Ischemia Arteriala Periferica

7/25/2019 Ischemia Arteriala Periferica

1/19

Ischemia arteriala periferica

Generalitati

Sus

Anatomie si fiziologie

Sistemul circulator este alcatuit din 2 mari tipuri de vase sangvine: artere si vene. Vasele

sangvinesunt structuri tubulare cu rolul de a transportasangeoxigenat si bogat in

nutrienti esentiali desfasurarii proceselor biologice (artere) si de a indeparta sangeledezoxigenat si metabolitii toxici rezultati in urma arderilor celulare de la tesuturi

(venele).

Deseurile sunt transportate la rinichi, ficatsiplamaniunde sufera diverse procese demetabolizare ce le fac mai usor de eliminat din organism. Sangele venos este apoi

aprovizionat cu oxigen in plamani si trimis la inima, de unde este pompat in circulatia

arteriala sistemica. Deci, arterele, cu exceptia arterei pulmonare si arterei ombilicale,transporta sange oxigenat, iar venele, cu exceptia venelor pulmonare, transporta sange

lipsit de oxigen.

Sistemul arterial este partea sistemului circulator care are cele mai mari presiuni nivelul

acestora depinde in functie de fazele de contractie aleinimii(sistola si diastola). !ele

doua sisteme, arterial si venos sunt interconectate prin reteaua capilara care favorizeaza

schimbul de apa, oxigen, dioxid de carbon, nutrienti si metaboliti intre patul vascular si

tesuturile incon"uratoare.

Definitie

#oala vasculara perifericainclude totalitatea afectiunilor vaselor sistemului circulator

sangvin ce se gasesc in afaracreieruluisi a inimii. Desi termenul este generic si includein definitie ambele tipuri de vase, de obicei este sinonim cu boala arteriala periferica,

patologie specifica ce apare in momentul in care arterele ce vascularizeaza membrele, in

special, dar si organele interne principale, devin obstruate partial sau total prin diverse

cauze. $cest tip de suferinta este cea mai frecventa boala aarterelorsi este determinata inprincipal de ateroscleroza,procese inflamatoare ale vaselor ce duc in timp la aparitia si

dezvoltarea stenozelor si formarea de trombi intraluminali cu efect obstructiv asupracirculatiei.

Cuprins articol

%. &eneralitati

2. $teroscleroza

'. !auze. actori de risc
http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rinichi_2158http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ficat_962http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/plaman_4561http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Aterosclerozahttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Factori_de_rischttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vase-sangvine_5377http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rinichi_2158http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ficat_962http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/plaman_4561http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inima_1223http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Aterosclerozahttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Factori_de_risc


2/19

*. Simptome

+. !onsult de specialitate

. Diagnostic-. ratament

/. 0revenire

%1. 0rognostic

Ateroscleroza

Sus

$teroscleroza reprezinta in principal o boala a arterelor mari, elastice, dar si a arterelor de

calibru mediu, cum ar fivasele inimii, in timp ce arterele mici si arteriolele sunt doar foarte rar afectate. Din acest

motiv este incadrata in grupul arteriosclerozelor, boli caracterizate prin pierderea

elasticitatii peretelui vascular.$teroscleroza este un proces cu evolutie indelungata (ani de zile) ce afecteaza in mod

difuz peretele arterial si consta in formarea unor placi intramurale ce ingusteaza sirigidizeaza peretele vasului. 0lacile de aterom reprezinta acumulari de macrofage,

colesterol, trigliceride,iar daca leziunea este avansata, pot sa apara si calcificari. 0emasura ce placa evolueaza, se a"unge la stenozarea vasului, cu sistarea curgerii in

teritoriul din aval de obstacol. $teroscleroza are debut precoce, chiar de la 21 de ani in

unele cazuri, insa atata timp cat ingustarea nu atinge un nivel critic, nu apar semne sisimptome. !a urmare, ma"oritatea indivizilor nu sunt constienti ca au ateroscleroza chiar

daca aceasta este prezenta si evolueaza. Doar in momentul in care procesul a evoluat

indea"uns incat sa determine o ingustare de peste * din lumen, ateroscleroza esteresimtita de pacient ca urmare a fenomenelorischemicecare se instaleaza.

$teroscleroza determina afectari in diverse artere din membre sau din organele interne,

simptomele depinzand de aceste localizari particulare: ateroscleroza arterelor coronaredetermina angina pectorala si infarct miocardic(boala

coronariana ischemica)3

afectarea arterelor carotide si cerebrale poate duce la accidente vasculare cerebralesi

atacuri ischemice tranzitorii3 ateroscleroza extremitatilor inferioare determina aparitia claudicatiei (durere la mers),

vindecarea lenta si anevoioasa a ranilor si ulcere gambiere.

$lte vase frecvent afectate de ateroscleroza sunt arterele renale, brahiale, radiale.

!and o arteraeste blocata complet sau doar ingustata sever, segmentul aflat sub directa ei

vascularizatienu va mai primi suficientoxigen.Situatia este mai grava in momentul in

care creste semnificativ cererea pentru oxigen a tesuturilor (cum se intampla in timpulefortului fizic), cerere ce nu poate fi satisfacuta de arterele ateromatoase. Situatia se

numeste ischemie si descrie, de fapt, suferinta tesutului ce nu isi poate indeplini corect si

in parametrii fiziologici functiile.4schemiaare manifestari clinice diferite, in functie de localizarea vasului afectat si de

teritoriul deservit de acesta. $stfel, in cazul ischemiei miocardice (prin afectarea

coronarelor) pacientul acuza durere precordiala, intensificata la efort, iar in cazuri gravepoate sa apara atacul de cord(forma extrema a bolii ischemice cardiace) Daca ischemia
http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Simptomehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Consult_de_specialitatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Diagnostichttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Prevenirehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Prognostichttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/macrofag_4079http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/o-problema-mai-veche-colesterolul_938http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vascularizatie_2602http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Simptomehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Consult_de_specialitatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Diagnostichttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Prevenirehttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#Prognostichttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/macrofag_4079http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/o-problema-mai-veche-colesterolul_938http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/artera_473http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vascularizatie_2602http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ischemie_1333http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161


3/19

afecteaza vasele membrului inferior pacientul o resimte ca durere la mers care ii impune

odihna (caracteristic este faptul ca apare frecvent la aceeasi distanta parcursa), senzatie

permanenta de picioare reci, aspect palid, marmorat al tegumentelor.!azurile severe de ischemie sunt definte prin aparitia complicatiilor de tipul necrozei,

gangrenei.

4n general, indiferent de localizarea procesului obstructiv, daca nu se trateaza cauza,tesutul afectat moare treptat, pe masura ce este privat din ce in ce mai mult de oxigen si

nutrienti vitali. De aceea este important ca fenomenele aterosclerotice (si obstructive de

orice tip) sa fie descoperite si tratate din timp. 5n indicator bun al modificarilor aparutepe artere este examinarea pulsului, atat la artera radiala, cat si la pedioasa, poplitee sau

femurala un puls slab, asimetric sau absent sau artere indurate, indicand un proces

degenerativ.

Frecventa in populatie

#oala vasculara perifericaeste o patologie foarte frecventa studiile clinice demonstrand

ca peste %12* din persoanele peste ** de ani sunt afectate, procentul crescand cuinaintarea in varsta. Se pare ca barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile, insa

diferentele nu sunt foarte mari. otusi, aproximativ 1 dintre cei afectati sunt mult timpasimptomatici. Specialistii considera ca procentul persoanelor afectate va creste in

urmatorii ani deoarece populatia planetei are tendinta de a imbatrani.

