Învelişul hidro-biopedoclimatic al României. Anul III, Geografie 1. Care sistem baric domină în circulaţia atmosferică peste România 1 Anticiclonul Ruso-siberian2 Anticiclonul Azoric validat3 Ciclonul Islandez4 Ciclonul ArabSistemele barice care pulsează sau pot trimite periodic mase de aer şi către România sunt în număr de nouă, din care şase sisteme anticiclonale şi trei ciclonale. Sistemele anticlonale, în ordinea importanţei, sunt: Azoric, Ruso-siberian, Polar, Groenlandez, Scandinav, Nord-african, iar ciclonii, Islandez, Mediteraneeni şi Arab. Importanţa lor pentru noi este diferită.p. 8 Clima

2. Anticiclonul Azoric este activ tot timpul anului şi impune peste teritoriul României : 1. circulatie vestica validatAnticiclonul Azoric, care impune circulaţia vestică, reprezintă un subsistem de mare presiune al marelui sistem al Atlanticului, fiind centrat pe insulele Azore (la circa 20-40º lat. N). Pe timpul verii se deplasează mai către nord spre Islanda, mai către est, respectiv peste Mediterana de vest. Primeşte continuu aer cald subtropical ce coboară aici prin partea de mijloc a atmosferei. El este activ în tot timpul anului şi impune preponderent circulaţia vestică în România, cu o pondere de 40% faţă de întreaga circulaţie generală. Vânturile de vest pot dura mai multe zile continuu. Determină ierni blânde, chiar cu ploi, iar vara provoacă variaţii de vreme şi chiar instabilitate de timp în nordul ţării. p. 8

3.Circulaţia vestică, preponderentă printre celelalte tipuri de circulaţie, are o pondere pe teritoriul României de : 1 20%2 30%3 40% validat4 42,5%circulaţia vestică în România, cu o pondere de 40% faţă de întreaga circulaţie generală.p.8 clima

4.Care sunt cele patru direcţii sau tipuri de circulaţie a aerului peste România admise de meteorologii N. Topor şi C. Stoica (1965) ? 1. vestica, polara, tropicală şi de blocareMeteorologii N. Topor şi C. Stoica (1965, Tipuri de circulaţie şi centrii barici de acţiune atmosferică deasupra Europei, I. M.) admit însăpatru direcţii sau tipuri de circulaţie atmosferică: vestică (45%), polară (30%), tropicală (15%) şide blocare (10%). Aceste direcţii au fost preluate şi în Geografia României, vol. I, 1983 (Fig. 1).p. 8 clima

5.Prin poziţia geografică în cadrul Europei, teritoriul României suportă pătrunderi de mase de aer: 1. din toate punctele cardinale validatEle pot fi denumite după punctele cardinale dinspre care vin, după originea aerului la locul de pornire, dar în unele cazuri şi după efectul avut asupra altor direcţii de deplasare (ex. circulaţia de blocare. Astfel, I. Sârcu (1971, Geografia fizică a R.S.R.) indică şapte tipuri de mase de aer peste România (atlantice 28%, crivăţul sau de est cu 21%, austrul sau de SV cu 15%, euxinică sau de SE cu 12%, groenlandeză sau de NV cu 10%, polară sau de NE cu 8% şi tropicală sau de S cu 6%). Meteorologii N. Topor şi C. Stoica (1965, Tipuri de circulaţie şi centrii barici de acţiune atmosferică deasupra Europei, I. M.) admit însă patru direcţii sau tipuri de circulaţie atmosferică: vestică (45%), polară (30%), tropicală (15%) şi de blocare (10%).p. 8 clima

6.Circulaţia polară (circulaţia de nord-vest) are o pondere, pe teritoriul României, de : 1 20%2 30% validat3 40%4 42,5%- Circulaţia de nord-vest, cunoscută şi sub numele de circulaţie polară, are o pondere de 30%. Este determinată de ciclonul Islandez, anticiclonul Groenlandez şi anticiclonul Scandinav.p.9 clima

7Circulaţia polară (de nord-vest)este impusă de următorii centrii barici : 1. ciclonul Islandez, anticiclonul Groenlandez, anticiclonul Scandinav validat- Circulaţia de nord-vest, cunoscută şi sub numele de circulaţie polară, are o pondere de 30%. Este determinată de ciclonul Islandez, anticiclonul Groenlandez şi anticiclonul Scandinav.p.9 clima

8.Circulaţia tropicală (circulaţia de sud, sud-est şi sud-vest) are o pondere, pe teritoriul României, de : 1 10%2 13%3 15%4 18%Circulaţia tropicală, sau de S, SE şi SV ocupă 15% p.9 clima

9.Ciclonii mediteraneeni provoacă : 1 schimbari de vreme si precipitatii in sudul Romaniei validat2 vreme senina si calda in estul Romaniei3 schimbari de vreme si precipitatii in estul Romaniei4 vreme senina si calda in sudul RomanieiCiclonii Mediteraneeni se nasc în partea central-vestică a Mediteranei, sunt impuşi de ciocnirea aerului polar cu cel tropical, cu precădere iarna, începând chiar de la sfârşitul verii. Provoacă schimbări de vreme şi precipitaţii în sudul României.p.9 clima

10. Inversiunile de temperatură şi calmul atmosferic sunt specifice: 1 campiilor2 dealurilor si podisurilor3 depresiunilor intramontane validat4 litoralului...în arealele depresionare se produc inversiuni de temperatură. P.10Cel mai îndelungat calm se produce în depresiunile intramontane, cu 60-80% din timp. Urmează Depresiunea Transilvaniei cu 45-50%, apoi centrul şi sud-vestul Câmpiei Române cu 35-40%, regiunile din est şi SE cu 10-30%, iar cel mai redus calm are loc pe înălţimile carpatice, cu 3-5% p.14geo.fiz

11.Care este rolul poziţiei ramurilor carpatice faţă de circulaţia generală a atmosferei la nivel inferior? 1. baraj oroclimaticPoziţia ramurilor carpatice în raport cu circulaţia generală a atmosferei la nivel inferior joacă rol de baraj oroclimatic. P. 9

12.Cel mai important factor climatogen din categoria suprafeţei subiacente active este: 1. relieful validat

Relieful este cel mai important factor geografic climatogen, impunându-se prin aspectele sale morfografice şi morfometrice.p. 10 geo. Fiz

13.Latitudinal, teritoriul României este cuprins între izotermele: 1. 11,5°C, 8°C validatMersul temperaturilor aerului stă sub comandă latitudinală, a influenţelor poziţiei geografice pe continent şi a reliefului dominat de cercul carpatic.... În sud sunt 11,5ºC, pe când la nordul ţării numai 8ºC,...

14.Altitudinal, teritoriul Pomâniei se încadrează între izotermele: a. +11,5C si -2C validatTemperaturile medii anuale ale aerului oscilează între 11,5ºC şi minus 2ºC la peste 2500 m.p. 13 clima

15.Pe ce izotermă se fixează limita superioară a pădurii 1. 0°C2. 1°C3. 2°C4. 3°C2ºC separă pădurea de stepa alpină (între 2ºC-0ºC cresc şi tufărişuri).p.15 Clima

16.Izoterma de 0°C se află la : 1 2200 m in Meridionali si 2000 m in nord2 2000 m in Meridionali si 1800-1850 m in nord validat3 1800 m in Meridionali si 2000 m in nord4 2000 m in Meridionali si 2200 m in nord, in Muntii Rodnei- 0ºC se află la 2000 m în Meridionali şi 1800-1850 m în N.p.14 clima

17.Izoterma de 6°C se fixează, pe teritoriul României, aproximativ la contactul dintre: 1. dealuri si munte validat6ºC face limita dintre munte şi dealuri,16 Clima Ce semnificaţie are izoterma de 6ºC ? (Merge la limita deal-munte, exemplu pe la 600 m în nord şi 700 m în sud de Munţii Făgăraş, dar urcă la 1000 m în Munţii Banatului şi 700 m în Oaş).p. 18

18.Temperatura medie anuală de 8°C este specifică: 1. luncii Dunarii, Deltei si Podisului Dobrogei la altitudini mai mici de 150 m.nevalidat2. dealurilor; validat… 8ºC afectează Podişul Sucevei, majoritatea dealurilor subcarpatice,p. 14 Clima

19.Izoterma de -2°C circumscrie areale cu totul limitate şi este specifică: 1. Carpatii Meridionali (la peste 2500m) 2. nu exista pe teritoriul RomanieiTemperaturile medii anuale ale aerului oscilează între 11,5ºC şi minus 2ºC la peste 2500 m. În sud sunt 11,5ºC, pe când la nordul ţării numai 8ºC, iar la vest 10ºC şi la est 9ºC (pe paralela de 46º lat. N) (fig. 2). Izotermele semnificative, în ordine descrescândă, sunt: 11ºC, 10ºC, 9ºC, 8ºC, 6ºC, 0ºC. - 2ºC la peste 2500 m. p. 10 Izotermele semnificative, în ordine descrescândă, sunt: 11ºC, 10ºC, 9ºC, 8ºC, 6ºC, 0ºC. - 2ºC la peste 2500 m. p.10

