saraciei ?i a pus bazele unuisistem de protec?ie sociala prin Actul de securitate sociala, prin ameliorarea situa?iei categoriilor celor mai sarace, sus?inerea bancilor ?i protejarea economiilor popula?iei. Agricultura a fost subven?ionata, a fost stabilit salariul minim pe economie ?i s-a lansat un vast program de construc?ii pentru crearea de locuri de munca, mul?i ?omeri primind locuri de munca la lucrarile finan?ate de stat. Însa criza a fost solu?ionata în primul rând prin programul na?ional de înarmare di 1938.

De?i SUA i?i exprimase neutralitatea în 1935, ca raspuns la politica germana expansionista Roosevelt vorbea în 1937, despre o eventuala lupta pentru supravie?uire înt

re democra?ie ?i totalitarism. În 1938, a crescut bugetul pentru aparare, iar în 1940 s-a schi?at un program de înarmare.

Dupa izbucnirea razboiului din Europa în 1939, SUA ?i-a reafirmat oficial neutralitatea. Însa, începând cu 1940, sprijina Marea Britanie prin livrarea de arme împotriva uterilor Axei. În 1941, premierul britanic Winston Churchill ?i pre?edintele american Roosevelt au semnat Carta Atlantica-un manifest pentru libertatea tuturor oamenilor.Al Doilea Razboi MondialNormandySupply edit.jpgBombardiere SBD Dauntless atacând nava japoneza Mikuma

Dupa atacul japonez asupra flotei americane de la baza navala Pearl Harbour, pe

7 decembrie 1941, SUA a intrat în razboi, preluând conducerea Alia?ilor împotriva Axei, Dwight David Eisenhower fiind Comandatul Suprem al Alia?ilor. Dupa Pearl Harbour, cinci portavioane americane au zadarnicit speran?ele de expansiune ale japonezilor în 1942 în doua batalii navale importante. Batalia din Marea Coralilor din 4-8 mai a fost prima lupta din istorie în care vasele implicate nu s-au aflat în razavizuala a adversarului, lupta desfa?urându-se între avioanele lansate de portavioane. Nu a fost clar cine a învins, însa batalia a zadarnicit planurile japonezilor de-a invada Australia. În iunie, japonezii au planuit sa atace mica insula strategicaMidway ?i Insulele Aleutine. N-au reu?it sa distruga avia?ia americana amplasata acolo, SUA descifrând codurile radio japoneze ce a?teptau atacul. În Batalia de laMidway, din 4-6 iunie, marina japoneza a fost lovita de avia?ia americana de peportavioane, ulterior, s-a retras. Batalia de la Midway a fost o victorie decisiva a for?elor SUA ?i un punct de cotitura a razboiului din Pacific. În urmatorii t

rei ani, SUA au recucerit insulele Gillbert, Marshall, Caroline ?i Mariane. Au bombardat ora?e ?i obiective industriale japoneze, inclusiv pe cele din Tokyo.

În 1943, la Conferin?a de la Teheran, Roosevelt, Churchill ?i Stalin declara ca atât ei, cât ?i Na?iunile Unite au ca sarcina primordiala instaurarea unei paci de durata. Marea Britanie ?i SUA au început sa bombardeze industria ?i ora?ele germane. În iulie, for?ele britanice ?i americane au debarcat în Sicilia, iar pâna în septembrieau ajuns în Italia, capturându-l pe Mussolini ?i înlaturând regimul fascist italian. Înua-Z-6 iunie 1944- a fost deschis un al doilea front, când Alia?ii au invadat Normandia, din Fran?a. 1200 de nave de razboi ?i 4100 de nave de desant au adus pe ?


14/26

arm 132 000 de solda?i, în timp ce 10 000 de avioane atacau pozi?iile germane. Datorita debarcarii în Ziua Z, trupele Alia?ilor au putut sa-i alunge pe germani dinFran?a. Pâna în 1945, Alia?ii au traversat Rinul dupa ce au oprit contraofensiva germana. For?ele generalului american George S. Patton n-au putut ajunge la Berlin, acesta fiind deja asediat de sovietici.

În septembrie 1944, for?ele americane au început lupta pentru redobândirea Filipinelor, în timp ce Armata a Patra britanica facea acela?i lucru în Filipine. Dupa lupte grele, trupele americane au cucerit insulele japoneze Okinawa ?i Iwo Jima la începutul anului 1945, în care au pierit 100 000 de solda?i japonezi ?i 12 000 de solda?i americani.Harry Truman si Stalin la Conferinta de la Potsdam

Imensele sale resurse umane ?i materiale s-au dovedit decisive pentru victoria din 1945 a Alia?ilor. Pre?edintele Roosevelt care, în pofida tradi?iei politice americane, a fost reales pre?edinte pentru a treia oara, a murit în 12 aprilie 1945, înainte ca razboiul din Europa sa ia sfâr?it. De?i nazi?tii au fost învin?i, ImperiulJaponez înca reprezenta o grava amenin?are la adresa for?elor americane. Alia?ilor le era teama ca numarul victimelor din luptele pentru ocuparea Japoniei va fi foarte mare. Japonezii ar fi luptat pâna la ultimul om ?i s-a estimat ca într-o invazie ar fi murit 1 milion de solda?i ai Alia?ilor. Pe baza teoriilor lui Albert Einstein, oamenii de ?tiin?a realizasera în mare secret o noua arma, cea mai mortala din istorie: bomba atomica. Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomica (varianta cu implozie cu plutoniu - fisiune lansata asupra ora?ului

japonez Nagasaki). Testul a avut loc pe 16 iulie1945 lânga Alamogordo, New Mexico. Succesorul lui Roosevelt, Harry Truman, a luat grava decizie de a lansa noua arma asupra Japoniei.Testul Trinity

