Ion Hadîrcă

Helenice

Editura Uniunii Scriitorilor Chişinău, 1998

Hadîrcă, Ion, Helenice, Editura Uniunii Scriitorilor, Chişinău, 1998 Cuprins:

1) Pre-text2) Imnul iniţierii3) Teoria stării iutile4) Ritmuri5) Poemul deşertului6) Trustul de cutii pentru Pandora7) Noli turbare8) Mandragora, cupa cu nectar9) Alfa şi omega10) Cetatea ideală11) Starea de zeitudine12) Venus S.R.L.13) Adunarea ortodoxiei14) Ambasadorul Atlantidei15) Schisma16) Planeta pneumatică17) Cina lui Cronos18) Ostragon tiranul ceramicii19) Pericle-păpuşarul20) Hermes-olimpianul21) Mehnir moldo-chinez22) Elita lui Elytis23) Naşterea silogismului24) Măslinul ca dialect25) Oricum va sălbătici26) Numai marea numai mama27) Deux ex Machina28) Apud Joice: uliseismul29) Eschil-corifeul30) Ithaca-terminal galactic31) Abia suflă icoana32) Ecce homo33) Madam Eternite34) Histria35) Sonetul tiranului şi a tiraniei sale36) Neuromania37) Elegie bucolică38) Dezgheţul frigiderului Ural39) Cal ideal de melc Troian40) Piaţa comună41) Sonetul liber-schimbului

42) Garuda zburător hindus43) Modus vivendi-XX44) Interogatoriu45) Ialta – Malta46) Noli me tangere47) Tehnologhion olimpic48) Progolos la Thukydides49) Irinica Eladei50) Acropole acelaşi51) Syrtaki imnul de adio

Pre-text

Sincer vorbind cu lumea nu vădce atribuţii aş avea faţă de texteleaici vădite.Nu-mi aparţine limba aparţinîndu-iDînsei noi, imagini, ritmuri, forme,toate au fost uzate de poeţi:sofismele – de filosofişi-njurăturile – de politicieni. p.7

Simbolurile, noduri semiotice, sunt alealtei culturi de fapt, ale Culturii. Aş puteapretinde, cu aproximaţie, doar la niştepretexte de ecouri eline, survenite în urmaunor călătorii, reflexii şi lecturi. Maidegrabă, deci, nişte pretexte de preludiisau foraje oarbe prin straturi de epocicompacte.

Prilej de a comunica, pretext de-o vorbă...

In stricto senso, adevăratele pretexte au existat numai înenergo-generatoarele de spirit clasic aleunui Empedokles ori Sokrates – cei careau refuzat textul ca atare, savurînd oral şi mental beţia de esenţe existenţiale ce preced şi succed individul ori fapta,evenimentul fatal. p.8

Textual vorbind, pre- şi post- suntparantezele fiinţei, toate variaţiunile,stilurile şi metodele ( de gîndire, de artă,de putere ) sunt în afara acestorparanteze, în interiorul lor refugiindu-setandru marea enigmă a universului –Fiinţa, şi marea enigmă a enigmei –Ideea!

În această ordine / dezordine de idei estefoarte greu să atingi propriu-zis imperiulcopleşitor al ideii, deoarece adeseoriideea se pre-textualizează pe sine însăşi fărăa se pre-textualiza. Astfel, ca să ajungicu multă precizie la esenţa ideii înultima, mai bine zis, în impropria ei formă de idee în sine, mereu eştichemat să consulţi pan-ideea... Un fel de izvor sau de rîu al lui Heraclit caremereu se înrîureşte pe sine, izvorîndu-se şi din nou absorbindu-se, pentru a se purifica instantaneu, niciodată pe nimenisă nu-l poată scălda repetarea ... p.9

Elada (Helenica) în ansamblul ei apare ca un fel de pre-text al civilizaţiilormoderne.Adică drept sursă a textelor de civilizaţiemodernă de unde ea/ele şi-ar putearevendica suficienta autonomie faţă dematrice.Iar unde se bate pasul pe loc, tot Eladapare a fi şi pre-textul şi post-textul despiritualizare, adică stăpîna perfectă atextualismului desăvîrşit, de neatins, intangibil. După toate acestea, evident cătextele mele apar mai mult ca nişte pretexte de adîncire în pre-textularhetipal. Concluzionînd în aceeaşi dezordine de idei marea problemă acunoaşterii nu este dacă ideea se ajungepe sine ( sper că am demonstrat suficientacest lucru), ci dacă ea se poate întrece,

depăşindu-se, dar mai ales precizîndu-se/ autoredactîndu-se chiar înainte de a fi. p.10

Rezultatul acestei viteze de supra-lumină ar fi pur şi simplu fantastic, aşacum l-a intuit gînditorul modern:„ Poate că într-o bună zi vom înţelege.Atunci însă vom începe să înţelegem şice înseamnă a înţelege” (!).

Acestea spunîndu-se de la sine mai sperSă fi irosit suficiente cuvinte pentru a demonstra că poemele/textele din faţăsunt daruri ce nu-mi aparţin.

Cum nici eu nu le şi nu vă aparţin, nefiind de acum nicăieri. Ce-o fi fost dar atuncitoate cele văzute, gîndite, trăite aievea?

Mai nimic nu au fost...Decît nişte pre-texte...

autorul p.11

Imnul iniţierii sau exerciţii de Orfeu

Nici imnul orfirc, nici homeric nici pîntecosul hexametruNu au puteri să te cuprindă cînd singur

nu le dai puteriTu dătătorule de sine risipitorule de toate

A toatelor începătorul dar şi sfîrşitul tuturorDe-a valma numeros şi singur aici te bucuri colo plîngiMultiplicat în mii de graiuri nimeni nu-ţi ştie graiul tăuNici mersul tău cînd dai tîrcoale cu paşi adînci şi fără urmeDeşi tot tu eşti urma urmei şi iarăşi ţie

următor Stîlp de văpaie în repaos mişcînd noian

după noianPătrunzi în orice colţ al firii dar firii eşti

încă enigmă p.14

Cum dai minciunii mii de feţe iar adevărului doar una

Fiind de faţă pretutindeni nu te aflăm nicăieriDeşi dai stîncilor tărie cumplit suflînd

cu nesuflarePe tot ce-am fost odinioară însufleţit de viitorIntegru risipit în toate mai dincolo de tot te-aduniPeste făpturile create principiu încă necreatEşti aluatul şi cuptorul şi pălălaia şi cenuşaŢie ţi-s semn şi-nstilul magic ce mi-l strecori prin mădulareMă scrii pe-al anilor papirus citindu-mi viaţa pe de rost – Primeşte dar ofranda noastră şi în nocturnele libaţiiMai picură-n aceste naiuri un strop de cîntec şi balsam p.15

