INTRODUCERE

IPSAS-urile reprezintă cea mai bună practică internatională de raportare financiară pentru

entitătile din sectorul public. Ele se aplică situatiilor financiare de uz general întocmite pe baza

contabilitătii de angajamente si contabilităŃii de casă, după caz. In multe cazuri, aplicarea cerintelor

IPSAS-urilor va duce la o crestere a gradului de încredere si transparentă a rapoartelor financiare

întocmite de către guverne si agentiile lor.

Aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate prin recurgerea la raţionamentul

profesional îi oferă specialistului contabil puteri sporite, fiind în acelaşi timp şi o sursă suplimentară de

responsabilitate. În condiţiile aplicării standardelor internaţionale de contabilitate, un contabil iscusit

este acela care, prin raţionamentul profesional, obţine situaţii financiare utile şi credibile atât pentru

investitori, cât şi pentru celelalte categorii de utilizatori.

În cadrul Uniunii Europene, cât şi pe plan internaţional există o preocupare continuă de

normalizare şi armonizare a sistemelor contabile, pentru a crea o manieră procedurală unitară de

înregistrare care să asigure fluiditatea operaţiunilor financiare între state.

Armonizarea sistemelor contabile şi a întocmirii situaţiilor financiare s-a realizat şi continuă să

se desfăşoare de-a lungul unui proces etapizat destinat să răspundă cât mai bine cerinţelor diferitelor

stadii ale dezvoltării economico-sociale la nivelul ţărilor, grupelor de state şi pe plan internaţional.

Uniunea Europeană a elaborat standardele de contabilitate anuale şi situaţiile financiare al căror

conţinut juridic, economic şi financiar a fost concentrat în aşa numitele „Directive”, care au fost

încorporate în legislaţia proprie de către fiecare stat membru al U.E. Standardele europene de

contabilitate sunt prezentate în “Directiva a IV-a”, elaborată la 25 iulie 1978 şi revizuită la 8 noiembrie

1990, care se referă la coordonarea dispoziţiilor naţionale referitoare la structura şi conţinutul conturilor

anuale, la raportul de gestionare, normele de evaluare a elementelor patrimoniale şi publicarea acestor

documente pentru societăţile de capitaluri.

1.Prezentarea situatiilor financiare

Situatiile financiare cu scop general trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei

financiare a unei societati la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile unei categorii largi

de utilizatori. In functie de natura si dimensiunea evenimentelor ce au loc intre data bilantului si data la

1

care sunt semnate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse in situatiile

financiare sau prezentate in notele la situatiile financiare. Utilizatorii vor fi interesati sa aiba acces la

aceste informatii deoarece deciziile pe care le iau cu privire la societatea respectiva sunt afectate de

acestea.

Valorile ce trebuie incluse sau prezentate in situatiile financiare cu scop general se stabilesc

utilizandu-se rationamente profesionale. Aceste decizii vor fi fundamentate pe anumiti factori ca de

exemplu, cat de semnificative sunt informatiile si daca acestea trebuie prezentate separat fie in bilant,

fie in contul de profit si pierderi, fie in notele la situatiile financiare, precum si cat de interesati sunt

utilizatorii situatiilor financiare sa aiba acces la aceste informatii, chiar daca acestea pot sa nu se refere

la tranzactii de valoare.

Este important sa se inteleaga:

a. principiile si considerentele ce stau la baza politicilor contabile;

b. distinctia curent / imobilizat (pe termen lung) si cum se aplica aceasta distinctie la

intocmirea bilantului;

c. principalele prevederi ale IAS 1 in ceea ce priveste intocmirea bilantului si a contului de

profit si pierdere;

d. ce informatii trebuie prezentate in bilant si in contul de profit si pierdere si / sau in

notele la situatiile financiare.

2.Principii contabile

IAS 1 cere prezentarea tuturor politicilor contabile semnificative care sunt utilizate la

intocmirea situatiilor financiare. De asemenea, indica unele principii care stau la baza tuturor aspectelor

privind politica contabila:

Principiul continuitatii activitatii - situatiile financiare trebuie intocmite pornind de la

presupunerea ca entitatea isi va continua activitatea in viitor (mai putin daca acest lucru este in mod

clar neadecvat, si in aceasta situatie trebuie prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si

continue activitatea pe baza principiului continuitatii activitatii).

Principiul consecventei - modul de prezentare si clasificare a diferitelor elemente din

situatiile financiare trebuie mentinut de la o perioada la alta.

Contabilitatea de angajamente - tranzactiile si evenimentele trebuie recunoscute

atunci cand acestea se produc (si nu atunci cand se primeste sau se plateste numerarul) si raportate in

perioadele aferente.