20. Pe teritoriul României, temperatura medie a lunii ianuarie se încadrează între: 1 +0.3°C (litoral) si -5°C (munte)2 +0,3°C (litoral) si -11°C (munte) validat3 -1°C (litoral) si -5°C (munte)

4 -1°C (litoral) si -11°C (munte)În luna ianuarie (fig. 4) temperatura medie oscilează între 0,3ºC (la Mangalia, singurul loc cu temperatură pozitivă), la minus 11ºC la vf. Omu (în februarie).p.15 Clima

21.Singurul loc cu temperatură pozitivă din România în luna ianuarie este: 1. Mangalia, datorita rolului de moderator termic al Marii Negre; validatÎn luna ianuarie (fig. 4) temperatura medie oscilează între 0,3ºC (la Mangalia, singurul loc cu temperatură pozitivă),p.15 clima

22.Temperatura medie a lunii ianuarie în treapta montană este cuprinsă între: 1. -6°C, -10°C validat2. -2°C, - 8°C …. - 6 la - 10ºC temperatura muntelui.p.15 Clima

23.Pe teritoriul României, temperatura medie a lunii iunie se încadrează între: 1 22-23°C si 5,5°C validat2 22-23°C si 16°C3 22-23°C si 2°C4 22-23°C si -2°C

24.Temperatura medie a lunii iulie în treapta montană este cuprinsă între : 1 15°C si 4°C2 16°C si 4°C3 16°C si 5,5°C4 15°C si 5,5°C- În luna iulie (fig. 3) temperaturile medii oscilează între 23ºC şi circa 5-6ºC pe vârfurilecele mai înalte (5,4ºC la Omu). Regional, temperaturile medii ale lunii iulie sunt următoarele:-23-22ºC în Câmpia Română şi majoritatea Dobrogei (21-20 pe litoral şi în părţile mai înalte);- 21-20ºC în Câmpia de Vest;-21-18ºC în dealuri şi podişuri (mai ridicată în Podişul Bârladului, Câmpia Moldovei, Subcarpaţii şi Podişul Getic şi mai coborâtă în Podişul Sucevei, Subcarpaţii Moldovei şi cei ai Transilvaniei);- 16-5,5ºC în munte (poala muntelui are circa 16ºC). p15. clima

25.Care este durata cea mai lungă şi cea mai scurtă de strălucire a Soarelui şi unde ? 1 2500-2400 ore in dealuri, 1600 ore in Campia de Vest2 2500-2400 ore in Baragan, 1600 ore in depresiunile intramontane3 2500- 2400 ore pe litoral, 1600 ore la Varful Omu validat4 2500-2400 ore la Varful Omu, 1600 ore pe litoralDurata de strălucire a Soarelui (fig. 6) este în legătură cu nebulozitatea şi se prezintă în medie/an astfel: 2500 ore în arealul Sf. Gheorghe – Deltă; 2300-2250 ore în Câmpia Română (mai mult în est); 2050-2250 ore în Câmpia de Vest; 2000-2100 ore în podişuri (mai mult în Podişul Getic); 2050 ore în regiunile adăpostite din NV Olteniei, SV Transilvaniei, depresiunile Făgăraş şi Braşov ş.a.; 1600 ore la vf. Omu. P.12.geo.fiz.

26.Cea mai lungă durată de strălucire a Soarelui (2500 ore) de pe teritoriul României se înregistrează: 1. in arealul Sf. Gheorghe – Delta; validatDurata de strălucire a Soarelui (fig. 6) este în legătură cu nebulozitatea şi se prezintă în medie/an astfel: 2500 ore în arealul Sf. Gheorghe – Deltă; 2300-2250 ore în Câmpia Română (mai mult în est); 2050-2250 ore în Câmpia de Vest; 2000-2100 ore în podişuri (mai mult în Podişul Getic); 2050 ore în regiunile adăpostite din NV Olteniei, SV Transilvaniei, depresiunile Făgăraş şi Braşov ş.a.; 1600 ore la vf. Omu. P.12.geo.fiz.

27Cele mai puţine precipitaţii (350-400 mm) cad: 1 in Baragan2 in Podisul Casimcei3 pe litoral validat4 in sudul Podisului MoldoveiPrecipitaţiile medii anuale . Cele mai puţine precipitaţii cad pe litoral (350-400 mm), p.12 geo fiz.

28. Creşterea precipitaţiilor în Carpaţi are loc numai până la nivelul optim de condensare aflat altitudinal la : 1 1500-1700 m in Meridionali, 1200-1400 m in Orientali ; 1000-1200 in Muntii Apuseni si Banatului2 1500-1700 m in Meridionali, 1000-1200 m in Orientali ; 1200-1400 in Muntii Apuseni si Banatului3 1800-2000 m in Meridionali, 1400-1600 m in Orientali ; 1000-1200 in Muntii Apuseni si Banatului4 1600-1800 m in Meridionali, 1400-1600 m in Orientali ; 1200-1400 in Muntii Apuseni si Banatului validat...creşterea precipitaţiilor are loc numai până la „optimum de condensare” care este la 1600-1800 m în Meridionali, 1400-1600 m în Orientali şi 1200-1400 m în Munţii Apuseni şi Banatului.p. 11 clima

29.Dealurile şi podişurile României se încadrează între izohietele de : a. 600-800 mm; validat…600 mm în Podişul Moldovei; 600-700 mm în Podişul Getic şi Subcarpaţii Moldovei; 700 mm înDealurile de Vest; 700-800 mm în Subcarpaţii Getici; 600-800 mm în Podişul Transilvaniei;p.24 clima

30. Crivăţul se dezvoltă la periferia: 1 Anticiclonului Azoric2 Ciclonului Islandez3 Ciclonilor tropicali4 Anticiclonului Ruso-siberian validatCrivăţul apare în estul şi sud-estul ţării, la periferia anticiclonului rus, având direcţie NE-SV; bate dominant iarna, este rece şi uscat, aduce ger, polei, viscole, troieniri de zăpadă, doboară arbori şi conductori electrici, întrerupe circulaţia. P. 14 geo.fiz.

31. Crivăţul pătrunde în depresiunile Braşov, Gheorghieni, Ciuc prin văile din estul Orientalilor şi poartă numele de: 1.Nemira validat Crivăţul apare în estul şi sud-estul ţării, la periferia anticiclonului rus, având direcţie NE-SV; bate dominant iarna, este rece şi uscat, aduce ger, polei, viscole, troieniri de zăpadă, doboară arbori şi conductori electrici, întrerupe circulaţia. Din cauza Carpaţilor Orientali şi a deschiderii estice a Câmpiei Române bate şi peste Dobrogea, litoralul şi estul Câmpiei Române. Pătrunde pe văi în Orientali, unde trece peste pasuri şi culmi mai joase în depresiunile Braşov, Ciuc şi Gheorgheni, sub numele de Nemira.

32. Brizele de munte se manifestă ziua prin: 1. fluxuri de aer care urca dinspre vai si depresiuni pe culmi; 2. fluxuri de aer care urca ziua pe vai si pe versanti catre culmi iar noaptea au sens invers 3. fluxuri de aer care urca dinspre vai si depresiuni catre culmi; validat4. fluxuri de aer care coboara de pe culmile montane spre vai si depresiuni;….brizele de munte, numite şi vânturi de munte-vale, caracterizate prin fluxuri de aer care urcă ziua pe văi şi pe versanţi către culmi, iar noaptea au un mers invers p. 15 geo.fiz.

33.Austrul afectează ca vânt uscat:

a. sudul tarii validat Austrul afectează sudul ţării ca vânt uscat. p.15 geo.fiz.

34. Ce fel de vânt este Vântul Negru şi unde se întâlneşte ? 1 suhovei, in Dobrogea validat2 foehn, in Dobrogea3 briza, in Dobrogea4 suhovei, in Campia RomanaSuhoveiul este un vânt fierbinte şi uscat specific stepelor ruseşti, dar îl întâlnim şi în sudul şi estul României, în mod deosebit vara, unde provoacă furtuni, praf, secetă. În Câmpia Română este numit Sărăcilă, sau Traistă-n băţ, iar în Dobrogea, Vântul Negru. P.15 geo.fiz.

35. Unde bate Vântul Mare ? 1 in nordul Muntilor Rodnei2 in nordul Muntilor Fagaras validat3 in nordul Muntilor Bucegi4 in nordul Muntilor RetezatVânturile de tip foehn sunt cele mai răspândite şi provin dominant din circulaţia generală de vest şi sud-est care escaladează Carpaţii şi apoi coboară pe versanţii opuşi ca vânturi calde şi uscate. Se simt în mod deosebit, influenţând caracterele mediului local, la periferia Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură, în sud-estul Apusenilor, în nordul Munţilor Făgăraş (unde se numeşte Vântul Mare sau Mâncătorul de Zăpadă), ..p.15 geo.fiz.

