47443874 Enciclopedia Situatiilor de Urgenta

8/6/2019 47443874 Enciclopedia Situatiilor de Urgenta

http://slidepdf.com/reader/full/47443874-enciclopedia-situatiilor-de-urgenta 1/172

I. I. Vidmuc,I. V. Reicu, V. L. Burca

ENCICLOPEDIAENCICLOPEDIASITUASITUAŢŢIILOR EXCEPIILOR EXCEPŢŢIONALEIONALE

Bălţi,«Centrul de Instruire Medicală»

2002



IntroducereIntroducere

Zilnic, în lume, în rezultatul accidentelor şial catastrofelor auto, pe străzi, în producţie şiacasă, şi desigur, în timpul calamităţilor,mor mii de oameni. Mor mai des de aceea, căpătimitul sau cei din jur nu au putut acordaprimul ajutor medical. Mor şi de aceea că nucunosc regulile de comportare în caz deincendii, inundaţii, cutremure de pământ şialte situaţii extremale.Situaţiile extremale cer măsuri urgentepentru lichidarea consecinţelor, organizarealucrului de salvare şi multe măsuriorganizatorice.

Practica ultimilor ani demonstrează că enevoie nu numai de schimbări radicale înproblema apărării populaţiei şi mediului de laimpactul calamităţilor naturale, sau în caz denerespectare a tehnologiei industriei – decatastrofe imprevizibile, dar şi de pregătireaoamenilor pentru acţiuni raţionale, efective

în plan psihologic şi moral, în aceste situaţii.

Situaţii extremale se consideră:− calamităţile naturale (cutremurele de

pământ, uraganele, alunecările de teren,vijeliile si troienele de zăpadă, etc.)

− catastrofele tehnogene (accidente,incendii, explozii)2



− catastrofe ecologice− evenimente sociale (cu participarea activă

a factorului uman), stările de război,

greve, revoluţii, acte de terorizm− oricare situaţii, care afectează decurgereanormală a activităţii zilnice, pun în pericolviaţa populaţiei sau a unor grupe mari depersoane, pun în pericol bunurile materialeşi naţionale; ce se caracterizează prinabateri esenţiale de la normele de evoluţieşi au o influenţă negativă asupra vieţii,economiei, stării sociale şi a mediului

înconjurător.

CalamitCalamit ăţăţ ile naturaleile naturaleReguli de comportare şi acţiune.

Metode de apărare.Calamităţile naturale sînt nişte fenomenenaturale primejdioase, apărute în urmaproceselor geofizice, geologice, hidrologice,de atmosferă, biosferă şi altă origine, careaduc după sine situaţii catastrofale, urmatede dereglarea activităţii vitale umane,distrugerea bunurilor materiale, rănirea,vătămarea sau moartea oamenilor.Ele pot fi pricina multor accidente,catastrofe. În urma catastrofelor naturale, înultimii 30 ani în lume au decedat aproximativ

3



jertfele umane. Ştiinţa azi nu e în stare săprezică cu siguranţă cutremurele, dar e bineştiut că pentru Republica Moldova sînt

periculoase cele care au loc la adâncimea de90-150 km, localizate în munţii Vrancea dinRomânia.Locul în interiorul Pământului, unde ianaştere cutremurul se numeşte focar seismicsau faţa terestră – epicentru. Vibraţiileseismice se propagă de la epicentru subformă de unde sferice concentrice, cu vitezade 6 – 8 km / secundă. Primele vibraţii careajung la suprafaţa pământului sunt celelongitudinale. Aduc cele mai mari zguduirivibraţiile de suprafaţă şi cele transversale,care vin doar peste câteva secunde după

primele vibraţii. Parametrii principali aiintensităţii cutremurului sunt putereaenergiei la suprafaţa Pământului, magnitudaşi adâncimea focarului.Intensitatea – unitate de măsurare a stăriiPământului, se calculează în dependenţă dedistrugeri materiale şi umane, deconsecinţele schimbărilor în scoarţasuperioară a Pământului, de cele simţite deoameni şi se măsoară în grade. În RepublicaMoldova pentru măsurarea intensităţii sefoloseşte scara seismică de 12 grade.

Descrierea succintă a cutremurului depământ

5



Cutremurul de 4 grade Nu aducedistrugeri, oamenii le simt, are lor zângănitulgeamurilor, oscilaţia obiectelor (veselei),

scârţâitul uşilor, etc.Cutremurul de 5 grade, Destul deputernic, se zguduie clădirile, oscileazămobila, crapă sticla la geamuri, plesneştetencuiala.Cutremurul de 6 grade, puternic Cadtablourile de pe pereţi, cad bucăţi detencuală, plesnesc, crapă pereţii, se distrugcasele din lut.Cutremurul de 7 grade, foarte puternicCrapă pereţii caselor de piatră, cadhogeagurileCutremur de 8 grade , distrugător – cad

galeriile de la ferestre (carnizele),hogeagurile, crăpăturile străbat pereţii,distrugerea caselor, oamenii nu pot sta pepicioare.Cutremur de 9 grade, pustiitor – distrugerimari de case, acoperişuri.Cutremur de 10 grade , distrugător,nimicitor – casele de piatră distruse,deformarea liniilor ferate, crăpături în scoarţaPământului până la 1 metru în lăţime,alunecări de teren, prăbuşiri.Cutremur de 11 grade , catastrofă – ca maisus, + surpări de munţi, crăpături multe,

şanţuri la suprafaţă.6



Cutremur de 12 grade , catastrofăstraşnică – nici o clădire nu poatesupravieţui, crăpături foarte mari în scoarţa

terestră, multe alunecări de teren, prăbuşiri,dispariţia unor lacuri, apariţia cascadelor,lacurilor noi, schimbarea cursului râurilor.În timpul cutremurului de pământ oamenii numor din cauza vibraţiei Pământului. Pricinileaccidentelor sau cazurilor mortale pot fi:− Năruirea (dărâmarea, prăbuşirea) unor

părţi de clădiri, acoperişuri, cădereadărâmăturilor, a cărămizilor, pereţilor saualtor părţi de construcţii, a statuelor,instalaţiilor electrice, etc.

− Căderea sticlelor sparte, mai ales de laetajele de sus, a ardeziei, a mobilei, altor

obiecte masive.− Căderea liniilor electrice de tensiune înaltăpe străzi, incendii în rezultatul scurgerii degaze şi alte inflamabile, etc.

− Otrăviri cu substanţe chimice, în rezultatuldefectării ţevilor şi capacităţilor(containerelor).

− Surparea, prăbuşirea pădurilor, aconductelor de gaze, petrol, naftă şiexploziile lor, urmate de incendii masivecu sectoare de gaze.

− Comportament necontrolat, necugetat dincauza alarmei, panicii.

7



Analiza pricinilor traumelor şi victimelor întimpul cutremurelor dovedeşte că în 45%cazuri ele se datorează prăbuşirilor pereţilor,

acoperişurilor, dărâmăturilor, iar la 55% dincauza comportamentului incorect alvictimelor, acţiunilor inconştiente,condiţionate de frică, starea de panică. Cutoate că numărul şi scara cutremurelor depământ pe planetă nu se modifică, ele devincu timpul tot mai periculoase din cauzafactorilor tehnogeni.Mărirea densităţii populaţiei, dezvoltareaoraşelor duce la lărgirea zonelor seismice. Efoarte important ca oamenii care locuiesc înzonele seismice să fie atenţi, să cunoascămăsurile elementare de precauţie, să ştie

cum să se comporte în caz de cutremur depământ. Trebuie să înveţe şi maturii şi copiii în aşa mod încât regulile de comportament încaz de cutremur să devină o partecomponentă a vieţii şi culturii, normei deconduită, care vor lucra la nevoie în modautomat.Ţineţi minte ! Numai acela, care ştie cumsă se comporte până la, în timpul şi după cutremur de pământ va învingeuşor frica şi mai rar va deveni victimă !

Pregătirea de cutremur de pământAcei care locuiesc în zonele seismice, trebuiesă conştientizeze şi permanent să-şi8



plănuiască acţiunile în caz de cutremur depământ. Fiecare are mai multe şanse să fieliniştit şi gata să acţioneze raţional, dacă din

timp îşi va plănui acţiunile în situaţii diferite, în dependenţă de timp (noapte sau zi), loc(acasă, la serviciu, în locuri publice, întransport, în ospeţie), ş.a.Mai jos se propun un şir de acţiuni, ce trebuiecunoscute şi la nevoie – executate. Unelesunt foarte simple, care trebuie urmateimediat, altele sînt recomandate celor careau timp şi vor să se ocupe serios desecuritatea sa.

AcasăDiscutaţi în familie despre posibilitatea unui

cutremur, alcătuiţi un plan de întâlnire dupăcutremur. Locul alegeţi-l la un loc deschis şinu departe de casă.Din timp proiectaţi cel mai reuşit drum deevacuare. Ţineţi minte, că cutremurul poateavea loc noaptea, când e deconectatălumina, iar scările, uşa pot fi tixite deoameni. Uşa de asemenea poate fi blocată,imobilizată.Din timp vă gândiţi la locul cel mai sigur dinapartament (casă): colţurile interioare alepereţilor capitali, golurile de sub uşi, locurilede sub brâul seismologic (scheletul clădirii),

mesele, paturile, vana.9



Instruiţi toţi membrii familiei, inclusiv copiiisă se ascundă în aceste locuri.Faceţi aşa ca în antreu, coridor, să fie loc

liber pentru ieşire.Verificaţi starea apartamentului (casei) –tavanele, acoperişul, hogeagurile, reţeauaelectrică, ţăvile de gaze. Dacă e nevoie –reparaţi-le.

Ţintuiţi de podele mobila grea, dulapurile cucărţi, bateţi bine în cuie lustrele, alte obiectede iluminare. Mobila, poliţele, dulapuriletrebuie bătute în aşa loc, ca în caz de cădere,să nu blocheze ieşirea. Paturile dindormitoare trebuie să se afle cît mai departede ferestre, oglinzi, obiectele voluminoase,care pot cădea. Deasupra paturilor nu agăţaţi

poliţe cu cărţi, tablouri grele.Nu păstraţi în apartamente lichideotrăvitoare şi inflamabile. Dacă le aveţi,puneţi-le într-un loc de unde nu se pot vărsa.Ţineţi la îndemână medicamentele de primul

ajutor şi învăţaţi-vă cum să-l acordaţi. Dacăprimiţi permanent medicamente pregătiţi-vărezerve.Permanent aveţi pregătit aparat de radio cu

elemente de rezervă, lanternă de buzunar,chibrite.

Fiţi informaţi cum se debranşează(deconectează) gazele, electricitatea, apa în

apartament (casă). Pregătiţi (păstraţi) cheilenecesare în apropierea robinetului.10



E bine de păstrat actele obiectele de preţ într-o geantă în aşa loc ca să o puteţi luarepede în caz de necesitate.

Faceţi rezerve de conserve şi apă potabilăpentru 3-5 zile. Totul trebuie pus în ruczac şipăstrat la un loc vizibil.Vila sau garajul tot pot fi pregătite pentru

trai vremelnic în primele zile de dupăcutremur. În ele se fac rezerve de produsealimentare, îmbrăcăminte, încălţăminte, apă.E raţional de avut aici lengerie, trusămedicală, aparat de radio cu elementepentru a fi informaţi de anunţurile organelorde protecţie civilă.

La serviciu1.

Întocmiţi un plan de acţiuni în caz decutremur de pământ. Repartizaţi obligaţiile între toţi membrii colectivului: cine şi cetrebuie să facă ca să nu încurce altora.

2. Studiaţi, ca să cunoaşteţi clar ordineaacţiunilor conform planului şiobligaţiunilor. Deoarece în timpulcutremurului e imposibilă înştiinţareadespre locul adunării colectivului, toţitrebuie să ştie din timp acest loc.

3. Întocmiţi instrucţiile grupărilor de protecţiecivilă pentru desfăşurarea acţiunilornecesare în caz de cutremur.

4. Ţineţi clădirile, secţiile, atelierele în ordinepermanentă, nu îmbîcşiţi coridoarele,11



trecerile, scările. Verificaţi ca uşile uşor şirepede să se deschidă.

5. Pregătiţi ieşirile de rezervă, ferestrele,

părţile pentru deschidere rapidă , deasemenea treceri adăugătoare(alternative) pe lângă cele existente.

6. Dulapurile voluminoase şi grele, rafturileţintuiţi-le de podele şi pereţi, nu puneţiobiecte grele pe poliţele de sus.

7. Reţineţi dislocarea robinetelor şi aposturilor antiincendiare,electroîntrerupătoarelor, robinetelormagistrale pentru gaze şi apă. Permanentverificaţi starea lor de lucru.

În instituţiile medicale1.

Informaţi pacienţii internaţi pentrutratament despre regulile decomportament şi acţiunile lor în caz decutremur, arătaţi-le locul dislocăriiadăposturilor în saloane şi coridoare, căilede evacuare.

2. Repartizaţi însărcinările personalului tehnicşi medical pentru a apăra, ajuta şi a liniştibolnavii gravi.

3. Paturile pacienţilor trebuie să fie aranjatemai departe de geamurile mari, paravanelede sticlă.

4. Întocmiţi activităţi pentru continuarea sau

întreruperea operaţiilor, intervenţiilorchirurgicale.12



În instituţiile preşcolare şi şcolareInstructaţi pedagogii şi personalul tehnicdespre regulile de comportare şi funcţiile lor

în caz de cutremur.Minuţios explicaţi elevilor ce trebuie să facă,dacă cutremurul i-ar surprinde la şcoală.

Ţineţi în ordine şi libere coridoarele şi ieşirilede rezervă, geamurile de la etajul 1.Părinţii trebuie să asigure copiii, că imediat

după cutremur îi vor lua acasă.Insistaţi asupra ideei alarmei seismologice,necesităţii cunoştinţelor şi aantrenamentelor, dar nu traumaţi psihicacopiilor. Introduceţi în regulile decomportament în timpul cutremuruluielemente de joc în îmbinare cu educaţiasimţului responsabilităţii. Nu insuflaţi copiilorfrica faţă de cutremur.

Cum să ne comportăm în timpulcutremurului de pământ

În timpul cutremurului are loc vibraţiasuprafeţei terestre, care durează doar cîtevasecunde, cel mult 1 minut (în caz decutremur foarte puternic). Aceste zguduiritrezesc frica, dar nu aveţi de ales: trebuie deaşteptat sfîrşitul lor. Deaceea este importantsă păstrăm calmul şi stăpînirea de sine(autocontrolul). Dacă vei fi liniştit şiconştient, ai şanse mai multe să rămîinevătămat. Mai mult decît asta, ceilalţi

13



oameni vor urma inconştient exemplul tău şitoţi vor avea de cîştigat.Dacă ai simţit vibrarea Pămîntului sau a

clădirii – reacţionează imediat ! Ţine minte căpericolul cel mai mare vine de la obiectele cecad de sus. Oamenii, care reacţionează

întîrziat cel mai des devin jertfe ale acestorobiecte căzînde. Nu ceda în faţa panicii! Nuface nimic ce ar dezorganiza pe cei din jur şile-ar deranja liniştea. Nu striga. Nu alerga.

Ţine minte, că blocurile contemporane potrezista unui cutremur de pămînt de 6-7grade. Cutremurele care au avut loc deja înMoldova au demonstrat că au rezistat unorzguduiri de 6 grade.Din momentul vibraţiei şi pînă la zguduirile

cele mai puternice cînd va apărea pericoluldărîmării vor trece 15 – 20 secunde. În acesttimp trebuie să alegi metoda adecvată depurtare: fie că dovedeşti să părăseşticlădirea, fie că ocupi unul din locurile maipuţin periculoase din interior. Dacă reuşeşti –deschide uşa de la întrare. Păzeşte-te deobiectele căzînde, sticlele sparte. Dacă nureuşeşti să găseşti locul potrivit, vîră-te subpat sau masă.Dacă ai hotărît să părăseşti clădirea, fă-orepede, dar atent, păzeşte-te de obiectecăzînde. Se recomandă de părăsit clădirile cu

1-2 etaje. Nu te folosi de ascensor. El de14



obicei se prăbuşeşte. Din timp plănuieştecum să ieşi prin geamurile de la etajul 1.Nu sări fără necesitate prin geam. Aceasta

poate duce la traume, chiar şi dacă clădirean-a suferit.Dacă te afli într-un bloc cu multe etaje, nualerga la ascensor sau pe scări, ieşirile vor fitixite cu lume iar ascensoarele pot fidefectate sau deconectate. Caută salvareacolo unde te afli.

1. Dacă te afli pe stradă, rămîi acolo,repede alege un loc deschis la distanţade 10 - 20 metri de clădiri şi liniielectrice. Imediat părăseşte pădurile,locurile de dislocare a ţevilor cu gaze

sau naftă, cu obiecte inflamabile,explozibile, soluţii chimice, otrăvitoare, întreprinderi, etc. Nu alerga si nu teagita în stradă. În caz de zguduiriputernice mai bine te aşezi jos şi ţine-tede rădăcina unui copac.

2. Dacă te afli într-un automobil înmişcare, frînează uşor şi opreşte-te peloc deschis mai departe de blocurile

înalte, păduri, estacade, liniile deelectricitate. Rămîi în maşină pînă setermină zguduirile. Fii gata să acorzi

ajutor pentru a transporta suferinzii sau15



pentru a aduce salvatori. Noaptea poatefi nevoie de luminile farelor maşinii.

3.În transportul comun nu produce

panică, nu sparge geamurile, nu alergaspre uşă. Şoferii singuri vor oprimaşinile şi vor ţine uşile deschise. Ieşirepede din autobus, troleibus, dar nucrea îmbulzeală şi fereşte-te de fireleelectrice rupte. E cu mult mai bine catoţi pasagerii să rămînă la locurile lorpînă se termină zguduirile.

Fii precaut mai ales în locurile publice(magazin, cinematograf, gări, restaurante,policlinică, etc.).Nu te speria, dacă se întrerupe lumina sau

sună sirena antiincendiară. Fii gata să auzispărgîndu-se geamurile, vesela, plesnindpereţii, sunete stridente de la cădereadărîmăturilor, ţipete de oameni. Străduie-tesă nu reacţionezi la toate acestea.Cum încetează zguduirile, imediat ieşi dinclădire. Încearcă să închizi gazele, luminaelectrică, apa, ia cu tine trusa medicală,rezerve de medicamente, lucrurile de primănecesitate, hrană, lanterna de buzunar,aparat de radio cu elemente. Dacă în camerănu mai este nimeni, închide uşa cu cheia. Nute grăbi, pînă la al doilea impuls (zguduire

subterană) ai timp suficient.16



Nu uita să acorzi ajutor copiilor, bătrînilor,părinţilor bolnavi, rudelor şi vecinilor. Ţineminte că ei au nevoie de ajutorul tău !

În instituţiile preşcolare şi şcolare propuneţicopiilor organizat să iasă din clădire sau săocupe locurile mai puţin periculoase, să seascundă sub bănci şi mese. Evacuaţi copiiimici prin uşile de rezervă, geamurile de laprimul etaj. Liniştiţi copiii. În curte duceţi-imai departe de clădiri, pe loc deschis.În spitale calmaţi bolnavii gravi, celorlalţipropuneţi-le să ocupe locurile mai puţinpericuloase, paturile cu bolnavii graviaranjaţi-le lîngă pereţii de rezistenţă, maideparte de paravanele de sticlă. Alegeţi îndependenţă de circumstanţe varianta optimă

de continuare sau întrerupere a operaţiilorsau a altor intervenţii.NOTĂ ! Nu te speria, dacă zguduirile se vorrepeta.După prima, de obicei urmează o pauză,după care vine a doua undă. Aceasta seexplică prin vibraţiile seismice de la unul şiacelaş cutremur de pămînt. În afară deaceasta , poate avea loc aşa-numitul“afterşoc” – o zguduitură nouă după cea debază.

Dacă totuşi aţi rămas acoperit subdărîmături sau pămînt

17



Calm, apreciaţi situaţia, nu pierdeţicumpătul. Ţineţi minte că oamenii ausupravieţuit în aşa condiţii 10 şi mai multe

zile, că ajutorul va veni, esenţial e să văpăstraţi puterile.Dacă e nevoie, acordaţi-vă primul ajutor:opriţi hemoragia, faceţi bandaj.Respiraţi uşor şi regulat, pregătiţi-vă pentrufoame şi sete. Atrageţi atenţia oamenilor,salvatorilor prin chemare cu vocea, mişcaţi înstînga - dreapta vre-un obiect din metal,pentru ca să fiţi descoperit de radarulmetalo-detector.Dacă în jurul tău ai destul loc liber, nuaprinde chibrituri, nu fuma, economiseşteoxigenul. Pot avea loc scurgeri de gaze,

lichide inflamabile.Mişcaţi-vă atent, ca să nu produceţi noiprăbuşiri; orientaţi-vă după mişcarea aeruluide afară. Trecînd printr-u loc îngust, relaxaţimuşchii, uniţi coatele de şolduri, împingeţi-văcu picioarele de la pămînt, ca broasca. Dacăe posibil, cu ajutorul obiectelor (scînduri,cărămizi, ţevi) întăriţi tavanul de prăbuşire şiaşteptaţi ajutor.Dacă v-a acoperit cu pămînt, încercaţi să vă

întoarceţi pe burtă, ca să uşuraţi presiuneape torace şi cavitatea abdominală. Dupăposibilităţi, masaţi mîinile şi picioarele pentru

a menţine circulaţia sîngelui. Dacă vi-i setetare, puteţi pune în gură o pietricică netedă18



sau un colţ de băsmăluţă şi sugeţi, respirîndprin nas.

Dacă lîngă tine, în surpare (năruire)sunt oameni:

Priviţi în jur, apreciaţi situaţia, găsiţi oamenicu mintea trează, formaţi o echipă şi începeţiactivitatea de căutare, salvare şi prim ajutor.Luaţi contact cu sinistraţii. Dacă ei vă dausemne, încercaţi să întraţi în relaţii princiocănituri în perete, dacă e posibil,aprovizionaţi-i cu aer, apă, medicamente.Pentru a scoate un om de sub năruire, enevoie: ori de a alege cu atenţie piatră cupiatră, ori de a săpa trecere din localul vecin,ori de a face spărtură (gură de vizitare) în

perete. Alegeţi în dependenţă decircumstanţe calea efectivă, aşa ca să-lajutaţi pe sinistrat şi D-voastră să fiţi însiguranţă. Cel mai bine e de făcut o spărtură.Pentru aceasta nu alegeţi locul cu

îngrămădire de petroaie, ele pot să serăstoarne şi să îngreuieze lucrul. Întăriţispărtura cu stinghie, grindă, bară dedistanţare. Ţineţi minte, că zguduirile serepetă şi spărtura poate fi acoperită. În drumspre sinistrat luaţi tot ce poate împiedicascoaterea lui. Mai întâi se înlăturădărîmăturile mari, apoi cele mici. Sinistratului

mai întâi i se eliberează capul şi partea desus a corpului, apoi membrele inferioare19



(picioarele). Acordaţi primul ajutor medical.Obiectele arzînde, fumegînde se sting.

Ce trebuie de făcut după cutremurCînd vibraţia scoarţei terestre a contenit,probabil veţi depista distrugeri esenţiale şisinistraţi. E necesar să fii calm şi să începi aajuta sinistraţii şi răniţii. În al doilea rând, enevoie de stins posibilele incendii. Dupăaceasta puteţi evalua pierderile şi începelucrul de restabilire.Păstraţi calmul şi atent apreciaţi situaţia. Înnici un caz nu născociţi şi nu transmiteţiinformaţii, pronosticări, păreri despre posibilezguduiri. Aşteptaţi informaţii oficiale înaceastă privinţă.

Ajutaţi răniţilor, acordaţi-le primul ajutor, înveliţi-i cu plapume să nu urmezehipotermia. Chemaţi, dacă e posibil,ambulanţa.Împreună cu vecinii luaţi parte la demolare şila evacuarea sinistraţilor de sub dărîmături,folosiţi în acest scop transportul propriu,tîrnăcoape, răngi, lopeţi, cricuri ş.a. Demolaţinăruirile pînă vă veţi convinge că nu mai suntoameni acolo. Pentru depistare sinistraţilorfolosiţi orice metode, aflaţi locul lor dupăvoce, sunete, cu ajutorul câinilor. Imediatinformaţi poliţia despre posibilele infracţiuni,

despre cetăţenii care răspândesc zvonuri şi20



provoacă panica. Nu permiteţi furturile, jafurile.Străduiţi-vă să depistaţi focarele incendiare

şi încercaţi să le stingeţi.Cercetaţi dacă nu sunt avariate căile decomunicaţie. Închideţi apa, gazul,electricitatea. Înainte de a intra în oriceclădire convingeţi-vă că nu este pericol deprăbuşire.Feriţi copiii de primejdii.Folosiţi telefoanele numai în scopuriimportante. Puteţi anunţa rudele desprestarea dumneavoastră, fixaţi întâlnire.Folosiţi automobilul numai în cazurideosebite şi pentru transportareasinistraţilor.

