ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris CZU:658.1.012.4.011.8 (478) (043)

DOROGAIA IRINA

PROBLEMELE REENGINEERINGULUI

BUSINESS-PROCESELOR

ÎN CREAREA UNUI SISTEM MANAGERIAL EFICIENT LA

ÎNTREPRINDERE

Specialitatea – 08.00.05

Economie şi management (în activitatea de antreprenoriat)

AUTOREFERAT

al tezei de doctor în ştiinţe economice

Chişinău

2006

Teza a fost elaborată în cadrul catedrei „Management” a Academiei de Studii Economice a Moldovei Conducător ştiinţific : Bilaş Ludmila, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar Referenţi oficiali : Ulian Galina, doctor habilitat în ştiinţe economice, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

Litvin Aurelia, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar, Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

Susţinerea va avea loc la 14 aprilie 2006, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 32.08.00.05-12 de pe lângă Academia de Studii Economice a Moldovei, pe adresa 2005, mun. Chişinău, str. Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni, 61, blocul A, et.3, sala Senatului. Teza de doctorat / autoreferatul pot fi consultate la biblioteca ASEM şi pe situl www.cnaa.acad.md Autoreferatul a fost expediat la _________________2006. Secretar ştiinţific doctor în ştiinţe economice, al Consiliului Specializat: conferenţiar universitar Nicolaescu Marina Conducător ştiinţific: doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar Bilaş Ludmila Autorul: Dorogaia Irina

I.CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei de cercetare şi gradul de studiere a acesteia. În procesul de trecere a

Republicii Moldova la economia de piaţă, a devenit evidentă necesitatea apariţiei unor noi

mecanisme, repere şi metode ale managementului, care să stimuleze accelerarea reformelor

economice.

În calitate de concepţie nouă a transformărilor organizaţionale din ultima perioadă apare

reengineeringul - una din abordările funcţionale ale reproiectării întreprinderilor.

Pentru depăşirea dificultăţilor, condiţionate de procesul tranziţiei şi creşterii eficienţei

activităţii întreprinderilor autohtone, a devenit extrem de necesară reorganizarea radicală a tuturor

business-proceselor companiilor, adică e nevoie de reengineering.

Multe întreprinderi din Republica Moldova, conştientizând nevoia acestor transformări, s-au

dovedit a fi nepregătite pentru realizarea lor. Din diferite motive, aceste organizaţii nu sunt capabile

să înfăptuiască reengineeringul activităţii lor şi al propriilor obligaţii faţă de creditori, să atragă

investitori, să implementeze inovaţii.

Reorganizarea masivă a întreprinderilor ţării, care s-a produs în perioada de după

restructurare, nu numai că n-a făcut să sporească eficienţa şi competitivitatea acestora, ci a

demonstrat o serie de efecte negative.

De aceea, o sarcină importantă a managementului din Republica Moldova este studierea

problemelor reengineeringului business-proceselor ca model nou şi eficient al transformărilor,

precum şi căutarea metodelor adecvate pentru soluţionarea acestor probleme.

În literatura de specialitate străină, mai puţin în cea autohtonă, consacrată preceptelor

reengineeringului şi restructurării în linii generale sunt descrise particularităţile acestor procese.

Printre cei mai cunoscuţi autori din domeniul dat menţionăm: Hummer M., Champy J., Allen P.,

Robson M., Ullah F., Ionescu S. Teoriile şi practicile internaţionale ale restructurării au început să

se implementeze în Republica Moldova începând cu anii 90. În acest context în Republica Moldova

este binecunoscută activitatea Agenţiei ARIA. Unele aspecte ştiinţifice şi conceptuale ale

restructurării şi reengineeringului sunt reflectate în lucrările savanţilor autohtoni, dintre care

menţionăm: Cotelnic A., Hrişev E., Cîşlari A., Soroceanu Ch., Cebotari M., Gheorghiţa M.

Lucrarea dată prezintă o viziune complexă a autorului despre restructurare, reengineering şi

procesele ce ţin de schimbările organizaţionale în întreprinderile din Republica Moldova.

Scopul cercetării constă în relevarea particularităţilor metodologice şi a esenţei

reengineeringului, identificarea problemelor ce apar în timpul edificării unui sistem eficient de

management sub influenţa transformărilor de reengineering, precum şi a căilor de soluţionare a lor

în condiţiile unui mediu turbulent.

Pentru a realiza cu succes scopul cercetării, autorul prezentei teze a formulat sarcinile ce

urmează:

- dezvăluirea naturii reengineeringului, a particularităţilor sale distincte;

- studierea bazelor metodologice ale reengineeringului;

- determinarea rolului şi locului reengineeringului în sistemul reformelor organizaţionale;

- argumentarea necesităţii organizării business-proceselor în întreprinderile din Republica

Moldova;

- identificarea şi concretizarea problemelor-cheie ale transformărilor de reengineering din

întreprinderile autohtone;

- conturarea căilor de soluţionare a problemelor relevate în procesul cercetării;

- evidenţierea principalilor factori care pot asigura implementarea eficientă a

reengineeringului în organizaţiile din Republica Moldova;

- formularea recomandărilor privind crearea unui sistem eficient de management în

întreprinderile economiei naţionale.

Sarcinele tezei au determinat structura ei logică, care cuprinde întroducere, trei capitole,

concluzii şi recomandări şi bibliografia.

În capitolul I – „Aspecte conceptuale ale reengineeringului în crearea sistemului

managerial eficient” – еste dezvăluită esenţa concepţiei de reengineering, fiind explicate pe larg

evoluţia şi particularităţile acestei noţiuni în sistemul de schimbări organizaţionale. De asemenea au

fost relevate şi deficienţele restructurării, efectuate la nivel masiv în Republica Moldova, care a

anticipat implementarea reengineeringului.

În capitolul II – „Probleme ale reengineeringului business – proceselor din

întreprinderile Republicii Moldova. Cercetări analitice.” – este prezentat programul cercetării

efectuate, este efectuată analiza situaţiei economice din ramurile economiei naţionale. De asemenea

sunt elucidate şi analizate detaliat problemele legate de transformările de reengineering din 18

întreprinderi din Republica Moldova.

În capitolul III – „Perspectivele dezvoltării reengineeringului în sistemul de

transformări organizaţionale” autorul face o serie de propuneri pentru soluţionarea problemelor

identificate prin utilizarea modelelor şi metodelor de management, ţinând cont de particularităţile

obiectului concret al cercetării.

Obiectul cercetării efectuate în prezenta lucrare îl constituie întreprinderile din regiunea

centrală a Republicii Moldova, clasificate în trei grupe conform domeniului de activitate şi mărimii,

precum şi conducătorii şi angajaţii acestora.

Tema cercetării este reengineeringul business-proceselor, precum şi problemele, ce apar în

procesul reorganizării diverselor domenii ale sistemului managerial al întreprinderilor investigate şi

factorii soluţionării lor.

Suportul metodologic al cercetării îl constituie concepţiile şi teoriile managementului şi

reengineeringului, ce reflectă esenţa acestui concept, diferite aspecte şi tendinţe.

Baza ştiinţifico-teoretică a tezei o reprezintă o serie de lucrări ale oamenilor de ştiinţă

străini şi moldoveni: Hammer M., Champy J., Allen P., Robson M., Ullah F., Porter M., Obolenski

N., Dawenport T., Harrington J., Ansoff I., Acoff P., Watermen V., Deming E., Djuran D.,

Ischikawa K., Crosby F., Ionescu S., Popov V., Leapunova S., Telnov Iu., Milner B., Hrişcev E.,

Cotelnic A., Nicolaescu M., Sârbu I., Belostecinic Gr., Cojocaru V. ,Burlacu N. ş.a.

Metodele de cercetare. Prezenta lucrare reprezintă o sinteză de abordări ale

managementului, precum abordarea sistemică, cea procesuală şi situaţională. De asemenea, au fost

utilizate metode de cercetare sociologică şi testare psihologică.

Noutatea ştiinţifică a tezei constă în următoarele rezultate:

• au fost concretizate aspectele metodologice ale cercetării reengineeringului business-

proceselor care contribuie la interpretarea acestuia drept o concepţie a schimbărilor

organizaţionale eficiente;

• sunt precizate conceptele de “reengineering”, “reengineering al businessului”,

“reengineering al business-proceselor”, “reengineering al companiei” din punct de vedere a

radicalităţii lor pentru schimbările organizaţionale;

• a fost determinat rolul şi importanţa reengineeringului business-proceselor în

sistemul schimbărilor organizaţionale;

• a fost conturată evoluţia reengineeringului business-proceselor într-un mod diferit

faţă de reprezentarea revoluţionară generală a acestui concept;

• au fost sistematizate modelele şi metodele de management ca factori ai

reengineeringului;

• a fost argumentată abordarea complexă a implementării lucruluii în echipe şi a

liderismului pentru realizarea proiectului de reengineering.

Valoarea aplicativă a tezei constă în următoarele:

• sunt precizate principiile metodologice ale unui sistem eficient de management în

baza abordării complexe;

• este argumentată abordarea de formare a unei echipe eficiente pentru realizarea

proiectului de reengineering, condusă de un lider;

• se propun recomandări concrete pentru implementarea proiectului de reengineering

al business-proceselor;

• sunt elaborate recomandări cu privire la aplicarea tehnologiilor informaţionale în

procesul reengineeringului pentru fiecare etapă a implementării proiectului;

• sunt formulate măsuri pentru ameliorarea climatului investiţional la macronivel prin

realizarea business-proceselor în cadrul obiectelor economiei naţionale.