#oala apare mai des la fumatori, iar combinatia fumatdiabet zaharatimplica adesea oseveritate mai mare a cazurilor.

Desi boala este o adevarata problema de sanatate publica si medicii insista asupra

prezentarii pacientilor pentru consult de specialitate daca prezinta factori de risc sau

simptome sugestive, mai mult de "umatate din pacienti ignora sfaturile specialistilor sisemnele afectiunii, si, considerando o parte normala a procesului de imbatranire nu o

raporteaza la controalele periodice. Diagnosticarea bolii vasculare periferice este foarte

importanta deoarece acesti pacienti au un risc de * ori mai mare, comparativ cupopulatia generala de a dezvoltainfarct miocardic acutsau accident vascular cerebral.

5nul din motivele pentru care pacientii nu se adreseaza doctorului este si teama ca doar

tratamentul chirurgical poaterezolva aceasta problema. De fapt, astazi, chirurgia este doaruna din formele de tratament, adresata in special complicatiilor. !ea mai eficienta

modalitate de a trataboala vasculara perifericaeste cea medicala, astfel amelioranduse

simptomatologia si evitanduse instalarea complicatiilor. 6 astfel de abordare terapeutica

este recomandata in special in cazul pacientilorhipertensivi,diabeticisau cu sindrommetabolic,hipercolesterolemiesi marilor fumatori.

CauzeSus

!el mai des intalnit tip de boala vasculara periferica esteboala arteriala periferica, sauboala arterioocluziva periferica. #loca"ul care sta la baza aparitiei acestei patologii este

datorat in cele mai multe cazuri formarii placilor de aterom. ormarea acestor placi se

face printrun proces sistematic si de permanenta evolutie in cadrul caruia se depunstraturi succesive de colesterol, calciu, se formeaza tesut cicatricial, totul avand ca
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet_5817http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipercolesterolemie_3744http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-arteriala-periferica-a-membrelor-inferioare_911http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-arteriala-periferica-a-membrelor-inferioare_911http://www.sfatulmedicului.ro/analize/colesterol-total-sange_106http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/calciu_3012http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet_5817http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipercolesterolemie_3744http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-arteriala-periferica-a-membrelor-inferioare_911http://www.sfatulmedicului.ro/analize/colesterol-total-sange_106http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/calciu_3012


4/19

rezultat final ingrosarea peretelui, pierderea elasticitatii acestuia, friabilitatea si in final

obstructia. Sunt afectate in principal arterele mari si medii, leziunile fiind de obicei

segmentare si existand importante variatii de la pacient la pacient.$teroscleroza reprezinta cea mai des incriminata cauza pentru ischemia arterelor

periferice, insa nu este unica etiologie.

$lte cauze posibile sunt:

Tromboza arteriala reprezinta formarea unui cheag (tromb) in lumenul vasului, cea"unge, prin dimensiunile sale sa obstrueze curgerea sangelui prin acel segment vascular.

esuturile sunt private sever de nutrienti si oxigencand trombul depaseste 1* din

diametru, ducand la instalarea hipoxiei si acumularea de metaboliti toxici, cum ar fi

acidul lactic.7xista o serie de factori ce predispun pacientii la dezvoltarea trombozelorsistemice. 0rintre acestia se numara: hipotensiunea arteriala,debitul cardiac scazut,

sepsisul, anevrisme, disectii de aorta.

Embolismul reprezinta situatia caracterizata prin migrarea unui embol dea lungulsistemului vascular si oprirea lui intrun vas cu diametru mai mic decat al sau, ducand la

obstructia acelui vas. 7mbolii pot fi reprezentati de fragmente de trombi, sau cheaguri, depicaturi lipidice, bule de aer, fragmente tisulare, bacterii, paraziti, substante straine

organismului. 7i sunt cea mai frecventa cauza de ischemie acuta si au de obicei origine

cardiaca (-1). $u tendinta de a se localiza la bifurcatia arterelor sau in zonele in carecalibrul vasului scade brusc. De aceea, artera femurala reprezinta cel mai des loc de

oprire a embolilor ('), urmat de arterele iliace, aorta, artere poplitee.

Diabet zaharat pe termen lung, controlul deficitar al glicemiei poate afecta severvasele, determinand disfunctii ale celulelor endoteliale si fibrelor musculare netede din

peretele vascular. !u timpul, lumenul se ingusteaza si apare ischemia locala. Diabetul

zaharat afecteaza si vasele coronare, cerebrale, determinand, pe langa ischemia arterialaperiferica, infarct miocardic acut,accidente vasculare cerebrale. 0e langa efectul patogen

direct al hiperglicemieicronice, sistemul cardiovascularal diabeticilor sufera si datorita

complicatiilor asociate: hipertensiune arteriala,hipertrigliceridemii, conditii ceaccelereaza procesul aterosclerotic.

Inflamarea arterelor aceasta situatie se numeste arteritasi reprezinta una din cauzele

deboala vasculara periferica. $rterita afecteaza peretele vascular si apare mai frecvent incadrul bolilor autoimune sau infectiilor sistemice.Vasculitadescrie la randul ei

inflamarea vaselor, insa termenul include vene, artere si capilare. $ceste boli nu sunt

localizate exclusiv la nivelul membrelor inferioare, afectarea fiind sistemica.

Infectii afectarea vaselor in cadrul infectiilor se datoreaza procesului inflamator si

ulterior cicatricial care afecteaza atat peretele cat si spatiul perivascular, determinandcompresie murala, cu micsorarea diametrului. Salmonelloza(infectia cu Salmonella) si

sifilisulsunt 2 infectii care sunt asociate in mod clasic cu afectarea vasculara severa.

Defecte morfologice acestea reprezinta in principal defecte de structura ale vaselor, ce
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/analize/acid-lactic-sau-lactat-sange_214http://www.sfatulmedicului.ro/analize/acid-lactic-sau-lactat-sange_214http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/septicemia_638http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/disectie-aortica_3165http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/disectie-aortica_3165http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hiperglicemie_3747http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipertrigliceridemia_923http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/arterita_950http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/vasculitele_936http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/vasculitele_936http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/salmonelioza-sau-salmoneloza_4398http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/salmonelioza-sau-salmoneloza_4398http://www.sfatulmedicului.ro/Sifilis--Infectia-cu-Treponema-pallidum-/sifilisul-lues_1357http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/analize/acid-lactic-sau-lactat-sange_214http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-cu-streptococi--stafilococi-si-alte-bacterii/septicemia_638http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/disectie-aortica_3165http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hiperglicemie_3747http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipertrigliceridemia_923http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/arterita_950http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/vasculitele_936http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/salmonelioza-sau-salmoneloza_4398http://www.sfatulmedicului.ro/Sifilis--Infectia-cu-Treponema-pallidum-/sifilisul-lues_1357


5/19

le fac mult mai susceptibile ingustarilor si modificarilor de diametru. 8a"oritatea sunt

innascute, iar cauza lor nu se cunoaste cu exactitate, fiind incriminati mai multi factori.

!el mai adesea astfel de probleme au natura autoimuna. De exemplu, arterita a9aasueste o problema ce afecteaza in principal aortasi ramurile ei principale superioare:

trunchiul brahiocefalic, artera subclavie, artera carotida. #oala este mai frecventa la

femei, de obicei asiatice, si prezinta ca manifestare principala claudicatia extremitatilor.

