Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui · noastră spirituală… lărgeşte perspectiva şi...

Învăţăturile şi doctrina din Cartea luiMormon – Manual pentru învăţătorReligie 275

Publicat deBiserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din UrmăOraşul Salt Lake, Utah

Comentariile şi corecturile sunt binevenite. Vă rugăm să le trimiteţi, inclusiv greşelile, la

Seminaries and Institutes of Religion Curriculum Services50 E. North Temple St., Floor 8

Salt Lake City, Utah 84150-0008USA

Email: [email protected]ă rugăm să menţionaţi numele dumneavoastră complet, adresa, episcopia şi ţăruşul.

Nu uitaţi să indicaţi titlul manualului. Apoi, scrieţi comentariile dumneavoastră.

© 2015 Intellectual Reserve, Inc.Toate drepturile rezervate.

Tipărit în Statele Unite ale AmericiiVersiunea 1, 9/15

Aprobarea versiunii în limba engleză: 8/14Aprobarea traducerii: 8/14

Titlul original: Teachings and Doctrine of the Book of Mormon Teacher ManualRomână

PD10052299 171

CuprinsIntroducere la Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui Mormon – manual pentruînvăţător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . v

1 Cartea lui Mormon este un alt testament al lui Isus Hristos . . . . . . . . . . . . 1

2 Să ascultăm de cuvintele profeţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

3 Supunerea aduce binecuvântări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

4 Căderea lui Adam şi darul libertăţii de a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

5 Ispăşirea infinită a lui Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

6 Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastre . . . . . . . . . . . . . . . 23

7 Cartea lui Mormon şi Biblia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

8 Salvarea vine prin Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

9 „Căutaţi împărăţia lui Dumnezeu” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

10 Rugăciunea și revelația . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

11 Să ne protejăm împotriva doctrinelor false din ultimele zile . . . . . . . . . . . 45

12 Nevoia noastră de renaştere spirituală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

13 Legământul botezului, sabatul şi împărtăşania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

14 Puterea de izbăvire a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

15 Să devenim unelte în mâinile lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

16 Pocăinţa şi iertarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

17 Puterea cuvântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

18 Să ne pregătim pentru ziua judecății finale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

19 Să apărăm libertatea religioasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

20 Să ne întărim credinţa şi mărturia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

21 Venirea lui Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

22 „Tot aşa cum sunt Eu” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

23 Împrăştierea şi adunarea lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

24 Toţi sunt egali în faţa lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

25 Să trăim în mod neprihănit în vremuri pline de ticăloșie . . . . . . . . . . . . 105

26 După încercarea credinţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

27 Credinţă, speranţă şi caritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

28 Veniţi la Hristos! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

Introducere la Învăţăturile şi doctrinadin Cartea lui Mormon – manualpentru învăţător (Religie 275)Ce se aşteaptă de la un învăţător de religie?Pe măsură ce vă pregătiţi să predaţi, este important să înţelegeţi care sunt obiectiveleSeminarelor şi Institutelor de Religie:

„Scopul nostru este de a-i ajuta pe tineri şi pe tinerii adulţi să înţeleagă şi să se bizuie pe învăţăturileşi pe ispăşirea lui Isus Hristos, să fie demni de binecuvântările templului, să se pregătească ei înşişi şisă-i pregătească pe membrii familiei lor şi pe alţii pentru viaţa veşnică alături de Tatăl lor din Cer”(Predarea şi învăţarea din Evanghelie: un manual pentru conducătorii şi învăţătorii seminariilor şiinstitutelor de religie [2012], x).

Puteţi realiza acest scop trăind potrivit Evangheliei, predicând cursanţilordumneavoastră Evanghelia într-un mod eficient şi gestionând în mod corespunzătorlecţia sau programul dumneavoastră. Pe măsură ce vă pregătiţi să predaţi Evangheliaastfel, veţi fi demn pentru a avea parte de influenţa Duhului Sfânt (vezi D&L 42:14).

Este şansa dumneavoastră să îi ajutaţi pe cursanţi să înveţe prin Spirit, pentru a-şiîntări credinţa şi a fi convertiţi într-un mod mai profund. Puteţi să îi ajutaţi pe cursanţisă îndeplinească aceasta în timp ce îi îndrumaţi să identifice, să înţeleagă şi să simtăadevărul şi importanţa doctrinelor şi principiilor importante ale Evangheliei lui IsusHristos şi să se pregătească să le pună în practică.

Manualul Predarea şi învăţarea din Evanghelie reprezintă o resursă de bază pentru aînţelege procesul de predare şi pentru a deveni învăţători de succes în clasă.

Care sunt obiectivele acestui curs?Probabil că mulţi dintre cursanţii care au vârsta pentru a merge la institut au studiat, întrecut, Cartea lui Mormon în ordinea cărţilor – de la început până la sfârşit – în cadrulseminarului, acasă sau în misiune. Acest curs, Învăţăturile şi doctrina din Cartea luiMormon (Religie 275), este conceput pentru a-i ajuta pe cursanţi să aibă o abordarediferită atunci când studiază Cartea lui Mormon. Lecţiile care se găsesc în acest curssunt centrate asupra temelor doctrinare remarcabile care au fost evidenţiate de autoriiinspiraţi ai Cărţii lui Mormon.

Preşedintele Ezra Taft Benson (1899-1994) îi invită pe cititorii Cărţii lui Mormon să seconcentreze asupra doctrinelor conţinute de aceasta.

„Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastre… Nu numai că trebuie săcunoaştem povestirile istorice şi care promovează credinţa pe care le conţine, dartrebuie să înţelegem învăţăturile ei. Dacă studiem cu adevărat şi abordăm Cartea luiMormon din punct de vedere doctrinar, putem arăta greşelile şi găsi adevărurile pentrua combate multe dintre teoriile şi filosofiile actuale neadevărate ale oamenilor” („Jesus

Christ – Gifts and Expectations”, Ensign, dec. 1988, p. 4).

Pe parcursul acestui curs, cursanţii vor studia scrierile şi învăţăturile profetice care segăsesc în Cartea lui Mormon, punându-se accentul asupra planului Tatălui Ceresc şi

v

rolului central al Fiului Său, Isus Hristos. Cursanţii vor înţelege mai bine Cartea luiMormon ca fiind un alt testament al lui Isus Hristos şi-şi vor mări dragostea faţă de Elşi mărturia despre El. Cursanţii îşi vor îmbunătăţi abilitatea de a studia doctrineleEvangheliei în contextul lor scriptural, ceea ce îi va ajuta să înţeleagă mai bine şi să fieucenici mai buni. Ei vor fi pregătiţi să explice şi să depună mărturie despre importanţaCărţii lui Mormon, despre originea ei divină şi despre doctrinele pe care le conţine.

Ce se aşteaptă de la cursanţi?Pentru a putea primi diploma de absolvire a institutului, cursanţilor li se cere să citeascăfragmente din scripturi, cuvântări de la conferinţa generală şi alte materiale enumerateîn secţiunea „Materiale de citit pentru cursanţi” a fiecărei lecţii. Cursanţii trebuie, deasemenea, să îndeplinească cerinţele cu privire la prezenţă şi să dovedească faptul că eicunosc materialul cursului trecând printr-o evaluare a cunoştinţelor.

Cum sunt structurate lecţiile din acest manual?Acest curs este conceput pentru a fi ţinut pe perioada unui semestru, având 28 de lecţiicare au fost scrise pentru a fi predate pe parcursul a câte 50 de minute. Dacă vă întâlniţicu membrii clasei de două ori pe săptămână, predaţi câte o lecţie de fiecare dată. Dacăvă întâlniţi cu membrii clasei numai o dată pe săptămână timp de 90-100 de minute,combinaţi şi predaţi două lecţii de fiecare dată. Fiecare plan de lecţie cuprinde patrusecţiuni:

• Introducere

• Lecturi de bază

• Sugestii pentru predare

• Materiale de citit pentru cursanţi

IntroducereAceastă secţiune oferă o scurtă prezentare a subiectelor şi obiectivelor lecţiei.

Lecturi de bazăAceastă secţiune recomandă resurse, precum mesajele din partea profeţilor dinperioada modernă şi ai altor conducători ai Bisericii, care vă pot ajuta să înţelegeţi maibine doctrina, principiile şi adevărurile Evangheliei care sunt prezentate în planullecţiei.

Sugestii pentru predareSecţiunea Sugestii pentru predare include materiale care vă ajută să ştiţi atât ce săpredaţi, cât şi cum să predaţi (vezi, de asemenea, secţiunile 4.3.3 şi 4.3.4 din manualulPredarea şi învăţarea din Evanghelie). Activităţile de învăţare propuse sunt conceputepentru a ajuta cursanţii să identifice, să înţeleagă, să simtă adevărul şi importanţaadevărurilor sacre şi să le pună în practică. Puteţi alege să folosiţi toate sau câtevadintre sugestii, pe măsură ce le adaptaţi la stilul dumneavoastră de predare şi în funcţiede nevoile cursanţilor dumneavoastră şi circumstanţele în care aceştia se află. În timpce vă gândiţi la modul în care să adaptaţi materialele lecţiilor, urmaţi sfatul dat devârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

INTRODUCERE LA ÎNVĂŢĂTURILE ŞI DOCTRINA DIN CARTEA LUI MORMON – MANUAL PENTRU ÎNVĂŢĂTOR (RELIGIE 275)

vi

„L-am auzit adesea pe preşedintele Packer spunând că, mai întâi, trebuie să adoptăm,şi, apoi, să adaptăm. Dacă sunteţi complet familiarizaţi cu lecţia stabilită pentru a fipredată, atunci puteţi urma Spiritul pentru a o adapta. Dar, atunci când vorbim despreaceastă posibilitate, există o ispită, aceea de a începe prin a adapta şi nu a adopta. Esteun echilibru. Este o provocare continuă. Dar, abordarea de a adopta întâi şi, apoi, a

adapta este o modalitate bună de a rămâne pe pământ sigur” („A Panel Discussion with ElderDallin H. Oaks” [Seminare şi Institute de Religie, transmisiune prin satelit, 7 august 2012], si.lds.org).

Acest curs include declaraţii ale conducătorilor Bisericii care, cel mai probabil, suntdisponibile în mai multe limbi. În timp ce vă pregătiţi să predaţi, puteţi adapta lecţiilefolosind alte declaraţii ale conducătorilor Bisericii care să fie disponibile şi relevantepentru tema lecţiei.

Secţiunea Sugestii pentru predare conţine cel puţin o declaraţie despre o doctrină sauun principiu, care este scrisă cu caractere aldine. Pe măsură ce cursanţii descoperăaceste doctrine şi principii şi împărtăşesc ceea ce au învăţat, cuvintele lor pot fi diferitede cele scrise în manual. Când se întâmplă aceasta, aveţi grijă să nu sugeraţi cărăspunsurile lor sunt greşite. Totuşi, dacă o afirmaţie poate fi formulată mai clar, ajutaţicu atenţie la clarificarea înţelesului acesteia.

Această programă oferă un exemplu în legătură cu modul în care trebuie integrateprincipiile de bază ale învăţării şi predării Evangheliei într-un curs tematic (veziPredarea şi învăţarea din Evanghelie, p. 10, 23-31, 38-41).

Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a descris uneledintre beneficiile care rezultă din studierea pe teme a Evangheliei.

„În timp ce citirea unei scripturi de la început pânâ la sfârşit ne oferă o cunoaştere debază, studiul tematic măreşte profunzimea cunoaşterii noastre. Cercetarea revelaţiilorpentru a găsi conexiuni, modele şi teme clădeşte mai mult şi măreşte cunoaştereanoastră spirituală… lărgeşte perspectiva şi înţelegerea noastră despre planul salvării.

Aşa cum înţeleg eu lucrurile, cercetarea cu sârguinţă pentru a descoperi conexiuni,modele şi teme face parte din ceea ce înseamnă să te «ospătezi» din cuvintele lui Hristos. Acest fel dea aborda lucrurile poate să deschidă ecluzele izvorului de apă vie, să lumineze înţelegerea noastră prinSpiritul Său şi să ne facă să avem o recunoştinţă profundă pentru scripturile sfinte şi un grad aldedicării spirituale care nu poate fi obţinut în niciun alt mod. Acest fel de cercetare ne permite săclădim pe stânca Mântuitorului nostru şi să rezistăm vânturilor ticăloşiei din ultimele zile” („Unrezervor de apă vie” [seară la gura sobei la Universitatea Brigham Young, 4 febr. 2007], p. 3,speeches.byu.edu).

Materiale de citit pentru cursanţiAceastă secţiune conţine o listă cu fragmente din scripturi, cuvântări ale autorităţilorgenerale ale Bisericii şi alte materiale care vor îmbogăţi înţelegerea cursanţilor înlegătură cu temele respectivelor lecţii. Desemnaţi cursanţilor să citească acestemateriale şi încurajaţi-i să facă aceasta înainte de a veni la clasă. Pe măsură ce eistudiază aceste materiale inspirate, nu doar că vor fi mai bine pregătiţi pentru aparticipa la discuţiile din clasă, dar ei vor obţine, de asemenea, o înţelegere maicuprinzătoare şi profundă a temelor cursului. Oferiţi cursanţilor lista cu toateMaterialele de citit pentru cursanţi la începutul fiecărui semestru.


vii

Cum mă pot pregăti să predau?Domnul vă va ajuta în timp ce vă pregătiţi să predaţi. În timp ce vă pregătiţi, poate fiutil să vă adresaţi următoarele întrebări:

• Mă străduiesc să trăiesc potrivit Evangheliei pentru a putea fi receptiv faţă de Spiritatunci când predau?

• M-am rugat pentru a primi îndrumarea Duhului Sfânt? (vezi D&L 42:14).

• Am studiat fragmentele din scripturi şi lecturile de bază desemnate?

• Am citit programa de învăţământ şi am stabilit dacă există ceva acolo care necesităsă fie adaptat sau modificat pentru a îndeplini nevoile cursanţilor mei?

• Cum pot să urmăresc progresul cursanţilor în ceea ce priveşte studiul din scripturipentru a mă asigura că ei beneficiază cât mai mult de învăţăturile acestora?

• Cum îi pot ajuta pe fiecare dintre cursanţii mei să participe mai activ în cadrullecţiei?

Următoarele recomandări vă pot fi, de asemenea, de ajutor:

• Încurajaţi cursanţii să citească, înainte de fiecare lecţie, fragmentele din scripturi şiarticolele desemnate.

• Aşteptaţi-vă ca ei să-şi îndeplinească rolul de cursanţi.

• Oferiţi cursanţilor ocazii dese de a explica doctrine şi principii folosind propriilecuvinte, de a împărtăşi experienţe relevante şi a depune mărturie despre ceea ceştiu şi simt.

• Schimbaţi activităţile de învăţare şi modul de abordare pe care le folosiţi la fiecarelecţie şi, de asemenea, de la o zi la alta.

• Creaţi o atmosferă de învăţare care invită Spiritul şi în care cursanţii să aibăprivilegiul şi responsabilitatea de a preda şi de a învăţa unul de la celălalt (vezi D&L88:78, 122).

• Pe parcursul cursului există referinţe la metode de studiu ale scripturilor. Folosiţiaceste ocazii pentru a-i ajuta pe cursanţi să devină mai pregătiţi să studieze singuridin scripturi şi mai dedicaţi învăţării din scripturi de-a lungul întregii vieţi.

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul Celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat:

„Asiguraţi-vă că există o participare din plin deoarece, atunci când îşi foloseştelibertatea de a alege, cursantul Îi permite Duhului Sfânt să instruiască… Pe măsură cecursanţii exprimă adevăruri, acestea sunt confirmate în sufletele lor şi le întărescmărturiile personale” („To Understand and Live Truth” [seară cu vârstnicul Richard G.Scott, 4 febr. 2005], p. 3; si.lds.org).

Cum pot să adaptez lecţiile pentru cei cu dizabilităţi?În timp ce vă pregătiţi să predaţi, gândiţi-vă la cursanţii care au nevoi speciale.Adaptaţi activităţile şi aşteptările pentru a-i ajuta să reuşească. Căutaţi moduri princare să-i ajutaţi să se simtă iubiţi, acceptaţi şi incluşi. Dezvoltaţi o relaţie de încredere.

Pentru mai multe idei şi resurse, consultaţi pagina Disability Resources (Resurse pentrupersoanele cu dizabilităţi) de la disabilities.lds.org şi secţiunea manualului privindregulile Seminarelor şi Institutelor de Religie, intitulată „Adapted Classes and


viii

Programs for Students with Disabilities” (Lecţii şi programe adaptate pentru cursanţiicu dizabilităţi).

Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui Mormon (Religie 275)Materiale de citit pentru cursanţiNotă. Nu trebuie să citiţi niciunul dintre materialele recomandate care nu a fost tradus în limba dumneavoastră.

Lecţie Titlu Materiale de citit recomandate

1 Cartea lui Mormon este unalt testament al lui IsusHristos

• 1 Nefi 6:4; 13:40; 2 Nefi 11:2-3; 25:17-18; 33:1-2, 4-5, 10-11; Iacov 1:7-8; Alma 33:22-23;Mormon 1:15; 3:20-22; Eter 12:38-39, 41.

• „Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, capitolul 9 din Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 135-146.

2 Să ascultăm de cuvinteleprofeţilor

• 1 Nefi 1:4-15, 18; Mosia 11:20-25; 13:33-35; 15:10-13; Helaman 13:24-33; 3 Nefi 8:24-25;9:10-11; 10:12; 12:1-2; Eter 7:23-27.

• Russell M. Nelson, „Să-i susţinem pe profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 74-77.

• Claudio R. M. Costa, „Supunere faţă de profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 11-13.

3 Supunerea aducebinecuvântări

• 1 Nefi 2:1-20; 3:4-7, 15-16; 4:1-2; 7:12; 17:1-31; 18:1-4; 2 Nefi 31:6-10, 15-16; Mosia 2:20-24,41; 15:7; 3 Nefi 11:11; 12:19-20, 48.

• Thomas S. Monson, „Supunerea aduce binecuvântări”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 89-92.

• Robert D. Hales, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p.35-38.

4 Căderea lui Adam şi darullibertăţii de a alege

• 2 Nefi 2:14, 16, 19-29; Alma 42:6-10, 14; Helaman 14:30-31; 3 Nefi 27:13; Moise 5:5-9.

• Robert D. Hales, „Libertatea de a alege: esenţială pentru planul vieţii”, Ensign sau Liahona, nov.2010, p. 24-27.