Nu întraţi în zonele distruse fără necesitate.Nu încurcaţi lucrătorilor serviciilorspecializate.Ajutaţi persoanele traumate psihic.Nu folosiţi apa pentru băut din rezervoareledeschise pînă nu sunt controlate.Dacă casa dvs este avariată, mergeţi la loculstabilit pentru a primi ajutor material,medical, alimente, loc de cazare.În locurile cu multe cadavre de oameni şianimale, purtaţi cizme de cauciuc, mănuşi,mască.Ajutaţi oricăror servicii specializate în

lucrările de salvare.21



Întotdeauna şi în toate fiţi model decomportament liniştit, cinstit, bărbătesc,adevărat civic!

IncendiileIncendiile

Incendiul – răspândirea stihiinică a focului,ieşită de sub controlul omului. Ia naştere dinvina omului, a cutremurelor de pămînt, afulgerelor, a furtunilor. Trebuie să ţinemminte că în apartamentele contemporane dinblocurile cu multe etaje sunt instalate multecomunicaţii (inginerice, tehnice, comunale,tele şi radio), deci sunt şi multe materialesintetice.Omul, în aşa caz, depinde de starea

gospodăriei comunale.Incendiul în apartament a fost şi rămâne a fiuna din cele mai periculoase situaţiiexcepţionale. El ia multe vieţi umane şidistruge bunuri materiale.Pricina numărul 1 – responsabilitateaoamenilor şi neînţelegerea că incendiul poatefi evitat sau stins în primele minute. Acesta e

în puterile fiecărui om, de altfel totul vadepinde de intervenţia unităţii de pompieri.

Regulile fundamentale ale securităţiiantiincendiare:22



Nu pune lîngă televizor (mai ales color)obiecte uşor inflamabile. Nu-l lăsa săfuncţioneze fără supraveghere.

Nu te folosi de reţeaua electrică cu izolaţiadeteriorată.Nu pune într-o priză mai multe obiecteelectrice cu capacitatea mare. Nu te folosi deaparate defectate sau create în condiţiicasnice.Nu încălzi la foc deschis vopseaua, lacul,ceara pentru parchet.Nu lăsa fără supraveghere aparatele cu gaze.Respectă strict cerinţele cu privire lautilizarea aparatelor cu gaze.Nu acoperi lampa de masă cu hârtie saustofă.

Nu alimenta lampa de gaz cînd este aprinsăşi în casă. Ţine minte că în timpul preparării bucatelorunele grăsimi se pot aprinde la încălzire pînăla 450 grade. Curentul sau revărsarealichidului peste marginea vasului aflat la focpoate duce la stingerea flăcării de la gaz, cear putea urma cu o explozie.Grăsimea şi uleiul arzînde nu se sting cu apă.Acesta duce la răspândirea focului în totapartamentul. Trebuie de folosit o cârpăumedă.

Ţine minte, că toate aparatele electrice

trebuie ţinute în ordine, reparate la timp şipermanent controlate. Foloseşte suport23



metalic cînd utilizezi fierul de călcat şi alteaparate electrice.Nu permite copiilor să se folosească de

aparate electrice în lipsa părinţilor. Învaţă-iregulile de folosire a lor.Nu aprinde chibrite, brichete, nu aprinde şinu stinge lumina, aparatele electrice, dacă sesimte miros de gaze. Închide robinetul ceduce spre aparatele de gaze, deschide largferestrele, uşile pentru a face o aerisire bunăşi rapidă. Cheamă serviciul de gaze.

În caz de incendiuImediat înştiinţaţi despre acest fapt latelefoanele 91 (sau 901) şi apoi 93 (903),indicând adresa precisă.Închideţi gazul şi electricitatea.Ajutaţi tuturor persoanelor să părăseascăcasa.Anunţaţi persoanele care nu ştiu despreincendiu dar se află în risc devătămare.Apreciaţi situaţia creată şi începeţistingerea focului cu mijloacele disponibile.Dacă aceasta este imposibil – părăsiţiimediat localul, luând actele, obiectele de

preţ.În caz de incendiu trebuie de temut de:24



Temperatura mare a aerului, care duce laarsuri ale căilor respiratorii.Poluarea cu fum. Fumul şi temperatura înaltă

sunt deosebit de periculoase în subsoluri şi laprimele etaje.Concentrarea oxidului de carbon şi a altorproduse nocive din rezultatul arderii.Dărâmarea clădirilor, construcţiilor.Explozia inventarului tehnologic şi a diferitoraparate.Căderea stâlpilor aprinşi, a grinzilor.Pentru stingerea incendiului folosiţiextingtorul, robinetele (hidranţii), apa,nisipul, ţărâna, cuverturile, alte remedii.Substanţele antiincendiare îndreptaţi-le sprelocul de ardere intensă, dar nu spre flăcări.

Dacă arde suprafaţa verticală, apa sauspuma îndreptaţi-o în partea de sus.În încăperile poluate cu fum, folosiţi şuvoi

împrăştiat pentru ca fumul să se depună şitemperatura să scadă.Substanţele arzînde stingeţi-le cu compoziţiidin spumă. Acoperiţi-le cu nisip, ţărână,cuvertură, etc. pentru a opri accesuloxigenului la foc.Dacă ard firele electrice, mai întâi scoateţisiguranţa şi deconectaţi întrerupătorul cupârghie, apoi începeţi a stinge.Corect folosiţi mijloacele de stingere a

incendiului. Pentru a pune în funcţiunestingătorul cu spumă ridicaţi mânerul în sus25



şi-l deplasaţi pînă la refuz, apoi întoarceţistingătorul cu fundul în sus. Şuvoiul despumă îndreptaţi-l spre suprafaţa arzîndă.

Dacă lipseşte şuvoiul, hurducaţi stingătorulsau curăţiţi dispozitivul de stropire.Nu ţineţi pâlnia stingătorului cu mîinile goalepentru a evita degerăturile !Cînd salvaţi sinistraţii din clădirile incendiateşi stingeţi incendiul, respectaţi următoarelereguli:Înainte de a intra în încăperea incendiată,acoperiţi capul cu o cuvertură udă.Pentru a proteja organele respiratorii de latemperatura înaltă şi oxidul de carbon,respiraţi prin stofă umedă.În locurile poluate puternic cu fum întraţi în

doi, mişcându-vă târâş sau aplecat ţinându-vă de pereţi, ca să nu pierdeţi orientarea.E periculos de intrat în zona cu fum dacă

vizibilitatea e mai mică de 15 metri.În încăperea poluată cu fum uşa se deschidefoarte încet, atent ca să nu izbucneascăflăcările de la aerul venit de afară.Cînd căutaţi sinistraţii, strigaţi-i. Ţineţi mintecă cei mici de frică adeseori se ascund subpaturi, în dulapuri, în unghere şi alte locuri.Acoperiţi cu o cuvertură pe cel pe care îlscoateţi din clădirea incendiată.Dacă aţi văzut un om cu hainele arzînde

aruncaţi peste el un palton, o plapumă,cuvertură, şi apăsaţi strâns. Astfel veţi opri26



pătrunderea aerului şi veţi grăbi stingereafocului.Dacă s-au aprins hainele de pe D-voastră,

culcaţi-vă la pămînt şi rostogolindu-vădoborâţi flacăra. Nu fugiţi – aceasta şi maitare va aprinde para focului.Dacă scările şi coridorul sunt poluate cu fumdens, iar de ieşit pe scara de afară esteimposibil, rămâneţi în apartament.Închideţi uşa de la întrare, astupaţi găurile cucârpe ude, stropiţi uşa cu apă.Nu încercaţi să vă salvaţi viaţa ieşind princoridoarele poluate puternic cu fum. Este maibine să deschideţi (sau să spargeţi) un singurgeam, într-o cameră izolată, pe unde va intraaer curat.

Chiar şi dacă incendiul a fost stins cu puterileproprii, anunţaţi pompierii, deoarece foculpoate rămâne neobservat, în locuri dosite(sub podele, în paravane) şi peste puţin timppoate apărea din nou cu o putere şi maimare.

Vijeliile, furtunile, vârtejurile.Vijeliile, furtunile, vârtejurile.

Acestea sunt fenomene rezultate dinmişcarea foarte rapidă, puternică, cu forţedistrugătoare şi de lungă durată a aerului.După pagubele pricinuite pot fi comparate cu

cutremurul de pămînt. Vijelia distruge clădiridurabile, demolează construcţiile uşoare,27



pustieşte câmpiile, doboară stâlpii de înaltătensiune sau cu fire de telecomunicaţii, rupeşi zmulge din rădăcini copacii, îneacă corăbii,

deteriorează magistralele auto, căile ferate,liniile electrice, aduce după sine pierderiumane şi de animale, distruge localităţi

întregi.Dacă aţi fost preîntâmpinaţi despre furtună,

îndepliniţi următoarele acţiuni:Întăriţi clădirile construite netrainic,deconectaţi energia electrică.Adunaţi toţi membrii familiei acasă. Copiii dininstituţiile preşcolare şi şcolare trebuieevacuaţi mai aproape de adăpost.Închideţi bine uşile, geamurile, cerdacurile,orificiile pentru ventilare. Geamurile mari şi

vitrinele e de dorit de le protejat cu scînduriiar sticlele – de încleiat cu fâşii de hârtie saustofă.De pe acoperiş, balcoane, lojii luaţi obiectelece pot fi luate de vânt şi pricinui traumeoamenilor. Inventarul din gospodărie fixaţi-lşi duceţi-l în încăpere. Maşinile, animalele,dosiţi-le într-un loc sigur, fără primejdie.Stingeţi focul în sobe, deconectaţi aparatelede gaz şi cele electrice.Pregătiţi surse de lumină de rezervă.Faceţi rezerve de apă, produse alimentare,medicamente, pansamente, etc. pentru 2-3

zile.28



Aparatele tele- şi radio ţineţi-le inclusepentru a recepţiona informaţiile organelorprotecţiei civile şi regulile de comportare.

Aduceţi în ordine toate adăposturile(beciurile, subsolurile) pentru a fi folosite încaz de necesitate.

Cînd vijelia a început:Ascundeţi-vă în adăpostul pregătit.Dacă sunteţi în clădire, fiţi atenţi să nu vărăniţi cu cioburi din sticle sparte sau alteobiecte.Nu se recomandă de ieşit în stradă imediatdupă ce a încetat vântul, deoarece pestecîteva minute rafala de vânt se poate repeta.Dacă vijelia v-a găsit pe loc deschis, nu fugiţi,

mai bine e să vă ascundeţi într-un şanţ,groapă, orice adâncitură, să vă lipiţi strânsde pămînt, strângeţi la corp mîinile şiacoperiţi cu ele capul.Important e să nu cedaţi în faţa panicii,acţionaţi conştient, reţineţi pe alţii de lafapte nechibzuite.Vijelia poate fi însoţită de furtună cu fulgere,ploaie, grindină.

Auzind zgomotul tunetului aproape:Nu vă apropiaţi de obiectele metalice, depilonii de tensiune înaltă, de paratrăsnet. Nuluaţi în mâini nimic metalic, ca să nu vătransformaţi într-un paratrăsnet mobil.

29



Dacă furtuna v-a găsit în loc deschis, întâlniţi-o culcat, poate fulgerul va trecepeste picioare (arsurile pot fi tratate) şi veţi

rămâne în viaţă. Poziţia în picioare e cu multmai periculoasă, este în pericol locul cel maivulnerabil – capul.Nu fugiţi, staţi mai departe de copacii izolaţi,dar nici nu vă depărtaţi mult de ei. Fulgerulnu bate des, nu nimereşte repetat în acelaşloc şi de obicei alege obiectul cel mai înaltsau cel mai masiv. Încremeniţi la 5-6 metride copac şi aşteptaţi. Dacă descărcarea valovi în el, nu aveţi de ce vă teme.Dacă în odaie a intrat o bilă luminoasă(fulgerul sferic), nu vă mişcaţi. Nu intraţi înpanică. Cazurile mortale din ciocnirea cu

fulgerul sferic sunt o raritate. În nici un caznu alungaţi cu mâna, nu fugiţi de la ea,deoarece mişcarea bruscă o va atrage spreD-voastră. Dacă fulgerul pluteşte spre faţă,

încercaţi foarte încet să feriţi capul la oparte. Dacă nu aţi reuşit – întindeţi mîinile

înainte, în timpul exploziei bilei energia se vadispersa şi traumele de la aşa fulger deobicei sunt minimale. Fulgerul sferic dureazădoar 10-20 secunde şi dacă veţi deschideatent uşa sau fereastra, bila sub presiuneaaerului va zbura afară şi va exploda.

InundaInunda ţţ iileiile

30



Dacă locuiţi într-o localitate, care poatenimeri în zona de inundaţii, aflaţi din timplocul punctului de evacuare, să aveţi

pregătite din timp o valiză sau geantă cuobiectele de primă necesitate, mijloace desalvare (bărci sau saltele pneumatice, plute,bârne, anvelope de cauciuc), trusăfarmaceutică individuală, lanternă si bateriide rezervă.În caz de inundaţii:

Transferaţi la etajul de sus sau în podul caseiobiectele mai preţioase.Închideţi gazul, apa, electricitatea.Înainte de plecare, încuiaţi uşa cu cheia.Luaţi obiectele de preţ, actele, lucrurile deprimă necesitate, mijloacele de salvare

pregătite şi vă îndreptaţi spre punctul deevacuare, unde o să vi se indice ruta şiunitatea de transport.

Dacă inundaţia se declanşează prinsurprindere:

Ridicaţi-vă la etajul cel mai de sus al clădiriisau pe acoperişul ei.Daţi dovadă de cumpătare, stăpînirea desine, ajutorul va veni neapărat. Ajutaţi altorpersoane dacă necesită.Dacă vă aflaţi în stradă, pe loc deschis, urcaţipe cel mai înalt punct din apropiere, pe

copaci.31



Feriţi-vă de cablurile rupte, de liniile decomunicaţii, de sectoarele de drum afectate.Sectoarele inundate părăsiţi-le în bărci, pe

plute sau alte mijloace, dar fără a le încărca.Pentru a atrage atenţia salvatorilor (înspecial dacă vedeţi un elicopter) folosiţi obucată de materie de culoare aprinsă saualbă, iar noaptea – felinare sau lanterne. Nu

întrebuinţaţi apa din fântânile inundate (în eapot fi microbi periculoşi).

Troienele de zTroienele de z ăă padpad ăă

Dacă aţi fost preveniţi despre posibileleviscole (viforniţe, troiene), limitaţi deplasareadeparte de casă, pregătiţi-vă din timp de

viscol:Faceţi-vă rezerve de produse alimentare şiapă, fînaj pentru animale şi păsări,combustibil, medicamente.Ermetizaţi blocurile locative pentru a păstracăldura în ele şi a minimaliza necesităţile decombustibil (lemne sau cărbune).În timp cu troiene nu ieşiţi afară fărănecesitate, nu vă porniţi la drum cuautomobilul. Dacă viscolul v-a găsit în drumcu automobilul şi nu vă puteţi deplasa, e mairaţional să rămâneţi în el, dacă nu sunteţiconvins că pe aproape puteţi găsi ajutor

(încăpere). Daţi semnale sonore, agăţaţi pe32



antenă o bucată de materie de culoareaprinsă. Economisiţi combustibilul.

AlunecAlunec ăă rile de terenrile de terenReprezintă deplasări ale rocilor, ce formeazăversanţii dealurilor. Deplasările se potproduce de-a lungul pantei sau lateral, caurmare a unor fenomene naturale (ploitorenţiale, prăbuşiri ale unor grote, eroziuniputernice, cutremur de pămînt), sau chiar caurmare a unor activităţi umane. Alunecărilede teren pot duce la urmări catastrofale:distrugerea construcţiilor prin deplasareastraturilor de roci sub fundamentul lor sauprin acoperire de avalanşa de pămînt;

distrugerea căilor ferate, a străzilor, a liniilorelectrice şi de telecomunicaţii.

Semne ale alunecărilor de teren:Fisuri (crăpături) pe pămînt, pe asfalt, înpereţii clădirilor.Copaci înclinaţi în toate părţile, stâlpi şigarduri strămutate din loc.Dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare.Scârţâitul elementelor de construcţie alecaselor.Starea alarmată a păsărilor şi animalelor.

În caz de alunecare de teren:

33



Ieşiţi imediat din încăpere pe un teren drept.Înştiinţaţi şi vecinii despre cele întâmplate,ajutaţi pe cei ce au nevoie.

Dacă e necesar, apelaţi la serviciilespecializate (poliţie, pompieri, salvarea).Luaţi măsuri pentru securitatea oamenilor şipăstrarea bunurilor materiale.Nu se permite intrarea pe teritoriul cualunecări de teren şi apropierea de clădiri,pînă cînd nu este permisiuneareprezentanţilor competenţi, ai protecţieicivile sau a puterii publice locale.

Accidentele şi catastrofele tehnogeneModalităţi de protecţie. Reguli de

comportament şi acţiune.

Accidentul este stricarea, distrugereamijloacelor de transport, a utilajuluitehnologic, a clădirilor şi construcţiilor,

întreruperea alimentării cu energie electrică,termică, apă, gaze, dacă sunt însoţite şi devictime umane.Catastrofa este un accident mai mare, cumulte jertfe umane.

În urma accidentelor şi a catastrofelor sepot ruina pereţii, acoperişurile clădirilor, alediferitor construcţii, etc. Cele mai straşnicepot fi accidentele de la Staţiile Atomice şi la

obiectele care produc, păstrează sau folosescsubstanţe chimice active, periculoase,34



materiale lubrifiante, explozibile, uşorinflamabile, cît şi pe magistralele căilorferate, rutele aeriene şi maritime.

Reguli de comportament şi acţiuni înzona de afecţiune chimică.

Întreprinderile, care produc, păstrează saufolosesc substanţe chimice periculoase,distrugerea şi deteriorarea cărora pot duce laotrăvirea în masă a populaţiei se numescobiecte chimic periculoase. Astfel de

întreprinderi se consideră întreprinderilealimentare, din industria de prelucrare acărnii sau laptelui, cele ce produc bere,frigidere (amoniac), staţiile de epurare şi

pompare a apei (clor), întreprinderile deuleiuri şi grăsimi (acid sulfuric), combinaturilede blănuri (acizi sulfuric, acetic şi formic),gospodăria sătească (substanţe erbicide,insecticide, etc.).

În caz de accident la ÎCP (întreprinderechimică periculoasă) vor fi incluse sirenele laea şi în oraş (aceasta semnifică: “Atenţietuturor!”) imediat includeţi tele-radioaparatele, ascultaţi informaţia organelorProtecţiei Civile. Informaţia auzită otransmiteţi vecinilor.

Ţineţi minte ! La semnalul “Alarmă chimică”trebuie:

35



Imediat să puneţi pe faţă mijloace deprotecţie a organelor respiratorii (anti-gaze,bandaje de tifon şi bumbac, băsmăli muiate

în apă sau în urina proprie). Cel mai întîiaceasta se referă celor ce locuiesc în raionuldislocării obiectului sau ocazional aflaţi înacel loc. Populaţia trăitoare în această zonătrebuie să aibă permanent pregătite cele maisimple mijloace de protecţie.Părăsiţi zona de contaminare şi deplasaţi-vă

într-un loc ferit de primejdie, conformcomunicaţiilor radio sau dispecerului

întreprinderii accidentate. Dacă din diferitemotive direcţia mişcării nu e indicată,părăsiţi zona în direcţia perpendicularăvântului şi fără a scoate mijloacele de

protecţie.Dacă nu puteţi părăsi zona de contaminare,rămâneţi în apartament, includeţi aparatelede radio şi aşteptaţi informaţii. Ermetizaţigeamurile, uşa de la întrare, acoperiţi-le cuplapume sau alt material umed. Astupaţitoate crăpăturile cu peliculă, plasture adeziv,buret, panglici de polimer, cârpe umede. ş.aermetizarea sigură complet excludepătrunderea substanţelor chimicepericuloase în apartament.Dacă faceţi parte din componenţa unităţilorspecializate, îndepliniţi-vă funcţiile conform

planurilor de avariere.36



Ţineţi minte ! Norul intoxicat se extinde înoraş de-a lungul străzilor, reţinîndu-se înspaţiul închis, în scuaruri, subterane, iar în

afara localităţilor populate – în răpi, vâlcele,tuneluri, gropi şi peşteri. Aici umiditatea emai mare, temperatura e mai scăzută, deci şiconcentraţia elementelor chimici şi toxice seva păstra mai mult timp. Clorul şi vaporii deacid sînt mai grei decît aerul, deaceea dinfocarul poluat cu ele se poate ieşi doar pe osuprafaţă mai ridicată (deal, munte). În cazde contaminare cu amoniac, care e mai uşorca aerul, e necesar de a coborî în vâlcele,subterane, adâncituri, ascunzişuri(adăposturi) antiradioactive.Reîntoarcerea la locul de trai şi de serviciu se

permite numai la ordinul comandamentuluiapărării civile şi respectându-se ruta indicată.Dacă observaţi picături de substanţe toxicepe piele, îmbrăcăminte, încălţăminte, imediat

înlăturaţi-le cu un tampon de hârtie, o cârpăsau basma înmuiată în apă cu săpun (maibine caldă) şi faceţi prelucrarea sanitară pelocurile corpului neacoperite cu soluţie debicarbonat de sodiu (sodă de mâncare) de2% în caz de intoxicaţie cu acizi şi clor.Iar la contaminare cu amoniac – cu o soluţiede 5% de sare de lămâie. Ochii spălaţi-i cuapă. Ajutaţi oamenilor neputincioşi.

În timpul deplasării pe teritoriul contaminat,trebuie respectate următoarele reguli:37



de mişcat repede, dar nu de alergat şi nu deridicat praful pe străzi;nu de rezemat de clădiri şi nu de atins de

diferite obiectenu de călcat în elementele chimice împrăştiate,nu de scos mijloacele individuale de protecţiepînă la dispoziţiile corespunzătoare,de evitat transversarea prin rîpi, adâncituri,unde e posibilă acumularea substanţelortoxice.

Confecţionarea mijloacelor simple deprotecţie individuală:

Confecţionarea unui simplu respirator:

1 - corpul respiratorului2 - sticle – 23 - cureluşă elastică4 - fixator5 - cureluşă elastică6 - legăturile

Ordinea procedeelor de confecţionare:

38



Masca de tifon cu vată:

39



Contaminarea radioactivContaminarea radioactiv ăă a localita localit ăţăţ ii.ii.Reguli de comportament şi acţiunile.

Împrejurul Moldovei se află 8 staţii electriceatomice la distanţe de la 150 – 600 km. Încaz de avariere la una din ele, cu distrugereareactorului, norul radioactiv format poateatinge teritoriul Moldovei şi judeţul Bălţi întimp de cîteva zile. După cum se ştie,substanţele radioactive de bază depuse în

rezultatul avarierii la SEA Cernobîl au fost:iodul-131, care se împrăştie uşor, ceziul-137,stronţiul-90, care au poluat aerul, apa, solul.Iodul radioactiv distruge glanda tiroidă, faptce duce la diferite maladii. Aceasta e dincauza că iodul radioactiv ia locul celuiobişnuit, care de obicei e în normă în glandatiroidă şi e suficient pentru activitatea ei şi aorganismului în întregime. Durata desemidescompunere a iodului–131 e de 8 zile,iar de semi-eliminare din organism e maimult de 6 luni. Ceziul radioactiv substituie înorganizm elementul specific – kaliul şi ducela diferite anomalii biochimice şi fiziologice.Cel mai mult kaliu se află în ţesutul muscular.Ceziul-137 e introdus în organism de regulăcu carnea. Durata de semidescompunere ede 30 ani. Stronţiul-90 se acumulează înoase, substituind elementul necesar – calciul.Durata de semidescompunere e de 30 ani. Seacumulează în organism cu laptele şi40



produsele lactate şi se depune în oase. Eliradiază măduva oaselor, atacă circulaţiasîngelui şi poate duce la tumori maligne ale

sîngelui.Dacă aţi auzit semnalul contaminăriiradioactive (“Pericol radioactiv”):1. Luaţi de la adresa indicată mijloacele de

protecţie individuală (masca antigazrespiratoare, camera de dezinfecţie pentrucopii) sau pregătiţi pentru toţi membriifamiliei bandaje de tifon, măşti textile (vezidesenele de mai sus). Să le aveţipermanent cu sine şi să le folosiţi la ordineadăugătoare. Deprindeţi copiii şi pe alţii săse poată folosi de ele. Ermetizaţiapartamentul, casa, ca metodă de

împiedicare a pătrunderii prafuluiradioactiv. La nevoie adaptaţi beciurile caadăpost sau construiţi un adăpost cum eindicat pe desene.

