INSTITUTII POLITICE CURS 14-27.05.2015-AUTORITATEA JUDECATOREASCA1)INSTANTELE JUDECATORESTI sunt reprezentate in Romania de catre: a)ICCJ; b)curtile de apel; c)tribunalele; d)tribunale specializate; e)instantele militare; f)judecatoriile.Organizarea justitiei are in vedere asigurarea respectarii dr si lib fund ale persoanei prevazute in aj internationale referitoare la dr omului si garantarea respectarii Const si a legilor tarii.Obiectivul de baza e asigurarea respectarii dr la un proces echitabil si judecarea proceselor de inst jud in mod impartial si independent de orice influente.ICCJ e singura inst suprema din tara,cu pers jur ce asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de celelalte inst jud.Se compune din pres,vicepres,4 pres de sectii si judecatori.Pres si vicepres sunt numiti de presedintele tarii pe 3 ani,la propunerea CSM.Pres,vicepres si 9 jud alesi pe 3 ani in adunarea generala a jud,cu reprezentarea fiecarei sectii formeaza Consiliul de conducere al ICCJ.ICCJ are 4 sectii: s. civila si de proprietate intelectuala,s.penala,s.comerciala si s.contencios administrativ si fiscal. Ea are un dublu rol: a)e o inst jud ce indeplineste atributele de judecata ca celelalte inst jud ;b)e o inst de casatie(asigura interp si aplicarea unitara a legii de celelalte inst jud,pronuntand decizii de interpretare obligatorii pt toate inst jud din Romania).

Curtile de apel sunt inst cu pers jur in cirscumscriptia carora functioneaza mm tribunale si tribunale specializate.In cadrul lor functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze civile,penale,comerciale,cu minori si de familie,contencios admin si fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritime si fluviale etc.

Tribunalele sunt inst cu pers jur ,organizate la nivelul fiecarui judet si al mun Buc.In circumscriptia unui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau din Bucuresti.In cadrul lor functioneaza sectii sau complete specializate pt cauze civile,penale,comerciale etc.

Tribunalele specializate sunt inst fara pers jur care pot functiona la nivelul judetelor si al mun Buc.Ele preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza: penal,comercial,minori si familie,contencios admin si fiscal,conflicte de munca si asigurari sociale,maritim si fluvial etc.

Instantele militare sunt : tribunalele militare,Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si Curtea Militara de Apel Bucuresti.Inst militare au fiecare statut de unitate militara si judeca la sediul acestora.Pt motive temeinice inst poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.Judecatoriile sunt inst fara pers jur organizate in judete si in sectoarele mun Buc.In cadrul judecatoriilor in functie de natura si nr cauzelor se pot infiinta sectii sau complete specializate.(ex minori si familie).Completele si sectiile specializate pt minori si familie precum si tribunalele specializate pt minori si familie judeca atat infractiunile savarsite de minori,cat si cele savarsite asupra minorilor.

2)Ministerul Public e alc din procurori ce isi desfasoara activitatea potrivit prin legalitatii,imaprtialitatii si controlului ierarhic.Ei sunt sub autoritatea min justitiei si nu beneficiaza de inamovabilitate.MP face parte atat din org jud cat si din cea admin.Procurorii MP isi desfasoara activitatea in parchete organizate pe langa fiecare inst jud,ei conduc si supravegheaza activ de cercetare penala a politiei judiciare.MP reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept,dr si lib cetatenilor.MP e org in parchetele de pe langa inst jud : Parchetul de pe langa ICCJ,parchetele de pe langa curtile de apel,de pe langa tribunale si de pe langa judecatorii.

Parchetul de pe langa ICCJ coordoneaza activ parchetelor din subordine ,are pers jur proprie si e condus de procurorul general ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.Procurorul general e numit pe 3 ani de catre Pres Rom,la propunerea min justitiei,cu avizul CSM si exercita direct sau prin procurori desemnati controlul asupra tuturor parchetelor.In cadrul Parchetului de pe langa ICCJ functioneaza DIICOT,structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului si DNA,structura specializata in combaterea infractiunilor de coruptie.