Sindroame de hipervascozitate sunt afectiuni caracterizate prin cresterea vascozitatii

sangelui. Sindroamele de hipervascozitate sunt frecvent asociate gamapatiilormonoclonale, macroglobulinemiei ;aldenstromsi mielomului multiplusau tuturor

starilor ce asociazapolicitemie.


6/19

Simptome

Sus

Desi afecteaza un procent ridicat din populatia generala si debuteaza la varste tinere,boala vasculara periferica se manifesta la doar "umatate din pacienti.

Simptomatologia este foarte variata si depinde de artera care este afectata de procesulobstructiv, de gradul obstructiei (partial sau total), de circulatia colaterala ce poate suplinifunctia vasului blocat si de felul de instalare a bloca"ului: acut sau cronic. De obicei,

pentru ca boala vasculara sa fie clinic manifesta, lumenul ar trebui blocat cu peste 1.

5n proces cronic, in care evenimentele fiziopatologice se desfasoara lent, dea lungulanilor, asociaza simptome mai putin intense comparativ cu obstructia acuta. $ceasta se

explica prin faptul ca in cadrul unui proces cronic circulatia colaterala are timp sa se

dezvolte si sa se adapteze nevoilor metabolice ale tesutului, existand in acelasi timp si un

raspuns din partea acestuia, care sesizeaza scaderea cantitatii de oxigenprimit. 4n schimb,in cazul unui bloca" acut (brusc instalat), circulatia colaterala nu este capabila sa raspunda

prompt si sa mentina vascularizatia tesutului.

Claudicatia intermitenta

!el mai adesea,boala vasculara perifericase manifesta la nivelul muschilor membrelorinferioare, unde aportul insuficient de oxigen determina instalarea fenomenelor de

claudicatie: durere intensa resimtita la nivelul gambelor, coapselor si chiar feselor (daca

procesul obstructiv are localizare inalta).

Durerea din membrele inferioare a fost clasificata de specialisti in stadii, fiecare avandsimptomatologiede diverse intensitati:

&radul 4: durere moderata la mers sau durere evidentiata doar prin probe clinice si

paraclinice

&radul 44: durere intensa la mers: stadiul 44a claudicatie aparuta la peste 211 de metri

stadiul 44b claudicatie aparuta la mai putin de 211 de metri parcursi&radul 444: durere de repaus fara tulburari trofice

&radul 4V: durere ischemica la repaus insotita de tulburari trofice.

Simptomatologia in ischemia membrelor inferioare este dominata de durere aceasta are

caracterele unei crampe ce apare la mers si dispare la scurt timp dupa oprirea activitatii.

$lte eforturi declansatoare sunt urcatul scarilor si toate activitatile fizice, in general.

Durerea apare ca urmare a incapacitatii vaselor obstruate de a aproviziona tesutulmuscularcu o cantitate suplimentara de sange(aportul este crescut ca urmare a nevoilor

metabolice ridicate). $pare deci un dezechilibru intre cerere si oferta, tradus clinic princlaudicatia intermitenta (caracterul ei intermitent este legat de modificarile metabolice ceau loc in muschi la efort sau in repaus).

0acientii pot resimti claudicatia si sub forma unei dureri surde, unei greutati in gambe,

sau unei oboseli cronice a muschilor.!rampele musculareau in general numeroase cauze, printre care deshidratare,

hipo9aliemie, hipocalcemie,scleroza multipla,boala variceala,hiperflexie, oxigenare

inadecvata. otusi, crampele ce sunt declansate de efortul fizic si care dispar in repaus
http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptomatologie_2371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-muscular_6086http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-muscular_6086http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/crampele-musculare_1251http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipokaliemie_5324http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boala-varicoasa-varicele-hidrostatice_968http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boala-varicoasa-varicele-hidrostatice_968http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oxigen_4389http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simptomatologie_2371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-muscular_6086http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tesut-muscular_6086http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sange_5530http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/crampele-musculare_1251http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/deshidratarea_1217http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipokaliemie_5324http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-venelor/boala-varicoasa-varicele-hidrostatice_968


7/19

sunt cel mai probabil expresia claudicatiei intermitente.

Daca pasa"ul sangelui este sever blocat, durerea apare si noaptea (capata caracter

permanent) iar pacientul simte nevoia de a sta cu picioarele atarnate la marginea patuluipentru a ameliora simptomatologia. $ceasta masura faciliteaza pasa"ul pasiv al sangelui

prin zona afectata catre segmentele distale ale membrelor inferioare.

Distanta pe care pacientul o poate parcurge fara durere scade pe masura ce lumenul se

blocheaza, in final durerea fiind resimtita si in repaus (semnifica o severitate mai mare a

procesului obstructiv). 4n astfel de situatii durerea debuteaza la nivelul labei piciorului(pe fata dorsala a acesteia) este intensa si nu permite pacientului sa se linisteasca,

agravanduse la decubitsi daca se mentine pozitia ridicata a picioarelor.

!laudicatia intermitenta poate fi unica manifestare abolii vasculare periferice, insa

adesea patologia este intricata, in functie de sediul obstacolului3 de exemplu, bloca"ul petrunchiul aortoiliac determina dureri fesiere si in coapsa, in timp ce afectarea pe traseul

femuropopliteu determina aparitia durerilor in gamba.

Alte simptome

Alte simptome asociate ischemiei periferice cronice sunt reprezentate de

! durere fesiera"

! amorteli #parestezii$ sau slabiciune in picioare"

! senzatie de arsura la nivelul degetelor #in repaus$"

! durere permanenta ce nu dispare"

! modificari de coloratie a tegumentelor membrului inferior afectat%

acompaniate de o temperaturascazuta la nivelul aceluiasi segment"

! pierderea pilozitatii% modificari ale unghiilor% aparitia ulcerelor gambiere%

intarzierea in vindecarea unor leziuni relativ superficiale"

! impotenta&Sindromul Leriche reprezinta un sindrom clinic caracterizat prin claudicatie

intermitenta% impotentasi puls la artera femurala redus sau absent& Aparitia

lui semnifica insuficienta arteriala periferica cronica determinata de un

obstacol pe aorta distala& Simptomatologia este e'acerbata de toate situatiile

patologice sau fiziologice care scad debitul cardiac&

Alte simptome ale bolii vasculare perifericedepind de localizarile obstructiei

(bstructia de artera renala daca apare acut duce la infarct renal% tradus prin

aparitiasangelui in urinasi durere in flanc& (bstructia cronica poate

determinainsuficienta renala cronicasau hipertensiune arterialade cauza

renovasculara&

(bstructia arterei mezenterice superioare determina infarctul entero!mezenteric ce reprezinta o urgenta chirurgicala manifestata prin distensie

abdominala% meteorism%sindrom ocluziv intestinal%evoluand pana la stare de

soc&

(bstructia arterelor hepatice si splenice poate duce la infarct splenic daca

procesul se instaleaza brusc& Consult de specialitate

Sus
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/decubit-sau-decubitus_3075http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/temperatura_5113http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematurie_1068http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematurie_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/bolile-renale-cronice_595http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/bolile-renale-cronice_595http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ocluzia-intestinala_966http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ocluzia-intestinala_966http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ocluzia-intestinala_966http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/decubit-sau-decubitus_3075http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/temperatura_5113http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/totul-despre-impotenta_729http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/boala-vasculara-periferica_948http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hematurie_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/bolile-renale-cronice_595http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Apendicita-si-alte-cauze-de-abdomen-acut/ocluzia-intestinala_966http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapper


8/19

0acientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic pentru evaluare si tratamentde specialitate

daca prezinta simptome de boala vasculara periferica cu localizare in membrele inferioare

sau superioare, in special claudicatie intermitenta.#oala vasculara periferica nu reprezinta in sine o urgenta chirurgicala insa nu este

recomandata ignorarea acesteia, deoarece complicatiile pot duce la necesitatea unor

tratamente agresive, putand merge pana la amputatiide segmente.6 evaluare medicala corespunzatoare poate sta la baza instituirii unui tratament eficient

care pe termen lung va prote"a sanatatea vaselor neafectate de procesul patologic si va

reusi dezobstructia celor prinse de boala. ratamentul corect si prompt instituit poate, deasemenea, sa previna aparitia unor eventualeaccidente vasculare cerebralesau infarcte

miocardice.