Recomandările formulate în prezenta teză pot fi aplicate în activitatea întreprinderilor din

Republica Moldova, indiferent de mărime, forma de proprietate şi sfera de activitate. Rezultatele

cercetării pot fi folosite în procesul didactic pentru elaborarea de programe, manuale, cicluri de

prelegeri la disciplinele “Management”, “Managementul firmei”, “Managementul proiectelor”,

“Managementul strategic”, “Managementul inovaţional”, precum şi pentru elaborarea unei noi

discipline – “Managementul schimbărilor”.

Aprobarea lucrării. Principalele teze şi recomandări privind implementarea

reengineeringului, expuse în lucrarea de faţă, au fost prezentate la patru Conferinţe Internaţionale

(A.S.E.M.: 9-10 octombrie 2002, 18-19 aprilie 2003, 29-30 aprilie 2004, 22-24 septembrie 2004),

precum şi în reviste şi culegeri de lucrări ştiinţifice.

Publicaţii. Rezultatele cercetării, concluziile şi recomandările, argumentate în prezenta teză,

au fost expuse în 9 articole ştiinţifice cu un volum total 3,73 coli de autor.

Cuvinte – cheie: reengineering, reengineeringul businessului, reengineeringul business–

proceselor, business–proces, restructurare, reorganizare, reformare, reconstruire, privatizare,

formarea echipei, profilul echipei eficiente, liderism, lider, stilul liderismului, outsourcing,

benchmarking, exact – la timp, calitate, lanţul valorii, sistem informaţional corporativ, tehnologie

informaţională, proiect, echipa de proiect.

II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL LUCRĂRII

În primul capitol al tezei – “Aspecte conceptuale ale reengineeringului în crearea

sistemului managerial eficient” – sunt analizate natura şi particularităţile reengineeringului, ca

domeniu nou al managementului strategic. Comparând concepţiile contemporane ale schimbărilor

organizaţionale precum restructurarea şi reorganizarea, reengineeringul diferă mult de ele prin

caracterul cardinal, fundamental şi radical al transformărilor. Împărtăşind concepţiile ideologilor

reengineeringului – M.Hammer şi J.Champy, autorul argumentează necesitatea implementării

reengineeringului prin metoda de reproiectare a business-proceselor companiilor, ce se va

“răsfrânge în indicatorii actuali ai activităţii lor: preţ, calitate, servicii şi ritmuri”. O asemenea

abordare este analizată în conexiune cu opiniile cunoscuţilor savanţi din acest domeniu: Obolenski

N., Leapunova S., Popov V., care preferă într-o măsură mai mare termenul de “reengineering”, sau

de “reengineering al businessului”. În pofida radicalităţii transformărilor, condiţionate de

reengineering, autorul tezei este adeptul îmbunătăţirilor continue în urma implementării lui,

îmbunătăţiri, care, precum susţin cercetătorii-practicieni ai reengineeringului Robson M. şi Ullah

T., “au caracter tehnologic şi sunt necesare, pentru a nu pierde în viitor”. Oportunitatea efectuării

reengineeringului în cadrul întreprinderilor din Republica Moldova este impusă, în majoritatea

cazurilor, de starea de criză a acestora: au solvabilitatea scăzută, sunt incompetitive şi neatractive

pentru investitorii autohtoni şi străini. De aceea, aplicarea unui asemenea mecanism radical ca

reengineeringul este actuală şi necesară, după cum o dovedesc şi afirmaţiile unor cercetători

moldoveni ai problemelor de reengineering (A.Cotelnic, E. Hrişcev, I. Sârbu).

Ţinând cont de actualitatea transformărilor esenţiale pentru teoria şi practica businessului,

inclusiv a celui autohton, în lucrare este actualizată natura reengineeringului în baza business-

proceselor, prin care, în teză, se are în vedere totalitatea diferitelor genuri de activitate, în cadrul

căreia, “la intrare” se folosesc unul sau mai multe tipuri de resurse, iar, ca rezultat al acestei

activităţi, “la ieşire”, se obţine un produs care prezintă valoare pentru consumator. Această definiţie

reprezintă rezultatul sintezei definiţiilor business-procesului expuse de un şir de cercetători:

Hammer, Champy, Allen, Robson, Ullah, Obolenski, Medânski, Ildemenova, Radicovskaia.

Studierea lucrărilor acestor savanţi şi reflectarea lor în teză au constituit suportul pentru relevarea

schimbărilor ce au loc în cadrul proceselor supuse restructurării de reengineering:

- încorporarea câtorva lucrări într-una sigură,

- adoptarea deciziilor de către înşişi salariaţii,

- reducerea numărului verificărilor şi controalelor,

- minimizarea coordonărilor,

- efectuarea muncii acolo unde aceasta poate avea cel mai mare randament.

Tabelul 1

Caracteristica şi particularităţile epocilor industrială şi de reengineering Epoca managementului

Clientela (piaţa, cererea)

Concurenţa, situaţia pe piaţă

Perioada schimbărilor

Managementul schimbărilor

Epoca industrială Cerere excesivă, produ- cătorul este figura-cheie pe piaţă, consumătorul – cumpără tot ce-i oferă furnizorul

- Concurenţa valorică (a preţurilor) şi nonvalorică -Localizarea businessului

Schimbări treptate, evolutive

-Orientarea strategică a businessului - marfă/serviciu, -Caracteristica-cheie a întreprinderii – organizator al producţiei şi vânzărilor -Informaţia – discretă

Epoca reengineeringului

Clientul – figura-cheie: necesită abordare indi- viduală, solicită marfă unică. Ofertă excesivă.

-Creşterea concurenţei internaţionale, -Globalizarea businessului

Schimbări radicale, revoluţionare generate de dezvoltarea tehnologiilor informaţionale

-Orientarea strategică a businessului – clientul, -Caracteristica-cheie a întreprinderii – organizaţie intelectuală, bazată pe cunoaştere, -Informaţia ca rezultat al activităţii creative, cunoaşterii, dezvoltării

(Adaptare efectuată de doctorand în baza lucrărilor autorilor M. Hammer, J.Champy, N. Obolenski, P. Allen).

Schimbările enumerate implică restructurări principiale în activitatea firmelor, efectuate pe

baza transformărilor de reengineering. În plus, în lucrare, este accentuată importanţa transformărilor

de reengineering, în conformitate cu opinia autorului tezei privind valoarea şi natura

reengineeringului, ce se manifestă prin faptul că reengineeringul reprezintă un criteriu original al

divizării timpului în două epoci: industrială şi de reengineering. Tabelul 1 ne demonstrează ce

viziune şi-a format autorul despre particularităţile managementului schimbărilor, caracteristice

acestor epoci.

Pentru argumentarea oportunităţii implementării reengineeringului în organizaţiile din

Republica Moldova, în prezenta lucrare au fost adaptate concepţiile Ciclului de viaţă şi Punctelor

Critice, care apar, conform cunoscutelor teorii ale lui Waterman şi Graner, în fiecare etapă a ciclului

de viaţă al întreprinderii. Analizând punctele critice (de criză) ale întreprinderii şi depăşind la timp

ultimul şi cel mai periculos stadiu, întreprinderea îşi formează, astfel, o prioritate concurenţială faţă

de companiile-concurente. În lucrare, este argumentată opinia autorului, conform căreia, un control

eficient nu e posibil decât în cazul în care întreprinderea funcţionează într-o structură orizontală, sau

business-procesuală, a cărei activitate este orientată spre transformări continue. Propria viziune a

autorului asupra priorităţilor unei astfel de abordări este reprezentată prin graficul din figura 1.

Ciclul de viaţă al priorităţilor

maturizarea concurenţiale

Descreşterea Ciclul de viaţă al întreprin-

creşterea (dezvoltarea) modernizarea derii

declinul

înfiinţarea punctele critice

timpul

Figura 1. Etapele ciclului de vitaţă al întreprinderii şi al priorităţii concurenţiale

(grafic elaborat de autor în baza concepţiei punctelor critice ale lui Waterman şi Graner)

Astfel, realizând transformările de reengineering conform concepţiilor nominalizate,

compania va funcţiona în regim optim, obţinând mari priorităţi concurenţiale, o flexibilitate

suficientă a relaţiilor de colaborare între firme şi un efect sinergetic maxim, ce se va manifesta,

potrivit opiniei lui I. Ansoff, datorită integrării, a priorităţilor competitive, colaborării dintre firme,

investiţilor pe termen lung, activităţii inovaţionale, precum şi graţie sinergismului proceselor

manageriale.

În lucrare, se menţionează faptul că problema inadaptabilităţii modelului industrial al

organizaţiei, în condiţii de turbulenţă, rezidă în incapacitatea mecanismului său de coordonare şi de

cooperare a sarcinilor simple fragmentate în operaţii, prin intermediul subdiviziunilor funcţionale

ale managementului firmei, să asigure competitivitatea companiei. Tradiţionala abordare

funcţională contribuie la menţinerea eficacităţii anumitor subdiviziuni pe seama sau în detrimentul

eficienţei, în ansamblu. Această abordare are un caracter ermetic şi, de aceea, nu reacţionează la

schimbările din mediul afacerilor şi la cerinţele clientelei.