3)Consiliul Superior al Magistraturii e garantul independentei justitiei,e situat intre cele put jud pe o parte si pur executiva si legisl pe alta parte.E alcatuit din 19 membri,14 alesi din randul jud si procurorilor(9 jud si 5 proc),2 sunt numiti de Senat din reprezentantii societatii civile si 3 fac parte de drept din Consiliu(min justitiei,procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ si pres ICCJ).Mandatul e de 6 ani,Pres Rom prezideaza lucrarile CSM la care participa dar nu e membru CSM. CSM e condus de un pres ales din randul membrilor(doar din cei 14 jud si proc) pe 1 an,mandatul nu se reinnoieste.Pres CSM conduce lucrarile Consiliului si il reprezinta in relatiile cu tertii,hot CSM se iau cu votul secret al mb acestuia si sunt definitive si irevocabile. Dpdv al atributiilor CSM propune Pres Rom numirea in functie a jud si proc cu exceptia celor stagiari,are rol de inst de jud in domeniul rasp disciplinare a jud si proc,propune Pres numirea jud in functii de conducere de la ICCJ,avizeaza propunerile min justitiei pt functiile de conducere de la Parchetul de pe langa ICCJ si alte atrib prev de lege pt garantarea independentei justitiei.

PUTEREA JUDECATOREASCA : justitie= ideea de dreptate,echitate si egalitate in fata legii(lato sensu) si totalitatea institutiilor prin care se exercita actul de justitie(inst de jud,magistr,avocati,executori jud)-stricto sensu.Justitia e un serviciu public exercitat de catre institutii specializate ale statului,e un serv public al statului si chiar un monopol al acestuia deoarece numai inst statului pot exercita acest serviciu. Justitia e baza a societatii,a devenit un reper al dreptatii,echitatii la care apeleaza oamenii cand sunt nedreptatiti,trebuie sa ii apere pe cei slabi in fata celor puternici si pe cei drepti in fata celor nedrepti.Obiectivul justitiei trb sa fie dorinta oamenilor de a nu fi nevoiti sa apeleze la serviciile sale,rolul justitiei e sa faca dreptate cu orice pret si sa aplice legea indiferent de situatie.Prin autoritate judecatoareasca intelegem atat inst jud,cat si MP,CSM, prin putere judecatoreasca se intelege doar jud ce functioneaza la inst de judecata.Justitia se realizeaza doar de inst jud,e reprezentata de inst jud si de jud care functioneaza in cadrul lor.MP si CSM nu intra in componenta puterii jud.Doar jud alcatuiesc put jud pt ca beneficiaza de inamovabilitate care e cea mai puternica garantie a indep justitiei,a jud si a bunei administrari a actului de justitie.In baza ei jud nu poate fi revocat,retrogradat sau transferat si nici avansat fara consimtamantul sau decat in conditiile legii.Inamovabilitatea judecatorilor e definita ca o protectie acordata jud,constand in garantarea imposibilitatii revocarii,destituirii sau transferarii contra vointei acestuia,in afara unei proceduri disciplinare,in formele si in conditiile prevazute de lege.

PRINCIPIILE PE BAZA CARORA SE REALIZEAZA JUSTITIA

1)PRINCIPIUL LEGALITATII- art 124-justitia se infaptuieste in numele legii iar jud sunt indep si se supun numai legii.Principiul are in vedere 2 aspecte : a)instituirea,organizarea si functionarea justitiei conform legii ; b) aplicarea de catre justitie a unor sanctiuni prevazute de lege. Instituirea unui tip de justitie se face numai prin lege,org si functionarea justitiei se realizeaza numai in conformitate cu legea,e o trasatura a statului de drept unde numai legea trb aplicata si nu vointa arbitrara a unor pers sau institutii.Jud trb sa aplice legea la situatia concreta pe care o au de judecat,ei nu pot crea legi,cel mult pot sa interpreteze normele juridice la cazul litigios de rezolvat,el are obligatia de a interpreta legea in sensul aplicarii ei.

Al 2-lea aspect se refera la legalitatea infractiunilor si a pedepselor aplicate,nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si temeiul legii,legea trb sa stabileasca acele fapte sociale care trb sanctionate,modul de sanctionare si pedepsele aplicabile pt incalcarea acestor norme de conduita in societate.

2)PRINCIPIUL INDEPENDENTEI JUSTITIEI- are in vedere indep justitiei ca putere in stat fata de celelalte puteri ale statului si indep jud.In ce priveste indep put jud fata de celelalte puteri,art 1,alin 4 statul se org potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor-legisl,executiva si jud.Justitia e una din cele 3 clasice puteri din teoria separatiei puterilor,e cea care aplica dreptul in situatia in care nj sunt incalcate,stabilind sanctiuni in sarcina celor care incalca normele.