0acientii ce prezinta oricare din urmatoarele simptome ar trebui sa se adreseze cat mairapid unui medic:

dureri precordiale, iradiate in spate, maxilar, umar sau membru superior (expresie abolii

coronariene ischemice)3

ameteli, lesinuri sau pierderi tranzitorii de cunostinta3 amorteli aparute brusc, slabiciune musculara marcata,paraliziecu interesarea fetei,

membrelor, in special cu afectari unilaterale3 confuzii, tulburari de vorbire si intelegere a limba"ului3

tulburari de vedere (uni sau bioculare)3

imposibilitatea pastrarii echilibrului, dificultati de mers si coordonare a miscarilor3 dureri intense de cap fara o cauza bine stabilita si care nu se remit la administrarea de

antinevralgice clasice.

0acientii acuzand astfel de probleme nu sunt sfatuiti sa astepte acasa calmarea si

disparitia simptomelor. 8a"oritatea sunt semne ale unor suferinte ischemice importantepentru care ar trebui sa se prezinte imediat la spital, de aceea ar trebui sa anunte cat de

rapid un serviciu de ambulanta pentru a fi deplasati in conditii sigure.

Diagnostic

Sus

Anamneza

!laudicatia intermitenta reprezinta simptomul clasic al bolii vasculare periferice(ischemia arteriala cronica). otusi, aceasta apare doar la 1 din pacientii cu astfel de

afectiuni.

4nvestigarea pacientului incepe cuanamnezace va fi centrata pe intrebari prin caremedicul va incerca sa inteleaga cat mai bine caracterele durerii sau orice alt simptom ce o

insoteste. De asemenea, factorii de risc, antecedentele heredocolaterale si antecedentele

personale patologice trebuie si ele analizate pentru a putea stabili contextul de aparitie abolii. 4n functie de relatarile pacientului, medicul:

poate suspiciona claudicatie intermitenta (in functie si de terenul patologic individual al

pacientului)3

poate lua in considerare o alta patologie decat ischemia periferica, in cazul in care
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/amputatie_280http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infarct-miocardic_1203http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infarct-miocardic_1203http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infarct-miocardic_1203http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie_2011http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tratament_2506http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/amputatie_280http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infarct-miocardic_1203http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infarct-miocardic_1203http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie_2011http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anamneza_307


9/19

pacientul este tanar, sanatos, are un stil de viata activ, nu fumeaza si nu prezinta alti

factori de risc pentru boala vasculara periferica3

va lua in calcul o eventuala ischemie arteriala periferica daca pacientul are peste *1 deani, fumeaza,are diabet,este sedentar si supraponderal si are un istoric familial de

dislipidemie,ateroscleroza, boli cardiovasculare si in principal, boala vasculara

periferica.

E'amenului fizic

$namneza este continuata cu efectuarea examenului fizic general, acesta fiind de

importanta critica in corecta evaluare a pacientului. Semnele periferice de boala vasculara

perferica sunt descrise clasic prin ?cei * 0@:

0uls absent3 0aralizie3

0arestezie3

0aloare3

Durere (pain).8edicul trebuie sa investigheze atent toate vasele periferice (pentru a detecta calitatea

pulsului si zgomotele patologice), inclusiv artera carotida, arterele renale, artera femurala,artera poplitee. $rtera dorsala a piciorului (importanta pentru evaluarea pulsului la

extremitatile inferioare) poate fi absenta (ca varianta anatomica a normalului) la *- din

populatia generala. De aceea se recomanda analizarea concomitenta a pulsului la arteratibiala posterioara.

4nspectia tegumentelor membrelor ofera date importante cu privire la vascularizatia

zonelor respective. 4n boala vasculara periferica acestea sunt atrofice, alopecice (lipsite

de pilozitate), uscate, cu modificari cronice de pigmentare si cu unghii friabile.

)aresteziilesunt semne de ischemie periferica si impun, de asemenea, evaluare prompta.

$uscultatia arterelor renale, femurale este importanta in decelarea eventualelor sufluri

aterosclerotice prezente aici, ca marci ale procesului patogen subiacent.$lte metode de investigare a pacientului suspectat de boala vasculara periferica sunt

stabilirea criteriilor Aose: reprezinta un test utilizat de multi clinicieni in screeningul

pacientilor cu ischemie si constau intrun set de / intrebari. Aaspunsurile pacientilor laacestea au mare valoare in orientarea investigatiilor ulterioare.

0robe clinice scopul lor este de a evalua gradul si sediul obstructiei:

0roba #uerger pacientul este in decubit dorsal si ridica membrul inferior la +1 de

grade, efectuand miscari ale gleznei si degetelor pana oboseste. 4n caz de afectarevasculara, segmentul va deveni palid.

0roba 8os9oBicz consta in ridicarea verticala a membrului afectat (pacientul fiind in

decubit dorsal) si infasurarea sa cu un banda" elastic care se mentine * minute. Dupa acesttimp piciorul este coborat, iar banda"ul se indeparteaza, urmarinduse recolorarea

membrului coloana de sange va inainta pana la nivelul obstacolului, ceea ce va

determina modificarea de culoare intre zona indemna si teritoriul aflat in suferinta.

4nvestigatii paraclinice

0rima investigatie este reprezentata de determinareaindexului gambaCbrat, acesta putand
http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dislipidemie_3175http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dislipidemie_3175http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dislipidemie_3175http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ateroscleroza_518http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-nervilor-periferici/paresteziile-amortelile-si-pierderea-sensibilitatii_341


10/19

confirma existenta obstructiei7ste un test frecvent folosit in investigarea patologiei

arteriale si masoara scaderea tensiunii arteriale de la nivelul membrului inferior prin

raportarea presiunii sistolice maxime din arterele piciorului (artera dorsala a piciorului siartera tibiala posterioara) la presiunea maxima din artera brahiala (calculata la membrul

stang si la cel drept).

6 persoana sanatoasa are tensiunea arteriala mai mare la nivelul membrelor inferioarecomparativ cu cele superioare.

8etoda de realizare a testului implica determinarea tensiunii arteriale la ambele brate,

apoi la ambele glezne, utilizand un sfigmomanometru.ensiunea de la fiecare gleznaeste impartita la valoarea maxima dintre cele 2 valori obtinute la brat.

