INSTITUTII POLITICE CURS 12-20.05.2015-SEFUL DE STAT

Inca de la aparitia statelor seful de stat a jucat un rol important in conducerea si coordonarea activitatii statale,de cele mai multe ori fiind confundat cu insusi statul pt ca toate puterile statului erau concentrate in mainile unei singure persoane care avea atat atributia de legiferare,cat si pe cea de punere in executare a legilor si pe cea de judecare.El a fost mereu seful armatei si a avut dr de reprezentare a tarii in rap cu alte state,dr de a declara razboi si de a incheia pace.Notiunea de „sef al statului” nu mai are aceeasi conotatie ca in trecut pt ca evolutia societatii a adus si o evolutie a inst pol si jur statale.Denumirea institutiei (Pres de republica,rege,principe,emir,imparat,seic,domnitor) si atributiile sefului de stat variaza de la o perioada istorica si tara la alta.

Seful de stat e atat o inst pol,cat si una jur.E pol avand in vedere modul in care este desemnat si atrib ce ii revin ,dar si una jur tinand cont de reglem jur care au ca ob activitatea sefului de stat.In relatia popor-inst statului,relevant este modul de desemnare a sefului de stat,iar in relatia dintre autoritatile statului relevante sunt rap ce se stabilesc intre Parl,sef de stat si Guv.

Desemnarea sefului de stat –desemnarea e activitatea prin care o pers sau o inst este investita cu prerogativele exercitarii unei functii publice care implica autoritatea puterii de stat.Sunt mm moduri de desemnare a sefului de stat : a)alegere de catre cetateni prin vot universal; b)alegere de catre Parl; c)alegere de catre un colegiu electoral; d)alegere pe cale ereditara.

a)Alegerea de catre cetateni prin vot universal e cel mai utilizat mod de desemnare a sefului de stat,mai ales in republicile prezidentiale sau semiprezidentiale,este specific faptul ca toti cetatenii unui stat,cu dr de vot,au posibilitatea sa aleaga seful de stat in urma unui vot universal,direct,egal,secret si liber exprimat,el se numeste de regula presedinte si e o autoritate unipersonala.(Rom,Fr,Austria,Polonia).

b)Alegerea de catre Parlament se caract prin existenta unei anumite pozitii de subord a sefului de stat Parlamentului,avand in vedere ca mb parlamentului sunt cei care pe baza unei majoritati il aleg pe seful de stat,este specific republicilor

parlamentare,el se numeste presedinte iar functia e unipersonala(Gr,Rep Mold,Ungaria).

c)Alegerea de catre un colegiu electoral are in vedere desemnarea sefului de stat de catre cetateni in mod indirect,se intalneste in statele federale in care fiecare stat parte componenta a federatiei isi desemneaza prin vot direct electorii ce vor alege ulterior seful statului(SUA,Germania,India,Coreea de Sud).

d)Desemnarea pe cale ereditara e specifica monarhiilor constitutionale,se aplica regula succesiunii la tron a primului nascut in familia regala,mostenire la tron ce e posibila atat pt femei,cat si pt barbati.Numirea propriu-zisa se face de Parl,insa aceasta numire e pur formala ,Parl neavand altceva decat sa consfinteasca un act formal de numire a celui ce va succeda la tron.(Anglia,Spania,Belgia,Olanda).Din cele 27 de membre ale UE, 7 sunt monarhii const,9 sunt rep parl,10 sunt rep semiprezidentiale si 1 stat e rep prezidentiala.

Desemnarea Presedintelui Romaniei –este ales de cetateni prin vot univ,egal,direct,secret si liber exprimat,procedura alegerii lui e reglem prin art 81 din Const si L. 370/2004.Alegerea se face prin scrutin uninominal majoritar in 2 tururi.Daca un candidat obtine in primul tur maj voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale,acesta e declarat Presedinte.Daca niciunul din candidati nu obtine aceasta maj,se org al 2-lea tur de scrutin la 2 sapt de la primul.Confirmarea nr de voturi exprimate pt fiecare candidat si decizia cu privire la care dintre candidati va merge in al 2-lea tur o face CCR in 24 ore de la primirea proceselor-verbale de la BEC.La al 2-lea tur participa numai primii 2 candidati stabiliti in ordine descrescatoare a nr de voturi obtinute in primul tur.Dupa al 2-lea tur va fi declarat Presedinte candidatul care a obtinut cel mai mare nr de voturi indiferent de nr alegatorilor prezenti la urne.