Teoria stării inutile

fantoşa mediocrităţilorcuvîntul fantomaticpulsează se scurge balanseazăpe toate meridianelecentura de uzură

demenţial diapazonpe unde lungi ultrascurteaceleaşi ştiri acelaşi fluxsunînd în platoşaaceluiaşi reflex sentimental:

- oh stop-cardiacul preşedinteluio sole mio pavarotti pe distanţa4 x 100 gardmedalia gold i-a revenitlui papa ioan izerbegovici amensaraevo-atlanta avionul cu 300 de p.16pasageri la bord s-a întîlnit cu„titanicus” şi au semnat pe funduloceanului Tratatul liber-schimbuluide cuvinte între ceiînecaţi cu vaporul ceiînecaţi cu avionul ceiînecaţi cu submarinul ceiînecaţi cu osul de aur ceiînecaţi într-o linguriţă de argint ceice se îneacă la mal şi restul omeniriicare bine se mai ţinede un fir de pai p.17

Ritmuri

cosmic bing-banggenune – ecouzeul silabei Oh metronomsapă satanei cavouîn consoane: ABC – ADNpiele tam-tamglonte dum-dumritmuri – bătaie – reculEUTHARCOS – SOCRATEunul mesia samunului sperăîncă-n cămilla iluziei Clio istorie -------- arcşocuri – stresuri – infarcthaos Bauhaus Le Corbusierlemn de lemn – rugcuie de lemn – cristlemn – pirogă- lemurlanţ ____________caravelă_________ glob_________şi U-n-i-v-e-r-s-u-lbing _______________ bang p.18

Poemul deşertului

Un deşteptVorbea-n deşert:

Multe ni-s De nedescris

Multe nu-sDemne de spus

Mult-puţinulMişcă plinul

IdealăLumea-i goală p.20

Trustul de cutii pentru Pandora Poetului Lucian Vasiliu

şi veţi-fi-vomtoţi cu de toateleîmpăcaţi/ împachetaţi

toţi cei 6 mlrd de semizeipentru fiecare Trustul LTD – internaţional fiindîn stare să asigure cîte-ocutiuţă / sipeţel / tirbuşon

cîte-un baks deiluzii încă nefumatecîte-un microseif plin cu seifuri mai marişi cte-un strănepot altetralogiei antice: tetrapaculde împachetat vinul negru – ameţitor al etericei vieţi

iar de pe funduleţul

fiecărei cutiuţe vom descleiaînăcrita Speranţăpandoreală care ne va boci fără milă într-unMicrofon Transcedental p.21

Noli turbare

Noli turbareCirculos meos* -PiramidaleDuhuri de Kheops Hoarde barbare Turme de sciţi Noli turbare Iar năvăliţi?Noli turbareNu tulburaZborul spiraleiSpiritual Noli turbare Să nu-mi călcaţi Sfera şi cercul Peste CarpaţiCifrul şi cerculArcul lui HerculŢara-n hotare -Noli turbare Noli turbare * Nu-mi strica cercurile – (lat.)- Aşa i-ar fi spus Arhimede unui cuceritor al Siracuzei.Bruta l-a ucis, neînţelegîndu-l pe marele învăţat. p.22

Mandragora, cupa cu nectar

În Agora Timpul dat cu varsă nu uite-şi leagă noduri la batistă

Mandragora

cupa cu nectarîşi aşteaptă-amanţiioptimistă

regi şi filosofişi deputaţiîn zadar îşi proiectează ora:

condamnatăcupei cu nitraţimoare filosoficMandragora p.23

Alfa şi omega

el şi ea polul nord polul sudEldorado furatde un fals Belzebutursul meu urlă-n Ursa Polarăînecîndu-se-n flori de ţiţei Ecua-DorPe-o aripă de boyngBudda-l naşte pe OmPneuri Alfa-Romeodin eternul Julieteirotund mamelonea şi el A şi OBeta Gamma JR p.24

Cetatea ideală Platon, Republica

evanescenţi piloţi elastice artereaeroport port-submarinport-artur portcigarezeii deasupra cetăţiiprincipiul deasupra omuluivaluta vine prin conductăsutele mărită sluteleasceţi spartani trag în ţeapă

sibariţii narcomanibanca informativă a serviciilor de ambalajelivrează bagaje pentru orice clientelăadministraţia publică este cimentulrepublicii amprentele digitalese acumuleazăîn Marele Computer Electoralşi alegerile se fac arătînd cu degetulspre unul din candidaţi ce îndată disparemereu salvîndu-ne din încurcăturăStrategul Nevăzut p.26 Koinogamia se proclamă de la 30 pînă la 155 de ani pentru bărbaţişi de la 20 la 30 - pentru femeimuzeele dictează exerciţii de aerobicăacademia face eforturipentru a argumenta ştiinţific declaraţia şefului de partid ce din greşealăa mărit circumferinţa pînă la 380 de gradecine nu-i de acord iniţiază referendumapoi cade de-acord sau în groapăziarele-şi aleg partaghenoşiileproşii şi îndrădogostiţii – judecaţiiar mincinoşii – „ cei care pot să imite oricevor fi salutaţi ca nişte sfinţi ... şi trimişidin oraş, făcîndu-li-se coroane din funii de lînă...”

Rododendronul la comandă ejaculează florileşi îşi schimbă culoriledupă decretul Casei de ModeLebed & Sadamîn mare ordine pe rînd cască motanii plictisiţişi cîinii cu plăcere pipi facla orice colţ, muzeu şi monument p.27

Starea de zeitudine

Nu cumva să te-mpingă rîvna Zeus să fii... Muritorilor doar o moarte bună li se cade. (Pindar, Istmica, V)Mai bine n-aş fi ştiut-o mai bine cădeampradă stării de beatitudine

sau ingratitudinii crasedin longitudinea basmuluimai bine-o scoteampe Cloea lui Longos

Acolo-n Agoraîn stihia Marilor Adunări şi Protestece-am trăit noi de fapt ?ispita unui ideal? foamea de mit?( setea-n deşert pentru ploaia dreptăţii?)risipitori de hotare culegătoride calamităţi p.28

voi – căutarăţi Păstorulvoi – adulmecarăţi păşunea Edenuluişi tot voi v-aţi ascunsdupă celălat Uns