O particularitate a metodologiei reengineeringului propuse de autorul tezei constă în ideea

că majoritatea problemelor supravieţuirii, dezvoltării şi modernizării ulterioare a întreprinderilor pot

fi soluţionate cu succes prin prisma culturii manageriale, în vreme ce, conform modelului industrial,

– prin intermediul structurii. Aceeaşi idee se referă la subsistemele de asistenţă şi de asigurare ale

managementului: angajarea, pregătirea, perfecţionarea personalului, formarea echipelor, motivarea,

liderismul. Mai jos prezentăm modelul transformărilor de reengineering în baza business-

proceselor, care reflectă propria viziune a managementului intraorganizaţional modificat, construit

de autor pe suportul “Concepţiei de diamant” a ideologilor reengineeringului, J.Hammer şi M.

Champy.

Figura 2. Modelul transformărilor de reengineering în baza business-proceselor (elaborat de autor conform concepţiei “Modelul de diamant al managementului firmei”)

Modelul propus de autor, spre deosebire de cel de “diamant” al lui Hammer şi Champy, pe

lângă elementele sale de bază: personal, sarcini de muncă, structura managementului, trebuie să

includă, după părerea autorului, încă aşa componenţi, ca: sisteme informaţionale de management

(SIM), liderismul, formarea echipelor. În plus, un model bine argumentat dezvăluie procesele prin

care sistemul din cadrul firmei se va reînnoi şi perfecţiona corespunzător schimbărilor din mediul

exterior.

Aplicarea abordării sistemice în prezenta teză a contribuit la aprecierea adecvată a situaţiei

în care s-a efectuat analiza problemelor de reengineering în vederea constituirii unui sistem

managerial eficient pentru fiecare întreprindere. Analiza tuturor elementelor sistemului şi a

SIM, Tehnologia componentelor

Personalul, sarcinile de muncă, structura managementului

Valorile şi convingerile

Managementul, echipele, liderismul

BUSINESS-PROCESS Outsourcing, couching, benchmarking, asessment, TQM, lanţul logistic, investiţii, inovaţii

influenţei lor asupra business-proceselor concurenţiale, în opinia noastră, trebuie efectuată în formă

de proiect de reengineering. Iar proiectul de reengineering, reprezentând modelul de efectuare a

schimbărilor radicale în întreprindere, urmează să răspundă la următoarele criterii ale proiectului:

� orientarea spre realizarea unor obiective reale, rezultate concrete;

� coordonarea efectuării unor acţiuni multiple, interconexate;

� caracterul limitat al timpului (duratei), cu un început şi un sfârşit;

� bugetarea,

� responsabilitatea participanţilor de proiect în conformitate cu rolurile repartizate.

Întreprinderile din R. Moldova au început procesul de modificare esenţială a sistemelor din

cadrul firmei prin anii ′90, când, pe baza întreprinderilor de stat, au început a se constitui agenţi

economici de tipul SA, SRL, cooperativelor, întovărăşirilor. În lucrarea de faţă, prezentăm o analiză

a etapelor proceselor de privatizare, precum şi ale celor ulterioare privatizării – de reorganizare,

reformare şi restructurare, care au fost efectuate, în primii ani ai restructurării masive, de Agenţia de

restructurare şi asistenţa tehnică a întreprinderilor – ARIA. În primul capitol al tezei, sunt relevate

particularităţile programului de restructurare al Agenţiei ARIA – ale proiectului “PILOT”,

implementat în perioada noiembrie 1995 – septembrie 1996, care prevedea realizarea programului

de restructurare a 10 întreprinderi (“Zorile” SA, “Piele” SA, “Farmaco” SA, “Flamingo” SA,

“Bălţeanca” SA, “Nistru” SA, “Moldagrotehnica” SA, “Stejaur” SA, “Maşfrigocomplect” SA,

“Spectrul” SA). Autorul a studiat aspectele principale ale proiectului “PILOT” şi metodele de

restructurare, aplicate de Agenţia ARIA. Contabilizarea rezultatelor, conform programului trasat, în

mare măsură, n-a confirmat rezultatele scontate. De exemplu, în societăţile pe acţiuni “Bălţeanca”,

“Nistru”, “Flamingo”, “Spectrul” n-au fost făcute schimbările prognozate, la multe dintre ele s-a

înfăptuit restructurarea repetată – totală sau parţială (“Nistru” SA, “Farmaco” SA, “Spectrul” SA).

În teză, sunt prezentate rezultatele restructurării întreprinderilor, care, în fond, au constat doar în

reducerea numerică a personalului (“Pielart” SA, “Piele” SA, “Ionel” SA, “Hidropompa” SA) şi

diminuarea rezultatelor financiare (“Farmaco” SA, “Bălţeanca” SA, “Faprochim” SA,

“Hidropompa” SA), precum şi în falimentarea unor întreprinderi (“MFC” SA, “Speranţa” SA,

“Nistru” SA, “Spectrul” SA).

Analiza priorităţilor şi lacunelor metodologice aplicate de Agenţia “ARIA” a permis să fie

argumentată în lucrarea de faţă necesitatea depăşirii problemelor existente, folosind o altă abordare

a restructurării întreprinderilor din Republica Moldova. Sensul acestei abordări constă în utilizarea

modelului transformărilor de reengineering, propus de autor, bazat pe abordarea integrată a

metodelor şi metodologiilor de restructurare deja utilizate şi a celor noi, ce urmează să se orienteze

atât după indicatorii financiar-economici ai întreprinderii, cât şi după aspectele sociale, care, în noua

societate informaţională, joacă un rol de primă importanţă.

În cel de-al doilea capitol al tezei – “Problemele reengineeringului business-proceselor

din întreprinderile Republicii Moldova. Cercetări analitice” – sunt prezentate etapele acestei

cercetări, prima dintre care este însuşi programul cercetării. Acest program include: argumentarea şi

formularea problemelor cercetării şi scopurile cercetării, precum şi obiectul şi tema cercetării. În

programul cercetării, sunt prezentate argumentele eşantionului, colectivitatea generală fiind

compusă din 18 întreprinderi din Republica Moldova. În vederea studierii mai detaliate şi relevării

specificului lor, întreprinderile au fost clasificate după următoarele caracteristici (vezi tabelul 2).

Tabelul 2

Caracteristicile eşantionului pe trei grupe reprezentative

Grupa Caracteristica grupei de întreprinderi

Întreprinderile care reprezintă grupa

I Întreprinderi de producţie mari şi mijlocii

“Pielart” SA, “Fabrica Elementelor de construcţie” SA, GB& CO SRL,Tacoma Sprout* Sistem SRL, “Farmaco”SA, “Polimercolor” SRL, “Criulagrocom” SRL “Moldovahidromaş” SA,

II Întreprinderi mici şi mijlocii comerciale şi din sfera serviciilor

“Dercomp-Prim” SRL, “Mavanex” SRL, “Liatrans-Tur” SRL, “Cameleon” SRL, “Acvilin-Grup” SRL, IM “Sirma Prista” SRL, “Senzor” SRL, “Nicloz-Com” SRL

III Instituţii bancare “FinComBanc”SA,“Banca Socială” SA

Această colectivitate o constituie întreprinderile din zona centrală a Republicii Moldova, dat

fiind faptul că trei sferturi din numărul subiecţilor activi ai ţării sunt situaţi la Chişinău şi în

raioanele sale limitrofe, fapt care, în mare măsură, se datorează unei infrastructuri mult mai

dezvoltate. În opinia noastră, problemele de reengineering al business-proceselor trebuie studiate

anume în cea mai dezvoltată regiune a ţării, fiindcă aceste transformări necesită resurse financiare

considerabile şi o viziune de perspectivă a tendinţelor businessului, şi, ce-i mai principal,

conştientizarea esenţei reengineeringului.

Făcând trimitere la diverse materiale metodice pentru efectuarea cercetărilor sociologice, sunt destul de reprezentative cele 10% din colectivitate. În cazul dat, eşantionul de 10% pe grupele colectivităţii de întreprinderi se prezintă astfel (tabelul 3):

Tabelul 3

Caracteristicile cantitative ale obiectului cercetării persoane

Grupa Numărul mediu scriptic

Numărul minimal de respondenţi la o selecţie de

10%

Numărul efectiv al respondenţilor în total:

Studiul de pilotaj + Studiul de bază

Numărul efectiv al respondenţilor

(studiul de bază)

I 2322 232 392 254 II 224 22 82 82 III 487 49 55 50

Total 3033 303 529 386

Datele tabelului demonstrează faptul depăşirii normei de 10%, însă, de fapt, selecţia

reprezintă 17% din întregul personal al întreprinderilor (conform cercetării de pilotaj şi de bază).

Efectuând analiza şi apreciind rezultatele cercetării, s-a ţinut cont şi de criteriile calităţii,

adică de nivelurile managementului din care fac parte respondenţii, de sexul şi vârsta

colaboratorilor, precum şi de diversitatea viziunilor şi opiniilor, proprii fiecărei grupe de

respondenţi. Rezultatele cercetării au demonstrat că atitudinea faţă de schimbările organizaţionale,

formarea echipelor, problemele liderismului, şi faţă de alte probleme ale reengineeringului variază

în funcţie de tipul întreprinderilor şi nivelul managementului fiecărei întreprinderi.

Caracterizarea calitativă a colectivităţii selective investigate e prezentată în tabelul 4.