41



Pregătirea unui ascunziş simplu

42



2. Produsele alimentare le scoateţi din casănumai învelite în hârtie de pergament, înpolietilenă, aşezaţi-le în saci de polietilenăsau în capacităţi care se închid ermetic.Apa o păstraţi în capacităţi ermetic închise,

în termos.3. Fântânile trebuie acoperite cu capace

ermetice, prelate, pelicule de polietilenă

sau alte materiale groase.4. Pregătiţi trenciuri cu glugi, pelerine dinmuşama, polietilenă, încălţăminte dincauciuc, mănuşi.

5. Covoarele strângeţi-le, mobila capitonatăacoperiţi-o cu huse din polietilenă.

6. În faţa uşii de la întrare puneţi un vas cuapă iar alături aşterneţi un covoraş de

43



cauciuc. Pregătiţi soluţie de săpun pentruprelucrarea feţii şi a mâinilor.

Conform dispoziţiilor organelor de Protecţie

Civilă şi medicale, faceţi profilactica cu iod.Acceptaţi să primiţi pastilele sau prafurile pecare le distribuie medicii gratuit. Profilacticase face cu soluţie de iod din pacheţele,pastile sau soluţie făcută pe apă sau spirt5%. (vezi informaţia respectivă).

Contingentul Preparatele de iodKaliu Iodid

(mg)

Kali

uIodat(mg)

Soluţie 5%

de iod peapă cu spirt(picaturi)

1. Maturii şiadolescenţiimai mari de13 ani

130 /zitimp de 10zile

170 22 pic. 2ori / zi

2. Copiii de la3 la 13 ani

65/zitimp de 10zile

85 11 pic. 2ori / zi

3. Copiii 1luna - la 3 ani

30-35 / pezi timp de2 zile

40-45

Nu serecomanda

44



4. Copiii pînăla 1 luna

15 / pe zitimp de 2zile

20 Nu serecomanda

Femeilegravide şimamelesugarilor

130 / pe zitimp de 2zile

170 11 pic. 2ori / zi

Dacă aţi fost informat despre

contaminarea radioactivă:Imediat pregătiţi de folosire mijloacele deprotecţie.Copiii pînă la 1,5 ani puneţi-i în camerelespeciale, iar dacă ele lipsesc, acoperiţi-le faţacu un şervet umed şi mergeţi în adăpostul

anti-radioactiv.Dacă dintr-un motiv oarecare nu vă puteţideplasa în locurile speciale pentru adăpostrămâneţi în apartament (casă), mai bine înbeci, subsol, pe care le-aţi pregătit caadăpost. Ţineţi minte că pereţii unei case dinlemn micşorează iradierea ionizată de 2 ori,cea din cărămidă – de 10 ori, iar adăposturilede la adâncime, subsolurile cu acoperiş delemn – de 7 ori, iar cu acoperiş de cărămidăsau beton – de 40-100 ori.Dacă cineva nu a primit doza recomandatăde iod – imediat faceţi aceasta !

Includeţi radioul sau televizorul şi aşteptaţiinformaţiile organizaţiilor PC.45



Pentru a preîntâmpina sau minimalizairadierea ionizată a organizmului D-voastrăeste necesar de ţinut cont de următoarele

sfaturi:folosiţi în alimentare doar lapteleconservat şi produse păstrate în încăperile închise, necontaminate radioactiv. Nu beţilapte de la vacile, care au păscut după avariepe teritoriul poluat, deoarece substanţeleradioactive deja au început circulaţia în lanţbiologic.Nu folosiţi legumele crescute în sol liber şirupte după ce s-a anunţat aruncareasubstanţelor radioactive în mediul ambiant.Nu beţi apă din sursele deschise.Mâncaţi numai în clădiri închise, spălaţi-văbine mîinile cu săpun înainte de masă şi

clătiţi-le cu soluţie de bicarbonat de sodiu5%.Beţi mult lichid (sucuri naturale, compoturi,lichide conservate), apa e de dorit să fiefiartă înainte de folosire.Limitaţi sau mai bine lăsaţi fumatul,deoarece împreună cu fumul, în organism

întră uşor şi substanţele radioactive.Nu întrebuinţaţi în acest timp băuturialcoolice tari, ele nu ajută la profilactică, ciintensifică iradierea şi împiedică luarea uneidecizii juste.Respectaţi strict regulile de igienă personală

şi alimentară.46



Fructele şi legumele le spălaţi minuţios subapă curgătoare.În încăperile în care se află oameni zilnic

faceţi dereticarea umedă cu mijloacespeciale de dezinfecţie.Limitaţi pînă la minimum posibil aflarea peteritoriu liber, la ieşirea din încăpere folosiţimijloacele de protecţie. La întrarea în

încăpere spălaţi bine încălţămintea sauştergeţi-o bine cu o cârpă umedă, pe care alăsaţi la întrare. Hainele le scuturaţi şi lecurăţiţi cu o perie umezită.Evitaţi deplasările de lungă durată peteritoriul poluat, mai ales pe drumurileprăfuite şi iarbă. Nu vă dezbrăcaţi afară şi nuvă aşezaţi jos pe pămînt, nu intraţi în pădure,

renunţaţi la scăldatul în iazuri sau râuri.Nu strângeţi din pădure pomuşoare sauciuperci, nici flori.Limitaţi aflarea la loc deschis a animalelordomestice (câini, pisici), iar cînd întră în casă– ştergeţi-le lăbuţele sau spălaţi-le.Alimentarea zilnică trebuie să fie calorică şiraţională. Întrebuinţaţi în raţion cît mai multefructe şi legume proaspete; ele conţin pectin(are putere de protecţie), care în îmbinare cusubstanţele radioactive formează niştecompuşi ce nu se absorb, ce se elimină dinorganism. Cele mai bogate în pectină sunt

sfecla roşie, varza fără ciocan, ridicheaneagră, morcovul, ardeii graşi, bostanul,47



vinetele, merele fără mijlocul cu seminţe,caisele, citrusurile, coacăza neagră, mazăreaverde, măcrişul, uleiul de cătină,

pomuşoarele, afinele, scoruşul, varza demare, strugurii, ceaiul verde, peştele demare. Drept profilactică e de dorit de luatsare de calciu şi fosfor, vitamine din grupa Bşi D, acidul folic, ascorbinic şi nicotinic.Respectaţi strict regimul stabilit de organelePC. Ţineţi minte ! se interzice categoricautotratamentul, iar utilizarea necontrolată apreparatelor de iod poate duce la consecinţenedorite. A urma doar preparatele de iodprescrise şi numai în doza indicată. Practicalichidării avariilor de la SEA a demonstrat

înalta eficacitate a acţiunilor recomandate,

dar şi dauna colosală a supradozăriipreparatelor de iod. Cînd se anunţă situaţiade pericol nu vă grăbiţi ! Aveţi suficient timppentru a realiza acţiunile de protecţie.

Reguli de comportamentReguli de comportament şş i aci ac ţţ iune îniune în caz de avarii la ccaz de avarii la c ăă ile ferateile ferate şş ii

transportul autotransportul auto

48



Avariile la căile ferate şi magistralele autoduc adeseori la incendierea, scurgerea şiexplodarea încărcăturilor primejdioase,

poluarea mediului ambiant. Astfel deaccidente sînt urmate des de jertfe umane şidesigur de pierderi materiale. Informaţiidespre avarii şi despre acţiunile recomandate

în fiecare caz concret le veţi primi de laorganele PC. Ţineţi minte ! zona periculoasăse consideră în raza de 200-300 metri de lalocul incendiului, exploziei, scurgeriilichidelor sau gazelor, zona aflării obiectuluiprimejdios. Zona se îngrădeşte cu semnespeciale. Categoric se interzice de apropiatsau de întrat în această zonă, chiar şi dacănu observaţi pericol evident. Mijlocul cel mai

eficace de protecţie – este de a părăsi la timpzona dată.

MMăă surile de precausurile de precau ţţ ieie şş i regulilei regulile fundamentale de comportament înfundamentale de comportament în

timpul lichidtimpul lichid ăă rii calamitrii calamit ăţăţ ilor.ilor.

În orice împrejurări păstraţi calmul, nu creaţipanică.Luaţi toate măsurile pentru minimalizareaconsecinţelor distrugătoare ale avariei.Deconectaţi electricitatea, opriţi mijloacelede transport.

Deconectaţi toate comunicaţiile posibile(apă, gaz. etc.)49



Înainte de a întra în orice clădire convingeţi-vă de lipsa pericolului.Pentru evitarea exploziei – nu folosiţi chibrite,

lumînări, brichete, nu aprindeţi şi nu stingeţielectricitatea unde este miros de gaz.Fiţi precauţi cu firele electrice dezgolite saurupte, nu vă atingeţi de ele.Nu folosiţi apa din rezervoarele afectate.Membrii formaţiunilor nemilitare de PC(drujini sanitare) şi cei care au predispuneri

înregistrate la comisariatul militar trebuie săse prezinte imediat la locurile stabilite,ceilalţi acţionează în corespundere cuindicaţiile administraţiei locale.Ajutaţi pe oricine are nevoie. Informaţidespre cele întâmplate pe toţi vecinii. Nu

provocaţi panica !!!ProtecProtec ţţ iaia şş i regulile de comportare îni regulile de comportare în

focarul de boli infecfocarul de boli infec ţţ ioase.ioase.

Cele mai tipice simptoame ale bolilorinfecţioase se consideră: frigurile,fierbinţeala, febra. În acest caz apar durerilede cap, slăbiciunile, dureri în muşchi şiarticulaţii, istovirea (sleirea de puteri),uneori, greţurile, voma. În caz de tifos,meningită, apar erupţii, în caz de gripă şi alteboli respiratorii, strănutul, tusa, usturime în

gât; angina şi difteria provoacă dureri în gâtla înghiţit; dizenteria – diaree, vomă; diareea50



e un semn specific pentru holeră sausalmoneloză.Infecţiile apar datorită următorilor trei factori:

prezenţa izvorului de infecţiecondiţii favorabile pentru răspândireaagentului patogenpredispoziţia spre îmbolnăvire a omului.Dacă se exclude măcar unul din aceştifactori, procesul epidemiologic încetează.În scopul prevenirii transmiterii infecţiei înmasă şi a lichidării factorului de molipsire sedesfăşoară un complex de acţiuni de izolareşi organizare:- imunizarea

- depistarea activă şi la timp a bolnavilor şi

purtătorilor, suspecţi şi izolarea lor- introducerea unui regim antiepidemic şirespectarea lui strictă.

Bolnavii care suferă de boli infecţioase, deregulă, sunt trataţi în spitalele de boli

infecţioase sau în secţiile specializate. Pînă lainternarea lor, trebuie de luat următoarelemăsuri:1. De anunţat despre boală la policlinică, la

locul de trai.2. De izolat bolnavul (adică de exclus sau de

limitat aflarea lui în contact cu cei din jur) într-o cameră aparte sau de a-l separa

51



printr-un paravan pliant. Să aibă veselăaparte, obiecte pentru igiena personală,ploscă.

3. De măsurat temperatura corpului, de înregistrat ora şi datele de pe termometru.4. Eliminările bolnavului (urina, masele

fecale), masele vomitive, de strâns pînă lasosirea medicului (de ele va fi nevoiepentru analize). După aceea ele trebuiedezinfectate.

5. Nu vă grăbiţi cu aplicarea medicamentelor(antibiotice, sulfanilamide, ş.a.). Puteţipropune pastile pentru dureri de cap,pentru scăderea febrei.

6. Dereticarea încăperii se face nu mai rar de2 ori pe zi, cu folosirea mijloacelor

dezinfectante (0,2 – 5% de soluţie declorură de var ş.a.) şi de aerisit permanent încăperea.

7. Nu lăsaţi bolnavul fără supraveghere. Înunele cazuri de îmbolnăvire bolnavul poatesă devină foarte agitat, poate să delireze şica urmare să iasă din încăpere sau să sarăde la etajele de sus.

8. Dacă e suspectată o infecţie aerogenă(gripă, variolă, varicelă, tuberculoză,scarlatină), de folosit bandaje de tifon,măşti textile atât pentru bolnavi cît şipentru cei ce au fost în contact cu ei.

9. De avut grijă de cavitatea bucală abolnavului, după mâncare de prelucrat cu52



un tampon de vată muiat în soluţie debicarbonat de sodiu sau acid boric de 2%.

10. După fiecare contact cu bolnavul şi

obiectele lui, spălaţi mîinile, e necesarădezinfectarea cu soluţiile numite.11. După internarea bolnavului, faceţi în

apartament o curăţenie umedă cu soluţiede clorură de var 2-5% sau înălbitor,lengeria şi vesela se fierbe timp de 15-20minute în soluţie de sodă sau muiate timpde 2 ore în soluţie de cloramină 2%. Dupăaceea vesela se clăteşte cu apă fierbinte,lengeria se clăteşte şi se calcă, odaia încare a stat bolnavul trebuie bine aerisită.

Reguli de comportare în transportReguli de comportare în transport şş i pei pe

strstr ăă ziziUna din părţile fundamentale ale mediuluiartificial de viaţă, creat de om, este sistemulde transporturi, o parte componentă,necesară pentru funcţionarea normală asocietăţii. Orice om, indiferent de vârstă sauprofesie se întâlneşte cu unităţile detransport, fiind în diverse roluri. Numărulvictimelor umane în urma accidentelor auto ecu mult mai mare decît în cazurile legate decircumstanţe criminale.

Ţineţi minte cîteva reguli folositoare în

diferite situaţii legate de transport şi care potminimaliza riscul de a fi traumaţi. Pericolul53



poate fi divizat condiţionat: urcarea şicoborârea, o călătorie obişnuită, situaţia deaccident.

1. Urcarea şi coborârea se face numai laoprirea totală a mijloacelor de transport.2. Nu vă grăbiţi să fiţi primii în transport, maiales în orele de vârf ale transportuluiobştesc. Ocupaţi locurile mai îndepărtate detrecere.3. Asiguraţi-vă poziţia stabilă în salon. Dacănu aveţi loc pe scaun, ţineţi-vă de vre-o bară,mai bine de bara de sus, deoarece în caz decădere, bara de jos nu vă poate proteja.4. Staţi tot timpul cu faţa în direcţia mişcării,astfel veţi avea la timp informaţia despreeventuala situaţie extremală.

5. Nu vă plimbaţi prin salon în timpulmişcării, dacă trebuie s-o faceţi, găsiţi punctede sprijin intermediar.6. Întrând în mijloacele de transport, priviţiatent unde se află ieşirea de salvare,geamurile, nu ignoraţi centurile de siguranţă.7. Pentru securitatea personală şi a altora –nu transportaţi obiecte ascuţite, tăioase,substanţe uşor inflamabile, otrăvitoare,explozibile,8. Ţineţi sub supraveghere permanentăcomportamentul copiilor, iar pe cei de pînă la5 ani e bine de-i ţinut în braţe sau pe

genunchi.9. Nu ocupaţi primele locuri dacă aveţi copii.54



10. Condiţia care garantează securitatea încaz de accident auto –o poziţie bine fixată. Dacă în rezultatul

frânării sau loviturii aţi căzut, grupaţi-vă,acoperiţi cu mîinile capul aplecat înainte, cugenunchii sprijiniţi-vă de speteaza scaunuluidin faţă. Încercarea de a stopa cădereaţinându-vă de bară foarte rar dă efect, maides duce la luxaţie sau fractură. Aveţi

întotdeauna un plan de ieşire de avarie.Dacă sunteţi la volan şi tamponareaautomobilului este inevitabilă:1. Mai întîi lipiţi bine spinarea de spetează,mîinile întindeţi-le şi sprijiniţi-le de volan. Aşapoziţie nu va permite şoferului în momentultamponării să “zboare” afară prin parbriz. Nu

neglijaţi niciodată curelile de siguranţă. Elesunt prevăzute pentru asigurarea securităţiişoferului şi pasagerilor.2. Tălpile picioarelor nu trebuie luate de pefrână şi gaz pînă în ultimul moment. Înultimul moment străduiţi-vă să ridicaţigenunchii în sus şi în dreapta, cu mîinilesprijinite de volan, îndesaţi corpul sprescaun, capul aplecaţi-l spre piept.3. Nu închideţi ochii pînă la sfârşit, doar încazuri extremale.4. Pasagerul de pe bancheta din faţă întimpul ciocnirii trebuie să ridice picioarele şi

să se sprijine cu ele de panoul despărţitor dinfaţă.55



Capul de aplecat spre piept, faţa de acoperitcu mîinile.5. Ceilalţi pasageri trebuie să se proptească

cu picioarele de podea sau de partea de jos ascaunelor, după posibilitate de aruncatmîinile înainte şi de sprijinit de scaunele dinfaţă, de încordat muşchii şi de grupat corpul.

Incendiul în automobilIncendiul în automobil

Orice automobil este un adevărat depozit decarburanţi şi lubrifianţi: benzină, uleiuri,anvelope, furtun de plastic, vopsea,materiale de polimeri.Cauzele incendiului în automobil:conductoare rău izolate, scânteieri în grupele

de contacte, scântei de la ciocniri în timpulaccidentelor. Deseori chiar şi un rest deţigară poate deveni cauza incendiului ca şilucrările de sudare. Cel mai des incendiileapar în despărţitura unde este cauza (sursa).Nu încercaţi să stingeţi focul prin mărireavitezei. Opriţi automobilul şi deconectaţidispozitivul de aprindere.Pasagerii depărtaţi-i la vre-o 25-30 metri,luaţi actele, stingătorul, trusa farmaceutică,

închideţi uşile. Nu vă grăbiţi să ridicaţicapota motorului, deschideţi-l puţin şi pringaura formată îndreptaţi şuvoiul din

stingător. Capota nu trebuie deschisădefinitiv, deodată, deoarece valul de aer56



poate grăbi aprinderea şi flăcările de subcapotă vă pot arde faţa. După aceea se

închide capota fără a o trânti. Peste 5-6

secunde repetaţi acelaş lucru de stingere.Aşa se procedează pînă nu se stinge focul.Dacă stingătorul nu funcţionează sau s-aterminat soluţia, este nevoie de stins flăcărilecu alte mijloace posibile (cuverturi,

îmbrăcăminte, nisip). Benzina arzîndă în niciun caz nu se stinge cu apă, ea iese lasuprafaţă şi se împrăştie împreună cu apa !În timpul stingerii incendiului este interzis destat alături de rezervorul de benzină almaşinii. În urma ciocnirii, tamponării,căderii, carcasul maşinii se deformează,şoferul şi pasagerii pot căpăta diferite leziuni

şi traume. Deseori oamenii rămân prinşi înautomobil şi atunci viaţa lor întru totuldepinde de faptul cît de corect şi operativ lise va acorda ajutor. Nu întotdeauna este untelefon în apropiere. Ambulanţa şi salvatoriinu vor sosi atât de repede, dar ajutor trebuiede acordat urgent, de oricine aflat înapropiere. Articolele 10 şi 12 ale Regulilor deCirculaţie Rutieră, aprobate prin HotărâreaGuvernului R. Moldova Nr. 552 din 7.08.1995

îi obligă pe şoferi şi pe participanţii la traficulrutier să acorde primul ajutor sinistraţilor înaccidente.

Acordând primul ajutor sinistraţilor, mai întîie necesar de înlăturat pricina traumei, adică57



de asigurat întreruperea influenţei factorilornefavorabili. Înainte de a-i scoate pe ceitraumaţi trebuie să le acordăm ajutorul

necesar. Partea de automobil unde se aflăpersoana accidentată trebuie demontată, darnu să tragem victima din frânturile maşinii.Sinistratul trebuie pus în aceeaşi poziţie saumai bună decît ceea în care se afla pînă la

începutul lucrărilor de salvare.De chemat salvarea, de anunţat poliţiarutieră despre natura şi locul accidentului,numărul sinistraţilor şi starea lor.La scoaterea din mijloacele de transport,sinistraţii nu trebuie zdruncinaţi, capul nutrebuie îndoit nici mişcat, mîinile şi picioarelenu se scot cu forţa. Ţineţi minte că mai întîi

trebuie de înlăturat tot ce-l ţine fixat pesinistrat. Scoaterea sinistraţilor fărăcunoştinţă cere mari forţe fizice, deaceea ebine de acţionat în 2 sau 3.Cu mare atenţie şi precauţie trebuie decomportat cu acei sinistraţi la carepresupuneţi fractura coloanei vertebrale saua oaselor bazinului. Dacă victima este încunoştinţă, întrebaţi dacă îşi simte mîinile şipicioarele. Dacă nu – acesta ar fi semnposibil de fractură a coloanei vertebrale. Înaceste cazuri nu deplasaţi victima fărănecesitate deosebită (dacă nu este risc de

explozie sau incendiu), deoarece acest faptar putea duce la paralizia sau chiar la58



decesul victimei pînă la sosirea salvării saupînă veţi ajunge la spital ! acest sinistrat cumare atenţie poate fi culcat pe spate sau

burtă în aşa fel ca locul fracturii să nu sedeplaseze deloc! Este necesar să i seslăbească gulerul, centura, cingătoarea, ş.a.De apreciat starea generală a sinistraţilor. Degândit un plan raţional de acţiuni şi în primulrând de exclus pericolul pentru viaţa şisănătatea lor (de oprit hemoragia, de începutreanimarea, etc.).Dacă sînt mai mulţi sinistraţi, trebuie stabilităordinea acordării ajutorului în dependenţă degravitatea şi natura traumei. Se acordăajutor mai întîi acelor, care au traume maigrave şi viaţa lor este în pericol mai mare.

Pe timp nefavorabil – de protejat sinistraţii defrig, de precipitaţiile meteo, vara – desupraîncălzire.De reţinut că primul ajutor medical e

întotdeauna preventiv şi de cele mai multeori victima necesită ajutorul medicului înspital. Dacă nu puteţi solicita ambulanţa –după acordarea primului ajutor trebuie săexpediaţi urgent victima la cea mai apropiatăinstituţie medicală, cu orice fel de transportşi cu un însoţitor. Este interzisă mişcareasinistratului de unul singur, pînă la stabilireadiagnozelor.

59



acţiunile lui, dar şi ale celorlalţi lucrători aiPR. Nimeni din ei nu trebuie să scoată armade foc. În caz că refuză să vă prezinte

legitimaţia de serviciu, dacă încearcă să înconjoare maşina sau pregătesc armele defoc, imediat porniţi maşina din loc,deplasându-vă cu viteză maximal posibilă, îndirecţia oricărei localităţi, oraş. Dacăcunoaşteţi localitatea, cea mai bună ideepoate fi deplasarea spre secţia de poliţie,unde veţi clarifica situaţia.Mai bine să greşiţi şi să plătiţi amendă decîtsă vă pierdeţi viaţa. Dacă omul care v-a opritva acţiona ca un lucrător al poliţiei rutieredaţi-i actele, dar nu deschideţi uşa şi nucoborâţi sticla. Dialogul îl puteţi întreţine şi

prin geamul întredeschis, dar dacă vă cere săexecutaţi ceva, îi propuneţi să meargă lasecţia de poliţie, sau îndepliniţi cerinţa doar

în prezenţa altor şoferi întâmplători.Dacă persoane suspecte încearcă să văoprească maşina, blocând strada cu altămaşină, în plină viteză tamponaţi aceastămaşină sub un unghi ascuţit, încercând săeliberaţi drumul. În caz de o situaţieneprevăzută în drum, care cere oprireaDumneavoastră, nu opriţi motorul şi nu ieşiţidin maşină, pînă cînd nu vă veţi convinge căsituaţia este într-adevăr extremală, dar nu e

înscenată de răufăcători ca o capcană. Nurămâneţi la popas de noapte în afara61



aşezărilor populate. Este de dorit să vă opriţilîngă orice clădiri administrative unde se potafla noaptea persoane de serviciu. Pe noapte

blocaţi uşile, închideţi geamurile. Dacăcălătoriţi cu familia sau cu pasageri, e binesă dormiţi pe rând. Nu scoateţi cheia decontact. Fiţi gata în caz de nevoie să părăsiţilocul de popas. Dacă în drum maşina s-adefectat şi defectul nu poate fi înlăturat cuforţele proprii, înainte de a căuta ajutor,decideţi cine va rămâne să păzească maşina.Cînd sunteţi la pescuit, la vânătoare, înpădure după ciuperci sau pomuşoare, nulăsaţi maşina fără supraveghere. Instructaţi-lpe cel ce rămâne să o păzească, includeţisemnalizarea şi dispozitivul anti-furt. Dacă vă

porniţi la drum, anunţaţi familia, rudele,colegii de serviciu despre rută, opririleposibile, timpul sosirii la locul destinaţiei şitimpul întoarcerii. E bine să-l anunţaţi şi pecel la care mergeţi, dacă e potrivit.Apropiindu-vă de maşină sau garaj, priviţi în

jur, dacă nu sunt persoane suspecte, urmesuspecte, semne, etc. Dacă puteţi vedeamaşina din apartament, verificaţi acest lucru

încă atunci, cînd sunteţi înăuntru. Dacăobservaţi o maşină suspectă parcată înapropiere, cu atât mai mult dacă observaţi înea 3-4 bărbaţi, nu vă grăbiţi să ieşiţi afară,

urmăriţi-i cu atenţie cîteva minute, dacă einu v-au observat. Dacă trebuie totuşi să62



plecaţi urgent, e bine ca cineva din ai caseisă vă facă semn prin geam, să vă spunăceva.