Dar starea de zeitudine cu mine-a rămas oriceturme-nrăite m-ar paştedin numai iarba zeitudiniidin ale ei deşeuri zeitudinale-ar gustaacolo sus în starea de zeitudine

în cămaşa de forţă a einici să ieşi nici să intriDoriţi să o cunoaşteţi?depuneţi şi voi un eforttreceţi barem imaginarprin misterioasele-i avatarurica să putem în continuare hrănifantomele babilonuluiiluzia comunicării p.29

Venus S.R.L.

după lunchieşind din hotelul Grande Bretagneşi luînd-o la vale spre bazilica romanădacă te opreştila ghereta cu reviste pornote acostează numaidecît un „peşte”un mesager a lui Venus

cu invitaţia să-l urmeziînspre barul Siroccosau cinematograful Saphoce minune pentru o mie de drahmece zeiţă accesibilăşi ce buchet fără leacţi-ar putea dărui mon Amour Afroditacu ochii înguşti de pe arhipelagul Samoa- hei încotro ai şters-o( porca madona) p.30

Adunarea ortodoxiei

După conferinţa inaugurală de la Halkidiki aici în Atena Consiliul Europeihrăneşte cu ECU nostalgia Bizanţuluiconvocînd Adunarea parlamentară a ţărilor ortodoxe foşti antihrişti din fosterepublici sovietice şi din fostul lagărsocialist ascultă pios şi cu evlavie uităsă-şi facă cruce la binecuvîntareaPatriarhului EcumenicSanctitatea Sa Bartholomeos Ise accentuează necesitatea ecumenismului şi se voteazăamendamentele Rusieiscutur capul şi nu-mi pot alunga sentimentul că mă aflu-n DvoreţulMoscovieiDoamne cui să mă plîng p.32să-mi împace Biserica mea dezbinată cui să-i înaintez şi contulpentru bisericile, mănăstirileşi bibliotecile devastatepentru a nu se mai compromite şi această idee măreaţă –Adunarea Ecumenică a Ortodoxiei

(apropo, cărturarul nostru Nicolae Milescu Spătaruîncă de la 1699! Propuneaînfiinţarea Ligii popoarelorcreştine ortodoxe)

sufletul meu ca o sală pustie îşi deschide porţile deasuprastadionului olimpic şi murmură

AMEN

Atena, 2-6 noiembrie, 1994 p.33

Ambasadorul Atlantidei

Comete sateliţi şi OZN-uri plateDispar pe veci în valuri scufundateSemn că-i rămîn pe veci ambasadoriiSolul Dedal înaripînd feciorii

Chiar după catastroficul hiatSau renunţării – eu neanunţatVoi pune azi valetul să presoareMesaj mai alb pe vînăta ninsoare

Şi voi capta pe unde ultrascurtePorunci regale intrigi de la curteCînd alte semne tainice-i planează

Bat în faleze şi atlantizeazăRitmuri cifrate returnate Deltei:

A1 = ( radical

p.34

Schisma

cum să separi pe Hristos de Hristoscum să separi pe Fecioară de Fecioarăcum să separi pe Biserica de Biserică

prin Naşterea Fiului dogma astronomicătrecu stil vechi stil nou

prin Crezul de la Niceea trecu filioca-

soarele

răsare ortodox apune catolic

şi de atunci trecutul nu-ncape în morminteşi de atunci ţările nu mai încap în hotareşi de atunci sufletul nu mai încape în suflet p.35

Planeta pneumatică

dilatînd comprimînduf şi uh cum înghit Atmosferamiliardele de coşuri ale pieptului(piepturilor) de fabriciuzine şi bipeziplus milioanelede codrule savan-taigaleleplus alte-miile şi infimele de regnuri bi-patru şi poli-morfeme – de pe Alfa-Centaura parecă această anostă Planetădin vreme în vremeba respiră şi moareba vizează şi geme p.36

Cina lui Cronos

Prins-am ceasul din odaieStivuind secunda-n claie –

Foametea OlimpuluiPentru Matca Timpului

Coborîtă să ierneze Lîngă lumi de antiteze:

Din mierea ispitelor –Cu bruma clipitelor

Din fierea osîndelor –Cu spuma secundelor

Din bătaia orelor

Cu gluma erorilor

Din ceasornice de mînă –Roţi mîncate de rugină

Şi copilăria toatăCare-a tras Timpul pe roată

Sorbind resturi de vecieDin Te-miri-ce-o-să-mai-fie p.37

Ostragon, tiranul ceramicii

strategul deputatul aiaiahul –mînaţi de mîinile Olaruluide pe blidul de linte pe cupa de nectarpe ulciorul cu galbenişi de pe ulciorul cu galbenipe amfora de ceramică neagrăîncet înaintează tot mai sus – dinspre fund spre către gîtiţădinspre usnă către toartă către baftă p.38eroul ba trage din arcba goleşte buduful se întrececu Pan mai răsfaţă Danaideleîn galopul faetonului înconjură vasultot mai nobil mai iute mai-mai depăşind Creatorulcînd de-odată printre degete scapăalunecă fuge se sparge mii de ţăndărinici istoria n-are nevoie de ele numai plebei în mîini îi rămîne un ciob – ostragon –să voteze cum vrea: ai fost bun Themistokles dar şi alţii aşteaptă ostracizarea p.39

Pericle – păpuşarulsau artistul şi puterea

Legat la mîini şi la picioare, Periclemanipulează cu sforile de la fiecaredeget cîte o marionetă, care la rîndu-i struneşte cu fiecare degetş.a.m.d.

în orele de melancolie Pericle conducestatul, în orele de inspiraţie –marionetele care la rîndul lor ş.a.m.d.Discuţia noastră avu loc întreactele III şi IV ale războiuluipeloponesiac... p.40

- Sire, cînd ai edificat Odeonul lapoalele Oraşului de Sus*, ai insinuat cumva ideea că mizeria cotidiană amic-burghezilor va completa perfectmizanscena teatrală sau magistralaviziune ţi-ai impus-o pur şi simplunerecunoscătorului demos? p.42

- La început a fost cloaca oraşului, însă după protestelevehemente ale Mişcării ecologiste amanunţat un concurs universal cudesemnarea din timp a cîştigătoruluiMarelui premiu de o mie de talanţi... p.43

- Extraordinară modestie, maestre! Credcă acesta vi-i cel mai exigent monument! p.44

- „ Mormîntul oamenilor iluştri se află în orice loc şi nu este numai acela pe careîl fixează o inscripţie pe o coloană înpropria lor patrie. Chiar şi pe un pămîntstrăin amintirea lor nescrisă trăieşte însuflete, iar nu în monumente.” p.45