Truman a sus?inut ca utilizarea bombelor atomice va duce la sfâr?itul grabnic al razboiului, salvând milioane de vie?i din rândurile trupelor Alia?ilor. La sfâr?itul lunii iulie 1945, Alia?ii i-au dat Japoniei un ultimatum, amenin?ând cu distrugereacompleta a acesteia, daca nu va capitula. Nu s-a întrevazut nicio inten?ie de capitulare din partea japonezilor. A?a ca bombardierul american B-29 Superfortress Enola Gay pe data de 6 august 1945 a lansat bomba atomica Little Boy de 5 tone asupra ora?ului japonez Hiroshima. În urma exploziei au murit 130 000 de japonezi. Trei zile mai târziu, o a doua bomba atomica, Fat Man", a fost lansata dintr-un bombar

dier Superfortress, Bockstar, pentru a distruge ora?ul Nagasaki. În acest atac aufost uci?i 75 000 de japonezi. Mii se oameni au murit ulterior, din cauza radia?iilor, care le-au provocat rani ?i boli.

În cele din urma, japonezii au capitulat pe 14 august. Reprezentan?ii japonezi ausemnat declara?ia oficiala de capitulare, în prezen?a generalului Douglas MacArthur, la bordul navei americane de lupta USS Missouri, pe 2 septembrie 1945. La Conferin?a de la San Francisco, reprezentan?ii celor 50 de state membre ale Alian?ei au elaborat Carta Na?iunilor Unite, astfel s-a nascut Organiza?ia Na?iunilor Unite.

Al doilea razboi mondial s-a sfâr?it. Zorii unei Noi Ordini Mondiale ?i al unui nou razboi mondial ?i rece se întrevedeau la orizont.

Superputere globala

Pentru mai multe detalii: Razboiul ReceO lume bipolara

Dupa 1945, la începutul Razboiului Rece, SUA devenisera superputerea economica, militara ?i politica dominanta în Occident.Solda?i americani în Coreea

Cel de-al Doilea Razboi Mondial a demonstrat enorma putere economica ?i militara


15/26

a Statelor Unite. Economia de razboi crease locuri de munca ?i o cre?tere a produsului intern brut ce se putea autosus?ine, tranzitând din 1945 fara oprire spreo economie prospera pe timp de pace. Dezvoltarea societa?ii de consum, care fusese intrerupta de Marea Criza, a prins din nou for?a în anii 1930 ?i o cre?tere economica sanatoasa a continuat în anii 1960. Pe plan intern, pre?edintele democrat Harry Truman (1945-1953) a încercat sa asigure bunastarea sociala prin politica New Deal, ini?iata de predecesorul sau, Franklin D. Roosevelt.Semnarea Tratatului NATO

Unul dintre cele mai semnificative progrese în politica externa americana de dupa1945 a fost ruperea alian?ei nesanatoase de razboi cu Uniunea Sovietica, în fa?a extinderii puterii comuniste în Europa de Est. Noua ordine postbelica în Europa ?i Asia a fost caracterizata de începutul unui nou razboi mondial, Razboiul Rece între Est ?i Vest, un nou tip de razboi ce cuprindea tensiuni ?i confruntari politice ?i ideologice, fiind mai degraba o stare de tensiune ?i competi?ie pe plan militar, diplomatic, ideologic, economic ?i tehnologic între?inuta. Statele Unite ?i-au abandonat definitiv pozi?ia izola?ionista ?i au devenit liderul ?arilor din sfera lor de influen?a din punct de vedere politic ?i ideologic, sfera fiind denumita ?i "Lumea Libera". Dupa 1947, obiectivul central al politicii americane îl va constitui îngradirea expansiunii sovietice. Pre?edintele Truman a promis tuturor ?arilor occidentale ajutor militar ?i economic pentru a-?i pastra independen?a. Reconstruc?ia Europei de Vest a fost sprijinita cu generozitate, prin planul economic Marshall, ceea ce a dus la un boom economic, mai ales în Germania de Vest.

În timpul mandatului lui Truman, sunt înfiin?ate servicii secrete ca Central Intelligence Agency (Central Intelligence Agency, abreviat CIA) sau National Security Agency. SUA de?ineau monopolul asupra armelor nucleare pâna la testarea bombei atomice de catre sovietici în 1949. În acela?i an, statele din vestul Europei semneaza o alian?a militara, sub conducerea SUA, Organiza?ia Tratatului Atlanticului de Nord, prin care semnatarii se obliga sa puna în aplicare o strategie militara de aparare în eventualitatea unui atac asupra unuia dintre statele membre.Înarmare ?i escaladare

Pentru mai multe detalii:Razboiul din CoreeaDwight D EisenhowerElvis Presley-idolul muzicii anilor '60-'70Emblema anilor 1960: Marilyn Monroe

Atât pe plan extern, cât ?i pe cel intern, SUA ?i-au concentrat aten?ia în anii 1950 asupra conflictelor cu URSS. În acela?i timp, mi?carea pentru drepturile civile înregistrau primele succese în campania afro-americanilor.

În timpul Razboiului din Coreea din 1950-1953, trupele americane au luptat alaturi de for?ele sud-coreene împotriva nord-coreenilor ?i chinezilor, înfruntând pentru prima data armatele comuniste. Din 1953 pâna în 1961, pre?edin?ia americana a fost de?inuta de republicanul Dwight David Eisenhower, popularul erou al razboiului. În aceasta perioada, Razboiul Rece se intensificase într-atât, încât era pe primul loc în age politicii externe. Odata cu primul test atomic al sovieticilor în 1949 ?i cu ocolul Pamântului de catre satelitul sovietic Sputnik 1 în 1957, s-a pus în discu?ie suprema?ia militara ?i tehnologica a SUA. S-a decis asupra ini?ierii unui program de în

armare la scara larga. Guvernul american a început sa dezvolte programe spa?iale ?i militare ?i a sporit cursa înarmarii nucleare. Secretarul de stat John Foster Dulles a urmat o politica de subminare a influen?elor sovietice în blocul estic, numita replica masiva. În 1954, SUA intervin în Guatemala. Criza Suezului din 1956 ?i Revolu?ia ungara din 1956 sporesc tensiunea dintre Est ?i Vest, fara sa provoacetotu?i un conflict deschis. În 1959, SUA includ Alaska ?i Hawaii ca al 49-lea, respectiv al 50-lea state ale ?arii. În acela?i an, în curtea Americii se produce o criza, revolu?ia comunista din Cuba.