2

Pragul de semnificatie - un element este semnificativ si trebuie prezentat daca poate

influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare.

Cumularea / compensarea - fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod

separat in situatiile financiare: elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate.

Acestea sunt discutate in continuare in paragrafele 23-37 din IAS 1 si sunt in conformitate cu

acele principii stabilite in sectiunea 5 din volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a

IV-a a CEE si cu IAS.

Mai mult, acolo unde nu exista cerinte specifice ale IAS privind politica contabila ce trebuie

aplicata unui anumit element, conducerea trebuie sa selecteze politicile contabile care sa asigure faptul

ca situatiile financiare ofera informatii care sunt:

relevante pentru nevoile decizionale ale utilizatorilor; si

credibile , in sensul ca:

o reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii;

o reflecta substanta economica a evenimentelor si tranzactiilor si nu doar forma lor

juridica;

o neutre ( adica nepartinitoare);

o sunt prudente (adica estimarea valorilor incerte se face cu precautie, astfel incat activele

sau veniturile nu sunt supraevaluate, iar datoriile sau cheltuielile nu sunt subevaluate); si

o sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Enunturile de mai sus sunt de asemenea in conformitate cu principiile enuntate in sectiunea 5

din volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS.

Bilant - distinctia curent /imobilizat (termen lung)

In conformitate cu IAS 1, intreprinderile trebuie sa determine, pe baza naturii operatiunilor pe

care le desfasoara, daca sa prezinte sau nu in bilant activele curente, activele imobilizate, datoriile

curente si cele pe termen lung, clasificate separat. Cu toate acestea, volumul de Reglementari contabile

armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca acestea sa fie clasificate si raportate separat in

bilant.

Trebuie notat faptul ca, daca exista active sau datorii ce combina sume asteptate a fi recuperate

sau achitate atat inainte cat si dupa 12 luni de la data bilantului, valorile ce se asteapta a fi recuperate

sau achitate dupa mai mult de 12 luni trebuie prezentate.

Active curente In conformitate cu IAS 1 un activ este clasificat ca activ curent atunci cand:

3

se asteapta a fi realizat, sau este detinut pentru consum sau vanzare, pe parcursul ciclului

de exploatare normal al intreprinderii; sau

este detinut, in principal, in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi

realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; sau

reprezinta numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta perioada de timp dintre momentul achizitiei

materiilor prime utilizate intr-un proces de productie si momentul finalizarii acestui proces in numerar.

In practica, toate stocurile, platile in avans pentru stocuri si creantele comerciale sunt, in mod

normal, incluse in categoria activelor curente, chiar daca nu se preconizeaza a fi realizate in termen de

12 luni de la data bilantului. Daca exista creante si stocuri ce nu se asteapta a fi realizate in termen de

12 luni de la data bilantului, valoarea acestora trebuie prezentata separat. Aceasta este relevant, de

exemplu, in cazul stocurilor de vinuri si bauturi spirtoase, pentru care procesul de maturare este de

lunga durata.

Asa cum s-a mentionat mai sus, numerarul sau echivalentele de numerar a caror utilizare nu este

restrictionata trebuie tratate ca active curente. Numerarul si echivalentele de numerar a caror utilizare

este restrictionata trebuie tratate ca active imobilizate.

Datorii curente In conformitate cu IAS 1 o datorie este clasificata ca fiind curenta atunci cand:

se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;

sau

este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

3.Tratamentul contabil

Principiul de baza este ca activele curente trebuie evaluate, in mod normal, la minimul dintre

cost si valoarea realizabila neta.

Activele imobilizate sunt, in mod normal, inregistrate la cost sau la valoarea reevaluata minus

orice amortizare cumulata sau provizioane pentru depreciere. Amortizarea implica extinderea costului

capitalului (sau a valorii reevaluate) a unui activ minus valoarea lui reziduala pe durata estimata de

viata utila.

Momentul recunoasterii Recunoasterea initiala are loc atunci cand:

este probabil ca vor fi generate de sau catre intreprindere beneficii economice viitoare

asociate activului (sau datoriei); si

costul activului (sau datoriei) poate fi evaluat cu o certitudine rezonabila.

Situatii financiare

4

IAS 1 cere prezentarea urmatoarelor situatii financiare:

Bilant;

Cont de profit si pierdere;

Situatia modificarilor capitalurilor proprii;

Situatia fluxurilor de numerar; si note explicative

Structura bilantului, a contului de profit si pierdere si a situatiei modificarilor capitalurilor

proprii este reglementata de IAS 1 (vezi mai jos) si de volumul de Reglementari contabile armonizate

cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS. Situatia fluxurilor de numerar este reglementata de IAS 7.