- Excepţională previziune, maestre! Maiales că aşa a şi fost, pardon, va fi, par-don, este. ( Toţi colportorii şi-au

adjudecat drepturile la monumente prin pămînturi străine şi la pămînturi străineprin monumente!). Dar, să revenim lareiterarea frumosului, sire. În condiţiile de competiţie cu suveranul, oare cum şi-aupăstrat virginitatea simţului de libertate acreaţiei bunii tăi amici şi persoane deîncredere în campania electorală –sculptorul Phidias, dramaturgul Sophokles, poetesa Aspasiaşi harmonistul Menelaos? p.46

- Aceasta-i sacramentala întrebare a esteticii din toatetimpurile! Independenţa şi corelaţia actuluide creaţie cu imperativele epocii! „ Noiatenienii, iubim frumosul, ducînd o viaţăsimplă, şi filozofăm fără să ne moleşim.Ne folosim de bogăţie mai mult ca ajutorpentru faptă decît ca podoabă pentru cuvîntare...” Precum vedeţi regimul nostrueste cu mult mai tolerant şi mai demo-cratic faţă de artişti decît regimul Sparteiunde tiranul Lycurg persecuta artiştiipunîndu-i vara să facăgimnastică, ” iar iarna – să facă înconjurulpieţei goi şi să cînte un cîntec făcut împotriva lor înşişi” ... p.47

- Fireşte libertatea este relaţia a doi termeni, dintre care unul e subiectul subiectiv şi altul – domeniul obiectiv.În această corelaţie factorul determinantrămîne puterea, puterea de imaginaţie,puterea de dominaţie şi pur şi simplu Puterea.Aşadar, care sunt componentele Puterii,Pericle? p.48 - Bine, pe unele dintre ele ţi le pot înşira:acestea-s banii, funcţiile, informaţiaşi contrainformaţia, arta de a conduceşi setea de a stăpîni, birocraţiaşi structurile administrative – împletiteingenios cu frica, sărăcia, manipulare

opiniei publice, teroarea, trădarea, iarăşibanii, funcţiile, predispoziţiade a colabora, pur şi simplu, -colaboraţionismul... Ce-i mai rămîne artistului în aceste împrejurări? Putereascriitorului, să zicem, în ce constă eaşi cît costă? p.49

- Păi, e aceeaşi dintodeauna -inteligenţa, forţa adevărului, incoruptibilitatea, competenţa,de asemenea talentul; informaţia, dar de alt ordin, plus stilul personal, toate conjugate cu autoritatea, popularitateaşi tirajele de masă.Totuşi, precum vedeţi, sunt cam puţinetangenţe între aceste două Puteri...Numai forţa intelectuală şi o anumităInspiraţie, convenţional vorbind!... p.50

- Ba bine că nu! Cînd scriitorul este o Forţă, Puterea începe a-l teme şi a-l luaîn calcul, căutînd să-l atragă, corupă orisă-l înlăture. Consecinţele sunt aceleaşipînă la urmă şi exemple se pot adunadin abundenţă. Dar scriitorul este oputere numai atunci cînd este. p.51

- Bineînţeles. Forţa scriitorului rezidăîn primul rînd în intelectul, talentulşi gloria lui, cînd le are. Risc să mă certcu breasle, dar unirea sau uniunea scriitoricească nu sporeşte prin nimictalentul şi numai o uniue de talentaţi –cu condiţia de a fi cu adevărat talentaţişi cu adevărat uniţi, ceea ce e cu totuldificil; numai în asemenea situaţii ei devino veritabilă forţă de temut pentru Putere. p.52

- A-a! Nu, să fim serioşi. Artiştii, cel puţinpe la voi, nu reprezintă o forţă economică.Acţiunile lor nu au consecinţe imediateasupra societăţii, cum le-ar avea, săzicem, refuzul agrarienilor de a livrastatului roada sau ultimatumul

sindicatelor sanitarilor de apeducte de a ridica salariul cu zece talanţi! Mişcărileentuziaste ale mişcărilor scriitoriceşti,de scripcari şi de intelectuali patrioţi, cums-ar spune, pot tulbura doar liniştea,opinia publică, obţinînd o anumită rezonanţă şi provocînd compasiune, admiraţia sau dezacord. Cam atît. p.53 - Cum aşa? Amintiţi-vă de greva„gulerelor albe” sau de protestulinterbelic al intelectualilor, cazulDreyfus, revolta căturarilor!Dar toată istoria gîndirii liberale!... p.54

- Regret, într-adevăr, mişcareaintelectuală internaţională poate obţineuneori ceva. De exemplu, eliberarea luiNelson Mandela şi a Angelei Davis, sauConvenţia asupra copyright-ului... Darcum explici faptul că în ultimii ani, de cînd am iniţiat „perestroika” polis-ului,s-a implantat printre intelectuali şi nunumai periculoasa iluzie că se poate parveni cu un articolaş colea,o poezioară patetică sau o lozincăfierbinte, preluată de masele chemate laAdunarea Naţională din Agora? p.55

- Sunt de acord că există iluzia care se poate transforma într-o dramă personalăşi într.o molimă socială, dacă elanulpatritic nu-i susţinut de laborioasa disciplină spirituală şi de cultura socialăa măsurii în toate. Însă nu pot tolera nicipasivitatea şi îmi repugnă poziţiasicofantului care se ţine la distanţăşi persiflează totul, profitînd de faptulcă pînă la urmă totul se poate contestaşi tăvăli în mocirla cinismului. p. 56

- Aminteşte-ţi aici de Plato, conflictulpoetului cu cetatea! În privinţa aceluicare tulbură echilibrul cetăţii sunt pedeplin de acord cu magistrul. Mai ales

în condiţiile noastre – de trecere laeconomia de piaţă şi a pericoluluiintervenţiei externe, altă soluţie nu existăpentru binele comun decît izgonireaprofetului din cetate.Măsura este,de fapt, valabilă pentru orice funcţionarincapabil, care-şi asumă prerogative, cenu le onorează, şi valori ce nu-icorespund... p.57

- Este perfect ce spui, Pericle! Aş îndrăznide aici încolo să adîncesc subiectul cu două motive noi, valabile pentru situaţiape care o discutăm. Punctul lor de unireeste tentaţia Puterii Absolute, Leviantul.Pentru strategul ce veghează ordineaCetăţii există pericolul de a-şi motivapaza echilibrului Cetăţii prin eliminarea potenţialilor rivali... p.58

- Este clar ce vrei să spui...Al doilea motiv ar fi pactul lui Faust cu Mefisto, căci şi aici prin actul de creaţiese întrevede ieşirea către exercitareaPuterii Absolute. p.59