Efectele Razboiului Rece s-au resim?it în anii 1950 ?i pe plan intern. Senatorul J


16/26

oseph McCarthy ?i House Committee on Un-American Activites (Comisia Camerei de Activita?i Non-Americane) erau for?ele directoare din spatele valului de persecu?ie anticomunist în administra?ia ?i via?a publica americana. S-a dezvoltat astfelun climat de isterie în masa nemaîntâlnit în istoria americana, pe masura ce liberalii,arti?tii ?i intelectualii erau defaima?i ?i frica de tradare se raspândea în cercurile guvernamentale. În 1954, McCarthy este cenzurat de catre colegii sai senatori pentru ca a dezonorat ?i compromis Senatul în aceasta perioada. Boom-ul continuu anun?a o epoca de abunden?a. A urmat apoi baby-boom-ul. Automobilele, ma?inile despalat, televizoarele ?i bunurile de consum devenisera ceva obi?nuit în gospodaria unei familii cu venit mediu. Alaturi de noua cultura exprimata prin muzica ?i film, modelul de via?a american s-a impus în tot occidentul. În anii 1950, lupta afro-americanilor pentru drepturi civile ?i împotriva discriminarii ?i segregarii rasiale a progresat sub conducerea carismaticului lider ?i predicator baptist, Martin Luther King, Jr.. În 1954, segregarea rasiala a fost abolita în ?colile publice, iar în 1956 ?i în transportul în comun.Criza ?i reformaDallas - Asasinarea lui JFKJohn Kennedy si Nikita Hrusciov în 1961

La începutul anilor 1960, pre?edintele Kennedy întruchipa speran?a edificarii unei Americi prospere. Construindu-?i campania pe o platforma de promisiuni de reforma sociala ?i deschidere în chestiunea rasiala, democratul John F. Kennedy a câ?tigatalegerile în 1960 împotriva candidatului sau republican, Richard Nixon. Promovând viziunea unei Americi revitalizate, îndreptându-se spre noi orizonturi, tânarul ?i dinamic

ul democrat a devenit speran?a unei noi genera?ii. Cu elegan?a lui so?ie Jackiealaturi, Kennedy a înceta?enit un stil modern de guvernare la Casa Alba. Totu?i, mandatul sau nu a fost înso?it de schimbari radicale pe plan intern, ci de crize politice externe. Dupa asasinarea acestuia, Johnson a continuat reformele sale peplan intern, dar a intervenit cu for?e armate în Vietnam.

Construc?ia Zidului Berlinului de catre sovietici, respectiv invazia nereu?ita înCuba comunista în 1961 a exila?ilor cubanezi sprijini?i de for?ele americane, au dus la cre?terea tensiunilor intre Est ?i Vest.Lyndon B.Johnson semneaza Civil Rights ActRobert Kennedy

Dupa descoperirea rachetelor sovietice în Cuba în anul 1962, lumea a?tepta îngrozita d

eclan?area unui razboi nuclear. Dupa acest incident, Kennedy a încercat sa reducatensiunile dintre SUA ?i URSS, cu fermitatea sa, negociind cu liderul sovietic Nikita Sergheevici Hru?ciov. S-a creat o linie fierbinte, adica o re?ea de teleimprimatoare de mare viteza, care uneau Moscova cu Washingtonul. SUA, URSS ?i Marea Britanie au semnat în august 1963 acordul asupra Tratatului de interzicere a testelor nucleare, pe care Fran?a ?i China au refuzat sa-l semneze.

Asasinarea lui Kennedy la Dallas, pe 22 noiembrie 1963 a ?ocat întreaga na?iune. Numele autorului asasinatului este ?i în zilele noastre controversat, fiind pus peseama unui asasin amator simpatizant comunist ca Lee Harvey Oswald, ori pe seama unei conspira?ii guvernamentale din interor, politica lui Kennedy nefiind pe placul gruparilor de interes ?i mafiei care dominau America la aceea vreme. Sub sloganul "Marea Societate", succesorul lui Kennedy, Lyndon B. Johnson, a continuat

programele sociale ale acestuia, cheltuind mult pentru educa?ie, sistemul sanitar, modernizarea urbana, eradicarea saraciei ?i a corup?iei.Martin Luther King

Pe plan intern, Mar?ul spre Washington al afro-americanilor ce luptau pentru drepturile civile l-au transformat pe Martin Luther King într-un simbol al mi?carilor de protest în anii 60'. În timpul unui mar? pentru libertate el a pronun?at unul dintre cele mai celebre discursuri:I Have a Dream (Am un vis). Ca sus?inator al integrarii pe cale pa?nica, în 1964 a primit Premiul Nobel pentru Pace. Cele mai multe astfel de legi, ?i anume Civil Rights Act, Voting Rights Act, au fost promulg


17/26

ate sub pre?edin?ia lui Lyndon B. Johnson. El depus eforturi în lupta împotriva saraciei precum ?i a opririi razboiului din Vietnam.