Mandatul sefului de stat –prin mandat al sefului de stat intelegem perioada pt care acesta are rolul de sef al statului.Durata mandatului difera atat in functie de modul in care e desemnat,cat si in functie de specificul legislatiei fiecarui stat.In cazul sefilor desemnati ereditar,mandatul e pe viata,in cazul celor alesi,exista nr de maxim 2 mandate. Mandatul Pres Rom e de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata Parl ,pana la depunerea juramantului de catre Pres

nou ales ,el are maxim 2 mandate,care pot fi si succesive.Mandatul incepe la mom depunerii juramantului de pers aleasa in aceasta functie si nu de la momentul alegerii si se incheie la trecerea a exact 5 ani de la data depunerii juramantului.Pt a nu se crea o situatie de vacanta a functiei de pres,intre perioada expirarii vechiului mandat si inceperea exercitarii noului mandat,art 83 a prevazut prelungirea mandatului pana la depunerea juramantului de catre pres nou ales.

Mandatul pres poate fi prelungit in conditiile legii in situatii strict limitative(numai prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa).Prelungirea mandatului este de competenta exclusiva a Parl care trb sa aiba o justificare solida,pertinenta si concludenta asupra cazurilor care au determinat masura,justificare ce poate veni de la Parl,Guv sau chiar de la Pres Rom ,care se poate adresa Parl cu privire la necesitatea prelungirii mandatului.Legea organica prevede ca mandatul poate fi prelungit pana la incetarea ostilitatilor,a cauzelor care au dus la producerea catastrofei,pana la incetarea efectelor starii de urgenta sau asediu.Art 89-Parl nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului pres si nici in timpul starii de mobilizare,de razboi,de asediu sau de urgenta.Pres Rom are toate prerogativele unui pres de drept,neexistand nicio restrictie cu privire la prerogativele sale in perioada prelungirii mandatului.

Functiile si atributiile sefului de stat- 1)Functia de reprezentare –seful de stat e reprezentantul tarii sale in rap internationale.Un exemplu de materializare a acestei functii este cel al acreditarii reprezentantilor diplomatici,acestia sunt acreditati pe langa seful de stat,sunt purtatori ai mesajelor lui in tara in care sunt acreditati.Seful de stat participa la reuniunile internationale si semneaza anumite tratate incheiate la nivel statal,in numele tarii sale.El confera anumite titluri de onoare si decoratii in numele tarii sale.

2)Functia de garant al independentei nationale si al integritatii teritoriale a tarii –deriva din rolul istoric pe care l-au avut sefii de stat dintotdeauna.Atrib de aparare,de comandanti ai fortelor armate si garanti ai indep statului pe care au avut-o sefii de stat de-a lungul timpului sunt materializate si azi in prerogativele const pe care acestia le au.

Atributiile sefului de stat sunt cele prin care se materializeaza functiile pe care le are de indeplinit,atributii ce difera de la un stat la altul in functie de modul de desemnare al acestuia si rolul pe care il are in cadrul autoritatilor statului.Cu cat rolul e mai important,cu atat si nr si importanta atributiilor acestuia sunt mai mari.Unde seful de stat e ales de popor,atrib sunt sporite,unde e ales de Parl, ele sunt diminuate.Rolul lui in cadrul autoritatilor statului difera in functie de regimul politic.Atributii: a)atrib in materie de aparare a tarii(declara razboi,incheie pace,sunt comandanti ai fortelor armate,proclama starea de asediu sau de urgenta,acorda grade militare); b)atrib in materie de politica externa(incheie tratate,acrediteaza reprez diplomatici,infiinteaza misiuni diplomatice); c)atrib privind org si functionarea statului(numeste in diverse functii publice,promulga legi,prezideaza sedintele anumitor autoritati statale,acorda gratieri individuale sau confera decoratii si titluri de onoare).

