7/21/2019 Investitiile Chineze in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/investitiile-chineze-in-romania 1/3

Investitiile chineze in Romania  gura de oxigen pentru economieinvestitii_chineze

 

Guvernul vrea sa faca pasi concreti care sa duca la începerea proiectelor de investitii stabilite cu înaltii demnitari chinezi la sfârsitul anului trecut cu ocazia Summit-ului China-Europa Centrala si de Est de la Palatul Parlamentului. Milionulde locuri de munca promis de guvernarea Ponta, s-a putea transforma din utopie înrealitate, într-o oarecare masura, gratie viitoarelor investitii generate de partenerii chinezi. Se constata, în ultima vreme, o tot mai mare deschidere a României spre companiile si grupurile de investitori din China, numai anul trecut, oficialii celor doua guverne semnând 13 acorduri care vor sta la baza viitoarelor investitii chineze estimate neoficial la peste 8,5 miliarde de euro.

Soarele ar putea rasari pe strada economie noastre tocmai din China! România prezinta un interes în crestere pentru investitorii chinezi, aflati în prezent pe locul 8 în clasamentul general al investitiilor straine din tara noastra, tinând cont de existenta unei baze industriale importante, a resurselor naturale si umane valoroase si fiind relativ competitiva în domeniul petrochimic, constructiilor de masinisi industria agro-alimentara (în special produse din carne si vin).Din pacate, neglijenta si lipsa de viziune a autoritatilor române a facut ca dupa

1989 relatiile româno-chineze sa se raceasca accentuat. Bunele relatii din era comunista nu au fost continuate, ceea ce se resimte mai ales sub aspect economic. China este a doua putere economica a lumii, cu perspective de a devansa SUA într-un viitor nu tocmai îndepartat. Relatiile traditionale si foarte strânse din trecut ca si forta economica si militara a Chinei obliga România sa curteze intens aceastasuperputere. E pacat ca prietenii României din China nu sunt cautati de autoritatile române pentru a reînnoda vechile parteneriate economice sau pentru a gasi pun?i comnue necesare pentru a se pune bazele unor afaceri de durata, benefice de ambelepar?i.În prezent, China este aproape inexistenta pentru exporturile din Romania. Pe o piata de 1,2 milliarde locuitori, noi trimitem doar de 1,2 milioane de euro, adica 1 eurocent pentru fiecare chinez. România importa anual marfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbracaminte si electronice. Exportul de

 produse chineze este esential, iar costurile acestora sunt influentate în mod covârsitor de costul transportului. La nivelul Chinei, volumul de transport este absolut imens si trebuie gasita undeva o locatie intermediara pentru Europa. Drumulspre Europa, prin Constanta  aici apare miza româneasca  este mai scurt cu 12 zile decât prin Rotterdam si e mai ieftin. Costurile cu transportul pe ruta Constanta  Viena sunt de trei ori mai mici decât pe ruta Rotterdam - Viena. Astfel, se contureaza o prima oportunitate : amenajari portuare în Constanta pentru marfurile chinezesti, iar ca derivat , folosirea experientei si tehnologiei chineze pentru constructia de autostrazi, poduri, linii de centura în România. Eforturile reciproce nu trebuie sa se consume doar în schimburile, alternativa cea mai profitabila reprezentând-o investitiile în cadrul unor proiecte mari.

Argesul - un El Dorado pentru investitorii chinezi

În ceea ce priveste investitiile, în România exista aproape 10.000 de societati chineze si societati mixte româno-chineze cu o valoare a investitiilor de circa 500 milioane dolari, situând China pe locul 8 în clasamentul general al statelor care au investitii în tara noastra, în timp ce, în Repubilca Populara Chineza sunt doar doua firme cu capital românesc, cu investitii de circa 1,5 milioane dolari.Startul intersului oamenilor de afaceri din China spre investitii în Arges a fostdat odata cu semnarea memorandumului de parteneriat si înfratire a Consiliului Judetean Arges cu provincia Gansu din China si Pitestiul cu orasul resedinta al provinciei, Chongqing, în iunie anul trecut.