Legea drepturilor civile din 1964 garanta protec?ia afro-americanilor în exercitarea dreptului lor de vot, încuraja integrarea în scoli ?i interzicerea segregarii rasiale. Discriminarile economice pentru afro-americani sunt tolerate ?i chiar pre?edintele Johnson i-a sprijinit pe rasi?ti în Mississippi. Protestul afro-americanilor a atins apogeul între anii 1964-1968, revoltele fiind la ordinea zilei în cartierele locuite de ace?tia. Organiza?ii ca Panterele Negre ?i Na?iunea Islamului (pe care îl avea ca purtator de cuvânt pe preotul american musulman, Malcolm X), caresus?ineau superioritatea negrilor ?i considerau violen?a ca fiind legitima, au câ?tigat influen?a tot mai mare.

Pe plan extern, în anul 1964 pre?edintele Johnson a decis implicarea militara a SUA în Vietnam, fapt care a dus la escaladarea conflictului. Lupta a continuat pâna la începutul anilor 1970. E?ecurile militare ?i mi?carile de protest din ce în ce maiputernice l-au împiedicat pe Johnson sa candideze din nou. Asasinarea lui Martin Luther King jr. ?i a popularului democrat Robert F. Kennedy (fratele pre?edintelui precedent), care candida pentru pre?edintia Americii în 1968 au constituit un sfâr?it sângeros pentru perioada de reforma americana.Divizarea na?iunii

Pentru mai multe detalii: Razboiul din VietnamRazboiul din Vietnam

Aldrin Apollo 11 original.jpgPolarizarea între mi?carile de protest ?i guvernare au distrus consensul intern al SUA la sfâr?itul anilor 60. E?ecul din Vietnam ?i scandalul Watergate au dus la o reevaluare a identita?ii na?ionale ?i culturale, mai ales de catre cei tineri.Protestele împotriva razboiului din Vietnam s-au transformat într-o rebeliune împotriva sistemului, care s-a extins în toata lumea apuseana. Prin haine, tunsori nonconformiste ?i muzica, tinerii respingeau ordinea tradi?ionala. Mi?carea pacifista Hippie se revolta împotriva guvernului american, afacerilor corporatiste, moravurilor sociale tradi?ionale ?i zeflemea valorile reprezentan?ilor clasei de mijloc prin glorificarea drogurilor ?i a iubirii libere. Mi?carea de protest a divizat societatea americana, în mare parte conservatoare. Odata cu alegerea în 1968 a republicanului Richard Nixon, America a ajuns sa fie condusa de un anticomunist invete

rat. Arborând sloganul Lege ?i Ordine, el a luat masuri extreme împotriva celor ce se aflau în centrul mi?carii de protest.VietnamMural.jpgFestivalul de la Woodstock

Un festival de muzica în aer liber la Woodstock, New York intre 15 august-18 august 1969, devine simbolul genera?iei hippy, care spera la o reînnoire culturala ?i politica. Peste 500 000 de participan?i le-au sarbatorit pe vedele muzicii rock,pop, blues, Joe Cocker, Jimi Hendrix, Janis Joplin ?i Joan Baez au sus?inut concerte faimoase aici. În ciuda aglomera?iei care s-a creat, totul s-a desfa?urat, în mod surprinzator, în lini?te ?i armonie, chiar daca atmosfera a fost între?inuta de participan?i cu droguri, bautura ?i sex.Nixon si Zhou

Demisia lui Nixon

În 1961 sovieticii lansau primul om în spa?iu. În timpul administra?iei Nixon, pe 20 iulie 1969, primul om, Neil Armstrong, a pa?it pe Luna. Pe plan interna?ional, Nixon ?i consilierul sau Henry Kissinger au reu?it sa îmbunata?easca rela?iile cu liderii statelor comuniste. În 1972, Nixon a fost primul pre?edinte american, care a vizitat China, întâlnindu-se cu Mao Zedong ?i, în acela?i an, negocierile pentru limitarea armelor strategice (SALT) cu URSS, începute cu 3 ani mai devreme, se concretizeaza într-un tratat interimar. Aceste vizite istorice anun?a o noua faza a rela?iilor comerciale pentru ambele state. Un alt punct pe agenda lui Nixon a fost ob


18/26

?inerea unui tratat de pace acceptabil cu Vietnamul. Demoralizate, trupele americane s-au retras din Vietnam începând din 1969. În 1973, dupa luni negocieri, s-a ajuns la un armisti?iu cu Vietnamul de Nord. Pentru prima oara în istorie, SUA pierduse un razboi. Razboiul din Vietnam a costat vie?ile a 58 236 de militari americani ?i a cauzat apari?ia sindromului Vietnam printre veteranii de razboi. Nixon amanipulat abil neîncrederea dintre sovietici ?i chinezi în avantajul SUA, ob?inând cooperarea ambelor par?i ?i destinderea[11].

Pe lânga acestea, scandalul Watergate a zdruncinat încrederea ?i siguran?a în institu?ia preziden?iala. În mai 1973, s-a descoperit ca Nixon autorizase o descindere în sediul central al Partidului Democrat, pentru a monta dispozitive de ascultare în timpul alegerilor preziden?iale din anul precedent. Încercarile pre?edintelui de a ascunde faptul au dus la punerea lui sub acuzare dupa mai 1974. Pe data de 9 august 1974, Nixon a demisionat din func?ia de pre?edinte.Consolidare ?i destindereAcordurile de la Camp David dintre Israel ?i Egipt sub supravegherea pre?edintelui Carter

Sub adminis?ra?ia Ford, institu?ia preziden?iala s-a reabilitat într-o anumita masura. Mandatul succesorului sau a fost umbrit de o implicare cu urmari nefericite în evenimentele interna?ionale. Dupa demisia lui Nixon în 1974, vicepre?edintele Gerald Ford devenea succesorul acestuia. Ford a încercat sa îmbunata?easca, printr-o administra?ie riguroasa ?i corecta, imaginea defectuoasa a pre?edin?iei. PutereaCongresului a fost sporita ?i, din 1975, mai multe dintre opera?iunile secrete a

le Agen?iei Centrale de Informa?ii au ajuns sa fie discutate de public ?i mass-media.Carter si Brejnev semneaza SALT II

În timpul pre?edin?iei lui Ford s-au agravat problemele interne ca ?omajul ?i infla?ia. Criza interna?ionala a petrolului din 1973-1974 a demonstrat dependen?a na?iunilor industriale occidentale de exportatorii de petrol arabi. La mijlocul anilor 1970, popula?ia a început sa con?tientizeze efectele devastatoare provocate asupra mediului de companiile industriale care nu fusesera pâna atunci monitorizate de guvern.