• Jeffrey R. Holland, „Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 104-106.

5 Ispăşirea lui Isus Hristos • 2 Nefi 9:6-12, 20-22; Mosia 3:5-11, 16; 15:7-9; Alma 7:11-13; 34:8-12; Moroni 8:8-12; Doctrinăşi legăminte 137:7-9.

• Boyd K. Packer, „Ispăşirea”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 75-78.

• D. Todd Christofferson, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 109-112.

6 Cartea lui Mormon a fostscrisă pentru zilele noastre

• 2 Nefi 25:17-18; 3 Nefi 21:9-11; 29:1-4; Mormon 8:1-5, 26-35; Eter 12:22-26; Moise 7:62;Joseph Smith – Istorie 1:34.

• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 88-90.

• „Să umplem pământul şi vieţile noastre cu Cartea lui Mormon”, capitolul 10 din Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 147-156.

7 Cartea lui Mormon şi Biblia • Ezechiel 37:15-19; 1 Nefi 13:20-41; 2 Nefi 3:11-14; 29:1-14.

• Russell M. Nelson, „Mărturii scripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 43-46.

• Tad R. Callister, „Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov. 2011,p. 74-76.

8 Salvarea vine prin IsusHristos

• 2 Nefi 2:6-9; 25:23; 31:2-21; Mosia 4:6-8; 3 Nefi 11:31-40; 27:13-22.

• Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107-110.

• L. Tom Perry, „Evanghelia lui Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 44-46.


ix


9 „Căutaţi împărăţia luiDumnezeu”

• Matei 6:33; Iacov 2:12-28; 3:10-12; Mosia 2:20-25; 4:13, 21-26; Alma 7:14-16, 19, 21-24; 3 Nefi12:27-30.

• Dieter F. Uchtdorf, „Veniţi, alăturaţi-vă nouă”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 55-58.

• „Marea poruncă – Iubeşte-L pe Domnul”, capitolul 1 din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii:Ezra Taft Benson (2014), p. 39-50.

10 Rugăciunea și revelațiapersonală

• 1 Nefi 10:17-19; 15:1-3, 7-11; 18:1-3; 2 Nefi 28:30; 32:8-9; Iacov 4:6; Alma 12:9-11; 26:22;3 Nefi 14:7-11.

• Richard G. Scott, „Cum să obţinem revelaţie şi inspiraţie cu privire la propria noastră viaţă”,Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 45-47.

• David A. Bednar, „Spiritul revelaţiei”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 87-90.

11 Să ne protejăm împotrivadoctrinelor false dinultimele zile

• 2 Nefi 26:29; 28:3-9, 12-15; Iacov 7:1-12; Alma 1:2-6; 30:12-18, 39-44; 3 Nefi 18:24; 27:27;Eter 4:11-12; Moroni 7:12-17; Joseph Smith – Matei 1:22.

• Neil L. Andersen, „Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18-21.

12 Nevoia noastră de renaşterespirituală

• Mosia 3:19; 5:1-5, 7-8; 16:2-5; 27:24-26; Alma 5:14, 26-27; 41:10-11; Eter 12:27.

• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012, p. 40-47.

• D. Todd Christofferson, „Născuţi din nou”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 76-79.

13 Legământul botezului,sabatul şi împărtăşania

• Exodul 31:13, 16-17; Mosia 18:8-10, 23; 25:23-24; 3 Nefi 18:1-11; 20:3-9; Moroni 4:3; 5:2;6:4-6.

• Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, nov. 2015, p. 129-132.

14 Puterea de izbăvire a luiDumnezeu

• 1 Nefi 1:20; 6:4; Mosia 7:33; 21:2-5, 14-16; 23:23-24; 24:13-15, 21; 29:20; Alma 34:9; 36:1-3,27-29; 58:10-11; Helaman 5:9; 3 Nefi 4:33.

• L. Tom Perry, „Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94-97.

15 Să devenim unelte înmâinile lui Dumnezeu

• 1 Nefi 13:37; Mosia 15:14-19, 26-28; 28:3; Alma 17:2-3, 6, 9-12, 16, 25; 18:10, 33-35; 21:16;22:1, 12-14; 23:5-6; 26:2-5, 11-12, 15, 26-29; 29:9-10; 31:30-34.

• M. Russell Ballard, „Încredeţi-vă în Domnul!”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p. 43-45.

• Don R. Clarke, „Să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov.2006, p. 97-99.

16 Pocăinţa şi iertarea • Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3, 11-12, 26; Alma 19:29-30, 33-36; 34:15-17; 36:19-21; 3 Nefi 9:13-14,19-22.

• Neil L. Andersen, „Pocăiţi-vă… ca eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p.40-43.

17 Puterea cuvântului • 1 Nefi 3:19-20; 5:21-22; 8:21-24, 29-30; 15:23-24; 2 Nefi 3:12; 32:3; 33:4-5; Iacov 2:8; 7:10-11;Omni 1:14-17; Mosia 1:3-5; Alma 5:10-13; 31:5; 37:2-4, 8-10, 38-46; Helaman 3:29-30; 15:7-8.

• Richard G. Scott, „Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6-8.

18 Să ne pregătim pentru ziuajudecăţii finale

• 2 Nefi 9:12-13; Mosia 15:21-26; 16:6-11; Alma 5:15-21; 7:21-25; 11:40-45; 16:6-11; 34:32-34;40:4-7, 11-14, 19-24; 41:2-6.

• Dallin H. Oaks, „Învierea”, Liahona iul. 2000, p. 14-16.


x


19 Să apărăm libertateareligioasă

• Mosia 29:10-11, 16-18, 25-26, 32; Alma 2:1-10, 12, 27-28; 30:7-9; 44:1-5; 46:4-5, 10-16, 20-22.

• Robert D. Hales, „Păstrarea libertăţii de a alege şi protejarea libertăţii religioase”, Ensign sauLiahona, mai 2015, p. 111-113.

20 Să ne întărim credinţa şimărturia

• 1 Nefi 15:7-11; 2 Nefi 1:10-11; 9:28; 25:28-29; 28:21-23; Mosia 2:36-37; 4:11-12; 15:11;26:1-4; Alma 12:9-11; Alma 31:8-11; 46:7-8; Helaman 4:11-13; 13:24-26; 15:7-8; Mormon5:16-18; 9:7-8.

• L. Whitney Clayton, „Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 36-39.

• Larry S. Kacher, „Nu trata fără respect lucrurile sacre”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p.104-106.

21 Venirea lui Isus Hristos • Helaman 14:20-30; 16:1-5; 3 Nefi 9:1-5, 12-14; 10:12; 11:1-17.

• Dallin H. Oaks, „Pregătire pentru a Doua Venire”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 7-10.

• Jeffrey R. Holland, „Preparing for the Second Coming”, New Era, dec. 2013, p. 2-5.

22 „Tot aşa cum sunt Eu” • Ioan 17:9-11, 20-23; 3 Nefi 12:1-16, 43-45; 13:1, 5-7, 16-18, 22-24, 33; 14:1-5, 21-27;19:19-23, 28-29; 27:21-22, 27.

• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru desăvârşit”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 70-73.

23 Împrăştierea şi adunarea luiIsrael

• 1 Nefi 15:12-16; 22:3-5, 8-12; 2 Nefi 25:15-17; 3 Nefi 5:24-26; 16:4-5; 20:13, 29-31; 21:1-7;30:2.

• Russell M. Nelson, „Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 79-82.

24 Toţi sunt egali în faţa luiDumnezeu

• 2 Nefi 26:23-28, 33; Iacov 7:24; Enos 1:11, 20; Mosia 28:1-3; Alma 27:1-2, 20-24; 53:10-11,13-17; Helaman 6:1-8; 4 Nefi 1:1-3, 11-13, 15-18.

• Dallin H. Oaks, „Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 77-80.

25 Să trăim în mod neprihănitîn vremuri pline de ticăloşie

• Alma 37:21-22, 25-27; 62:41; Helaman 6:20-26, 37-40; 4 Nefi 1:42; Mormon 1:13-17, 19; 2:8,14-15, 18-19; 3:2-3, 12, 22; Eter 8:18-26; Moroni 9:6, 22, 25-26.

• Quentin L. Cook, „Reaping the Rewards of Righteousness”, Ensign, iul. 2015, p. 33-39.

26 După încercarea credinţei • 2 Nefi 27:23; 3 Nefi 17:5-9, 20-24; Mormon 9:9, 18-20; Eter 3:6-13, 17-20; 4:13-15; 12:6-7, 12,19, 31.

• David A. Bednar, „Cereţi cu credinţă”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 94-97.

• Neil L. Andersen, „Ştii destul”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 13-14.

27 Credinţă, speranţă şicaritate

• Alma 32:26-29, 37-41; Eter 12:4, 8-9, 28, 33-34; Moroni 7:21, 25-28, 33, 40-48; 10:18-21.

• Dieter F. Uchtdorf, „Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 21-24.

• Richard G. Scott, „Puterea de transformare pe care o au credinţa şi caracterul”, Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 43-46.

28 Veniţi la Hristos! • 1 Nefi 6:4; Iacov 1:7; Omni 1:26; 3 Nefi 9:13-14; Moroni 7:18-26; 10:3-5, 30, 32-33.

• „O viaţă axată pe Hristos”, capitolul 24 din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson(2014), p. 321-332.


xi

1Cartea lui Mormon este un alttestament al lui Isus Hristos

IntroducereCei care vor studia învăţăturile şi doctrina din Cartea lui Mormonvor ajunge să ştie că Isus este Hristosul. În această lecţie, cursanţiivor învăţa că autorii principali ai cărţii L-au văzut pe Fiul lui

Dumnezeu şi că mărturia şi înţelegerea noastră despre Isus Hristosşi Evanghelia Sa pot fi mărite cu ajutorul cuvintelor lor.

Lecturi de bază• Gordon B. Hinckley, „A Testimony Vibrant and True”, Ensign, august 2005, p. 2-6.

• „Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, capitolul 9 din Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 135-146).

Sugestii pentru predare1 Nefi 13:40; 2 Nefi 25:17-18; Alma 33:22-23.Cartea lui Mormon este un testament al lui Isus HristosExpuneţi următoarea declaraţie a profetului Joseph Smith (1805-1844) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.

„Le-am spus fraţilor despre Cartea lui Mormon că este cea mai corectă carte de pepământ şi cheia de boltă a religiei noastre şi că omul va ajunge mai aproape deDumnezeu supunându-se învăţăturii ei, decât a oricărei alte cărţi” (Introducere la Cartealui Mormon).

• Despre care dintre afirmaţiile profetului referitoare la Cartea lui Mormon aveţi omărturie şi cum aţi obţinut-o?

• În ce mod vă măreşte motivaţia de a studia Cartea lui Mormon declaraţiaprofetului?

Rugaţi cursanţii să sublinieze în scripturile lor această declaraţie care se găseşte înparagraful şase din Introducere la Cartea lui Mormon şi sugeraţi-le să scrie lângă acestareferinţele 1 Nefi 13:40 şi 2 Nefi 25:17-18. (Notă. Referinţele suplimentare reprezintă ometodă de studiu al scripturilor despre care puteţi să vorbiţi pe parcursul acestui curs.Pe măsură ce cursanţii îşi îmbunătăţesc metodele de studiu ale scripturilor, ei devin maiindependenţi din punct de vedere spiritual.)

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 13:40 şi 2 Nefi 25:17-18în timp ce membrii clasei caută un scop principal al Cărţii lui Mormon.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, care este unul dintre scopurile principale aleCărţii lui Mormon? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Dumnezeu ascos la lumină Cartea lui Mormon în ultimele zile pentru a convinge toţioamenii că Isus este Hristosul. [Vezi, de asemenea, pagina de titlu a Cărţii luiMormon.])

• Cum îi convinge Cartea lui Mormon pe oameni că Isus este Hristosul?

1

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţicursanţii să o citescă în gând.

„Mulţi dintre creştinii din lume resping divinitatea Salvatorului. Ei pun sub semnulîntrebării naşterea Sa miraculoasă, viaţa Sa desăvârşită şi realitatea învierii Saleglorioase. Cartea lui Mormon ne învaţă, în termeni simpli şi neechivoci, despre adevărultuturor acestor fapte. Ea oferă, de asemenea, cea mai completă explicaţie despredoctrina ispăşirii. Această carte, de inspiraţie divină, este cu adevărat cheia de boltă a

mărturiei depuse în faţa lumii că Isus este Hristosul” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra TaftBenson [2014], p. 139-140).

• Care sunt unele dintre întâmplările din viaţa şi slujirea lui Isus Hristos care suntconfirmate în Cartea lui Mormon?

Invitaţi un cursant să citească cu glas tare următoarea declaraţie a preşedinteluiRussell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Am citit [Cartea lui Mormon] de multe ori. Am citit, de asemenea, multe lucruri care aufost scrise despre ea. Unii autori s-au concentrat asupra poveştilor pe care le conţine,asupra oamenilor despre care vorbeşte sau asupra descrierilor istorice pe care lerelatează. Alţii au fost interesaţi de structura lingvistică folosită sau de consemnăriledespre arme, geografie, animale, tehnicile de construcţie sau sistemul de greutăţi şi

măsuri.

Oricât de interesante ar fi aceste lucruri, studiul Cărţii lui Mormon oferă cea mai mare răsplată atuncicând cineva se concentrează asupra scopului ei principal – acela de a depune mărturie despre IsusHristos. Prin comparaţie, toate celelalte subiecte sunt minore.

Atunci când citeşti Cartea lui Mormon, concentrează-te asupra personajului principal al cărţii – de laprimul până la ultimul capitol – Domnul Isus Hristos, Fiul Dumnezeului Viu” („A Testimony of the Bookof Mormon”, Ensign, nov. 1999, p. 69).

• Dintre toate mesajele Cărţii lui Mormon, de ce credeţi că cel mai important lucrueste să ne concentrăm asupra mesajului despre Isus Hristos?

Explicaţi cursanţilor faptul că, după ce profetul Alma i-a învăţat pe zoramiţi despreslujirea Salvatorului (vezi Alma 33:22), i-a invitat pe cei care ascultau să plantezecuvântul lui Dumnezeu în inima lor, pentru ca acesta să crească. Rugaţi cursanţii săcitească, în gând, Alma 33:22-23 şi să identifice adevărurile pe care Alma i-a încurajatpe cei care vor citi cuvintele sale să le „planteze” în inimile lor.

• Care a fost mesajul pe care Alma a dorit ca cei care îl ascultau să-l planteze îninimile lor?

• Ce rezultate le-a promis Alma că vor avea dacă vor planta şi vor avea grijă de acestecrezuri despre Isus Hristos? (Mărturiile lor vor creşte „pentru viaţă nepieritoare”;poverile lor vor fi făcute uşoare.)

• În ce mod studiul Cărţii lui Mormon v-a ajutat să primiţi binecuvântările pe careAlma le-a descris?

LECŢIA 1 CARTEA LUI MORMON ESTE UN ALT TESTAMENT AL LUI ISUS HRISTOS

2

1 Nefi 6:4; 2 Nefi 11:2-3; Iacov 1:7-8; Mormon 1:15; 3:20-22; Eter12:38-39, 41Cei care au scris Cartea lui Mormon L-au văzut pe Isus HristosExplicaţi că, în mare parte, Cartea lui Mormon a fost scrisă de patru autori principali:Nefi, Iacov, Mormon şi Moroni. (Excepţiile sunt cărţile lui Enos, Iarom şi Omni.)

Copiaţi următorul tabel pe tablă. Pentru a ajuta cursanţii să înveţe mai multe despreaceşti patru scriitori principali, rugaţi-i să aleagă şi să citească, în gând, unul dintrefragmentele de mai jos. Rugaţi-i să caute ceea ce a făcut ca scriitorul să fie un martorputernic al lui Isus Hristos.

Scriitor Experienţă

1. Nefi 2 Nefi 11:2

2. Iacov 2 Nefi 11:3

3. Mormon Mormon 1:15

4. Moroni Eter 12:38-39

Permiteţi cursanţilor să împărtăşească ceea ce au învăţat din fiecare dintre fragmente.Apoi, adresaţi întrebarea:

• De ce este important să înţelegem faptul că autorii principali ai Cărţii lui MormonL-au văzut pe Isus Hristos? (Pe măsură ce discutaţi această întrebare, ajutaţicursanţii să înţeleagă următorul adevăr: Studiind Cartea lui Mormon, învăţămdespre Isus Hristos şi despre misiunea Sa de la cei care L-au văzut şi L-aucunoscut. Puteţi să subliniaţi faptul că Joseph Smith, cel care a tradus Cartea luiMormon, a fost, de asemenea, o persoană care L-a văzut pe Isus Hristos.)

Adăugaţi o a treia coloană la tabelul de pe tablă, conform instrucţiunilor:

Scriitor Experienţă Scop

1. Nefi 2 Nefi 11:2 1 Nefi 6:4

2. Iacov 2 Nefi 11:3 Iacov 1:7-8

3. Mormon Mormon 1:15 Mormon 3:20-22

4. Moroni Eter 12:38-39 Eter 12:41

Rugaţi fiecare cursant să citească, în gând, unul dintre fragmentele din a treia coloanăşi să caute motivul pentru care fiecare autor a consemnat mesajul său.

• De ce au consemnat mesajul lor aceşti autori ai Cărţii lui Mormon?

• De ce credeţi că aceşti autori au avut intenţia de a-i invita pe alţii să vină la Hristos?


3

• În ce mod invitaţia făcută de ei de a veni la Hristos vi se aplică în mod personal? Cegânduri şi sentimente aveţi pe măsură ce vă gândiţi la aceste invitaţii?

2 Nefi 33:1-2, 4-5, 10-11Cartea lui Mormon ne ajută să credem în Isus HristosExplicaţi faptul că, deşi vieţile a nenumărate persoane au fost schimbate datoritămărturiilor lor despre Cartea lui Mormon, alţii se luptă cu îndoieli privind veridicitateaşi autenticitatea ei.

• Ce sfat aţi oferi cuiva pentru a-l ajuta să-şi întărească mărturia sau să obţină omărturie despre Cartea lui Mormon?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 33:1-2 în timp ce membrii claseiidentifică care este puterea care permite ca mesajul Cărţii lui Mormon să pătrundă îninima cuiva.

• Ce putere a spus Nefi că permite ca mesajul ei să pătrundă în inima cuiva? (PutereaDuhului Sfânt.)