Functiile Pres Rom: 1)reprezentarea statului el reprezinta statul roman atat in plan intern ,cat si extern,functie care deriva din locul pe care el il ocupa in randul autorit statului si din modalitatea de alegere a sefului de stat.Atributii: a)in plan intern-confera titluri de onoare si decoratii,acorda cele mai inalte grade militare,numeste in cele mai inalte functii publice sau prezideaza anumite organisme precum CSAT,CSM.; b)in plan extern-incheie in numele Rom trat internationale negociate de Guvern,acrediteaza si recheama reprez diplomatici ai Rom in strainatate,aproba infiintarea,desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice in strainatate,acrediteaza reprez diplomatici ai altor state in Rom,reprezinta statul in rap internationale la diverse intruniri si ia decizii in numele Rom in cadrul organismelor internationale la care Rom este parte. CPC prevede investirea hot jud cu formula executorie „Noi,Pres Rom”.

2)Garantarea indep nationale,a unitatii si a integritatii teritoriale a tarii –deriva din calitatea Pres Rom de sef al executivului alaturi de primul-ministru,trasatura ce fundamenteaza si unele atrib in domeniul apararii,al pol externe sau in ce priveste luarea unor masuri exceptionale.El e comandantul fortelor armate ale tarii,poate declara mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate,poate institui starea de asediu sau de urgenta,poate lua masuri de respingere a agresiunilor armate asupra Romaniei,poate lua parte la sedintele Guv in care se

dezbat probleme de interes national privind pol externa,apararea tarii,asigurarea ordinii publice si la cererea primului-ministru,in alte situatii sau poate sa se consulte cu Guv cu privire la probl urgente si de import deosebita.

3)Medierea intre puterile statului si intre stat si societate pt a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice – pt aceasta functie presedintele poate consulta Guv,poate adresa mesaje Parl cu privire la principalele probleme pol ale natiunii,poate lua parte la sedintele Guv,poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national,poate cere CCR sa se pronunte cu privire la const unei legi aflate in stadiul de promulgare. Medierea intre put statului si intre stat si societate e o activitate permanenta,el trb sa mentina un echilibru al puterilor statului si un dialog permanent cu societatea.In caz de neimplicare sau neindeplinire a acestor functii pres poate raspunde pol sau jur pt faptele sale,prin posibilitatea suspendarii din functie sau punerea sub acuzare pt inalta tradare.

La respectarea Const vegheaza nu doar pres,ci toate autorit statului,potrivit competentei lor.Controlul aplicarii si respectarii Const e unul general,cuprinde toate formele activ statale si este efectiv,se concretizeaza prin toate formele si caile de control stabilite intr-un stat.Pt buna functionare a autorit publice exista forme de control reciproc intre inst statului pt deblocarea unor situatii conflictuale care ar putea aparea in modul de org si functionare a acestor instit.

Prerogativele de care pres dispune pt acestea: a)dr de sesizare a CCR cu obiectii de neconst a unor legi adoptate de Parl; b)dr de a cere reexaminarea unor legi inainte de promulgare; c)dr de a se consulta cu Guv si de a participa la sedintele Guv; d)dr de a adresa mesaje Parl ; e)dr de a numi si revoca mb Guv ; f)dr de a desemna un candidat pt functia de prim-ministru; g)dr de a cere urmarirea penala a mb Guv pt fapte savarsite in ex functiei; h)dr de a cere CCR solutionarea unor conflicte jur de natura const aparute intre autorit publice; i)dr de a initia la propunerea Guv,revizuirea Const; j)dr de a numi in functii publice; k)dr de a dizolva Parl; l)dr de a org un referendum consultativ cu privire la probl de interes general; m)dr de a acredita si rechema reprez diplomatici ai Rom si de a aproba infiintarea,desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; n)dr de a

institui starea de asediu sau de urgenta; o)dr de a declara cu aprobarea prealabila a Parl,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate; p)dr de a cere convocarea in sesiune extraordinara a Parl; r)dr de a numi un prim-ministru sau un ministru interimar; s)dr de a acredita reprez diplomatici ai altor state.