- Exact! Scriitorul conştient de forţacuvîntului crede tot mai mult ( naivul!)că prin cuvînt poate schimba lumea, adeseori chiar modelînd-o prin cărţilesale în conformitate cu Idealul.Pătruns apoi de orgoliul că o stăpîneşteşi nemulţumit de procesul lent al transformărilor pe care le inspirăpublicului, apelează la contactul direct cuPuterea. Altfel zis, îşi asumă Puterea cu riscul de a fi lipsit de protecţia Muzelorşi ostracizat de ai săi. p.60

- Las-o baltă! Mijlocul infailibil de a nucultiva în jurul tău invidioşi este de a nuavea nici un merit, adică de a fi absolutmediocru, or, noi vorbim aici de cu totulaltceva. Vocaţia, harul divin se potmanifesta în orice domeniu, ca

şi mediocritatea, de altfel. Eu, care ţi-amacordat aici libertatea dialogului... p.61

- Apropo, despre libertate. Consider că Adevărul şi Libertatea, im- plicit eliberarea ( atunci cînd libertatea e lipsă), sunt dimensiuni inerente Artelorlibere şi corelaţiei Artistului cu Puterea... p.62 - Hm, ca să vezi încotro ai luat-o! p.63

- Încolo, Pericle, încolo...Acolo se orientează exhibiţiile Statuluişi tot acolo se consumă drama scriitorilorîn regimurile totalitare de ocupaţie. p.64

- Deschide-mi biblioteca şi vei vedea căoperele autorilor disidenţi sunt cele maigustate de mine şi aici e tot paradoxul.În condiţiile transparenţei artistul poateproduce un vax şi dimpotrivă. Libertateainterioară, vreau să spun, poate fifructificată în orice mprejurări, chiar înororile Gulag-ului, chiar cu preţul jertfiriide sine! p.65

- În cazul acesta, libertatea exterioarăeste doar o formă de manifestare a altruismului generos? p.66

- Mda, am urmărit şi asemenea jertfe.Scriitorul, mai larg, dramaturgul, dirijorul,filosoful, îşi asumă uneoriresponsabilităţile Puterii ( fatală clipăpentru opera pe care-a trădat-o!)şi îşi consacră toată enrgia accelerînd,iar uneori şi fructificîndu-şi efortul de angajare, să zicem, în procesul de Eliberare Naţională. Este inutil să-ţiamintesc că, de regulă, roadele acesteiacţiuni politice le culeg tot alţii.Martirului, fireşte, gloria postumă!... p.67

- Aşadar, să concluzionăm:Puterea pentru Artist şi actul de creaţie

este o calamitate. p.68

- Artistul şi actul de creaţie pentru Puteresunt, de regulă, o podoabă, adeseoriinutilă. ................................................................................................................... p.69

( Aici, Pericle, obosit de discuţie, mişcămezinul muşcat de un ţînţar şi falangastîngă a armatei naţionale începuo manevră confuză contra tiranilor dinSiracuza.Amintindu-şi de opoziţie, artistul din el răsuci arcul ruginit al flaşnetei şi se dusecăscînd să se culce în cel mai întunecos ungher al Imperiului, faţă în faţă cu scheletul Conştiinţei Sociale...) p.70

august 1995 – noiembrie 1994 î.e.n.

Hermes – olimpianul

cum intri-n parlamentul elenpe mîna stîngă sus în holsculptat de Praxiteles ( sec. V î.e.n.)Hermes – olimpianul solul zeilorzeul păstorilor comerţului elocinţeişi protegul hoţieiîmpreună cu pruncul Dionis în braţete salută magnificdoar ochii îi sunt vigilenţişi cam triştisărmanul Hermes cineva din opoziţieîn loc de clopoţel pentru şedinţe i-a rupt mîndria bărbăteascăşi acum bietul Hermes îşi învaţăpruncul de va creşte maresă fie mai prudentcu democraţia parlamentară p.72

Menhir moldo-chinez

nimicnu-i foarte-foarte bunsau foarte-foarte rău să ţinăşi foarte-foarte mult – spunea

chinezul foarte înţelept – iar moşul meu foarte păţitspunea cu mintea de pe urmă:

dacă nu-i reade-acuma-i bună

( cînd peste zidul chinezesc sărea) p.73

Elita lui Elytis in memoriam

RÂNDUNELE tale * elitare Elytis casa ta * cuibul lor vers cu vers * pai cu pai împleteşte şi înveşniceşte de mister * barbarii şi zeii sună cerul Eladei * pămîntului trac rîndunelele-ating * poartă-n cuiburi nevăzutele coarde * mici de rîndunele vase cu puf * pistruii se îneacă în * încă viu plânsetul * surîzînd îngerilor * lui Orfeu o de astăzi vă las * Odysseas p.74

Naşterea silogismului

Nu se ştie nimic – E nimic tot ce ştim Neştiutul domină ştiutulCugetarea-i cît umbra unui fals heruvimCe-a umbrit pentru noi începutul

Din pachete de carne sufleteşte-ncarnaţiCa-n burdufele cimpoierilor

În zadar implorăm de la sacrul ParnasDezlegarea de mit şi urcarea-n Cîntaru-ndoielilor

Evident că vizibilu-i părăsit de sublimCe va fi-i nevăzut şi-i nimic tot ce ştim p.75

Mălinul ca dialect

floarea este expresiaideii divinepogorînd pe tăcuţii măslini

plantele-şi vorbesc despre existenţa Zeului prin silabe de flori

şi atunci cu zgîrcenie curge în poeme smolite uleiul divinităţii p.76

Oricum va sălbătici şi după topirea noastră-n neant după aruncarea făpturilor noastre în hleiul uitării numai ţânculde noi doi îmblânzit numai câinele alb al iubirii îndelung va scânci peste măguri după ciolanul mângâierilor dulci până când oricum va sălbătici până când oricum sub o roată p.77

Numai mareaNumai mama

Numai marea numai mamaNumai valul între eleNumai urmele de teamaValului voind să speleMarea albă mama albăNoaptea albă de lăstuniParcă-au risipit o salbăImposibil s-o aduni

Numai marea numai mamaNumai valul le desparteŞi tăcerea le destramăPeste viaţa după moarteMarea creşte mama scadeÎntr-o stea pe oceanePetrecând pe sub arcadeCaravane caravane p.78