• Ce a spus Nefi că-i va împiedica pe unii oameni să primească Duhul Sfânt?

Rugaţi cursanţii să exprime şi să discute un principiu propovăduit în aceste versete.(Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul principiu: Duhul Sfânt poate să ducămesajul Cărţii lui Mormon în inimile noastre, atâta timp cât nu ne împietriminimile împotriva Duhului Sfânt. Puteţi să scrieţi acest principiu pe tablă.)

Acordaţi cursanţilor timp pentru a studia 2 Nefi 33:4-5 şi pentru a căuta binecuvântărisuplimentare pe care le putem primi atunci când studiem Cartea lui Mormon. Rugaţicursanţii să împărtăşească ceea ce găsesc.

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Whitney L. Clayton, din Cei Şaptezeci, şiinvitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Tot aşa trebuie şi noi să alegem să ne deschidem inimile pentru realitatea divină aSalvatorului… Dumnezeu nu ne forţează să credem. În schimb, El ne invită să credemtrimiţând profeţi şi apostoli pentru a ne propovădui, oferindu-ne scripturi şi făcându-Şicunoscută prezenţa prin Spiritul Său… Decizia de a crede este cea mai importantăalegere pe care o facem vreodată. Aceasta afectează toate celelalte decizii pe care le

luăm” („Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 38.

• În ce mod acceptarea invitaţiei autorilor Cărţii lui Mormon de a crede în IsusHristos afectează toate celelalte decizii pe care le luăm?

Continuaţi prin a ruga un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 33:10-11, în timp cemembrii clasei caută modul în care Nefi descrie legătura dintre a crede în cuvintele saleşi a crede în Isus Hristos.

• Potrivit celor consemnate de Nefi, care este legătură dintre a crede în cuvintele saleşi a crede în Isus Hristos?

• Ce a spus Nefi că se va întâmpla, „în ultima zi”, celor care resping cuvintele sale?

Rugaţi cursanţii să împărtăşească mărturiile lor despre modul în care Cartea luiMormon i-a ajutat să se apropie de Isus Hristos.


4

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 6:4; 13:40; 2 Nefi 11:2-3; 25:17-18; 33:1-2, 4-5, 10-11; Iacov 1:7-8; Alma

33:22-23; Mormon 1:15; 3:20-22; Eter 12:38-39, 41.

• „Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, capitolul 9 din Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 135-146).


5

2 Să ascultăm de cuvinteleprofeţilor

IntroducereDumnezeu cheamă profeţi să depună mărturie despre Isus Hristos,să declare pocăinţă şi să-i invite pe toţi să vină la Isus Hristos.Cartea lui Mormon ne învaţă că cei care dau ascultare acestor

profeţi sunt binecuvântaţi, în timp ce aceia care se opun acestoraau parte de regrete şi tristeţe.

Lecturi de bază• Russell M. Nelson, „Să-i susţinem pe profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p.

74-77.

• Claudio R. M. Costa, „Supunere faţă de profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p.11-13.

• Carol F. McConkie, „Să trăim conform cuvintelor profeţilor”, Ensign sau Liahona,nov. 2014, p. 77-79.

• „Our Need for Living Prophets”, capitolul 1 din Teachings of the Living ProphetsStudent Manual (manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2010), p. 4-13.

Sugestii pentru predare1 Nefi 1:4-15, 18; Mosia11:20-25; 13:33-35Rolul profeţilorAdresaţi membrilor clasei întrebarea:

• În ce mod se deosebeşte Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă dealte biserici datorită credinţei noastre într-un profet în viaţă?

• De ce sunt profeţii în viaţă la fel de necesari în zilele noastre precum au fost în alteperioade ale istoriei pământului?

Rugaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 1:4-15, 18, în timp cemembrii clasei urmăresc în scripturile lor şi caută modul în care Domnul l-a chemat şipregătit pe Lehi să fie profet.

• De ce experienţă care l-a pregătit să fie profet a avut Lehi parte? (El a primit omărturie despre Isus Hristos şi a prevăzut distrugerea celor ticăloşi şi mila acordatăcelor care vin la Dumnezeu.)

• De ce aveau nevoie oamenii din Ierusalim de profeţi precum Lehi? (Pe măsură cecursanţii răspund, asiguraţi-vă că înţeleg acest adevăr: Dumnezeu cheamă profeţişi revelează voia Sa prin aceştia.)

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui John Taylor(1808-1887).

„Noi avem nevoie de un copac viu – un izvor viu – inteligenţă vie, ce vine de la preoţiavie din cer, prin intermediul preoţiei vii de pe pământ… Şi, din momentul în care Adama primit primul mesaj de la Dumnezeu şi până când Ioan, aflându-se pe insula Patmos, aprimit mesajul său sau până când cerurile i s-au deschis lui Joseph Smith, a fost nevoie

6

mereu de revelaţie nouă, adaptată circumstanţelor neobişnuite în care bisericile sau oamenii s-auaflat.

Revelaţia primită de Adam nu l-a învăţat pe Noe cum să construiască arca; nici revelaţia lui Noe nu i-aspus lui Lot să părăsească Sodoma; niciuna dintre acestea nu a vorbit despre plecarea copiilor luiIsrael din Egipt. Toţi aceştia au primit revelaţii pentru ei înşişi şi la fel a primit Isaia, Ieremia, Ezechiel,Isus, Petru, Pavel, Ioan şi Joseph. Şi la fel trebuie să primim şi noi” (Teachings of Presidents of theChurch: John Taylor [2001], p. 158).

• De ce este important să ştim că Domnul continuă astăzi să reveleze voia sa prinintermediul profeţilor în viaţă?

• Cum ne poate fi de folos în zilele noastre studierea rolului profeţilor din Cartea luiMormon?

Scrieţi următoarele referinţe pe tablă:

Mosia 11:20-25.

Mosia 13:33-35.

Explicaţi că, deşi profeţii transmit multe mesaje specal pentru vremurile lor, existămesaje pe care toţi profeţii le transmit. Rugaţi cursanţii să identifice două astfel demesaje pe măsură ce citesc, în gând, fragmentele de pe tablă. Rugaţi cursanţii sămarcheze în scripturile lor mesajul principal transmis de profetul Abinadi în fiecaredintre fragmente. (Notă. Marcarea scripturilor reprezintă o metodă de studiu alscripturilor despre care puteţi să vorbiţi pe parcursul acestui curs.)

Rugaţi cursanţii să împărtăşească ce au indentificat şi faceţi un rezumat al lucrurilor pecare le-au găsit subliniind această doctrină: Toţi profeţii lui Dumnezeu au declaratpocăinţă şi au depus mărturie despre Isus Hristos.

Rugaţi cursanţii să acorde câteva minute pentru a găsi un exemplu de profet din Cartealui Mormon care a declarat pocăinţă sau a depus mărturie despre Isus Hristos.(Exemple de profeţi care au declarat pocăinţă sunt Isaia în 2 Nefi 16:9-11; Iacov înIacov 2-3; Abinadi în Mosia 11-12; Samuel în Helaman 13-16; şi Mormon înMormon 3. Exemple de profeţi care au propovăduit despre Isus Hristos sunt Nefi în1 Nefi 19 şi în 2 Nefi 25; Alma în Alma 7 şi Mormon în Mormon 7.) Rugaţi cursanţii săîmpărtăşească exemplele lor membrilor clasei.

• De ce credeţi că profeţii au declarat pocăinţă şi au depus mărturie despre IsusHristos în mod consecvent?

• Cum ne ajută trăirea potrivit lucrurilor transmise în aceste mesaje să obţinemsalvarea?

Helaman 13:24-33; 3 Nefi 8:24-25; 9:10-11Respingerea profeţilor lui Dumnezeu duce la regretExpuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţiun cursant să o citească cu glas tare:

LECŢIA 2 SĂ ASCULTĂM DE CUVINTELE PROFEŢILOR

7

„Când profetul indică păcatele lumii, cei versaţi în lucrurile lumeşti, în loc să sepocăiască de păcatele lor, fie doresc să-i închidă gura profetului, fie acţionează ca şicum profetul nu ar exista. Popularitatea nu este niciodată un test al adevărului… Pemăsură ce ne apropiem de momentul celei de-a Doua Veniri a Domnului, vă puteţiaştepta ca, în timp ce oamenii lumii devin mai ticăloşi, profetul să fie din ce în ce mai

puţin popular printre ei” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 164

• De ce credeţi că unii oameni nu reuşesc să asculte de cuvintele profeţilor?

Rugaţi membrii clasei să studieze în linişte cuvintele lui Samuel consemnate înHelaman 13:24-29 şi să caute motive pentru care oamenii resping avertizările profetice.Încurajaţi cursanţii, din nou, să marcheze ceea ce găsesc.

• Potrivit celor relatate de Samuel, de ce i-au respins nefiţii pe profeţii lui Dumnezeu?

• Cu toate că nu ne facem vinovaţi de maltratarea sau uciderea profeţilor, cum potaceste versete să fie ca o avertizare pentru noi în aceste zile?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Helaman 13:30-33, în timp ce membrii claseicaută care sunt consecinţele, profeţite de Samuel Lamanitul, de care vor avea parte ceicare resping cuvintele profeţilor. Apoi, rugaţi membrii clasei să citească împlinireaacestei profeţii în 3 Nefi 8:24-25; 9:10-11.

• Ce adevăr putem să desprindem din aceste versete? (Cursanţii trebuie să înţeleagăurmătorul principiu: Dacă respingem cuvintele profeţilor Domnului vom aveaparte de regrete şi tristeţe. [Vezi, de asemenea, 3 Nefi 28:34.])

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson:

„Dacă dorim să ştim care este stadiul relaţiei pe care o avem cu Domnul, trebuie să neîntrebăm cât de bună este relaţia noastră cu cel care conduce Biserica Sa pe pământ –cât de în armonie sunt vieţile noastre cu unsul Domnului – profetul în viaţă –preşedintele Bisericii, şi cu membrii cavorumului Primei Preşedinţii” (Învăţături: Ezra TaftBenson [2014], p. 162).

Modul în care reacţionăm la cuvintele unui profet în viaţă, atunci când el ne spune ce trebuie să ştim,dar noi ne dorim să nu auzim, este un test al credinţei noastre” (Învăţături: Ezra Taft Benson [2014], p.163).

• În ce mod vă motivează declaraţia preşedintelui Benson să fiţi mai sârguincioşi înurmarea îndrumărilor venite din partea profetului în viaţă?

• Care este mesajul profetic care consideraţi că este, în zilele noastre, cel maiimportant pentru sfinţii din zilele din urmă?

Mosia 15:10-13; 3 Nefi 10:12; 12:1-2; Eter 7:23-27Supunerea faţă de profeţii lui Dumnezeu aduce binecuvântăriSpuneţi cursanţilor că profetul Abinadi le-a predicat regelui Noe şi preoţilor săi ticăloşidespre importanţa faptului de a da ascultare cuvintelor profeţilor. Rugaţi un cursant săcitească Mosia 15:10-13 în timp ce membrii clasei se gândesc cum ar putea să rezumeaceste versete sub forma unei declaraţii a unui principiu.

• Cum aţi exprima cuvintele lui Abinadi sub forma unei declaraţii a unui principiu?(Cursanţii pot să rezume acest fragment precum urmează: Cei care dau ascultare


8

cuvintelor profeţilor, cred în puterea mântuitoare a lui Isus Hristos şi sepocăiesc de păcatele lor sunt moştenitori ai împărăţiei lui Dumnezeu.)

Rugaţi cursanţii să se gândească şi să împărtăşească exemple din Cartea lui Mormonde persoane credincioase şi grupuri care au fost binecuvântaţi deoarece au datascultare cuvintelor profeţilor. Unele dintre exemple le pot include pe următoarele:Familia lui Lehi a scăpat de distrugere deoarece a urmat sfatul de a părăsi Ierusalimul(2 Nefi 1:4); Alma cel Vârstnic a ascultat de cuvintele lui Abinadi şi a putut să predicemultor oameni (Mosia 17:1-4; 18:1-3); Armata condusă de căpitanul Moroni a aflatunde trebuia să meargă pentru a se apăra de lamaniţi ascultând de sfatul lui Alma(Alma 43:23-24).

Scrieţi următoarele referinţe din scripturi pe tablă (nu copiaţi şi principiile dinparanteze):

3 Nefi 10:12 (Avem parte de siguranţă atunci când urmăm profeţii luiDumnezeu.)

3 Nefi 12:1-2 (Profeţii ne învaţă cum să primim iertarea păcatelor noastre.)

Eter 7:23-27 (Pe măsură ce urmăm sfatul profeţilor şi ne amintim de Domnul,El ne va binecuvânta în acord cu nevoile noastre.)

Desemnaţi cursanţi să citească unul dintre fragmentele de pe tablă şi să rezume ceea ceau citit printr-o declaraţie a unui principiu. Pe măsură ce cursanţii împărtăşescdeclaraţiile lor, puteţi să le scrieţi în dreptul fiecărei referinţe.

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă că şi alte binecuvântări vin ca rezultat al faptului căîi urmăm pe profeţi, expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului M. Russell Ballard,din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească.

„Nu este un lucru neimportant, dragii mei fraţi şi dragile mele surori, să avem un profetal lui Dumnezeu în mijlocul nostru. Mari şi minunate sunt binecuvântările pe care leprimim în viaţa noastră când dăm ascultare cuvântului Domnului transmis nouă prinel… Atunci când auzim sfatul Domnului exprimat prin cuvintele preşedintelui Bisericii,răspunsul nostru trebuie să fie pozitiv şi prompt. Istoria ne-a arătat că există siguranţă,

pace, prosperitate şi fericire când se răspunde la sfatul profetului” („Cuvântul Lui îl veţi primi”,Liahona, iul. 2001, p. 79).

• Când aţi fost binecuvântaţi pentru că aţi răspuns în mod pozitiv şi promt la sfatulprofeţilor?

• Când vă gândiţi la viitor, de ce credeţi că este important să avem profeţi pepământ?

Îndemnaţi cursanţii să cugete dacă acţiunile lor reflectă dorinţa lor de a urma cucredinţă profeţii Domnului. Rugaţi-i să se gândească la ce ar putea fi nevoie să schimbeîn vieţile lor pentru a se putea bucura mai mult de binecuvântările promise celorcredincioşi.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 1:4-15, 18; Mosia 11:20-25; 13:33-35; 15:10-13; Helaman 13:24-33; 3 Nefi

8:24-25; 9:10-11; 10:12; 12:1-2; Eter 7:23-27.


9

• Russell M. Nelson, „Să-i susţinem pe profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p.74-77.

• Claudio R. M. Costa, „Supunere faţă de profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p.11-13.


10

3Supunerea aducebinecuvântări

IntroducereSupunerea noastră faţă de poruncile lui Dumnezeu este una dintrecăile prin care putem să ne arătăm recunoştinţa pentrubinecuvântările Sale minunate. Salvatorul este exemplul desăvârşitde supunere. Dorinţa noastră de a fi supuşi creşte pe măsură ce

dragostea noastră pentru Dumnezeu creşte. Supunerea faţă deporunci face posibil ca Dumnezeu să ne acorde ajutorul de careavem nevoie atunci când încercăm să îndeplinim însărcinări grele.

Lecturi de bază• (Thomas S. Monson, „Supunerea aduce binecuvântări”, Ensign sau Liahona, mai

2013, p. 89-92)

• Robert D. Hales, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, Ensign sau Liahona,mai 2014, p. 35-38.

Sugestii pentru predare1 Nefi 2:2-4, 9-13, 16, 19-20; Mosia 2:20-24, 41Prin supunerea noastră, ne arătăm recunoştinţa faţă de Dumnezeu şi primim cele maimari binecuvântări ale SaleExpuneţi declaraţia următoare a vârstnicului Joseph B. Wirthlin (1917-2008), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească.

„Cum putem noi vreodată să ne plătim datoria pe care o avem faţă de Salvator? El aplătit o datorie pe care n-a făcut-o, pentru a ne elibera pe noi de o datorie pe careniciodată n-am fi putut s-o plătim. Datorită Lui, noi vom trăi pentru totdeauna. Datorităispăşirii Sale infinite, păcatele noastre pot fi curăţate, permiţându-ne să experimentămcel mai mare dintre toate darurile lui Dumnezeu: viaţa eternă.

Ce preţ poate avea un astfel de dar? Putem noi să răscumpărăm vreodată un asemenea dar? („Datoriipământeşti, datorii cereşti”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 43).

Acordaţi cursanţilor un moment pentru a discuta posibilele răspunsuri la ultimaîntrebare adresată de vârstnicul Wirthlin. Încurajaţi cursanţii să caute principii şidoctrine pe parcursul lecţiei care ne ajută să răspundem la această întrebare.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 2:20-24. Rugaţi-i să caute ceea ce regeleBeniamin ne-a învăţat în legătură cu felul în care ar trebui să ne vedem în relaţia cuDumnezeu.

• De ce credeţi că regele Beniamin ne-a învăţat că, indiferent de ceea ce facem,suntem încă „slujitori netrebnici” ai lui Dumnezeu?

• Cu toate că nu putem să plătim vreodată datoria pe care o avem faţă de Dumnezeu,ce ne sugerează aceste versete că putem să facem pentru a ne arăta recunoştinţapentru tot ceea ce a făcut pentru noi? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorulprincipiu: Atunci când recunoaştem datoria noastră eternă faţă de Dumnezeu,avem dorinţă să-L slujim şi să ţinem poruncile Sale.)

11

Spuneţi cursanţilor faptul că una dintre relatările minunate din scripturi despresupunerea faţă de Dumnezeu se găseşte la începutul Cărţii lui Mormon, unde esteconsemnat modul în care profetul Lehi şi familia sa au răspuns atunci când Dumnezeule-a cerut să facă ceva foarte dificil. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi2:2-4.

• De ce ar fi fost dificil pentru familia lui Lehi să se supună poruncii lui Dumnezeu dea părăsi Ierusalimul?

Rugaţi cursanţii să studieze 1 Nefi 2:9-13, 16 şi să caute diferenţele dintre atitudinile şicomportamentul lui Laman şi Lemuel şi cele ale lui Nefi ca răspuns la această poruncă.(Notă. Această activitate îi va încuraja pe cursanţi să folosească metoda comparării şiconfruntării, o importantă metodă de studiu al scripturilor.)