4nterpretarea datelor obtinute la proba:

index intre 1,/ %,' intra in categoria normala (daca exista insa simptome sugestive

pentru ocluzia arteriala ar trebui efectuate totusi probe de efort)3 index intre 1, C 1,/ indica boala vasculara periferica usoara3

index intre 1,* 1, indica boala arteriala moderata3

index sub 1,* este indicator pentru boala vasculara periferica severa, cu

simptomatologie insotitoare foarte intensa3 index peste %,' este sugestiv pentru calcificari, procese arteriosclerotice importante.

#olile cronice cu interesare vasculara importanta, cum ar fi diabetul zaharat, pot influentamasuratorile, ducand la aparitia rezultatelor fals pozitive.

Studiile recente demonstreaza ca valori anormale la testul index gambabrat reprezinta un

factor predictor independent al mortalitaii, deoarece este corelata direct cu extensiaprocesului aterosclerotic.

Testul de efort se realizeaza in cazul in care indexul gambabrat are valori la limita

superioara sau inferioara a normalului si consta in mersul pacientului pe covorul rulant.8edicul va masura tensiunea arteriala a pacientului inainte de test. 0acientul este rugat sa

mearga pana apar simptomele revelatoare pentru boala ischemica. ensiunea arteriala se

va masura si dupa ce pacientul coboara de pe banda rulanta. 6 scadere semnificativa atensiunii arteriale la nivelul gambei si o reducere globala a indexului gambabrat este

sugestiv pentru boala vasculara periferica. estele sunt sugestive si au importanta

diagnostica daca valorile initiale scad cu peste 21. 7xista si metode alternative la. testulde efort pe covorul rulant, in cazul in care pacientul prezinta contraindicatii la efectuarea

acestuia.

4n cazul in care medicul nu poate determina pulsul la membrul inferior se recomanda

efectuarea unei ecografii Doppler a arterelor periferice, ce poate evidentia daca existaflux sangvin prin vasul respectiv.

De obicei se investigheaza astfel arborele vascular al membrului inferior incepand de la

artera femurala si urmand traseul descendent, spre artera poplitee. 0rocedura este relativusor de realizat si rezultatul este exact, confirmand o eventuala obstructie vasculara.

4nvestigarea Doppler poate fi realizata si in cursul testului de efort.

4nvestigatiile radiomagistice sunt si ele considerate foarte utile in localizarea exacta abloca"ului. $stfel de investigatii sunt angiografia, rezonanta magnetica nucleara,

computer tomografiastandard si ultrasonografia.

$ngiografia (sau arteriografia)consta in introducerea unuicateterprin artera femurala, al
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sfigmomanometru_2335http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sfigmomanometru_2335http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/proba-de-efort_4642http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/eco-doppler-vascular_3225http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateter_672http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateter_672http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sfigmomanometru_2335http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/proba-de-efort_4642http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/eco-doppler-vascular_3225http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateter_672


11/19

carui traseu vascular este apoi ghidat spre artera posibil afectata. Se in"ecteaza apoi

substanta de contrastradiodensa, in acest timp fiind realizate clisee radiografice. 0e

radiografiese pot identifica astfel, cu foarte mare precizie, stenozele.$ceasta investigatie este invaziva si se efectueaza doar in laboratorul de cateterismcardiac. 7xista o serie de contraindicatii ale acestei tehnici, reprezentate in special de

eventualele suferinte renale (substantele de contrast trebuind sa fie metabolizate siexcretate renal). 4n cazul in care pacientul arediabet zaharatsau insuficienta renala,

substanta de contrast nu poate fi eliminata corespunzator din organism si va agrava

patologia de fond. 7xista cazuri in care a aparut chiar si insuficienta renala acutace aimpus dializa.

$rteriografia reprezinta de foarte multi ani standardul de aur in investigarea arterelor, ea

avand nu doar indicatie diagnostica, dar si terapeutica. $ngioplastia reprezinta o metoda

de largire mecanica a lumenului in cadrul arteriografiei se poate umfla un balonasprezent la capatul cateterului care va distruge astfel obstacolul. 0rocedura se realizeaza in

special in cazul arterelor mari: artera iliaca comuna, artera iliaca externa, artera femurala,

artera poplitee si doar in cazul stenozelor mici, de sub ' cm. $ngioplastia este realizata

doar de catre cardiologul interventionist si reprezinta de fapt, marele avanta" laarteriografiei, deoarece nici prin ecografie, nici prin alte investigatii imagistice nu se

poate realiza aceasta tehnica. 7cografia si rezonanta magnetica nucleara sunt exploraridin ce in ce mai folosite datorita caracterului lor neinvaziv si aplicabilitatii in cazul

pacientilor cu probleme cronice renale sau hepatice.

*ltrasonografia include ecocardiografiatranstoracica, transesofagiana, eco Doppler sireprezinta cea mai utilizata metoda de diagnosticare a patologiei vasculare.

5ltrasonografia se bazeaza pe emiterea de ultrasunete printrun dispozitiv special pe care

il manevreaza medicul si apoi detectarea modificarilor pe care aceste unde leau suferit in

traseul lor, in timp ce strabat medii cu calitati diferite. 8etoda este neinvaziva,neiradianta si complet nedureroasa, iar pacientul nu simte emisia undelor.

6rice anomalie a vaselor poate fi detectata astfel. 5tilizarile ecografiei sunt multiple,

incluzand examinarea fetala in cursul dezvoltarii intrauterine.

+ezonanta magnetica nucleara #+,-$este si ea, asemenea ecografiei, o explorare

neinvaziva. Se bazeaza pe crearea unui camp magnetic pentru a obtine imagini ale

structurilor interne. $re o rezolutie superioara ecografiei si ofera o imagine de ansambluasupra sistemului vascular. 4n plus, imaginile sunt tridimensionale iar contrastul intre

tesuturi face mult mai usoara evidentierea eventualelor probleme. Se recomanda

utilizarea ei in urmarirea evolutiei pacientilor cu boala vasculara periferica (datorita

costurilor foarte mari de executare).

Computer tomografia #CT$ standard este utilizata in special pentru investigarea

trunchiurilor arteriale mari, cand nu se pot efectua investigatii ecografice sau

radionucleare. $stfel se pot investiga complet aorta si vasele membrelor inferioare, fara amai fi nevoie de in"ectarea de agenti de contrast. 8ult mai bun este ! spiral, insa

costurile sunt mai ridicate.

$lte teste si investigatii se realizeaza in functie de particularitatile fiecarui pacient inparte, necesitatea lor fiind explicata de medic in detaliu.

Tratament
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/produs-de-contrast_4654http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateterism-cardiac_3049http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateterism-cardiac_3049http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta-renala_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dializa_866http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecocardiografie_3224http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecocardiografie_3224http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/produs-de-contrast_4654http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/radiografie_2132http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateterism-cardiac_3049http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/cateterism-cardiac_3049http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta-renala_3919http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/insuficienta-renala-acuta_599http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dializa_866http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ecocardiografie_3224


12/19

Sus

8asurile terapeutice indicate in boala vasculara periferica depind foarte mult de cauza in

sine a bolii, de factorii de risc asociati, de severitatea simptomelor si de stadiul evolutiv alocluziei, precum si de starea generala de sanatate a pacientului. ratamentul contine doua

parti: prima, reprezentata de ingri"irea la domiciliu, lasata in seama pacientului, care, sub

sfaturile medicului va incerca sa isi modifice stilul de viata si a doua, tratamentul medicalde specialitate, adresat cauzei specifice si coordonat de medicul curant.