7/21/2019 Investitiile Chineze in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/investitiile-chineze-in-romania 2/3

Cel mai important accord, pentru România, a fost semnat în domeniul nuclear, între Nuclearelectrica si China General Nuclear Power Corporation. În principiu, documentatia adoptata prevede constructia Unitatilor 3 si 4 de la Centrala Nuclearelectrica Cernavoda, proiect estimat la 6 miliarde euro pentru care partea româna încearca sa gaseasca finantare de mai bine de cinci ani. Realizarea acestui proiect va genera noi locuri de munca si la Fabrica de combustibili nucleari de la Mioveni, unde anul trecut experti din China au efectuat vizite de lucru pentru a se documenta.

Unul dintre cele mai profitabile parteneriate, de lunga durata, a fost încheiat înca din 2009, între Institutul de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Maracineni si Institutul de Pomicultura Taigu, Shanxi, din China. Partea româna, are ca principal obiectiv identificarea, evaluarea si obtinerea de specii si soiuri de cires de provenienta asiatica utile programului autohton de ameliorare genetica, de testare în conditiile agroecologice locale a agroproductivitatii si valorii de piata a soiurilor colectate, precum si de familiarizare cu tehnologiile de cultura comerciala a ciresului din China.

O gura de oxigen, în valoare de peste 300.000 lei a primit, la începutul acestui an, din partea Chinei si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultura Stefanesti. Statiunea de Vinuri de la Stefanesti a reu?it sa perfecteze o afacere de export a 3.000 de sticle de vin ro?u, Cabernet Sauvignon, cu destina?ia China, iar daca licoarea Bahica va fi pe gustul asiaticilor, cererea se va dubla sau chiar tripla în aceasta toamna. Demersuri în acest sens s-au

facut si saptamâna trecuta, când odata cu vizita în China a vicepremierului Liviu Dragnea s-au purtat discutii pe tema exportului de vinuii rosii.

Cel mai important aspect al cooperarii româno-chineze, pentru judetul Arges, îl reperezinta combinatul petrochimic Arpechimul si divizia petrochimica Bradu, în special. Nu mai departe de saptamâna trecuta, o reprezentantii a doua companii importnate din China au vizitat Arpechimul, interesati de sectia de piroliza, apoi au avut o întâlnire la Prefectura cu autoritatile locale în vederea punerii la punct a unoraspecte administrative. Pe lânga faptul ca au cumparat deja caietul de sarcini, chinezii au purtat numeroase discutii cu oficialii ministerului economiei si reprezentantii combinatului si au angajat o firma de audit care sa evalueze Oltchim, în vederea achizitionararii acestuia la pachet cu Arpechim. Pe parcursul vizitei,delegatia a fost însotita de ministrul delegat al Ambasadei României în Republica Popu

lara Chineza si de conducerea S.C Oltchim S.A. si administratorul judiciar al acesteia.

Tot cu ajutorul investitorilor chinezi, sute de locuri de munca ar putea fi disponibile în Arges, în scurta vreme, odata cu demararea proiectului drumului express Craiova-Pitesti. Prima cale rutiera din tara noastra ce va fi amenajata cu fonduri private, va avea o lungime de 121 kilometri si va numara patru benzi de circulatie, câte doua pentru fiecare sens de mers. Reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România, dar si ai Guvernului, s-au aratat extrem de încântati de oferta depusa de China Communications Construction Company, societate care are cele mai mari sanse sa câstige licitatia si sa realizeze, la cel mai bun pret, acest proiect.

Si la capitolul afacerilor imobiliare oamenii de afaceri chinezi cauta parteneri în Arges. Un asemenea proiect a fost prezentat de catre primarul Nicolae Diaconula Curtea de Arges, unde municipalitatea doreste initierea unui program de reabilitare termica a blocurilor cu tehnilogii moderne. Reprezentantii a doua firme din China au vizitat municipiul Basarabilor si au purtat discutii cu autoritatile locale, partile punând la punct si un plan care presupune ca investitorul chinezsa realizeze gratuit reabilitarea si mansardarea unor imobile, iar locuintele rezultate la mansarda blocurilor sa fie cedate si vândute de societatea chineza.