Tabelul 4 Caracteristica calitativă ale obiectului cercetării

persoane

Personalul de conducere, căruia se subordonează colaboratorii după nivelul managementului

Restul colaboratorilor, după nivelul managementului

Inclusiv Grupa

Respon- denţii (în total)

Superior Mediu Inferior Superior Mediu Inferior Bărbaţi Femei I 254 94

(37%) 86

(34%) 28

(11%) 8

(3%) 13

(5%) 25

(10%) 107

(42%) 147

(58%) II 82 42

(51%) 13

(16%) 5

(6%) 7

(9%) 6

(7%) 9

(11%) 52

(63%) 30

(37%) III 50 2

(4%) 13

(26%) 11

(22%) 0% 15

(30%) 9

(18%) 34

(68%) 16

(32%) Total 386 138 112 44 15 34 43 233 193

Analiza informaţiei secundare a fost efectuată pe următoarele direcţii: analiza principalilor

indicatori financiar-economici, studierea poziţiei fiecărei întreprinderi ocupată pe piaţa autohtonă şi

pe cea străină, precum şi studierea proceselor motivaţionale, comunicaţionale şi organizaţionale din

aceste întreprinderi.

Analiza logică a temei cercetării a început cu studierea actualei structuri organizatorice, a

relaţiilor reciproce dintre nivelurile managementului, a particularităţilor modului de adoptare a

deciziilor la întreprinderile investigate, precum şi cu identificarea problemelor apărute în timpul

acestor procese.

În acest capitol, sunt prezentate etapele acumulării şi analizei informaţiei secundare, prima

dintre care a inclus identificarea principalelor business-procese şi determinarea gradului priorităţii

lor ţinând seama de obiectivele strategice ale întreprinderii.

Pe parcursul cercetării au fost stabilite criteriile formării unei echipe eficiente de

implementare a reengineeringului.

Drept ipoteză a transformărilor de reengineering a servit presupunerea că sistemul unei

întreprinderi, bazat pe funcţionarea business-proceselor şi supusă reengineeringului, va fi un sistem

managerial progresist, mai eficient decât cel existent. Utilizându-l, întreprinderea poate obţine

rezultate ce vor depăşi de câteva ori costurile. Totodată, se ţine cont de particularităţile

reengineeringului, ale cărui aspecte primordiale sunt: abordarea integrată a utilizării tehnologiilor

informaţionale avansate, formarea echipelor, liderismul, atragerea clientelei prin calitatea şi

orginalitatea mărfurilor.

Ipoteza şi obiectivele nominalizate, au determinat principalele sarcini ale cercetării:

- studierea structurii şi sistemului managerial al întreprinderilor;

- formularea obiectivelor strategice ale întreprinderilor;

- relevarea principalelor direcţii de poziţionare a mărfurilor şi serviciilor;

- identificarea business-proceselor;

- conturarea principalelor probleme ce apar pe parcursul constituirii noului sistem

managerial;

- argumentarea eventualului efect al restructurării de reengineering;

- determinarea principalelor criterii de constituire a echipelor de reengineering;

- precizarea criteriilor de identificare a liderului echipei.

În cadrul cercetării, datele primare au fost culese prin trei metode: observare, experimentare

şi sondaj.

Treningurile şi seminarele, adecvate obiectivelor transformărilor de reengineering, au

asigurat o analiză mai detaliată a aspectelor reengineeringului din întreprinderi, având o orientare

bilaterală, în sensul că au impulsionat procesul de conştientizare a necesităţii schimbărilor şi au

contribuit, de asemenea, la evoluarea şi însuşirea acestora din urmă.

Discuţiile cu participarea respondenţilor din întreprinderi au fost organizate după metoda

integrării aprecierilor date de experţi, adică, în fond, au fost folosite procedeele trecerii analizei

cantitative a acestor aprecieri în analiza lor calitativă. Pentru înlăturarea liniei subordinative dintre

interlocutori, s-a aplicat metoda “brainstorming”. Datorită acestei metode, a fost elucidată o serie de

abordări originale ale problemei cercetate, stabilită diversitatea de soluţii posibile, fiind determinată

varianta optimă a rezolvării ei, producându-se o apropiere între opiniile experţilor. De regulă, în

timpul acestor treninguri, se reuşea să se obţină un oarecare consens în ce priveşte înţelegerea justă

a problemei discutate.

Problemele apărute în cadrul “meselor rotunde” şi treningurilor din întreprinderile

investigate au fost depăşite cu ajutorul metodei “Inducţia activităţii psihointelectuale” (IAPI).

Această metodă era aplicată în situaţiile în care, în urma utilizării altor metode de cercetare,

punctele de vedere ale respondenţilor cu privire la problemele de reengineering al business-

proceselor se dovedeau a fi diametral opuse.

Studierea problemelor managementului schimbărilor şi reengineeringului businessului în

ansamblu, a demonstrat că faţă de procesul schimbărilor şi transformărilor organizaţionale sub

diferite aspecte (managerial, tehnic, tehnologic, productiv/operaţional), majoritatea salariaţilor

întreprinderilor investigate au o atitudine pozitivă, care, respectiv, pe grupe indică: 89%, 79% şi

78%. Restul respondenţilor ezită să-şi schimbe modul obişnuit de activitate, chiar dacă schimbările

eventuale sunt necesare pentru asigurarea stabilităţii întreprinderii pe piaţă. Această parte, în

majoritate colaboratori (subordonaţi) din nivelul inferior al managementului, de regulă, nu

conştientizează oportunitatea transformărilor şi sunt ghidaţi doar de siguranţa propriului loc de

muncă. În acest capitol al tezei, de asemenea, este remarcat faptul că majoritatea reprezentanţilor

managementului superior este adeptă a schimbărilor şi le consideră indispensabile activităţii

companiilor, deoarece iniţiativa privind realizarea unor schimbări cardinale trebuie conştientizată şi

e bine să pornească “de sus”.

Schimbările produse în organizaţie, sub influenţa reengineeringului business-proceselor,

sunt tratate în prezenta lucrare ca proces de trecere pe o nouă treaptă evolutivă a întregii culturi

corporative. Totodată, aceste schimbări contribuie la creşterea calificării şi profesionalismului

personalului, la avansarea lui. Cu această afirmaţie au fost de acord, respectiv, pe grupe: 68%, 64%

şi 89% din respondenţi. Ceilalţi colaboratori sunt de părerea că creşterea lor profesională,

calificativă şi avansarea pe scara carierei pot fi împiedicate de incertitudinea, ce se manifestă, într-

un fel sau altul, în cazul oricăror schimbări organizaţionale.

În urma cercetării, au fost relevaţi principalii factori ai transformărilor reuşite, care sunt

expuşi în capitolul respectiv al tezei:

� Comunicări intense directe dintre colaboratorii din diferite subdiviziuni funcţionale în

contextul adaptării organizaţiei la condiţiile mediului exterior.

� Discuţii constructive dintre colaboratorii subdiviziunilor funcţionale în cadrul şedinţelor

interdepartamentale, întrunirilor, instruirii în comun.

� Caracterul echilibrat al drepturilor, obligaţiilor, responsabilităţilor şi motivaţiei

colaboratorilor în contextul schimbărilor.

� O viziune strategică clară asupra poziţiilor de perspectivă ale firmei pe piaţă.

� Stimularea atmosferei de creaţie din colectiv şi a personalităţilor cu gândire creativă

(competiţie prin colaborare, dreptul la eroare, formula nestructurată a sarcinii, instrucţiuni de

serviciu mai puţin rigide, originalitatea gândirii).

� Accesibilitatea, transparenţa informaţiei (fiecare colaborator are acces la informaţiile

importante pentru executarea sarcinii de muncă conform cerinţelor clientului) în cadrul

echipelor interfuncţionale.

La întrebarea, dacă o organizaţie, constituită conform principiului colaborării în echipă sau

al reengineeringului business-proceselor, ar putea asigura depăşirea problemelor structurilor

funcţionale, respondenţii clasificaţi pe grupe selective au răspuns afirmativ după cum urmează:

87%, 53% şi 86%.

La determinarea profilului echipei eficiente de reengineering, în cele trei grupe de

respondenţi s-au observat unele mici oscilaţii în privinţa componenţei ideale a unei astfel de echipe.

Figura 3 e construită în baza celor mai frecvente preferinţe ale respondenţilor (cota maximă din

grupa selectivă).

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ≥12

(numărul membrilor echipei)

2.1.1.Mai puţine disensiuni 2.1.2.Mai multe disensiuni

2.2.1.Dialog: identificarea

poziţiei comune

2.2.1.Discuţie: poziţii

diferite

2.3.1.Relaţii neformale

dezvoltate

2.3.1.Nu sunt puse în acţiune

potenţialele relaţii

neformale

2.4.1.Nivelul înalt al impli-

cării în procesul de muncă

2.4.2. Nivel redus de

implicare în procesul de muncă

2.5.1.Participarea la condu-

cerea organizaţiei

2.5.2. Centralizarea

deciziilor

2.6.1.Membrii echipei nu au

pretenţii deosebite faţă de

liderul lor

2.6.2.Pretenţii deosebite faţă

de lider, e posibilă trecerea

la liderismul formal

B A C

A- respondenţii grupei 1 de întreprinderi

В- respondenţii grupei 2 de întreprinderi

С- respondenţii grupei 3 de întreprinderi

Figura 3. Profilul unei echipe eficiente de reengineering

(elaborată de autor)

Ţinând cont de importanţa liderismului, ca proces care asigură eficacitatea transformărilor

de reengineering, în tema cercetării a fost inclus liderismul. Analiza şi aprecierea lui s-au efectuat în

baza instrumentarului pregătit de doctorand. Atribuind un rol important problemelor liderismului, în

contextul transformărilor de reengineering, au fost relevate mai multe neconcordanţe în opiniile

subalternilor şi şefilor acestora atât privind valoarea însăşi a liderismului, a calităţilor personale ale

liderului, cât şi privind stilurile de comportare ale liderului. Astfel, angajaţii-subalterni consideră că

şefii lor direcţi sunt adepţii stilului autocratic, fapt dovedit de procentele atribuite respondenţilor pe

grupe şi prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Aprecierea stilurilor conducătorilor nemijlociţi pe grupe (în % faţă de respondenţi)

Conducătorul nemijlocit

Bărbat Femeie

Stilul liderului

Grupa1 Grupa2 Grupa3 Grupa1 Grupa2 Grupa3

1.Autocratic

2.Democratic

3.Anarhic

68

32

0

65

35

0

74

26

7

75

25

0

59

41

0

70

30

0

Aprecierea propriului stil al angajaţilor-respondenţi, însă, înclină spre stilul democratic

(ponderea adepţilor stilului democratic în grupele selective: 88%, 64%, 70%). Cota procentuală mai

mică din grupa a doua se explică prin prezenţa unui număr mare de conducători din nivelul superior

al managementului.