36.Vântul local cunoscut sub numele de Munteanul bate :1 dinspre Muntii Fagaras spre Depresiunea Fagaras2 dinspre Muntii Timisului spre Depresiunea Brasov 3 dinspre Muntii Buzaului spre Baraganul central-sudic;validat

37. Care sunt fenomenele meteorologice specifice sezonului rece ? 1 inghet, bruma, chiciura, polei, ninsoare, viscol validat2 inghet, bruma, chiciura, grindina, polei, ninsoare3 inghet, bruma, oraje, chiciura, grindina, polei, ninsoare, viscol4 inghet, oraje, grindina, viscol, ninsoare, geruriFenomenele meteorologice din semestrul rece.. Îngheţul.. Bruma .. Chiciura şi poleiul Ninsoarea, viscolul şi stratul de zăpadă p. 16 geo.fiz

38.Pe culmile montane înalte, bruma se produce rar sau lipseşte datorită : 1. turbulentei mari a aerului; validatBruma este cauzată de o suprarăcire la sol pe timp de noapte prin radiaţie. Se produce cam cu 10-15 zile mai devreme toamna ca primul îngheţ şi primăvara mai târziu ca ultimul îngheţ, coincizând cu data îngheţului pe sol. La munte apare cam la 1 septembrie şi dispare la 1mai, dar pe culmile înalte se produce rar sau lipseşte din cauza turbulenţei aerului.p. 29 clima

39. Chiciura şi poleiul sunt mai frecvente : 1.pe vaile si depresiunile intramontane (cu aer umed si raciri radiative insemnate) si in Baragan si nordul Moldovei (advectii de aer rece polar) ; validat2. vaile montane,depresiuni intramontaneChiciura şi poleiul au ca timp favorabil de producere intervalele dintre 1 octombrie – 1 mai (chiciura) şi 1 noiembrie – 1 aprilie (poleiul). Nu totdeauna apar în fiecare an, dar sunt mai frecvente pe văile şi depresiunile intramontane (cu aer mai umed şi răciri radiative puternice), dar şi în Bărăgan şi nordul Moldovei (cu advecţii importante de aer rece). Ambele se pot depune ca strat de gheaţă pe conductorii aerieni pe care îi poate periclita. P. 16 geo.fiz

40. Numărul zilelor cu viscol creşte: 1.Carpati, la peste 1500 m Numărul zilelor cu viscol: 1-2 în Transilvania şi Câmpia de Vest (adăpostite) şi 3-10 înBărăgan, Podişul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, p. 30 Carpati, la pese 1500 m (pag 230)

41. Dintre fenomenele meteorologice specifice semestrului rece, cel mai mare risc pentru agricultură îl are: 1. inghetul; validatFenomenele meteorologice din semestrul rece au loc pe fondul coborârii temperaturii aerului şi solului sub 0ºC, ceea ce provoacă îngheţ târziu de primăvară sau timpuriu de toamnă, viscole, troieniri de zăpadă, eroziune de sol, bulversarea circulaţiei etc. Cele mai negative efecte au loc în domeniul agricol, cu precădere în sud-estul ţării, determinate de influenţa ciclonului ruso-siberian.p. 29 geo.fiz

42. Decalajul mediu dintre instalarea îngheţului târziu şi a celui timpuriu, în munte faţă de câmpie şi litoral, este de: a. o luna Primul îngheţ (de toamnă) survine în munte cam la 1 octombrie şi întârzie în părţile mai joase până la 1 noiembrie în lunca Dunării şi până la 10-12 noiembrie pe litoral şi în unele locuri cu foehn. Ultimul îngheţ (de primăvară) are loc în jur de 1 aprilie pe litoral şi 1 mai în munte. Durata medie a timpului fără îngheţ este de 230 zile pe litoral (marea atenuează temperaturile) şi coboară la sub 100 zile în munte şi în depresiunile intramontane. Ba chiar, la munte îngheţul poate surveni accidental în oricare lună.p. 29 clima

43. Cea mai lungă perioadă de secetă din România s-a înregistrat la Slobozia (în anul 1913) şi a avut: 1 peste 30 de zile consecutive fara precipitatii2 peste 120 de zile fara precipitatii validat3 peste 150 de zole fara perecipitatii4 in acel an nu a plouat deloc...în 1913, s-a înregistrat o secetă de 122 zile fără ploaie. P17 sinteza

44. Regiunile cele mai afectate de secete în România sunt : 1. Baraganul si Dobrogea; validat…ca de exemplu în perioadele de mari secete din 1896-1907 sau 1945-1946. În această situaţie precipitaţiile se reduc la circa 200 mm/an în Dobrogea, 150- 400 mm/an în câmpii, podişuri şi dealuri (130-200 mm în Bărăgan,p. 22 climaPărţile cele mai aride se găsesc în Bărăgan şi Dobrogea, cu precipitaţii de circa 400-450 mm pe an, cu peisaj de stepă, cu secete dese şi lungi.p.38 clima

45.Clima de litoral are ca specific: 1. umiditate a aerului ridicata, temperaturi moderate, o durata de stralucire a Soarelui mare, precipitatii relativ scazute, vanturi din sector estic, nordic si sudic; validatPrincipala influenţă a mării constă în moderarea temperaturilor extreme, formarea de brize şi în creşterea umidităţii aerului care este, în medie, de 83%, aproape de cea montană…. Temperaturile specifice sunt mai moderate… Durata de strălucire a Soarelui este dintre cele mai mari,.. Precipitaţiile sunt cele mai reduse,… Vânturile dominante bat din N şi NE, dar şi din E sau S;…p. 34 clima

46. Una dintre caracteristicile climatului de litoral din România este: 1. cea mai redusa cantitate de precipitatii; validat

Clima de litoral reprezintă cel mai de jos tip climatic şi se extinde sub influenţa Mării Negre, pe o lăţime redusă de circa 25-30 km în sud şi până la 70 km în nord, peste Deltă. Principala influenţă a mării constă în moderarea temperaturilor extreme, formarea de brize şi în creşterea umidităţii aerului care este, în medie, de 83%, aproape de cea montană.

47. Care sunt subetajele climatului montan ? alpin, montan forestier, de depresiuni submontane2 alpin, montan forestier, de vale3 alpin, montan forestier, de depresiuni si de vale validat4 de munti mici, medii si inaltiDiferenţierile climatice specifice muntelui sunt determinate de altitudinea şi fragmentarea reliefului (climat alpin, climat de munte cu pădure, climat de depresiuni şi văi),p.36

48. Pe culmile înalte, vânturile dominante sunt cele din sector: 1 estic2 sudic3 vestic4 nordic si nord-vesticVânturile dominante pe culmile înalte sunt cele de vest,..p. 36 clima

49. Care sunt trăsăturile de bază ale climatului depresiunilor intramontane ? 1. dese inversiuni de temperatură, temperaturi foarte scăzute iarna, precipitaţii mai reduse (în jur de 600 mm), calm atmosferic de mare durată2.frecvente inversiuni de temperatura, temperaturi blande iarna, precipitatii mai bogate fata de culmile montane inconjuratoare, calm atmosferic de mare durata;nevalidatDepresiunile intracarpatice prezintă caracteristici aparte: dese inversiuni de temperatură, temperaturi foarte scăzute iarna, precipitaţii mai reduse (în jur de 600 mm), calm atmosferic de mare durată (60-80%) şi adesea o poluare ridicată. P. 36

50. Cea mai restrânsă dintre toate regiunile climatice din România este : 1 Regiunea Bucovineana2 Regiunea Sudica3 Regiunea Banateano-Olteana4 Regiunea Pontica validatRegiunea Pontică este cea mai restrânsă dintre toate, stă sub influenţa Mării Negre şi coincide întru totul cu tipul climatului de litoral, afectând plajele, faleza (inclusiv cea moartă) şi Delta în întregime.p. 38

51.Regiunile climatice din România înglobează: 1.toate treptele de relief, exceptand muntii validat2. toate treptele de relief. nevalidat3. campiile si dealurile joase nevalidatRegiunile climatice, pe de altă parte, reprezintă conturarea şi individualizarea pe orizontală a influenţelor diverse generate de circulaţia atmosferei în spaţiile din faţa şi din interiorul inelului carpatic, cuprinzând deopotrivă, într-o aceeaşi regiune, atât câmpii cât şi dealuri sau podişuri, dar nu şi munţi.p. 34 clima

52. Regiunea climatică Vestică prezintă următoarele trăsături de ansamblu ale vremii: 1. verile sunt mai racoroase decat in est, mai umede (800 mm), ierni mai blande, secete si viscole mai rare;nevalidat

2. verile sunt usor mai racoroase si mai umede (600 mm), ienile ceva mai blande (- 1°C), iar secetele si viscolele mai rare decat in exteriorul Carpatilor3. verile sunt mai reci decat in est, mai uscate (500 mm), ierni mai blande, secete si viscole mai dese; nevalidat Regiunea Vestica si Transilviineana sta sub influentele maselor de aer oceanic umed, dar si polar oceanic. Ca urmare, verile sunt usor mai racoroase si mai umede (600 mm), ienile ceva mai blande (- 1°C), iar secetele si viscolele mai rare decat in exteriorul Carpatilor p18 geo fiz.