• Care sunt cuvintele şi expresiile care descriu reacţia lui Laman şi Lemuel? (Ei erauîncăpăţânaţi, au cârtit şi n-au cunoscut lucrările lui Dumnezeu.)

• Cum a reacţionat Nefi la porunca de a părăsi Ierusalimul? (El a fost umil; a dorit săcunoască tainele lui Dumnezeu; a crezut cuvintele tatălui său, care era profet; s-arugat.)

• De ce a fost reacţia lui Nefi la cuvintele tatălui său diferită de cea a fraţilor săi?

Acordaţi cursanţilor un moment să cugete dacă sunt mai asemănători lui Laman şiLemuel sau lui Nefi atunci când li se cere să facă ceva dificil de către Domnul sau decătre conducătorii Bisericii Sale.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 2:19-20. Rugaţi membrii clasei săurmărească în scripturile lor şi să caute promisiunea pe care Domnul i-a făcut-o luiNefi.

• Ce afirmaţie din aceste versete rezumă ceea ce Domnul i-a promis lui Nefi?(Asiguraţi-vă că ei înţeleg următorul principiu: Dacă ţinem poruncile, vomprospera în ţară. Puteţi să subliniaţi că aceasta reprezintă una dintre cele mai desîntâlnite teme din Cartea lui Mormon. Puteţi să încurajaţi cursanţii ca, pe măsură cestudiază Cartea lui Mormon, să observe diferitele moduri prin care această temăeste repetată.)

• Pentru ce calităţi l-a lăudat Domnul pe Nefi? De ce credeţi că aceste calităţi suntimportante pentru fiecare dintre noi în relaţia pe care o avem cu Domnul?

• Cu toate că supunerea nu are întotdeauna ca rezultat prosperitate din punct devedere temporal, ce binecuvântări putem să aşteptăm ca rezultat al supuneriinoastre faţă de Domnul? (Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare,puteţi să citiţi Mosia 2:41.)

2 Nefi 31:6-10, 15-16; Mosia 15:7; 3 Nefi 11:11; 12:19-20, 48Urmarea exemplului de supunere al Salvatorului ne ajută să venim la El şi la TatălExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Dintre toate lecţiile pe care le învăţăm din viaţa Salvatorului, niciuna nu este mai clarăşi mai puternică decât cea privind supunerea” („Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncileMele”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 35).

LECŢIA 3 SUPUNEREA ADUCE BINECUVÂNTĂRI

12

• Ce exemple din viaţa Salvatorului ilustrează supunerea Sa?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să discute această întrebare, rugaţi-i să citească Mosia 15:7şi 3 Nefi 11:11 şi să caute ceea ce Isus era dispus să facă pentru a se supune Tatălui Său.

Rugaţi cursanţii să citească, pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 31:6-10, 15-16, în timp cemembrii clasei caută ceea ce putem să învăţăm din exemplul Salvatorului despreimportanţa supunerii şi despre binecuvântările care vin datorită supunerii.

• Ce putem să învăţăm din exemplul Salvatorului despre importanţa supunerii? Ceputem să învăţăm din exemplul Salvatorului despre binecuvântările care vindatorită supunerii? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acest principiu: Pemăsură ce urmăm exemplul Salvatorului de supunere faţă de Tatălui Său,vom rămâne pe cărarea îngustă care duce la salvare.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Robert D. Hales şi invitaţi un cursant să ocitească.

„Supunerea spirituală matură este «Supunerea Salvatorului». Ea este motivată dedragostea adevărată faţă de Tatăl Ceresc şi de Fiul Său… Dragostea noastră pentruSalvator este cheia către supunerea asemănătoare celei a Salvatorului” („Dacă Măiubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, p. 36-37).

• De ce este dragostea pentru Tatăl Ceresc şi Isus Hristos „cheia” către supunereafaţă de porunci?

Subliniaţi faptul că Isus Hristos înviat i-a învăţat pe nefiţi despre scopul supunerii faţăde porunci. Rugaţi cursanţii să citească 3 Nefi 12:19-20, 48 pentru a descoperi acestescopuri.

• Potrivit acestor versete, care a spus Salvatorul că erau motivele pentru care ni s-audat poruncile? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul principiu: Pe măsură cevenim la Hristos şi ţinem poruncile Sale, vom deveni mai asemănători Lui şiTatălui nostru din Cer şi vom fi salvaţi.)

• În ce moduri v-a ajutat supunerea de care aţi dat dovadă să veniţi la Salvator?

Acordaţi cursanţilor un moment să cugete la ceea ce pot să facă pentru a fi mai supuşifaţă de poruncile Tatălui Ceresc, pentru a putea fi mai asemănători Lui şi Fiului Său.

1 Nefi 3:4-7, 15-16; 4:1-2; 7:12; 17:1-31; 18:1-4Domnul oferă ajutor celor care sunt supuşiRugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care ţinerea unei anumite porunci alui Dumnezeu a părut a fi ceva greu de făcut sau când îndeplinirea unei chemări înBiserică sau a unei însărcinări a fost solicitantă. Amintiţi cursanţilor că Nefi şi fraţii săiau avut de înfruntat pericolul şi posibilitatea morţii atunci când Dumnezeu le-aporuncit să se întoarcă la Ierusalim pentru a obţine plăcile de aramă. Rugaţi cursanţii săcitească 1 Nefi 3:4-7 şi să găsească un principiu pe care îl pot învăţa din exemplul luiNefi care să le mărească capacitatea de a fi supuşi.

• Ce principiu putem să învăţăm din reacţia lui Nefi la o poruncă greu de îndeplinitdată de Dumnezeu? (Scrieţi următorul principiu, pe tablă, pe măsură ce cursanţii îldescoperă: Dacă noi căutăm să facem ceea ce Domnul porunceşte, El vapregăti o cale pentru ca noi să îndeplinim acea poruncă.)


13

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest principiu, scrieţi, pe tablă, următoarelereferinţe şi acordaţi-le timp pentru a le citi şi pentru a căuta cum a reacţionat Nefiatunci când căuta să îndeplinească lucrurile grele pe care i se poruncise să le facă:1 Nefi 3:15-16; 4:1-2; 7:12. După ce cursanţii împărtăşesc ceea ce au găsit, explicaţi că,ulterior, Nefi a descris unele căi prin care Domnul îi ajută pe cei care ţin poruncile Sale.Rugaţi cursanţii să citească 1 Nefi 17:1-4 şi să identifice căile prin care Domnul neajută. De asemenea, rugaţi cursanţii să marcheze expresia „şi astfel vedem”, folosită deNefi, care este folosită în toată Cartea lui Mormon pentru a-i pregăti pe cititori săacorde o atenţie deosebită cuvintelor care urmează.

În timp ce cursanţii împărtăşesc răspunsurile lor, scrieţi următoarele cuvinte pe tablă:

A hrăni

A întări

A da mijloace

Rugaţi cursanţii să parcurgă repede, timp de câteva minute, relatarea din 1 Nefi17:5-31, 18:1-4 şi să caute exemple ale modului în care Domnul a hrănit familia luiLehi, a întărit-o sau i-a oferit mijloace.

• În ce moduri a hrănit sau întărit Domnul pe membrii familiei lui Lehi? Cum le-aoferit mijloace pentru a-i ajuta?

• Ce binecuvântări oferite de Domnul familiei lui Lehi sunt asemănătoare cubinecuvântările de care avem nevoie în zilele noastre?

• Când aţi avut parte de ajutorul Domnului, într-unul dintre aceste moduri, atuncicând v-aţi străduit să vă supuneţi Lui?

Amintiţi cursanţilor faptul că Domnul cere supunerea noastră pentru a putea să nebinecuvânteze din abundenţă în strădania noastră de a deveni asemănători Lui.Împărtăşiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Harold B. Lee (1899-1973).

„Cea mai importantă dintre toate poruncile lui Dumnezeu este aceea care vă este celmai greu să o ţineţi astăzi… Depăşiţi-o pe aceasta şi, apoi, începeţi cu următoarea careeste cel mai greu de ţinut pentru dumneavoastră. Aceasta este calea prin care vă sfinţiţiprin ţinerea poruncilor lui Dumnezeu” (Teachings of Presidents of the Church: Harold B.Lee [2000], p. 30).

Rugaţi cursanţii să se gândească la o poruncă pe care le este greu să o ţină. Încurajaţi-isă facă un plan de a deveni mai supuşi, pentru a fi mai demni să primească ajutorulDomnului.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 2:1-20; 3:4-7, 15-16; 4:1-2; 7:12; 17:1-31; 18:1-4; 2 Nefi 31:6-10, 15-16; Mosia

2:20-24, 41; 15:7; 3 Nefi 11:11; 12:19-20, 48.

• Thomas S. Monson, „Supunerea aduce binecuvântări”, Ensign sau Liahona, mai2013, p. 89-92)

• Robert D. Hales, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, Ensign sau Liahona,mai 2014, p. 35-38.


14

4Căderea lui Adam şi darullibertăţii de a alege

IntroducereCăderea lui Adam a reprezentat o parte esenţială a planului luiDumnezeu. A făcut să existe condiţiile potrivite pentru ca noi săvenim pe pământ şi să fim testaţi. Planul lui Dumnezeu a inclus, deasemenea, faptul de a oferi libertate de alegere copiilor Săi (vezi

2 Nefi 2:27). În această lecţie, cursanţii vor învăţa că a căuta săfacem voia lui Dumnezeu reprezintă cheia folosirii libertăţii de aalege în mod drept şi, făcând astfel, urmăm exemplul dat de IsusHristos.

Lecturi de bază• Robert D. Hales, „Libertatea de a alege: esenţială pentru planul vieţii, Ensign sau

Liahona, nov. 2010, p. 24-27.

• Jeffrey R. Holland, „Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai 2015,p. 104-106.

Sugestii pentru predare2 Nefi 2:19-26, 28; Alma 42:6-10, 14; Moise 5:5-9Căderea lui AdamExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci, şiinvitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Din secolul al cincilea, creştinătatea a predicat despre Căderea lui Adam şi a Evei cafiind o greşeală tragică… Această concepţie este greşită… Căderea nu a fost undezastru. Nu a fost o greşeală sau o întâmplare. A fost un lucru prevăzut în planulsalvării” („Ispăşirea: toţi pentru toţi”, Ensign sau Liahona mai 2004, p. 97).

• De ce credeţi că este important să înţelegem faptul că aceasta nu a fost o greşealăsau o întâmplare, ci a fost un lucru prevăzut în planul salvării?

Rugaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 2:19-25 şi să facă o listă cu efectele Căderii –lucrurile care li s-au întâmplat lui Adam şi Evei după ce au luat din fructul oprit. Apoi,rugaţi cursanţii să scrie acele lucruri pe care le-au găsit pe tablă. (Notă. Căutarea listelordintr-un fragment din scripturi este o metodă de studiu al scripturilor despre careputeţi să vorbiţi cu această ocazie; vezi Predarea şi învăţarea din Evanghelie [2012], p.23.) Lista trebuie să includă următoarele: Adam şi Eva au fost alungaţi din GrădinaEdenului; au adus pe lume copii; au intrat într-o stare în care urmau să fie încercaţi; s-au pierdut şi au avut nevoie de pocăinţă; au avut parte de opoziţie, ceea ce le-a permissă înţeleagă binele şi răul şi să-şi folosească libertatea de a alege în mod înţelept.

• Cum ne ajută lista scrisă pe tablă să înţelegem de ce Căderea lui Adam a fost oparte necesară a planului Tatălui Ceresc? (Probabil că diferitele răspunsuri oferitede cursanţi pot fi rezumate de acest princiu: Căderea lui Adam a făcut posibil canoi să intrăm în viaţa muritoare şi să progresăm către viaţa eternă.)

• Ce înseamnă faptul că „[toţi] oamenii… erau rătăciţi” din cauza Căderii (2 Nefi2:21)?

15

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, rugaţi câţiva dintre ei săcitească pe rând, cu glas tare, Alma 42:6-10, 14 în timp ce membrii clasei caută şi alteefecte ale Căderii. În timp ce cursanţii împărtăşesc ceea ce au găsit, adăugaţirăspunsurile lor la lista de pe tablă.

• Ce înseamnă să fii „[alungat] din prezenţa Domnului”?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

[Adam şi Eva] au încălcat o poruncă a lui Dumnezeu, ceea ce a dus la izgonirea lor dinacea grădină, dar şi la posibilitatea ca ei să aibă copii înainte de a avea parte demoartea fizică. Pentru ca situaţia lor să fie şi mai complexă şi mai tristă, încălcarea lor aavut şi consecinţe spirituale, fiind alungaţi pentru totdeauna din prezenţa lui Dumnezeu.Prin urmare, deoarece urma să ne naştem în acea lume decăzută şi, pentru că şi noi

urma să încălcăm legile lui Dumnezeu, am fost şi noi condamnaţi să avem parte de pedepsele de careau avut parte Adam şi Eva …

Astfel, din momentul în care acei primi părinţi au păşit afară din Grădina Edenului, Dumnezeul şi Tatălnostru, al tuturor, anticipând hotărârea lui Adam şi a Evei, a trimis îngeri din cer să le spună – şi să netransmită de-a lungul timpului – că toată această succesiune de evenimente a avut ca scop să neaducă fericirea eternă. A făcut parte din planul Său divin, plan care a asigurat un Salvator, pe ÎnsuşiFiul lui Dumnezeu – un alt „Adam”, după cum L-a numit apostolul Pavel 1 Corinteni 15:45] – careavea să vină la jumătatea timpului pentru a ispăşi pentru încălcarea primului Adam. Acea ispăşireavea să obţină victoria completă asupra morţii fizice… Datorită milei, avea, de asemenea, să ofereiertare pentru păcatele personale ale fiecărui om în parte, începând cu Adam şi până la sfârşitul lumii,iertare condiţionată de pocăinţă şi de supunerea faţă de poruncile divine” („Măreţ e planul luiDumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 105-106).

• De ce am fost „condamnaţi să avem parte de pedepsele de care au avut parte Adamşi Eva”? (Ne-am născut într-o lume decăzută şi încălcăm legile lui Dumnezeu.)

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, 2 Nefi 2:26, 28 şi Moise 5:5-9, în timp cemembrii clasei caută modul în care putem birui efectele Căderii în vieţile noastre.

• Potrivit celor consemnate în aceste fragmente, cum putem să fim mântuiţi deefectele spirituale ale Căderii? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să includăurmătorul principiu: Dacă ne pocăim şi chemăm numele lui Dumnezeu pentrua fi iertaţi, putem să fim mântuiţi de păcatele noastre prin ispăşirea lui IsusHristos.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la rolul Căderii în planul salvării şi la modul în care a„avut ca scop să ne aducă fericirea eternă”. Invitaţi unul sau doi cursanţi săîmpărtăşească membrilor clasei gândurile lor.

2 Nefi 2:14, 16, 26-29; Helaman 14:30-31; 3 Nefi 27:13Darul libertăţii de a alegeExpuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Russel M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„[Prin intermediul Căderii], Adam şi Eva au devenit muritori. Din fericire pentru noi, eiau putut să aibă copii şi să îndeplinească scopul pentru care lumea a fost creată… Prinintermediul Căderii, am avut parte şi de alte binecuvântări. A oferit un cadru în care amputut primi alte două daruri de la Dumnezeu, care sunt strâns legate între ele, aproape

LECŢIA 4 CĂDEREA LUI ADAM ŞI DARUL LIBERTĂŢII DE A ALEGE

16

la fel de preţioase ca viaţa însăşi – libertatea de a alege şi responsabilitatea” („Constancy amidChange”, Ensign, nov. 1993, p. 34, caractere cursive adăugate).

• În ce moduri sunt libertatea de a alege şi responsabilitatea „aproape la fel depreţioase ca viaţa însăşi”?

Rugaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 2:14, 16 şi 26 şi să caute ce ne învaţă aceste versetedespre modul în care copiii lui Dumnezeu sunt diferiţi de celelalte creaţii.

• Ce diferenţe între copiii lui Dumnezeu şi celelalte creaţii ale Sale scot în evidenţăaceste versete? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarea doctrină: Copiii luiDumnezeu au fost creaţi pentru a acţiona pentru ei înşişi şi nu pentru a seacţiona asupra lor.)

• Ce înseamnă faptul că Dumnezeu ne-a creat pentru a acţiona şi nu pentru a seacţiona asupra noastră?

• De ce este important să ştim că, în calitate de copii ai lui Dumnezeu, am fost creaţipentru a acţiona pentru noi înşine şi nu pentru a se acţiona asupra noastră?

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, discutaţi despre declaraţiaurmătoare a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015), din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Vechea zicală: «Domnul votează pentru mine şi Lucifer votează împotriva mea, darvotul meu este cel care contează», descrie o certitudine doctrinară, anume că libertateanoastră de a alege este mai puternică decât voinţa duşmanului. Libertatea de a alegeeste preţioasă. Putem să fim orbi şi să renunţăm la ea în mod nechibzuit, însă nu nepoate fi luată cu forţa.

Există, de asemenea, o scuză folosită de mult timp. «Diavolul este de vină pentru că am păcătuit». Nueste aşa. El poate să vă înşele şi să vă deruteze, însă nu are puterea să vă forţeze pe voi sau pe oricinealtcineva să păcătuiţi” („Să curăţim templul din interiorul nostru”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p.74).

Rugaţi o parte dintre cursanţi să citească 2 Nefi 2:26-29 şi cealaltă parte Helaman14:30-31. Încurajaţi cursanţii să sublinieze cuvinte şi expresii care arată consecinţeviitoare ale alegerilor pe care le facem acum. Rugaţi cursanţii să împărtăşească uneledintre cuvintele şi expresiile pe care le-au subliniat.

• Ce adevăr putem să învăţăm din aceste fragmente despre efectele alegerilornoastre? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Modul în care nefolosim libertatea de a alege determină progresul nostru spiritual şibinecuvântările eterne.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă acest adevăr, rugaţi cursanţii să citeascăurmătoarea declaraţie a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli.

„Când alegem să facem voia Tatălui nostru Ceresc, libertatea noastră de a alege esteapărată, ocaziile noastre cresc şi noi progresăm… Şi contrariul este adevărat: când nurespectăm poruncile sau nu urmăm îndemnurile Duhului Sfânt, ocaziile noastre suntreduse; abilităţile noastre de a acţiona şi de a progresa sunt diminuate. Supunerea faţăde porunci ne protejează, de fapt, libertatea de a alege” („Libertatea de a alege:

esenţială pentru planul vieţii, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 25-26).