Mai des schimbaţi vremea plecării de acasăşi a întoarcerii. Regimul D-voastră strict lepoate ajuta uşor criminalilor. Deschizândmaşina, întraţi repede, nu ţineţi mult timpuşile deschise, introduceţi cheile în contact şiblocaţi uşile. Nu luaţi pasageri suspecţi şicălători ocazionali, cu atât mai mult în timpde noapte. Dacă uneori luaţi oameninecunoscuţi pentru câştig adăugător, fiţiatenţi şi precauţi.Uşile maşinii şi geamurile trebuie închise.Comunicaţi cu cei ce vă opresc prin geamul

întredeschis din partea dreaptă. Motorul

funcţionează, piciorul stă pe pedala de gaz.Nu luaţi 2-3 oameni tineri, cu atât mai multdacă după comportamentul lor aţi înţeles căei se cunosc unul cu altul. Astfel de “troiţe”sînt cele mai cunoscute în rândul hoţilor.Între ei poate fi şi o fată. Atrageţi atenţie la

îmbrăcămintea pasagerilor – dacă nu potavea ascunse arme sub haină.Dacă pasagerul e de unul singur, propuneţi-isă se aşeze pe scaunul din faţă şinumaidecât să lege cureaua de siguranţă. Înaşa caz el nu va putea să vă atace peneaşteptate.

Nu vă jenaţi dacă e noapte să preveniţipasagerul că nu veţi face nici o oprire în63



drum (pentru a cumpăra ţigări, pentru a ieşi în pădure la necesităţi).Nu acceptaţi să luaţi nici un fel de prieteni ai

pasagerului, văzuţi de el “întâmplător” îndrum, aceasta ar putea fi o înscenare bineorganizată.Urmăriţi periodic comportamentul celor depe bancheta din spate, ascultaţi ce vorbesc şidacă observaţi ceva suspect, pregătireaatacului, trebuie să anticipaţi evenimentele:cu motiv sau nemotivat opriţi brusc maşina,aşa ca pe pasageri să-i arunce înainte şi eipentru un scurt timp să-şi piardăcoordonarea (controlul). Nu vă deranjaţi dacăaceastă oprire le-ar provoca traume serioase.Ieşiţi din maşină şi dacă dovediţi – scoateţi

cheia din contact. Fugiţi şi chemaţi în ajutor.Dacă nu aţi putut preveni violenţa, ei vă potameninţa cu arme reci sau de foc, sau vorintenţiona să vă stranguleze cu un ştreang,pot să vă ceară să mergeţi într-o direcţieconcretă, sau vă vor cere să părăsiţi maşina– în toate cazurile trebuie să vă supuneţicerinţelor lor, pentru a vă păstra propriaviaţă. Conducând maşina, străduiţi-vă săatrageţi (neobservat de agresori) atenţiaaltor şoferi sau a lucrătorilor poliţiei rutiere,creaţi o situaţie de accident uşor, încălcaţiregulile de circulaţi, ca să fiţi urmărit de

poliţie.64



nevinovaţi (pasagerii unei maşini din întâmpinare, trecătorii.)Cînd vindeţi sau cumpăraţi o maşină,

plimbaţi-vă cu clientul în locurile cu mulţioameni, luaţi 2-3 prieteni să vă însoţească înaşa afaceri. Faceţi şi primiţi achitarea banilornumai în prezenţa martorilor din ambelepărţi.

Reguli de comportamentReguli de comportament şş i aci ac ţţ iuni îniuni în caz de pericol sau izbucnire a actelorcaz de pericol sau izbucnire a actelor

teroristeteroriste

Actele teroriste au devenit, spre regret, partecomponentă a vieţii contemporane.Ele pot fi de caracter internaţional, cu scopuriindividuale, de grup sau politice, de ucidere a

unor persoane influente, a autorităţilormafiotice, a businesmanilor, ş.a.Pentru intervenţii în viaţa politică,economică, religioasă, împărţirea sferei deinfluenţă în businesul criminal, narcobusines,etc. Cel mai des aceste acte au loc în ţările şiregiunile în care sunt războaie, conflictemilitare, sînt uşor de obţinut arme siexplozibile. Teroriştii internaţionali şi ceilocali, regionali (dar şi ocazionali), pot folosidiferite arme de foc, arme de distrugere înmasă (nucleare, chimice, bacteriologice),deaceea cunoaşterea acestor arme de

distrugere, metodele de apărare, regulile decomportament şi acţiune în caz că ele vor fi66



folosite, trebuie să devină obligatorii pentru ane putea salva viaţa. Teroriştii locali deobicei instalează mecanisme explozibile în

blocurile de locuit şi în locurile publice, pestrăzi, în unităţile de transport. În timpul defaţă se pot folosi mecanisme atît industriale,cît şi confecţionate manual, mascate subdiferite obiecte, mecanisme cu schemeelectronice, mecanice; mecanisme condusede la distanţă, cu ceas sau cu detonare laatingere.

Măsuri generale de precauţie şicomportament în caz de ameninţare

de a se comite acte de terorism înprivinţa Dumneavoastră, casei sau

familiei Dumneavoastră:Fiţi foarte atenţi şi binevoitori faţă deoamenii care vă înconjoară.În nici un caz nu cădeţi în panică.Dacă e posibil, mergeţi pentru cîteva zile cicopiii şi cu cei vârstnici la vilă, în sat, la rude,

în afara oraşului.Asiguraţi casa Dumneavoastră:strângeţi din casă obiectele inflamabile,explozibile, cele periculoase chimice.Încuiaţi cu lacăte şi alte instalaţii uşile,geamurile, subsolurile, orice întrări.Organizaţi paza casei D-voastră şi un control

riguros al apariţiei persoanelor necunoscuteşi al persoanelor suspecte.67



Pregătiţi subsolurile, beciurile şi alte încăperipentru adăpost eventual.Întotdeauna să aveţi pregătite lumină de

avariere, rezerve de apă şi produsealimentare conservate.Luaţi de pe geamuri ghiveciurile cu flori.Acoperiţi geamurile cu draperii, aceasta văpoate proteja de cioburile de sticlă.Puneţi în geantă actele necesare, obiectelede preţ, banii, în caz de evacuare urgentă.După posibilitate, folosiţi mai rar transportulpublic.Suspendaţi vizitarea locurilor publice.Întăriţi podurile, mansardele, subsolurile,puneţi lacăte complicate.Nu închiriaţi pentru trai sau scopuri

comerciale casa şi alte localuri ce vă aparţinunor oameni necunoscuţi.Fiţi organizaţi şi atenţi, gata de acţiune încazuri excepţionale. Ţineţi legătură cuorganele de ordine publică, de apărare civilă,cu serviciul de deservire comunală.Acordaţi susţinere morală, psihică oamenilorcare o necesită.

Acţiunile în caz de depistare aobiectelor explozibile

Observând un obiect explozibil (grenadă,proiectil, bombă), nu vă apropiaţi de el,chemaţi oamenii din apropiere şi rugaţi săanunţe poliţia. Nu permiteţi nimănui să se68



apropie de obiectul periculos sau să încercesă-l neutralizeze. Călătorind în transportulobştesc, atrageţi atenţia la genţile,

pachetele, jucăriile lăsate (sau alte obiecte), în care se pot afla mijloace explozibile,lucrate de mână. Imediat anunţaţi despre eleşoferului, ministrului trenului, oricăruilucrător de poliţie. Nu le deschideţi, du leatingeţi cu mâna, preveniţi oamenii din jurdespre pericolul posibil. Întrând pe scarablocului, atrageţi atenţie la oameniinecunoscuţi şi la obiectele necunoscute.De regulă, mijloacele explozibile în blocurisunt instalate în subsoluri, la primul etaj,lîngă conducta de gunoi, de gaz, sub scări.

Acţiunile în caz de comitere a actuluiterorist

Clarificaţi calm şi apreciaţi situaţia creată.Dacă aţi rămas nevătămat:Acordaţi primul ajutor medical altor victime.Mişcaţi-vă atent, nu atingeţi construcţiileavariate şi sârmele dezgolite. Păziţi-vă desurparea pereţilor şi acoperişului. În clădiriledistruse sau avariate nu folosiţi surseelectrice sau de foc pentru a evita exploziile.În caz de fumăraie, folosiţi cârpe umedepentru a proteja organele respiratorii.Executaţi strict dispoziţiile persoanelor

împuternicite. Dacă aţi nimerit sub

69



dărîmături, acţionaţi ca în caz de cutremurde pămînt.

Securitatea copiilorSecuritatea copiilorDin copilărie copilul trebuie să ştie căoamenii sînt diferiţi şi el trebuie să între înrelaţii, să comunice doar cu cei pe care îicunoaşte. Ţineţi minte legea celor 4 “NU”pentru copil:1. Niciodată NU vorbi cu necunoscuţii şi Nu

lua de la ei dulciuri, cadouri, bani, Nu tefotografia cu ei.

2. Niciodată NU te urca în maşina unuinecunoscut.

3. Niciodată NU te juca în drum de la şcoală

spre casă.4. Niciodată Nu te plimba după ce se întunecă.

Părinţii trebuie să insufle copiilor căniciodată, în nici un caz, ei nu vor trimitedupă el la grădiniţă, la şcoală sau în ogradăun om necunoscut lor. Dacă se apropie aşaun om, cum de nu s-ar recomanda el, trebuieimediat să fugă într-un loc cu multă lume, săcheme în ajutor maturii sau poliţia.

Explicaţi copilului noţiunea “dreptul laapărare necesară”:a vorbi grosolan, a spune minciuni, a striga, a

muşca atunci cînd de el se apropie, se agaţăun om necunoscut. Nu trebuie agăţată la gât70



cheia de la casă, mai bine lăsaţi-o la vecinisau cunoscuţi. Rămânând singur în casă,copilul trebuie să ştie că uşa trebuie să fie

întotdeauna să fie închisă cu cheia, zăvorul.El nu trebuie să vorbească cu oricine prinuşă. Să nu destăinuie unui necunoscut că ele singur în casă sau cu atît mai mult sădeschidă uşa. La rugămintea de a deschideuşa, să dea un pahar cu apă, mâncare, să-lajute cu ceva, să verifice lumina, apa saualtele, copilul trebuie să răspundă: “acuş sunvecinului, el va ieşi şi se va clarifica” sau“acuş sun la poliţie, ei vor veni şi vor hotărî tot”. Copilul trebuie să ştie că în nici un caznu trebuie să iasă din apartament. Lîngătelefon trebuie să fie scrise numerele de

telefoane de la serviciu ale părinţilor, rudelor,vecinilor, serviciilor specializate 91, 92, 93,94 (sau 901, 902, 903, 904). Copilul trebuiesă ştie numele său de familie, prenumele,numele după tată, adresa, numărul său detelefon şi al părinţilor la serviciu. Din primiiani de viaţă, copilului trebuie de explicat, cădacă se rătăceşte sau nimereşte într-osituaţie extremală, el poate să ceară ajutor,dar nu oricui. Explicaţi-i cum arată un poliţist,un militar, arătaţi-i maşinile serviciilorspecializate.

Dacă copilul a dispărut:

71



Duceţi-vă sau sunaţi acolo unde trebuia săfie. Aflaţi cine l-a văzut în ultimul moment şiunde, întrebaţi vecinii, cunoscuţii.

Verificaţi prezenţa actelor şi lucrurilorcopilului dispărut.Anunţaţi poliţia, dacă aveţi oameni concretsuspecţi, imediat comunicaţi despre ei.Începeţi cu vecinii şi rudele căutările pestetot unde este posibil.Scrieţi cerere pe numele şefului poliţiei(inspectorului de sector), indicând semneledeosebite şi anexaţi o fotografie a copiluluidispărut, înregistraţi cererea la omul deserviciu.Nu încetaţi căutările, independente, adresaţi-vă în organizaţiile obşteşti, la şcoală, la

grădiniţă, la detectivi.În locul D-voastră în apartament trebuie sărămînă cineva de serviciu din vecini saurude.Dacă copilul s-a întors, imediat anunţaţipoliţia sau acolo unde v-aţi adresat. Ţineţiminte că pe copil îl salvează, în primul rând,dragostea părinţilor.E bine de avut un cuvânt drept cod, pe caresă-l folosească membrii familiei, ca să anunţede o situaţie extremală în care nimereştevre-o unul, dar fără ca să înţeleagă şi alţii(agresorul).

Nu lăsaţi copiii singuri acasă, pe stradă sau în maşină. Convingeţi-vă că copilul72



Dumneavoastră ştie numele de familie,prenumele părinţilor, adresa de acasă,numărul de telefon. Periodic verificaţi aceste

cunoştinţe şi dacă nu le ştie – imediat le învăţaţi împreună (cu copiii mai mici – înformă de joc, poezie, pentru a le memorizamai bine). Explicaţi copilului ce trebuie săfacă dacă s-a rătăcit în magazin sau alt locpublic. Copilul trebuie să ştie: dacă încomportamentul omului necunoscut ceva l-apus în gardă, e mai bine să fugă de acolo cîtmai repede. Deprindeţi copiii să spună

întotdeauna părinţilor unde şi pentru cît timps-au dus (chiar şi la joacă afară) şi că pînă la

înserare ei trebuie să se întoarcă acasă.

Securitatea maturilorSecuritatea maturilorSecuritatea în locurile publice.

Dacă sînteţi în stradă seara, noaptea, fiţiprecauţi şi atenţi, văzând oameni suspecţi,traversaţi strada, măriţi pasul, urmăriţicomportamentul lor. La nevoie fugiţi,chemaţi în ajutor.Dacă cineva cere de fumat, nu vă opriţi,spuneţi delicat că nu fumaţi şi continuaţideplasarea.Dacă v-au atentat, daţi tot ce vă cer (dacă nuvă puteţi apăra), viaţa oricum este maiscumpă !

73



Reţineţi semnalmentele criminalilor şi cît maiurgent anunţaţi poliţia.Urmăriţi integritatea genţilor, şi dacă e

posibil, purtaţi-le pe umăr, apăsând-o la pieptcu mâna. Geanta nu se poartă pe umărulcare e mai aproape de marginea trotuaruluisau a părţii carosabile.Cînd întraţi pe scara blocului, fiţi atenţi; dacăvedeţi un om suspect e mai bine să nu

întraţi, la nevoie – chemaţi ajutor.Nu întraţi în ascensor cu oameni necunoscuţi.Aşteptaţi pînă pleacă ei sau urcaţi pe scări.Aflându-vă în cafenea, restaurant sau altelocuri asemănătoare, nu vă încredinţaţinecunoscuţilor vorbăreţi, nu primiţi invitaţiade a pleca cu ei în altă parte. Acesta poate fi

primul pas spre devenirea victimei unui atacde jaf. Nu risipiţi banii şi nu arătaţi niciodatăcă aveţi cu D-voastră sume mari de bani.

Unele sfaturi de prevenire asituaţiilor de stres şi diminuare a

consecinţelor lor.

Nu fiţi egoişti – nu creaţi situaţii comodepentru voi şi incomode pentru alţii. Maidevreme sau mai târziu veţi fi pedepsit într-un fel sau altul.Mergând pe stradă sau în alt loc public,ţineţi-vă de partea dreaptă, altfel veţi trezi

nemulţumirea oamenilor, care se poaterăsfrânge tot asupra D-voastră; gândindu-vă74



bine despre alţii, vă creaţi condiţii favorabilepentru D-voastră.Înainte de a vă opri (în faţa vitrinei, a unui

chioşc sau pur şi simplu să priviţi ceva),vedeţi dacă nu incomodaţi pe cei din urmă,care pot să se lovească de D-voastră şi să văirite.Mişcându-vă între o mulţime de oameni, daţi-le voie celor din dreapta şi nu le treceţi brusccalea, riscaţi să vi se pună piedică sau să văciocniţi cu cineva.Nu vă opriţi pentru a vorbi cu cineva înmijlocul drumului.În transport sau loc public ocupaţi o poziţieneutră, pentru a nu incomoda pe nimeni.Întrând în încăpere, nu trântiţi uşa, nu faceţi

gălăgie cu tocurile încălţămintei, mai ales înblocurile locative şi acolo unde se păstreazăliniştea.Salutaţi alţi oameni, dacă trebuie, explicaţiscopul vizitei Dumneavoastră, comportaţi-vă

în mod binevoitor şi cuviincios.Iarna afară feriţi-vă de ţurţuri, de lunecuş, deavalanşe de zăpadă.Nu creaţi situaţii conflictuale şi nu cedaţiprovocărilor.

75



MMăă suri de precausuri de precau ţţ ie în caz de violenie în caz de violen ţăţă sexualsexual ăă

Crimele sexuale duc la consecinţe serioasede natură fizică şi psihică şi sînt consideratecrime grave. Victime ale acestor crime devinmii de femei şi fete, dar numărul de plângeridespre ele este de multe ori mai mic.Ruşinea despre viol şi frica sînt cauzele ce leopresc să anunţe organele de drept. În acestmod se tolerează creşterea număruluiacestor crime.

Sfaturi de evitare a violenţei sexuale:− Nu acceptaţi propuneri, aluzii şi provocări

pe teme sexuale.− Nu permiteţi bărbaţilor necunoscuţi săintre în apartament, cînd sînteţi singurăacasă.

− Nu daţi nici un fel de informaţii despre sinenecunoscuţilor: numele, adresa, telefonul,locul de serviciu sau şcoala.

− În locurile publice nu acceptaţi invitaţii dela necunoscuţi,− Nu îmblaţi singură în deosebi noaptea, dar

dacă e neapărat mergeţi doar pe străzileiluminate. Mai bine ocoliţi dar nu mergeţiprin parcuri, scuaruri. Nu reacţionaţi la

chemări, şuierături, claxonări. Nu urcaţi înmaşină cu necunoscuţi.76



− Sosind acasă, pregătiţi cheia, deschideţi şi întraţi repede.

− Dacă vă întoarceţi cu taxiul sau cu un

cunoscut, rugaţi să aştepte pînă întraţi încasă.− Dacă totuşi v-au atacat, strigaţi cît mai tare

chemaţi în ajutor.− Dacă nu vă aude nimeni, încercaţi să

vorbiţi cu agresorul, să-l convingeţi că nuface bine, spuneţi că aveţi o boalăvenerică (SIDA).

− Dacă nici aceste măsuri nu ajută recurgeţila orice metode de apărare: loviţi în oriceloc ( cu degetele în ochi ), apucaţi-l de gât,muşcaţi.

Securitatea locului de traiSecuritatea locului de trai

Oamenii mai au şi duşmani nevăzuţi: zonelegeopatogene, undele electromagnetice,gazul radon.

Zonele geopatogeneZonele geopatogene

Omul e copilul naturii. Vine din ea, depindede ea şi e strâns legat de ea. Trei forţe alenaturii determină existenţa omului pepămînt: aeriană, nautică (acvatică) şi

terestră. Trăsăturile lor trebuie ştiute ca săputem raţional să le folosim, să le protejăm,77



păstrând curăţenia şi integritatea lor.Pământul are formă de geoid – formăconvenţională, apropiată de cea a unui

elipsoid de rotaţie. Pământul e o formaţiunecristalică specifică, care are hotare, noduri,linii geoenergetice, care se leagă, apar subinfluenţa proceselor geofizice şi cosmice.Aceste linii formează reţeaua de osatură(carcasă) de diferite dimensiuni, avândnatură de câmp energetic, în formă de liniide putere, de traiectorie şi noduri energeticecu radiaţie. Aceste radiaţii sînt nişte torenteascendente de energie ce iau naştere înadâncurile pământului (raze terestre). Ele auo direcţie strict verticală, asemănătoare cucea a razelor lazer, şi trec fără a se

împrăştia, a se stinge sau a se micşora princareva ecran. Intensitatea lor e tot atît deputernică şi la etajul 1 şi la etajul 100. Lasuprafaţă formează aşa-numita “zonăgeopatogenă” sau “locuri moarte”, care au oinfluenţă negativă asupra vegetaţiei,animalelor şi oamenilor. Zonele geopatogenepot avea dimensiuni de câţiva metri, darfocarul biologic de distrugere, de obicei e mic– de la 10 – la 20 cm 2. Natura acestor zonenici pînă acum nu e studiată suficient, dar seştie din timpurile străvechi, că ele se

întâlnesc în casele şi clădirile aflate pe fundul

bazinelor de apă secate, în apropiereacotiturii râurilor, în luncile inundabile, în78



locurile de întretăiere a izvoarelor subterane, în pustiurile carstice, în minele prelucrate, înrocile stâncilor sfărâmate. E cert, că zonele

geopatogene influenţează negativ asuprasîngelui, a limfei, duce la formarea diferitorboli şi formaţiuni oncologice. Cercetările mmulte ţări au demonstrat că practic în fiecareapartament este o aşa zonă, în care, dacă teafli prea mult timp, devine periculos pentrusănătate. Oamenii ce locuiesc sau muncesc

în aceste zone se plâng de oboseală, dureride cap, insomnie, depresie, bătăi de inimă,greţuri, discomfort, avort spontan, naştereacopiilor morţi, etc. Razele terestre auinfluenţă negativă şi asupra vegetaţiei, acopacilor.

E demonstrat că nu toţi oamenii şi nu toateanimalele sînt la fel influenţate de razeleterestre. Aceasta depinde de particularităţileindividuale ale omului, de ereditate, decondiţiile sociale şi de trai. Apare o întrebarefirească: ce trebuie de făcut ca să ne păzimde influenţa zonelor geopatogene? Cel maibine e să plecăm din această zonă, săschimbăm dormitorul sau locul de lucru,poziţia corpului în aşternut, poziţia patului încameră. S-a constatat, că câinele niciodatănu se va culca în aşa zonă, unde el se culcăcu botul – acolo omul ar trebui să se culce cu

capul. Pisica – dimpotrivă, iubeşte să se afleanume în această zonă. Mijlocul cel mai sigur79



de aflare a zonei geopatogene este metodabiolocaţiei. Rotirea unei rame speciale desârmă în mîinile omului–operator (dar nu un

diletant) serveşte drept indiciu al existenţeizonei patogene. De demult oamenii cuajutorul unei vergi bifurcate sau cu o ramăde sârmă, alegeau fără greş locul corectpentru săparea fântânilor, construireacaselor, bisericilor, adică depistau “locurilemoarte”. E suficient de mutat cu 10-20 cmpatul, masa de scris, fotoliul, iar în acest locde pus un dulap şi ne putem debarasa deinfluenţa dăunătoare şi neplăcută a razelorterestre.E de dorit să dormiţi cu capul spre nord saurăsărit, în dormitor nu trebuie să se afle

mobilă din plastic, unele flori, multe oglinzi,ele pot crea locuri periculoase. Nu instalaţipătucul copilului în colţurile încăperii. Încazuri complicate şi neclare, invitaţi unspecialist bun în biolocaţie.

RadiaRadia ţţ ia electromagneticia electromagnetic ăă

− Radiaţia electromagnetică este periculoasăpentru om.