Cercetând problemele liderismului, în contextul reengineeringului, a fost utilizată sinteza

câtorva teorii diferite ale liderismului: “X” şi “Y” a lui Duglas Mac Gregor, modelul situaţional de

adoptare a deciziilor al lui Wroom-Yeton, continuumul stilurilor de liderism al lui Likert, fapt ce a

contribuit la analiza mai detaliată şi la sistematizarea problemelor identificate în diverse ramuri şi

sfere ale activităţii întreprinderilor investigate, precum şi la diferite niveluri ale managementului.

În teză, se pune accentul pe faptul că reengineeringul, ca tip special de management, cere noi

resurse intelectuale, materiale şi financiare, care are nevoie de crearea unor noi structuri

organizatorice şi de metode moderne de administrare. Deşi diversitatea formelor organizaţionale şi

metodelor de conducere este mare, acestea sunt unite şi consolidate prin flexibilitatea,

adaptabilitatea, mobilitatea şi originalitatea deciziilor, prin capacitatea lor de autoperfecţionare,

calităţi atât de necesare organizaţiilor din Republica Moldova.

Cercetarea efectuată a permis să fie argumentate direcţiile de realizare a transformărilor de

reengineering, prezentate în capitolul al treilea al tezei: “Perspectivele dezvoltării

reengineeringului în sistemul de transformări organizaţionale”. Ţinând seama de prognoza

macroeconomică pentru Republica Moldova pe următorii trei ani, inserată în partea a doua a

prezentei lucrări, nevoia unor atare transformări va creşte an de an. Ea este condiţionată de starea de

criză a economiei şi de necesitatea dezvoltării infrastructurii. Întreprinderile investigate sunt

adevărate surse de locuri de muncă, inovaţii, de iniţiativă privată şi de creştere a productivităţii.

Dezvoltarea lor depinde mult de realizarea obiectivelor principale ale progresului economic – o

creştere economică continuă şi, lucru nu mai puţin important, o dezvoltare socială stabilă, urmate de

integrarea în economia mondială şi de coborârea pragului de sărăcie al ţării.

Specificul metodei propuse constă în implementarea abordării sistemice prin intermediul

metodelor şi modelelor de modificări în cadrul organizaţiei. Modelele de management utilizate

în prezenta teză pe diferite grupe de întreprinderi şi posibilitatea folosirii lor, în funcţie de caracterul

fiecărei grupe, în procesul transformărilor, sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6

Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate în procesul transformărilor de reengineering, pe grupe de întreprinderi investigate

6.1. Metode de argumentare a deciziilor prioritare

Utilizarea efectivă/ dorită a metodelor

pe grupe

Nr crt

Modele şi metode de management

(descriere succintă)

Obiectul cercetării

I II III

1 2 3 4 5 6

1. Arborele decizional Metoda determinării scopului prioritar al acţiunilor, ales din toate variantele posibile

Sunt utilizate unele elemente pentru soluţionarea problemei standard din întreprinderile: “Pielart”S.A., “Acvilin-Grup”SRL, “NiclosCom” SRL, “Cameleon” SRL, “Liatrans-Tur” SRL

1∗

8

5

8

0

2

2. Metoda substituţiilor în lanţ Metodă de calculare a influenţei anumitor factori asupra indicatorului global corespunzător prin intermediul substituţiei succesive a valorii efective a factorului analizat cu menţinerea celorlalţi factori la nivelul de mai înainte.

Utilizarea parţială a metodei la întreprinderile: “Pielart” SRL, “Moldovahidromaş” SA „Senzor” SRL

2

7

1

6

0

0

3. Analiza după principiul Paretto Metodă de diagnosticare strategică a indicatorilor activităţii întreprinderii (volumul producţiei, mărimea beneficiului, cheltuielilor). Principiul Paretto constă în relaţia “80:20”, adică în procesul activităţii, din primele 20% din timpul şi resursele rezervate, sunt realizate 80% din cuantumul rezultatelor

S-au făcut unele încercări de efectuare a analizei la întreprinderile: “Pielart” SA, “TacomaSprout*Sistem” SRL, “Polimercolor” SRL

2

8

1

8

0

2

4. Matricea de plată Metodă de alegere a celei mai avantajoase variante în cazul existenţei probabilităţii de realizare a alternativelor

Nu este utilizată la întreprinderile investigate

0

7

0

3

0

2

5. Metoda sumei globale Metodă aplicată pentru a releva schimbările din tendinţele privind indicatorii de calcul. Esenţa metodei constă în compararea datelor obţinute cu cifra de control stabilită anticipat.

Utilizarea parţială a metodei la întreprinderile: “Polimercolor” SRL, “Mavanex” SRL

1

6

1

7

0

2

6. Graficul lui Gantt Metodă bazată pe indicarea liniei critice a proiectului, exprimată prin succesiunea acţiunilor, care determină durata acesteia.

Folosirea parţială a metodei la întreprinderile: “Tacoma Sprout*Sistem” SRL, “Pielart” SRL, “Polimercolor” SRL

3

8

0

8

0

2

∗

ilarecomandabutilizare

efectivautilizare

Ca să argumenteze mai bine şi din toate punctele de vedere valoarea modelelor şi metodelor

de management recomandate în realizarea transformărilor de reengineering, autorul propune

consolidarea acestui instrumentar după două criterii: aplicarea metodelor de argumentare a

deciziilor prioritare şi a metodelor de argumentare a priorităţilor concurenţiale.

6.2. Metode de argumentare a priorităţilor concurenţiale

Utilitatea efectivă/ dorită a metodelor

pe grupe

Nr crt

Modele şi metode de management

(descriere succintă)

Obiectul cercetării

I II III

1 2 3 4 5 6

1. Cinci forţe concurenţiale Model de presiune concurenţială, sau modelul celor cinci forţe: 1) rivalitatea dintre vânzătorii dinlăuntrul ramurii, 2) încercările firmelor din alte ramuri de a cuceri piaţa inundând-o cu mărfuri-substituenţi, 3) probabilitatea apariţiei potenţialilor concurenţi din interiorul ramurii, 4) posibilitatea furnizorilor de materii prime, ca să-şi impună propriile condiţii, 5) capacitatea cumpărătorilor de a exercita presiune concurenţială asupra vânzătorului

Utilizarea parţială a metodei de către instituţiile bancare, “GB&CO” SRL, “FEC”S.A.

1∗

8

0

8

2

2

2. Lanţurile valorilor Metodă de creare a priorităţii concurenţionale prin optimizarea şi coordonarea relaţiilor exogene, sau optimizarea business-procesului

Se aplică parţial în întreprinderile: “Mavanex”SRL, “GB&Co” SRL, “Moldovahidromaş”SA

2

8

1

8

0

2

3. Outsourcing Metodă de reducere a costului procesului, sporind totodată valoarea lui, prin transferarea unor subdiviziuni sau secţii interne ale întreprinderii, şi a tuturor activelor aferente lor în organizaţia unui prestator de servicii, care propune să presteze un anumit serviciu într-o anumită perioadă la preţul convenit.

Aplicarea parţială a metodei la întreprinderile: “Dercomp–Prim” SRL , “GB&CO” SRL,

„Nicloz Com” SRL

1

8

2

8

0

2

4. Analiza cauză-efect Ischikawa Metodă care permite identificarea cauzelor problemei prin înlănţuirea factorilor

Tentative de utilizare a metodei la: “PielartSA, “Criulagrocom”SRL, “Polimercolor” SRL

3

8

0

8

0

2

5. Profilul echipei eficiente Metodă, care determină cea mai creativă componenţă a echipei prin îmbinarea criteriilor atributive, precum şi a numărului membrilor echipei.

Folosirea unor elemente ale metodei de către B.C. „Fin ComBank” SA, BC „Banca Sociala” SA, „Acvilin Grup” SRL

0

8

1

8

2

2

6. Couching Metodă de evaluare a calităţii personalului, ce contribuie la formarea în modul cel mai eficient a echipelor şi de dezvoltare a organizaţiei cu autoinstruire.

Utilizarea unor elemente ale metodei de către B.C. „Fin ComBank” SA, BC „Banca Sociala” SA, „Acvilin Grup” SRL

0

8

1

8

2

2

∗

ilarecomandabutilizare

efectivautilizare

Dezvoltarea organizaţională şi tehnică a business-proceselor se bazează pe buna pregătire de

realizare a acestor procese şi de adoptare a deciziilor în condiţiile unei situaţii economice instabile,

ce se caracterizează prin multe lacune în sfera producţiei şi frecvente stări de criză. Adoptarea

deciziilor în cadrul reengineering-managementului este o procedură importantă a procesului

managerial. De aceea deciziile manageriale trebuie să se bazeze pe abordarea ştiinţifică şi analiza

detaliată a tuturor variantelor posibile şi pe libertatea opţiunii. Faţă de deciziile de acest gen, în

lucrarea respectivă, sunt prezentate cerinţe, vizând o anumită orientare, argumentare, destinaţie,

directivitate şi asigurare cu resurse.