17

• Care sunt unele dintre consecinţele care rezultă din folosirea libertăţii de a alege înmod greşit?

• În ce mod supunerea faţă de poruncile lui Dumnezeu ne protejează libertatea de aalege?

• De ce este folosirea libertăţii noastre de a alege „pentru a face voia Tatălui nostruCeresc” cheia către progresul nostru spiritual?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 27:13 şi să se gândească la exemplul lui IsusHristos de folosire în mod neprihănit a libertăţii de a alege.

• Cum pot cuvintele Salvatorului „Am venit… să îndeplinesc voia Tatălui Meu” să neajute să folosim darul libertăţii de a alege în mod înţelept?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă marea binecuvântare carevine din folosirea libertăţii noastre de a alege în mod drept.

„Domnul este atent la creşterea şi dezvoltarea dumneavoastră personală. Acest progreseste accelerat atunci când Îi permiteţi de bunăvoie să vă îndrume în fiecare experienţăde creştere pe care o aveţi, indiferent dacă este sau nu iniţial dorinţa dumneavoastrăpersonală. Când aveţi încredere în Dumnezeu, când sunteţi dornici să permiteţi ca inimaşi mintea dumneavoastră să se concentreze asupra voinţei Sale, când cereţi să fiţi

îndrumaţi de către Spirit pentru a face voia Sa, veţi primi asigurarea că veţi avea parte de o marefericire de-a lungul drumului şi de îndeplinirea celei mai mari realizări din această experienţămuritoare. Dacă puneţi mereu sub semnul întrebării ceea ce vi se cere să faceţi sau vă împotriviţi laorice încercare neplăcută, va fi mai dificil ca Domnul să vă binecuvânteze. [Vezi 1 Nefi 3:7.]

„Libertatea dumneavoastră de a alege, dreptul de a face alegeri, nu vă este dată pentru a obţine ceeace doriţi. Acest dar divin este oferit pentru ca dumneavoastră să alegeţi ceea ce Tatăl din Cer doreştepentru dumneavoastră. În acest fel, El vă poate îndruma să deveniţi tot ceea ce El doreşte să fiţi [veziD&L 58:26-32]” („Finding Joy in Life”, Ensign, mai 1996, p. 25).

Rugaţi cursanţii să se gândească la momente în care au luat decizii de a acţiona în moddrept. Rugaţi câţiva cursanţi să împărtăşească modul în care consecinţele acelor deciziile-au adus binecuvântări.

Încurajaţi cursanţii să cugete cum pot să urmeze mai bine exemplul lui Isus Hristos dea îndeplini voia Tatălui Ceresc. Împărtăşiţi-vă mărturia despre faptul că folosirealibertăţii noastre de a alege în mod adecvat poate să ne ducă către viaţa eternă.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 2:14, 16, 19-29; Alma 42:6-10, 14; Helaman 14:30-31; 3 Nefi 27:13; Moise

5:5-9.

• Robert D. Hales, „Libertatea de a alege: esenţială pentru planul vieţii, Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 24-27.

• Jeffrey R. Holland, „Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai 2015,p. 104-106.


18

5Ispăşirea infinită a lui IsusHristos

IntroducereIspăşirea lui Isus Hristos – cel mai mare eveniment care a avut loc –face posibil ca toţi oamenii să fie iertaţi de păcate şi să poată locuialături de Tatăl Ceresc şi de Isus Hristos de-a lungul eternităţii.Datorită ispăşirii, toţi vor fi înviaţi şi se vor întoarce în prezenţa lui

Dumnezeu pentru a fi judecaţi. Deoarece ispăşirea a presupus caIsus Hristos să sufere într-un număr infinit de moduri, El simteempatie, într-un mod perfect, pentru fiecare dintre noi.

Lecturi de bază• Boyd K. Packer, „Ispăşirea”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 75-78.

• D. Todd Christofferson, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p.109-112.

Sugestii pentru predareMosia 3:5-11; Alma 34:8-12Doar Isus Hristos a putut să înfăptuiască ispăşirea infinităExpuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui James E. Faust (1920-2007), din PrimaPreşedinţie, şi rugaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Doresc să vorbesc despre cel mai mare eveniment din întreaga istorie. Acest evenimentunic a fost inegalabila ispăşire a Domnului şi Salvatorului nostru, Isus Hristos. Acesta afost cel mai important act care a fost săvârşit vreodată” („Ispăşirea: speranţa noastrăcea mai mare”, Liahona, ian. 2002, p. 19).

Rugaţi doi sau trei cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, Alma 34:8-12 în timp cemembrii clasei marchează cuvinte cheie şi expresii care arată de ce ispăşirea este celmai măreţ eveniment din istorie.

• De ce este ispăşirea lui Isus Hristos cel mai măreţ eveniment care a avut loc?(Subliniaţi următorul adevăr: Ispăşirea lui Isus Hristos este infinită şi eternă,făcând ca salvarea să fie posibilă pentru întreaga omenire.)

Expuneţi declaraţia următoare a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„O ispăşire infinită era necesară pentru a-i mântui pe Adam, Eva şi toată posteritatealor… Potrivit legii eterne, acea ispăşire cerea un sacrificiu personal făcut de o fiinţănemuritoare, care nu este supusă morţii. Totuşi, El trebuie să moară şi să-Şi primeascătrupul din nou. Salvatorul a fost singurul care putea să facă acest lucru. De la mama Sa,El a moştenit capacitatea de a muri. De la Tatăl Său, El a obţinut putere asupra morţii”

(„Constancy amid Change”, Ensign, nov. 1993, p. 34).

• De ce a fost Isus Hristos singurul care a putut să-i mântuiască pe toţi oamenii? (El afost o fiinţă nemuritoare, care nu era supusă morţii.)

• În ce moduri este sacrificiul ispăşitor al lui Isus Hristos infinit şi veşnic?

19

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, expuneţi declaraţia următoarea preşedintelui Russell M. Nelson şi invitaţi un cursant să citească declaraţia cu glastare.

„Ispăşirea [lui Isus Hristos] este infinită – nu are sfârşit. Este, de asemenea, infinită însensul că întreaga omenire va fi salvată de la o moarte fără sfârşit. Este infinită şidatorită suferinţei Sale nemărginite… Este infinită în scop – trebuia să fie făcută o datăpentru totdeauna. Şi mila pe care ispăşirea o aduce cu sine se extinde nu numai asupraunui număr infinit de oameni, ci şi asupra unui număr infinit de lumi create de El. Este

infinită dincolo de orice sistem de măsură al omului sau dincolo de înţelegerea oricărui muritor” („TheAtonement”, Ensign, nov. 1996, p. 35).

Explicaţi faptul că, la sfârşitul domniei sale, regele Beniamin i-a învăţat pe oamenii săică un înger i-a adus „veşti bune, de mare bucurie”, care vor face ca oamenii să fie„plini de bucurie” (Mosia 3:2-4). Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glastare, Mosia 3:5-11 în timp ce membrii clasei urmăresc în scripturile lor, căutând„[veştile bune] descrise de regele Beniamin.

• Care credeţi că sunt mesajele din aceste versete care i-ar fi făcut pe oamenii regeluiBeniamin să fie plini de bucurie? (În timp ce cursanţii răspund, subliniaţi faptul căIsus Hristos face salvarea posibilă.)

• Ce cuvinte sau expresii descriu preţul pe care Isus Hristos l-a plătit pentru salvareanoastră?

Invitaţi un cursant să citească declaraţia următoare a vârstnicului James E. Talmage(1862-1933), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Agonia lui Hristos din grădina Ghetsimani nu poate fi pătrunsă de mintea omenească,atât în privinţa intensităţii, cât şi a cauzei… Sub povara pe care nicio altă fiinţă care atrăit pe pământ nu o poate concepe, El S-a luptat şi a suferit în tăcere. Nu durerea fizică,nici măcar chinul mental nu I-au provocat o asemenea tortură care să-L facă săsângereze din fiecare por; ci agonia spirituală a sufletului cum numai Dumnezeu putea

să îndure… Niciun alt om, indiferent cât de mare ar fi rezistenţa sa fizică sau mentală, nu ar fi pututsă sufere astfel” (Jesus the Christ, ed. a 3-a [1916], p. 613).

• Ce gânduri şi sentimente aveţi în timp ce vă gândiţi la amplitudinea suferinţelor luiIsus Hristos pentru noi?

2 Nefi 9:6-12, 20-22.Isus Hristos a biruit atât moartea fizică, cât şi moartea spiritualăRugaţi cursanţii să-şi imagineze ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost nicio ispăşire.Pentru a ajuta cursanţii să vizualizeze care ar fi fost starea omenirii dacă nu ar fi fostnicio ispăşire, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 9:6-9. Rugaţi membriiclasei să urmărească în scripturile lor şi să găsească expresii care descriu care ar fi fostsoarta noastră dacă nu ar fi avut loc ispăşirea.

• Potrivit celor relatate de profetul Iacov, ce s-ar întâmpla cu trupurile noastre dacănu ar fi avut loc ispăşirea? Ce s-ar întâmpla cu spiritele noastre?

Amintiţi cursanţilor că mesajul principal al Evangheliei este acela că, datorită ispăşiriilui Isus Hristos, nu trebuie să avem parte de această soartă groaznică.

LECŢIA 5 ISPĂŞIREA INFINITĂ A LUI ISUS HRISTOS

20

Rugaţi doi cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 9:10-12, 20-22 în timp cemembrii clasei caută calea prin care suntem eliberaţi de moartea spirituală şi de ceafizică.

• Care este calea care ne-a fost oferită pentru a scăpa de moartea spirituală şi demoartea fizică? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă această doctrină: Prin ispăşirea Sa,Isus Hristos a biruit efectele morţii fizice şi a celei spirituale.)

• Ce ne învaţă aceste versete despre binecuvântările învierii? (Trupurile noastre fiziceşi spiritele noastre vor fi reunite pentru eternitate. Vom fi aduşi înapoi în prezenţalui Dumnezeu pentru judecată.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Prin ispăşirea şi învierea Sa, Isus Hristos a depăşit toate efectele căderii. Moartea fizicăva fi temporară şi chiar şi moartea spirituală are un sfârşit, deoarece toţi se vor întoarceîn prezenţa lui Dumnezeu, cel puţin temporar, pentru a fi judecaţi” („Învierea lui IsusHristos”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 112).

• Când aţi simţit recunoştinţă deoarece Isus Hristos a biruit moartea fizică şi ceaspirituală?

Mosia 3:11, 16; 15:7-9; Alma 7:11-13; Moroni 8:8-12; Doctrină şi legăminte137:7-9Prin ispăşirea Sa, Isus Hristos oferă mântuire tuturor oamenilorAmintiţi cursanţilor că, pe lângă faptul că izbăvește întreaga omenire de la moarteafizică şi spirituală cauzate de cădere, Isus Hristos ne poate elibera de la moarteaspirituală cauzată de propriile păcate. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia15:7-9 în timp ce membrii clasei caută cum face Hristos posibil ca noi să fim mântuiţide păcatele noastre.

• Ce ne învaţă aceste versete despre cum face Hristos posibil ca noi să fim mântuiţide păcatele noastre? (Subliniaţi această doctrină: Prin intermediul ispăşirii, IsusHristos a rupt lanţurile morţii şi a luat fărădelegile noastre asupra Sa,îndeplinind cerinţele dreptăţii şi obţinând puterea de a mijloci pentru noi.)

• Ce înseamnă cuvântul a mijloci? (A mijloci înseamnă a interveni între două părţipentru a ajuta la rezolvarea neînţelegerilor. În acest caz, Isus a mijlocit între noi şiDumnezeu pentru a reface legătura care a fost ruptă din cauza păcatelor noastre.)

Explicaţi că, datorită Cărţii lui Mormon, putem să înţelegem modul în care ispăşirea luiIsus Hristos îi salvează pe copilaşi şi pe oamenii care au murit fără a avea o cunoaşterea Evangheliei lui Isus Hristos sau a fi botezaţi.

Rugaţi o jumătate dintre membrii clasei să citească, în gând, Mosia 3:16 şi să marchezedrept referinţă pentru acest verset Moroni 8:8-12. Rugaţi cealaltă jumătate a membrilorclasei să citească, în gând, Mosia 3:11 şi să marcheze drept referinţă pentru acest versetDoctrină şi legăminte 137:7-9.

• Ce ne învaţă aceste versete despre salvarea copiilor care mor fără să fie botezaţi?

• Ce ne învaţă aceste versete despre salvarea celor care „au murit fără a cunoaştevoinţa lui Dumnezeu”? (Mosia 3:11).


21

Spuneţi cursanţilor faptul că, prin ispăşire, Salvatorul a obţinut o empatie perfectăpentru a ne înţelege şi a ne ajuta pe parcursul încercărilor din viaţa muritoare. Rugaţicursanţii să studieze Alma 7:11-13, pentru a căuta cuvinte care descriu încercările dinviaţa muritoare pe care Isus Hristos le-a trăit ca parte a ispăşirii. În timp ce cursanţiispun ceea ce au găsit, scrieţi următoarele cuvinte pe tablă: dureri, suferinţe, ispite, boli,moarte, infirmităţi (slăbiciuni sau incapacitate) şi păcate. Subliniaţi expresia „de toatefelurile” din Alma 7:11 şi rugaţi cursanţii să ofere exemple ale diferitelor stări care suntscrise pe tablă.

Subliniaţi faptul că expresia „lua asupra Lui” se repetă de câteva ori în versetele 11-13.(Notă. Identificarea repetiţiei este o metodă de studiu al scripturilor despre care puteţisă vorbiţi cu această ocazie. Observarea repetiţiilor din scripturi poate să-i ajute pecititori să identifice puncte cheie sau sublinieri.)

• Potrivit celor consemnate în versetele 11-12, de ce „[a luat] [Isus Hristos] asupraLui” durerile, bolile şi infirmităţile noastre şi toate celelalte stări scrise pe tablă?(Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest principiu: Salvatorul a luat asupra Sadurerile, bolile şi infirmităţile noastre pentru a ne putea ajuta pe măsură ceînfruntăm încercările din viaţa muritoare.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Mărturisesc că ispăşirea Salvatorului ridică nu numai poverile păcatelor noastre, ci şipovara dezamăgirilor şi tristeţilor noastre, a supărărilor şi deznădejdilor noastre [veziAlma 7:11-12]. De la început, încrederea în acest ajutor urma să ne dea atât un motiv,cât şi un mijloc de a deveni mai buni, un impuls să lăsăm jos poverile noastre şi să neocupăm de salvarea noastră („Lucruri stricate de reparat”, Ensign sau Liahona, mai

2006, p. 70-71).

• În ce mod faptul că vă încredeţi în ispăşirea Salvatorului vă influenţează acţiunile şiperspectiva eternă?

• Cum poate înţelegerea adevărurilor consemnate în Alma 7:11-13 să vă ajute atuncicând vă confruntaţi cu încercări?

Rugaţi cursanţii să împărtăşească experienţe în care au simţit puterea ispăşirii lui IsusHristos în vieţile lor (sfătuiţi-i să nu împărtăşească ceva ce este prea sacru sau preapersonal).

Rugaţi cursanţii să noteze ceea ce pot să facă pentru a folosi mai din plin în vieţile lorputerea vindecătoare şi care întăreşte a ispăşirii Salvatorului. Încurajaţi-i să acţionezepotrivit impresiilor pe care le primesc.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 9:6-12, 20-22; Mosia 3:5-11, 16; 15:7-9; Alma 7:11-13; 34:8-12; Moroni

8:8-12; Doctrină şi legăminte 137:7-9.

• Boyd K. Packer, „Ispăşirea”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 75-78.

• D. Todd Christofferson, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p.109-112.


22

6Cartea lui Mormon a fost scrisăpentru zilele noastre

IntroducereCartea lui Mormon şi Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos suntparte dintr-o „lucrare minunată şi un miracol” pregătite deDumnezeu pentru ultimele zile (2 Nefi 25:17). Deoarece Cartea luiMormon conţine plenitudinea Evangheliei, are un rol cheie în

biruirea apostaziei şi aducerea sufletelor la Hristos. Această lecţiesubliniază faptul că această cronică sacră a fost scrisă de scriitoriinspiraţi care au văzut zilele noastre.

Lecturi de bază• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 88-90.

• „Să umplem pământul şi vieţile noastre cu Cartea lui Mormon”, capitolul 10 dinÎnvăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 147-156).

Sugestii pentru predare2 Nefi 27:6, 29-30, 35; 3 Nefi 29:1-2; Moise 7:62; Joseph Smith – Istorie 1:34Rolul Cărţii lui Mormon în zilele din urmăExplicaţi cursanţilor faptul că în Cartea lui Mormon sunt consemnate profeţii potrivitcărora, în zilele din urmă, va fi ticăloşie şi apostazie pe pământ (vezi 2 Nefi 27:1, 4-5).Cartea lui Mormon conţine şi soluţia dată de Domnul pentru aceste probleme. Rugaţiun cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 27:6, 29-30, 35, în timp ce membrii claseicaută soluţia dată de Domnul.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, ce a făcut Domnul în ultimele zile pentru acombate ticăloşia şi apostazia?

• În ce moduri oferă Cartea lui Mormon o soluţie pentru ticăloşia din zilele dinurmă?

Spuneţi cursanţilor faptul că Mormon a consemnat o profeţie despre un alt rol pe careCartea lui Mormon îl va avea în ultimele zile. Acordaţi cursanţilor câteva minute săstudieze 3 Nefi 29:1-2 şi să caute această profeţie. Explicaţi faptul că expresia „acestespuse” se referă la Cartea lui Mormon.

• Ce lucrare importantă urma să înceapă odată cu scoaterea la lumină a Cărţii luiMormon? (Adunarea lui Israel.)

Explicaţi faptul că preşedintele Ezra Taft Benson (1899-1994) a descris rolul central pecare Cartea lui Mormon îl are în restaurarea Evangheliei şi începerea lucrării Domnuluiîn ultimele zile. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, afirmaţia următoare:

„[Cartea lui Mormon] a fost publicată cu câteva zile înainte ca Biserica să fie organizată.Sfinţilor li s-a dat Cartea lui Mormon s-o citească înainte de a li se da revelaţiile caredescriau doctrine atât de importante, cum ar fi cele trei grade ale gloriei, căsătoriacelestială sau munca pentru cei morţi. Ea a apărut înainte de organizarea cvorumurilorpreoţiei şi a Bisericii. Nu ne spune acest lucru ceva despre modul în care Domnul

consideră această lucrare sfântă („Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, Liahona,oct. 2011, p. 53)?