−

Sursele de radiaţie electromagnetică înapartament sunt: aparatura80



radioelectronică (televizoarele,megnetofoanele, aparatele radio,aparatele video, telefoanele mobile),

cuptoarele cu microunde, jocurileelectronice, computerele. Radiaţiaelectromagnetică pătrunde în apartamentşi de la liniile electrice de tensiune înaltă,substaţii, CET, mijloacele de radio-telecomunicaţie şi radiolocaţie, aparatajulindustrial pentru diferită destinaţie.Radiaţia de la toate aceste surse sesumează şi acţionează asupra omuluiprovocând maladii ale creierului, dereglăripsihice, disfuncţii ale organelor sexuale(pînă la impotenţă şi pierderea fertilităţii),reducerea intelectului, înrăutăţirea

eredităţii, boli cardiovasculare. Suntcunoscute şi cazuri mortale în urmaradiaţiei puternice. Specialiştii auconstatat că de rând cu alcoolul şinarcoticele, radiaţia electromagnetică estepricina debilităţii mintale. Propunem cîtevasfaturi şi metode de micşorare a influenţeidăunătoare a radiaţiei electromagneticeasupra organizmului uman:

− Aparatura radioelectronică trebuieinstalată în apartament aşa ca ea să fie cîtmai departe de locul aflării îndelungate amembrilor familiei, mai ales a copiilor.

81



− Limitaţi timpul lucrului la computer (nu maimult de 3-4 ore pe zi pentru maturi şi 1-2ore pentru copii).

−

Nu lăsaţi conectată aparaturaradioelectronică, dacă nimeni nu sefoloseşte de ea.

− Distanţa de la televizor în timpul vizionăriitrebuie să fie nu mai mică de 2 metri iar lacomputer – nu mai puţin de 0,5 metri.

− Folosiţi ecranul protector cînd lucraţi cucomputerul.

− Limitaţi timpul vizionării emisiunilortelevizate, a casetelor video, audiereaemisiunilor radio.

− Nu ţineţi cuptorul cu microunde şi anumitefeluri de flori în dormitor.

−

Deconectaţi pentru noapte toate aparateleelectrice şi aparatura radioelectronică(firul de la lampa de masă lăsat în prizănoaptea la fel prezintă pericol, deoarecereţeaua de tensiune e doar la câţiva metride apartament).

RadonulRadonul

Din toate sursele naturale de radiaţie,radonul este cel mai ponderabil, el nu aregust, miros şi nici culoare. Radonul este unprodus de la descompunerea Uranului-238

(Radon-222) şi a Toriului-232 (Radon-220). El împreună cu produsele-surori dă 2/3 din doza82



−

Încleierea pereţilor cu tapete sau cu lemn în casele de beton (aceasta minimalizeazăieşirea radonului din pereţi).

− Vopsirea pereţilor cu vopsea de ulei în 2straturi.

− Izolarea sigură a încăperilor din subsoluri.− Neadmiterea acumulării apei în subsol.

84



− Limitarea timpului aflării oamenilor însubsol (semisubsoluri).

Psihologia comportPsihologia comport ăă rii oamenilor înrii oamenilor în situasitua ţţ ii excepii excep ţţ ionaleionale

Condiţiile deosebite în care poate nimeriomul, de regulă, produc încordări psihice şiemoţionale. Ca urmare la unii acestea sunt

însoţite de mobilizarea resurselor internevitale, la alţii – scăderea sau chiar

întreruperea puterii de muncă, înrăutăţireasănătăţii, apariţia simptoamelor de strespsihic. Urmările posibile depind departicularităţile individuale ale organizmului,de condiţiile de lucru şi de educaţie, de

informarea despre evenimentele, care sedesfăşoară şi înţelegerea gradului de pericol.În toate situaţiile grele, rolul hotărâtor îl arecălirea morală şi starea psihică a omului. Eledetermină pregătirea pentru acţiuniconştiente, sigure, şi cumpătate în oricemomente critice.

Pregătirea psihologicăCalamităţile, avariile şi catastrofele,consecinţele lor tragice produc la oamenistări de excitaţie emoţională, cer o tărie

înaltă moral-psihologică, rezistenţă şifermitate, gătinţa de a acorda ajutor

85



sinistraţilor, de a păzi bunurile materiale dedistrugere. Tabloul îngrozitor al distrugerilor, pericolul

nemijlocit al vieţii influenţează negativasupra psihicii omului. În unele cazuri pottulbura procesul normal de judecată, potslăbi sau total exclude autocontrolul, ceea cepoate duce la acţiuni nejustificate şinepronosticate. De regulă, depăşirea fricii efavorizată înainte de toate de simţulresponsabilităţii personale, deconştientizarea importanţei lucrului care seface. Pericolul şi riscul pentru sănătate,

însemnătatea lucrului efectuat – acestea dauimportanţă celor făcute în ochii proprii şi înfaţa societăţii întregi. La oamenii nepregătiţi

psihologic, necăliţi moral apare simţul fricii şidorinţa de a fugi de la locul periculos, la alţii– şoc psihic, însoţit de amorţirea muşchilor.În acest moment se dereglează procesulnormal de gândire, slăbeşte sau pierdecomplet controlul conştiinţei asupra emoţiilorşi voinţei. Procesele nervoase (excitarea sauinhibiţia) se manifestă diferit. De exemplu– la unii se dilată pupilele – se zice că “fricaare ochii mari”; se întrerupe respiraţia, începbătăile puternice de inimă (“sare inima dinpiept”), spazme în vasele sangvine de lasuprafaţă (“alb ca varul”), apare sudoare

rece, slăbesc muşchii, tremură picioarele, semodifică timbrul vocii, uneori se pierde darul86



vorbirii. Sânt cunoscute şi cazuri mortalesubite din cauza dereglării activităţiisistemului cardiovascular. O astfel de stare

poate dura destul de mult – de la cîtevaminute sau ore pînă la cîteva zile. În timpullichidării consecinţelor cutremurelor depămînt şi ale avariilor pot fi observaţi oameni

într-o stare sufletească deprimată, care potmult timp să umble fără rost prin dărîmături.Apariţia pe neaşteptate a pericolului,necunoaşterea caracterului şi a posibilelorconsecinţe ale calamităţilor şi ale avariei, aregulilor de comportare în astfel de situaţii,lipsa experienţei şi a deprinderilor în lupta cucalamitatea, pregătirea moral-psihologicăslabă – toate aceste pricini influenţează

purtarea oamenilor în situaţiile critice.Ce trebuie de făcut, cum trebuie deprocedat pentru a evita starea

deprimată a oamenilorMai întîi trebuie ţinut cont de faptul că omulcare a trecut printr-o traumă psihică grea îşiva reveni din starea de deprimare cu multmai repede dacă va fi antrenat într-oactivitate fizică şi nu de unul singur dar într-oechipă.În al doilea rând ca să minimalizăm influenţanegativă asupra omului trebuie o pregătirepermanentă pentru acţiuni în timpulsituaţiilor extremale, formarea rezistenţei

87



psihologice, educarea voinţei. Iată de ceconţinutul de bază al pregătirii psihologice eformarea şi consolidarea calităţilor

psihologice necesare.În al treilea rând, o importanţă mare arepregătirea colectivelor de muncă de la

întreprinderi, organizaţii pentru o rezistenţă înaltă, pentru o încărcătură mare psihologică,dezvoltarea tăriei de caracter, a stăpânirii desine, tendinţa spre o îndeplinire fără şovăirea sarcinilor, dezvoltarea ajutorului reciproc.

Trebuie de ţinut minte că nivelul pregătiriipsihologice a oamenilor e unul din cei maiimportanţi factori. Cea mai mică confuzie şimanifestare a spaimei, mai ales la începutulavariei sau catastrofei, în momentul

desfăşurării calamităţii pot duce laconsecinţe grave iar uneori ireparabile. Înprimul rând aceasta se atribuie laconducătorii, care-s obligaţi fără întârziere săia măsuri de mobilizare a colectivului,demonstrând personal disciplină şi fermitate.

ManifestManifest ăă ri de panicri de panic ăă

Panica e un sentiment de spaimă, carecuprinde un grup de oameni, care mai apoise transmite celor din jur şi creşte într-unproces nedirijat. La oameni imediat creşte

emotivitatea, scade responsabilitatea pentruacţiunile sale. Omul nu poate aprecia88



chibzuit, în mod rezonabil, conduita sa şicorect să interpreteze situaţia creată. În aşaatmosferă e suficient ca unul singur să

dorească să fugă din sectorul calamităţii,cum masa de oameni va începe să-l urmezeorbeşte. Manifestarea panicii e dictată delipsa unei informaţii la timp şi autentice.Acest neajuns imediat e completat dezvonuri, născociri, povestiri de ale “martoriloroculari”. Experienţa lichidării consecinţelorcalamităţilor arată că acestea-s nu numairezultatul neinformării dar şi al pregătiriiinsuficiente a oamenilor pentru acţiuni însituaţii extremale. Între oameni totdeauna seva găsi o persoană mai slabă de caracter,care poate provoca panica în masă. Prilej

pentru panică poate fi şi un motivneînsemnat, supraoboseala oamenilor,inactivitatea de lungă durată, viitorulnecunoscut, aşteptările încordate. Un rol numic îl are pasivitatea, nedorinţa de a semanifesta desinestătător. Aceasta îl face peom incapabil de a lua o decizie corectă însituaţii critice, iar excitabilitatea sporită şiimaginaţia stimulează acţiunile impulsive,neraţionale. Cel mai des aceasta se întâmplă

în caz de apariţie neaşteptată a pericolului.Panica şi spaima poate apărea şi din cauzalipsei de organizare şi ordine, de conducere

slabă, neîncrederii între oameni. Spaimaindividuală este mecanismul de declanşare a89



panicii colective. Colectivul prins de panicănu mai este colectiv, îşi pierdecaracteristicile şi devine “turmă”.

Ce trebuie de opus panicii ?Cea mai bună metodă de luptă cu panica einformaţia sigură, corectă, convingătoare şicompletă despre cele întâmplate, însoţită deregulile stricte de comportare, acţiuni,planuri şi repartizarea responsabilităţilor noi

în grup. Chiar de la începutul situaţiilorextremale trebuie de spus oameniloradevărul despre cele întâmplate. Informaţiatrebuie periodic repetată şi mereucompletată. Trebuie nu numai de relatatdespre desfăşurarea lucrărilor de salvare şi

de dat explicaţii dar e obligatoriu de adresatdiferite rugăminţi, de a-i atrage în muncacolectivă de lichidare a consecinţelor. Fiecareom trebuie să se simtă ca participant alacestor evenimente importante.

Acţiuni în caz de panică

Dacă panica a luat naştere imediat trebuiecurmată cu cît mai repede cu atît mai bine,cînd încă ea are caracter superficial şi nu acuprins masele de oameni. Pentru aceasta, înprimul rând trebuie de sustras atenţiaoamenilor măcar pentru un timp scurt de laizvorul spaimei sau de la iniţiatorul panicii,pentru a da posibilitate oamenilor să-şi90



revină pentru un moment şi să încerce a-şiconduce acţiunile. E de dorit de a-i reorientade la “liderul alarmist” la omul cu o minte

trează, cu sânge rece. Aici trebuie auzitedispoziţiile autoritare şi răsunătoare aleoamenilor cu caracter şi putere de voinţă.Cum aceasta se va întâmpla, trebuie toţiantrenaţi în lupta cu pericolul. De obicei, cîndtrece primul sentiment de spaimă, lamajoritatea oamenilor se înregistrează unactivism deosebit – dorinţa de a-şi reparagreşeala. De aceasta trebuie de ţinut contcînd îi atragem în lucrările de salvare,

încredinţându-le fiecăruia în parte un sectorconcret de lucru.Dar dacă panica a cuprins o parte mare din

oameni, atunci ei trebuie cît mai repede de împărţit în grupe mai mici. Cu ele va fi maiuşor de lucrat. Şi încă ceva important –contactul permanent al conducătorilor puteriilocale de orice rang cu masele oraşului,raionului unde au avut loc calamităţile.Convorbirile cu oamenii, explicaţia situaţiilor,dispoziţiile corecte, întreţinerea ordinii şi însfârşit, exemplele personale de curaj însituaţiile extremale are de obicei o influenţăhotărâtoare asupra comportamentuluioamenilor, a activizmului lor şi a rezistenţei

în aceste situaţii.

91



Primul ajutor medical în caz de situaPrimul ajutor medical în caz de situa ţţ iiii excepexcep ţţ ionaleionale şş i accidente.i accidente.

Accidentele pot apărea oriunde. Acasă, pestradă, în caz de avarii şi calamităţi. Deseorimoartea traumatului survine nu din cauzagravităţii traumatizmului, ci din lipsacunoştinţelor elementare de acordare aprimului ajutor medical a celor din jur,rudelor, cunoscuţilor sau prietenilor.Principiile generale de acordare a primuluiajutor medical.Este un complex de cele mai simpleproceduri medicale efectuate la loculaccidentului, sub formă de autoajutor, sauajutor reciproc, la fel de participanţii la

procesele de salvare cu folosireaechipamentului standard şi celui improvizat.Scopul principal este salvarea vieţii omului,eliminarea factorului de agresiune şievacuarea rapidă sinistratului din zonaafectată.

Termenul optimal de acordare a primuluiajutor medical e pînă la 30 min., dupăprimirea traumei, şi pînă la 10 min. În caz deotrăvire.În caz de oprire a respiraţiei acest termen sescurtează pînă la 5-10 minute.Importanţa factorului de timp se

caracterizează prin acea că: pacienţii cărorali sa acordat primul ajutor medical în primele92



30 de min. după traumatizm, complicaţiileposttraumatice se micşorează în jumătate încomparaţie cu traumaţii cărora li sa acordat

ajutor după acest termen.Lipsa ajutorului medical timp de 1 oră dupătraumatizm măreşte numărul de cazuri dedeces la pacienţii grav afectaţi cu 30 %; pînăla 3 ore cu 60%; pînă la 6 ore cu 90%.

Timpul din momentul traumatizmului pînă laacordarea primului ajutor trebuie maximalscurtat.Primordial este necesar de eliminat factorulagresiv: de a evacua sinistratul de subdărîmături, din apă, de scos din încăperearzîndă sau din zona afectată de substanţeotrăvitoare, de scos din automobil etc. este

necesar de a aprecia repede şi corect stareasinistratului. În timpul examinării estenecesar de apreciat este viu sau mort, apoide determinat gradul de traumatizare,continuă hemoragia sau nu.

Semnele de viaţă:− Prezenţa pulsului pe artera carotidă.− Prezenţa respiraţiei desinestătătoare.− Se determină după mişcarea cutiei

toracice.− Reacţia pupilei la lumină. Dacă ochiul

deschis de acoperit cu palma, apoi de

înlăturat brusc, pupila s-ar contracta.93



− De a repune la loc organele ieşite în urmatraumatizmului cutiei toracice şi mai ales aabdomenului.

−

De a da apă sau medicamente per-ossinistratului fără cunoştinţă.− De a se atinge de plagă cu mîinile sau alte

obiecte nesterile.− De a elimina corpii străini din plăgile

abdomenului, cutiei toracice sau craniului.Lăsaţi-le pe loc chiar dacă ele sunt mari şiuşor de îndepărtat. În caz de înlăturarepoate să se înceapă hemoragie sau altecomplicaţii. Pînă la sosirea asistenţei deurgenţă acoperiţi-le cu material depansament şi uşor bandajaţi-le.

− de a lăsa pe spate pacientul fără

cunoştinţă, mai ales în caz de vomă saugreţuri. În dependenţă de starea lui estenecesar de a-l întoarce pe o parte sau a danumai capul pe o parte.

− De a scoate hainele şi încălţăminteasinistratului în stare gravă, este necesarnumai de rupt sau de tăiat hainele.

− Nu se permite sinistratului de a privi plăgilesale. Acordaţi ajutor liniştit, calm şi

încrezut, liniştiţi şi calmaţi sinistratul.− De a scoate sinistratul din foc, apă sau

clădirea ce se dărâmă fără a lua măsuri deprotecţie individuale. Dacă trebuie de

acordat asistenţa medicală de urgenţă,95



uitaţi-vă dacă nu sunt pericole dedărâmare, incendiu, explozie.

Străduiţi-vă să vă protejaţi pe sine şi pe

sinistrat. Ţineţi-l la cald. Folosiţi toateposibilităţile de a-l încălzi, în caz de lipsă decearşafuri şi termofoare, folosiţi sticle cu apăcaldă, pietre încălzite la foc. Dacă nu suntafectate organele cavităţii abdominale asinistratului şi el este în cunoştinţă, daţi-i cîtmai mult lichid, mai ales apă cu adaos desare (1 linguriţă) la un litru de apă. În caz delezare a organelor interne în loc de apătrebuie de aplicat pe limbă doar un tifonumezit bine.

ReanimareaReanimarea

Reanimarea - reprezintă restabilireafuncţiilor vitale a organizmului în primul rânda respiraţiei şi circulaţiei sangvine.Posibilitatea reanimării este bazată pe acea,că moartea niciodată nu survine momentan,ea este precedată de o stare preterminală.Modificările ce au loc în organizm în caz dedeces nu sunt ireversibile deodată, şi laacordarea ajutorului de urgenţă ele pot firestabilite complect.În starea terminală se determină două stadii- agonia şi moartea clinică.Agonia - se caracterizează prin obnubilare,

dereglare acută a activităţii cerebrale,căderea tensiunii arteriale, dereglări de96



respiraţie, lipsa pulsului. Tegumentelesinistratului sînt reci, palide sau de culoarecianotică. După agonie survine moartea

clinică.Moartea clinică – lipsa semnelor principalede viaţă – a respiraţiei şi bătăilor inimii.Durata ei este de 3-5 minute. Acest timp estenecesar de folosit pentru reanimare. Dupăsurvenirea morţii biologice reanimarea nuare efect.

Aprecierea stării sinistratului1. Se încearcă stabilirea contactului

cu pacientul. Întrebăm, dacă ne aude. Dacărăspunde – întrebăm cum se simte şi ce s-a

întâmplat.2. Dacă nu răspunde – îl întoarcem cu

faţa în sus, pentru a verifica respiraţia.Respiraţia se ascultă timp de 10-15secunde, cu urechea apropiată de gura şinasul bolnavului. Faţa salvatorului trebuie

să priveascăsprepicioarelesinistratului,pentru aputeaobserva

dacă se mişcă pieptul lui. Salvatorultrebuie să privească, să asculte şi să simtăprezenţa respiraţiei. Dacă respiraţia nu

97



trece – probabil căile respiratorii suntobturate şi este necesară dezobturarea lor– îndeplinirea Manevrei Heimlik.

7. Pentru a verificaprezenţa pulsului –aplicăm 2 degetelateral la gât (vezidesenul) şi timp de 10-15 secunde încercămsă stabilim prezenţa şi

caracteristica pulsului. (Pentruantrenament - este foarte folositor săstabiliţi cum este pulsul la D-voastrăla gât).

8. Dacă pulsul lipseşte – trebuie săfacem masajul indirect al inimii, sau cu alte

cuvinte – să facem reanimarea propriu-zisă.Metodele de reanimare. Respiraţia

artificialăSinistratul trebuie să fie culcat pe spate, pe osuprafaţă dură şi netedă. Capul se dămaximal înapoi (spre spate) pentrudeschiderea căilor respiratorii, cu degetele seapucă de marginea mandibulei şi se trage înaşa mod ca dinţii inferiori să fie înaintea celorsuperiori.Sub partea superioară a corpului estenecesar de a pune un rulon de haine saumîna sinistratului sub gât.

99



Se controlează poziţia limbii, la necesitate securăţă cavitatea bucală şi nasul de corpistrăini, resturi de mâncare sau masevomitive, nisip. Dacă căile respiratorii sîntlibere, iar respiraţia lipseşte, se începerespiraţia artificială prin metoda “gură-în-gură” sau “gură-în-nas”.

100



Pe gura sinistratuluise pune o bucată detifon umezită, se face

o inspiraţie profundă,se aplică ermetic gurasalvatorului pe gura sinistratului (nasulsinistratului este ermetic strâns cu degetele)şi se face o expiraţie profundă. Dupăaceasta, imediat capul se fereşte într-oparte, ca aerul să poată ieşi liber înapoi dinplămânii sinistratului. În caz de traumatiza amaxilarelor, şi pentru a nu pierde prea multtimp dacă sunt încleştaţi muşchii mandibulei,se recomandă efectuarea respiraţieiartificiale gură-în-nas şi se fixează strânsgura. Dacă cutia toracică a sinistratului s-a

ridicat, s-a mărit în volum, atunci inspiraţia afost efectuată corect şi căile respiratorii sîntlibere. În asemenea caz, de efectuat repede

încă 2 inspiraţii. În continuare, dacă se îndeplineşte numai respiraţia artificială fărăde masajul indirect al inimii, respiraţiiletrebuie făcute câte 1 peste pauze de 5-8secunde, cu frecvenţa medie de 12-18respiraţii pe minut.La copii inspiraţiile se efectuează simultan înnas şi gură cu frecvenţa de 20 respiraţii peminut, însă volumul aerului expirat nutrebuie să fie prea mare, ca să nu traumăm

plămînii. Pentru fiecare vîrstă se recomandăanumite criterii de măsurare a aerului expirat101



în plămînii copilului sinistrat: în primul an deviaţă se va sufla numai cantitatea de aer,care poate maximal să încapă în gura

salvatorului; la 2-3 ani – o expiraţie, dar fărăde inspiraţie profundă; la 5-8 ani – jumătatedin expiraţia pentru maturi. La copiii micipînă la 2 ani este necesar de a controla capulsă nu fie dat prea tare înapoi.Dacă la efectuarea respiraţiei de controlaerul nu trece, verificăm poziţia capului şirepetăm încercarea. Dacă nu ne reuşeşte –posibil căile respiratorii sînt obturate.

Eliberarea căilor respiratorii.Dacă căile respiratorii sînt obturate estenecesar de evacuat din cavitatea bucalăcorpii străini. Pentru aceasta capulsinistratului trebuie pus pe o parte şideplasat în posterior. Cu ajutorul a 2 degetecontrolaţi cavitatea bucală, fiind atenţi să nu

împingeţi corpul străin mai departe înlaringe. După această procedură controlămdin nou respiraţia. Dacă aerul nu trece,trebuie de efectuat „manevra Heimlik”: încălecăm pe sinistrat la nivelul şoldurilor,amplasăm ambele mâini pe centrulabdomenului şi facem 4-5 apăsări puternicespre cutia toracică, spre diafragmă - (înainteşi în jos – sub unghi de 45 °), pentru a forţa

aerul din plămîni să iasă şi să scoată corpulstrăin, ce obturează căile respiratorii. După102



dezobturarea reuşită – facem respiraţieartificială, dacă pacientul nu respirădesinestătător.

Masajul indirect al inimii.După primele 2 respiraţii artificiale estenecesar de a controla dacă este prezentăcirculaţia sangvină – pulsul. În caz de lipsă apulsului la artera carotidă (la gât - lateral)

imediat trebuie de efectuat masajul închis alinimii. Trebuie să vă situaţi din partealaterală a pacientului. Dacă sunteţi îngenunchi, trebuie să fiţi cît mai aproape depacient. Pipăind partea de sus aabdomenului, trebuie de găsit repede arculcostal. De la el, pe linia centrală a corpului,cu 2 degete mai sus, pe osul stern, amplasaţibaza palmei unei mîni aşa ca degetele să nuse atingă de cutia toracică, deasupra eipuneţi cealaltă mînă şi încrucişaţi degetele.Acesta este locul corect unde se vor facecompresiile cardiace externe, la adâncimeade 4-5 cm (la maturi).

103



Umerii trebuie să fie deasupra sinistratuluiiar mînile – perpendicular pe corpul lui.Neîndoind mînile în coate, apăsaţi pe cutiatoracică. Manipulaţia trebuie efectuată ritmicşi lent, dar nu brusc.Pentru a aprecia viteza de comprimare,număraţi apăsările.Dacă facem numai masajul indirect al inimii,frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 80 –100 apăsări pe minut.Pentru restabilirea funcţiei cardiace, deseorieste suficientă o lovitură precordială (în loculunde trebuie să se facă compresiile lamasajul indirect al inimii). Pentru aceastapalma unei mîni se situează pe 1/3 inferioarăa sternului şi se aplică peste ea o loviturăscurtă şi bruscă cu pumnul celeilalte mîni. Secontrolează pulsul pe artera carotidă şi în cazde lipsă, se trece la masajul indirect al inimii.Este necesar de a fi foarte precauţi la copii şipacienţii în vîrstă, deoarece oasele sunt mai

slabe, mai sensibile şi pot avea loc fracturi decoaste sau stern.104



Masajul inimii la copii (în dependenţă devîrstă) se efectuează cu o putere mai mică şila o adâncitură mai mică.

