Influenţa Standardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public

şi contabilitatea de angajamente

Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public reprezintă o etapă importantă

a reformei contabilităţii în sectorul public. Iniţiativa acestei reforme a sistemului contabil

public se datorează Federaţiei Internaţionale a Contabililor(IFAC-International

Federation of Accountants). IFAC este formată din 159 de membrii din toate zonele

globului , reunind mai mult de 2,5 milioane de contabili care lucrează în serviciul public,

industrie, comerţ şi educaţie. Nici o altă organizaţie profesională din lume în domeniul

financiar-contabil şi puţine alte organizaţii profesionale au suportul internaţonal larg ce

caracterizează IFAC.

Astfel, adoptarea de către IPSASB(The International Public Sector Accounting

Standards Board) a Standardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public, a

reprezentat o măsură de armonizare contabilă internaţională. IPSASB( fostul Comitet

pentru Sectorul Public) este un organism format în cadrul IFAC şi are ca scop

promovarea şi dezvoltarea standardelor contabile pentru entităţile publice. Obiectivul

final al acestui organism este acela de facilita schimbul de informaţii între profesioniştii

contabili din domeniul public, de a răspunde cerinţelor organizaţiilor naţionale, regionale,

locale sau agenţiilor guvernamentale, concomitent cu promovarea unor programe

educaţionale sau de cercetare în domeniul public.

IPSASB se străduieşte să vină în întâmpinarea nevoii de informaţie, în

conformitate cu rapoartele financiare şi de audit naţionale, regionale, ale agenţiilor

guvernamentale sau ale componentelelor pe care le deservesc. Se străduiesc să răspundă

acestor nevoi prin dezvoltarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru

Sectorul Public stabilind cerinţele pentru rapoartele financiare anuale. IPSAS-urile

reprezintă cea mai bună practică internatională cu privire la rapoartele financiare pentru

entităţile din sectorul public. În multe jurisdicţii, aplicarea cerinţelor IPSAS-urilor va

spori încrederea şi transparenţa rapoartelor financiare pregătite de către Guverne şi

Agenţiile lor.

De asemenea, IPSASB a încurajat în permanenţă tările membre să adopte

Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public(IPSAS), chiar mai mult decît atât

1

să elaboreze standarde naţionale proprii. Importanţa Standardelor de Contabilitate

pentru Sectorul Public(IPSAS) rezidă în faptul că vor asigura trecerea de la

contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente pentru sectorul public, cu

consecinţe favorabile pentru patrimoniul public în general şi fondurile publice, în special.

Tranziţia de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente este de durată, fiind

eşalonată pe parcursul a mai multe exerciţii bugetare în fiecare ţară în parte. Astfel,

Marea Britanie aplică contabilitatea de angajamente încă din anul 1995 şi cu caracter

experimental anumite standarde IPSAS.

Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public au ca punct de plecare

Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(International Financial Reporting

Standards-IFRS). Acestea au fost discutate şi analizate de către specialiştii în domeniu,

deşi majoritate statelor europene prezintă particularităţi şi probleme diverse cu privire la

modul de adoptare a normelor contabile internaţionale. În general, statele europene

dispun în momentul prezent de două seturi de norme contabile, acestea fiind: standardele

contabile naţionale şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară(International

Financial Reporting Standards-IFRS). În accepţiunea Consiliului pentru Standardele

Internaţionale de Contabilitate(IASB)1, sistemul de raportare financiară reprezintă o

condiţie esenţială în vederea dezvoltării economice. Astfel, standardele de raportare

financiară, standardele de audit şi etica profesională conferă un plus de credibilitate

informaţiei financiare, stimulând în acest fel creşterea investiţiilor, stabilitatea şi

dezvoltarea economică în general.

De aceea, la dezvoltarea IPSAS-urilor trebuie avute în vedere următoarele

elemente:

- declaraţiile şi–opiniile IASB;

- experienţa autorităţilor naţionale de reglementare;

- opiniile organizaţiilor profesionale de contabilitate;

- alte organizaţii interesate în raportările financiare, contabile şi auditul sectorului

public.