În capitolul trei al tezei sunt fundamentate, de asemenea, cerinţele faţă de echipa de

reengineering, metodele de constituire, dezvoltare şi apreciere a personalului cu ajutorul

couchingului şi assesmentului, componenţa atributivă (pe roluri) a membrilor echipei, precum şi

faţă de stilul liderismului în organizaţiile contemporane, supuse transformărilor de reengineering.

În afară problemei privind constituirea unui sistem organizaţional adecvat de reengineering,

în capitolul al treilea se acordă atenţie şi problemei creării unui sistem informaţional corporativ

adecvat, care nu automatizează, pur şi simplu, business-procesele de azi aşa “cum sunt”, ci aşa

“cum trebuie să fie”. Ca procedeu de realizare a sarcinilor trasate privind reproiectarea sistemelor,

autorul tezei propune utilizarea mijloacelor CASE (Computer-Aided Software/System Engineering)

şi mijloacelor tehnologiei componenţilor din domeniul reengineeringului business-proceselor.

În prezenta lucrare reengineeringul organizaţiei, nu este interpretat doar ca procedeu de

management utilizat pentru scoaterea organizaţiei din starea de criză, de insolvabilitate şi faliment,

ci şi ca un tip de management al cărui scop este implementarea noilor tehnologii, mărfuri şi servicii,

creşterea priorităţilor concurenţiale, asanarea financiară. Pornind de la modelul de reengineering al

business-proceselor, recomandat de autorul tezei, ce îmbină în mod organic într-un sistem

sociotehnic unic aspectele de ordin organizaţional, inovaţional şi investiţional, se speră că vor fi

soluţionate problemele legate de “osificarea” structurilor manageriale actuale şi de incapacitatea lor

de a se adapta la schimbările produse în mediul exterior.

III.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Trecerea întreprinderilor moldoveneşti la funcţionarea în condiţii de piaţă impune

reformarea activităţii financiar-economice a întreprinderilor. Declinul economic de lungă durată,

accentuat de problemele de ordin juridic, fiscal şi ale economiei externe şi alte probleme ale

funcţionării Statului Republica Moldova, a complicat, în mare măsură, trecerea de la sistemul

administrativ de conducere la sistemul de gospodărire în condiţii de piaţă.

Actualmente, sarcina prioritară a dezvoltării economice a Republicii Moldova constă în

atragerea investiţiilor în întreprinderi, care vor impulsiona creşterea economiei naţionale.

Pentru îmbunătăţirea considerabilă a indicatorilor activităţii financiar-economice a

întreprinderilor, trebuie realizat un complex de măsuri tehnico-organizaţionale în vederea

perfecţionării politicii tehnologice, investiţionale, inovaţionale şi a modelelor de administrare a

businessului, care constituie procesul modificărilor organizaţionale.

În legătură cu aceasta, creşte importanţa elaborării unei metodologii ştiinţific argumentată a

restructurării, sau reorganizării întreprinderilor, care să se sprijine pe utilizarea modelelor şi

metodelor de management, precum şi a metodologiei modelării activităţii financiar-economice.

Una din cele mai eficiente concepţii (abordări) ale reproiectării organizaţiei, în condiţiile

actuale, este reengineeringul business-proceselor, bazat pe tehnologii informaţionale avansate, care

a şi constituit tema cercetării prezentei teze.

Cercetarea efectuată a permis să formulăm următoarele concluzii:

1. Generalizând şi sintetizând sursele teoretice referitoare la tematica abordată, pe parcursul

cercetării efectuate, au fost relevate natura şi principalele particularităţi distinctive ale

reengineeringului business-proceselor:

� Reengineeringul, ca o concepţie nouă a administrării firmei, presupune modificarea

vechiului sistem al întreprinderii în condiţii de turbulenţă sporită;

� Trecerea la business-procese, ca element principal al reengineeringului, este necesară

pentru a modifica structura obişnuită, liniar-funcţională a gestiunii şi a o transforma într-

o structură procesual-orientată;

� Termenul de “reengineering” nu indică atât o singură metodă, clar formulată, cât un

ansamblu de metode, unite prin conceptul (ideea) general de abordare procesuală;

� “Reengineeringul” este opus termenului “engineering”, ca sistem de administrare

unificat prin conceptul de “abordare funcţională”;

� Scopul reengineeringului este creşterea efcienţei întreprinderii prin eliminarea totală a

acelor genuri de activitate care nu creează valoare adăugată. Totodată, diferite servicii

sociale, procese şi sectoare, care, la prima vedere, par să nu creeze această valoare, sunt

considerate importante, datorită faptului că pot crea o atmosferă morală benefică la

întreprindere;

� Obiectivul principal al reengineeringului constă în abordarea clientului prin unicitatea,

utilitatea, confortul mărfii, precum şi prin reducerea duratei business-procesului.

2. Studierea problemelor programului restructurării masive ce a avut loc într-un număr

considerabil de întreprinderi din Republica Moldova, a permis să se tragă concluzia că acest

program a fost adaptat slab la condiţiile locale. Astfel, sume importante investite în restructurare n-

au dat un rezultat pozitiv. Doar potrivit totalurilor proiectului “PILOT”, numărul lucrătorilor s-a

redus cu 45% sau cu 3272 de persoane, au fost declarate falite 7 întreprinderi care la începutul

restructurării funcţionau cu succes. Totodată, costul serviciilor de consultanţă acordate în perioada

respectivă alcătuit circa 780,6 mln. dolari SUA.

3. Schimbarea modelului de management al firmei sub influenţa reengineeringului se

produce prin interconexiunea variabilelor interne: dacă se modifică business-procesele companiei,

se schimbă şi personalul angajat la întreprinderea dată, sarcinile de muncă devin mult mai diverse şi

mai concludente; se produc schimbări în structura managementului: aceasta devine mai plată (cu

mai puţine niveluri), iar rolurile şi atribuţiile colaboratorilor, de asemenea, sunt supuse unor

schimbări serioase. Din cauza acestor schimbări, se modifică şi managementul întreprinderii şi, ca

urmare, se produc schimbări şi în valorile şi convingerile întregului personal.

Modelul de management al firmei, propus în prezenta lucrare, cere ca structura întreprinderii

să fie procesual-orientată, având ca scop studierea şi satisfacerea cerinţelor clientelei, prin aplicarea

unor metode moderne de management şi marketing, ca: outsourcingul, lanţul logistic,

marchendisingul, benchmarkingul. În scopul perfecţionării activităţii unei întreprinderi reorganizate

astfel, după părerea autorului, trebuie iniţiate procesele de conexiune, care vor consta în formarea

echipelor şi liderism prin intermediul couchingului, ca metodă de dezvoltare şi autoperfecţionare.

Acest model de reorganizare a fost propus întreprinderilor investigate.

4. După ce Departamentul Statistică al Republicii Moldova a efectuat un studiu

macroeconomic al informaţiei secundare, s-a constatat existenţa situaţiei de criză atât în unele

întreprinderi, cât şi în ramurile economiei, în general. În opinia noastră, o ieşire din situaţia de criză

poate fi asanarea infrastructurii de piaţă a Moldovei prin aplicarea abordărilor moderne ale

managementului, mai exact, prin reengineeringul business-proceselor – acestui curent nou în

managementul strategic.

5. În prezenta lucrare, sunt analizate problemele cu care se confruntă trei grupe de

întreprinderi, şi anume: întreprinderile industriale mari şi mijlocii, întreprinderile mijlocii şi mici

care activează în sfera comerţului şi sectorului bancar. După părerea noastră, toate cele trei grupe de

întreprinderi joacă un rol de cea mai mare importanţă în dezvoltarea economiei naţionale. În ceea ce

priveşte evoluarea sectorului bancar, putem menţiona că, cu excepţia activităţii de succes a BCA

“Banca Socială” şi BC “FinComBank” SA, şi aici apar numeroase probleme atât privind formarea

echipelor şi liderismului în procesul de reengineering, cât şi reacţia slabă la schimbările din mediul

exterior (reacţia adecvată a acestor bănci la schimbările din mediul exterior nu o dovedesc decât

19% şi, respectiv, 24% din întregul personal). Una din recomandările prezentei teze pentru aceste

organizaţii este ca ele să dezvolte liderismul prin metoda de formare a echipelor.

6. Cercetarea problemelor reengineeringului din cadrul întreprinderilor investigate, a permis

evidenţierea mai multor probleme, care au fost clasificate în câteva categorii:

� Probleme de organizare ale reengineeringului, legate de necesitatea trecerii la structura

adaptivă în baza business-proceselor.

� Probleme determinate de timp, adică implementarea programului de reengineering şi

analiza consecinţelor schimbărilor efectuate în perspectivă scurtă şi de lungă durată.

� Probleme obiectuale şi aspectuale ale reengineeringului business-proceselor,

determinate de opiniile diferite asupra procesului transformărilor, precum şi de

deosebirile dintre cerinţele grupurilor interesate.

� Probleme de ordin socio-cultural, determinate de implementarea liderismului şi a

lucrului în echipă la întreprinderi.

� Probleme tehnice şi tehnologice, legate de importanţa tehnologiilor informaţionale

pentru transformările de reengineering.