La copiii pînă la 1 an – se face cu 2 degete(arătător şi mijlociu), sau cu degetele mariale ambelor mîni, cu frecvenţa de 140/minutla adâncimea de 1,5 - 2 cm; la copiii de 2ani – la adâncimea 2,5 cm. La copiii de 5-8ani, compresiile se fac cu palma unei singuremîni, frecvenţa 100-120/minut la adâncimea3 - 3,5cm. După 10 ani se pot folosi regulilepentru maturi, dar se ia în consideraţieconstituţia (mărimea corpului) copiluluisinistrat.Atunci, cînd oprirea respiraţiei este însoţită şide oprirea inimii, se face concomitent şi

respiraţia artificială şi masajul indirect alinimii.− În acest caz, consecutivitatea procedurilor

este următoarea:− se pregăteşte pacientul pentru reanimare− se verifică prezenţa respiraţiei şi a pulsului− se face o respiraţie artificială de control− se fac 2 respiraţii artificiale, urmate

imediat de− 15 compresii cardiace externe.− peste fiecare 1-2 minute de reanimare se

face o scurtă pauză pentru a verifica dacăs-au restabilit respiraţia şi bătăile inimii.

105



În caz de restabilire a unei funcţii – secontinuă reanimarea pentru restabilireaceleilalte.

În caz de insucces – reanimarea se face pînăla 30 minute, după care se opreşte.La copiii mici, raportul dintre respiraţii şicompresii este:la 1 an 1:3 şi la 5 ani 1:5 sau 1:6.De la 10 ani în sus este 2:15, ca la maturi.

Eficacitatea metodelor de reanimare sedetermină pe baza apariţiei pulsului pearterele mari, îngustarea pupilelor, apariţiareacţiei la lumină, restabilirea respiraţieidesinestătătoare, schimbarea culoriitegumentelor. În caz de reanimare cu succes,

pacientul poate fi încă fără cunoştinţă,trebuie culca pe o parte pentru prevenireaasfixiei cu limba proprie sau cu ase vomitiveposibile. Despre “căderea limbii” neinformează dereglarea bruscă a respiraţiei,ce se aude ca un sforăit în timpul inspiraţiei.

Primul ajutor medical în caz dePrimul ajutor medical în caz de traumatizmetraumatizme şş i hemoragiii hemoragii

Plaga – este dereglarea integrităţii ţesuturilorcutanate şi mucoaselor ca rezultat al uneiacţiuni mecanice. În dependenţă de

mecanismul traumei şi caracterul obiectuluitraumatizant deosebim următoarele tipuri de106



plăgi (răni): tăiate, împunse, zdrobite, împunse, muşcate, cauterizate, prin armă defoc. La fel ele pot fi penetrante (cu

pătrundere în cavităţi) şi nepenetrante. Potpenetra în cavitatea abdominală, toracalăsau alte cavităţi, cu lezarea sau fără lezareaorganelor interne şi a oaselor. Plăgile sîntpericuloase prin dereglări anatomiceimportante cît şi prin infectare secundară

înpuroiere.Simptoamele rănii: durere, plagă, hemoragie.În caz de acordare a primului ajutor medicaleste necesar de a cunoaşte, că orice rană înafară de cele operatorii, indiferent de ceobiect a fost produsă, este predispusă spreinfectare cu microbii ce pătrund cu obiectul

traumatizant, cu resturi de haine, pămînt,aer, la atingerea cu mînile murdare, cudezvoltarea ulterioară a procesuluiinflamator, posibil a tetanosului saugangrenei gazoase, etc.Reieşind din cele expuse mai sus, estenecesar cît mai repede de aplicat pe ranăpansamente sterile, ceea ce o va proteja deinfectare şi va stopa în cele mai multe cazurihemoragia. Pînă la aplicarea pansamentului,pielea în jurul plăgii trebuie prelucrată cusoluţie de iod, spirt, verde de briliant saurachiu. Aceasta va preveni nimerirea

microbilor din mediu. Pentru a avea acces larană, hainele şi încălţămintea trebuie scoase,107



iar în caz de necesitate deosebită – tăiate. Iarrestul de haine şi alte obiecte din plagătrebuie cu atenţie de extras, neatingîndu-vă

de plagă. Dacă corpii străini sînt adânc împlântaţi în plagă, ei nu trebuie scoşi,deoarece se poate provoca sau intensificahemoragia ce poate duce la apariţia stării deşoc şi la decesul sinistratului. Pentrupansament trebuie de folosit material steril,tifon, vată, pachete speciale pentrupansament, ce trebuie să fie în trusamedicală casnică sau în trusa din automobil.Pentru un pansament corect, în timpuldesfacerii pachetului steril, nu vă atingeţi cumînile de pernuţa specială, care se va aplicaimediat pe rană. Cu restul tifonului se face

bandaj de susţinere sau bandaj compresiv –totodată şi pentru a opri hemoragia. În cazde lipsă a pachetului, pe plagă se aplicăcâteva salfete sterile şi apoi vată şi tifonul.Dacă lipsesc materialele sterile pot fi folositediferite materiale curate (e bine să fie călcatecu un fier de călcat rufe).

Reguli de aplicare a pansamentelorPacientul ocupă o poziţie comodă, cu accesbun la regiunea rănii, fiind susţinută înpoziţia care se va afla după pansament.În timpul acordării ajutorului, este necesar deobservat permanent starea pacientului.

108



De bandajat trebuie de la stînga la dreapta,după acele ceasornicului, de jos în sus şi nude depănat tifonul în aer.

Tifonul se ţine cu mîna dreaptă iar capătulliber – cu stînga. Se efectuează 2-3 ture defixare, apoi fiecare tură se suprapune pecealaltă în jumătate.Extremităţile (mînile şi picioarele) sebandajează de la periferie, lăsând liberedegetele neafectate.Se bandajează fără încreţituri, pliuri, cute şicu o tensionare medie.Legătura bandajului se efectuează mai sussau mai jos de plagă, dar pe parteasănătoasă.Dacă nu este necesitatea de a opri

hemoragia, pansamentul nu necesită a fiaplicat foarte strâns, pentru a nu afectacirculaţia sangvină a membrului lezat, darnici slabă, deoarece bandajul poate cădea.

Tehnica aplicării pansamentului ladiferite segmente ale corpului

1. Pansament tip “Hipocrat”Se aplică o bandă de tifon cu o lungime deaproximativ 1m pe cap,aşa ca capetele să fie

înaintea pavilioanelorurechilor. Sinistratul sau

ajutorul ţine capeteletifonului în jos. Cu un alt109



tifon se efectuează 2-3 ture de fixare pesteregiunea frontală-occipital.Ajungând pînă la banda 1 de tifon, tensionat

se face o tură în jurul ei şi se îndreaptătifonul 2 la regiunea opusă, pînă cînd seacoperă uniform tot capul.Capătul fâşiei se fixează de banda de tifonterminată, iar capetele ţinute în jos, se leagăsub bărbie. (vezi desenul)

2. Pansamentul de tip “căpăstru”se fac 2-3 ture de fixare în jurul capului cutifonul, apoi se trece la regiunea occipitală,spre gât şi mandibulă.

De la mandibulă sepansează în sus,vertical spre cap, pe

lîngă ureche, regiuneaparietală, se trecetifonul peste cap şi

coboară în jos spre mandibulă, trecând pesub ea înapoi spre regiunea occipitală, laspate.De la regiunea occipitală, pe la spateleurechii tifonul revine la cap, făcând din nou2-3 ture orizontale de fixare pe frunte. Toată

procedura se repetă 2-3 ori, saupînă când nu se termină tifonul.(vezi desenul)

3. Pansament pe ochi

se fac 2 ture de fixare în jurulcapului, pe frunte, prin regiunile110



frontală-occipitală, împotriva acelor deceasornic (pentru ochiul drept). Din spate secoboară tura în jos şi se trece sub pavilionul

urechii peste obraz şi ochiul drept. Apoi iar seefectuează o tură de susţinere în jurulcapului şi se repetă turul precedent.În caz de aplicare pe ochiul stâng direcţiaturelor este inversă – după acele deceasornic. În caz de aplicare pe ambii ochi,se rânduiesc turele de pansament mai întîipe ochiul drept apoi pe cel stâng. În caz derănire a pleoapelor sau feţii în regiuneaochiului, se poate aplica pansament pe unsingur ochi. În caz de rănire a globului ocular(ochiului propriu-zis) este strict recomandată(în folosul bolnavului) să fie pansaţi ambii

ochi şi bolnavul să fie evacuat cu însoţitor.Cauza: ochii unui om sănătos se mişcăconcomitent. Dacă la pansarea unui ochiomul va face mişcări cu ochiul sănătos –acest fapt va provoca intensificarea durerilor

în ochiul lezat.4. Aplicarea pansamentului pe nas, bărbie şi

toată faţa, de tip “praştie”: tifonul cu olungime de 60-70 cm şi o lăţime ceacoperă toată suprafaţa necesară, se taiedin ambelecapete înlungime, prin

mijloc, aşa ca sărămînă la mijloc111



o bucată întreagă de 10-15 cm lungime,care se va aplica pe locul lezat. Pe plagă seaplică o faşă sterilă, se acoperă cu bucata

netăiată de tifon şi capetele de sus seleagă la spate la ceafă, iar capetele de jos– la spate pe vârful capului, în aşa mod casă nu lunece în jos. (vezi desenul)

5. Pansamentul în formă de spiralăSe foloseşte latraumatizmelecutiei toracice,abdomenului,mînilor, picioarelor,degetelor.se începe cu 2-3ture de fixare apoi

sub formă despirală, cuacoperirea tureiprecedente la 2/3.În caz de aplicare a pansamentului pe torace,se desfăşoară 1m de tifon şi se pune săatârne liber pe umărul stâng, cu trecere pepartea dreaptă a toracelui. Bandajul se

începe din partea de jos a cutiei toracice dela stînga la dreapta în formă de spirală. Apoide sub fosa axilară stângă tifonul de bagă cucapătul liber peste umărul drept.O variantă a bandajului în spirală este

pansamentul “în spic”: pansament în spiralăcu răsucirea tifonului şi schimbarea relativă a112



direcţiei turei. Se aplică pe femur, pe degetulmare. (vezi desenul)

6. Pansament încrucişat sau înformă de 8

Se practică pentrubandajareaarticulaţiilor, regiuniioccipitale, gâtului,antebraţului, pieptului.

(vezi desenul)7. Pansamentul cu cornişor

Cornişorul reprezintă o bucată de tifon sauorice alt material sub formă de triunghi şi sefoloseşte la susţinerea membrului superior

traumatizant, la protejarea suprafeţelor cuarsuri şi răni mari.Pansamentul este util la bandajarea mînilor,picioarelor, corpului.

(vezidesenul)

Primul ajutor în caz de hemoragiePrimul ajutor în caz de hemoragie113



Hemoragie – este numită scurgerea sîngeluidin vasele sangvine la lezarea integrităţii

pereţilor lor.În dependenţă de ce vas este afectatdiferenciem hemoragia: arterială, venoasă,capilară şi mixtă.În caz de hemoragie externă, sângele serevarsă în mediul extern. În caz dehemoragie internă – se revarsă în cavităţileorganismului. Hemoragia arterială secaracterizează prin sânge de culoare roşuaprins, pulsativ, în ritmul bătăilor cardiace.Hemoragia venoasă – sângele are o culoarevişinie întunecată, se prelinge lent, fărăsemne de stopare desinestătătoare. În caz de

hemoragie dintr-o venă magistrală esteposibilă pulsaţia în ritmul respiraţiei. În cazde hemoragie capilară sângele se eliminăegal de pe toată suprafaţa plăgii.Primul ajutor în caz de hemoragie depinde decaracterul ei şi constă în oprirea provizorie şitransportarea sinistratului la cea maiapropiată instituţie medicală. În majoritateacazurilor hemoragia poate fi oprită prinpansament obişnuit sau compresiv. Garoul seaplică numai în caz de hemoragie arterialămasivă, atunci, cînd prin alte metode nu esteposibilă stoparea. În caz de hemoragie

masivă, pentru prevenirea pierderii mari desânge, pînă la aplicarea garoului sau114



pansamentului este necesar de fixat artera lalocurile prestabilite ale scheletului osos,acolo unde se palpează bine pulsul.

Pentru comprimarea arterei brahiale seaplică pumnul în fosa axilară şi se strângemîna de torace, pentru arterele femurale, seapasă cu pumnul în partea internă a coapsei

în treimea superioară. Unele artere pot ficomprimate prin îndoirea fixată a membrelor

în articulaţii.În caz de hemoragie din treimea inferioară abraţului, antebraţului sau mânii propriu-zis:− în fosa axilară se aplică o turundă din vată− braţul se bandajează strâns de cutia

toracică, în aşa mod turunda va comprimaartera humerală şi va opri hemoragia.

115



În caz de hemoragie din antebraţ sau mînapropriu-zisă:− în fosa axilară se aplică o turundă din vată−

antebraţul se bandajează strâns în flexiecompletă, în aşa mod turunda vacomprima artera humerală şi va oprihemoragia.

În caz de hemoragie din treimea superioară abraţului sau fosa axilară:− în fosa axilară se aplică o turundă din vată− Se îndoaie mînile în articulaţiile cotului şi

se dau după spate− Se fixează mînile după spate cu o curea

sau tifon

În caz de hemoragie din treimea inferioară afemurului, gambei sau labei piciorului:− se culcă sinistratul pe spate− se aplică turundă în fosa poplitee− se îndoaie piciorul în articulaţie

genunchiului şi şoldului− se bandajează strâns gamba de femur

116



Metodele de fixare forţată nu trebuie folosite în caz de suspecţie la fracturi ale oaselorextremităţilor sau în luxaţii.

Tehnica aplicării garouluiLa posibilitate, de dat poziţieridicată membrului afectat.La mînă garoul se aplicănumai mai sus de cot şi lapicior – numai mai sus degenunchi. Nerespectareaacestei reguli nu garanteazăoprirea hemoragiei.

− Mai superior de plagă, seaplică pe membrul afectat unştergar, basma sau altmaterial moale

− garoul întins se aplică maisus de plagă, pe materialul aplicat, în aşamod ca primele 1-2 ture să opreascăhemoragia

117



− se fixează capătul garoului cu ajutorulclempuşului special

− sub garou se pune o hârtie cu timpul şi

data aplicării lui− pe plagă se aplică pansament aseptic− Se controlează corectitudinea aplicării

garoului:− hemoragia s-a oprit, pulsaţia pe arterele

periferice lipseşte, pielea devine palidă.− Pe timp friguros (iarna) membrul cu garoul

trebuie învelit cu haine calde sau pătură.

Reţineţi ! garoul trebuie de aplicat pe odurată de timp nu mai mare de 1,5 ore petimp cald şi nu mai mare de 1 oră pe timprece. În caz de aplicare mai îndelungată,

ţesuturile mai jos de garou încep a senecrotiza. Daca este imposibil de transportatsinistratul la o instituţie medicală, maidegrabă de 1,5 – 2 ore, garoul se va slăbi pecîteva minute, pînă cînd pielea îşi va restabiliculoarea roză şi din nou se strânge, puţin maisus sau mai jos de locul precedent.

Greşelile de aplicare a garouluiLa aplicarea nestrînsă a garoului secomprimă numai venele şi în rezultat seintensifică hemoragia arterială.

118



Aplicarea prea strânsă, maiales pe braţ, poate duce latraumatizarea nervilor şi

paralizia membrului.Aplicarea direct pe piele,duce peste 40-60 minute laapariţia unor dureriinsuportabile.

În loc de garoul standard sepoate folosi un garou

improvizat: curea, basma, tifon, etc.(vezi desenul.)Hemoragia în regiunea capului, gâtului,toracelui şi abdomenului se opresc printamponarea plăgii şi pansament compresiv.

În caz de orice hemoragie se dă poziţieridicată regiunii afectate şi repaus fizic. Laapariţia primelor semne de hemoragieinternă (paliditate, răcirea extremităţilor,sudoare lipicioasă, înteţirea pulsului, ameţeli,gălăgie în urechi, respiraţie superficială şideasă) sinistratul necesită transportareurgentă la instituţiile medicale.Daca este posibil, la regiunea afectată(torace, abdomen, cap) se aplică o pungă cugheaţă sau apă rece, sinistratul se culcă sau ise dă o poziţie semişezîndă. În nici un caz nu

se aplică termoforul !119



Primul ajutor în caz de fracturiPrimul ajutor în caz de fracturi

Cea mai numeroasă grupă de traume înrezultatul calamităţilor, accidentelor, oconstituie fracturile. În dependenţă de liniafracturii, deosebim: fracturi transversale,oblice, longitudinale, în spiralăDe asemenea ele pot fi închise sau deschise– dacă sunt lezate pielea şi ţesuturile moi înregiunea fracturii.

Simptoamele fracturii− durere vie ce se intensifică la orice mişcare

sau forţare− dereglarea funcţiei− strâmbarea formei şi lungimii− edem− hematom− mobilitate patologică− crepitaţie osoasă.Spre deosebire de contuzie, funcţiamembrului fracturat se dereglează imediatdin momentul traumei.Paralizia – unul din simptoamele cele maievidente de fractură a coloanei vertebrale.

Tipurile de fracturi

120



Fractură închisă

Fractură deschisă

Fractură deschisă cu aşchii multiple

Depistarea fracturii se poate efectua laexamenul extern.La necesitate, se palpează locul unde sepresupune fractura. În caz de fractură se

observă neregulăriosoase, margini ascuţiteale aşchiilor, semnul decripitaţie osoasă.Palpaţia trebuieefectuată cu atenţie, maiales în regiunileextraarticulare, cuambele mîni, pentru a

evita leziuni adăugătoare şi de a nu pricinuidurere sinistratului. Fractura este însoţitătotdeauna de leziunea ţesuturilor moi, gradulcăreia depinde de tipul fracturii şi de modul

de deplasare a fragmentelor osoase.Deosebit de periculoase sunt fracturile cu121



leziunea vaselor mari şi a nervilor, ceea cepoate duce la hemoragie masivă şi şoctraumatic.

În caz de fractură deschisă, există şi pericolulde infectare a plăgii.Primul ajutor medical în caz de

fracturiEste necesar de a face în primul rând:− oprirea hemoragiei− prevenirea şocului traumatic –administrarea preparatelor analgetice sau

narcotice− aplicarea pansamentului aseptic pe plagă− imobilizarea de transport cu mijloace

standarde sau improvizate.

Reţineţi ! Viaţa sinistratului depinde mai multde corectitudinea acordării primului ajutordecît de urgenţa internării în spital.

Transportarea sinistratului se permite numaidupă acordarea corectă a ajutorului în focar !

Ce nu se permite de făcut− nu se permite reducerea (îndreptarea)

fragmentelor osoase sau corectareadefectului membrelor fracturate

− nu se permite introducerea în plagă afragmentelor osoase ieşite

− nu se permite scoaterea hainelor, ceea ceprovoacă dureri suplimentare122



− hainele şi încălţămintea se taie, mai ales încaz de fracturi deschise

Imobilizarea făcută corect şi la timp vaproteja pacientul de deplasarea fragmentelorosoase, va micşora sindromul dureros întimpul transportării şi va preveni apariţiaşocului traumatic. Imobilizarea trebuieefectuată cu atenţie. Imobilizarea fracturii lamîni şi picioare se face prin fixarea cu atele a2 articulaţii învecinate fracturii – mai sus şimai jos de locul fracturii; sub atelă se aplicăbandaj moale de tifon (sau cu vată) pentruprevenirea lezării ţesuturilor moi.

Ajutorul medical în dependenţă detipul fracturii

1. Fracturile oaselor craniului dessînt însoţite de traume cerebrale şia SNC. Sinistratul adeseori este fărăcunoştinţă, deaceea este necesarde a fi foarte precauţi. Pacientul seculcă cu faţa în jos, sub cap ce aplică uncolac din vată şi tifon sau orice alt colacmoale improvizat.2. La afectarea maxilei sau mandibulei, seaplică fixarea cupansament „praştie”.Dacă dinţii nu se

apropie, se aplică obucată de scândurică între dinţi şi apoi se123



fixează. Pentru evitarea decăderii limbii,capul se dă pe o parte sau limba se fixează.3. În caz de fractură a claviculei, pe umeri se

aplică 2 inele din vată şitifon, şi se unesc între ele laspate. Mîna se atârnă pe obasma. Pacientul trebuietransportat în poziţieşezîndă, puţin lăsat pe spate. Nu serecomandă aplecarea înainte (la aşezarea întransport) deoarece aceasta poate duce la

deplasarea fragmentelorosoase.4. În caz de fractur ă acoastelor – pe torace, laexpira ţie, se aplic ă un

bandajstrâns sau se strânge cuun cear şaf cutia toracic ă şise fixeaz ă sau se coase. Dac ă la sinistrat estepneumotorax deschis, mai întîi se aplic ăpansament steril ermetizant (cu supap ă deieşire) cu o mu şama steril ă şi se fixeaz ă cubandaj. Transportarea se face în pozi ţiesemi şezîndă.5. În caz de fractur ă a oaselor bazinului –sinistratul se culc ă pe o suprafa ţă dură, subgenunchi se aplic ă o cuvertur ă sau o plapum ăf ăcut ă val, în a şa mod ca genunchii s ă fie

îndoiţi şi picioarele date în p ărţi. În aşa pozi ţie124



picioarele şi tot corpul se fixeaz ă (cu tifon saucurele) de scândura dur ă.6. Fractura coloanei vertebrale – este una din

cele mai grave leziuni. Soarta sinistratului înasemenea cazuri depinde mult decorectitudinea acord ăriiprimului ajutor şi aimobilizării detransportare. Nu trebuief ără de necesitate de apalpa, mi şca sau ridicacapul şi corpulsinistratului. Ini ţial este

necesar de administrat analgetice, apoi deculcat pacientul pe o suprafa ţă dură şi de-lbandajat de ea. În lipsa suprafe ţei dure,

pacientul se va culca cu fa ţa în jos pebrancarda moale şi sub cap şi umeri se puneo plapum ă. Este necesar de re ţinut, c ăasemenea bolnavi nu suport ă schimbareaobişnuită de pe p ămînt pe scândur ă. Acestlucru se face în cîteva mi şcări precise şiconcomitente:

în cazul schimbării poziţiei: tot corpulpacientului se întoarce concomitent pe oparte, la spatele pacientului se punescândura (sau în fa ţă se pune brancarda) şiapoi se rostogole şte foarte încet pacientul cutot cu scut.În cazul cînd pacientul este în pozi ţianecesar ă: el se ridic ă concomitent (tot corpul)

125



la o înălţime de 20-30 cm de la p ămînt şi altăpersoan ă pune sub el scutul sau brancarda,dup ă care sinistratul se las ă în jos. Cel mai

important lucru în momentul schimb ării estesă nu se permit ă deplasarea (mi şcarea) nicicît de mic ă a oaselor în locul fracturii. În cazde nerespectare a acestei reguli poate avea(în cel mai „bun” caz) paralizia mînilor saupicioarelor sau moartea spontan ă apacientului.7. În caz de fractur ădeschis ă a degetelor sauoaselor mânii – lanecesitate se aplic ăpansament steril, sub degete se aplic ă un valmic de tifon sau improvizat, pentru ca

degetele s ă fie îndoite şi după aceasta toat ămîna se fixeaz ă pe o scândur ă, atel ăstandard sau improvizat ă. Mîna în momentultransport ării trebuie s ă fie îndoită în articula ţiacotului sub unghi drept şi fixată cu tifon saucu un corni şor triunghiular.8. În caz de fractur ă a antebra ţului, atela se

fixează dela degetepînă laarticula ţiacotului. În

caz de lips ă a atelei, mîna se îndoaie subunghi drept la cot, cu degetele spre abdomen126



şi se fixeaz ă cu tifon lipită de corp sau seatârn ă cu un corni şor triunghiular.9. Fracturile femurului, mai ales cele

deschise, sînt înso ţite dehemoragii şipot repededuce la apari ţia şocului traumatic. Pentruacordarea ajutorului, trebuie de oprithemoragia, de administrat analgetice, deaplicat pe ran ă un pansament steril şi dupăaceasta, pe ambele p ărţi laterale ale osuluifemural se aplic ă atele standarde sauimprovizate (pe partea din afar ă – pînă la fosaaxilară) şi se fixeaz ă de corp cu tifon, curele,pânz ă, pentru a asigura nemi şcarea total ă a

piciorului. În regiunea fosei axilare, regiuneainghinală şi la proeminen ţele osoase, se aplic ăpernu ţe moi de vat ă cu tifon pentru a nu lezaţesuturile moi în timpul imobiliz ării şitransport ării.