In situatiile financiare trebuie prezentate cifre comparative pentru toate informatiile numerice,

mai putin in cazul in care un IAS permite neprezentarea lor.

Bilantul

Informatii ce trebuie prezentate in bilant

IAS 1 prescrie minimul de elemente care trebuie sa apara in bilant. Acestea sunt:

a. imobilizari corporale

b. active necorporale

c. active financiare, mai putin valorile de la punctele (d), (f) si (g)

d. investitii contabilizate utilizandu-se metoda punerii in echivalenta

e. stocuri

f. creante comerciale si similare

g. numerar si echivalente de numerar

h. datorii comerciale si similare

i. datorii si active fiscale in conformitate cu IAS 12

j. provizioane

k. datorii pe termen lung purtatoare de dobanda

l. interes minoritar (numai pentru situatii financiare ale grupului)

m. capital emis si rezerve.

Conformitatea cu formatul de bilant stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate

cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerinte.

Informatii ce trebuie prezentate in bilant sau in note

Rationamentele privind prezentarea separata in bilant a altor elemente au la baza 3 criterii:

5

1. natura si lichiditatea activelor precum si pragul lor de semnificatie conducand la

prezentarea separata a fondului comercial si a activelor provenind din cheltuielile de dezvoltare, a

activelor monetare si nemonetare, precum si a activelor curente si a celor imobilizate.

2. functia activelor in cadrul intreprinderii conducand la prezentarea separata a activelor

financiare si de exploatare, a stocurilor, a creantelor, numerarului si a echivalentelor de numerar.

3. suma, natura si delimitarea in timp a datoriilor conducand la prezentarea separata a

datoriilor purtatoare si nepurtatoare de dobanda si a provizioanelor, clasificate in curente si pe termen

lung.

IAS 1 cere unei intreprinderi sa prezinte alte subclasificari ale elementelor-randuri prezentate

intr-o maniera corespunzatoare activitatii intreprinderii. Astfel de subclasificari posibile sunt discutate

in paragraful 73 din IAS 1. De fapt, volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a

a CEE si cu IAS cere prezentarea unor astfel de subclasificari.

IAS 1 cere subclasificari specifice pentru capitalul social: o intreprindere trebuie sa prezinte in

bilant sau in note, pentru fiecare clasa de capital social:

a. numarul de actiuni subscrise

b. numarul de actiuni emise si varsate integral si emise dar nevarsate integral;

c. valoarea nominala pe actiune sau sa precizeze faptul ca actiunile nu au valoare nominala

d. o reconciliere a numarului de actiuni existente la inceputul si la sfarsitul anului

e. drepturile, preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile asupra

repartizarii dividendelor si rambursarii capitalului

f. actiunile in intreprindere detinute de intreprinderea insasi sau de filiale sau societati

asociate ale intreprinderii, si

g. actiunile rezervate pentru emitere in baza optiunilor de conversie si contractelor de

vanzare, inclusiv termenele si sumele.

Cont de profit si pierdere

Informatii ce trebuie prezentate in contul de profit si pierdere

IAS 1 cere ca cel putin urmatoarele elemente randuri sa fie incluse in contul de profit si

pierdere:

a. venitul;

b. rezultatele din activitatea de exploatare;

c. costurile de finantare;

6

d. partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si asocierilor in

participatie contabilizata prin metoda punerii in echivalenta;

e. cheltuielile fiscale;

f. profitul sau pierderea din activitatile curente;

g. elemente extraordinare;

h. interesul minoritar;

i. profitul net sau pierderea neta a perioadei.

Alte elemente-randuri, titluri si subtotaluri sa fie incluse in contul de profit si pierdere daca este

necesar sa se explice elementele de performanta ale intreprinderii.

Conformitatea cu formatul contului de profit si pierdere stabilit in volumul de Reglementari

contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor

cerinte.

Informatii ce trebuie prezentate fie in contul de profit si pierdere, fie in note

IAS 1 cere ca o intreprindere sa prezinte fie in contul de profit si pierdere, fie in note o analiza a

cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinatia lor in cadrul

intreprinderii. Volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere

ca aceasta analiza sa se faca in functie de natura cheltuielilor si sa fie inclusa in contul de profit si

pierdere. Conformitatea cu prevederile volumului de Reglementari contabile armonizate cu directiva a

IV-a a CEE si cu IAS va satisface in mod normal cerintele IAS.

In note pot fi prezentate detalii suplimentare. De exemplu, art. 5.62 din Reglementarile

contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere prezentarea urmatoarelor valori din

contul de profit si pierdere:

chirii si cheltuieli generate de contractele de leasing operational;

onorarii de audit;

profiturile si pierderile generate de vanzarea sau cedarea imobilizarilor corporale.