7. În rezultatul cercetării efectuate, s-a constatat că majoritatea întreprinderilor din

Republica Moldova nu sunt pregătite de eventualele transformări radicale. Într-o mare măsură,

cauza acestei probleme rezidă în vechiul stereotip de administrare în baza unor reguli, instrucţiuni,

ordine şi dispoziţii rigide. O mare parte a personalului nu lucrează în echipe sau 10-20% din totalul

problemelor sunt soluţionate cu colaboratorii altor subdiviziuni. Întreprinderile, practic nu dispun de

un sistem de liderism, şi numai în unele dintre ele se evidenţiază potenţialii lideri, capabili să

conducă echipa de reengineering al business-proceselor (“Pielart” SA, “Moldavhidromaş” SA,

“Criulagrocom” SRL, “GB&CO” SRL). Iată de ce, se recomandă elaborarea şi implementarea unor

programe de instruire în vederea formării potenţialului de lideri în rândurile conducătorilor

nivelurilor superior, mediu şi inferior.

8. Scopul oricărui proces supus reengineeringului constă în satisfacerea cerinţelor clientului

prin caracterul unic şi calitatea înaltă a produsului sau serviciului prestat. De aceea, în contextul

transformărilor de reengineering, calităţii se acordă o mare importanţă. În această lucrare, sunt

prezentate metodele de evaluare a calităţii în baza principiului Paretto, precum şi diagramei cauză-

efect a lui Ischikawa, care au fost utilizate pentru identificarea problemelor unor întreprinderi

concrete (SRL “Polimercolor”, SA “Pielart”). Analiza problemelor calităţii a ajutat întreprinderilor

respective să soluţioneze probleme mult mai importante şi să reducă rata rebutului (la “Pielart” SA

– cu 4,17%, sau cu 278 de unităţi de producţie în 2 luni ulterioare, la “Polimercolor” SRL – cu

3,28%).

9. Seminarele şi treningurile organizate la întreprinderile investigate au demonstrat o

diferenţă considerabilă între rezultatele testării de pilotaj (143 respondenţi) şi de bază (386

respondenţi), în total, în cadrul prezentei cercetări, fiind antrenaţi 529 de salariaţi din toate grupele

de întreprinderi. Schimbări considerabile s-au produs la atitudinea multor administratori faţă de

organizarea colaboratorilor în echipe, faţă de rolul liderilor neformali în întreprinderile şi în

procesul transformărilor, precum şi conştientizarea rolului couchingului în formarea echipelor şi

identificarea potenţialelor lideri, datorită cărui fapt a fost demonstrat sensul scopurilor

experimentale ale prezentei lucrări.

Reieşind din concluziile expuse mai sus, formulăm următoarele recomandări:

1. Pornind de la concepţia ciclului de viaţă al întreprinderii, proprietarii înteprinderilor

investigate, de regulă, încep a acţiona în momentul declinului (”Farmaco”SA, “Acvilin Grup” SRL,

Tacoma Sprut*Sistem SRL, “Dercomp-Prim” SRL, “Pielart” SA, “Moldavhidromaş” SA), adică

prin a depune eforturile necesare abia în momentul în care întreprinderea se află în stare de criză.

Ţinând seama de concepţia “punctelor critice” a lui R. Wooterman, precum şi a lui L. Griner,

măsurile de reengineering trebuie întreprinse înainte de a se produce criza, obţinând în felul acesta o

economie considerabilă a tuturor resurselor întreprinderii. În acest context, devine importantă

evidenţa particularităţilor ciclului de viaţă al priorităţilor concurenţiale, care exercită o influenţă

dominantă asupra ciclului de viaţă al întreprinderii.

2. Lanţul valorilor, propus de profesorul şcolii Harvard, M. Porter, nu este altceva decât

prototipul business-procesului. Ţinând cont de impactul exercitat de cele cinci forţe concurenţiale,

precum şi optimizând combinarea “genurilor valoroase de activitate”, întreprinderile din Republica

Moldova vor reuşi să realizeze cu şi mai mult succes reengineeringul business-proceselor. Această

recomandaţie se referă la multe întreprinderi din ţară, dar, în primul rând, la întreprinderile care au

devenit obiectul investigărilor (BCA “Banca Socială”, BC “Fincombank” SA, “Mavanex” SRL,

GB&CO” SRL, “Criulagrocom” SRL, “Moldavhidromaş” SA, “FEC” SA).

3. În întreprinderea care a fost supusă reengineeringului, rolul şi importanţa marketingului

cresc considerabil, fenomen condiţionat mai cu seamă de orientarea spre client. Noua concepţie de

marketing orientează spre consumator (privire în afară) într-un mod mai larg, decât înainte (privire

în interior), adică consumatorul este scopul oricărei activităţi, oricărui proces din cadrul

organizaţiei. Pornind de la această situaţie, în prezenta lucrare se propune de a aplica

marchendisingul în contextul reengineeringului, ca metodă al cărei scop nemijlocit este atragerea

clienţilor. Această recomandare se referă în special la întreprinderile comerciale nu prea mari, adică

din grupa a doua a colectivităţii investigate. Asemenea întreprinderi, ca “Acvilin Grup” SRL,

“Cameleon” SRL, “Mavanex” SRL, “Sirma Prista” SRL, deja au început să implementeze cu succes

aceste recomandări, datorită cărui fapt volumul global de vânzări al întreprinderilor respective a

crescut de la 10 la 40% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

4. Concepţia organizaţiei de reţea, care presupune utilizarea colectivă a activelor câtorva

firme (outsourcing), contribuie la organizarea muncii după principiul corporaţiei orizontale. Dată

fiind utilizarea concepţiei outsourcingului, întreprinderilor moldoveneşti (“Dercomp-Prim” SRL,

“Acvilin Grup” SRL, “Pielart” SA) se recomandă să creeze o organizaţie de reţea. Rezultatul

acestor schimbări va fi modificarea filozofiei de marketing, ce se va transforma în concepţie de

administrare a dezvoltării reţelei (Network Marketing) şi a relaţiilor dintre parteneri (Relationship

Marketing).

5. La întreprinderile supuse transformărilor cardinale sub influenţa reengineeringului se

schimbă şi o serie de servicii. De exemplu, serviciul de desfacere a mărfurilor, care activase ca

subdiviziune separată, devine bază iniţială a business-procesului de marketing, sau îşi reduce

dimensiunile ca rezultat al transferării unei părţi de responsabilităţi în business-procesul

partenerului. În acest context de idei, dacă business-procesul se reduce, devine extrem de

importantă abordarea japoneză “exact – la timp”, care, respectând condiţiile de rigoare, trebuie să se

“încadreze” organic în principiul fundamental al business-procesului aprovizionării, sau

marketingului. Ţinând cont de necesitatea unor mijloace suplimentare de comunicaţii, această

inovaţie va ajuta întreprinderilor industriale să reducă atât durata ciclului de producţie, cât şi

stocurile de materie primă de care au nevoie (“Tocoma Sprout*Sistem” SRL, “FEC” SA, “Pielart”

SA).

6. La întreprinderile investigate, în perioada construirii modelelor de reengineering al

business-proceselor, a fost remarcată necesitatea formării echipelor de proiect, a căror misiune

constă în realizarea proiectului de reengineering. Deşi, actualmente, există problema menţinerii

echilibrului dintre rolurile de echipă din întreprinderile investigate, acestea dispun, totuşi, de un

uriaş potenţial pentru propria dezvoltare.

Priorităţile organizaţiei de echipă, recomandată de noi sunt:

� Un grad mai înalt al antrenării personalului în procesul de transformări organizaţionale;

� Transformarea colaboratorilor în adepţi ai misiunii organizaţiei lor, ai valorilor ei, fapt

care ajută la unirea şi întărirea coeziunii salariaţilor, iar spiritul de echipă, la rândul său,

contribuie la creşterea eficienţei activităţii în echipă.

7. Specificul abordării propuse constă în realizarea aplicativă a metodologiei de

reengineering în cadrul întreprinderilor investigate, potrivit situaţiei create şi tendinţelor

schimbărilor prognozate.

Aşadar, concepţia recomandată este bazată pe aplicarea metodelor şi utilizarea modelelor

managementului (arborele scopurilor, lanţul logistic, seria parametrică, tipul de echipă eficientă,

outsourcingul) în calitate de instrumente ale reengineeringului.

Metodele şi modelele propuse urmează să fie utilizate în corelaţie reciprocă, aplicând

abordarea situaţională şi ţinând cont de particularităţile ce s-au constituit în fiecare întreprindere.

8. Reengineeringul business-proceselor prevede că restructurarea sistemului organizaţional-

economic nu poate fi efectuată cu succes, fără crearea unui sistem informaţional corporativ adecvat

(SIC). Prin urmare, SIC nu numai că automatizează, pur şi simplu, business-procesele existente

după principiul “aşa cum este”, ci asigură asistenţa modificărilor sistemului organizaţional-

economic conform principiului “aşa cum trebuie să fie”. În consecinţă, se propune ca reorganizarea

sistemului organizaţional-economic şi proiectarea sistemului informaţional-economic să fie

efectuate, practic, concomitent.