4)Garantarea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania fata de UE –garantii institutionali ai obligatiilor rezultate din actul aderarii sunt reprezentantii celor 3 puteri in stat: Parl,Pres Rom,Guv si autoritatea jud.Aderarea la UE presupune aplicarea concreta in plan national a normelor UE si dobandirea unei culturi europene a inst statale romanesti.Pres prin atrib sale,poate garanta aducerea la indeplinire a acestor obligatii alaturi de Guv,Parl si autorit jud.Cele 4 autoritati garanteaza nu doar aducerea la indeplinire de catre Romania a obligatiilor rezultate din Tratatul de aderare la UE ci si celelalte obligatii ce rezulta din principiile de functionare a UE : aplicarea directa a regulilor comunitare,aplicarea prioritara a lor,obligativitatea regulilor comunitare si participarea la institutiile comunitare.

Atributiile Presedintelui Romaniei -1)In raporturile cu Parlamentul :

a)atributii privind legiferarea :promulgarea legilor de catre pres si cererea de reexaminare o singura data a unei legi inainte de promulgarea acesteia

b)atributii privind activitatea Camerelor Parlamentului :convocarea Parl in prima sesiune de dupa alegeri si atributia de a cere presedintilor Camerelor convocarea acestora in sesiune extraordinara

c)atributii privind apararea tarii si asigurarea ordinii publice :declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate cu aprobarea prealabila a Parl,luarea masurilor pt respingerea unei agresiuni armate impotriva tarii,cu instiintarea Parl despre aceste masuri,instituirea starii de asediu sau de urgenta cu incuv Parl si propunerea directorilor serviciilor de informatii in vederea numirii lor de catre Parl.

2)In raporturile cu autoritatea judecatoreasca : a)raporturile cu instantele judecatoresti : numirea judecatorilor inamovibili si acordarea gratierii individuale; numirea jud inamovibili se face in temeiul L 303/2004 si L 217/2004.Pres,la

propunerea CSM numeste si revoca judecatorii,cu exceptia celor stagiari.Prin efectul numirii jud devin inamovibili.Tot la propunerea CSM numeste si revoca in/din functiile de conducere ale ICCJ. Acordarea gratierii individuale e un apanaj traditional al sefului statului care nu are obligatia sa-si motiveze masura luata,astfel ca orice explicatie ar da,inclusiv ca nu a fost convins de justetea pedepselor aplicate,nu-i poate fi reprosata.Gratierea individuala e un act intuitu personae,e o manifestare unilaterala de vointa a unei autorit publice iar identitatea si situatia personala a beneficiarului sunt elem hotaratoare in emiterea decretului de gratiere individuala.

b)raporturile cu MP –numirea procurorilor in temeiul L 303/2004 si al L 317/2004.Pres,la propunerea CSM numeste si revoca procurorii,cu exceptia celor stagiari,procurorii nu sunt inamovibili pt ca inamovabilitatea nu decurge din actul de numire ci din norma constitutionala.Pres Rom la propunerea min justitiei si cu avizul CSM, numeste si revoca in/din functiile de conducere ale Parchetului de pe langa ICCJ.

c)raporturile cu CSM –numirile si revocarile jud si procurorilor,cu exceptia celor stagiari,numirile sau revocarile pe/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale Parchetului de pe langa ICCJ.Pres Rom prezideaza lucrarile CSM la care participa.

3)In raporturile cu Guvernul : a)atributii in ce priveste org si functionarea Guv : desemnarea de pres a unui candidat pt functia de prim-ministru,numirea Guv pe baza votului de incredere acordat de Parl,numirea primului-ministru interimar dintre ceilalti mb ai Guv ,participarea la sedintele Guv si prezidarea lor in conditiile art 87,consultarea Guv cu privire la probl urgente si de import deosebita si solicitarea urmaririi penale a unor mb ai Guv si suspendarea acestora din functie daca s-a dispus urmarirea lor penala.

b)atributii privind politica externa a statului : atributia de incheiere a tratatelor in numele Rom si acreditarea si rechemarea reprez diplomatici ai Rom precum si aprobarea infiintarii,desfiintarii si schimbarii rangului misiunilor diplomatice.