1 IASB este un organism constituit în anul 2001 pentru elaborarea IFRS. IASB a înlocuit IASC(International Accounting Standard Committee) care a elaborat IAS(International Accounting Standards)

2

Ca urmare, IPSASB încurajează adoptarea Standardelor de Contabilitate

pentru Sectorul Public şi armonizarea prevederilor legislaţiilor naţionale ale ţărilor

membre cu prevederile internaţionale. Pe plan internaţional se remarcă o asemănare a

prevederilor cuprinse în Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public şi

Standardele Internaţionale de Contabilitate(IAS).

In prezent, Guvernele şi celelalte entităţi din sectorul public aplică diferite practici

financiare şi în multe ţări nu există standarde, mai precis, acestea fie sunt incipiente şi

trebuie dezvoltate sau pot fi aplicate numai în cazul unor anumitor tipuri de entităţi din

sectorul public.

De aceea, IPSASB elaborează o serie de materiale incluzând:

standardele

instrucţiuni de aplicare

studii si

lucrări ocazionale.

Obiectivele IPSASB sunt de a dezvolta programele menite să perfecţioneze

managementul financiar şi contabilitatea sectorului public, inclusiv dezvoltarea

standardelor contabile şi promovarea lor pe scară largă.

În prezent au date publicităţii un număr de 21 de IPSAS-uri, după cum urmează:

IPSAS 1 - Presentation of Financial Statements

IPSAS 2 - Cash Flow Statements

IPSAS 3 - Net Surplus or Deficit for the Period, Fundamental Errors and Changes in Accounting Policies

IPSAS 4 - The Effects of Changes in Foreign Exchange Rates

IPSAS 5 - Borrowing Costs

IPSAS 6 - Consolidated Financial Statements and Accounting for Controlled Entities

IPSAS 7 - Accounting for Investments in Associates

IPSAS 8 - Financial Reporting of Interests in Joint Ventures

IPSAS 9 - Revenue from Exchange Transactions

IPSAS 10 - Financial Reporting in Hyperinflationary Economies

IPSAS 11 - Construction Contracts

IPSAS 12 - Inventories

IPSAS 13 - Leases

IPSAS 14 - Events After the Reporting Date

3

IPSAS 15 - Financial Instruments: Disclosure and Presentation

IPSAS 16 - Investment Property

IPSAS 17 - Property, Plant and Equipment

IPSAS 18 - Segment Reporting

IPSAS 19 - Provisions, Contingent Liabilities and Contingent Assets

IPSAS 20 - Related Party Disclosures

IPSAS 21 - Impairment of Non-Cash generating Assets

Analizând IPSAS-urile de mai sus remarcăm că au fost păstrate denumirile ale

unor IAS-uri, ceea ce demonstrează şi importanţa acestora. Astfel, similitudinea se

regăseşte sub forma informaţiilor prezentate în tabelul de mai jos:

Prezentarea comparativă a IPSAS-urilor şi IAS-urilor

IPSAS IAS

IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare(

Presentation of Financial Statements)

IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare

IPSAS 2 Situaţia privind fluxul de

numerar(Cash Flow Statements)

IAS 7 Situaţiile fluxurilor de numerar

IPSAS 4 Efectele modificărilor ratei de

schimb valutar(The Effects of Changes in

Foreign Exchange Rates)

IAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de

schimb valutar

IPSAS 5 Costurile împrumuturilor

(Borrowing Costs)

IAS 23 Costurile îndatorării

IPSAS 6 Situaţii financiare consolidate şi

contabilitatea unităţilor subordonate

(Consolidated Financial Statements and

Accounting for Controlled Entities)

IAS 27 Situaţii financiare consolidate şi

separate

IPSAS 10 Raportarea financiară în

economiile hiperinflaţioniste (Financial

Reporting in Hyperinflationary Economies)

IAS 29 Raportarea financiară în

economiile hiperinflaţioniste

4

IPSAS 11 Contracte de construcţii

(Construction Contracts)