53. Regiunile climatice din România sunt: a. Vestica si Transilvaneana, Estica, Bucovineana, Banateano-Olteana, Sudica, Pontica, Dacica si Sarmatica;nevalidat b. Vestică-Transilvăneană, Estică aridă, Bucovineană baltică, Bănăţeană submediteraneană, Sudică de interferenţă, Pontică, Montană c. Vestica si Transilvaneana, Estica, Banateana, Sudica, Pontica, Montana; nevalidatRegiunile climatice Regiunea vestică şi Transilvăneană .. Regiunea Estică aridă .. Regiunea Bănăţeano-Olteană, cu influenţe submediteraneene .. Regiunea Sudică, de interferenţă, .. Regiunea Pontică .. Regiunea Pontică..p.52 geo. Fiz.

54. Care este cea mai restrânsă dintre regiunile climatice din România? 1 Regiunea Bucovineana2 Regiunea Sudica3 Regiunea Banateano-Olteana4 Regiunea Pontica validatRegiunea Pontică este cea mai restrânsă dintre toate, stă sub influenţa Mării Negre şi coincide întru totul cu tipul climatului de litoral, afectând plajele, faleza (inclusiv cea moartă) şi Delta în întregime.p. 38

55. Indicaţi, în ordine, primele patru râuri ca lungime din România. 1 Prut, Siret, Mures, Olt2 Mures, Prut, Olt, Siret; validat3 Mures, Olt, Siret, Prut4 Mures, Siret, Olt, PrutDintre râurile interioare, cele mai mari lungimi le au: Mureşul (768 km), Oltul (737 km), Prutul(716 km), Siretul (596 km), Ialomiţa (410 km), Someşul (388 km).

56. Indicaţi, în ordine, primele patru râuri după mărimea suprafeţei bazinului: 1 Siret, Mures, Olt, Somes validat 2 Somes, Olt, Mures, Siret3 Siret, Olt, Somes, Mures4 Siret, Olt, Mures, SomesNr.crt. Râul Punctul Supr. baz. (km2) Debit mediu (m3/m)1. SIRET vărsare 44 858 2222. MUREŞ frontieră 27 830 1793. OLT vărsare 24 010 1804. SOMEŞ frontieră 15 015 121 p.6 Hidrologie

57. Indicaţi, în ordine, primele patru râuri după valoarea debitului mediu anual: 1 Olt, Siret, Mures, Somes2 Siret, Olt, Mures, Somes validat

3 Mures, Siret, Somes, Olt4 Siret, Olt, Somes, MuresCele mai mari suprafeţe ale principalelor râuri din România şi debitul mediu multianual al acestora sunt redate în tabelul de mai jos:Nr.crt. Râul Punctul Supr. baz. (km2) Debit mediu (m3/m)1. SIRET vărsare 44 858 2222. MUREŞ frontieră 27 830 1793. OLT vărsare 24 010 1804. SOMEŞ frontieră 15 015 121 p.6 Hidrologie

58. Debitul mediu anual al Siretului este: 1. 222 m3/s validat2 180 m3/s3 179 m3/s 4 121 m3/sNr.crt. Râul Punctul Supr. baz. (km2) Debit mediu (m3/m)1. SIRET vărsare 44 858 222 p.6 Hidrologie

59. Scurgerea maximă a râurilor din România pe anotimpuri se înregistrează: 1 primavara validat2 vara3 toamna4 iarnaPrimăvara începe topirea zăpezilor, treptat şi etajat, fenomen ce se reflectă în scurgere prin apelemari de primăvară. Apar şi viituri de primăvară generate de topirea bruscă a zăpezilor, de ploi sau de suprapunerea celor două fenomene. În acest anotimp, volumul mediu al scurgerii este mare pe tot teritoriul ţării, realizându-se între 40-50% din volumul scurgerii medii anuale.p.6,7 Hidrologie

60. Dunărea colectează: 1 78% din totalul raurilor;2 98% din totalul raurilor validat3 68% din totalul raurilor4 intreaga retea de rauri a RomanieiDunărea colectează 98% din totalul râurilor, reţeaua fiind şi dunăreană, iar totalul apelor curgătoare se varsă în Marea Neagră, hidrografia României fiind şi pontică.p. 6 apele Romaniei

61. Reţeaua hidrografică din România este una carpatică, deoarece din Carpaţi izvorăsc: 1. 70% dintre rauri validat2. 90% dintre rauriReţeaua noastră hidrografică ne indică strânsa dependenţă cu Carpaţii, cu altitudinile, pantele şi îndeosebi cu discontinuităţile reliefului, pe care cel mai adesea le-a şi evidenţiat şi le-a accentuat. În acest sens trebuie să deosebim: o reţea intracarpatică, una extracarpatică şi alta transcarpatică

62. Reţeaua paralelă de râuri este specifică : 1 Podisului Tarnavelor validat2 Podisului Dobrogei de Sud

3 Podisului Barladului4 Piemontului GeticReţeaua paralelă apare ca specifică pentru Podişul Târnavelor (Mureş, Târnave,Hârtibaciu, Olt-Cibin), sau la râurile scurte de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş.p. 8 apele Romaniei

63. Reţeaua hidrografică rectangulară este specifică : 1. Depresiunilor golfuri din Apuseni BISTRITA 2. Depresiunilor golfuri din Apuseni nevalidat3. … arealele montane cristalino-mezozoice, Bistriţa, Lotru, Bistra, Râul Mare, Cerna, Hidegul Reţeaua rectangulară prezintă confluenţe apropiate de unghiuri drepte. Apare specifică în arealele montane cristalino-mezozoice, ca de exemplu Bistriţa, Lotru, Bistra, Râul Mare, Cerna, Hidegul ş.a.p. 8 apele Romaniei

64. Ce tip de alimentare a râurilor domină în România ? 1 pluviala2 nivala3 pluvionivala validat4 subteranaTipizarea şi gruparea regională a râurilor României se poate face după mai multe criterii: după locul de izvor (de munte, de deal şi podiş, de câmpie), după lungime, sau mărimea bazinelor hidrografice, după debite, sau ponderea

alimentării (pluviale, nivale, …p.26 geo fiz.

65. Tipul de regim hidrologic carpatic de sud-vest este influenţat de climatul: 1 submediteranean validat2 temperat continental moderat 3 temperat continental cu nuante de excesivitate4 temperat continentalTipul carpatic de sud-vest cuprinde Munţii Banatului dar se extinde şi în Munţii Mehedinţi şi sudul Vâlcanului. Stă sub influenţe submediteraneene.p. 12 apele Romaniei

66Tipul de regim hidrologic carpatic de sud-vest are ca specific : 1 apele mari de toamna 2 apele mici de primavara3 lipsa viiturilor de vara validat4 ape mici la sfarsit de toamnaTipul carpatic de sud-vest cuprinde Munţii Banatului dar se extinde şi în Munţii Mehedinţi şi sudul Vâlcanului. Stă sub influenţe submediteraneene. Se caracterizează prin: -lipsesc viiturile de vară; - ape mari de primăvară; - ape mici de toamnă;-ape mari la sfârşit de toamnă.p. 13 apele Romaniei

67. Sub ce influenţă climatică stă tipul de regim hidrologic transilvănean? 1. vestica; validatRegiunea vestică şi Transilvăneană stă sub influenţele maselor de aer oceanic umed, dar şi polar oceanic.p.37 clima

68.Tipul de regim hidrologic ponto-danubian este specific: 1 Podisului Moldovei si Campiei Romane2 Dobrogei si Baraganului validat3 Dobrogei si Podisului Moldovei;

4 Baraganului si Podisului MoldoveiTipurile de regim ponto-danubiene (PD)- sunt prezente în Bărăgan, în câmpia din cursul inferior al Siretului şi Podişul Dobrogei, regiuni în care stratul de zăpadă este efemer şi subţire, ceea ce determină scăderea frecvenţei apelor mari de primăvară; în acest areal se conturează trăsăturile tipului de regim torenţial cu viituri;p.8HidrologieTipurile de regim ponto-danubian cuprind Bărăganul, Câmpia Siretului inferior şi Dobrogea. P.14. apele Romaniei

69. Tipul de scurgere torenţial premaritim dobrogean al râurilor se caracterizează prin: 1. regim dezordonat validat2 ape mari in toate anotimpurile;Tipul torenţial premaritim dobrogean se caracterizează prin:- regim dezordonat;-scurgeri mai mari în semestrul rece şi în martie;-în Dobrogea de Sud domină văile cu scurgere epizodică, din cauza carstului.p. 14 apele Romaniei

70. Cea mai mare scurgere specifică de aluviuni în suspensie se înregistrează în: 1 Piemontul Getic si Campia Romana2 dealurile si Campia de Vest3 Subcarpatii Getici si de Curbura4 spatiul montanCea mai mare scurgere specifică de suspensii se întâlneşte în Subcarpaţii Curburii şi Getici p.24 geo.fiz.