4)In raporturile cu CCR are atrib in ce priveste numirea unor mb ai acestei institutii si activitatea ei.Pres numeste 3 jud la CCR conform prev art 142 ; pres

poate sesiza CCR cu obiectia de neconstitutionalitate a unei legi inainte de promulgare sau o poate sesiza cu solutionarea unui conflict juridic de natura const intre autorit publice.

5)In raporturile cu structuri statale din domeniul apararii si securitatii tarii –Pres Rom e comandantul fortelor armate si pres al CSAT .El poate declara,cu aprobarea prealabila a Parl,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate,poate lua masuri pt respingerea unei agresiuni armate indreptate impotriva tarii,aducand neintarziat la cunostinta Parl aceste masuri prinr-un mesaj sau poate institui starea de asediu sau de urgenta,solicitand Parl incuviintarea masurilor adoptate,acorda gradele de maresal,general si amiral.

6)Alte atributii : numirea in functii publice in conditiile legii,initierea procedurii de revizuire a Const la propunerea Guv,initierea unui ref nat prin care poporul sa isi poata exprima vointa cu privire la probl de interes national,aprobarea Regulamentului de org si funct a Admin Prezidentiale(L 47/1994) si conferirea de decoratii si titluri de onoare.

Actele sefului de stat –in indeplinirea atrib sale emite atat acte cu caracter juridic,cat si nejuridice(politice).Acte cu caracter juridic-decrete, acte politice-mesajele,declaratiile,scrisorile,comunicatele.Actele jur trb publicate pt a putea fi aduse la cunostinta publica.Actele jur pot fi acte ce au caracter normativ si caracter individual,majoritatea au caracter individual si constituie regula,datorita specificului atributiilor sale.Actele cu caracter normativ sunt exceptia si privesc promulgarea legilor sau instituirea unor masuri exceptionale.

Actele Pres Rom sunt decretele,ele pot avea caracter normativ(decrete prin care declara stare de urgenta,de asediu sau cele de organizare a unui ref consultativ) sau individual(decrete de gratiere,de numire in functii publice ori de acordare a unor decoratii sau titluri de onoare).Toate decretele se publica in MO ,nepublicarea atrage inexistenta lor.Trasaturile decretelor ca acte juridice:

-sunt manifestari unilaterale de vointa facute cu scopul de a produce ef jur

-sunt emise pt exercitarea atrib ce-i revin Presedintelui,potrivit Constitutiei si legilor

-sunt publicate in MO,P1,si intra in vigoare la momentul publicarii lor

-unele decrete se contrasemneaza de prim-ministru,conditie obligatorie pt validitatea acestora;pt aceste decrete prim-ministrul isi asuma rasp pol si jur alaturi de presedinte

-toate decretele au caracter executoriu,autoritatile statului carora le sunt destinate avand obligatia punerii lor in executare.

Pe langa decrete,Pres Rom emite si alte acte jur pt exercitarea atributiilor sale in cadrul Administratiei Prezidentiale; L 47/1994 –numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face de Pres Rom iar numirea sau eliberarea din celelalte functii ale Administratiei Prezidentiale se face potrivit unui regulament.Pres emite decizii pt exercitarea atributiilor legate de serviciile din subordinea sa.Unele decrete trb contrasemnate de primul-ministru.Constrasemnarea da actului respectiv o motivatie mai solida si antreneaza de regula,rasp jur a celui care a contrasemnat actul.Acest lucru e o reminiscenta a principiului vechi conform caruia seful statului nu raspunde pt activ sa,aplicabil mai ales statelor cu regimuri autoritare.