Riscurile ?i oportunita?ile folosirii pa?nice a energiei nucleare au fost discutate ?i au provocat controverse. În afacerile externe, noile negocieri SALT au cont

inuat politica de destindere a URSS. În 1976, candidatul democrat Jimmy Carter a câ?tigat alegerile preziden?iale. Carter a amplificat eforturile interna?ionale ale SUA în sfera drepturilor omului ?i a drepturilor civile-ambele fiind arii de interes pentru Partidul Democrat-eforturi vizibile mai ales în rela?iile îmbunata?ite cu regimurile din America Latina, de?i abordarea lui era oarecum naiva ?i adesea bazata pe încrederea în regimuri corupte ?i sângeroase. Cel mai mare succes al sau pe planul politicii externe a fost medierea în 1979 a unui acord de pace intre Israel?i Egipt.

Dupa semnarea Tratatului SALT II în 1979, politica de destindere a suferit o criza în 1980 din cauza invaziei Afghanistanului de catre trupele sovietice. Transporturile americane de grâu spre Uniunea Sovietica au fost suspendate, fiind boicotate?i Jocurile Olimpice de la Moscova de SUA ?i alia?i. Revolu?ia Islamica din Iran

în 1979 a produs dificulta?i serioase Statelor Unite, care sus?inusera ?ahul. În noiembrie 1979, peste 50 de ceta?eni americani au fost lua?i ostatici la ambasadaamericana din Teheran; în schimbul lor se va cere extradarea ?ahului Reza Pahlavi.Anticomunism ?i dezarmareDiscursul lui Reagan la BerlinGorbaciov ?i Reagan semneaza Tratatul INFSpace Laser Satellite Defense System Concept

Atât pe plan intern, cât ?i pe plan extern, Reagan a urmat o politica strict anticomunista. Odata cu venirea lui Gorbaciov la putere în 1985, cele doua superputeri înce


19/26

p negocierile de dezarmare. Fost guvernator al Californiei ?i candidat republican, Ronald Reagan a câ?tigat alegerile preziden?iale din 1981 datorita promisiunilor sale de a reinstaura suprema?ia militara ?i politica globala americana. Odatacu alegerea sa, s-a constituit o America mai conservatoare, atât pe plan intern, cât ?i extern. Adep?ii partidului tradi?ional cre?tin, care se aflasera în declin în anii 1960 ?i 1970, câ?tiga influen?a. Reagan a impulsionat cu succes economia, prinreducerea cheltuielilor, mai ales pentru programele de asisten?a sociala, ?i a mic?orat taxele. În acela?i timp a crescut decalajul dintre saraci ?i boga?i. În paralel, Reagan a sporit cheltuielile în sfera militara. Planificarea unui sistem de aparare ce prevedea desfa?urarea de armament în spa?iu-Initiativa Strategica de Aparare - a costat miliarde de dolari. Retorica lui Reagan împotriva URSS, pe care odescria drept Imperiul Raului, era sus?inuta de ac?iuni concrete. El a impus sanc?iuni economice dupa ce Uniunea Sovietica a sprijinit legea mar?iala în Polonia în1981. SUA au sus?inut mi?carile anticomuniste peste tot în lume, mai ales în America Latina ?i în Orientul Apropiat, indiferent de tipul de guvernare al statelor saude respectarea drepturilor omului. În Nicaragua, gherilele Contras care ac?ionau împotriva sandini?tilor de stânga au fost sprijinite prin fonduri americane ?i cu arme prin intermediul CIA. Investigatiile jurnali?tilor referitor la implicarea administra?iei în aceasta ac?iune au dus la controverse. Trupele americane au intervenit în 1982 în razboiul civil din Liban, iar în 1983 au rasturnat guvernarea de stânga in insula Grenada din Caraibe. Dupa ce negocierile cu Uniunea Sovietica pentru dezarmare au e?uat în 1983, au fost amplasate rachete balistice cu raza medie de ac?iune în vestul Germaniei, ca simbol al puterii militare americane în Europa.

În Afghanistan, din 1988, în timpul Razboiului Afgano-Ssovietic, Rebelii Mujahediniau fost sus?inu?i de mai multe ?ari, printre care ?i Statele Unite ale Americii, Arabia Saudita, Pakistan ?i alte state musulmane, în lupta împotriva sovieticilor invadatori. În august, Osama bin Laden a înfiin?at organiza?ia terorista al-Qaida, cu scopul de a extinde mi?carea de rezisten?a contra for?elor sovietice în Afganistan într-o mi?care pan-islamica. De facto, razboiul civil continua (1989-1992) între guvernul comunist ?i elementele islamiste (Talibanii), care au dus razboiul cu sovieticii. Talibanii au câstigat razboiul ?i în 1992 Afganistanul a fost Emirat Islamic, guvernat de talibani. De?i existau zvonuri, exper?ii în contraterorism afirmau ca Osama Bin Laden nu a fost o crea?ie a CIA ?i ca nu a primit vreun ajutor din partea SUA în timpul razboiului afgano-sovietic, iar organiza?ia terorista nu i-a fost finan?ata în lupta împotriva sovieticilor.Opera?iunea Contras

Bush saluta trupele americane din Golful Persic

În lungul ?i sângerosul razboi contra Iranului (1980-1988), dictatorul Irakului, Saddam Hussein a primit sprijin secret din partea americanilor pentru a lupta împotriva noului regim religios, însa fara succes, ?i la scurt timp dupa razboi, scapa de sub controlul Americii ?i devine un dictator sinistru care încearca sa dezvolte arme de distrugere în masa pe care le va utiliza în invazia Kuweitului trei ani mai târziu. Ironic, cei doi "pioni" folosi?i de americani în lupta împotriva sovieticilor înanii '80 le vor deveni inamicii principali spre sfâr?itul secolului XX/începutul secolului XXI.