In privinta indep jud ,aceasta e o garantie a indep put jud fata de celelalte puteri,numai prin asigurarea unei indep reale a jud se poate realiza o indep a justitiei.Indep jud trb analizata din 2 perspective: indep functionala si personala.Cea functionala presupune ca inst care judeca sa aiba o indep fata de celelalte autorit ale statului si sa nu sufere ingerinte din partea statului,a justitiabililor sau a altor pers interesate.Indep functionala nu inseamna indep fata de lege pt ca intreaga justitie se infaptuieste in numele legii,dar ea nu exclude controlul pe care inst superioare il exercita asupra jud de la o inst.

Indep personala priveste statutul judecatorului.Prin lege trb sa se asigure jud o serie de garantii menite sa acorde acestora o indep personala,garantii ce privesc modul de recrutare,inamovabilitatea,durata numirii pe functie,stab salariului prin lege,lib de exprimare,pregatirea continua a jud,rasp jud,stab unor interdictii si incompatibilitati.Toate garantiile legale oferite pt indep jud trb dublate de un comportament al jud de loialitate si de respect pt lege.3)PRINCIPIUL ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE-accesul liber la justitie e chiar un dr fundamental.Accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate structurile jud ori la toate mijl procedurale prin care se infaptuieste justitia sau la toate caile de atac reglem de lege. Dreptul la un proces echitabil trb sa se asigure respectarea unor principii fundamentale precum contradictorialitatea,dr de aparare,egalitatea,cu toate consecintele ce decurg din ele.Procesul trb sa se desfasoare dupa o procedura contradictorie,cu respectarea dr de aparare si a egalitatii armelor.Elem fundamental al dr la un proces echitabil e exigenta ca fiecare dintre parti sa dispuna de posib suficiente,echivalente si adecvate pt a-si sustine pozitia asupra problemelor de drept si de fapt si ca nici una din parti sa nu fie defavorizata.Solutionarea cauzelor trb sa se faca intr-un termen rezonabil,care se raporteaza la ficare caz,in functie de durata procedurii,natura pretentiilor,miza litigiului,complexitatea procesului,comportamentul autorit competente si al partilor,dificultatea dezbaterilor,exercitarea cailor de atac etc.4)PRINCIPIUL UNICITATII,IMPARTIALITATII SI EGALITATII JUSTITIEI PT TOATE PERSOANELE- unicitatea justitiei inseamna ca intreaga justitie se infaptuieste de un singur sistem de organe jud,indiferent de natura litigiului.Const interzice infiintarea de inst extraordinare.Unicitatea nu inseamna o sg inst de jud si nici excluderea ierarhizarii inst jud in cadrul sistemului,nu inseamna excluderea posib stabilirii unor competente diferite pt fiecare categorie de instante in parte si nici posib infiintarii unor inst specializate pt anumite litigii.

Impartialitatea justitiei e in stransa legatura cu indep ei.Daca indep se refera la indep fata de celelalte puteri ale statului,impartialitatea priveste modul de org si functionare a inst si modul de actiune al jud.Pt impartialitate e nevoie intai de independenta.Impartialitate= lipsa prejudecatilor,a unor idei preconcepute sau a unor favoruri din partea jud.Exista garantii care ofera justitiabililor un proces corect si impartial.Egalitatea justitiei presupune folosirea acelorasi reguli procedurale si acordarea unor dr procesuale in mod egal tuturor partilor din proces.Toate pers au dr sa fie judecate de aceleasi inst jud si dupa aceleasi proceduri legale.Egalitatea nu inseamna unifromitate pt ca fiecare litigiu dedus in fata inst de jud are caracteristicile sale.Exista necesitatea existentei unei jurisprudente unitare in aceeasi materie.

5)PRINCIPIUL DR LA APARARE-dr la aparare e si un dr fundamental prevazut in legisl interna si in documentele internationale(DUDO).Are 2 sensuri: dr oricarei pers de a beneficia de un aparator calificat(avocat) si posibilitatea oricarei persoane de a beneficia de toate garantiile oferite de lege pt dovedirea nevinovatiei in cursul unui proces.Continutul dr la aparare are in vedere toate acele garantii oferite de lege si puse la dispozitia oricarei pers pt a se putea apara in cursul unui proces.In procesele penale daca partile nu isi permit angajarea unui avocat,statul va asigura din oficiu un avocat acestora.Daca pers invinuita nu cunoaste lb romana legea da posibilitatea asigurarii unui interpret.Partile pot face apel la toate mijl de proba pt apararea dr lor sau pt a-si demonstra nevinovatia.Ajutorul public judiciar se acorda in orice cauze cu exceptia celor penale,el poate fi solicitat de orice pers fizica care nu face fata cheltuielilor unui proces sau a unei consultatii juridice pt a-si apara un dr sau interes legitim in justitie.6)PRINCIPIUL PREZUMTIEI DE NEVINOVATIE-prez de nevinov e un dr fund al omului si un principiu de realizare a justitiei.Prez de nevinov e si suportul dr la aparare ,aplicarea acestei prezumtii inseamna ca o simpla acuzare nu poate constitui vinovatie.Pana la ramanerea definitiva a unei hot jud de condamnare pers judecata beneficiaza de prez de nevinov.Caracterul relativ al prez de nevinov face ca ea sa functioneze pana la momentul dovedirii vinovatiei prin probe certe si nu conform unor aparente/supozitii.Prez de nevinov functioneaza pe toata durata procesului pana la ramanerea defin a hot jud de condamnare.