Constrasemnarea e si o masura impotriva depasirii de catre seful de stat a imputernicirilor conferite de Const si legi,ea fiind o conditie de validitate a actului.Art 100 prevede ca e nevoie de contrasemnarea decretelor Pres de catre p-m doar in cazul in care:

a)exercita atrib de incheiere a tratatelor internationale in numele Romaniei

b)acrediteaza si recheama reprez diplomatici ai Romaniei in strainatate si aproba infiintarea,desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice romane in alte tari

c)declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate

d)ia masuri de respingere a agresiunilor armate indreptate impotriva tarii

e)instituie starea de asediu sau de urgenta pe intreg teirtoriul tarii sau numai in unele unit admin-terit

f)confera decoratii si titluri de onoare

g)acorda gradele militare de maresal,general si amiral

h)acorda gratieri individuale.Lipsa contrasemnarii de catre p-m a decretelor care necesita acest lucru duce la nulitatea actului.Regula o reprezinta necontrasemnarea decretelor de p-m iar exceptia e contrasemnarea lor.Situatiile prev de art 100 nu pot fi extinse. Controlul jud al actelor admin ale autorit publice pe calea contenciosului administrativ e garantat,cu exceptia celor care privesc rap cu Parl,si actele de comandament cu caracter militar.Dupa posib atacarii decretelor in contencios administrativ se face distinctie intre: decrete care nu necesita contrasemnarea p-m si decrete ce necesita contrasemnarea de catre p-m (prin contrasemnare p-m isi angajeaza rasp pol in fata Parl ,care va putea exercita asupra acestuia controlul parl prin interpelari sau motiuni).

MESAJUL repr un act pol prin care se realizeaza dialogul intre Parl si Pres.Pe langa mesaj,pres se mai poate adresa Parl prin cereri si solicitari.Inainte de promulgare,pres poate cere Parl o singura data reexaminarea legii.Pres poate cere poporului sa-si exprime prin ref vointa cu privire la probl de interes national dar numai dupa consultarea Parl,consultare facuta sub forma unei cereri sau a unui mesaj adresat Parl.Pres supune spre ratificare Parl,intr-un termen rezonabil tratatele internationale incheiate in numele Romaniei si negociate de Guv.Pres poate declara mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate cu aprobarea prealabila a Parl si poate institui starea de asediu sau de urgenta solicitand Parl incuviintarea masurii adoptate.

Pres poate cere printr-o scrisoare adresata celor 2 Presedinti ai Camerelor Parl intrunirea in sesiune extraordinara a celor 2 camere mentionand perioada pt care cere sesiune extraordinara si tema sau motivul solicitarii.Mesajul are un dublu rol: a)mijloc de comunicare intre Pres si Parl

b)modalitate prin care Pres atrage atentia natiunii asupra unor probleme de interes pe care institutiile statului trb sa le rezolve sau care ii privesc in mod nemijlocit de cetateni.Tipuri de mesaje :

a)facultative –au ca obiect principalele probl pol ale tarii,caracterul facultativ e dat de faptul ca nu e o obligatie a Pres de a dresa mesajul la anumite termene sau

in anumite perioade,Const lasa la latitudinea Pres prezentarea acestor mesaje sau nu Parlamentului.

b)obligatorii-Pres are obligatia de a le prezenta in fata Parl aratand motivele si masurile pe care le-a luat in vederea respingerii agresiunii armate indreptate impotriva statului roman,mesaje ce pot fi si dezbatute de Parl.

Pres are posib prin mesaje sa atraga atentia Parl si altor organisme statale asupra unor probl de import deosebita pt natiune : sit econ a tarii,starea sanatatii populatiei,mentinerea ordinii si linistii publice,iminenta unor razboaie,stadiul implementarii de catre Guv a unor reforme.Chiar si in situatia in care Pres ar dori sa-si depuna demisia din functie,acesta poate sa se adreseze cu un mesaj Parl caruia,daca doreste,poate sa-i explice motivele demisiei. Sunt 3 situatii potrivite pt adresarea mesajului: a)prezentarea directa a mesajului in fata Parl de insusi Pres Rom; b) citirea mesajului Pres de un trimis al acestuia,poate fi un consilier.Citirea mesajului nu poate fi intrerupta de dezbateri parl pe marginea continutului mesajului; c) trimiterea mesajului de catre Pres Parl sub forma unei scrisori publice,prezentarea mesajului se face prin citirea lui in fata Parl de un mb al Parl.