Agricultura preprezinta un alt sector în care partea chineza doreste sa investeasc

7/21/2019 Investitiile Chineze in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/investitiile-chineze-in-romania 3/3

a ori sa încheie diverse contracte de export în domeniul cerealelor si carnii. Aicisunt vizate exportul de oi, porci si vaci, atât vii cât si carne procesata. În acest sens, ministrul pitestean al Agriculturii a semnat, pe 19 martie, aprobarea deschiderii de negocieri a Memorandumului de Întelegere pentru dezvoltarea cooperarii îndomeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din R.P. Chineza si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din România. Cum fermierii si producatoriiagricoli autohtoni, aici regasindu-se si cei din Arges, se plâng de faptul ca nu au piata de desfacere ori ca produsele lor nu se vând din cauza concurentei marilor retaileri, o solutie o poate reprezenta creerea unor asociatii si canalizarea recoltei catre exportul spre China, cel mai mare consumator al planetei la nivelul resurselor alimentare. De exmplu, pentru anul acesta chinezii au încheiat un contract de import de 25.000 de vaci din rasa Bal?ara Româneasca, urmand ca valoareaunui singur animal sa fie de 1000 de euro.

De curând a fost readus în discutie un proiect mai vechi, pe care autoritatile judetene doreau sa-l realizeze în 2008 cu participarea unei societati din China. Este vorba de proiectul de metrou usor de suprafata între Pitesti si Mioveni, calculat la o valoare de 24.400.000 euro, investitie cuprinsa în strategia de dezvoltare a zonei Arges-Muscel pentru perioada 2014-2020.

Legat de deschiderea românilor si în special a tinerilor de o cunoaste limba, clutura si traditiile Chinei, presedintele filialei judetene a Asociatiei de Prietenie România  China, prof. univ. dr. Petre Popa, anunta ca în scurta vreme, la Pitesti se va înfiinta o sectie a Institutului Confucius. Acelasi lucru afirma si decanul Un

iversitatii Pitesti, prof. dr. univ. Ionel Didea, care se arata dispus chiar sapuna la dispozitie un spatiu din cadrul Universitatii, în care sa functioneze aceasta institutie internationala. La nivel mondial, Institutul Confucius din Chinaare deschise 430 institute si 272 de clase, în 116 tari. În Europa, sunt active 94 de Institute Confucius si 34 de clase Confucius. În România exista în prezent câte un Intitut Confucius la Sibiu, Cluj, Brasov si Bucuresti si câte o clasa la Deva si Constanta.

Lipsa oricarui contencios teritorial, traditia buna a relatiilor prietenesti side conlucrare activa în toate domeniile din ultima parte a secolului XX, o anumita complementaritate economica, cultivarea pacii si combaterea terorismului, edificarea, în plan international a unei ordini politice si economice mai echitabile, sunt elemente favorabile mentinerii si dezvoltarii ascendente a legaturilor dintr

e România si China. Amenintari nu exista. Alaturi de intensificarea raporturilor încadrul Uniunii Europene, NATO, al parteneriatului cu SUA si cu statele vecine, inclusiv cu Rusia, dezvoltarea unor relatii pe baze pragmatice, sanatoase si a avantajului reciproc cu China  stat membru permanent al Consiliului Securitate al ONU  prezinta o importanta majora pentru tara noastra.Toate acestea pledeaza pentru un adevar simplu: fara relatii ample si profunde cu China, România va fi lipsita de un pretios suport necesar interesului interesulnational, pe plan economic, financiar, cultural, politic si chiar strategic.Ceea ce se obtine prin implicarea chineza este o redistribuire în balanta puterilor straine care exercita controlul în economia din România, marcând o echilibrare prindiminuarea dependentei exclusive de stapânul occidental. Întotdeauna o echilibrare este un lucru bun. Ca acest lucru ar putea însa crea un spatiu pentru o emanciparea capitalului autohton asta ramâne de vazut. Prin implicarea chineza, statutul Român

iei de colonie a UE nu se va schimba. China n-are interes sa schimbe acest statut, ci de fapt sa-l foloseasca pentru batalia competitionala la nivel mondial pecare o duce cu centrul si nu cu periferiile din UE.

Articol realizat de: Marian Mihai