Situatia modificarilor capitalurilor proprii

Informatii ce trebuie prezentate in situatia modificarilor capitalurilor proprii

Atat IAS 1, cat si Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cer,

ca minim, includerea in situatia modificarilor capitalurilor proprii a urmatoarelor elemente-randuri:

a. profitul net sau pierderea neta a perioadei;

b. fiecare element de castig sau pierdere recunoscut in mod direct in capitalurile proprii

(permis in mod specific de alte IAS)

7

c. efectul cumulativ al modificarilor politicii contabile si corectia erorilor fundamentale

(abordate de IAS 8).

Informatii ce trebuie prezentate fie in situatia modificarilor capitalurilor proprii, fie in note

In plus, in situatia modificarilor capitalurilor proprii sau in note trebuie prezentate urmatoarele:

a. tranzactiile de capital cu proprietarii sau distributiile catre acestia;

b. soldul profitului cumulat sau pierderii cumulate la inceputul si la sfarsitul perioadei si

modificarile pe parcursul perioadei; si

c. o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei clase de capitaluri proprii, prime de

capital si fiecare rezerva la inceputul si sfarsitul perioadei, cu prezentarea separata a fiecarei modificari

aparute.

Aceste cerinte pot fi satisfacute prin utilizarea unui format pe coloane pentru situatia

modificarilor capitalurilor proprii, astfel incat sa fie posibila o reconciliere intre soldurile initiale si cele

finale pentru fiecare element de capitaluri proprii.

Pentru reconcilierea capitalului actionarilor cifrele agregate corespunzatoare punctelor (d), (e) si

(f) trebuie sa satisfaca de asemenea cerintele din Reglementarile contabile armonizate cu directiva a

IV-a a CEE si cu IAS

4.Studiu de caz. Prezentarea situatiilor financiare la Spitalului Clinic de Boli Infecţioase

Bucuresti

Situatiile financiare sunt o reprezentare structurata a pozitiei financiare si a performantei

financiare a unei entitati. Obiectivul situatiilor financiare este de a oferi informatii despre pozitia

financiara, performanta si fluxurile de trezorerie ale unei entitati, utile pentru o gama larga de utilizatori

in luarea deciziilor economice. Entitatea trebuie sa-si intocmeasca situatiile financiare folosind

contabilitatea de angajamente, cu exceptia informatiilor privind fluxurile de numerar.

Contabilitatea de angajamente reprezinta o baza de contabilizare conform careia tranzactiile si

alte evenimente sunt recunoscute atunci cand apar (si nu doar cand se concretizeaza in numerar sau

echivalente de numerar primite sau platite). In functie de natura si dimensiune, tranzactiile si

evenimentele sunt inregistrate in registrele contabile si recunoscute in situatiile financiare sau in notele

8

la situatiile financiare ale perioadelor la care se refera. Elementele recunoscute conform contabilitatii

de angajamente sunt activele, datoriile, activele nete/capitalurile proprii, veniturile si cheltuielile.

Obiectivul acestui Standard este de a stabili modul in care trebuie intocmite situatiile financiare

de uz general pentru a asigura comparabilitatea atat cu situatiile financiare ale entitatii din perioade

anterioare, cat si cu situatiile financiare ale altor entitati.

Raspunderea asupra 'corectitudinii' acestor prezentari nu apartine numai contabilului/ grupului

de contabilitate ci si Consiliului Director si/ sau alt organism de conducere.

Aria de aplicabilitate

1. Acest Standard trebuie aplicat la prezentarea tuturor situatiilor financiare de uz general

intocmite si prezentate pe baza contabilitatii de angajamente, in conformitate cu Standardele

Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public.

2. Acest Standard se aplica tuturor entitatilor din sectorul public, altele decat intreprinderile

guvernamentale de afaceri.

Scopul situatiilor financiare

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei si performantelor

financiare ale unei entitati.  

 Situatii financiare

 IPSAS 1 cere prezentarea urmatoarelor situatii financiare: Bilant; Cont de profit si pierdere;

Situatia modificarilor capitalurilor proprii; Situatia fluxurilor de numerar; Rezumatul politicilor

contabile si Note explicative

Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare la 31.12.2010

Documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital

propriu ale spitalului este Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2010 (Anexa nr.1).

În Activ sunt cuprinse următoarele posturi:

- Active fixe, terenuri şi obiecte de inventar în sumă totală de 9.551 mii lei, formate din mijloace fixe şi

terenuri, obiecte de inventar şi imobilizări necorporale;

- Mijloace băneşti, decontări, cheltuieli şi materiale în sumă totală de 28.661 mii lei. Mijloacele băneşti

cuprind disponibilităţile băneşti ale instituţiei în sumă de 8.036 mii lei formate din veniturile spitalului

din activitatea sanitară şi din fonduri cu destinaţie specială. Materialele în sumă totală de 20.622 mii lei

sunt formate din medicamente şi materiale sanitare, materiale de întreţinere şi gospodărie, materiale cu

caracter funcţional şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii spitalului.