Tratament la domiciliu

erapia la domiciliu se adreseaza in special reducerii factorilor de risc si se desfasoara

conform recomandarilor medicului curant. 8a"oritatea masurilor au rol antiaterosclerotic

(ateroscleroza fiind cel mai adesea incriminata in aparitia bolii vasculare periferice). 7steimportant de precizat ca factorii de risc se impart in:

factori de risc ce pot fi modificati sau preveniti:fumatul, stilul de viata sedentara,

obezitatea, dieta nesanatoasa, consumul de alcool3

factori de risc ce pot fi tratati:hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemiile(si toatedislipidemiile, in general), diabetul zaharat, boala renala3

factori de risc ce nu pot fi influentati: varsta (inaintarea in varsta asociaza un risc maimare pentru aparitia si dezvoltarea aterosclerozei), istoricul familial de boala vasculara,

sexul masculin, menopauzainstalata precoce, rasa.

4ndicatiile terapeutice incluse in tratamentul la domiciliu se adreseaza in principalfactorilor de risc ce pot fi modificati. 0rin adoptarea unui stil de viata sanatos nu numai

ca se poate stopa evolutia procesului patogen, dar se poate chiar inversa evolutia, cu

regresia simptomelor.

0rintre recomandarile specialistilor se numara:

Abandonarea fumatului in cazul pacientilor fumatori, oprirea acestui viciu arerezultate impresionante in ceea ce priveste ameliorarea durerii si imbunatatirea distantei

parcurse. Studiile au demonstrat ca - din %1 pacienti raporteaza dublarea distantei de

mers pana sa apara durerea, comparativ cu perioada in care fumau. 6prirea fumatuluiinfluenteaza benefic intreaga circulatie a organismului si previne aparitiainfarctului

miocardic acutsau a accidentelor vasculare cerebrale.4n momentul de fata exista o serie

de produse disponibile in farmacii care pot a"uta pacientii sa renunte la acest obicei.

Adoptarea unui stil de viata sanatosexercitiile fizice regulate, cum ar fi mersul,alergatul, stretchingul, pot imbunatati simptomatologia si pot mari treptat distanta pe care

pacientul este capabil sa o parcura fara sa apara claudicatia. 7xercitiile fizice regulate pot

stimula dezvoltarea vaselor de calibru mic de la nivelul segmentului afectat de obstructie.$stfel circulatia colaterala devine capabila sa aprovizioneze mai bine muschiul cu oxigen

si nutrienti. $stfel se vor ameliora, in timp, simptomele. !el mai bun exercitiu il

reprezinta mersul. Specialistii recomanda mersul pe "os in fiecare zi, pana in momentul incare apare durerea. Dupa ce claudicatia dispare, mersul se poate relua. $proximativ '1 de

minute de mers in fiecare zi, pentru inceput, sunt suficiente, ulterior marinduse timpul la

+1 de minute.

Durerea in sine nu va afecta sanatatea muschilor, deci pacientii nu trebuie sa abandoneze
http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/cum-sa-reusesti-sa-te-lasi-de-fumat_520http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/cum-sa-reusesti-sa-te-lasi-de-fumat_520http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-de-la-obisnuinta-la-abuz-si-dependenta_1234http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia_922http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia_922http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-perimenopauza_1043http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-perimenopauza_1043http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/ghid-medical-de-abandonare-a-fumatului_519http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/stretchingul_1573http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-aortei-si-ale-arterelor/ischemia-arteriala-periferica_949#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/cum-sa-reusesti-sa-te-lasi-de-fumat_520http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-de-la-obisnuinta-la-abuz-si-dependenta_1234http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia_922http://www.sfatulmedicului.ro/Menopauza/menopauza-si-perimenopauza_1043http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/ghid-medical-de-abandonare-a-fumatului_519http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-vascular-cerebral-avc_314http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/program-de-exercitii-fizice_1600http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/stretchingul_1573


13/19

aceste exercitii de teama aparitiei unor complicatii legate de activitatea fizica.

$lte exercitii precum inotul sau mersul pe bicicleta au de asemenea rezultate bune,

acestea influentand benefic si activitatea cardiaca. $cestea ar trebui totusi realizateaditional mersului pe "os, deoarece acesta este considerat cel mai bun exercitiu de

ameliorare a simptomatologiei din boala vasculara periferica.

Studiile au demonstrat ca exercitiile regulate si oprirea fumatului duc la o scadere aintensitatii durerilor musculare, iar riscul de aparitie a infarctului miocardic acut sau

accidentelor vasculare cerebrale scade simtitor.

Consumul unei diete echilibrate un regim alimentar sarac in lipide(in specialtrigliceridesi colesterol) prote"eaza vasele si inima. 0rintrun regim sanatos, specialistii

inteleg:

minim * portii de fructe si legume (cat mai variate) in fiecare zi3

cea mai mare parte a alimentelor sa fie reprezentate de cereale integrale, orez, paste,paine integrala, alaturi de fructe si legume proaspete

consumul produselor sarace in lipide: lapte si branzeturi degresate sau partial degresate3

evitarea unor alimentein exces: branzeturi, lapte integral, smantana, unt, mancaruri

pra"ite3 includerea in regim a pestelui si produselor din peste (minim 2' portii> saptamana):

hering, sardine, somon, ton3 evitarea carnii grase si inlocuirea ei cu pui sau carnede vita.

,entinerea unei greutati optime pacientii supraponderali sauobezisunt sfatuiti sa

urmeze o cura de slabire. 6 greutate excesiva suprasolicita inima, picioarele si predispunela aparitia arteriosclerozei.

Consumul de alcool alcoolul, in cantitati moderate poate avea rol preventiv. umatate

de pahar de vin rosu pe zi este limita permisa. !onsumul excesiv poate dauna, insa.

Ingri.irea picioarelor pacientii cu boala vasculara periferica sunt sfatuiti sa evitetraumatismele (chiar si cele minore) la nivelul membrului inferior. =eziunile pot

determina aparitia ulceratiilor ce se pot suprainfecta bacterian. $cestea, pe fondul unei

patologii arteriale se vor vindeca mult mai greu. 0acientii nu trebuie sa poarte ciorapistramti sau pantofi inconfortabili deoarece se va reduce suplimentar circulatia in zona.

Controlul problemelor cronice de sanatate pacientii sunt sfatuiti sa isi ia corect

medicatia pentru tratamentul unor probleme de fond, cum ar fi hipertensiunea arteriala,dislipidemiile, diabetul zaharat.

4n cazul pacientilor diabetici, sfaturile specialistilor sunt mult mai stricte cu privire la

dieta, la administrarea medicatiei si la ingri"irea picioarelor.Eeuropatiaasociata

diabetului zaharat face ca astfel de pacienti sa nu simta eventualele leziuni ale picioarelor,care se vindeca oricum foarte greu, ducand frecvent la infectii importante si gangrenace

poate impune chiar amputatia segmentului.