Dupa realegerea sa în 1984, Ronald Reagan a profitat de ?ansa pe care i-o ofereaunoile reforme politice sovietice introduse de noul secretar general Mihail Gorba

ciov. Dupa mai multe summituri americano-sovietice, în 1987 se face un pas hotarâtor pe calea dezarmarii. În urma unui acord global de reducere a numarului de rachete la sol-Acordul istoric de eliminare a rachetelor de raza medie de ac?iune în Europa (INF)-pentru prima oara arsenalul nuclear începea sa descreasca. Vânzarea de arme Iranului ?i devierea fondurilor catre for?ele Contras din Nicaragua devin publice în noiembrie 1986-scandalul Iran-Contras, care compromite guvernarea Reagan.

În 1988, vicepre?edintele George H. W. Bush este ales ca succesorul lui Reagan. Sub mandatul sau situa?ia geopolitica se schimba, în urma colapsului suportat de blocul estic ?i Uniunea Sovietica.


20/26

Pax Americana

Pentru mai multe detalii: Razboiul din Golf, Razboiul împotriva terorismului, Razboiul din Afganistan (2001-prezent), Invazia Irakului din 2003 ?i Criza economica mondiala din 20082012Razboiul din GolfBill Clinton, I?hak Rabin, Yasser ArafatBill Clinton ?i Boris El?in.Elicopter american în Mogadishu9/11Hillary ClintonRazboi în AfganistanRazboiul din IrakBush anunta începerea Operatiunii Iraqi Freedom 2003Uraganul Katrina devastand Lousiana

La începutul anilor 1990, sub mandatul pre?edintelui George Bush, SUA au devenit principala superputere într-o noua ordine mondiala. Pre?edintele Clinton, care a fost ales în 1993, a fost marcat de o prosperitate crescânda ?i de schimbarea roluluiSUA în conjunctura interna?ionala. De la atacul din 11 septembrie 2001, politica externa americana a fost caracterizata prin razboiul împotriva terorismului ?i de scopul de a se implica în mod activ în extinderea democra?iei în lume.

Procesul de schimbare în Europa de Est, în mare parte pa?nic, a fost sus?inut ideolo

gic, politic ?i economic de administra?ia Bush. Conflictul Est-Vest, care define?te teoria ?i practica în politica americana, se încheie odata cu reunificarea Germaniei ?i colapsul Uniunii Sovietice în 1991. SUA, ca unica superputere, a preluat rolul nedisputat de lider al noii ordini mondiale care se conturase în 1991. Dupa o interven?ie militara în Panama în decembrie 1989, trupele americane au rasturnat dictatura lui Manuel Noriega. Ca urmare a invadarii Kuweitului de catre Irak în 1990, Bush a întemeiat o coali?ie interna?ionala care, sub mandat ONU, în februarie-martie 1991 a expulzat trupele irakiene din Kuweit, prin Opera?iunea Furtuna în desert ?i a invadat Irakul.

A intensificat embargoul comercial asupra Cubei în octombrie 1992, cu scopul declarat de a elimina regimul comunist al lui Fidel Castro, dar fara succes. SUA ?i-au redus prezen?a militara în Asia ?i Europa ?i au ini?iat noi ac?iuni de dezarmare

a Uniunii Sovietice, a carei principala succesoare a fost Federa?ia Rusa. Între timp, economia americana a intrat în recesiune ?i au crescut tensiunile sociale. Revoltele antirasiale de la Los Angeles au zguduit ?ara în 1992, în urma punerii în circula?ie a unei casete video ce a surprins violen?a folosita de poli?ie împotriva unui afro-american nevinovat. În 1992, democratul Bill Clinton l-a învins în alegeri peBush ?i în 1993 s-a instalat la Casa Alba, promi?ând reforme sociale ?i o rena?tereeconomica, ceea ce i-a atras de partea sa pe reprezentan?ii principalelor minorita?i etnice. Dezvoltarea comunica?iilor ?i a tehnologiei media a declan?at un boom economic, care a creat milioane de locuri de munca. A crescut salariul minimpe economie, dar reforma în domeniul sanata?ii ini?iata de Clinton, menita sa ofere asigurari medicale pentru to?i ceta?enii americani, a fost blocata de conservatori, majoritatea în Congres. Pe plan global, Clinton a evitat impunerea domina?iei americane. În 1993 a negociat autonomia par?iala a teritoriilor palestiniene din

Orientul Apropiat. Rusiei i-a fost asigurat ajutorul economic. SUA s-au aflat printre ini?iatorii Protocolului de la Kyoto asupra schimbarilor climatice din 1997, pentru reducerea emisiilor periculoase de noxe. Clinton a fost implicat direct ?i în negocierile de pace dificile cu Irlanda de Nord. În ciuda politicii sale pa?nice, de-a lungul mandatului sau, SUA a intervenit în diferite conflicte, ca: Razboaiele iugoslave ?i în razboiul civil din Somalia, cu scopul men?inerii pacii. Totu?i, în 1998, mandatul sau a fost umbrit din cauza unui scandal personal dintre el ?i jurnalista Monica Lewinski, care a dus la un proces de acuzare, încheiat cu achitarea sa.