9

În Pasiv sunt cuprinse: fondurile privind obiectele de inventar în sumă de 1.961 mii lei, cât şi

finanţările instituţiei, veniturile proprii, decontările şi alte surse în sumă totală de 36.251 mii lei.

Grupa”Finanţarea instituţiei” cuprinde sumele provenite din anii precedenţi în sumă totală de 3.929 mii

lei;

Grupa”Venituri”reflectă veniturile din activitatea sanitară în sumă de 20.395 mii lei;

Grupa “Decontări, creditori şi alte surse” în sumă totală de 2.110 mii lei este alcătuită din creditori şi

furnizori nedecontaţi;

Grupa “Mijloace cu destinaţie specială” în sumă de 9.817 mii lei este alcătuită din fonduri cu destinaţie

specială primite de Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Bucuresti.

ANALIZA POSTURILOR DIN BILANŢ

ACTIV

GRUPA A. MIJLOACE FIXE SI OBIECTE DE INVENTAR

Contul 01 MIJLOACE FIXE SI TERENURI prezintă un sold debitor din bilanţ la data de

31.12.2010 în valoare de 7.517 lei RON. Faţă de soldul contului de la începutul anului s-a inregistrat o

creştere de 2.696 lei RON .

În conformitate cu H.G.nr 2139/2009,unitatea a procedat la reanalizarea duratelor normale de

funcţionare a mijloacelor fixe. În consecinţă, componenţa soldului contului 013 – Mijloace fixe se

prezintă astfel:

013.02 - Ec. Tehnologice are un sold de – 7.473 lei RON

013.03 –Ap.si Inst. de Maş. si Control are un sold de – 44 lei RON

La data de 01.01.2009, în conformitate cu Ordinul nr.1487/07.11.2003, unitatea a procedat la

calcularea amortizării lunare. În perioada 01.01.-31.12.2010 s-a calculat şi înregistrat în evidenţele

contabile amortizarea mijloacelor fixe.

Contul 02 – LICENŢE prezintă la data de 31.12.2010 un sold în bilanţ în valoare de 73 lei RON

(corespondent cu contul 04), reprezentând licenţe aflate în unitate.

Contul 602 – OBIECTE DE INVENTAR IN MAGAZIE-prezintă la data de 31.12.2010 un sold

în valoare de 3 lei RON şi este corespondent cu contul 311.

Contul 603- OBIECTE DE INVENTAR IN FOLOSINTA prezintă un sold la data de

31.12.2010 în valoare de 1958 lei RON şi este corespondent cu contul 311.

GRUPA B. MIJLOACE BANESTI, DECONTARI,

10

CHELTUIELI SI MATERIALE

Contul 119 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA prezintă la data de

31.12.2010 un sold în valoare de 89 lei RON , corespondent cu contul 231.06 şi reprezintă c/v. garanţii

materiale conform Legii nr. 22/1969.

Contul 127 DISPONIBIL DIN ACTIVITATEA SANITARA CF. LEGII O.U.G 150/2002

prezintă la data de 31.12.2010 un sold în valoare de 7947 lei RON reprezentând finanţare C.J.A.S .

Contul 159 ALTE VALORI prezintă la data de 31.12.2010 un sold în valoare de 3 lei RON şi

reprezintă timbre poştale.

Contul 600 MATERIALE prezintă la data de 31.12.2010 un sold în valoare de

20.622 lei RON. Contul 600 MATERIALE se prezintă astfel :

Contul 600.01- medicamente şi materiale sanitare în stoc la farmacie - are un sold de 20.495 lei

RON şi reprezintă medicamente procurate din finanţare cf. O.U.G. 150/2002.

Contul 600.02 –Materiale de întreţinere şi gospodărire are un sold de 112 lei RON şi reprezintă

materiale întreţinere. 

Contul 600.04 - Materiale cu caracter funcţional prezintă un sold de 3 lei RON .

Contul 600.09 - Alte materiale are un sold de 12 lei RON şi reprezintă bonuri valorice de

carburanţi.

PASIV

GRUPA A . FONDURI

Contul 311 FONDUL OBIECTELOR DE INVENTAR prezintă la data de 31.12.2010 un sold

în valoare de 1.961 lei RON , reprezentând fondul obiectelor de inventar în folosinţă , având

corespondenţa cu conturile 603 si 602.