71. Cea mai mică scurgere specifică de aluviuni se întâlneşte în: 1 Campia de Vest si o parte din Dealurile de Vest validat2 Campia Romana si Piemontul Getic3 Campia Transilvaniei si Podisul Hartibaciului4 Campia Moldovei si Podisul SuceveiScurgerea solidă (aluviunile) Este vorba de scurgerea aluviunilor în suspensie şi aluviunile târâte pe fundul albiei… Cea mai mică scurgere specifică este în vest (câmpia şi o parte din dealuri), în sud şisud-est, cu sub 0,5 t/ha/an, sau o turbiditate de sub 0,5 kg/m3.p. 15 apele Romaniei

72. Cea mai mare turbiditate se întâlneşte la râurile care străbat zone cu: 1 sisturi cristaline si roci vulcanice2 calcare si dolomite3 flis4 molasa subcarpaticaUn element important al diversificării scurgerii specifice de suspensii şi al turbidităţii, în special pentru dealuri, podişuri şi munţi, îl constituie natura rocilor. Astfel: pe şisturi cristaline, roci vulcanice şi calcare turbiditatea este de sub 100 gr./m3; în fliş urcă la 250-1000 gr/m3, în molasa subcarpatică atinge 5000-25.000 gr./m3 şi chiar peste; pe rocile friabile din podişuri şi cu pante mari apar areale cu 2500-5000 gr./m3.p. 16 apele Romaniei

73. Grupa râurilor de vest are colector: 1 Dunarea2 Tisa validat3 Crisurile unite4 SomesulGrupa sistemelor hidrografice vestice - colector Tisa (izvorăşte din Carpaţii Păduroşi); - cuprinde trei mari bazine hidrografice (Someş, Crişuri şi Mureş) care, împreună, drenează 24% din teritoriul ţării; aceste bazine sunt alungite şi asimetrice pe enumete sectoare;p. 8 Hidrologie

74. Crişurile sunt legate între ele printr-un canal numit: 1 Canalul Culiser2 Canalul Ierului3 Canalul Crisurilor validat4 Canalul MorilorÎn câmpia joasă, subsidentă, Crişurile sunt legate între ele printr-un canal nord-sud, care se extinde, în fapt, de la valea Ierului, până la Mureş, numit Canalul Crişurilor.p. 25 apele Romaniei

75. Debitul mediu anual al Crişului Alb este, la Chişineu Criş, de: 1 20 m3/s2 22 m3/s 3 24 m3/s validat4 26 m3/sCrişul Alb (24 m3/s, la Chişineu Criş p. 25 apele Romaniei

76. Crişul Alb izvorăşte din: 1. Muntii Bihorului (Muntele Gaina) validat2.Muntii Codru MomaCrişul Alb (24 m3/s, la Chişineu Criş) izvorăşte din Munţii Bihorului (Muntele Găina) şi străbate mai multe depresiuni (Brad, Hălmagiu, Gurahonţ), curgând între Munţii Bihorului şi Codru-Moma, în nord, şi Munţii Zarandului şi Metaliferi, în sud. Trece prin următoarele oraşe: Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu-Criş. Apele sale sunt folosite în industria auriferă.p.25 apele Romaniei

77. Crişul Alb străbate depresiunea: 1. Brad validatCrişul Alb (24 m3/s, la Chişineu Criş) izvorăşte din Munţii Bihorului (Muntele Găina) şi străbate mai multe depresiuni (Brad, Hălmagiu, Gurahonţ), curgând între Munţii Bihorului şi Codru-Moma, în nord, şi Munţii Zarandului şi Metaliferi, în sud. Trece prin următoarele oraşe: Brad, Sebiş, Ineu, Chişineu-Criş. Apele sale sunt folosite în industria auriferă.p.25 apele Romaniei

78. Dintre toate Crişurile, cel mai mare debit mediu îl prezintă: 1. Crisul Negru validat2. Crisul Repede Crişul Repede (24,8 m3/s,p.25 apele RomanieiCrişul Negru (30 m3/s, la ZerindCrişul Alb (24 m3/s,

79. Crişul Negru străbate depresiunea: 1. Depresiunea Beiusului validatCrişul Negru (30 m3/s, la Zerind) izvorăşte de sub vârful Cucurbăta (din Bihor) drenează Depresiunea Beiuşului şi iese în câmpie după cheile de la Borzu. Curge prin oraşele Vaşcău, Ştei şi Beiuş. Afluenţi mai importanţi: Crişul Pietros (din Podişul Padeş), Valea Roşie (din Munţii Pădurea Craiului), Finişul (din Codru-Moma) şi Teuzul (izvorăşte din Codru-Moma şi adună apele din sud-estul masivului Codru-Moma).p.25 apele Romaniei

80. Crişul Repede străbate depresiunea: a. Oradea-Vad; validatCrişul Repede (24,8 m3/s, la Oradea) izvorăşte din Depresiunea Huedin (Podişul Someşan), dar drenează nordul Apusenilor prin câţiva afluenţi care sunt mai lungi decât el. Curge la limita dintre Munţii Vlădeasa şi Munţii Meseş şi Plopiş, formând defileul dintre Ciucea şi Vadu Crişului, după care drenează Depresiunea Oradea-Vad. Intră în câmpie la municipiul Oradea. Afluenţii săi principali sunt: Călata, Drăganul şi Iadul (corect, valea Iedului), care

izvorăsc din Munţii Vlădesei şi Borodul (izvorăşte din Munţii Plopiş). Pe valea Iadului s-au creat idrocentrala şi lacul de acumulare Leşu (cu apă adusă şi din Drăgan, unde există lacul Drăgan). 25 apele Romaniei

81.Care este debitul mediu anual al Dunării la Baziaş ? 1 6300 m3/s2 5300 m3/s3 5000 m3/s4 4500 m3/sDebitele medii, urmărite şi în afara României, cresc în felul următor: 1470 m3/s la Passau, 1920 m3/s la Viena, 2350 m3/s la Budapesta; după aceea primeşte trei mari afluenţi (Drava, Sava şi Tisa) care îi aduc în plus 2944 m3/s, Dunărea atingând la Baziaş 5300 m3/s.p. 34 apele Romaniei

82. Debitul maxim al Dunării de 15.900 m3/s a fost înregistrat în mai 1942 la: 1 Oltenita validat2 Giurgiu3 Calarasi4 BrailaCele mai mari debite maxime înregistrate au fost următoarele: 15.900 m3/s la Olteniţa (mai,1942), 15.500 m3/s la Pătlăgeanca (iunie, 1970) şi 15.100 m3/s la Orşova (aprilie, 1940).

83. Lacurile naturale din România cu suprafaţă de peste 10 km2 sunt în număr de: 1 102 133 17 validat4 20Ca suprafaţă, numai 17 lacuri au peste 10 km2 fiecare.p. 38 apele Romaniei

84. Care este cel mai mare lac din România, ca suprafaţă ? 1 Razelm2 Portile de Fier3 Izvorul Muntelui4 SinoiePrimele lacuri după suprafaţa ocupată sunt: Rezelm (415 km2), Sinoie (171 km2), Goloviţa (119 km2), Zmeica (54 km2), Oltina (25 km2), Babadag (24 km2) ş.a. p.38 apele Romaniei

85. Ce origine a cuvetei au lacurile Bucura şi Zănoaga ? 1 vulcanica2 glaciara validat3 carstica4 de baraj naturalLacurile glaciare sunt cele fixate în circurile glaciare, sau în chiuvetele văilor glaciare barate de praguri (sunt mai puţine şi mai mici, ca cele de pe valea Bâlea ş.a.). Ele au o întindere mică, cel mai mare fiind de 12 ha (Bucura din Retezat), dar adâncimi mari, până la 22,5 m (Zănoaga din Retezat).p. 39 apele Romaniei

86.Cel mai adânc lac glaciar din România este: 1 Bucura2 Zanoaga

3 Capra4 BaleaEle au o întindere mică, cel mai mare fiind de 12 ha (Bucura din Retezat), dar adâncimi mari, până la 22,5 m (Zănoaga din Retezat).p. 39 apele Romaniei

87.Lacul Vulturilor din Munţii Siriu este un lac: 1 glaciar2 periglaciar validat3 carstic4 vulcanicLacurile periglaciare sunt mult mai mici, adesea colmatate şi pline cu muşchi sau turbă; se găsesc în unele masive mai mici (Siriu, Bihor, Gutin, ş.a.): Lacul Vulturilor (Siriu), Tăul Mare (Bihor), Baia Vulturilor (Semenic).p.39 apele Romaniei

88.Lacurile de tasare clastocarstice se formează pe: 1 calcare2 marne3 dolomite4 loessLacurile de tasare clastocarstice, se mai numesc de crov, se formează pe loess.p.40 apele Romaniei

89. Ca geneză a cuvetei, Lacul Plopu este un lac: 1 carstic2 de crov3 glaciar4 liman fluviatilLacurile de tasare clastocarstice, se mai numesc de crov, se formează pe loess şi seîntâlnesc dominant în Bărăgan şi mai puţin în Burnas şi sudul Câmpiei Găvanu-Burdea. Cele mai mari sunt: Ianca, Plopu, Movila Miresii (în Câmpia Brăilei)p. 40 apele Romaniei