Deus ex machina

mai întâi decorul corul situaţiaspectatorii ursuzi gura-pungă

mai apoi mai apoi dintr-o gură-cascăsar în scenă quadriga triera polytehnica

mai ales mai ales răsuflă uşuraţicei creduli ipohondricii gospodinelestudenţimea regele Lear

mai târziu din trieră se deschide proraşi iese bicicleta din care se deschideghidonulşi iese locomotiva din care se deschideDieselulşi iese Mitsubishi din care se deschidechepengulşi iese Little Boy din care se deschideatomulşi iese Soiuz-Apollon după care se

închide situaţiaşi ieşirea îşi iese din sine şi pleacă pe zebră pe roşu pe Proxima-Centaura p.80

Apud Joyce: Uliseismul

galaxii îndepărtându-se – bibliotecile

mai accesibilă este lâna de aurdecât ziua de mâine de ieri

navele-gigant naufragiază-nmass-media

scilo-haribdelecomunicând prin internetmestecă-ntre gingii de gheaţăorbit fără zahăr

s-au înmulţitventuzele Gorgonei

tot mai dificil e să lupţicu hit-melodiile sirenelorde cabaret

bărbatul-erou se întoarcetot mai epavă la pernele Penelopei p.81

Eschil – Corifeul - Pallas Atena-ntoarce-l pe Oresteîn veşnicia vetrelor funeste

şi spectatorii şi măşti – înşelătoareE masca ce suspină şi nu moare

Decât deşertăciunea deşteptând Mai bine tac – păcatul e-n cuvânt

Odeon-Acropole, noiembrie, 1994 p.82

Ithaca – terminal galactic

După absurdul peripluPe covata „Hispaniolei”Sau trotineta „Challenger”Naufragiaţii abisuluiTuriştii de fata morganaŞi campionii absenţelorAbia aici întorcîndu-seLa pragul casei părinteştiAici se îneacă în lacrimi

Atena, noiembrie, 1994.

Abia suflă icoana

altădată Bizanţul ohope ruinele Spartei pe aura Ateneicum dospea dinastia Comnenilor

epifanii de aur suflau iconariipălămarii trăiau într-un sunet de bronzpînă-n Hiperboreia urca analoia

vanitoşi cruciaţi împotriva păgînilorregi creştini ( şi al meu ) de temut altădatăstat-au scut Europei dar Balcanii ehei

atît de mult / de adînc au crăpatîncît abia-abia se mai desluşeştefaţa Maicii Domnului p.84

Ecce homo(motiv medieval)

I

- Ce-i Omul?Ce-i fiinţa lui?

- De-o fi oricenimica nu-iDe-i domn ori slugăe tot o umbră

Sau veche rugăcare mai credesă-l afle pe N-Audeşi Nu-L Vede p.86

II

- Trăieşte Omulcît şi cum şi unde?

- Scînteie - poate scamalumînăriiori spuma măriitainică părereparcă sclipind pe valparcă sub unde p.87

III

- Din ce-i croit?- Din contradicţii crude căci ori pofteşte tot ce-n jur zăreşteori se tot mustră după ce le gustă

IV

- Dar condrumeţiivieţii cine-i sunt?

- Aceiaşi:Frigul Setea FoameteaFrica Boala şi Moartea p.88

V

- EcceHomo:HumaScamaBoalaPoftele şiVama p.89

Madam Eternite

I

incredibilaşi imposibila de ea ce esteşi numai ce nu poate fiMadam Eternite:suflor decor şi cortinăîn farsele nemuririişi boilor toreador simultanapăraţi-vă

II

din sforţările Ei neîntreruptede a-l purta cît mai linpe Marele Zeu

peste noi revărsîndu-seritmic picură Timpulpic-pic( uneori fără noi) ( uneori fără noimă)pic-pic p.90

Histria

Histria din iarbăHistria din ruiniHistria de pe burta şarpelui Gliconmonedele oraşului – idoli de schimbbătuţi în pasul Centaurului:vulturi marini călare pe zburători delfinimonedă falită cu circulaţie transmilenarădin Milet pînă-n Transnistria – Histriatraşi în săgeata stră-stră-stră-punzătorului BurebistaZeii ei histrioţihistruiesc şi acum mersul şarpelui dansul păpădiilorşi baletul pescăruşilorpe oglinda lacului Sinoepe braţul solzos al lui Histros( din veacul VI p.l.n. lui Hristos) p.92

Sonetul tiranului şi a tiraniei lui Sherloche Holmes poetul urmei de copoiÎşi aprinse pipa-naltului furnal:- Ce delict sucit? Ce geniu criminalBosniind balcanic se ascunde-n noi?

Din ciulini portretul-robot idealE-n computere de vînt pe cozi de oiNu-l cunoaşteţi? Chiar acum, cu paşii moiViolă hotarul fusului orar

Dogul Pedigrye se teme de MymzClauza de lapte adulmecă-n gurgui

Cum se-ascunde mut sub scara de do-re-mi

Robul nou-născut al nimănuiMai hrănind cu şniţel viu for you, for meTirasul Tiranul şi Tirania lui

Macedonia, iunie 1997 p.93

Neuromania

Din ţara Tauruluiprin Taurida coborîndîn Labirintul Minotaurului rătăcind cu ceaunul hunic la şold şi cu lingura perpendiculară limbiiamestecînd provincii imperialepînă la imperii provincialeam ajuns să nu mai pot întoarce submarinele Corridei înapoi în coasta Taurideiîn definitiv magnifica lupta de tauri – Tauromahia – eşuînd într-o banal de apocaliptică luptă de nervi –Neuromahia

Budapesta, iunie, 1992 p.94

Elegie bucolică

Bogat prin două ţări săraceRisipitoare de copiiEu sunt orfanul care zaceSub piatra fără căpătîi

Bogata patrie săracăTot ce mi-ai dat luai cu mineEu sunt mileniul ce pleacăTu eşti minunea ce-l reţine

Suflet păscut de botul friciiCă te voi pierde-n ceas răpusTu eşti cît cuibul rînduniciiEu fără tine-aproape nu-s p.95

Dezgheţul frigiderului Ural

după paleozoic începu dezgheţulţurţurii se sparg în ciosvîrtese revarsă în Aralurina Uraluluipe un buldozer japonezîşi reia muncile Heracle boştură-i mumia candela-i receEurasia-şi strîmbă nasul a hoituraganul proaspăt păstratcompletează colecţia Ermitajuluide pe sub pînzele roşiirăsare încet un colte verzui de mamut

Strasbourg, 1996 p.96

Cal ideal de melc troian

Cum plouă-n Europa cu aciziŞi melcii scotocesc biblioteciTu dragule Homer să le deschiziO Troie pentru cai ajunşi culbeci