GRUPA B. FINANTAREA DE LA BUGET, VENITURI PROPRII,

DECONTARI SI ALTE SURSE

Contul 231 CREDITORI prezintă la data de 31.12.2010 un sold în valoare de 89 lei RON ,

reprezentând reţineri din salarii.

Contul 234 FURNIZORI prezintă la data de 31.12.2010 un sold în valoare de 2.021 lei RON şi

reprezintă datorii la medicamente .

Componenţa contului 234 pe articole bugetare este următoarea :

Contul 337 FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA – DONATII

prezintă la data de 31.12.2010 un sold în valoare de 9.817 lei RON, care se compune din:

La inceputul anului contul prezentă un sold în valoare de 39.333 lei RON.

11

Contul 527 VENITURI DIN ACTIVITATEA SANITARA CF. O.U.G.150/2002 prezintă la data

de 31.12.2010 un sold creditor în valoare de 24.189 lei RON rămas în urma închiderii conturilor de

cheltuieli pe anul 2010 înregistrate cu nota contabilă nr.33/30.12.2010.

Contul 528 VENITURI DIN ANII PRECEDENTI SI ALTE SURSE prezintă la data de

31.12.2010 un sold debitor în valoare de 3794 lei RON .

Contul 702 – prezintă la data de 31.12.2010 un sold creditor în valoare de 3929 lei RON .

În conformitate cu Ordinul 1753/22.11.2009, comisia de inventariere numită în baza Deciziei

nr.3/20.11.2010, a trecut la inventarierea tuturor gestiunilor,după cum urmează: Sectia Clinica Boli

Infectioase I adulti, Sectia Clinica Boli Infectioase II adulti, Sectia Clinica Boli Infectioase Copii,

Compartiment exterior Boli Infectioase Cronici adulti HIV/SIDA,Compartiment exterior Boli

Infectioase Cronici copii HIV/SIDA,Atelier Tehnic, Laborator analize medicale, Farmacia-

medicamente generale si Farmacia Sida ,Magazia de materiale, obiecte de inventar si mijloace

fixe,Camera de garda – Serviciul internări, Serviciul administrativ,Casierie, Nucleul S.P.C.I.N.

La gestiunile inventariate nu s-au constatat plusuri sau minusuri.

Procesul verbal de inventariere nr.4904/30.12.2010 a fost aprobat de ordonatorul de credite. La

analiza creantelor si datoriilor conform anexei 18 la bilant , s-au constatat urmatoarele:

TOTAL CREANŢE - lei RON-

- cu termene sub un an 0

- cu termene peste un an 0

TOTAL DATORII 2.021

- cu termene sub un an 2.021

Conducerea unitatii a acordat o atenţie deosebită în ceea ce priveşte :

a) analiza stocurilor de medicamente şi alte categorii de materiale;

b) analiza mijloacelor fixe şi stabilirea bunurilor fară utilizare, aflate în stare de uzură înaintată şi

propuse la casare , folosirea cu randament a tuturor bunurilor având în vedere ca din lipsa fondurilor

bugetare nu am efectuat cheltuieli de capital pentru procurări de bunuri necesare unităţii.

c) analiza permanentă în ceea ce priveşte urmărirea plătilor efectuate către furnizori , încadrarea lor

corectă pe articole bugetare , respectând bugetul de venituri si cheltuieli.

SITUAŢIA FINANCIARA LA DATA DE 31.12.2010 a fost aprobată de conducerea Spitalului

Clinic de Boli Infecţioase Bucuresti .

Elaborarea contului de execuţie la 31.12.2010

12

Contul de execuţie privind sursele de finanţare, de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare,

pentru exerciţiul financiar 2010 (Anexa nr.2) se prezintă astfel:

La Titlul “Transferuri” de la Bugetul de stat, spitalul a evidenţiat Programul cu finanţare

nerambursabilă şi Programul de sănătate. Diferenţa dintre plăţi şi cheltuieli reprezintă stocurile de

materiale sanitare, de curăţenie ş.a. provenite din finanţarea anului 2009.

Contul de executie centralizat privind venituri extrabugetare conform OUG nr.150/2002, se

compune :

- din contractele de servicii medicale spitaliceşti încheiate cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

Bucuresti;

- din donaţii şi sponsorizări şi medicamente program naţional;

- din prestări servicii (taxă însoţitor, taxă vaccin, taxă analize, taxă spitalizare persoane neasigurate

române şi străine).

Calculul şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.

Referitor la gradul de realizare a execuţiei indicatorilor „Venituri totale” şi „Cheltuieli totale”, iar

în cadrul cheltuielilor separat pentru activitatea finanţată din venituri proprii, activităţile finanţate din

bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (fnuass) şi din bugetul de stat situaţia se

prezintă în felul următor:

INDICATORI VENITURI PLATI GRAD.REALIZ. CHELTUIELI GRAD.REALIZ.