IAS 11 Contracte de construcţii

IPSAS 12 Stocuri(Inventories) IAS 2 Stocuri

IPSAS 13 Leasing(Leases) IAS 17 Leasing

IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei

bilanţului(Events After the Reporting Date)

IAS 10 Evenimente ulterioare datei

bilanţului

IPSAS 15 Instrumente financiare:

prezentare şi descriere (Financial

Instruments: Disclosure and Presentation)

IAS 32 Instrumente financiare: prezentare

şi descriere

IPSAS 16 Investiţii imobiliare(Investment

Property)

IAS 16 Imobilizări corporale

IPSAS 18 Raportarea pe

segmente(Segment Reporting)

IAS 14 Raportarea pe segmente

IPSAS 19 Provizioane, datorii şi active

contingente (Provisions, Contingent

Liabilities and Contingent Assets)

IAS 37 Provizioane, datorii şi active

contingente

IPSAS 20 Raportarea financiară a

tranzacţiilor cu părţi affiliate (Related Party

Disclosures)

IAS 24 Prezentarea informaţiilor referitoare

la tranzacţiile cu părţi afiliate

Analizând tabelul de mai sus constatăm tendinţa generală din domeniul

contabilităţii, care se manifestă în special prin eforturile de a asigura un cadru comun,

agreat la nivel internaţional, de reflectare a operaţiunilor economice în contabilitate,

precum şi de întocmire şi prezentare a informaţiei contabile. Toate acestea conduc la

furnizarea unei informaţii financiar-contabile pertinente, relevante şi credibile, care să

ofere siguranţă investitorilor, creditorilor, salariaţilor, instituţiilor publice, agenţiilor

guvernamentale, precum şi altor utilizatori interesaţi.

Trecerea la contabilitatea de angajamente este utilă atât pentru responsabilitatea

publică, cât şi pentru adoptarea deciziilor în procesul managerial. Raportările financiare

întocmite pe baza angajamentelor permit utilizatorilor:

5

Evaluarea responsabilităţii la nivelul tururor resurselor pe care entitatea le

gestionează, precum şi modul de utilizare al acestor resurse;

Evaluarea performanţelor, poziţiei financiare şi fluxurilor de trezorerie ale

entăţilor publice

Luarea deciziilor în legătură cu furnizarea resurselor sau promovarea de

noi activităţi.

Conform recomandărilor IPSASB, o entitatea publică aflată în proces de tranziţie

de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente trebuie să facă menţiuni în

notele la situaţiile financiare anuale cu privire la măsurile legislative sau prevederile

naţionale referitoare la informaţiile specifice. De asemenea, o entitate publică care aplică

IPSAS-urile trebuie să menţioneze acest lucru, conform prevederilor IPSAS 1

Presentation of the Financial Statements.

Obiectivul acestui standard este de a stabili baza pentru prezentarea situaţiilor

financiare cu scop general, pentru a asigura comparabilitatea, atât cu situaţiile financiare

ale entităţii publice pentru perioadele precedente, cât şi cu situaţiile financiare ale altor

entităţi.

Pentru a realiza acest obiectiv, IPSAS 1-Prezentarea Declaratiilor Financiare,

prevede considerente generale pentru prezentarea situaţiilor financiare, recomandări

pentru structura acestora, precum şi cerinţe minime pentru conţinutul situaţiilor

financiare. Recunoaşterea, evaluarea şi evidenţierea tranzacţiilor şi evenimentelor

specifice sunt tratate în alte IPSAS-uri.

Dr. Luminiţa Ionescu Bază legală: Legea finanţelor publice nr. 500/ 2002, Monitorul Oficial al României, PARTEA I, Nr. 597 din 13 august 2002 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată MO nr. 48 din 14 ianuarie 2005 OMFP nr. 1753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv, MO nr. 1174 din 13 decembrie 2004

www.ifac.org/PublicSector- International Public Sector Accounting Standards (IPSASs) www.fmi.ro - Memorandum cu privire la politicile economice si financiare ale guvernului României în prioada 2001 - 2002

6

7