Istoria peţindu-le-o din nouSă piardă ei regate şi iluziiDe dinouzauri storşi la cazinouPe zarurile negrei Andaluzii

Prin Golful Piersic piersicii piraţiiHomerizeze-n colţi de crocodilPerşii chemaţi la Curtea de JuraţiCă tras-au sarcofag pe Cernobîl p.98

Ferindu-se de lapte pălămidaŞi lunca juncii – de păscut metal

Şi-ar alunga aiurea piramidaUn Sfinx cu domu-n spate ideal

Să nu se teamă fructul de scrobealăŞi nopţile – de vînt şi licuriciFurnica-şi lase dogma sa ovalăSă cucerească Troia de furnici

Dar tot coboară noul crucifixSpre cei uşori de globul tot mai greu Pe-o aţă de piang cînd orbul XScrie litanii fără Dumnezeu p.99

Piaţa comună

Ceramici de TanagraTauri de MinosParis sedus de Leda ( Europa?)

Cu detectorul de antichităţiTotul sustras şi Înghiţit de Piaţa Comună fu

În sfîrşit meşteriiChiron, Dedalus, BrancuziPot dormi fericiţi –

Totul se vinde şi se cumpărăChiar înainte de-a fi proiectat

Mercuriu şi-a deschis supermarketulîntre Egeea şi Adriatica

- Hei voi acolo cu nouă sute de paşiDe ieşire-n Danubis:Cît cîntăreşte un kazaciok? p.100

Sonetul liber-schimbului

Baden-Baden? Care după cine?Ce cu ce şi cîte pentru cît ?Sare preţul, iepure orbit,

Prin păduri de cifre-ghilotine

Şi cum urcă nodurile-n gîtSchimb un nod pe-o viză la Maibine –Adaptat la droguri ultra-fineScheaună microbul amărît

Întrebaţi fiind la Bursa Mare- Voi ce-aveţi? Le vom răspunde mut:

- Avem timp de pus la încercareŞi timp mort chiar pîn-a fi născut

Căci în lumea liber-schimbătoareNoi venim din Ţara Timpului Pierdut

Baden-Baden, 1997 p.101

Garuda zburător hindus

Onorabilului dr. Napoleon SăvescuDin insula Balide sub poalele Javeifugind de călduri tropicaleMiki-amicul mi te-a căratZeitate hindusă o, Garuda!faeton acceleratAerobus pentru Vişnu-CrişnuCapitolul 69 din UdyogaparvaMahabharateite numeşte „ Garuda zis Ariştanemi, adăpost al universului, antichitate fără început, fără mijloc, fărăsfîrşit”O, Garuda, cu clonţ şi gheare decremenede uraniu de carambolid p.102mişcarea aripilor tale stîrneşte furtunila căderea penelor tale cad parlamentedintr-un găinaţ de-al tăuîşi sporeşte dividendeleMcDonald’s-ul şi Pepsi-Cola

O, Garuda, te-am adus în templul meucăptuşit cu ziare şi cărţinu-mi trimite mînia lui Sakhia-muninu fîlfîi pe timpul recoltei spicoaselorîn ţara mea de calamităţişi nu-ţi scutura penele în preajma campaniei electoralealtfel te dau pe mîna TeleviziuniiNaţionaleşi s-a zis cu farmecele tale p.104

Modus vivendi - XX

inadmisibil de rebel e bibanul tembelce refuză orice legături diplomaticecu undiţa – domnişoară

arătaţi-mi o fiară care să nu încapă în luneta armei de vînătoare

demonstraţi-mi o cucuveanedemontabilă

pămîntu-i bun de uns cu asfaltrîul turbă fără turbine academice

o mobilă repto stil Ludovic-Soare esteidealul pădurii – modern foşnitoare

munţii încep a dansa paso-doblenumai cînd înfioraţi de tunelurisunt niţel săltaţi în aerde nobila dinamită p.105

o şi aerul? – extrem de utilîn coloratura acuarelelor impresionisteale visătoarelor furnale

numai mările iată-leim-pre-vi-zi-bi-li-za-te-lecu undiţa n-ai să le prinziîn plase n-ai să le aduninu îşi publică-n sparte oglinzicurgătoare idei de cărbuni

... nu-i nimic încă nule găsim noi ac şide cojocul lor

... dar omul, mamă, ce-i cu omuloare chiar să nu fie bun de nimic? p.106

Interogatoriu

- Dar tu caraghiosule pe vergele sărind ?Omelkos, zeul melcilor, mă trage de mînecă,Ai fi-n stare nu casa-n spinareCi-n ţărîne şi pietre să te prelingi de-a lungul fiinţeiDrumul de argint părîndu-ţi duminică?

- Dar tu daur? mă întreabă frunzade laurRămasă cuminte pe stînca fierbinte –Tu ai putea locui permanent într-o singură stareÎn starea aromei sfinte-amare?

- Dar tu, îmi zice Stejarul-poetLiber scriindu-şi sentimentele numai cu ghindeTu ai putea înlemnit în pămîntŢara ta de izvoare s-o mişti înainte?

( Eu ştiu? Cîte-odată-mi pare că-s mişcatEu însumi: de-un val, de-o rafală de gînd vişiniuEu – val mişcător şi eu – ţărm nemişcatTrăind în moarte şi murind de viu ) p.107

Ialta – Malta

Malthus teoretizînd despre ars mortis

Ialta azi e alta?e altul gealatul?mi-a căsăpit caselememoria.n maldăre zacesughiţă-n kibbutzi mirarea iartă-le nu le ierta mortule de nu-mă uitamoirele cui îmi tăiară olatul ?ale maliţioşilor forfecari de hartă?în piaţa modernă se vinde morala de ialta se vînd gogoaşe de maltaînvelite-n pacte vechi tratatedespre utilitatea cucuteipentru imunizarea celui maltratat ialtratat p.108

Noli me tangere*

Acum vorbiţi-mi Cît mai suntBun de bătut cu pietre spîne Cît gongul stors din clopot surdAcum se aşterne pe ruşine Cît mai aud Cît mai suportŞopîrla şoaptei prin unghere Cît pot da replica vegheriiŞi nu-s cu totul mort: Cu bîta neadertaluluiCu otrava iubitei reptile Să mă atingeţi acumCu toate uneltele pusului În priza descompusului – Ciclotroane sub tălpi p.109 Şi piroane balistice bateţiÎn cele trei palme de mutant Vedeţi ce-aţi făcut?În această tolbă de piele Duhul aproape că nu mai poate regeneraTotuşi – fie-vă milă – Mai trageţi acumIar dincolo cînd voi urca Abur de spirit topit

În cartea şi crucea de piatră Acolo feriţi-vă:Noli me tangere Atena,1994 p.110

* Nu mă atingeţi – (lat.)- Isus vorbind Mariei din Magdala în dimineaţa învierii; interdicţia de se a atinge de persoană.