7)PRINCIPIUL UTILIZARII LIMBII OFICIALE SI A LIMBII MATERNE IN JUSTITIE-a)utilizarea lb oficiale a statului,lb romana ,ca lb de desfasurare a procedurilor in inst de jud;b) posib utilizarii lb materne de catre cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale in cadrul procedurilor judiciare;c)posibilitatea pt cetatenii straini si apatrizi care nu inteleg sau nu vorbesc lb romana de a lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului ,de a vorbi in instanta si de a pune concluzii,prin interpret.8)PRINCIPIUL JUSTITIEI CA MONOPOL DE STAT-monopolul acestei activitati reiese din faptul ca activ de judecata nu poate fi exercitata in stat decst de catre jud.In cadrul inst de jud participa numai jud.Jud sunt indep si se supun numai legii.Ei sunt numiti in functie de Pres Rom si beneficiaza de inamovabilitate.Functia de jud e incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.In ce priveste participarea la completele de judecata a unor persoane,altele decat judecatorii,Const da aceasta posibilitate,cazurile concrete fiind stabilite doar de lege.Un alt argument este faptul ca organele judiciare au obligatia legala de a se pronunta in litigiile in care au fost sesizati.Jud nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu e clara ori este incompleta.9)PRINCIPIUL PUBLICITATII SEDINTELOR DE JUDECATA-art 127-sedintele de judecata sunt publice,cu exceptia cazurilor prevazute de lege.La ele pot participa atat partile implicate in proces,cat si alte pers straine care vor sa asiste la proces.Publicitatea e o garantie a corectitudinii si impartialitatii jud,dar si a indep acestora.Sunt situatii in care sedintele nu sunt publice datorita specificului situatiei,desi nu sunt publice,hot jud e pronuntata in sedinta publica.

10)PRINCIPIUL FUNCTIONARII JUSTITIEI PE CRITERIUL IERARHIEI-Ierarhia se observa din modul in care Const Rom stabileste prin cine se realizeaza justitia,art 126 face o enumerare prin care stabileste practic o anumita ierarhie,la fel si legea 304/2004 privind organizarea judiciara.Ierarhizarea inst de jud trb interpretata in leg cu gr de jurisdictie.In Romania exista dublul grad de jurisdictie,decizia unui jud de la o inst inferioara poate fi analizata inca odata de un jud de la o inst superioara in grad.

Raporturile juridice dintre autoritatea judecatoreasca si celelalte autoritati publice

1)Raporturile cu Parl-A)Raporturile put jud cu Parl-toata activ instantelor se deruleaza potrivit legilor adoptate de Parl,Parl stabileste prin lege inst jud,nr lor,competentele lor si procedura potrivit careia se desfasoara activ jud.Jud trb sa se supuna legii in activ de jud si legea stabileste infractiunile si pedepsele aplicabile acestora.B)Raporturile MP cu Parl-procurorii de la parchetele de pe langa inst jud isi desfasoara activ in baza legilor adoptate de Parl.Legea stabileste parchetele,nr lor,competentele procurorilor si procedura de derulare a activitatii procurorilor.Infractiunile si pedepsele sunt stabilite tot prin lege.Procurorii intervin in activ Parl prin sanctionarea faptelor de natura penala pe care mb Parl le savarsesc.

C)Raporturile CSM cu Parl-CSM isi desfasoara activ in conformitate cu legea adoptata de Parl,atributiile si procedura de lucru a CSM sunt stabilite de lege.In cadrul CSM sunr si 2 mb ,reprez ai societatii civile,numiti de catre Senat(Camera Parl).Ceilalti mb ai CSM sunt validati de catre Parl.Anual,CSM prezinta Parl rap de activ.