23

• De ce credeţi că scoaterea la lumină a Cărţii lui Mormon a avut loc înaintea altorevenimente importante ale restaurării şi ocupă un loc atât de central în lucrareaDomnului de adunare a lui Israel şi de biruire a ticăloşiei din ultimele zile?

Pentru a-i ajuta să răspundă la această întrebare, rugaţi un cursant să citească JosephSmith – Istorie 1:34 cu glas tare. Rugaţi membrii clasei să caute ce conţine Cartea luiMormon.

• Ce conţine Cartea lui Mormon? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul adevăr:Cartea lui Mormon conţine plenitudinea Evangheliei lui Isus Hristos.)

• Ce înţeles are declaraţia lui Moroni referitoare la Cartea lui Mormon în care a spuscă aceasta conţine „plenitudinea Evangheliei nepieritoare”?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, expuneţi declaraţia de maijos a preşedintelui Ezra Taft Benson şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Domnul Însuşi a declarat despre Cartea lui Mormon că ea conţine «plenitudineaEvangheliei lui Isus Hristos» (D&L 20:9). Aceasta nu înseamnă că ea conţine toateînvăţăturile sau toate doctrinele revelate vreodată. Ci înseamnă că, în Cartea luiMormon, vom găsi plenitudinea acelor doctrine care sunt necesare salvării noastre. Şiele sunt propovăduite clar şi simplu” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft

Benson [2014], p. 141).

• Care sunt unele dintre „doctrinele necesare pentru salvarea noastră” pe care legăsim în Cartea lui Mormon? (Aceste doctrine includ ispăşirea, credinţa în IsusHristos, pocăinţa, botezul şi darul Duhului Sfânt.)

Explicaţi faptul că Domnul l-a învăţat pe profetul Enoh despre importanţa pe careCartea lui Mormon o va avea în ultimele zile. Invitaţi un cursant să citească, cu glastare, Moise 7:62. (Scrieţi, pe tablă, faptul că „dreptatea [trimisă] din cer” se referă larevelaţiile care au făcut restaurarea posibilă şi „adevărul [trimis] din pământ” se referăla Cartea lui Mormon. Încurajaţi cursanţii să scrie aceste definiţii pe margineapropriilor scripturi sau să le consemneze pe dispozitivele electronice.)

• Potrivit acestui verset, cum va fi folosită Cartea lui Mormon în zilele din urmă? (Vaajuta la adunarea în Biserică a aleşilor lui Dumnezeu din cele patru colţuri alepământului.)

• Când aţi văzut pe cineva să fie convertit la Evanghelie şi să se alăture BisericiiDomnului cu ajutorul Cărţii lui Mormon?

• Care sunt unele dintre modurile prin care putem să „[măturăm] pământul” cuneprihănire şi cu mesajul Cărţii lui Mormon „ca un torent de apă”?

Rugaţi cursanţii să-şi ia angajamentul, ca pe parcursul săptămânii următoare, să-şiinunde inimile, căminele şi pământul cu mesajul Cărţii lui Mormon.

3 Nefi 21:9-11Adevărul Cărţii lui Mormon va rezista opoziţieiRugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au apărat Cartea lui Mormonsau mesajul Evangheliei restaurate împotriva opoziţiei.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 21:9-11. Înainte ca ei să înceapă săcitească, explicaţi faptul că vârstnicul Jeffery R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, a explicat faptul că „[slujitorul]” la care se face referire în aceste

LECŢIA 6 CARTEA LUI MORMON A FOST SCRISĂ PENTRU ZILELE NOASTRE

24

versete este profetul Joseph Smith (vezi Christ and the New Covenant [1997], p.287-288).

• Cum i se potriveşte profetului Joseph Smith descrierea făcută în aceste versete?

• Potrivit celor relatate în aceste versete, ce va arăta Salvatorul oamenilor care seopun lui Joseph Smith şi Cărţii lui Mormon în zilele din urmă? (Ajutaţi cursanţii săînţeleagă următoarea doctrină: Înţelepciunea lui Dumnezeu este mai maredecât viclenia diavolului.)

• În ce mod ajută Cartea lui Mormon în a arăta că „înţelepciunea [lui Dumnezeu]este mai mare decât viclenia diavolului”?

Expuneţi şi citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„Timp de [mai mult de 180] de ani, această carte a fost examinată şi atacată, negată,analizată pe fragmente şi criticată cum probabil nu a fost nicio altă carte din istoriamodernă a religiei – probabil cum nu a fost nicio altă carte din toată istoria religiei. Şiîncă dăinuie. Fără succes, au apărut, au fost repetate şi au dispărut deseori teorii despreoriginea ei… Niciunul dintre aceste răspunsuri patetice despre această carte nu a

rezistat vreodată examinării deoarece nu există niciun alt răspuns decât acela dat de Joseph în calitatede tânăr traducător neşcolit al acesteia. Eu sprijin aceasta cu ceea ce străbunicul meu a spus într-unmod foarte clar: «Niciun om ticălos nu ar putea scrie o carte ca aceasta; şi niciun om bun nu ar scri-o,decât dacă ar fi adevărată şi dacă Dumnezeu i-ar porunci să facă aceasta” („Protejarea sufletelor”,Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 89).

• De ce credeţi că există atât de multă opoziţie faţă de Cartea lui Mormon?

• Ce experienţe v-au dovedit faptul că, indiferent de opoziţia de care are parte,Cartea lui Mormon poate să-i reziste?

• Ce aţi simţit sau ce aţi învăţat pe măsură ce i-aţi învăţat pe alţii despre Cartea luiMormon sau i-aţi apărat veridicitatea?

Mormon 8:1-5, 26-35Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastreAmintiţi cursanţilor faptul că Moroni a fost martor la distrugerea civilizaţiei sale. Rugaţicursanţii să citească Mormon 8:1-5 şi să se gândească la ce ar fi trebuit ca Moroni săfacă pentru a proteja plăcile de aur.

• Imaginaţi-vă că sunteţi Moroni. Care sunt unele dintre motivele pentru care aţi dorica alţii să citească cronica voastră?

Rugaţi cursanţii să citească Mormon 8:26-35 şi să caute ceea ce Moroni a profeţitdespre împrejurările din vremea în care Cartea lui Mormon va fi scoasă la lumină.Îndemnaţi cursanţii să marcheze ceea ce au găsit.

• Cum a descris Moroni vremurile în care Cartea lui Mormon va fi scoasă la lumină?(Va fi o zi de apostazie şi ticăloşie.)

• Ce concluzii puteţi să trageţi în funcţie de ceea ce este consemnat în versetul 35?(Puteţi să subliniaţi faptul că şi alţi profeţi, în afară de Moroni, inclusiv Nefi, Iacov şiMormon, au spus că ei scriau pentru generaţiile viitoare. Spuneţi cursanţilor sămarcheze 2 Nefi 25:21-22 şi Mormon 7:1 drept referinţa pentru versetul 35.)


25

• De ce este important să ştim faptul că Moroni şi alţii, ale căror consemnări segăsesc în Cartea lui Mormon, au ştiut de problemele cu care ne confruntăm astăzi?(Pe măsură ce discutaţi această întrebare, subliniaţi următorul adevăr: Învăţăturiledin Cartea lui Mormon sunt de mare valoare astăzi pentru noi, deoarece ceicare le-au scris au ştiut de problemele cu care ne confruntăm astăzi.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest adevăr, rugaţi un cursant să citeascăurmătoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson.

„Cartea lui Mormon… a fost scrisă pentru zilele noastre. Nefiţi nu au avut niciodatăcartea, nici lamaniţii din timpurile vechi. Ea ne era destinată nouă… Mormon a scrisaproape de sfârşitul civilizaţiei nefite. Sub inspiraţia lui Dumnezeu, care vede toatelucrurile de la început, el a prescurtat cronici de sute ani, alegând povestirile, cuvântărileşi evenimentele care urmau să ne fie de cel mai mare ajutor.

Fiecare dintre scriitorii Cărţii lui Mormon a mărturisit că el scria pentru generaţiile viitoare… „Dacă eiau văzut zilele noastre şi au ales lucrurile care urmau să fie de cea mai mare valoare pentru noi, nu artrebui ca noi să studiem Cartea lui Mormon? Trebuie să ne întrebăm în mod constant: «De ce Domnull-a inspirat pe Mormon (sau pe Moroni sau pe Alma) să includă aceasta în cronica lui? Ce lecţie pot săînvăţ din aceasta pentru a mă ajuta să trăiesc în aceste zile şi în această eră»” (Învăţături: Ezra TaftBenson [2014], p. 150).

• În ce mod schimbă felul în care citim Cartea lui Mormon faptul că ne amintim căaceasta a fost scrisă pentru zilele noastre?

Rugaţi cursanţii să ofere exemple ale modului în care Cartea lui Mormon le-a oferitîndrumare, putere, răspunsuri la întrebări sau soluţii la probleme.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 25:17-18; 3 Nefi 21:9-11; 29:1-4; Mormon 8:1-5, 26-35; Eter 12:22-26; Moise

7:62; Joseph Smith – Istorie 1:34.

• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 88-90.

• „Să umplem pământul şi vieţile noastre cu Cartea lui Mormon”, capitolul 10Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 147-156).


26

7Cartea lui Mormon şi Biblia

IntroducereÎn calitate de scriptură asemănătoare Bibliei, Cartea lui Mormoneste un martor al divinităţii lui Isus Hristos şi al rolului Său dreptSalvator al lumii. Adevăruri simple şi preţioase din Biblie, care au

fost pierdute, sunt restaurate de Cartea lui Mormon. Atunci cândstudiem Cartea lui Mormon, înţelegerea noastră privind doctrineledin Biblie este îmbunătăţită.

Lecturi de bază• Russell M. Nelson, „Mărturii scripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 43-46.

• Tad R. Callister, „Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sauLiahona, nov. 2011, p. 74-76.

Sugestii pentru predareEzechiel 37:15-19; 2 Nefi 3:11-2; 29:3-10Biblia şi Cartea lui Mormon sunt martori uniţi ai lui Isus HristosÎntrebaţi cursanţii ce ar putea spune cuiva care are îndoieli cu privire la Cartea luiMormon deoarece Dumnezeu ne-a dat Biblia deja.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 2 Nefi 29:3-10 şi să marcheze expresii care aratămotivele pentru care Domnul ne-a dat mai mult decât o singură carte de scriptură.

• Ce a spus Domnul despre cei care au îndoieli privind existenţa unei alte scripturi înafara Bibliei?

• Potrivit celor relatate în versetul 8, care a spus Domnul că a fost scopul pentru carea revelat şi alte scripturi în afara Bibliei? (Cursanţii pot da diferite răspunsuri, însăasiguraţi-vă că înţeleg următorul adevăr: Biblia şi Cartea lui Mormon depunmărturie împreună despre Isus Hristos.)

• Ce învăţăm din acest fragment care ne ajută să înţelegem importanţa faptului de aavea scripturi suplimentare care să depună mărturie?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine modul în care Biblia şi Cartea luiMormon lucrează împreună pentru a depune mărturie despre Isus Hristos, expuneţiurmătoarea declaraţie a preşedintelui Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Mărturiile scripturale se autentifică una pe cealaltă. Acest concept a fost explicat cumult timp în urmă, când un profet a consemnat că scriptura Cartea lui Mormon «s-ascris cu scopul ca voi să credeţi în [Biblie]; şi dacă voi credeţi în [Biblie] atunci voi veţicrede în [Cartea lui Mormon] de asemenea [Mormon 7:9]. Fiecare dintre aceste cărţi sereferă la cealaltă. Fiecare reprezintă o dovadă că Dumnezeu trăieşte şi vorbeşte copiilor

Săi prin revelaţie dată profeţilor Săi.

Dragostea pentru Cartea lui Mormon măreşte dragostea pentru Biblie şi viceversa. Scripturilerestaurării nu sunt în competiţie cu Biblia; ele sunt complementare Bibliei” („Mărturii scripturale”,Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 43).

27

• Ce vă atrage atenţia în mod deosebit în descrierea făcută de preşedintele Nelson înceea ce priveşte legătura dintre aceste două cărţi de scriptură şi de ce?

Amintiţi cursanţilor că profetul Ezechiel din Vechiul Testament a profeţit că toiagul luiIuda şi toiagul lui Joseph se vor uni. Explicaţi că termenul „toiag” se referă fie la o placăde lemn sau un sul de pergament care a fost înfăşurat în jurul unui băţ de lemn (veziBoyd K. Packer, „Scriptures”, Ensign, nov. 1982, p. 51). Rugaţi un cursant să citească, cuglas tare, Ezechiel 37:15-19.

• Ce reprezintă acele toiege? (Dacă este nevoie, explicaţi faptul că „toiagul lui Iuda”se referă la Biblie şi „toiagul lui Efraim” se referă la Cartea lui Mormon.)

• Ce credeţi că înseamnă faptul că aceste două toiege sau cărţi de scriptură „să fieuna în mâna ta”? (Versetele 17, 19.)

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, împărtăşiţi declaraţia de maijos a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015), din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli. Explicaţi faptul că, la scurt timp după ce preşedintele Packer a făcut aceastădeclaraţie, Biserica a publicat ediţii noi ale Cărţii lui Mormon şi ale Bibliei. Fiecaredintre cărţi conţine note de subsol şi alte ajutoare scripturale care fac referire la cealaltăcarte, unindu-le aşadar într-un nou mod. Rugaţi cursanţii să asculte care suntbinecuvântările disponibile celor care studiază în acelaşi timp Biblia şi Cartea luiMormon.

„Toiagul sau consemnările lui Iuda… şi… toiagul sau consemnările lui Efraim… suntacum întreţesute într-un asemenea mod încât, dacă studiaţi pe una dintre ele, sunteţiatraşi spre cealaltă; când învăţaţi dintr-una, sunteţi luminaţi de cealaltă. Ele sunt, într-adevăr, una în mâinile noastre. Profeţia lui Ezechiel este îndeplinită.

Cu trecerea anilor, aceste scripturi vor produce generaţii succesive de creştinicredincioşi, care Îl vor cunoaşte pe Domnul Isus Hristos şi vor dori să se supună voinţei Lui …

Revelaţiile vor fi oferite [noilor generaţii] aşa cum n-au mai fost oferite nimănui în istoria lumii… Înmâinile lor sunt acum toiagul lui Iosif si toiagul lui Iuda. Ei vor dobândi o cunoaştere despreEvanghelie mai presus de cea pe care strămoşii lor au putut să o dobândească. Ei vor avea mărturia căIsus este Hristosul şi vor avea capacitatea de a-L proclama şi de a-L apăra” („Scriptures”, Ensign, nov.1982, p. 53).

• Ce binecuvântări sunt disponibile atunci când studiem Cartea lui Mormon şi Bibliaîn acelaşi timp, ca o singură scriptură? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoareleprincipii: Atunci când studiem Biblia şi Cartea lui Mormon în acelaşi timp,primim o mărturie mai puternică despre faptul că Isus este Hristosul.)

• În ce mod studiul împreună al Cărţii lui Mormon şi al Bibliei v-a mărit cunoaştereaşi mărturia despre Isus Hristos?

Rugaţi un cursant să citească 2 Nefi 3:11-12. (Poate fi util să precizaţi faptul că acesteversete sunt parte a unei profeţii făcute de Iosif din Egipt. În aceste versete, Iosifvorbeşte despre două cărţi – cartea scrisă de urmaşii lui Iosif este Cartea lui Mormoniar cartea scrisă de urmaşii lui Iuda este Biblia.)

• Ce impact va avea Cartea lui Mormon şi Biblia asupra lumii pe măsură ce acestecărţi „vor creşte împreună”? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarele idei: Carţilevor face de ruşine doctrinele false, vor potoli conflictele şi vor aduce pace.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la modul în care pot folosi Cartea lui Mormon şi Bibliaîmpreună pentru a-şi întări mărturiile şi credinţa în Tatăl Ceresc şi Isus Hristos. Rugaţi

LECŢIA 7 CARTEA LUI MORMON ŞI BIBLIA

28

cursanţii să îşi împărtăşească gândurile şi impresiile. Încurajaţi-i, de asemenea, săacţioneze potrivit îndemnurilor pe care le primesc.

1 Nefi 13:23-29, 35-36, 38-41Adevăruri simple şi preţioase au fost restaurateAmintiţi cursanţilor că profetului Joseph Smith i-a fost poruncit de către Domnul săfacă o revizie inspirată a versiunii King James a Bibliei. Această revizie este cunoscutăsub denumirea de Traducerea Bibliei de Joseph Smith. Expuneţi şi citiţi următoareadeclaraţie a profetului Joseph Smith (1805-1844).

„Cred în Biblie aşa cum a fost atunci când a fost scrisă de scriitorii originali. Traducătoriiignoranţi, scribii neglijenţi sau preoţii conspiratori şi corupţi au făcut multe greşeli”(Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 217).

• De ce a fost necesară o revizie inspirată a Bibliei?

Amintiţi cursanţilor faptul că Nefi a avut o viziune despre scoaterea la lumină a Bibliei.Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 13:23-25. Rugaţi membrii clasei săcaute descrierea Bibliei făcută de Nefi atunci când aceasta fost scrisă iniţial.

• Ce l-a învăţat îngerul pe Nefi despre Biblie atunci când aceasta a fost scrisă pentruprima dată? („[Cuprindea] legămintele Domnului”, era „de mare valoare” şi „acuprins plenitudinea Evangheliei Domnului”.)

Rugaţi cursanţii să citească 1 Nefi 13:26-28 şi să caute ceea ce a aflat Nefi că urma să seîntâmple cu Biblia şi motivele pentru care aceste lucruri aveau să se întâmple.

• Ce a făcut biserica mare şi odioasă Bibliei? (Subliniaţi faptul că biserica mare şiodioasă nu este o biserică sau organizaţie anume, ci, mai degrabă, un termengeneral folosit pentru a-i descrie pe toţi aceia care luptă împotriva lui Hristos [vezi1 Nefi 13:4-9; 14:10]).

• Potrivit celor relatate în versetul 27, de ce au fost aceste părţi simple şi preţioasescoase?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 13:29 în timp ce membrii clasei cautăcare sunt consecinţele faptului că acele părţi simple şi preţioase au fost scoase dinBiblie.

• Ce s-a întâmplat ca urmare a faptului că multe dintre învăţăturile simple şipreţioase ale Domnului au fost scoase din Biblie?