10. În caz de fractur ă a gambei (osul mai josde genunchi), trebuie de asiguratimobilizarea în articula ţia labei piciorului şi agenunchiului. Pentru aceasta se folosescatele, care se fixeaz ă lateral din ambele p ărţi,de la laba piciorului pîn ă la partea (1/3) desus a femurului.

127



11. În caz de fractur ă a oaselor labeipiciorului, pentruimobilizare se folosesc 3

atele – 2 a câte 50 cm,care se fixeaz ă bilateralde osul

gambei şi o bucat ă descândur ă, ce se fixeaz ă petalpa fracturat ă. Dupăaceasta, în pozi ţia normal ă atălpii (90°) se fixeaz ă cu tifon.

Acordarea ajutorului în caz de sindromAcordarea ajutorului în caz de sindrom de strivire îndelungatde strivire îndelungat ăă

Traumele mecanice în caz de cutremur depămînt, explozii, accidente, alunec ări deteren, etc., pot avea urm ări specifice, cînd oparte de sinistra ţi pot s ă rămînă striviţi(par ţial) de diferite obiecte grele (lemn,beton, p ămînt) pentru diferite durate de timp,pînă la sosirea salvatorilor şi a tehniciinecesare. În toate aceste cazuri, eliberareanechibzuit ă a sinistratului de sub strivire,poate duce la înr ăutăţirea brusc ă a st ăriisinistratului (sc ăderea brusc ă a tensiuniiarteriale, posibil hemoragie, pierdereacuno ştinţei, urinare involuntar ă) şi laagravarea pronosticului general. Aceast ăstare a primit denumirea de „sindrom de128



strivire îndelungat ă” sau „kra ş-sindrom”.Starea se explic ă prin eliberarea vaselorsangvine în timpul eliber ării membrului strivitşi pătrunderea în sânge a unei doze mari detoxine din ţesuturile membrului strivit, ceeace provoac ă un şoc toxic pronun ţat şiinsuficien ţă renal ă. Pacien ţii pot deceda înprimele 7-10 zile dup ă strivire. Pentru a evitaacest şoc, trebuie de acordat corect ajutorulmedical, care depinde totalmente de stareasinistratului şi a membrului strivit. Ordineaprocedurilor va fi urm ătoarea:− Înainte de eliberarea membrului strivit, se

vor administra analgetice.− Se va aplica garoul pe membrul strivit

înainte de eliberarea lui.− Dacă este cunoscut cu precizie timpulstrivirii, acest fapt este decisiv în

selectarea tacticii:− Pentru un timp de strivire mai mic decît

timpul permis pentru aplicarea garoului –garoul se va l ăsa aplicat doar în caz de

hemoragie, în alte cazuri – se scoateimediat.− Pentru o durat ă a strivirii pîn ă la 6-8 ore –

membrul strivit mai poate fi salvat.− Pentru o durat ă mai mare – membrul

probabil va fi amputat.− Membrul nu poate fi salvat în cazul strivirii

totale a oaselor (din cauza greut ăţiimari a obiectului /beton, metal).129



− În cazurile cînd membrul va fi salvat, dup ăeliberare se face un pansament cu bintelastic şi garoul se scoate. La necesitate se

aplică pansament steril pe r ăni şi membrulse imobilizeaz ă pentru transportare.− În cazurile, cînd membrul nu poate fi

salvat, garoul aplicat nu se scoate pîn ă laspital, dar imobilizarea de transport se vaface în orice caz.

Pentru a clarifica pronosticul membruluistrivit (salvare sau amputare) – ne vomorienta şi după gradul de ischemie(distrugere, necroz ă) a ţesuturilor strivite.Există 4 grade de ischemie:1 – ischemie compensat ă – sinistratul poatemişca degetele (cel pu ţin unul), simte

durerea şi atingerea. Tegumentele suntpalide sau cianotice, la temperatura corpului.În acest caz garoul se va scoate dup ăbandajarea elastic ă.2 – ischemie decompensat ă – durerea şiatingerea nu se simt, mi şcări active nu sunt,dar salvatorul poate îndoi şi dezdoi degetelesinistratului, mîna sau piciorul. Tegumentelesunt cianotice sau surii, cu temperaturamediului. Garoul la fel se va scoate dup ăbandajare.3 – ischemie ireversibil ă – tegumentele surii /pământii, lipsa total ă a durerii şi sensibilit ăţii,lipsa mi şcărilor, temperatura rece, în ţepenireamuşchilor membrului strivit. Starea general ă130



a pacientului este grav ă. Garoul nu se vascoate. Nu este obligatoriu pansamentulsteril, dar e obligatorie imobilizarea de

transport.4 – necroza membrului – tegumentele deculoare întunecat ă, reci. În ţepenire, striviresau distrugere total ă a membrului. Stareageneral ă a pacientului foarte grav ă.E posibilă oprirea respira ţiei şi a inimii. Garoulnu se va scoate.După acordare ajutorului primar – estenecesar ă aplicarea pungii cu ghea ţă pemembrul strivit şi totodat ă încălzirea corpuluisinistratului ( şi a membrelor s ănătoase).Se va da de b ăut lichid cald (nealcoolic) încantit ăţi mari. Transportarea se va face în

poziţie culcat ă, obligator sub supravegherealucrătorului medical.Pentru salvatorii ce nu pot stabili gradul deischemie şi pronosticul membrului – tacticadepinde de durata de timp necesar ă pentrutransportare. Dac ă pacientul va fi adus laspital în cîteva minute – garoul se aplic ă şi nuse scoate pîn ă la spital. Dac ă transportareava dura mai mult de 10-15 minute – serecomand ă un pansament elastic strâns şiscoaterea garoului.

Ajutorul medical în caz deAjutorul medical în caz de şşococ

Şocul este o reac ţie general ă a organizmuluila ac ţiunea unei traume fizice (mecanice,131



termice sau chimice), a unei toxine sau aunei traume psihice în condi ţii extremale.În starea de şoc se deregleaz ă concomitent

sau în lan ţ o mul ţime de procese fiziologice înorganizm – respira ţia, circula ţia sîngelui,schimbul de substan ţe în ţesuturi şi organe,dereglarea sistemului nervos şi autoregl ăriihormonale, a termoregl ării şi dereglarea st ăriipsihice. Cel mai des este întâlnit şocultraumatic, care apare în toate traumelegrave şi multiple – lezarea capului, cutieitoracice, abdomenului, organelor şi oaselorbazinului şi fracturarea oaselor mari cuhemoragie.Semnele de şoc:1. Prima faz ă, numit ă erectil ă – pacientul î şi

pierde autocontrolul, este agitat, poate s ăstrige, s ă râd ă, să fugă, poate fi indiferent sauagresiv. Fa ţa este palid ă, pupilele dilatate,privirea arat ă nelinişte, respira ţia şi pulsulsunt înte ţite. Treptat are loc lini ştirea, careseam ănă cu o „îmbun ătăţire fals ă” – începeinhibiţia.2. Faza a doua, numit ă torpid ă – pacientuldevine indiferent, nemi şcat, pasiv, nuvorbe şte activ (poate r ăspunde scurt, neclar,la întreb ări). Tegumentele palide, acoperitede sudoare rece şi lipicioasă, membrele suntreci, con ştiinţa e p ăstrat ă.Respira ţia este deas ă şi superficial ă, pulsulslab, filiform, uneori cu greu se palpeaz ă.132



Asfixia este o stare deosebit de grav ă, ce secaracterizeaz ă prin stoparea p ătrunderii deaer şi oxigen (sau p ătrunderea insuficient ă) în

plămîni, şi prin urmare – la creier, inim ă şi alteorgane vitale.Cauzele asfixiei pot fi: trauma c ăilorrespiratorii, obturarea lumenului,strangularea sau lipsa de oxigen în aer (lipsatotal ă sau înlocuirea lui cu alte gaze toxice).

Mecanismele de asfixiere:− Obturarea c ăilor respiratorii prin c ăderealimbii, în deosebi la persoanele f ărăcuno ştinţă.

− Obturarea cu produse alimentare (bolurisau lichide), cu mase vomitive, deregurgita ţie sau sânge, cu corpi str ăini. La

înec – împlerea cu ap ă a c ăilor respiratorii.− Obturarea prin spazm laringean din cauza

excitării coardelor vocale cu corp str ăin.− Edem laringean din cauza arsurii, reac ţiei

alergice dup ă înţep ătură de insecte, în boliinfecţioase.

− Strangularea cauzat ă de spânzurare sau înăduşire criminal ă.− Imposibilitatea de respira din cauza strivirii

cutiei toracice cu p ămînt, pietre, în gloat ă,etc.

− Răni deschise ale c ăilor respiratorii, ale

plămânilor, pneumotoraxul, hemotoraxul.134



− Convulsii şi accese de natur ă psihiatric ă sauneuropatologic ă.

− Anoxia – lipsa de oxigen în aerul respirat.−

Intoxica ţia – prezen ţa în aerul respirat agazelor (sau vaporilor) toxice, careafecteaz ă respira ţia.

Simptoamele de asfixie− Respira ţie îngreuiat ă, cre şterea frecven ţei şi

adâncimii respira ţiei.− Respira ţia devine zgomotoas ă, răguşită.− e posibilă apari ţia spumei, umflarea venelor

gâtului şi a f e ţei, fa ţa încordat ă, nărileparticip ă în procesul respira ţiei.

− Albăstrirea fe ţei, buzelor, unghiilor, nelini ştepronun ţat ă.− Sinistratul nu poate vorbi, se apuc ăinvoluntar cu mînile de gât.

− Pierde cuno ştinţa, cade. Se opre şterespira ţia şi apoi inima.

Ajutor urgent în asfixie

1. De lichidat urgent pricina, care a cauzatasfixia.În caz de obtura ţie sau strangulare:− de restabilit accesibilitatea

(permeabilitatea c ăilorrespiratorii). Dac ă e necesar – de

curăţit gura de resturi135



alimentare, mase vomitive, proteze, corpistr ăini, ş.a.

− daca pacientul este în cuno ştinţă – îi

recomand ăm s ă tuşeasc ă de cîteva ori, s ăfacă o expira ţie forţat ă.− dac ă nu poate – trebuie s ă îndeplinim o

procedur ă, numit ă „manevra Heimlik”: îmbrăţişăm de la spate pacientul care se

află în poziţie şezîndă sau în picioare şi, cu ambelemîni, îl strângem brusc înregiunea abdomenului,pentru a for ţa aerul s ăiasă din plămîni afar ă.Dacă nu este efect – serepet ă de 4-5 ori. Uneori

este suficient de a face cîteva lovituri întreomopla ţi, pacientul fiind aplecat cu capul în jos.

− dac ă pacientul este f ără cuno ştinţă – îl întoarcem cu faţa în sus,capul pe o parte;

încălecăm pe el la nivelulşoldurilor, amplas ămambele mâini pecentrul abdomenuluişi facem 4-5 ap ăsăriputernice spre cutia toracic ă, sprediafragm ă - (înainte şi în jos – sub unghi de45 °), la fel pentru a for ţa aerul din pl ămîni

136



să iasă şi să scoat ă corpul str ăin, ceobtureaz ă căile respiratorii.

− După dezobturarea reu şită – facem

respira ţie artificială, dac ă pacientul nurespir ă desinest ătător.În caz de asfixie prin anoxie sau din cauzagazelor toxice:− Evacuarea urgent ă a salvatorului şi victimei

din zona dat ă, dup ă care severifică prezen ţa respira ţiei,accesibilitatea c ăilorrespiratorii şi se facereanimare.

Specificul acord ăriiajutorului în caz de

asfixie la copii Tactica general ă este aceea şi ca şi la maturi,dar for ţa fizică aplicat ă de salvator trebuie s ăcorespund ă vârstei copilului, pentru a nu-iprovoca traume ad ăugătoare.Pentru a dezobtura c ăile respiratorii la uncopil de vîrst ă mică, vă aşeza ţi pe un scaun,sau pe un genunchi. Culca ţi copilul cu fa ţa în jos pe genunchiul D-voastr ă. Ţinându-l cu omînă pe piept, cu cealalt ă loviţi uşor dar bruscde 4-5 ori între omopla ţi. Dacă corpul str ăin n-a ie şit, îndeplini ţi manevra Heimlik. Dac ăcopilul a pierdut cuno ştinţa – îl culca ţi pe o

suprafa ţă dură şi îndepliniţi manevra Heimlik în poziţie culcat ă, dar cu o singur ă mînă.137



Primul ajutor în asfixie la sugari Tactica este aproximativ aceea şi, dar for ţafizică depus ă este cu mult mai mic ă. Poziţiilepentru lovituri între omopla ţi şicompresii abdominale sînt altele.Culcaţi copilul pe mînaDumneavoastr ă cu fa ţa în jos, cudegetele sprijini ţi capul şi umerii.Capul copilului trebuie s ă fie mai

jos decît corpul lui. Degetele de lacealalt ă mînă se plaseaz ă pe ceaf ă şi cu bazapalmei facem 4-5 lovituri u şoare întreomopla ţi. Respectarea acestei pozi ţii esteobligatorie pentru a evita traumatizmulgâtului. Dac ă corpul str ăin nu a ie şit, face ţicompresii abdominale, cu 2 degete. Fi ţiprecau ţi la extragerea corpului str ăin dinguriţa copilului.

Primul ajutor în caz de înec.Primul ajutor în caz de înec.

Înecul este o variant ă a asfixiei, cauzat ă de împlerea c ăilor respiratorii cu ap ă sau alt

lichid. Pentru acordarea ajutorului, salvatorulare la dispozi ţie cel mult 4-5 minute. În acesttimp victima trebuie scoas ă din ap ă, trebuieeliberate c ăile respiratorii de ap ă şi de începutrespira ţia artificială. Mecanismul decesului la

înec poate fi diferit.− Oprirea respira ţiei poate avea loc din cauza

spazmului reflector al laringelui, în138



deasupra apei. Dac ă victima se aga ţă desalvator, încurcându-i mi şcările – cea maibun ă metod ă de eliberare este scufundarea

sub ap ă pentru cîteva secunde.− Dacă victima este f ără cuno ştinţă respira ţiaartificială se

începe deja înap ă.

− După scoatereadin ap ă seelibereaz ă căilerespiratorii,

dac ă e necesar se face reanimare.− Dacă respira ţia este prezent ă, victima se

şterge cu ceva uscat, se înc ălzeşte şi i se d ăde b ăut lichid fierbinte.

Particularit ăţi de ajutor în dependen ţă detipul apei:

− La înecul în ap ă de râu (iaz, balt ă), apapătrunde foarte repede prin pl ămîni învasele sangvine, provocând hemoliza –

distrugerea elementelor componente alesîngelui. Reanimarea trebuie început ăimediat, f ără a pierde timp pentrueliberarea c ăilor respiratorii de ap ă. Dupăreanimarea cu succes, victima are nevoiede internare urgent ă.

− La înecul în ap ă de mare (s ărat ă) – apa sere ţine în c ăile respiratorii şi plămîni şiextrage apa din sânge şi ţesuturi (pentru

140



diluare şi echilibrarea presiunii osmotice).În acest caz, trebuie de eliberat cît maiurgent c ăile respiratorii de ap ă şi apoi dup ă

aceasta se face respira ţie artificială şimasajul inimii. Dup ă reanimarea cu succes,victima are nevoie s ă bea cît mai multlichid cald (ceai, suc, compot).

Ţine ţi minte ! Victima dup ă înec trebuieinternat ă în spital, pentru observare, chiar şidaca se pare c ă totul e bine sau refuz ăinternarea. Aceasta este important, deoarecepoate avea loc a şa-numitul înec secundar –edem pulmonar, insuficien ţă respiratorie,oprirea respira ţiei şi inimii.

Primul ajutor în caz de arsuriPrimul ajutor în caz de arsuriArsurile – sunt traumarea pielii şi a ţesuturilormoi cauzate de temperatura înalt ă, de factorichimici, electrici sau radia ţie. Gravitatea st ăriivictimei depinde de coraportul adâncimii,suprafe ţei arsurii şi localizare. Metod ăorientativ ă, conven ţională de m ăsurare asuprafe ţei arsurii este regula „palmei”, careconstituie aproximativ 1% din toat ă suprafa ţacorpului. În a şa mod, la maturi, suprafe ţelecorpului se vor stabili pe zone conven ţionale:o mînă = 9%, un picior = 18%, partea din fa ţă

a corpului = partea din spate = 18%, capul şigâtul = 9%, perineul = 1%.141



Cele mai nefavorabile sînt arsurile fe ţei,capului, palmelor şi tălpilor, perineului şi

organelor genitale, arsurile c ăilor respiratoriişi a tractului digestiv.

Primul ajutor:În arsurile termice cu flac ără:1. de stins urgent flac ăra cu ap ă, zăpad ă, sauprin acoperirea cu o plapum ă sau hain ă, f ără

învelirea capului, pentru evitarea intoxica ţieicu oxid de carbon şi evitarea arsurilor c ăilorrespiratorii.2. După posibilitate, de scos hainele arzîndesau de t ăiat. O metod ă de a stinge hainelearzînde este culcarea victimei pe p ămînt. Nuse permite stingerea fl ăcărilor cu mînilegoale, cu palmele sau alergând.Suprafa ţa ars ă poate fi stropit ă timp de 15-20minute cu ap ă curat ă, rece sau acoperirea cuzăpad ă, pentru mic şorarea durerii şiprevenirea edemelor.

3. Pe suprafe ţele mari de arsur ă se aplic ă ofaşă steril ă şi urgent se interneaz ă.4. Victimei i se administreaz ă preparateanalgetice şi sedative (valerian ă).5. În nici un caz nu se vor sparge buleleformate. Pe suprafe ţele arse nu se aplic ăunguente, gr ăsimi, uleiuri, lactate sau altelichide, nu se presar ă cu sod ă de buc ătăriesau amidon. Toate aceste substan ţe pot142



serios d ăuna pacientului, infecteaz ă rana,formeaz ă o peliculă dens ă, ce duce lasupraînc ălzirea locului dat şi la agravarea

arsurii şi urmărilor ei. Nu se permiteprelucrarea arsurii cu iod, cu verde debriliant, cu permanganat de kaliu sau altemedicamente cu coloran ţi. Se permite numaiudarea cu ap ă curat ă şi rece şi aplicareamedicamentelor destinate special pentruarsuri (de regul ă - aerosol). În cazuri apartese permite aplicarea unor şerve ţele sterile,udate cu solu ţie slab ă de alcool (pîn ă la 30 °),care are efect analgezic şi dezinfectant.

În arsurile termice cu aburi1. Se strope şte cu ap ă rece locul arsurii sause scufund ă în ap ă rece.2. Haina nu se scoate în mod obi şnuit. Estemai preferabil ă tăierea ei. Suprafa ţa arsuriieste foarte sensibil ă şi uşor poate fi distrus ăpielea sau bulele formate.3. Nu se aplic ă pe arsuri nici o substan ţă la

întâmplare, deoarece prin pielea traumat ă dearsur ă absorb ţia oricăror substan ţe are loc cuo vitez ă de multe ori mai mare decît prinpielea s ănătoas ă. În acest caz pot ap ăreaalergii, intoxica ţii sau alte efecte nedorite.

143



În arsurile cu substan ţe chimice1. Se scoate sau se taie hainele îmbibate cuaceast ă substan ţă chimică.

2. Suprafa ţa afectat ă se spal ă bine 15-20minute sub ap ă curg ătoare, pîn ă la dispari ţiamirosului specific al chimicatului. Şuvoiul deap ă trebuie îndreptat perpendicularsuprafe ţei arse şi nu de-a lungul ei, în a şamod ca suprafa ţa de prelingere a apei s ă fiecit mai mic ă posibil, pentru a evitarăspândirea arsurii.3. În caz de arsur ă cu acid sulfuric – suprafa ţanu se spal ă cu ap ă curat ă, deoarece u şor ducela lărgirea suprafe ţei arse. Sp ălarea se face cusoluţi e de s ăpun, cu solu ţie de sod ă demâncare (1 linguri ţă la 1 pahar de ap ă).4. În caz de arsur ă cu acizi - dup ă efectuareaspălăturii, pe suprafa ţa arsurii se pot aplicaşerve ţele udate cu solu ţii bazice – de sod ă demâncare.5. În caz de arsuri cu baze – dup ă spălare seaplică şerve ţele udate cu solu ţii acide – o ţet

de mas ă (1 la 1 cu ap ă), sare de l ămâie sausuc natural de l ămâie.6. Solu ţiile neutralizante nu se aplic ă înaintede a face sp ălătura cu ap ă, deoarece poateavea loc o reac ţie chimică puternic ă, ce poateduce la agravarea arsurii.7. În caz de arsur ă cu var nestins, suprafa ţase absoarbe cu tifon uscat şi nu se spal ă cu144



ap ă, deoarece la contactarea apei cu varulnestins are loc o reac ţie chimică cueliminarea unei cantit ăţi mari de energie

termic ă, ceea ce poate duce la agravareaarsurii. Sp ălarea se va face dup ă eliminarearesturilor de var de pe piele. Dup ă spălare –se permite aplicarea unui strat sub ţire de uleivegetal.8. La nimerirea pe piele a amestecurilor desmoal ă – ele se cur ăţă cu un tampon îmbibatcu gaz, petrol sau benzin ă. În acest caztrebuie de respectat tehnica securit ăţiiantiincendiare.

După orice arsur ă, indiferent de adâncimea şisuprafa ţa lor, sau starea pacientului,

pacientul trebuie examinat de un medic şi deurmat toate prescrip ţiile primite !Acordarea ajutorului în caz de traume

sau arsuri ale ochilor

1. În caz de p ătrundere în ochi a unui corpstr ăin chimic activ – este necesar de a-l înlătura atent cu un col ţ de materie curat ă,udat cu ap ă curat ă, dup ă care ochiul se spal ăabundent sub ap ă curg ătoare, ţinândpleoapele deschise cu degetele.2. În caz de arsur ă chimică a ochilor, fa ţa se

spal ă abundent sub ap ă curg ătoare, mai întîicu ochii închi şi şi peste cîteva minute se spal ă

145



şi ochii, ţinând pleoapele deschise cudegetele. Pansamente pe ochi nu se pun.3. În caz de traum ă (contuzie) a ochiului,

deasupra pe pleoape se aplic ă un tamponmare, udat cu ap ă rece.4. În caz de nimerire în ochi a unui corpstr ăin, care nu se vede, nu poate fi scos – înmod urgent pacientul trebuie examinat demedic. În mod deosebit aceasta se refer ă lapătrunderea în ochi a unei a şchii de sticl ă !5. Pentru transportare la spital, pacientul arenevoie de înso ţitor, în special, dac ă estenecesitatea de a aplica pansament pe fa ţă şi

în regiunea ochiului.6. În caz de lezare numai a pielii –pansamentul poate fi aplicat pe un ochi

separat.7. În caz de lezare a ochiului – se recomand ăacoperirea ambilor ochi. Aceasta se explic ăprin faptul c ă ochii, în mod normal, se mi şcăsincronic (concomitent în aceea şi direc ţie) şidac ă ochiul sănătos se va mi şca – aceasta vaprovoca durere suplimentar ă în ochiulafectat.8. Pacientul trebuie examinat de medic înfiecare caz de afectare serioas ă a ochilor,indiferent de natura traumei !

Acordarea ajutorului în electrotraumeAcordarea ajutorului în electrotraume şşii traumare cu fulgertraumare cu fulger

146



1. De întrerupt imediat accesul curentuluielectric c ătre victim ă !2. Dac ă este posibil - de folosit în acest scop

întrerup ătoarele respective. Dac ă nu sunt întrerup ătoare în apropiere – sârma de curentelectric trebuie îndep ărtat ă de la victim ă cuorice obiect uscat nemetalic (lemn, plastic,cauciuc) sau cu orice obiect metalic, darfolosind mănuşi de cauciuc pentru auto-protejare.3. Dacă suprafa ţa electric ă de contact nu esteo sârm ă – încerca ţi să dep ărta ţi victima de lasursa de curent – tr ăgând de haina uscat ă saufolosind acelea şi obiecte nemetalice.4. Nu se permite atingerea de victim ă sau desursa de curent cu mînile goale !

5. Nu se permite apropierea de victim ă, f ărăde mijloacele necesare de auto-protec ţie, încaz de ploaie, glod, z ăpad ă !6. Dacă victima este expus ă unui curentelectric de înalt ă tensiune – apropierea de ease face cu pa şi cît mai mici, târând picioarelede p ămînt (este posibil ă electrocutareasalvatorului prin formarea unui arc electric).7. Dacă victima se afl ă la înălţime – se vor luamăsurile necesare de a evita traumatismul încaz de c ădere.