9. În procesul reengineeringului unui şir de întreprinderi de acelaşi tip, sunt elaboraţi anumiţi

componenţi-tip ai business-proceselor şi business-regulile conexării lor, care, ulterior, pot fi

utilizate nemijlocit sau modernizate în cadrul tehnologiei componenţilor BPR. Sensul acestei

tehnologii se rezumă la faptul că structura efectivă a business-proceselor şi sistemul informaţional

corporativ adecvat sunt asamblate din elemente componente tip gata, care sunt ajustate la

particularităţile obiectivului economic. În prezenta lucrare, sunt propuse variante ale acestei

metodologii – programe specializate, recomandate atât micilor întreprinderi comerciale de tipul

firmelor “Logistic-depozit”, “Folio”, cât şi marilor întreprinderi de producţie: “Galactica”, “Fregat”,

“Laguna”, “Parus”. În asemenea cazuri, sarcina echipei de reengineering va consta în alegerea celei

mai adecvate cerinţelor întreprinderii variante sau combinaţii de variante de organizare a business-

proceselor şi adaptării lor. Utilizând această tehnologie a componenţilor, costul mare al proiectului

de reengineering va fi optimizat.

10. Unul din principiile menţinerii în funcţiune a proiectului de reengineering constă în

finanţarea lui, adică în asigurarea unui buget propriu. Studierea bazei legislative în domeniul

investiţiilor Republicii Moldova a demonstrat că, odată cu aprobarea în 1992 a Legii “Cu privire la

investiţii străine”, a fost făcută o tentativă destul de serioasă pentru crearea unei astfel de baze şi,

dacă vom exclude modificările şi completările ulterioare, aceasta ar fi contribuit, într-o oarecare

măsură, la atragerea investitorilor în ţara noastră. Principala problemă care există, însă, în prezent

constă în lipsa de atractivitate a obiectivelor economiei naţionale pentru cetăţenii străini dată fiind

incompetitivitatea producţiei fabricate şi a serviciilor prestate de întreprinderile moldoveneşti.

Pentru însănătoşirea economiei ţării, a devenit oportună efectuarea unei restructurări, care să

aibă o orientare mai cardinală spre noile schimbări, decât a fost cea din perioada post-perestroica –

adică să se realizeze reengineeringul business-proceselor.

În felul acesta, pe de o parte, atragerea investiţiilor străine, graţie legislaţiei reînnoite, va

permite implementarea proiectelor investiţionale, după care, întreprinderile economiei naţionale, pe

de altă parte, vor deveni atractive pentru noi investitori, fapt ce va favoriza ameliorarea întregii

situaţii macroeconomice a ţării.

11. Cercetările efectuate referitoare la programul restructurării masive, petrecută în perioada

1995-2000, au permis relevarea deficienţelor sale vizibile, din a căror cauză multe întreprinderi

reorganizate aşa şi nu şi-au revenit din criză.

Problemele actuale trebuie soluţionate cu ajutorul noilor metode, ţinând totodată seama de

condiţiile locale. De aceea, programul de reengineering urmează să satisfacă următoarele cerinţe:

� Adaptarea metodologiei străine a transformărilor, a modelelor şi metodelor de

management la condiţiile Republicii Moldova.

� Luarea obligatorie în calcul a particularităţilor mentalităţii cetăţenilor noştri, organizarea

treningurilor şi seminarelor în scopul adaptării personalului la schimbările

organizaţionale.

� Refacerea şi dezvoltarea bazei sociale din întreprinderile autohtone, ce va contribui la

creşterea încrederii angajaţilor în protecţia socială asigurată de angajatorul lor, ceea ce

este un serios factor de motivare a personalului.

� Implementarea totală (după necesitate) a tehnologiilor informaţionale în întreprinderile

supuse reengineeringului.

� Dezvoltarea întreprinderilor pe baza reengineeringului inovaţional.

Specificul proiectului de reengineering propus aici, ca o alternativă a managementului

tradiţional al schimbărilor, în opinia noastră, corespunde în cea mai mare măsură concepţiei de

reengineering eficace, sau condiţiilor impuse de mediul exterior din secolul a XXI-lea.

IV. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Bilaş L., Dorogaia I. „Reengineeringul sau adaptarea organizaţiei la schimbări”. Rev. Economica, nr.2 (36), ASEM, Chişinău, 2002, p.47-52 (0,44 c.a.)

2. Dorogaia I. „Реинжиниринг организации в условиях глобализации бизнеса”. Simpozion internaţional „Problemele regionale în contextul procesului de globalizare” 9-10 octombrie 2002, ASEM, p.98-100 (0,25 c.a.)

3. Dorogaia I. „Reengineeringul ca factor efectiv al marketingului la întreprinderile din Republica Moldova”. Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 18-19 aprilie 2003, ediţia I, ASEM, Chişinău, p.31-33 (0,31 c.a.)

4. Dorogaia I., Reengineeringul business – proceselor: noţiuni generale, Rev. Economica, nr.1 (45), ASEM, Chişinău,2004 p.34-36 (0,28 c.a)

5. Dorogaia I., Calitatea în contextul reengineeringului business-proceselor, Simpozion internaţional al tinerilor cercetători (29-30 aprilie2004) vol. I, ediţia II-a, ASEM, Chişinău,2004,p.88-90 (0,28 c.a.)

6. Dorogaia I., Снабжение как объект реинжиниринга бизнес – процессов, Dimensiunile managementului aprovizionării în contextul economiei contemporane (conferinţa internaţională 14-15 mai 2004), vol.II, ASEM, Chişinău, 2004, p.95-101 (0,35 c.a.)

7. Dorogaia I., Создание команды – ключ к успеху реинжинирингового проекта, Simpozion internaţional „Integrarea europeană şi competitivitatea economică” (23-24 septembrie 2004), vol.3, ASEM, Chişinău,2004 p.65-67 (0,29 c.a.)

8. Dorogaia I., Реинжиниринг в основе реструктуризации промышленных предприятий, Revista Economie şi Sociologie, nr.3, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 2005, p.77-88 (0,71 c.a.)

9. Dorogaia I., Hrişeva I., Бизнес – процессы как объект оперативного планирования, Revista Economie şi Sociologie, nr.3, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 2005, p.99-112 (0,82 c.a.)

АННОТАЦИЯ

диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему:

«ПРОБЛЕМЫ РЕИНЖИНИРИНГА БИЗНЕС - ПРОЦЕССОВ В СОЗДАНИИ ЭФФЕКТИВНОЙ СИСТЕМЫ МЕНЕДЖМЕНТА НА ПРЕДПРИЯТИЯХ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА» Настоящее диссертационное исследование посвящено разработке концептуальных

аспектов реинжиниринга бизнес – процессов в контексте современных теорий

организационных преобразований, определению основных проблем реинжиниринга, с

которыми встречаются предприятия национальной экономики на данном этапе развития, а

также поиску методов и моделей разрешения выявленных проблем и обоснованию их

использования в условиях обострившейся конкурентной борьбы, динамичности

происходящих изменений и глобализации экономики. Работа раскрывает сущность и

особенности реинжиниринга бизнес- процессов как эффективного подхода, позволяющего

перепроектировать основные бизнес – процессы предприятия и, тем самым, кратно

увеличивать результаты его деятельности, а также удовлетворять основному требованию

реинжиниринга и современных концепций менеджмента и маркетинга – завоевывать

клиента путем уникальности предложенного товара или услуги.

В работе проведены исследования, выявившие основные проблемы предприятий

республики, находящихся на современном этапе развития, а также проблемы проводимой

ранее программы реструктуризации молдавских предприятий, не приведшей к

существенным улучшениям их деятельности. Обоснованы выводы о необходимости

создания на предприятиях, подвергающихся преобразованиям, проектных команд, логично

балансирующих основные групповые роли, во главе с лидером. А также рассмотрены

особенности применения различных моделей и методов менеджмента в контексте

реинжиниринговых преобразований. Большое значение уделено применению

информационных технологий, как основе проведения реинжиниринга, а также

инновационным и инвестиционным процессам, представляющим основу привлекательности

экономического климата Республики Молдова.

Интегрированный подход к методам и моделям менеджмента в процессе

реинжиниринга, предложенный в настоящей диссертационной работе может быть применен

на практике к предприятиям различных сфер деятельности и масштабов.

Рекомендации диссертанта по решению исследованных в настоящей работе проблем

могут быть использованы при разработке учебных пособий, программ, текстов лекций, а

также семинаров и тренингов по исследуемой теме в системе консалтинга.

ANNOTATION

Of the thesis for obtaining the scientific title of Doctor in Economic Sciences

on the subject:

The Problems of Business Process Reengineering in Creation of Efficient

Management System for Enterprise

The present scientific research is dedicated to the elaboration of concept aspects of business

process reengineering in the context of contemporary theories of organizational changes, to the

determination of the main reengineering problems encountered by national enterprises today and

also to the search of methods and models of revealed problems’ solution and justification of their

use in the conditions of competition aggravation, dynamism of existing changes and globalization

of economy. The study discloses the essence and characteristics of business process reengineering

as an effective way of redeveloping of the main business process of enterprise and by this, n-fold

increasing of the results of its activity as well as of satisfying of the basic requirement of

reengineering and of the modern management and marketing concepts in order to win a customer

by offering unique good or service.

Conducted research revealed the main problems of national enterprises going through present

stage of development as well as the problems of carried earlier unsuccessful restructuring programs

of national enterprises. It justified the conclusions on the need to form a project team with logically

balanced group roles headed by the leader on the enterprises that undergo transformation. The

particularities of different management models and methods application in the context of

reengineering changes are also discussed. Significant attention is paid to the information

technology application as a basis for reengineering conduction as well as to innovation and

investment processes as background of the Republic of Moldova economic environment attraction.

The integrated approach to the management methods and models in the reengineering process

proposed in the present scientific thesis could be applied in practice for the enterprises from

different sphere or scale of business.

Recommendations of thesis’ author for the studied problems solution could be used during study

guide, syllabus, text lectures elaboration as well as during seminars and trainings on the present

theme in consulting system.