90. Care dintre următoarele lacuri glaciare se găsesc în Munţii Retezat ? Bucura, Zanoaga, Peleaga validatLacurile glaciare sunt cele fixate în circurile glaciare, sau în chiuvetele văilor glaciare barate de praguri ...Cele mai numeroase lacuri glaciare s-au format în Carpaţii Meridionali: 58 în Retezat, 25 în Făgăraş, 20 înParâng, la care se adaugă 23 în Rodna. Principalele lacuri glaciare sunt: Bucura, Zănoaga, Peleaga (în Munţii Retezat), Gâlcescu (Câlcescu), Roşiile (Parâng), Bâlea, Capra, Podragu, Urlea, Avrig (în Făgăraş), Lala şi Buhăiescu (în Rodna)p.39

91. Lacurile Tăul Mare (Munţii Bihor) şi Baia Vulturilor (Munţii Semenic) au originea cuvetei lacustre : 1. perigraciare validatLacurile periglaciare sunt mult mai mici, adesea colmatate şi pline cu muşchi sau turbă; se găsesc în unele masive mai mici (Siriu, Bihor, Gutin, ş.a.): Lacul Vulturilor (Siriu), Tăul Mare (Bihor), Baia Vulturilor (Semenic).p. 39

92. Cele mai numeroase lacuri glaciare se găsesc în : 1. RetezatLacurile glaciare sunt cele fixate în circurile glaciare, sau în chiuvetele văilor glaciare barate de praguri ...Cele mai numeroase lacuri glaciare s-au format în Carpaţii Meridionali: 58 în Retezat, 25 în Făgăraş, 20 în

Parâng, la care se adaugă 23 în Rodna. Principalele lacuri glaciare sunt: Bucura, Zănoaga, Peleaga (în Munţii Retezat), Gâlcescu (Câlcescu), Roşiile (Parâng), Bâlea, Capra, Podragu, Urlea, Avrig (în Făgăraş), Lala şi Buhăiescu (în Rodna)p.39

93. Adâncimea maximă a unui lac glaciar din România se găseşte în Lacul Zănoaga din Retezat şi este de : 1. 22,5m validat2. 29 m.Lacurile glaciare sunt cele fixate în circurile glaciare, sau în chiuvetele văilor glaciare barate de praguri (sunt mai puţine şi mai mici, ca cele de pe valea Bâlea ş.a.). Ele au o întindere mică, cel mai mare fiind de 12 ha (Bucura din Retezat), dar adâncimi mari, până la 22,5 m (Zănoaga din Retezat).p. 39 apele Romaniei

94. Lacurile Oltina, Mârleanu, Vederoasa sunt la origine: 1. Limanuri fluviatileLimanurile fluviatile s-au format pe un areal estic al Câmpiei Române şi al Dobrogei care a fost influenţat de transgresiunea neolitică (Câmpia Limanurilor). Se întâlnesc la gura văilor mici barate de aluviunile Dunării (Cătălui pe valea Zboiu, Iezerul Mostiştea, – Gălăţui; apoi, Oltina, Mârleanu, Vederoasa ş.a. în Dobrogea), de Argeş (Comana – pe Neajlov), de Dâmboviţa (Cernica pe Colentina), de Ialomiţa (Căldăruşani, Snagov, Fundata, Strachina), de Buzău (Coşteiu, Jirlău, Amara, Balta Albă), de Siret (Mălina, Lozova, Cătuşa).p. 41

95. Lacurile Movila Miresii, Tătaru, Amara de Ialomiţa sunt: 1.. (lacuri de tasare clastocarstice) lacuri de crovLacurile de tasare clastocarstice, se mai numesc de crov, se formează pe loess şi se întâlnesc dominant în Bărăgan şi mai puţin în Burnas şi sudul Câmpiei Găvanu-Burdea. Cele mai mari sunt: Ianca, Plopu, Movila Miresii (în Câmpia Brăilei), Colţea, Unturos, Tătaru, Plaşcu (în Bărăganul Ialomiţei) precum şi Amara - Ialomiţa şi Lacul Sărat – Brăila (tasare pe cursuri vechi acoperite cu loess). Toate au apă sărată sau salmastră şi chiar nămol terapeutic. Majoritatealacurilor de crov seacă vară.p. 40 apele

96. Lacurile de tasare clastocarstice, specifice Câmpiei Române, se formează pe: 1 calcare2 marne3 dolomite4. loessLacurile de tasare clastocarstice, se mai numesc de crov, se formează pe loess… p. 40

97. Ca geneză a cuvetei, lacurile Ianca, Movila Miresii, Tătaru, Lacul Sărat (Brăila) şi Plopu sunt lacuri: 1. de crovLacurile de tasare clastocarstice, se mai numesc de crov, se formează pe loess şi se intâlnesc dominant în Bărăgan şi mai puţin în Burnas şi sudul Câmpiei Găvanu-Burdea. Cele mai mari sunt: Ianca, Plopu, Movila Miresii (în Câmpia Brăilei), Colţea, Unturos, Tătaru, Plaşcu (în Bărăganul Ialomiţei) precum şi Amara - Ialomiţa şi Lacul Sărat – Brăila (tasare pe cursuri vechi acoperite cu loess). Toate au apă sărată sau salmastră şi chiar nămol terapeutic. Majoritatea lacurilor de crov seacă vară.p.40

98. Lacurile de acumulare Văliug şi Secu sunt folosite pentru alimentarea cu apă a oraşului 1.Resita. validatCât priveşte alimentarea cu apă pot fi citate mai ales lacurile: Gura Râului (pe Cibin) pentru Sibiu, Firiza (pe Firiza) pentru Baia Mare, Văliug şi Secu (pe Bârzava) pentru Reşiţa, Gilău (pe Someşul Mic) pentru Cluj, Cinciş (pe Cerna) pentru Hunedoara etc.p.42 apele Romaniei

99. Majoritatea lacurilor de agrement din Bucureşti s-au format prin bararea cursului : 1. Colentinei ; validatLacuri mai însemnate de agrement şi microclimatic sunt cele de pe Colentina (Băneasa, Hersătrău, Floreasca, Tei, Pantelimon I şi II ş.a.).p. 42 apele Romaniei

100. Iazurile Ţaga, Geaca, Cătina se întâlnesc în: 1 Campia Romana2 Campia Transilvaniei3 Campia Moldovei4 Campia de VestIazurile sunt lacuri create prin bararea naturală sau antropică a unor râuri mici şi cu profil sub echilibru. Bararea se face prin aluvionări puternice (conuri de dejecţie formate în albie), prin prăbuşiri de maluri, sau valuri de pământ create de om (în ultimul timp se fac baraje şi din beton). Au fost foarte numeroase în trecut în Câmpia Transilvaniei şi cea a Moldovei şi sau înmulţit din nou în ultimul timp. Dintre cele mai mari cităm: Ţaga, Geaca, Cătina, Ştiucii (în Câmpia Transilvaniei) şi Dracşani (în Câmpia Moldovei).p. 40 apele Romaniei

101. Lacul de acumulare Gura Râului se găseşte pe: 1 Raul Barbat2 Raul Mare3 Raul Cibin validat4 Raul CernaCât priveşte alimentarea cu apă pot fi citate mai ales lacurile: Gura Râului (pe Cibin)p.42 apele Romaniei

102. Conform Atlasului Cadastral al Apelor, în România sunt înregistrate un număr de lacuri de acumulare de: 1 peste 1900 lacuri2 peste 2200 lacuri3 peste 1600 lacuri4 peste 1000 lacuriLacurile artificiale sunt realizate în scopul general de a reţine apa pentru perioadedeficitar Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a înregistrat peste 1900 lacuri de acumulare,p.38

103. Iazurile Ţaga, Geaca, Cătina se întâlnesc în: 1 Campia Romana2 Campia Transilvaniei3 Campia Moldovei4 Campia de VestIazurile sunt lacuri create prin bararea naturală sau antropică a unor râuri mici şi cu profil sub echilibru. Bararea se face prin aluvionări puternice (conuri de dejecţie formate în albie), prin prăbuşiri de maluri, sau valuri de pământ create de om (în ultimul timp se fac baraje şi din beton). Au fost foarte numeroase în trecut în Câmpia Transilvaniei şi cea a Moldovei şi sau înmulţit din nou în ultimul timp. Dintre cele mai mari cităm: Ţaga, Geaca, Cătina, Ştiucii (în Câmpia Transilvaniei) şi Dracşani (în Câmpia Moldovei).p. 40 apele Romaniei

104. Lacul de acumulare Gura Râului se găseşte pe: 1 Raul Barbat2 Raul Mare3 Raul Cibin validat

4 Raul CernaCât priveşte alimentarea cu apă pot fi citate mai ales lacurile: Gura Râului (pe Cibin)p.42 apele Romaniei

105. Lacul de acumulare Strâmtori este amplasat pe: 1 Tur2 Firiza validat3 Viseu4 Somesul MareÎn bazinul Someşului se remarcă lacul Strâmtori (pe Firiza, lac cu folosinţă complexă, îndeosebi pentru Baia Mare..p.42 apele Romaniei