0 1 2 3=2/1 4 5=4/1

FNUASS-

ch.personal 1.817.102 1.817.102 100% 1.760.123 97%

FNUASS

-ch.materiale 1.833.133 1.435.785 78% 871.265 48%

DONAŢII 4.172 4.172 100% 4.17

2

100%

V. PROPRII 82.732 82.732 100% 79.53

1

96%

TRANSFERURI 45.000 45.000 100% 68.84

8

152%

TOTAL 3.782.139 3.384.791 89% 2.783.939 73%

13

Cheltuielile de personal au fost realizate în procent de 97%, dimensionarea acestora

efectuatuându-se pe baza numărului de posturi maxim aprobat de Ministerul Sănătăţii, pe funcţii şi a

drepturilor salariale, potrivit statului de funcţii aprobat de DSPJ Bucuresti;

Numărul de angajaţi a fost corelat cu necesarul strict de forţă de muncă pentru realizarea

serviciilor medicale şi a celorlalte activităţi legate de acordarea actului medical;

Aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în

unităţile publice din sectorul sanitar, cu modificările şi completările ulterioare, în acest sens, fiind

asigurată continuitatea activităţii sanitare, cu respectarea numărului liniilor de gardă repartizate unităţii

sanitare, iar programul de lucru aprobat prin Regulamentul intern al unităţii. Drepturile salariale au fost

acordate pe baza legislaţiei specifice pentru personalul sanitar în vigoare, corespunzător prestaţiilor

efectuate consemnate în grafice de lucru şi pontaje prezenţă.

Plăţile efectuate pentru cheltuielile materiale au fost în procent de 78% faţă de încasări , iar

cheltuielile în procent de 48%, stabilirea şi determinarea reală a cheltuielilor cu medicamentele şi

materialele sanitare, a cheltuielilor cu hrana bolnavilor şi a altor cheltuieli, efectuându-se în baza

normativelor de cheltuieli şi a normelor interne proprii, acolo unde a fost cazul, procedându-se la:

evaluarea furnizorilor pe parcursul derulării contractelor prin inventarierea diferenţelor de

livrare;

asigurarea locurilor de stocare a medicamentelor şi materialelor sanitare precum şi

semnalarea incidentelor de stocare prin prceduri scrise;

asigurarea stocului de medicamente de strictă necesitate având ca instrumente: studiul de

piaţă, consultarea bazei de date privind furnizorii şi analiza cu toţi factorii responsabili pentru

asigurarea acestui stoc;

fundamentarea deciziilor referitoare la achiziţionarea de produse şi servicii şi compararea

cu bugetul aprobat; atribuirea contractelor de achiziţii şi derularea acestora; întocmirea referatului de

necesitate pentru medicamente şi materiale sanitare la nivel de secţii medicale ş.a.

Donaţiile şi sponsorizările au fost realizate în procent de 100% în baza prevederilor legale.

Veniturile proprii din prestări servicii, respective, taxă însoţitor, taxă vaccin, taxă analize, taxă

spitalizare persoane neasigurate române şi străine, servicii medicale contractate, au fost realizate în

procent de 100%, iar cheltuielile în comparaţie cu veniturile au fost realizate economic în procent de

96%.

14

La Titlul “Transferuri” de la Bugetul de stat, spitalul a evidenţiat Programul cu finanţare

nerambursabilă şi Programul de sănătate, diferenţa dintre plăţi şi cheltuieli reprezintând stocurile de

materiale sanitare, de curăţenie ş.a. provenite din finanţarea anului 2009.

Elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare la 31.03.2011

Elaborarea bilanţului contabil

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la finele trimestrului I 2011 s-a procedat la

elaborarea bilanţului contabil (Anexa nr.3).

Activele cuprind următoarele:

- Active fixe corporale formate din instalaţii tehnice, mijloace de transport, mobilier şi aparatură

birotică în sumă de 7.383 lei şi imobilizări necorporale în sumă de 73 lei;

- Stocurile de materiale în sumă de 31.913 lei;

- Avansuri spre decontare şi creanţe bugetare în sumă de 278 lei.

Datoriile sunt: datoriile curente ale instituţiei reprezentând furnizori nedecontaţi la data de 31.03.2011

în sumă de 2.076 lei şi salariile angajaţilor şi contribuţiile aferente acestora în sumă de 1.998 lei;

Capitalurile proprii sunt formate din rezervele din reevaluareîn sumă de 3.524 lei şi rezultatul reportat

în sumă de 32.578 lei şi cuprinde fondul obiectelor de inventar , fonduri cu destinaţie specială, venituri

din activitatea sanitară conform Legii nr. 145/1997, precum şi venituri din finanţarea anilor

precedenţi.