• Ce dovezi vedeţi astăzi în lume ale faptului că „foarte mulţi se poticnesc” ca urmarea lipsei adevărurilor simple şi preţioase?

Rugaţi cursanţii să citească, pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 13:35-36, 38-41 în timp cemembrii clasei caută soluţia oferită de Domnul pentru această problemă.

• Ce va face Domnul pentru a birui problemele cauzate de scoaterea din Biblie aadevărurilor simple şi preţioase?

• Ce „alte cărţi” a adus Domnul la lumină, ca parte a restaurării, în plus faţă deCartea lui Mormon? (Încurajaţi cursanţii să noteze în scripturi, în dreptul expresiei„alte cărţi”, faptul că acestea pot include Doctrină şi legăminte, Perla de mare preţşi Traducerea Bibliei de Joseph Smith.)


29

• Potrivit celor relatate în versetul 40, în ce mod rezolvă Cartea lui Mormon şi„[celelalte] cărţi problemele cauzate de faptul că părţi simple şi preţioase din Biblieau fost scoase? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Cartea luiMormon şi scripturile din zilele din urmă ne ajută la confirmarea adevăruluiBibliei şi la restaurarea lucrurilor simple şi preţioase care au fost scoase dinea.)

Împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Tad R. Callister, care a slujit înPreşedinţia Celor Şaptezeci, pentru a ilustra modul în care Cartea lui Mormonconfirmă înţelegerea noastră privind doctrinele şi principiile care se găsesc în Biblie.

„Biblia este un martor despre Isus Hristos; Cartea lui Mormon este un alt martor. De ceeste acest al doilea martor atât de important? Următorul exemplu ne poate ajuta: Câtelinii drepte puteţi trasa dintr-un singur punct pe o coală de hârtie? Răspunsul este: unnumăr infinit. Presupuneţi o clipă că punctul reprezintă Biblia şi că sutele de linii dreptetrasate prin acel punct reprezintă diferitele interpretări ale Bibliei şi că fiecare din acele

interpretări reprezintă o altă biserică.

Ce se întâmplă, totuşi, dacă pe acea coală de hârtie există un al doilea punct reprezentând Cartea luiMormon? Câte linii drepte puteţi să trasaţi între aceste două puncte de referinţă: Biblia şi Cartea luiMormon? Doar una. Măturia acestor doi martori poate susţine doar o interpretare a doctrinelor luiHristos.

Tot timpul, Cartea lui Mormon acţionează ca o mărturie ce confirmă, clarifică şi uneşte doctrinelepredicate în Biblie” („Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov.2011, p. 75).

• De ce este important să avem atât Cartea lui Mormon, cât şi Biblia drept martori aidoctrinelor Evangheliei lui Isus Hristos?

Rugaţi cursanţii să împărtăşească mărturii şi să ofere exemple în legătură cu modul încare Cartea lui Mormon i-a ajutat să înţeleagă mai bine Biblia sau să se apropie maimult de Salvator.

Materiale de citit pentru cursanţi• Ezechiel 37:15-19; 1 Nefi 13:20-41; 2 Nefi 3:11-14; 29:1-14.

• Russell M. Nelson, „Mărturii scripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 43-46.

• Tad R. Callister, „Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sauLiahona, nov. 2011, p. 74-76.


30

8Salvarea vine prin Isus Hristos

IntroducereEforturile noastre de a-L urma pe Isus Hristos şi de a ţine poruncileSale sunt necesare, însă insuficiente, pentru a obţine salvarea.Salvarea noastră este făcută posibilă doar prin meritele, mila şi

harul lui Isus Hristos. Doctrina lui Hristos ne ajută să înţelegem că,prin harul Său, putem să învăţăm Evanghelia, să primim rânduielileşi să înaintăm pe cărarea care duce către viaţa eternă.

Lecturi de bază• Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107-110.


Sugestii pentru predare2 Nefi 2:6-9; 25:23; Mosia 4:6-8Salvarea este posibilă datorită lui Isus HristosExpuneţi şi citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Mulţi oameni se întreabă: «De unde venim? De ce suntem aici? Unde mergem?». Tatălnostru Veşnic nu ne-a trimis pe pământ într-o călătorie fără scop şi fără sens. El ne-a datun plan pe care să-l urmăm. El este Autorul acestui plan. Este conceput pentru progresulomului şi, în cele din urmă, pentru salvarea şi exaltarea lui” („Planul Salvării”, Ensignsau Liahona, nov. 2006, p. 69-70).

• Ce credeţi că ar putea să simtă oamenii când află faptul că Dumnezeu nu i-a lăsatsă rătăcească singuri prin viaţa muritoare, ci a pregătit un plan pentru salvarea lor?

Rugaţi cursanţii să citească 2 Nefi 2:6-9 şi să caute ceea ce a spus profetul Lehi că faceca salvarea să fie posibilă.

• Potrivit celor relatate de Lehi, în cadrul planului lui Dumnezeu, ce face ca salvareasă fie posibilă? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarele: Putem să fim salvaţinumai prin meritele, mila şi harul lui Isus Hristos. Puteţi să împărtăşiţiurmătoarea definiţie a ceea ce înseamnă să fii salvat sau să primeşti salvarea:„Înţelesul adevărat şi întreg al salvării este sinonim cu cel al exaltării sau al vieţiieterne şi constă din a obţine o moştenire în cel mai înalt dintre cele trei ceruri dinîmpărăţia celestială. Cu puţine excepţii, aceasta este salvarea despre care sevorbeşte în scripturi” [Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, ed. a 2-a (1966), p.670].)

• Ce înseamnă prin meritele, mila şi harul lui Isus Hristos? (Meritele lui Isus Hristossunt faptele Sale drepte, în mod deosebit ispăşirea Sa. Mila se referă lacompasiunea şi răbdarea pe care ni le acordă în pofida păcatelor noastre. Harul sereferă la ajutorul pe care ni-l oferă prin mila, dragostea, bunătatea şi la puterea careîntăreşte şi care ne permit să primim viaţă eternă şi exaltare după ce am făcut totposibilul. Vezi, de asemenea, Ghid pentru scripturi, „Har”.)

31

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă această doctrină, expuneţi următoarea declaraţie apreşedintelui Dieter F. Uchdorf şi invitaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Nu putem să mergem în rai doar pe baza meritelor noastre; cerinţele dreptăţiireprezintă o barieră pe care noi nu avem puterea de a o depăşi de unii siguri.

Dar nu este totul pierdut.

Harul lui Dumnezeu este măreaţa şi nepieritoarea noastră speranţă.

Prin intermediul jertfei lui Isus Hristos, planul milei satisface cerinţele dreptăţii [vezi Alma 42:15]”(„Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 108).

• De ce nu este suficientă neprihănirea unei persoane pentru a îndeplini „cerinţeledreptăţii” şi a obţine viaţă veşnică? (Cu toate că, în timp, putem să învăţăm să trăimconform poruncilor într-un mod perfect, nimeni, cu excepţia Salvatorului, nu a trăito viaţă perfectă [vezi Romani 3:23]. Cu toate că putem să încetăm să mai păcătuim,nu putem să ştergem răul provocat de acţiunile noastre din trecut sau sentimentulde vină. De aceea este nevoie de ispăşire şi de har.)

Amintiţi cursanţilor că, deşi suntem salvaţi numai prin meritele, mila şi harul lui IsusHristos, profeţii din Cartea lui Mormon ne-au învăţat ce trebuie să facem pentru a aveaparte de puterea mântuitoare a Salvatorului.

Invitaţi un cursant să citească Alma 4:6-8, cu glas tare şi rugaţi membrii clasei să cauteceea ce regelui Beniamin ne-a învăţat că trebuie să facem pentru a obţine salvarea prinispăşirea lui Isus Hristos.

• Potrivit celor spuse de regelui Beniamin, ce trebuie să facem pentru a obţinesalvarea prin intermediul ispăşirii? (Să avem cunoaştere despre Dumnezeu şidespre ispăşire, să ne încredem în Dumnezeu, să ţinem poruncile cu sârguinţă şi sămergem înainte cu credinţă până la sfârşitul vieţii noastre.)

Rugaţi cursanţii să citească 2 Nefi 25:23.

• Ce doctrină cu privire la salvarea noastră ne-a învăţat Nefi? (Cursanţii trebuie săînţeleagă următoarea doctrină: Datorită ispăşirii lui Isus Hristos, putem să fimsalvaţi prin har după ce am făcut tot posibilul. Ajutaţi cursanţii să înţeleagă cănumai cu ajutorul lui Isus Hristos putem să devenim sfinţi şi asemănători Tatăluinostru din Cer.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine această doctrină, invitaţi un cursantsă citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson(1899-1994).

„«După ce am făcut tot posibilul» înseamnă şi a depune tot efortul. Înseamnă şi a ţineporuncile Sale.

«După ce am făcut tot posibilul» înseamnă şi a-i iubi pe semenii noştri şi a ne rugapentru cei care ne consideră duşmani. Înseamnă să-i îmbrăcăm pe cei goi, să-i hrănimpe cei flămânzi, să-i vizităm pe cei bolnavi şi «[să-i ajutăm] pe cei care au nevoie de

ajutorul [nostru]» (Mosia 4:16) – amintindu-ne că ceea ce facem pentru unul dintre aceşti umili copiiai lui Dumnezeu, pentru El facem.

«După ce am făcut tot posibilul» înseamnă să trăim vieţi caste, curate şi neprihănite, fiind cât se poatede oneşti în toate relaţiile noastre şi tratându-i pe ceilalţi aşa cum am dori să fim trataţi”(„Redemption through Christ after All We Can Do”, Liahona, dec. 1988, p. 5).

LECŢIA 8 SALVAREA VINE PRIN ISUS HRISTOS

32

• În ce moduri aţi simţit cum harul Salvatorului v-a ajutat mai presus de abilităţilevoastre, pe măsură ce aţi depus tot efortul să veniţi la El?

Folosiţi următoarea declaraţie, tot a preşedintelui Ezra Taft Benson, pentru a-i ajuta pecursanţi să cugete la această întrebare înainte de a răspunde.

„Noi, membrii Bisericii, suntem de acord cu ceea ce Nefi a spus: «după ce am făcut totposibilul, numai prin har suntem salvaţi» (2 Nefi 25:23) …

Prin har, Salvatorul a făcut jertfa Sa ispăşitoare pentru ca întreaga omenire să poatăobţine nemurirea.

Prin harul Său, prin credinţa noastră în ispăşirea Sa şi prin pocăinţa de păcatele noastre, primimputerea să facem faptele necesare pe care nu le-am putea face doar cu puterea noastră.

Prin harul Său primim un dar al binecuvântării şi al tăriei spirituale care ne poate conduce, în cele dinurmă, la viaţa eternă, dacă îndurăm până la sfârşit.

Prin harul Său dobândim mai mult din caracteristicile Sale divine” („Redemption through Christ afterAll We Can Do”, p. 4-5).

• Ce credeţi că putem să facem pentru a ne arăta recunoştinţa pentru ceea ce IsusHristos a făcut posibil?

Depuneţi-vă mărturia despre faptul că numai prin harul primit ca urmare a ispăşirii luiIsus Hristos putem să biruim efectele căderii lui Adam şi a Evei, să obţinem iertareapăcatelor, să depăşim imperfecţiunile şi să progresăm către perfecţiune. Încurajaţicursanţii să cugete dacă fac tot ce pot pentru a primi binecuvântările harului Domnului.

2 Nefi 31:2, 10-21; 3 Nefi 11:31-40; 3 Nefi 27:13-22Doctrina lui HristosScrieţi următoarele referinţe pe tablă:

2 Nefi 31:2, 10-21

3 Nefi 11:31-40

3 Nefi 27:13-22

Desemnaţi unei treimi dintre cursanţi să studieze 2 Nefi 31:2, 10-21, celei de-a douatreimi 3 Nefi 11:31-40 şi ultimei treimi 3 Nefi 27:13-22. Înainte de a începe, subliniaţifaptul că aceste fragmente conţin expresiile: „doctrina lui Hristos”, „doctrina Mea” sau„Evanghelia Mea”. Explicaţi faptul că doctrina sau Evanghelia lui Hristos include ceeace Isus Hristos a făcut şi continuă să facă pentru a ne aduce la Tatăl. Conţine, deasemenea, ceea ce trebuie să facem noi pentru a avea parte de binecuvântările ispăşiriilui Isus Hristos. Rugaţi fiecare grup să identifice şi să marcheze ceea ce ne învaţăversetele care le-au fost desemnate despre doctrina lui Hristos – ce a făcut Hristos şitrebuie să facem noi.

După ce le-aţi acordat câteva minute să studieze fragmentele care le-au fostdesemnate, rugaţi-i să scrie pe tablă, sub fiecare referinţă, ceea ce au găsit. Apoi,adresaţi întrebările:

• Ce a făcut Isus Hristos pentru a ne aduce la Tatăl?

• Care sunt unele dintre lucrurile pe care trebuie să le facem pentru a avea parte debinecuvântările ispăşirii lui Hristos? (Trebuie să avem credinţă, să ne pocăim, să fim


33

botezaţi, să primim darul Duhului Sfânt, să îndurăm până la sfârşit şi să primim şisă ne supunem revelaţiilor personale).

• Cum aţi putea să spuneţi, pe scurt, care este importanţa faptului de a trăi potrivitEvangheliei lui Isus Hristos? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarele: Pemăsură ce trăim potrivit doctrinei lui Hristos, putem să avem parte debinecuvântările ispăşirii şi să primim viaţă eternă.)

În funcţie de nevoile cursanţilor dumneavoastră, adresaţi întrebări asemănătoareurmătoarelor pentru a-i ajuta să cugete la fragmentele din scripturi pe care le citesc:

• Ce expresie din 2 Nefi 31:20 are o însemnătate deosebită pentru voi şi cum vă ajutăaceasta să aveţi parte de binecuvântările ispăşirii?

• Potrivit celor conseamnate în 2 Nefi 31:13-14, 17, ce înseamnă să fii botezat „prinfoc”? (Un om primeşte iertarea păcatelor şi curăţirea care vine prin intermediulDuhului Sfânt.)

• Potrivit celor consemnate în 3 Nefi 11:39-40, de ce este atât de important ca fiecareom să accepte doctrina lui Hristos? (Rugaţi cursanţii să marcheze Helaman 5:12drept referinţă pentru aceste fragmente.)

• Potrivit celor consemnate în 3 Nefi 27:14-16, ce se întâmplă cu noi pe măsură cetrăim potrivit doctrinei sau Evangheliei lui Isus Hristos?

Încheiaţi expunând declaraţia de mai jos din Predicaţi Evanghelia Mea: un ghid pentruslujirea misionară. Rugaţi cursanţii s-o citească şi să caute moduri prin care faptul detrăi potrivit doctrinei lui Hristos îi poate binecuvânta de-a lungul vieţii lor.

„Persoane şi familii încep să vină la Hristos atunci când pun în practică credinţa în El şi se pocăiesc depăcatele lor. [Oamenii] primesc o iertare a păcatelor prin botez şi prin primirea darului Duhului Sfântde la o persoană care are autoritate de la Dumnezeu de a efectua aceste rânduieli. Apoi, ei îndurăpână la sfârşit sau, cu alte cuvinte, ei continuă de-a lungul vieţii lor să pună în practică credinţa în IsusHristos, să se pocăiască şi să-şi reînnoiască legămintele pe care le-au făcut. Acestea nu sunt momentepe care le trăiesc doar o dată în viaţă; ci, atunci când se repetă pe parcursul vieţii, aceste momentedevin un mod de viaţă care oferă tot mai multe împliniri. De fapt, este singurul mod de viaţă care vaaduce o conştiinţă împăcată şi le va permite copiilor Tatălui Ceresc să se întoarcă şi să trăiască înprezenţa Sa” (Predicaţi Evanghelia Mea [2004], p. 6).

• În ce moduri faptul de a trăi potrivit doctrinei lui Hristos ”[a devenit] un mod deviaţă care [vă] oferă tot mai multe împliniri”?

Încurajaţi cursanţii să reflecteze cât de bine trăiesc potrivit doctrinei lui Hristos. Rugaţi-i să se gândească la ceea ce ar putea să facă mai bine pentru a avea parte debinecuvântările care vin datorită trăirii potrivit doctrinei lui Hristos.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 2:6-9; 25:23; 31:2-21; Mosia 4:6-8; 3 Nefi 11:31-40; 27:13-22.

• Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107-110.



34

9„Căutaţi împărăţia luiDumnezeu”

IntroducereProfetul Iacov din Cartea lui Mormon i-a încurajat pe oamenii săi săcaute împărăţia lui Dumnezeu (vezi Iacov 2:18) într-o perioadă încare păcatul mândriei, dragostea de bogăţii şi imoralitateareprezentau o problemă serioasă. Aceste păcate reprezintă oameninţare pentru unitatea şi progresul împărăţiei lui Dumnezeu

pe pământ. A căuta împărăţia lui Dumnezeu înseamnă a face din atrăi conform Evangheliei o prioritate principală în viaţa noastră.Această lecţie îi va ajuta pe cursanţi să-şi ia angajamentul de aabandona păcatul şi a căuta mai mult împărăţia lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• Dieter F. Uchtdorf, „Mândria şi preoţia”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 55-58.

• „Thou Shalt Have No Other Gods before Me”, capitolul 14 din Teachings ofPresidents of the Church: Spencer W. Kimball (2006), p. 145-153.

• „Marea poruncă – Iubeşte-L pe Domnul”, capitolul 1 din Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 39-50.

Sugestii pentru predareAlma 7:14-16, 19, 21-24Cartea lui Mormon ne învaţă cum să urmăm calea către împărăţia lui DumnezeuRugaţi cursanţii să se gândească la lucrurile care trebuie să fie verificate în modperiodic pentru a fi menţinute într-o stare de funcţionare bună (de exemplu, verificareauleiului de la motor sau a bateriilor de la dispozitivul de detectare a fumului sau unconsult făcut de un doctor sau un dentist.)

• Care sunt beneficiile faptului de a verifica în mod periodic aceste lucruri? (Putem săreparăm problemele şi să evităm necazuri sau pericole în viitor.)

Explicaţi că, în mod asemănător, avem nevoie să verificăm starea vieţii noastrespirituale pentru a evalua slăbiciunile şi a evita pericolul.

