Învăţăturile Bisericiiv
3
Învăţăturile Bisericii, s-au dezbătut, clarificat şi aprobat prin intermediul Sfintelor Sinoade Ecumenice. Caracterul „ecumenic” al unui sinod este dat de prezenţa si de reprezentarea episcopatului din întregul imperiu. Sinod ecumenic înseamna adunarea episcopilor din imperiu. În acest sens, reprezentrea scaunului de Roma era necesară. Deşi convocate de împaraţi, sinoadele ecumenice nu constituie o instituţie imperială. Ei semnează actele sinodale, fară să voteze sau să influenţeze deciziile, lăsând episcopilor o autonomie deplină în dezbateri. În deciziile sinoadelor trebuie să se facă o distincţie între dogmă, care are conţinut doctrinal de credinţă si canon, care are un caracter disciplinar. Nici convocarea de către împarat, nici reprezentarea ecumenică, nici semnătura episcopilor pe actele sinoadelor nu garantează ortodoxia intrinsecă a credinţei exprimate, a crezului. 1 Deciziile sinoadelor ecumenice nu constituie un criteriu extern al doctrinei, deoarece nici o autoritate exterioara nu poate impune adevarul credinţei. De aceea, ele trebuie sa fie receptate şi confirmate de conştiinţa Bisericii. Tradiţia ortodoxă recunoaşte şapte sinoade cu caracter ecumenic, între care s-au ţinut alte numeroase sinoade locale sau regionale. Sinoadele bisericeşti au fost ţinute pentru a rezolva diferite probleme atunci când nu s-a putut ajunge la consens prin simple discuţii. Majoritatea sinoadelor au fost locale, deşi în unele cazuri deciziile adoptate s-au bucurat de o largă acceptare 1 Beatrice Mandă, ,,Sinoadele Ecumenice în Bizanţ’’, Ed. Mirador, Arad, 2010, p.50
-
Upload
nichole-williams -
Category
Documents
-
view
218 -
download
4
description
dfvv
Transcript of Învăţăturile Bisericiiv
nvturile Bisericii, s-au dezbtut, clarificat i aprobat prin intermediul Sfintelor Sinoade Ecumenice. Caracterul ecumenic al unui sinod este dat de prezena si de reprezentarea episcopatului din ntregul imperiu. Sinod ecumenic nseamna adunarea episcopilor din imperiu. n acest sens, reprezentrea scaunului de Roma era necesar. Dei convocate de mparai, sinoadele ecumenice nu constituie o instituie imperial. Ei semneaz actele sinodale, far s voteze sau s influeneze deciziile, lsnd episcopilor o autonomie deplin n dezbateri. n deciziile sinoadelor trebuie s se fac o distincie ntre dogm, care are coninut doctrinal de credin si canon, care are un caracter disciplinar. Nici convocarea de ctre mparat, nici reprezentarea ecumenic, nici semntura episcopilor pe actele sinoadelor nu garanteaz ortodoxia intrinsec a credinei exprimate, a crezului.[footnoteRef:1] [1: Beatrice Mand, ,,Sinoadele Ecumenice n Bizan, Ed. Mirador, Arad, 2010, p.50]
Deciziile sinoadelor ecumenice nu constituie un criteriu extern al doctrinei, deoarece nici o autoritate exterioara nu poate impune adevarul credinei. De aceea, ele trebuie sa fie receptate i confirmate de contiina Bisericii. Tradiia ortodox recunoate apte sinoade cu caracter ecumenic, ntre care s-au inut alte numeroase sinoade locale sau regionale. Sinoadele bisericeti au fost inute pentru a rezolva diferite probleme atunci cnd nu s-a putut ajunge la consens prin simple discuii. Majoritatea sinoadelor au fost locale, dei n unele cazuri deciziile adoptate s-au bucurat de o larg acceptare (aa cum sunt cele apte Sinoade Ecumenice). Primul sinod al Bisericii s-a inut de ctre Apostoli la Ierusalim, n primul secol. Cele apte Sinoade Generale ale ntregii Biserici Cretine sunt cunoscute sub numele de Sinoade Ecumenice. [footnoteRef:2] [2: Ibidem ]
Ele acoper perioada dintre 325 si 787 d. Hr., iar deciziile lor reprezint temelia nvturii cretine acceptate de ramurile rsritean si apusean a Bisericii Cretine. Deciziile acestor Sinoade Ecumenice au fost luate sub cluzirea Duhului Sfnt, aa cum le-a promis Iisus Hristos apostolilor Lui. [footnoteRef:3] [3: Ioan Marian Mlin, ,,Regeste imperial i patriarhale privitoare la Sinoadele Ecumenice, Ed. Presa Universitar Cluj, Cluj-Napoca, 2009, p.139]
La aceste Sinoade Ecumenice au fost ntocmite multe Canoane sau norme care guverneaz administrarea Bisericii. SINODUL IV ECUMENIC a fost convocat n 451 la Calcedon, n partea asiatic a Constantinopolului, de ctre mpratul Marcian si soia lui Pulcheria. Trebuia dezbtut o alt controvers privind persoana lui Hristos. Eutihie, un arhimandrit din Constantinopol, susinea c firea uman (mai putin desvrit) a lui Hristos ar fi fost complet absorbit de firea Sa divin, cele dou firi fiind astfel confundate ntr-una. Prin aceast unire, Eutihie susinea c Hristos ar fi avut o singur fire. Aceast erezie s-a numit monofizitism (o singur fire). Sinodul a condamnat aceast nvtur si a stabilit c au existat dou firi desvrite n una persoan a lui Hristos, unite n mod neamestecat, neschimbat, nedesprtit si nemprtit" La Sinod au participat 650 de episcopi. Hotrrile dogmatice ale Sinodului au fost exprimate printr-o mrturisire de credin cunoscut sub numele de Mrturia de la Calcedon. Sinoadele ecumenice n-au elaborat o ecleziologie propriu-zis, dar metoda de lucru, problemele dezbtute, soluiile adoptate si atmosfera general n care se desfurau lucrrile faceau s se desprind unii factori care au activat intens in favoarea universalitaii Bisericii. Aceti factori pot fi considerai ca trasaturi ale unei asa-numite ecleziologii ecumenice.[footnoteRef:4] [4: Ibidem, p.150]