2)Raporturile juridice cu Presedintele Romaniei-A)Raporturile put jud cu Pres:

a)Numirea judecatorilor-Pres,la propunerea CSM,numeste si revoca jud,cu exceptia celor stagiari ,prin efectul numirii jud devin inamovibili.Odata numiti,Pres nu ii poate revoca pt ca beneficiaza de inamovabilitate,revocarea nepunadu-se face decat in baza deciziei unui organ jurisdictional.

b)Numirea pe unele functii de conducere ale instantelor Pres Rom,la propunerea CSM ,numeste si revoca in/din functiile de conducere ale ICCJ.Pt inst inferioare,Pres nu are nicio atributie.Numirile facute de presedinte nu au nicio influenta asupra indep si inamovabilitatii jud,pt ca acestea sunt date de lege si nu de pers care semneaza actul de numire.ICCJ poate sa il judece pe pres pt infractiunea de inalta tradare sau poate sa verifice legalitatea actelor lui.

c)Acordarea gratierii individuale Pres Rom poate gratia orice pers si pt orice fapta.Gratierea individuala e un act intuitu personae atat cu privire la emitent fiind vorba de o manifestare unilaterala de vointa a unei autorit publice,cat si cu privire la beneficiar,situatia si identitatea personala a acestuia fiind un elem hotarator in emiterea decretului de gratiere individuala.

B)Raporturile MP cu Pres Rom: a)Numirea procurorilor Pres Rom la propunerea CSM ,numeste si revoca procurorii cu exceptia celor stagiari,dupa numire procurorii beneficiaza de stabilitate,doar jud devin inamovibili.b)Numirea pe unele functii de conducere ale parchetelor Pres la propunerea min justitiei si cu avizul CSM numeste si revoca in/din functiile de conducere ale Parchetului de pe langa ICCJ.Aceasta procedura e const deoarece procurorii isi desfasoara activ sub controlul min justitiei care raspunde pt eficienta parchetelor si trb sa vegheze la conducerea parchetelor.

C)Raporturile CSM cu Pres Rom-privesc pe de o parte numirile si revocarile jud si proc cu exceptia celor stagiari si numirile si revocarile in/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale Parchetului de pe langa ICCJ si atributia Pres de a prezida lucrarile CSM la care participa.

3)Raporturile juridice cu Guvernul- A)Raporturile put jud cu Guvernul Guv e autorit statului care asigura gestionarea pol interne si externe a tarii,stabileste politica bugetara a statului,are prerogative legislative si negociaza tratate internationale,toate aceste atributii au efect asupra activ judecatorilor,ei fiind obligati sa se conformeze legilor statului care transpun politicile interne si externe ale Guv. Inst de jud au posib verificarii pe calea contenciosului admin actele admin emise de Guv,cu exceptia celor care privesc rap cu Parl si a celor de comandament cu caracter militar.

B)Raporturile MP cu Guvernul-procurorii functioneaza sub autoritatea min justitiei ,care este mb al Guv,proc au obligatia respectarii legilor emise de catre Guv ,pe calea delegarii legisl,proc sunt cei care pot pune sub acuzare mb Guv daca ei savarsesc fapte penale.

C)Raporturile CSM cu Guvernul-CSM ca garant al indep justitiei are obligatia de a respecta legile si de a pune in aplicare politicile guvernamentale stabilite prin legi si care privesc activ justitiei.In componenta CSM intra si min justitiei,in cal sa de mb al Guv si de institutie,in subordinea careia se afla si isi desfasoara activ proc.

RASPUNDEREA MAGISTRATILOR: 1)Raspunderea civila statul raspunde patrimonial pt prejudiciile cauzate prin erorile judiciare,raspundere stabilita in conditiile legii si nu inlatura rasp magistr care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.Magistr nu raspund decat in cazul in care se dovedeste ca au actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta,care sa se constate prin hot jud definitiva.In toate celelalte cazuri,in care statul a fost responsabil patrimonial pt erorile judiciare savarsite de magistr,acestia nu raspund.2)Raspunderea penala-are in vedere situatia in care un magistr savarseste fapte penale in leg cu cauza pe care o are de instrumentat.E prevazuta suspendarea din functie a magistr impotriva caruia s-a pus in miscare actiunea penala sau eliberarea din functie a celui condamnat definitiv pt o infractiune.

3)Raspunderea disciplinara- CSM are rol de inst de jud prin sectiile sale,in domeniul rasp disciplinare a jud si proc ,in aceste cazuri,drept de vot in cele 2 sectii CSM au doar mb alesi,nu si cei de drept.Hot CSM pot fi atacate la ICCJ.Sanctiunile merg de la avertisment si diminuarea indemnizatiei lunare pana la excluderea din magistratura.