21/26

Rezultatele în alegerile preziden?iale din 2000, în care democratul Al Gore, vicepre?edintele din mandatul lui Clinton a candidat la pre?edin?ie împotriva republicanului George W.Bush, au fost foarte strânse. La 12 decembrie 2000, dupa câteva saptamâni de dispute juridice, Curtea Suprema l-a desemnat pe George W. Bush - fiul fostului pre?edinte George H. W. Bush - cel de-al 43-lea pre?edinte american. Acestaavea un program economic ?i social conservator, însa politica externa nu constituia o prioritate a administra?iei sale.

În acest context, Atentatele din 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center ?i a Pentagonului, întreprinse de organiza?ia terorista Al-Qaida, au ?ocat întreaga ?ara, dar a zguduit ?i societatea americana. Atacurile islamice sinuciga?e au declan?at o unda de ?oc în întreaga lume. În jurul orei 9 diminea?a, doua avioane de linie deturnate de terori?ti s-au izbit de World Trade Center din New York; ambele turnuri gemene s-au prabu?it. O ora ?i jumatate mai târziu, un al treilea avion s-a izbit de Pentagon, sediul central al Departamentului de Aparare al SUA lânga Washington. Un al patrulea avion s-a prabu?it lânga Pittsburg, în Pennsylvania. În aceste atacuri ?i-au pierdut via?a aproape 3000 de oameni.

Pentru prima oara dupa Pearl Harbour, America era atacata pe teren propriu. Bush junior a proclamat un razboi lung împotriva terorismului ?i a celor care îl sprijina ?i de atunci via?a politica în SUA a fost dominata de afacerile externe. Pe plan intern, imigra?ia a fost monitorizata mai atent, securitatea aeroporturilor fiind asigurata de stat. Sus?inute de o ampla alian?a globala împotriva terorismului, în octombrie 2001 trupele SUA au eliminat regimul taliban din Afghanistan. Taliba

nii oferisera refugiu instigatorului atacurilor de la 11 septembrie, Osama bin Laden. În ianuarie 2002, Bush a catalogat Irakul, Iranul ?i Coreea de Nord ca facândparte din Axa Raului. A fost înfiin?at Departamentul pentru Securitate Interna, cu un director la nivel de cabinet ?i a fost proclamata legea Patriot Act. În septembrie, în strategia de securitate na?ionala, a avut loc o reorientare controversata, care permitea atacul preventiv împotriva na?iunilor ce sprijineau grupari teroriste sau amenin?au în alt fel securitatea SUA.

Dând drept exemplu violarea unui numar mare de rezolu?ii ONU privind monitorizarea materialelor nucleare irakiene ?i posibila produc?ie de arme nucleare de distrugere în masa, o coali?ie interna?ionala formata în mare parte din trupe americane ?i britanice au invadat Irakul în martie 2003. Pâna în aprilie regimul dictatorial al lui Saddam Hussein a fost înlaturat. Ulterior, acesta a fost capturat într-un raid de

catre armata americana, judecat ?i trei ani mai târziu a fost executat de autorita?ile irakiene. N-au fost gasite arme de distrugere în masa, Saddam declarând ca totul a fost o inven?ie pentru a speria Occidentul, în ciuda faptului ca Irakul era slabit economic ?i militar de pe urma celor doua razboaie din Golf. Chiar ?i acum, însa, violen?ele continua, iar stabilitatea este una aparenta.

În ciuda pierderii credibilita?ii ?i zvonurilor care afirmau ca invazia Irakului a avut ca motiv real preluarea rezervelor de petrol, mascate sub pretextul existen?ei unor arme de distrugere în masa, dar ?i în ciuda acuza?iilor pentru crimele din Irak ?i în pofida masurilor extreme ?i radicale în securitatea ?i apararea ?arii, George W. Bush a fost reales pentru înca un mandat în 2004, dupa o campanie electorala polarizata.

În august 2005, Uraganul Katrina a devastat ora?ul New Orleans, 1.833 de persoanefiind ucise. Pagubele materiale produse de Katrina au fost estimate la 81,2 miliarde de dolari americani (la nivelul anului 2005), cele mai mari pagube produsede un uragan din istoria Statelor Unite. E?ecul catastrofal al sistemului de protec?ie al ora?ului New Orleans a declan?at anchete imediate în cadrul Corpului deGeniu al Armatei SUA, deoarece aceasta institu?ie are responsabilitatea, prin mandat al Congresului, de a proiecta ?i construi sistemele de protec?ie.

În 2006, la câteva luni dupa Conflictul dintre Israel ?i Fâ?ia Gaza, Statele Unite aurecurs la dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a bloca un pro


22/26

iect arab de rezolu?ie care condamna opera?iunile militare ale Israelului în Fâ?ia Gaza, precum ?i tirurile cu rachete ale palestinienilor asupra Israelului.Marea Recesiune: din 2007 pâna în prezentLehman Brothers, Times SquareProtestele de pe Wall StreetPresedintele Obama depunând juramântul