106 Lacul de acumulare Strâmtori este amplasat pe: se repeta 1 Tur2 Firiza validat3 Viseu4 Somesul MareÎn bazinul Someşului se remarcă lacul Strâmtori (pe Firiza, lac cu folosinţă complexă, îndeosebi pentru Baia Mare..p.42 apele Romaniei

107. Lacurile de acumulare Vidra, Mălaia şi Bradişor au fost construite pe râul: a. Lotru validatiar pe Lotru se găsesc lacurile Vidra, Mălaia şi Brădişor.p. 43 apele Romaniei

108. Conform Atlasului Cadastral al Apelor, în România lacurile de acumulare artificiale cu o suprafaţă de peste 25 de hectare sunt număr de peste : 1. 400Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a înregistrat peste 1900 lacuri de acumulare, în principal mai mari de 25 ha, cu un volum de peste 13 miliarde m3, la nivelul anului 1996.p. 42 apeleLacurile naturale După P. Gâştescu aceste lacuri sunt în număr de 2300, iar după I. Pişotă şi V. Trufaş(1971) sunt circa 3500 lacuri, totalizând 2500 km2 sau 1% din ţară. Atlasul Cadastral al Apelor(1992) a reţinut 406 lacuri naturale mai mari de 25 ha, dintre care 194 principale, ce însumează osuprafaţă de 132.730 ha şi un volum de apă de 2265 mil. m3.

109. Cele mai mari cantităţi de ape freatice se găsesc în: 1 Campia Romana si lunca Dunarii validat2 Campia si Dealurile de Vest 3 Subcarpati si Carpati4 Podisul Dobrogea unitatea cea mai deficitara Cele mai mari cantităţi de ape freatice se găsesc în Câmpia Română şi lunca Dunării pag 48 apele Romaniei

110. Ce volum de apă are Marea Neagră ? 1 630.000 km32 530.000 km33 430.000 km34 330.000 km3Bilanţul hidrologic se compune din: volumul general = 530.000 km3 p. 54 apele Romaniei

111. Ce amplitudini au mareele din Marea Neagră ? 1 20-30 cm2 15-25 cm3 8-12 cm4 Marea Neagra nu are mareeMareele sunt mici şi dau variaţii diurne de 8-12 cm p. 53 apele Romaniei

112. De la aproximativ 150-200 m adâncime în Marea Neagră nu mai există viaţă din cauza: 1 metanului2 amoniacului3 monoxidului de carbon4 hidrogenului sulfurat validatO caracteristică absolut specifică o constituie scăderea relativ bruscă a conţinutului de oxigen începând de la adâncimea de circa 130 m în larg şi 220 m la periferie; pe de altă parte, cam de la 130-180 m în jos apare hidrogenul sulfurat…. Viaţa în Marea Neagră se dezvoltă numai în stratul superior (cu un volum de circa 10%), de până la 220 m spre margini şi 130 m în larg. Sub aceste adâncimi există numai bacterii reductoare de stuf, care produc hidrogen sulfurat.p. 56 apele Romaniei

113. Cartea Roşie a Mării Negre (cu specii de plante şi animale ameninţate datorită poluării) a fost adoptată în: 1 1999 validat2 20013 20034 2005În 1999 a fost adoptată „Cartea Roşie a Mării Negre” în care s-au înregistrat 159 specii de plante şi animale aflate în stare de ameninţare. Între acestea sunt: 11 specii de nevertebrate bentale, 36 specii de peşti şi cele 3 specii de delfini. P. 58 apele Romaniei

114. Fagul (Fagus sylvatica) este o specie de origine: 1 vest-europeana validat2 euroasiatica3 submediteraneana4 ponticaSpeciile vest şi central europene de arbori sunt: molidul (Picea abies) existent în etajul montan înalt, bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica)p.3 biogeo.

115. Jugastrul (Acer campestre) este o specie de origine: 1 Boreala2 Euroasiatica validat3 Vest si central europeana4 PonticaSpeciile euroasiatice mai tipice sunt următoarele: pinul silvestru (Pinus sylvestris), mesteacănul (Betula pendula), aninul negru (Alnus glutinosa şi A. incana, ultimul în luncile din munte), ulm (Ulmus minor şi U. glabra), paltinul (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre),p.3 biogeo

116. Care sunt zonele de vegetaţie din România ?

1 stepa, silvostepa2 stepa, silvostepa, nemorala a fagului 3 stepa, silvostepa, nemorala a stejarului validat4 in Romania nu exista zone de vegetatie, ci doar etajeZonele de vegetaţie Acestea rezultă din poziţia latitudinală şi chiar longitudinală a României pe glob şi în Europa, respectiv zona de silvostepă şi zona de stepă (spre est şi sud-est). Există însă şi o zonănemorală de stejari,p. 9 Biogeografie

117. Care sunt etajele de vegetaţie din România ? 1 nemoral, subalpin, alpin2 boreal, subalpin, alpin3 nemoral, al molidului, subalpin, alpin4 nemoral, al fagului si molidului, subalpin, alpinEtajele de vegetaţie -Etajul de foioase (nemoral) este format la bază din gorun (între 300-400 şi 600-700 m) şi apoi fag (până la 1200-1400 m); are patru subetaje: gorun; gorun-fag; fag; fag în amestec cu brad şi molid. - Etajul molidului (între 1200-1400 m şi 1600-1800 m), zis şi etajul boreal, este mult mai uniform şi nu se separă în subetaje. - Etajul tufărişurilor şi rariştilor, zis şi etajul subalpin, are două subetaje: cel al rariştilor şi subetajul tufărişurilor înalte. - Etajul pajiştilor scunde şi al tufărişurilor pitice, mai este numit şi etajul alpin. p. 9 Biogeografie

118. Dacă nu ar exista Carpaţii, pe teritoriul României s-ar întâlni următoarele asociaţii vegetale: 1 padurile de fag si molid2 padurile de stejar si fag3 stepa si silvostepa validat4 silvostepa si padurile de stejarExistenţa Carpaţilor a făcut să apară şi o a treia zonă alături de stepă şi silvostepă, respectiv zona de pădure nemorală (cu foioase),p.5 Biogeografie

119.Ce procent din suprafaţa ţării ocupă pădurea ? 1 27 % validat2 37 %3 47 %4 57 %Pădurile ocupă 27% din suprafaţa României, au o structură complexă şi un mare număr de plante lemnoase, peste 200 specii, peste 1000 specii de ierburi, muşchi, ciuperci, alge ş.a.p.12 Biogeografie

120. Între ce altitudini se dezvoltă pădurea de molid ? 1 1400-1850 m in nord si 1200-1700 m in sud2 1400-1850 m in sud si 1200-1700 m in nord validat3 1400- 1700 m in nord si 1100-1600 in sud4 1400- 1700 m in sud si 1100-1600 in nordPădurile de molid, situate în etajul boreal, între 1200-1700 m în Carpaţii nordici şi între 1400-1850 în cei sudici. 12 Biogeografie

121. Şleaurile de cer apar în: 1 Campia Romana, Piemontul Getic si Subcarpati2 Campia Vlasiei, Podisul Sucevei si luncile largi3 Campia Romana, Dobrogea, Dealurile si Campia Banatului validat

4 Dealurile si Campia de Vest, Piemontul Geticsi luncile largiPădurile de şleauri (amestec de cvercinee cu alte foioase) se găsesc în zona cu cvercinee şi sunt de mai multe feluri: şleauri cu gorun (între 200-500 m); şleauri cu stejar pedunculat în Câmpia Română, mai ales în Câmpia Vlăsiei (între 50-160 m), în Podişul Sucevei (între 150-350 m) şi în luncile largi; şleaurile de cer (la 100-200 m) în Dobrogea, Dealurile Banatului, în câmpiile Română şi Banatului; şleauri de stejar brumăriu, la 50-250 m, existente în silvostpa sudică, în Dobrogea şi dealurile Moldovei, dar mai ales în Câmpia Mostiştei. 13 Biogeografie

122.Unde se întâlnesc pădurile de stejar pufos şi brumăriu ? 1 in silvostepa de sud-est si pe grindurile Letea si Caraorman validat2 exclusiv pe grindurile Letea si Caraorman3 in Piemontul Getic si Subcarpatii Getici4 in Romania nu se intalnesc astfel de formatiuni vegetalePădurile de stejar brumăriu şi pufos sunt specifice zonei sudice şi sud-estice de silvostepă (la 50-200 m), iar în Dobrogea de Nord stejarul pufos formează un etaj, peste silvostepă, la altitudini de 150-250 m. Stejarul brumăriu urcă uneori şi în arealul pădurilor de cer şi gârniţă şi chiar al gorunului. Ca formaţiune extrazonală stejarul pufos există pe nisipurile din stepă, întâlnindu-l şi în Banat, Podişul Transilvaniei, iar în amestec, în Subcarpaţii Buzăului şi Podişul Bârladului. Cât priveşte stejarul brumăriu se găseşte singur în Bărăgan, Câmpia Siretului şi pe grindurile Letea şi Caraorman. P.13 Biogeo