De retinut/

5nii factori de risc sunt mai importanti ca altii, deci si masurile terapeutice trebuie sa tinacont de acest aspect. De exemplu, fumatul afecteaza mult mai grav, si la un nivel mult

mai extins, starea de sanatate a organismului, comparativ cu obezitatea. De asemenea, in

stabilirea terapiei trebuie sa se aibe in vedere si faptul ca factorii de risc interactioneaza si

au efect cumulat. De exemplu, un pacient fumator, de varsta medie, de sex masculin care
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lipid_4049http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colesterol_721http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-si-leguminoasele-piramida-nutritionala_1486http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/neuropatia-diabetica_860http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lipid_4049http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/trigliceridele_953http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colesterol_721http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/alimente-pentru-o-dieta-sanatoasa_1562http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/carnea-si-leguminoasele-piramida-nutritionala_1486http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/obezitatea_881http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/neuropatia-diabetica_860http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/gangrena_997


14/19

are o viata destul de inactiva si are in antecedentele heredocolaterale cazuri de boala

cardiovasculara, are un risc foarte mare de a dezvolta infarct miocardic acut, accident

vascular cerebral sau boala vasculara periferica pana la varsta de +1 de ani.

Tratament de specialitate

4n foarte multe cazuri, masurile de modificare a stilului de viata sunt suficiente pentru o

imbunatatire evidenta a calitatii vietii. otusi, ma"oritatea pacientilor necesita si un

control medical corect al bolii de fond, pentru a indeparta cauza obstructiei. ratamentulchirurgical se impune intrun numar restrans de cazuri.

Tratamentul medicamentos

Specialistii recomanda tratamentul medical in functie de cauza specifica a bolii vasculare.

Scopurile lui sunt: scaderea impactului factorilor de risc asupra vaselor (ateroscleroza,

dislipidemie), prevenirea aparitiei unor noi leziuni obstructive, indepartarea bloca"ului si

controlul bolilor cronice precum hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, sindroamelemetabolice.

0entru tratamentul direct al claudicatiei exista in prezent 2 medicamente foarteimportante si foarte des utilizate de catre clinicieni:

0entoxifilina mecanismul de actiune al acestui medicament in bolile vasculare

periferice nu este complet cunoscut. Se pare ca influenteaza vascozitatea sangelui, cresteflexibilitatea hematiilor si astfel imbunatateste circulatia sangelui la nivelul membrului

inferior (in special daca obstacolul nu este complet).

Cilostazol este un inhibitor al agregarii plachetelor si actioneaza si ca un vasodilatator

direct. 7fectele lui sunt de a inhiba coagularea trombocitelor si a imbunatati circulatia inspecial in membrele inferioare. $ceste efecte il fac util in boala vasculara periferica unde

amelioreaza simtitor simptomatologia (claudicatia intermitenta). Doza comuna

administrata este de %11mg, de 2 ori pe zi, tratamentul necesitand ' luni pana la remitereadurerii. !ele mai importante efecte adverse sunt cefaleea, diareea, cresterea frecventei

cardiace si uneori palpitatiile.

6bstructia prin tromboza a vaselor este tratata de foarte multi ani utilizand medicatiespecial conceputa pentru a servi acestui scop. 4n aceasta categorie sunt incluse

antiagregante, anticoagulantesitrombolitice.

Antiagregantele plachetare reprezinta o clasa de medicamente ce au capacitatea de areduce agregarea plachetara si astfel de a scadea formarea trombilor. $ctioneaza eficient

in sistemul arterial (spre deosebire de anticoagulante care aici au efect foarte redus).

rebuie precizat ca astfel de medicamente nu sunt capabile sa distruga un cheag de sangegata format ci doar sa previna aparitia lui. 4n aceasta categorie farmaceutica intra:

aspirina, ticlopidina, clopidogrelul.

De obicei se foloseste aspirina. Doza antiplachetara este de * de mg. $dministrata petermen lung, aspirinaprevine infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral. 4n cazul in

care pacientul nu poate primi aspirina (ca urmare a ulcerului gastroduodenalactiv,

gastritei, gutei, hemofilieisau altor tulburari de coagulare) aceasta se poate inlocui cu alti

agenti antiplachetari.
http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/pentoxifilin-fiole_7896http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiagregant-plachetar_2796http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticoagulant_422http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibrinolitic_3481http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibrinolitic_3481http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibrinolitic_3481http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspirin-comprimate_11139http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/plavix-75-mg-comprimate-filmate_11792http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/plavix-75-mg-comprimate-filmate_11792http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/aspirina-si-prevenirea-maladiilor-cardiovasculare_188http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/ulcerul-gastroduodenal_545http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita_535http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta_1662http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-coagulare/hemofilia-boala-christmas_908http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/sindromul-metabolic_928http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/pentoxifilin-fiole_7896http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiagregant-plachetar_2796http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticoagulant_422http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibrinolitic_3481http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/aspirin-comprimate_11139http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/plavix-75-mg-comprimate-filmate_11792http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/aspirina-si-prevenirea-maladiilor-cardiovasculare_188http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/ulcerul-gastroduodenal_545http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita_535http://www.sfatulmedicului.ro/Guta/guta_1662http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-coagulare/hemofilia-boala-christmas_908


15/19

!lopidogrelul este indicat in prevenirea evenimentelor ischemice la pacientii cu

ateroscleroza. rebuie precizat ca acesta asociaza, totusi, reactii adverse importante, cum

ar fi neutropenia si purpura trombocitopenica.iclopidina este asemanatoare clopidogrelului si se administreaza pacientilor cu

contraindicatii importante la aspirina. otusi, tendinta actuala este de a se inlocui

utilizarea ei cu cea a clopidogrelului (acesta implica risc de hemoragii mai usoare).

Agentii anticoagulantisunt substante care, asa cum le spune si numele, previn

coagularea sangelui. Se administreaza pentru a opri procesele trombotice si sunt indicate,pe langa boala vasculara periferica, si in preventia primara si secundara a trombozei

venoase profunde, a trombembolismului pulmonar, infarctului miocardic sau accidentelor

cerebrale. Sunt mai multe clase, cele mai utilizate fiind antagonistii de vitamina F

(Barfarina), heparinasi substantele derivate, precum si inhibitorii directi de trombina.$stfel de agenti sunt utili doar pentru a preveni aparitia trombilor, nu si pentru a dizolva

trombii de"a formati.

;arfarina este prescrisa in special pacientilor cu risc ma"or de tromboza sau in profilaxia

secundara a accidentelor trombotice. 7a este capabila sa scada riscul de aparitie aembolismului.


16/19

$dministrarea lor se face, totusi, doar daca pacientul nu a reusit sa isi aduca colesterolul

in limite normale prin dieta.

Antihipertensive% antidiabetice pentru controlul unor boli ce promoveaza patologiavasculara.

Specialistii considera totusi, ca cele mai eficiente medicamente sunt cele care previn

aparitia si evolutia aterosclerozei, fiind mai usor de prevenit decat de tratat.

)rocedurile interventionale

Sunt reprezentate in principal de angioplastia percutana cu balon. $ngioplastia

reprezinta o tehnica terapeutica prin care se largeste lumenul unui vas sangvin obstruat

partial sau total (de obicei, ca urmare a aterosclerozei). 4nainte de efectuarea angioplastiei

se realizeaza o angiograma diagnostica ce va localiza cu precizie sediul obstructiei si vadetermina severitatea acesteia (cat din lumen este blocat) si care este starea vasului, in

general. =ungimea stenozei este important de determinat deoarece cazurile de stenoze

mici se trateaza mai degraba medical.