Mesajele Pres nu se contrasemneaza de p-m fiind acte pol exclusive ale sefului de stat ce exprima conceptii pol ale Pres.Pres nu raspunde jur pt ele si nici nu e necesara o dezbatere parl pe marginea lor pt ca ar fi lipsita de sens.Nimic nu opreste ca anumiti parl sa solicite dezbateri parl pe marginea probl din mesaj dar aceste dezbateri sunt actiuni distincte ale parl,in virtutea dr lor de reprezentare.

Raspunderea sefului de stat : Imunitatea sefului de stat isi gaseste justificarea in consideratii de oportunitate politica.Seful statului inainte de a fi o pers,e o institutie,cu cea mai inalta autoritate in stat iar pt pastrarea autoritatii ei e bine sa nu se poata aduce atingere persoanei care reprezinta institutia.Imunitatea e de natura sa opreasca unele abuzuri,sicane sau alte modalitati de stirbire s autoritatii pe care trb sa o impuna o asemenea functie in stat.Imunitatea nu poate fi decat una generala si nu partiala,pe baza ei seful de stat nu poate fi sub de dr penal in perioada exercitarii mandatului decat pt infractiunea de inalta tradare,imunitatea tine de mandat si nu de persoana.El nu raspunde nici dpdv jur pe per cat exercita

mandatul sau functia de sef de stat.O serie de atributii ale lui sunt cenzurate de alte institutii pt ca rasp jur a acestuia sa fie asumata si de alte institutii. Raspunderea e de 2 feluri : rasp pol si rasp jur(indepl de catre acesta a atributiilor sale in raport cu nj care ii reglem activitatea).

Imunitatea Pres Rom se exprima prin 2 notiuni jur: iresponsabilitate(nerasp jur) si inviolabilitate.Iresponsabilitatea e posib pe care o are seful statului de a nu rasp jur pt opiniile exprimate in exercitarea atrib mandatului.Inviolabilitatea e posib lui de nu putea fi perchezitionat,retinut sau arestat pt fapte care nu au legatura cu opiniile pol exprimate in exercitarea mandatului.Parl poate sa-l suspende sau sa-l puna sub acuzare de inalta tradare pe seful statului.Cele 2 masuri echivaleaza cu ridicarea imunitatii pt pres,el neputand rasp jur in perioada exercitarii mandatului decat pt faptele de inalta tradare.

Scopul imunitatii e de a asigura reprezentantilor poporului in cadrul desfasurarii atrib lor,lib cuvantului.Importanta si utilitatea imunitatii intr-un stat democratic e necesara pt ca o democratie pluralista nu poate exista fara asigurarea independentei si demnitatii reprez nationali.Imunitatea are caracter imperativ si nu constituie un dr subiectiv la care titularul ar putea renunta,ea e de ordine publica si poate fi invocata din oficiu oricand, nu doar de cel interesat.

Raspunderea politica – suspendarea pres se poate face numai in cazul in care a savarsit fapte grave prin care a incalcat prevederile Const.Sunt excluse faptele si actiunile Pres care se abat de la prevederile const ,dar nu produc ef jur majore prin care s-ar modifica rap const intre autorit statului sau prin care s-ar aduce prejudicii statului roman.CCR trb sa stabileasca daca faptele imputate presedintelui sunt fapte grave de incalcare a Const sau nu.Procedura ce trb urmata : initiativa suspendarii din functie poate fi facuta doar de sen si dep(1/3 din nr lor),apoi initiativa trb adusa la cunostinta Pres,Parl trb sa prezinte in sedinta publica a celor 2 camere propunerea,pres are posib de a da explicatii dupa prezentarea cererii de suspendare,poate transmite un mesaj sau poate sa nu dea nicio explicatie,sunt consultati sen si dep cu privire la suficienta sau insuficienta informatiilor privitoare la derularea procedurii de suspendare din functie,consultarea se face prin vot.