Tehnologhion olimpic aflat în anotimpul ploilor ante mileniul III

1. Efortul dialectic

un bolovan hirsut eram cînd toate se fereau de mine –grifonii zefirii vulpile şiUkemochi-ile –erau o neîntreruptă jubilarecînd îmi aruncau blana de-adreptul în peştera de mineiar blana pe mine-mbrăcatăpe loc devenea alt strat incifratîn piatră

de la aceeaşi inerţie totul porni –de la inerţia şi pofta imensăde a o împinge din punctul mort –de la ratare şi frica de a nu mai ratade la Temple şi Thermophileam înţeles că la ora impasuluiZeul nu te ajută de locdacă nu-i mergi în întîmpinareEl doar aşteaptă pitit lîngă tinegata să fii a-l atinge oricîndprin minuscula ta disperata sforţare p.112

2. Proiectul sălii de gimnastică lungimea proximă –250 de picioare de omsau 20 de ciclop x 10

- de-a latul - sărituride centaur

apriori se împerecheazădoao trireme prin carequadriga să nu şovăiască lectica să nu ameţeascăzdragonul să nu lîncezească

ci liber să zburdepe mînjii săi turbocu 4 cilindri Jaguarprin hemiciclul estaziatpe sub tribuneprintre genunchiide cărbune p.113

3.Didahii de antrenament

sirecici copleşul va inhala5 (cinci) litri de oxigen şi va espira6 ( şese) de bioxidiraiind complexdin zona plexului solarpe toată circomferinţa lui Euclid

tăpăligul gol să hieaşijderea zdupaculnu şi dovleacul –

ni tu opincă ni tu sandani tu adidasă –

cinci sute de ploconuricinci sute de genuflexuriplus cîte-o mie de săriturirostogoale piruete şi iarăpînă îi va sări madibula pînă cădea-va pe brîncicopleşul precum tauriidupă campionatele bivolare p.114

4. Probe olimpice

arcul de comprimat spaţiul cursele de broaşte ţestoasediscul detestînd discuţii platesprintul elastic marathon şi pentatlonul ca sistem filozofic

apoi probele multiplica-se-vor- din start- din mingea de tenis- din punctul Zenon mişcat spre absurd- din focus - pocus- din roata ciclistului ca model Chanel- din ipohondrie- din bicepşii The Terminator-ului- dintr-un nasture turnat în plumb- din fair-play-ul hetairelor- din atins spre neatins

tot mai înadins

pînă cînd probabilitatea va deveniespresia ezactăa recordului absolut p.115

5. Reguli de arbitraj

la semnul Prinţului Efebdin Ionia pînă-n Patagoniaîn 4 vînturi 4 guri de corifeuchema-vor soarele olimpicpeste plăcinta lui Ptholomeu

dar pînă atnci timp de 4 anidin amfore ambrozietequila şi metaxa nu să beiarenicicum într-un feliunu să vadă muiare

ipac utilizarea zeilor CanarisOpium şi Morfeuseste sancţionată cu dez-cvali-ficarea! p.116

pentru suliţa ruptăplăteşte acelaşi care luptă

pudoarea înecată-ngrota fermuaruluinu mai poate fi salvată

chiar cele mai sclave zile fugareînving cei mai mari campioni

în meciul continuu cu moarteamereu rămînem păgubaşidar alte victorii în fondnici nu prea contează

P.S. Dreptul de emisie îl vor deţine în exclusivitate companiile „ Făi Che-fu” „ Dăi-Ceai” şi „Ai-Bi-Bi-Nai” p.117

Prologos la Thukydides Deoarece autorul afirmă că a descris întreg războiul peloponez, iar ultima carte - a VIII-a – ajunge abia la jumătate, e de presupus că undeva prin nisipurile arabe/africane mai rătăcesc Volumele IX-XV în căutarea predecesorilor papiri...

1) şi iată că nici războiul troian,nici invazia perşilorn-au prilejuit atîta suferinţa şi atîtaaventură, atîtea migraţii şi atîta uitareatîtea glorii şi medalii precum...

2) Nicăieri nu lasă mai autentice urmecaracterul omenesc decît în faptarăzboiului – astfel aceleaşi legităţiomeneşti domina-vor viitorul, precumşi viitorul va domina în tre...

3O) ... ionienii şi corintinienii şilacedemonienii luptînd cu flota marinăimperială...

4) Chiar dacă întreaga-ţi dinastie s-ar afla în fruntea Partidului Ce RenaştePopulist, niciodată, Alcibiade, n-ai să p.118înţelegi că izvorul trezirii nu se află într-un partid părăsit de protecţia lui Clio.................................................................

16) Cît priveşte Pericle nu o dată i-amsugerat că gogomănia tiranilor adeseoriechivalează tirania partidelor demo...

2O) Muncile trimise de zeu suportă-lestoic, aşa cum suportă corabia pustiuluibaloturile sfinte aruncate pe gheb.

77) Şcoala peripatetică, atomiştii şiHippocrates....................................

( Aici Thukydides ucide un bou observînd cu uimire că pergamentul jupoiat fu dejascris în întregime de numeroşii doctori înistorie ai secolului nou). p.119 Irinika Eladei

Hellada, Helios e darulMediteranei vechi remediuAltarul Terrei GibraltarulCu gemenii la sînii Ledei

Hellada Hercule-şi întrecePoruncile săpate-n timpMilenii două şi-ncă zeceDe cînd te urcă pe Olimp

Hellada albă eleissonŞtiu fi-voi Hadesului pradaCu-aezii tăi la unisonCîntîndu-ţi Axion Hellada p.120

Acropole acelaşi

Teatru eternActorii morRîde-n infernUn vechi autor

Plînge-n edenMarele MimClounizămActul sublim

Importă gestulMasca şi minaSe uită restul( Cade cortina) p.122

Syrtaki imnul de adio

la aeroportultima salvarecu drahmele rămaseîmi procur cîteva casetecu Nana Muskuri VanghelisTeodorakis Makropoulosşi un disc-compact cu imnelelui Costas Zorbade azi înainte cu aceste tablete sonore

îmi voi trata amintirilesfîşiindu-mă între zeii elinişi Treimea creştinătot mai singurşi tot maipustiu p.123