123.Tufărişurile xerotermofile au origine: 1 euroasiatica si pontica2 euroasiatica si balcanica3 pontica si balcanica4 submediteraneana si balcanica validatTufărişurile xerotermofile au origine submediteraneană şi balcanică.p.17 Biogeografie

124. Tufărişurile subalpine au ca element floristic specific: 1 mesteacanul pitic2 jneapanul validat3 mojdreanul4 macesulTufărişurile subalpine apar în alternanţă cu rarişti de pădure la limita lor inferioară şi cu pajişti subalpine în partea superioară. Există mai multe tipuri de asociaţii de tufărişuri. Cele mai extinse sunt tufărişurile de jneapăn..p.16 Biogeografie

125.Scumpia (Cotinus coggygria) aparţine, ca specie, următoarei asociaţii vegetale: 1 tufarisurile subalpine;2 pajistilor alpine;3 tufarisurilor xerotermofile; validat4 pajistilor de stepaTufărişurile xerotermofile au origine submediteraneană şi balcanica… Se compun din:… scumpie (Cotynus coggygria)p. 17 biogeo

126. Vegetaţia tinoavelor este alcătuită predominant din: 1 specii de muschi validat2 stuf si papura3 tipirig si rogoz4 piciorul cocosului si limba broasteiTinoavele reprezintă turbării bombate, formate în condiţii climatice mai reci şi mai umede, pe locuri cu soluri şi apă sărace în substanţe minerale, unde cresc îndeosebi specii de muşchi.p.18 Biogeografie

127. Solurile din clasa molisoluri domină în : 1 campii validat2 dealuri si podisuri3 muntimolisoluri (dominante în părţile cele mai joase ale câmpiilor, în parte şi a dealurilor cu climat mai arid din est),p.39 biogeo.

128. Care este tipul de sol cel mai fertil şi mai productiv ? 1 cernoziomurile validat2 solul brun-roscat3 solul brun-eumezobazic4 solul brun-acidSolurile molice au fertilitate potenţială mare, se folosesc dominant în agricultură, dar la tipurile de stepă le lipseşte adesea apa. Cele mai fertile la nivel de ţară sunt cernoziomurile.p. 43 biogeo

129. Cărei unităţi geografice îi este caracteristic solul bălan ? 1 Subcarpatilor2 Piemontului Getic3 Podisului Dobrogei validat4 Podisului Moldovei1. Solul bălan Ocupă teritorii restrânse, dar foarte secetoase, cu trei fâşii în Dobrogea (între Oltina şi Măcin, în lungul fostei văi Carasu şi în est între Capul Midia şi Tulcea), pe „grindul” Chilia şi insular în estul Câmpiei Române p. 44 biogeo

130. Care este solul tipic de sub stepa propriu-zisă ? 1 rendzina2 solul brun-eumezobazic3 solul brun-roscat4 cernoziomulCernoziomul Este solul tipic de sub stepa propriu-zisă, p. 44 biogeo

131. Unde se întâlnesc cernoziomurile argiloiluviale ? 1 in fasia interna a silvostepei validat2 in fasia externa a silvostepei, spre stepa3 in zona nemorala4 in etajul nemoralCernoziomurile argiloiluvialeContinuă, ca dezvoltare, celelalte cernoziomuri în partea cea mai umedă a silvostepei (9-10ºC şi 550-600 mm precipitaţii), dominată de cer, gârniţă, stejar pufos şi brumăriu. Se extinde discontinuu în fâşia internă a silvostepei. p. 45 biogeo

132. Rendzinele apar în toate etajele, acolo unde se găsesc : 1 granite2 calcare validat3 andezite4 gresii si conglomerateRendzina Este un sol cu caractere molice dar geneza sa este legată de roci bazice de tipul calcarelor, dolomitelor, gipsurilor, conglomeratelor calcaroase, uneori apărând şi pe roci eruptive ultrabazice de tipul gabrourilor. p. 46 biogeo

133. Solurile din clasa argiluvisoluri domină în : 1 campii2 dealuri si podisuri validat3 muntiargiluvisoluri (dominante în podişuri şi dealuri) p.39 biogeo.

134. Solul brun-roşcat se dezvoltă dominant în: 1 campii, sub padure validat2 dealuri si podisuri3 muntii josiSolul brun-roşcat Este sol forestier de câmpie. . p. 47biogeo

135. Care este solul argiloiluvial care ocupă cea mai mare suprafaţă ? 1 brun roscat2 brun luvic validat3 planosol4 luvisol albicSolul brun argiloiluvial Numit până nu demult „soluri silvestre brune”, este un sol similar cu cel brun-roşcat, dar are culoare brună, şi o gamă bioclimatică şi de relief mai largă. Se găseşte mai mult pedealuri şi piemonturi cu pantă mică şi poate urcă până la 600 m…. Are corespondent, cu extindere mare, în centrul şi vestul Europei. În România ocupă o suprafaţă puţin mai mare decât solul brun roşcat, dar răspândit mai mult, fiind întâlnit în podişurile Getic, Transilvan, Dealurile de Vest, Subcarpaţi şi peste unele câmpii piemontane terminale. . p. 47biogeo

136. Unde se găsesc argiluvisoluri în Dobrogea ? 1 Podisul Dobrogei de Sud2 Podisul Casimcei3 delta4 partile inalte din Muntii Macin si Podisurile Niculitel si Babadag validatÎn Dobrogea se dezvoltă cu deosebire în podişurile Niculiţel şi Babadag p. 46 biogeo.

137.Care este cel mai levigat sol din clasa argiluvidoluri ? 1 brun roscat2 brun luvic3 planosol4 luvisol albic validatLuvisolul albic (podzolic argiloiluvial) Este solul cu cea mai avansată alterare şi levigare dintre argiluvisoluri. p. 48 biogeo

138. Care este solul dominant în Subcarapaţi ? 1 cernoziomul argiloiluvial2 solul brun luvic3 luvisolul albic4 planosolulSolul brun luvic (podzolit) Ocupă cea mai mare suprafaţă (3/5) dintre argiluvisoluri, fiind solul reprezentativ pentru dealuri şi podişuri, dar şi pentru condiţiile bioclimatice de tip central-european de la noi din ţară. Urcă chiar şi în areale montane joase. S-a format sub temperaturi medii anuale de 7-8ºC, chiar 9-10ºC în sud-vest, 700-850 mm precipitaţii şi, ca vegetaţie, sub gorunete şi făgete. Extinderea tipică include podişurile Transilvan, Central-Moldovenesc, Sucevei, Getic, Dealurile de Vest şi Subcarpaţii.p. 48 biogeo.

139. Solurile din clasele umbrisoluri şi spodosoluri domină în : 1 campii2 dealuri si podisuri3. munti validat. Sunt localizate numai în Carpaţi, pe areale mici (ocupă 0,8% din ţară) la altitudini mijlocii şi mari.

140.În ce treaptă de relief se întâlnesc spodosolurile ? 1 litoral2 campii si lunci largi3 dealuri si podisuri4. munti 2. dealuri si podisuri nevalidatEste caracteristic pentru etajul cu climat boreal de munte , cu conifere şi subalpin şi cu altitudini de 1300-2000 m, dar cu variaţii după rocă, orientarea versanţilor şi latitudine.p.50

141.Pentru ce etaje de vegetaţie este specific podzolul ? 1 etajul gorunului2 etajul fagului3 etajul coniferelor si subetajul subalpin validatPodzolul Este un sol foarte acid, caracteristic pentru subetajele de molid şi jneapăn.. p. 51 biogeo

Intrebari noi din testele afisate Lacul de acumulare Vidraru au fost amenajat pe raul: a. Arges validatCele mai mari acumulări sunt următoarele: Porţile de Fier (100 km2 şi 2400 mil. m3), Izvorul Muntelui (15,6 km2 şi 1130 mil. m3), Stânca-Costeşti (24,5 km2 şi 735 mil. m3), Vidraru pe Argeş (9 km2 şi 469 mil. m3), Vidra pe Lotru (9,5 km2 şi 340 mil. m3), Fântânele pe Someşul Cald (8,9 km2 şi 226 mil. m3).p. 42 apele Romaniei

Cea mai deficitara regiune geografica in privinta apelor freatice este:1. Podisul Dobrogei; validat...apele freatice sunt ceva mai bogate numai în depresiuni, la debuşarea râurilor, pe lunci şi terase. Unitatea cea mai deficitară este Podişul Dobrogei (2 m3/s). p. 31Padurile de cer apar in: 1. Campia Romana, Dobrogea de sud-vest, Dealurile si Campia Banatului validat….şleaurile de cer (la 100-200 m) în Dobrogea, Dealurile Banatului, în câmpiile Română şi Banatului; Pădurile de cer şi gârniţă, de origine sud-europeană, se găsesc la altitudini de 100-300 m (chiar 350 m în Podişul Someşan), extinzându-se în sudul şi vestul ţării, pe câmpii (la vest de Bucureşti), în Dobrogea de sud-vest, pe Culoarul Mureşului, în Dealurile de Vest şi Podişul Someşan şi pe poalele munţilor joşi din vest.p.13 biogeo.