0rocedura implica anestezierea pacientului si introducerea unui cateter pana la arteraafectata. Se in"ecteaza apoi substanta radioopaca, se fac filme radiografice, iar medicul

poate stabili cu precizie caracterele obstructiei. $ngioplastia este principala metodaterapeutica in cazul in care obstacolul este localizat pe o artera proximala, de mari

dimensiuni, si mai ales daca zona afectata este intinsa. !ateterul prezinta la capatul

endovascular un mic balonas. $cesta va fi umflat cu presiuni de **11 de ori mai maridecatpresiunea arterialanormala, realizanduse astfel distrugerea obstacolului. Vasul este

astfel dezobstruat, iar sangele poate curge normal, vascularizatia segmentului reluandu

se. $poi, balonasul este dezumflat si cateterul este retras din vas.

Desi are o serie de indicatii foarte importante iar utilitatea ei terapeutica nu poate fi

contestata, angioplastia nu ofera solutii permanente, obstructia putand sa reapara oricand,

si la orice nivel. De aceea, de cele mai multe ori se practica angioplastia cu montarea

concomitenta a unui stent. Stentul reprezinta un schelet metalic adaptat calibrului

vasului, ce este plasat in interiorul acestuia pentru al mentine deschis. otusi, deoarece

stentul reprezinta pentru organism un corp strain, este capabil sa declanseze un raspunsimun, tradus local prin depunerea de tesut fibros cicatricial. De asemenea, datorita

faptului ca stentul in sine lezeaza, intro oarecare masura, fragilul perete vascular (in

special endoteliul), la locul montarii sale se pot forma trombi. $cestia, impreuna cu

tesutul cicatricial care inglobeaza stentul stau la originea obstructiilor recurente. $cestaspect a dus la necesitatea instituirii unui tratament antiplachetar dupa montarea

dispozitivului: pacientul va primi !lopidogrel (timp de aproximativ + luni) si $spirina (pe

termen lung).

6 noua generatie de medicamente avand drept scop prevenirea restenozarilor pe stent este

in continua dezvoltare. $cestea sunt plasate direct pe stent si inhiba dezvoltarea tesutuluifibros (prin interactiune cu factorii de crestere si adeziune ce favorizeaza aparitia locala a

celulelor inflamatorii, fibroblastice, etc.). $stfel de medicamente sunt in general

antiproliferative sau imunosupresoare. 0rin utilizarea acestora, rata restenozarilor sa

diminuat simtitor.
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/angioplastia-coronariana_194http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/presiune-arteriala_4627http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/angioplastia-coronariana_194http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/presiune-arteriala_4627


17/19

$ngioplastia si montarea stenturilor este foarte utila in tratamentul leziunilor obstructive

cu localizare precisa, ma"oritatea bloca"elor ce duc la aparitia ischemiei putand fi tratate

astfel.4ntreaga procedura se desfasoara intrun laborator de cateterism, iar pacientii sunt

internati in unitatea de terapie intensiva coronariana minim 2 de ore dupa incheierea

manevrelor, pentru observarea evolutiei si tratarea eventualelor complicatii.6 alta procedura interventionala este reprezentata deaterectomia indepartarea unei placi

de aterom prin sectionarea acesteia (procedura utilizeaza de asemenea, un cateter).

8anevra, cunoscuta si sub termenul de ?endarterectomie@ consta in incizarea placii sisepararea ei de endoteliul arterial.

)roceduri chirurgicale

4nterventia chirurgicala este adresata unui numar relativ mic de pacienti si in principal

celor cu obstructii foarte severe sau complicatii datorate ischemiei. !hirurgia reprezinta

ultima alternativa in tratamentul bolii vasculare periferice, deoarece angioplastia cu balon

si stentarea vasculara au inlocuito. 4ndicatiile pentru interventii sunt: obstructia severa sistenoza ce afecteaza un segment foarte lung din vas (chiar intregul vas). !ea mai frecvent

folosita operatie pentru rezolvarea arterelor obstruate se numeste b0pass vascular(seamana foarte mult cu bpassul arterial utilizat in tratamentul bolilor cardiace).

#passul ofera o ruta alternativa pentru circulatia sangelui, atunci cand vasul este foarte

afectat si obstructia nu poate fi inlaturata in alt mod. 7fectiv este suntat segmentulvascular respectiv.

De obicei calea vasculara formata de novo este realizata din material sintetic (atunci cand

vasele pacientului sunt de slaba calitate, fiind afectate de procese degenerative sau

aterosclerotice difuze) sau se recolteaza un fragment de vena din membrul inferior (maifrecvent din vena safena). !and se poate, se prefera chiar utilizarea unui fragment de

artera.

Dupa realizarea bpassului, segmentul din aval de obstacol isi reia circulatia normala.!a urmare a tratamentului medical foarte dezvoltat, interventiile chirurgicale reparatoare

sunt relativ rare, practicanduse doar in cazurile ce nu raspund la tratament.

Simpatectomiase adreseaza cazurilor cu durere intensa si spasm si determina ameliorareafluxului sangvin prin vasodilatatia generalizata pe care o realizeaza.

!azurile cu complicatii ischemice si infectioase severe (gangrena) impun amputatiade

segmente.

*rmarirea tratamentului

0acientii cu boala vasculara periferica, dar care nu sunt in stare grava pot fi externati dinsectiile de cardiologie sau chirurgie, urmandusi tratamentul acasa.

0acientii sunt sfatuiti sa urmeze cat mai exact recomandarile medicului curant cu privire

la administrarea tratamentului si masurile de reducere a factorilor de risc. De asemenea,pacientii trebuie sa se adreseze medicului daca simptomatologia se agraveaza sau daca

apar reactii adverse la tratament. 0acientii nu sunt sfatuiti ca in timpul tratamentului

specific pentru boala vasculara periferica sa ia medicamente cu efect vasoconstrictor(nici
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aterectomie_7240http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aterectomie_7240http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simpatectomie_4909http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/amputatie_280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vasoconstrictor_2605http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aterectomie_7240http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/simpatectomie_4909http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/amputatie_280http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/vasoconstrictor_2605


18/19

macar clasicele antinevralgice care pot fi eliberate fara reteta sau medicatie impotriva

racelii).

)revenire

Sus!ea mai buna metoda de a preveni boala vasculara periferica este reducerea factorilor de

risc. 5nii dintre acestia nu pot fi influentati (varsta, sexul, rasa) insa pentru ma"oritatea

exista metode eficiente de anulare a efectului nociv asupra organismului. $stfel, pacientiinu trebuie sa fumeze, trebuie sa evite alimentele bogate in colesterol, trebuie sa mentina o

greutate in limite normale. Sunt recomandate exercitiile fizice zilnice (mers pe "os timp

de minim '1 de minute in fiecare zi).$lte masuri preventive includ tratamentul corespunzator al tensiunii arteriale (in cazul in

care pacientul este hipertensiv), al colesterolului si aldiabetului zaharat.

!olesterolul ar trebui modificat in principal prin dieta si daca astfel nu se reusestescaderea valorilor sale, se va administra tratament specific cu statine.

4n cazul pacientilor diabetici controlul glicemiei este foarte important, precum siexaminarea periodica a membrelor inferioare. 8edicul ar trebui sa informeze pacientul cu

privire la


19/19

ischemiei grave si cronice a membrului inferior. !a urmare a perfuziei insuficiente,

tesutul se necrozeaza si moare. Singura terapie eficienta in acest caz este amputatia

segmentului respectiv.

Ischemia Arteriala Periferica

Documents

Transcript of Ischemia Arteriala Periferica