După eliberarea victimei de sub curentulelectric:

147



1. Se verific ă imediat prezen ţa respira ţiei şi abătăilor inimii. În caz de necesitate se începeimediat reanimarea. Tipic pentru reanimarea

pacien ţilor cu electrotraume este faptul, c ă eiau mai multe şanse de supravie ţuire,deoarece organismul este practic s ănătos,neafectat de boli acute. În aceste cazuri sepermite prelungirea duratei de reanimarepînă la 45 minute – 1 or ă.2. Dac ă respira ţia şi pulsul sunt prezente – seexamineaz ă locurile de intrare şi de ie şire acurentului electric (mînile, picioarele, corpul)– acolo pot fi prezente arsuri de diferit ăadâncime şi suprafa ţă. În caz de depistare aarsurilor – tactica este aceea şi ca la arsuriletermice cu flac ără, se aplic ă pansamente

sterile.3. În caz de necesitate se dau medicamenteanalgetice, calmante (valerian ă) şi cardiace(validol).4. Acordarea ajutorului în caz de traumareprin fulger este aceea şi ca la electrocutare.Starea general ă a victimei este mai grav ă,mai des are poc oprirea respira ţiei şi inimii.Orice persoan ă care a suferit în urmaelectrotraumei, necesit ă internare la spitalpentru observare, indiferent de stareavictimei, acceptarea sau refuzul intern ării –exist ă riscul de oprire brusc ă a inimii şirespira ţiei peste un anumit timp dup ăelectrotraum ă !!!148



Acordarea ajutorului în caz de lipotemieAcordarea ajutorului în caz de lipotemie

Lipotemia (leşinul)- este o stare de pierdere

a cuno ştinţei pe o durat ă scurt ă de timp – dela cîteva secunde pîn ă la cîteva (4-5) minute.Pierderea cuno ştinţei pe o perioad ă mai mareeste deja un semn de deregl ări serioase înorganizm şi necesit ă urgent asisten ţămedical ă specializat ă. Pierderea cuno ştinţei,f ără ca pacientul s ă-şi revină, este numit ăstare de com ă şi prezint ă pericol serios pentruviaţă.

Lipotemiile au loc adeseori în mod reflector –din cauza insuficien ţei de oxigen în aerulinspirat (aglomera ţie de oameni într-o

încăpere închis ă, neaerisit ă), din cauza unuistres puternic (psihic sau fizic), din cauzaunei traume, lovituri dureroase, din cauzainsola ţiei, supraoboselii, din cauza înc ălcăriiregimului de alimentare.Specific este faptul, c ă pacientul ar putea s ă-şi revină şi singur peste o anumit ă durat ă detimp. Dar totuna asisten ţa persoanelor din jureste binevenit ă.Pacientul trebuie scos într-un spa ţiu răcoros,bine aerisit, trebuie culcat cu fa ţa în sus şicapul pe o parte. Sub mîni şi picioare serecomand ă de a pune obiecte mari – dac ă eposibil trebuie de asigurat o pozi ţie în caremînile şi picioarele se afl ă mai sus decît

149



corpul, iar capul – mai jos decît corpul. Dac ăeste disponibil – se d ă de mirosit un tamponcu amoniac, se strope şte fa ţa cu ap ă rece. Se

descheie nasturii, se sl ăbe şte cravata,cureaua. Dac ă pacientul nu- şi revine – sesolicită urgent ajutor medical !

Acordarea ajutorului în caz de intoxicaAcordarea ajutorului în caz de intoxica ţţ iiii cu gazecu gaze

La depistarea unei victime într-o înc ăpere,unde se simte miros de gaz (de orice tip),trebuie:− De evacuat urgent victima din înc ăperea

dat ă.− De verificat prezen ţa respira ţiei şi a

pulsului. În caz de necesitate – de f ăcutreanimare. Apela ţi la Salvare, sunând la 93(sau 903).

− De oprit eliminarea gazului (dac ă esteposibil).

− De aerisit bine înc ăperea.

Simţind miros specific de la plita de gaz,forma ţi imediat num ărul 94 (sau 904) şianun ţa ţi dispecerul, indicând adresa precis ă.Pentru a evita explozia – nu v ă atinge ţi deaparatele electrice sau de întrerup ătoare, nuvă folosiţi de telefon, sonerie, lantern ă debuzunar, chibrite sau lumîn ări ! În acest cazpute ţi suna numai de la telefonul unui vecin150



mai îndep ărtat, unde n-a p ătruns acest gaz !Nerespectarea acestor cerin ţe Vă poate puneviaţa proprie şi viaţa victimei în pericol foarte

serios !Dacă explozia sau incendiul totu şi au loc,anun ţa ţi la telefonul 91 (sau 901) serviciulantiincendiar.

Acordarea ajutorului în caz de insolaAcordarea ajutorului în caz de insola ţţ ieie sausau şşoc termicoc termic

Către insola ţie sau şoc termic pot predispuneurmătorii factori :− Aflarea de lung ă durat ă sub razele solare pe

timp de ar şiţă.− Temperatura înalt ă a mediului ambiant în

combinare cu umiditatea ridicat ă.− Aflarea într-o înc ăpere închis ă, undetemperatura aerului este înalt ă şi aerisireae insuficient ă.

− Lucrul fizic greu într-un mediu cald saufierbinte, în deosebi, fiind îmbr ăcat înuniformă de serviciu ce predispune la

încălzire.Un grad înalt de risc se observ ă lapersoanele:− Care sufer ă cronic sau acut de boli

cardiovasculare− Care sufer ă de obezitate, deregl ări

hormonale şi de metabolism− Care sufer ă de distonie vegeto-vascular ă

151



− la prima treapt ă este suficient ă evacuareavictimei într-o înc ăpere r ăcoroas ă şi bineaerisit ă, stropirea cu ap ă rece, ventilarea.

Se dau lichide de b ăut, mai bine ap ămineral ă sau un pahar de ap ă rece cu ½linguriţă de sare de buc ătărie.

− la treapta a doua de insola ţie – toatemăsurile recomandate la prima treapt ă şisuplimentar – se dezbrac ă pacientul şi se

înf ăşoară total într-un cear şaf udat bine cuap ă rece. La cap se pune un şervet cu ap ărece sau chiar şi o pung ă cu ghea ţă. Seaplică comprese reci la gât, subsuori şi înregiunea inghinal ă. Nu se aplic ă punga cughea ţă în regiunea inimii !

− în caz de şoc termic – toate cele

recomandate mai sus şi suplimentar:observarea permanent ă pentru a evitaasfixia din cauza c ăderii limbii. În caz denecesitate – reanimare. În caz de vom ă –capul trebuie de întors pe o parte.

Ajutor în cazul muAjutor în cazul mu şşcc ăă turilor deturilor de şşarpearpe

La muşcătura şerpilor nevenino şi – durereaeste cauzat ă numai de spargerea pielii.La muşcătura şerpilor venino şi – durerea estecu mult mai puternic ă, permanent ă şiinsuportabil ă, fiind cauzat ă şi de p ătrundereaveninului în organizm. Dac ă muşcătura a avutloc la un deget – în scurt timp edemul se

153



− Cu fâşii late de tifon sau pânz ă, se faceimobilizarea membrului mu şcat.

− Se recomand ă repaos total, internarea de

urgen ţă la spital.Măsuri de precau ţie :1. Persoanele care locuiesc în zonele cu şerpi,trebuie s ă le cunoasc ă şi să le respecte,pentru evitarea mu şcăturilor. La fel şi turiştii,care c ălătoresc în aceste zone.2. Şarpele nici odat ă nu atac ă omul, dac ă nusimte pericol evident din partea lui !3. Locuind sau plecând în zona unde suntşerpi, trebuie s ă vă preg ătiţi pentru uncomportament atent şi precaut. Îmbr ăca ţihaine, ce v ă acoper ă picioarele. Lua ţi un b ăţ

lung, pe care s ă-l folosiţi la îndep ărtareaşerpilor care încearc ă să vă atace.4. Nu păşiţi şi nu vă aşeza ţi pe p ămînt înaintede a verifica dac ă nu este vre-un şarpe înapropiere.5. Noaptea şerpii se apropie de rug (foc) şi decăldură, deaceea trebuie s ă fiţi precau ţi.Şarpele nu trece peste barierele unse cumuştar sau cu alte substan ţe cu miros

înţep ător şi neplăcut.6. Dac ă a ţi observat un şarpe –str ăduiţi-vă să-l

înconjura ţi liniştit, f ără a-l speria, a-l provocasau a-l ataca ! Şerpii nu trebuie nimici ţinumai deatîta c ă au venin, ei sunt o partecomponent ă a sistemului ecologic şi au rol

155



important, pozitiv, în men ţinerea echilibruluiecologic.7. Dacă a ţi observat şarpele prea târziu, nu

dovedi ţi să vă feriţi de el, nu ave ţi cum s ă văap ăra ţi – cel mai corect este de a r ămâneabsolut nemi şcat. Dac ă şarpele nu simtepericol şi nu este provocat – de cele mai deseori el n-o s ă vă atace şi o să se îndep ărtezesingur de D-voastr ă.

Ajutorul în caz de înAjutorul în caz de în ţţepep ăă turi de insecteturi de insecte

În cazul în ţep ăturii de insecte (albini, viespe,bondar, ş.a.) pot ap ărea atît reac ţii locale(alergice), cît şi reac ţii generalizate (toxice).Pentru reac ţiile locale sunt specifice: durere şi

mânc ărime în locul în ţep ăturii sau pe osuprafa ţă mai mare, senza ţie de fierbin ţeal ă înlocul dat, înro şire şi edema ţiere. Reac ţiageneralizat ă poate ap ărea dac ă persoana afost în ţepat ă de 5 şi mai multe insecte sau aresensibilitate individual ă la înţep ătura deinsecte (fiind suficient o singur ă înţep ătur ă).Reac ţia general ă se poate manifesta brusc şila semnele locale se al ătură durerea de cap,durere în abdomen, voma, ridicareatemperaturii corpului, tremor şi convulsii.Reac ţiile alergice se manifest ă în mediu la 1-2% din persoanele în ţepate de insecte.

156



Ajutorul medical în intoxicaAjutorul medical în intoxica ţţ iile cuiile cu ciuperciciuperci

Intoxica ţiile cu ciuperci pot avea loc numaidin vina oamenilor, care le folosesc înalimenta ţie f ără a le putea deosebi pe celecomestibile de cele otr ăvitoare, sau dac ă sîntnecompeten ţi şi se încredin ţeaz ă unor oameni

întâmpl ători.Intoxica ţiile se deosebesc dup ă timpulapari ţiei lor:intoxica ţiile „fulgerătoare” de la 15 minutepînă la 2 ore dup ă ingerare, şi intoxica ţii

întârziate – de la 5 pîn ă la 72 ore.Semnele de intoxica ţie cu ciuperci sunt :

− grea ţă, vom ă, dureri în burt ă, diaree, sete şi

usc ăciune în gur ă,− diaforez ă (transpira ţie) şi saliva ţieabundent ă

− slăbiciune general ă, ame ţeli− înte ţirea respira ţiei şi pulsului, sc ăderea

tensiunii arteriale,−

ridicarea temperaturii corpului− îngustarea pupilelor, dereglarea vederii.− În intoxica ţiile puternice sunt posibile:− deregl ări de con ştiinţă, halucina ţii, aiureli,− convulsii, excita ţie motorie, tremor− pierderea cuno ştinţei, colapsul, coma.

Acordarea ajutorului

158



1. Mai întîi de toate se cheam ă Salvarea,deoarece pacientul necesit ă internare înspital, indiferent de gravitatea intoxica ţiei.

2. Pînă la venirea medicilor, se preg ăte şte unvas mare cu ap ă (o căldare) potabil ă latemperatura camerei şi o can ă mare, omuşama şi un taz sau c ăldare pentruvomitare. Sp ălarea stomacului trebuie

început ă încă pînă la sosirea Salv ării. Pacientultrebuie s ă bea cît mai mult ă apă (2-3 litri) şiimediat s ă o vomiteze.Procedura se repet ă de câte ori este nevoie,pînă nu iese din stomac ap ă curat ă. Dupăaceasta se va face o clizm ă şi se vor da 4-5tablete de c ărbune activat.3. Se d ă de b ăut mult lichid rece – ceai, cafea,

compot, suc, lapte.4. Pacientul va fi culcat în pat, se interzicedeplasarea desinest ătătoare la spital pîn ă laspălarea stomacului (sp ălarea va eliminatoxinele, iar mi şcarea, alergarea sau mersulpe biciclet ă vor intensifica absorb ţia toxinelor

în sânge).

Urmările intoxica ţiei pot fi u şoare sau mortale.Acesta depinde de mai mul ţi factori: tipulciupercilor, cantitatea folosit ă, starea fizic ă apacientului.

IntoxicaIntoxica ţţ iile cu elemente chimiceiile cu elemente chimice

159



− Pacientul necesit ă internare în spital !

Este obligator de a informa organele locale

de Protec ţie Civilă despre toate cazurile devărsare a mercurului pe jos, despredefectarea serioas ă a aparatelor ce con ţincantit ăţi mari de mercur (pentru o intoxica ţiemortal ă sunt suficiente 2-5 grame demercur !!! ), cît şi despre cazurile dedepistare a unor obiecte sau aparate f ără dest ăpân, care con ţin mercur ; aceste obiectetrebuie transmise reprezentan ţilor Protec ţieiCivile.

Intoxica ţiile cu clorClorul este un gaz cu propriet ăţi excitanteactive (de asfixiere), ce afecteaz ă căilerespiratorii, pl ămînii, pielea, ochii şimucoasele, provocând chiar şi arsuriputernice. Semne de intoxica ţie : dureri t ăietoare înochi, usturime, dureri în piept, lacrima ţie,tus ă uscat ă chinuitoare, sufocare, vom ă,eliminarea unei spume albe din c ăilerespiratorii, cu amestec de sânge,necoordonarea mi şcărilor, dereglareacuno ştinţei, pînă la pierderea cuno ştinţei.

Ajutor : masca antigaz de tip „B”, de culoaregalben ă, folosirea respiratoarelor umezite,162



evacuarea urgent ă din zona afectat ă. Transportarea sinistra ţilor se face obligatorpe targ ă. Inhala ţii cu oxigen din pern ă sau

balon, prin masc ă şi inhala ţii a vaporilor dealcool, pentru diminuarea spumei (edempulmonar). Pielea şi mucoasele trebuiespălate cu sol 2% de sod ă de mâncare timpde 15 minute.

Intoxica ţiile cu amoniacAmoniacul este un gaz cu capacit ăţi active deasfixiere şi neuroparalitice.Poate provoca edem pulmonar şi deregl ăriserioase ale sistemului nervos.Semne de intoxica ţie: tus ă, usturime în ochi,lacrima ţie, sufocare, r ăguşire, vom ă,excitabilitate m ărită, arsuri chimice a pielii,mucoaselor şi căilor respiratorii. Este posibil ăoprirea respira ţiei şi a inimii.Ajutor: masca-antigaz de tip „KD”, de culoaresur ă sau masca izolatoare, sau cel pu ţin –folosirea unui respirator umezit cu solu ţie deacid citric (sare de l ămâie). Evacuareaurgent ă din focar. În ochi se picur ă sol.Albucid, câte 2 pic ături în ambii ochi.

Intoxica ţiile cu substan ţe fosfor-organice

163



La ele se refer ă majoritatea insecticidelorcasnice – tiofos, clorofos, carbofos, dihlofos,metafos, karate, regent, şi altele; sau în

catastrofe tehnogene sau militare.Intoxica ţia poate avea loc la p ătrunderea întâmpl ătoare (sau suicidal ă) a acestorsubstan ţe pin stomac, prin c ăile respiratoriisau piele.Mecanismul de afectare este explicat prindistrugerea selectiv ă de c ătre acestesubstan ţe a fermentului colinesteraza, careparticip ă în transmiterea impulsurilornervoase în tot corpul, ce în final duce laparalizie şi chiar ineficien ţa reanim ării corectefectuate.Simptoamele se pot manifesta peste un timp

de pîn ă la 2 ore: îngustarea brusc ă a pupilelor, cu dereglareavederii; hipersaliva ţie, transpira ţie abundent ă,spazmul c ăilor respiratorii cu sufocare, r ărireapulsului, diaree, convulsii. În formele maigrave sufocarea este urmat ă de oprirearespira ţiei şi a inimii, posibil pe fonulconvulsiilor.Ajutor: în focar se folose şte masca antigaz detip B, culoare galben ă sau oricare alta. Lanimerirea în stomac – se va face urgentspălătur ă stomacal ă cu ap ă şi se d ă cărbuneactivat (3-4 linguri la 200 ml ap ă).Internare de urgen ţă la spital, deoarece celmai eficient ajutor este administrarea164



medicamentelor-antidot şi observareaneîntrerupt ă a pacientului de c ătre medici.

Reguli generale de transportare aReguli generale de transportare a sinistrasinistra ţţ ilorilor şşi amplasare în transporti amplasare în transport

pentru evacuarepentru evacuare

Transportarea pacien ţilor nu se face pîn ă nus-a acordat ajutorul minimal necesar:efectuarea reanim ării cardio-respiratorii,oprirea hemoragiei, imobilizarea detransport, bandajarea r ănilor şi a arsurilor,administrarea preparatelor analgetice.

Transportarea pacien ţilor nu se face pîn ă nus-a f ăcut triajul (clasificarea)

sinistra ţilor, pentru a stabili ordinea– cine şi cînd, cu ce transport va fievacuat. Dac ă la transportareapacien ţilor va avea loc un haos,cineva ar putea câ ştiga pu ţin, iarmajoritatea sinistra ţilor ar putea s ă-şi piardă viaţa, neajungînd pîn ă laspital !Ceea ce se pare a fi un lucru simpluşi de o importan ţă mică – are dincontra importan ţă destul de mare.

În folosul pacientului este ca acordareaajutorului, cît şi

165



Schimbarea sinistratului depe p ămînt pe o targ ă sauscut, mai ales atunci cînd

se presupun (sau la sigursunt prezente) fracturi alecoloanei vertebrale, oaselorbazinului şi a oaselor mari,se va face obligator de 4-5salvatori (4 din ei vorschimba pacientul iar unulva manipula cu targa sau scutul sau vacoordona mi şcările concomitente ale celor 4colegi).Este deosebit de important de a limita sauevita deplin mi şcările în locul fracturii !Poziţia sinistratului pe targ ă trebuie s ă fie

cru ţătoare, s ă previn ă apari ţia complica ţiilorposibile, asfixia cu mase vomitive sausufocarea. În unele cazuri îi vom permitesinistratului s ă ocupe singur pozi ţiaconfortabil ă pentru el.

Reguli generale de transportare

1. Pacien ţii cutraume cerebralese vor transportacu capul (sau şitot corpul) pe oparte pentru a

evita asfixia cu mase vomitive.167



2. pacien ţii cu traume abdominale setransport ă cu fa ţa în sus şi picioarele îndoite

în genunchi.

3. pacien ţii cu traume ale spatelui setransport ă culca ţi pe o parte sau cu fa ţa în jos– cum le este mai u şor să se afle.4. pacien ţii cu traume ale cutiei toracice, cupneumotorax, emfizem, rupturi de coaste, sevor transporta în pozi ţie semi şezîndă, la spateli se pune un val mare din haine sau alteobiecte.5. pacien ţii cu fracturi ale coloanei vertebralesau o oaselor bazinului se transport ă pe scut(scândur ă), brancarda fiind folosit ă doar încazurile cînd real nu poate fi g ăsit nici unscut.

6. pacien ţii f ără cuno ştinţă, care nu au fracturi,se vor transporta culca ţi pe o parte sau cufaţa în jos, pentru a evita asfixia prin c ăderealimbii.7. pe locurile drepte – u şor-sinistra ţii pot fi transporta ţicu picioarele înainte, dar încazurile, cînd e necesar dea observa neîntreruptstarea pacientului –transportarea se face cucapul înainte. Astfelpersoana din urm ă poateprivi permanent la sinistrat,poate reac ţiona la timp în caz de oprire a168



respira ţiei, asfixie, schimbare a mimicii sau aculorii tegumentelor.8. pe locurile înclinate, de pant ă, pe sc ări,

targa trebuie s ă se afle la fel în pozi ţieorizontal ă. Posibil unul sau doi din salvatoriva trebui s ă ridice targa pe umeri. În acestcaz se permite capul sinistratului s ă fie situatspre partea ridicat ă a terenului (salvatorii nutotdeauna reu şesc s ă ţină targa în pozi ţiestrict orizontal ă şi atunci e mai bine capicioarele s ă fie mai jos şi nu capul.)

9. în timpul deplas ării salvatorii nu trebuie s ămearg ă într-un pas, ceea ce duce laclătinarea ritmic ă a brancardei şi la îngeuiereatransport ării.

10. în cazul transport ării la distan ţe mari, estemai pu ţin obositor, dac ă se folosesc cureli(standarde) de transport a sinistra ţilor saufunii.11. Curelile pot fi folosite în transportareasinistra ţilor f ără de targ ă, cînd acesta sepermite (de exemplu – în trauma labeipiciorului, dup ă ce s-a f ăcut corectimobilizarea). Cel mai des se folose ştearanjarea curelilor în forma cifrei 8, care se

îmbrac ă ca un ruczac. Inelele trebuie s ă fielăsate în jos pîn ă la nivelul mînilor întinse. Înaşa mod se pot transporta şi tărgile şisinistra ţii aparte. (vezi desenele respective)

169



Transportarea sinistra ţilor pe mâini1. Transportarea în bra ţe, ca pe un copil.Salvatorul ţine pacientul în bra ţe sprijinind-ocu o mîn ă de spate şi cu alta – sub picioare.(des. din dreapta).

2. Transportarea în spate – ca pe unruczac. Pacientul îl cuprinde de la spatepe salvator, iar acesta îl ţine pe pacient

de sub picioare. (desenul din stînga).3. Transportarea pe umeri – estemai ra ţională în cazurile cîndsinistratul nu are traume, dar estef ără cuno ştinţă (de exemplu – în com ădup ă intoxica ţie). Salvatorulridică victima în spate, peumeri, cu fa ţa în jos. Capul îiatârn ă într-o parte şi picioarele în alta.(desenul din dreapta).

Transportarea de către doi

salvatori:1. Primul salvator se situeaz ă laspatele sinistratului şi îl apucăde sub mîni. Cel ălalt – fiind cuspatele la sinistrat – îl apuc ă desub genunchi. (vezi desenul).

170



2. Transportarea pe mînile fixate „în l ăcat ă” – în aşa mod pot fi transporta ţi ma i u şorsinistra ţii în cunoştinţă. Salvatorii se apuc ă

reciproc de mîni, fiind fa ţă în faţă, apucândfiecare cu mîna sa mîna colegului mai sus depalm ă. În mod imaginar, s-a format un scaun,sau un fotoliu.Sinistratul se a şeaz ăpe mînile salvatorilorşi îi cuprindede umeri sau de gâtpe ambii. Aceast ăpoziţie este cea maiuşoar ă, cînd nusunt la dispozi ţie t ărgi sau curele detransport.

3.Transportarea cu ajutorul curelilor4. Transportarea pe un b ăţ – sinistratul esteculcat pe o pânz ă sub ţire dar suficient derezistent ă. Colţurile pânzei se leag ă în 2noduri – unul la capul sinistratului şi unul lapicioarele lui. O alt ă pânz ă (sau o curea) setrece pe sub corpul sinistratului, la mijloc,

unde greutateacorpului este cea maimare şi la fel se leag ă

în nod. Pe sub nodurise bag ă un b ăţ gros(sau o trub ă metalic ă),rezistent, şi lung de

171



2,5 – 3 metri; sinistratul se ridic ă pe umeri(vezi desenul).Acesta este un mod mai u şor de transportare

la distan ţe mari.Metoda primitiv ă de transportare – în lipsaaltor mijloace, atunci cînd permite mediul(nisip, zăpad ă, iarb ă, loc drept) şi atunci cîndmasa corporal ă a sinistratului este mare şi nue posibil de a-l transporta în bra ţe –sinistratul este culcat pe o hain ă, (sau opânz ă dens ă de brezent) prin mânecile c ăreiase leag ă o curea sau funie. Salvatorul tragede curea, târâind dup ă sine sinistratul.

47443874 Enciclopedia Situatiilor de Urgenta

Documents

Transcript of 47443874 Enciclopedia Situatiilor de Urgenta