Daca sunt suficiente informatii,propunerea de suspendare si dovezile aferente se transmit CCR pt emiterea unui aviz cu privire la initiativa suspendarii din functie.CCR fixeaza o daca pt dezbaterea propunerii de susp,pe care o comunica presedintelui,care poate da explicatii.CCR se pronunta asupra prop de suspendare printr-un aviz pe care il comunica presedintilor Camerelor Parl si Pres Rom.Avizul e consultativ,prin el CCR se pronunta cu privire la indeplinirea de catre Parl a procedurii const de suspendare din functie si cu privire la gravitatea faptelor ce i se imputa pres,dar nu se pronunta cu privire la oportunitatea masurii de suspendare. Dupa primirea avizului,Parl in 24 de ore se intruneste in sedinta comuna si voteaza prop de suspendare.Votul e secret,cu bile,,rezultatul e consemnat prin hot ce se transmite in 48 ore Pres.Hot Parl se publica in MO ,P1,se comunica si CCR pt ca pe baza ei CCR constata imprejurarile care justifica interimatul in exercitarea functiei de pres prin alta hot care se publ in MO P1 si produce efecte de la data publicarii.Hot se comunica pres,si CP si Guv pt org si desf ref pt demiterea pres.

Suspendarea are loc daca jum+1 din nr mb celor 2 camere voteaza pt suspendare.Daca prop de susp a fost aprobata in 30 de zile de la aprobare trb org ref pt demiterea pres,org ce cade in sarcina Guv care va stabili data ref prin hot cu aprobarea Parl si modalitatea de org a a procesului electoral privind ref pt demiterea Pres.

Raspunderea penala intervine cand Pres Rom comite fapta de inalta tradare,o infractiune speciala cu un sub bine individualizat,are dublu caracter,pol si jur ,procedura folosita are elemente de ordin pol si jur.Caracterul politic deriva din faptul ca initiativa punerii sub acuzare de inalta tradare apartine in exclusivitate maj mb Parl .Parl cu votul a 2/3 din mb sai poate hotari punerea sub acuzare a pres pt inalta tradare.Aceasta procedura e si una de cvasi-control parl asupra sefului de stat pt ca poate constitui premisa unor masuri viitoare.Punerea sub acuzare nu are valoarea unui act de acuzare sau a unei hot de condamnare.Semnificatia punerii sub acuzare e ridicarea imunitatii prezidentiale si sesizarea procurorului general pt declansarea procedurii jur in fata ICCJ,dar nu are ca efect rasturnarea prezumtiei de nevinovatie.

Propunerea de punere sub acuzare trb sa curpinde descrierea faptelor care ii sunt imputate Pres si incadrarea lor jur.Se va constitui o comisie de ancheta pt analiza faptelor ce i se imputa pres pt a se furniza informatii concludente mb Parl,comisie constituita prin hot a Parl ce are un regulament propriu de org si functionare.Comisia va redacta un raport pe care il prezinta plenului celor 2 camere ,in 48 de ore de la depunerea rap cele 2 camere se intrunesc in sedinta comuna pt a-l examina si dezbate.Raportul,documentele de la baza sa si sesizarea initiala se transmit presedintelui cu indicarea datei cand vor avea loc dezbaterile in plenul camerelor parl in cazul in care el decide sa dea explicatii.

Daca se decide punerea lui sub acuzare pt inalta tradare,se adopta de Parl prin vot secret cu bile o hot ce se publica in MO ,P1 si se trasnmite pres si CCR pt constatarea imprejurarilor care justifica interimatul functiei de pres al Rom.Hot CCR cu privire la imprejurari se publ in MO P1 si produce efecte de la data publicarii ei si se transmite si pres suspendat si presedintilor celor 2 camere.Hot Parl prin care se dispune punerea sub acuzare se transmite cu o cerere a pres celor 2 camere ,procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ pt sesizarea instantei supreme.Dupa pronuntarea hotararii de catre ICCJ sunt 2 posibilitati:

a)achitarea pres,caz in care daca pres suspendat nu si-a dat demisia revine in functie imediat

b)condamnarea pres,caz in care pres suspendat e demis de drept si in functie de continutul hot de condamnare el mai poate sau nu sa beneficieze de dr ce i s-ar cuveni ca fost sef de stat sau mai poate candida la o noua functie de sef al statului daca nu cumva era la al 2-lea mandat.