Rezultatul patrimonial al exerciţiului este în sumă de 5.079 lei şi exprimă excedentul patrimonial

al instituţiei.

Elaborarea contului de execuţie

Contul de execuţie încheiat la 31.03.2011 (Anexa nr.4) cuprinde operaţiunile financiare din primul

trimestru al anului 2011 cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în care a fost

aprobat bugetul şi conţine date privitoare la:

- prevederile bugetare iniţiale şi trimestriale;

- angajamentele bugetare şi legale;

- plăţile efectuate;

- cheltuielile efective.

Contul de execuţie conform anexei în cazul studiat, cuprinde următoarele titluri de cheltuieli:

- Titlul I “Cheltuieli de personal”cuprinde cheltuielile cu salariile şi contribuţiile aferente salariilor

datorate de instituţie bugetului de stat , bugetului de asigurări sociale, fondurilor speciale ş.a.

15

- Titlul II “Bunuri şi servicii” se referă la: materiale gospodăreşti, carburanţi şi lubrefianţi, piese de

schimb, cheltieli poştă şi telecomunicaţii, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, pecum

şi medicamente , materiale sanitare, hrană oameni şi obiecte de inventar.

- Titlul “Cheltuieli de capital”curinde cheltuielile înregistrate privind amortizarea mijloacelor fixe.

          

Concluzii

Studiul meu de caz a fost efectuat la o instituţie publică, unitate cu personalitate juridică,

ordonator terţiar de credite din structura Ministerului Sănătăţii, având posibilitatea să evidenţiez mult

mai bine impactul pe care îl are aplicarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea

contabilităţii instituţiilor publice, a noului Plan de Conturi, norme care se aplică începând cu data de 1

ianuarie 2011.

Am considerat ca fiind important să prezint elaborarea situaţiilor financiare, la două perioade

de referinţă, repectiv:

situaţiile financiare elaborate la data de 31.12.2010 (bilanţul contabil şi contul de

execuţie), înainte de efectuarea transpunerii soldurilor conturilor sintetice aferente anului 2010 în

conturile corespunzătoare noului Plan de conturi, aplicabil începând din anul 2011 şi

situaţiile financiare elaborate la data de 31.03.2011 (bilanţul contabil şi contul de

execuţie), după efectuarea transpunerii conform prevederilor legale.

Din situaţiile prezentate se desprind următoarele:

Totalul soldurilor finale din balanţa de verificare pe luna decembrie 2010 este în concordanţă cu

totalul sumelor transpuse şi în concordanţă cu totalul soldurilor iniţiale din balanţa de verificare pe luna

ianuarie 2011 (respectiv suma de 53.273,26 lei Ron);

Conform noului Plan de conturi, publicat în Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1917/2005

cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2006, la sfârşitul fiecărei luni, conturile de cheltuieli şi conturile de

16

venituri se închid prin contul 121”Rezultatul patrimonial”. Soldul final debitor al contului 121

reprezintă DEFICIT patrimonial, iar soldul final creditor reprezintă EXCEDENT patrimonial.

Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2010 cuprinde posturi în Activ şi Pasiv

Bilanţul contabil încheiat la 31.03.2011 cuprinde: Active , Datorii, Capitaluri proprii şi

Rezultatul patrimonial al exerciţiului.

Informaţiile din Situaţia fluxurilor de trezorerie sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor

financiare în obţinerea de informaţii referitoare la răspundere şi scopurile deciziilor. De asemenea,

aceste informaţii permit utilizatorilor să determine modul în care unitatea, ce aparţine sectorului public,

a acumulat numerarul necesar pentru a-şi finanţa activităţile şi cum l-a utilizat.

În concluzie, pentru optimizarea fluxului de lucru este mai mult decât necesar utilizarea unor

programe informatice adecvate specificului unităţii, concomitent cu instruirea utilizatorilor angrenaţi în

aceste activităţi.

Bibliografie:

1.      FEDERATIA INTERNATIONALA A CONTABILILOR

2.      IFAC  - Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public,       Editura

CECCAR, Bucuresti, 2010

3.      Luminita Ionescu(coordonator) - Contabilitate publica,

Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

4.      Luminita Ionescu -  Contabilitatea institutiilor publice, 

Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

5.      Luminita Ionescu - Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania,   

Editura Economica, Bucuresti, 2010

6.      Primaria  Comunei Frumusani - Situatii Financiare Trimestrul 1 2010

7. Cristina Silvia Nistor (2009), Trecut, prezent și perpective în contabilitatea publică

românească, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca

www.iasb.org

17