Din 2007, SUA a intrat în recesiune, banca JPMorgan Chase & Co a cumparat banca de investi?ii Bear Stearns la un pre? foarte scazut, cu ajutorul bancii centrale americane (Federal Reserve). În 2008, cele mai mari banci de credite ipotecare dinStatele Unite Freddie Mac ?i Fannie Mae au fost puse sub supraveghere federala.Compania Merrill Lynch (a treia banca mondiala de investi?ii) a fost preluata de Bank of America, iar Lehman Brothers (a patra banca de investi?ii din lume) a falimentat. Criza s-a agravat în octombrie 2008, întrucât bursele de valori din lume s-au prabu?it sau au intrat într-o perioada de instabilitate acuta. Un numar mare de banci, creditori ?i companii de asigurare au dat faliment în saptamânile ce au urmat. Statele europene ?i cele asiatice anun?a, pe rând, intrarea în recesiune. Factori de natura financiara se afla la orginea Marii Recesiuni, majoritatea lor lega?i fiind în opinia unor obsrvatori (J.E. Stiglitz) de fenomene speculative (ipotecile pentru clientela cu risc major - "subprime") care s-au manifestat pe fondul dereglementarii financiare introduse ?i escaladate continuu în ultimele decenii, începând cu epoca Reagan.[12] Al?i observatori (Ph. Gramm) subliniaza ca dimpotriva, legisla?ia federala care impunea marilor companii de credit ipotecar garantat o structura diversa a clientelei, din care prin defini?ie trebuiau sa faca parte ?i

indivizi care cu greu puteau fi considera?i solvabili, este cauza prima a crizei.[12] Prabu?irea pre?urilor locuin?elor dupa o destul de îndelungata perioada de cre?tere frenetica va antrena în siaj întregul e?afodaj financiar: companii de împrumut ipotecar, companii de asigurari, banci de investi?ii ?i banci comerciale.[12] Printre victimele notabile ale crizei se numara toate bancile de investi?ii, ceamai mare companie de asigurari (AIG), cele 2 companii de împrumut ipotecar garantat (de catre stat) - ?i o data cu ele bugetul federal pentru mul?i ani -, cel mai mare furnizor de împrumuturi ipotecare (Countrywide Financial Corp.), cea mai mare banca de împrumut ?i economii ?i doua dintre cele mai mari banci comerciale.[12]

La 10 februarie 2007, Barack Obama ?i-a anun?at candidatura la func?ia de Pre?edinte al Statelor Unite în fa?a cladirii Capitoliului din Springfield, Illinois, sub sloganul "Yes, We Can". De-a lungul campaniei, Obama a pus accent pe problema

razboiului din Irak, pe cre?terea independen?ei energetice, ?i pe furnizarea deservicii medicale pentru to?i, la un moment dat identificând acestea ca fiind principalele sale priorita?i. La 4 noiembrie 2008, Barack Obama l-a învins pe republicanul John McCain în alegerile generale ?i a devenit primul afro-american ales pre?edinte al Statelor Unite. A primit premiul Nobel pentru Pace în octombrie 2009 pentru eforturile sale extraordinare în scopul întaririi cooperarii între popoare. A autorzat programe sociale, a evitat prabu?irea economiei ?arii sale în vara 2010 (simultan, când avea loc "Occupy Wall Street"-mi?cari de proteste pe Wall Street), a men?inut rela?iile diplomatice pa?nice cu Rusia ?i China, a reformat sistemul de sanatate, Congresul adoptând proiectul Obamacare în vederea asigurarilor de sanatate,a salvat sectorul auto, a retras trupele din Irak (ultimul convoi american retragându-se din Irak în decembrie 2011), a sprijinit revolu?iile din "Primavara Araba"din Egipt ?i Libia ?i a condus opera?iunea de ucidere a lui Osama bin Laden. De

asemenea, a promis sprijin Israelului în conflictele cu Siria, Iran ?i cu mi?carile palestiniene. ?omajul, deficitul, datoria publica ?i infla?ia au crescut în primul mandat, economia americana a pierdut 780 000 de locuri de munca, SUA are un deficit de peste 1,1 trilioane $. S-a confruntat cu dificulta?i economice majore, mo?tenite din mandatul predecesorului sau.

În 2009, când Barack Obama a devenit pre?edinte, datoriile SUA erau de 10.6 trilioane de dolari. Pâna în 2012, ele au crescut cu 50% la 16 trilioane de dolari. ?omajul, deficitul, datoria publica ?i infla?ia au crescut în primul mandat, economia americana a pierdut 780 000 de joburi, SUA în prezent având un deficit de peste 1,1 tril


23/26

ioane $.

În ciuda dificulta?ilor economice majore ?i pe fondul devastarii New York-ului ?ialtor ora?e americane de pe coasta estica de catre Uraganul Sandy, în noiembrie 2012 Obama a fost reales pentru un al doilea mandat, învingându-l pe republicanul Mitt Romney.Note

^ a b c Maldwyn A. Jones op. cit. p. 9 ^ John Mack Faragher, The Encyclopedia of Colonial and Revolutionary America (1996), passim ^ Joseph Patrick Byrne (2008). Encyclopedia of Pestilence, Pandemics, and Plagues. ABC-CLIO. pp. 41516 ^ Eric Hinderaker and Rebecca Horn, "Territorial Crossings: Histories and Historiographies of the Early Americas," William and Mary Quarterly (2010) 67#3 pp. 395-432 in JSTOR ^ Pyne, Stephen J. (1998). How the Canyon Became Grand. New York City: Penguin Books. pp. 47. ISBN 0-670-88110-4 ^ Maldwyn A. Jones op. cit. p. 10 ^ David J. Weber, New Spain's Far Northern Frontier: Essays on Spain in theAmerican West, 15401821 (1979) ^ Barker, Deanna. Indentured Servitude in Colonial America. National Association for Interpretation, Cultural Interpretation and Living History Section. Exista o versiune arhivata la 24 octombrie 2009.

^ James Davie Butler, "British Convicts Shipped to American Colonies," American Historical Review (1896) 2#1 pp. 12-33 in JSTOR ^ Bureau of the Census (1894). Report on Indians taxed and Indians not taxed in the United States (except Alaska). p. 637 ^ John Robert Greene, The Presidency of Gerald R. Ford (1995) ^ a b c d Britannica online 2013, article The Financial Crisis of 2008: Year In Review 2008, Primary Contributor: Joel Havemann.

Lectura suplimentara

O istorie documentara a SUA, Iulian Cananau, Editura Agatha, 2003

Legaturi extern

istoria americii

Documents

Transcript of istoria americii