Spuneţi cursanţilor faptul că, atunci când Alma cel Tânăr slujea în calitate de înaltpreot, i-a vizitat pe membrii Bisericii din oraşul Ghedeon şi i-a îndemnat să-şi evaluezestarea lor spirituală. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 7:19 şi să caute care erastarea spirituală a oamenilor din Ghedeon.

• Cum a descris Alma starea spirituală a oamenilor din Ghedeon? (Oamenii erau „pecărarea care duce în împărăţia lui Dumnezeu”.)

Explicaţi că „împărăţia lui Dumnezeu” are cel puţin două înţelesuri – unul pământescşi unul celestial. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie avârstnicului Bruce R. McConkie (1915-1985), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli,şi ajutaţi cursanţii să înţeleagă că, în Alma 7:19, expresia „împărăţia lui Dumnezeu” sereferă la împărăţia celestială.

35

„Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, aşa cum este constituită acum,este împărăţia lui Dumnezeu pe pământ… În lumile eterne, împărăţia celestială esteîmpărăţia lui Dumnezeu… Evanghelia este menită să-i pregătească pe oameni pentru amoşteni un loc în împărăţia celestială a lui Dumnezeu” (Mormon Doctrine, ediţia a 2-a[1966], p. 415-417.)

Rugaţi cursanţii să citească Alma 7:14-16 şi să caute ce i-a instruit Alma pe oameni cătrebuie să facă pentru a moşteni viaţa eternă.

• De ce credeţi că Alma i-a invitat pe oameni să se pocăiască atunci când erau deja pecărarea dreptăţii? (Oamenii din Ghedeon aveau nevoie să rămână pe cărareadreptăţii.)

Rugaţi câţiva cursanţi să citeacă, pe rând, cu glas tare, Alma 7:21-24. Rugaţi membriiclasei să caute acţiuni şi atribute care ne vor ajuta să moştenim împărăţia luiDumnezeu.

• Ce trebuie să facem şi cum trebuie să fim pentru a putea urma calea care duce laîmpărăţia lui Dumnezeu? (Rezumaţi răspunsurile cursanţilor scriind următorulprincipiu pe tablă: Trăind în acord cu principiile Evangheliei, urmăm calea careduce la împărăţia lui Dumnezeu.

Rugaţi cursanţii să se gândească la modul în care acţiunile lor îi ajută să devină maiasemănători lui Isus Hristos şi să progreseze spre împărăţia lui Dumnezeu. Rugaţi-i săse gândească la ce simt în legătură cu progresul pe care l-au făcut până acum.

1 Nefi 10:21; 2 Nefi 9:39; Iacov 2:12-14, 20-28; 3:10-12; Mosia 2:20-25; 4:13,21-26; 3 Nefi 12:27-30Dragostea de bogăţii, mândria şi imoralitatea ne împiedică să cautăm împărăţia luiDumnezeuExplicaţi că, de la începutul şi până la sfârşitul Cărţii lui Mormon, profeţii luiDumnezeu i-au avertizat pe oameni împotriva păcatului. De exemplu, Domnul i-aporuncit lui Iacov să-i mustre pe oamenii săi pentru păcatele care erau un „lucruabominabil pentru Dumnezeu” (Iacov 2:5).

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale: Iacov 2:12-14, Iacov 2:20-21 şi Iacov2:23-28. Rugaţi cursanţii să parcurgă repede aceste fragmente şi să caute anumitepăcate menţionate de Iacov. Sugeraţi cursanţilor să marcheze cuvinte sau expresii caredescriu aceste păcate. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să spunăcare sunt păcatele despre care Iacov a vorbit în fiecare fragment. Scrieţi fiecare păcat pecare ei l-au identificat sub referinţa corespunzătoare de pe tablă, după cum urmează:

Dragostea de bogăţii Mândria Imoralitatea

Iacov 2:12-14 Iacov 2:20-21 Iacov 2:23-28

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Iacov 3:10-12 şi rugaţi membrii clasei săcaute cuvinte şi expresii folosite de Iacov pentru a ilustra gravitatea păcateloroamenilor.

• Ce cuvinte sau expresii ilustrează gravitatea păcatelor oamenilor?

LECŢIA 9 „CĂUTAŢI ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU”

36

• Iacov foloseşte expresia „urmările groaznice” ale păcatelor (versetul 12). Rugaţicursanţii să indice ca referinţă pentru Iacov 3:12 versetele 2 Nefi 9:39 şi 1 Nefi10:21. Rugaţi un cursant să citească aceste versete cu glas tare. Rugaţi membriiclasei să caute şi alte consecinţe ale păcatului. Rugaţi membrii clasei să identifice înaceste fragmente un adevăr despre felul în care păcatele precum mândria,imoralitatea şi dragostea de bogăţii pot afecta pe cineva care caută împărăţia luiDumnezeu. (Cursanţii trebuie să identifice un adevăr precum următorul: Păcatulduce la moarte spirituală şi ne împiedică să intrăm în împărăţia luiDumnezeu.)

Adăugaţi, pe tablă, următoarele referinţe din scripturi:

Dragostea de bogăţii Mândria Imoralitatea

Iacov 2:12-14

Mosia 4:13, 21-26

Iacov 2:20-21

Mosia 2:20-25.

Iacov 2:23-28

3 Nefi 12:27-30

Rugaţi cursanţii să aleagă şi să citească unul dintre noile fragmente. Rugaţi-i să cautecăi prin care putem evita păcatul dragostei de bogăţii, păcatul mândriei şi pe cel alimoralităţii. După ce le-aţi acordat timp suficient, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceau găsit.

• Cum poate urmarea sfatului din aceste fragmente să-l ajute pe un membru alBisericii să caute împărăţia lui Dumnezeu şi să întărească Biserica Domnului pepământ?

Matei 6:33; Iacov 2:17-19Trebuie să căutăm împărăţia lui Dumnezeu înaintea tuturor lucrurilorExplicaţi că, pe lângă avertizarea pe care a făcut-o împotriva dragostei pentru bogăţii,mândriei şi imoralităţii, Iacov le-a oferit sfaturi oamenilor pentru a-i ajuta să-şi biruiedorinţele necurate. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Iacov 2:17-19, în timp cemembrii clasei caută sfatul dat de Iacov.

• Ce putem să învăţăm din sfatul dat de Iacov care să ne ajute să evităm păcatul?(Cursanţii trebuie să identifice următoarele: Dumnezeu ne-a poruncit să căutămîmpărăţia Sa înaintea tuturor lucrurilor.)

• Ce înseamnă pentru voi să căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţiun cursant să o citească.

„Când Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc, toate celelalte lucruri îşi ocupă loculcorespunzător sau nu mai fac parte din viaţa noastră. Dragostea noastră pentru Domnulva guverna modul în care ne oferim afecţiunea, timpul, interesele pe care le urmăm şiordinea priorităţilor pe care le avem” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra TaftBenson [2014], p. 43).

• Care sunt unele dintre exemplele de lucruri care „îşi ocupă locul corespunzător saunu mai fac parte din viaţa noastră” atunci când Îl facem pe Dumnezeu primanoastră prioritate?


37

• Care este un exemplu de lucru care şi-a ocupat locul corespunzător sau nu a maifăcut parte din viaţa voastră pe măsură ce L-aţi pus pe Tatăl Ceresc şi împărăţia Sape primul loc în viaţa voastră?

• Ce efect va avea faptul de a-L pune pe Dumnezeu pe primul loc în viaţa noastrăatunci când suntem ispitiţi de mândrie, de dragostea de bogăţii, de imoralitate saude alte păcate?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 6:33. Spuneţi cursanţilor faptul că, înTraducerea Bibliei de Joseph Smith, citim: „De aceea, nu căutaţi lucrurile acestei lumi, cicăutaţi mai întâi să zidiţi împărăţia lui Dumnezeu şi să întemeiaţi dreptatea Lui, şi toateaceste lucruri vi se vor adăuga” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 6:38 [dinMatei 6:33, nota de subsol a]).

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Expresia «Căutaţi… mai întâi să zidiţi împărăţia lui Dumnezeu» înseamnă să acordămprioritate mai întâi de toate lui Dumnezeu şi lucrării Sale. Lucrarea lui Dumnezeu este dea realiza viaţa veşnică a copiilor Săi (vezi Moise 1:39) şi tot ceea ce presupune acestlucru… Toate celelalte lucruri sunt secundare… Aşa cum a spus cineva, dacă nu alegemmai întâi împărăţia lui Dumnezeu, nu va conta prea mult, pe termen lung, ceea ce am

ales în locul ei” („Focus and Priorities”, Ensign, mai 2001, p. 83-84).

• Care sunt unele dintre căile prin care un tânăr adult, membru al Bisericii, poate să„zidească împărăţia lui Dumnezeu”?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului RobertD. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Alegând să fim în împărăţia Lui [Dumnezeu], noi ne separăm – nu ne izolăm – delume. Îmbrăcămintea noastră va fi decentă, gândurile noastre pure, limbajul nostrucurat. Filmele şi programele de televiziune pe care le privim, muzica pe care o ascultăm,cărţile, revistele şi ziarele pe care le citim vor fi înălţătoare. Ne vom alege prieteni carene încurajează în obţinerea ţelurilor noastre eterne şi îi vom trata cu bunătate pe ceilalţi.

Vom evita viciile imoralităţii, jocurilor de noroc, tutunului, băuturilor alcoolice şi drogurilor ilegale.Activităţile pe care le vom întreprinde duminica vor reflecta faptul că ne amintim de porunca luiDumnezeu de a ţine ziua de sabat sfântă. Vom urma exemplul lui Isus Hristos în ceea ce priveşte felulîn care ne comportăm cu ceilalţi. Vom trăi demni pentru a intra în casa Domnului” („Legământulbotezului: a fi în împărăţie şi din împărăţie”, Liahona, ian. 2001, p. 8).

• Cum poate căutarea împărăţiei lui Dumnezeu să ne influenţeze în mod semnificativfiecare aspect al vieţii noastre?

• Cum a influenţat căutarea împărăţiei lui Dumnezeu viaţa voastră sau viaţa unuimembru al familiei sau a unei cunoştinţe?

Încurajaţi cursanţii să cugete ce pot să facă pentru a căuta în mod continuu împărăţialui Dumnezeu. Încurajaţi-i să asculte de îndemnurile Spiritului şi să noteze ceea ceplănuiesc să facă. Depuneţi mărturie despre binecuvântările care vin atunci când Îlpunem pe Dumnezeu pe primul loc în viaţa noastră.


38

Materiale de citit pentru cursanţi• Matei 6:33; Iacov 2:12-28; 3:10-12; Mosia 2:20-25; 4:13, 21-26; Alma 7:14-16, 19,

21-24; 3 Nefi 12:27-30.

• Dieter F. Uchtdorf, „Mândria şi preoţia”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 55-58.

• „Marea poruncă – Iubeşte-L pe Domnul”, capitolul 1 din Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 39-50).


39

10 Rugăciunea și revelația

IntroducereRugăciunea este un privilegiu sacru şi o poruncă ce ne permite săcomunicăm cu un Tată Ceresc iubitor. El ascultă şi răspundeîntrebărilor noastre. Cei care caută cu sârguinţă îndrumarea

Domnului pot fi binecuvântaţi cu revelaţie personală. Această lecţiesubliniază ceea ce putem să facem pentru a ne pregăti inimile şiminţile să primească răspunsuri la rugăciunile noastre.

Lecturi de bază• Boyd K. Packer, „The Candle of the Lord”, Ensign, ian. 1983, p. 51-56.

• Richard G. Scott, „Cum să obţinem revelaţie şi inspiraţie cu privire la proprianoastră viaţă”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 45-47.


Sugestii pentru predare2 Nefi 32:8-9; 3 Nefi 14:7-11Dumnezeu ascultă rugăciunile noastreRugaţi cursanţii să numească diferitele moduri prin care putem să folosim tehnologiapentru a comunica cu alţii. Scrieţi răspunsurile cursanţilor pe tablă.

• În timp ce tehnologia ne permite să comunicăm cu aproape oricine dorim, de cecâteodată ne este greu să comunicăm în mod eficient cu Tatăl nostru Ceresc?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 14:7-11, în timp ce membrii claseicaută ceea ce Salvatorul ne-a învăţat despre dorinţa Tatălui Ceresc de a ne răspunde larugăciuni.

• Ce principiu ne-a învăţat Salvatorul despre dorinţa Tatălui Ceresc de a răspunde larugăciunile noastre? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să reflecte următorulprincipiu: Tatăl Ceresc ascultă şi ne răspunde atunci când cerem, căutăm şibatem.)

Pentru a mări înţelegerea cursanţilor cu privire la acest principiu, împărtăşiţiurmătoarea declaraţie a preşedintelui James E. Faust (1920-2007), din PrimaPreşedinţie.

„Nicio autoritate pământeană nu ne poate împiedica să avem acces direct la Creatorulnostru. Nu poate exista nicio problemă mecanică sau electronică atunci când ne rugăm.Nu există o limită în ce priveşte numărul de rugăciuni pe care le putem spune într-o zisau durata lor. Nu este fixat un număr limită al lucrurilor pentru care dorim să ne rugămîn timpul fiecărei rugăciuni. Nu este nevoie să trecem pe la secretare sau să stabilim o

întâlnire pentru a ajunge la scaunul harului. Este accesibil oricând şi în orice loc” („Ancora de salvarea rugăciunii”, Liahona, iulie 2002, p. 62).

• Ce aţi putea să le spuneţi celor care nu se roagă des deoarece nu cred că Dumnezeuascultă sau răspunde rugăciunilor lor?

40

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 32:8-9 şi rugaţi membrii clasei săcaute ceea ce Nefi ne-a învăţat despre rugăciune. Puteţi adresa întrebări precumurmătoarele:

• Ce credeţi că înseamnă „întotdeauna să vă rugaţi”?

• Pe cine cunoaşteţi care se roagă întotdeauna? În ce mod a fost binecuvântatăaceastă persoană datorită acestui obicei?

• Ce înseamnă pentru voi faptul că Domnul va „sfinţi” eforturile voastre pentrubinecuvântarea sufletului vostru atunci când vă rugaţi pentru ajutorul Său? (Poate fide folos să subliniaţi faptul că a sfinţi ceva înseamnă a-l dedica pentru un scopspecial sau sacru sau a-l face sfânt.)

Încurajaţi cursanţii să fie sârguincioşi în a se ruga întotdeauna. Asiguraţi-i că TatălCeresc ascultă rugăciunile lor şi are o dorinţă mare să-i binecuvânteze.

1 Nefi 10:17-19; 15:1-3, 7-11; Iacov 4:6; Alma 26:22Toţi cei care-L urmează pe Isus Hristos pot primi revelaţie personalăRugaţi cursanţii să enumere unele întrebări sau circumstanţe în care tinerii adulţi arputea dori să primească revelaţie de la Dumnezeu.

Amintiţi cursanţilor despre visul lui Lehi cu privire la pomul vieţii şi subliniaţi faptul că,după ce Nefi a auzit despre acest vis inspirat, el a dorit să înveţe mai mult despre el.Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din 1 Nefi 10:17-19. Rugaţimembrii clasei să caute în scripturile lor ce ne învaţă aceste versete despre revelaţie,inclusiv despre cine este îndreptăţit să primească revelaţie.

• Ce ne învaţă aceste versete despre revelaţia personală? (Asiguraţi-vă că următoareadoctrină este înţeleasă: Dumnezeu revelează adevărul prin puterea DuhuluiSfânt tuturor celor care caută cu sârguinţă să ştie.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„[Spiritul revelaţiei] nu este [restrâns] la autorităţile care prezidează ale Bisericii, ci [el]aparţine şi trebuie să fie [eficient] în viaţa oricărui bărbat, oricărei femei şi oricărui copilcare ajunge la vârsta responsabilităţii şi face legăminte sacre. Dorinţa sinceră şidemnitatea invită spiritul revelaţiei în vieţile noastre” („Spiritul revelaţiei”, Ensign sauLiahona, mai 2011, p. 87).

• De ce este această înţelegere profundă a vârstnicului Bednar încurajatoare pentruvoi?

Explicaţi că, datorită dorinţei lui Nefi, datorită demnităţii şi credinţei sale, lui, deasemenea, i s-a arătat pomul vieţii într-o viziune (vezi 1 Nefi 11-14). Subliniaţi, deasemenea, faptul că Laman şi Lemuel au reacţionat diferit faţă de Nefi la viziuneaavută de tatăl lor. Rugaţi doi cursanţi să citească, cu glas tare, 1 Nefi 15:1-3, 7-9 şirugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să se gândească la ceea ceînvăţăm din aceste versete.

• Ce este cel mai important pentru voi în aceste versete?

Rugaţi un alt cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 15:10-11. Subliniaţi pentrucursanţi faptul că versetul 11 este un exemplu de afirmaţie „dacă - atunci” din scripturi.

LECŢIA 10 RUGĂCIUNEA ȘI REVELAȚIA

41

Scrieţi următoarele pe tablă şi rugaţi cursanţii să spună cum vor completa spaţiile libereţinând cont de ceea ce au citit în versetele 10-11:

Dacă ____________________, atunci ____________________.

Rugaţi cursanţii să marcheze Alma 26:22 drept referinţă pentru versetul 11 şi, apoi,adresaţi întrebarea:

• Cum aţi folosi ceea ce suntem învăţaţi în 1 Nefi 15:10-11 şi Alma 26:22 pentru aînvăţa pe cineva cum să caute răspunsuri la rugăciunile sale?

Rugaţi un cursant să citească Iacov 4:6 cu glas tare şi rugaţi membrii clasei să cauteceea ce au făcut oamenii lui Iacov, în plus faţă de faptul de a cere cu credinţă, pentru ainvita revelaţia. Puteţi să explicaţi că expresia „îi cercetăm pe profeţi” se referă la cititulcuvintelor profeţilor din scripturi.

• De ce credeţi că studierea atât a cuvintelor profeţilor din vechime, cât şi a celor dinzilele din urmă poate să ducă la primirea revelaţiei din partea Domnului?

Expuneţi şi citiţi declaraţia următoare a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„Atunci când vrem să vorbim cu Dumnezeu, ne rugăm. Iar atunci când vrem ca El să nevorbească, cercetăm scripturile sfinte, deoarece cuvintele Sale sunt spuse prinintermediul profeţilor Săi. Atunci, El ne va învăţa pe măsură ce ascultăm de îndemnurileSpiritului Sfânt.

Dacă nu I-aţi auzit glasul vorbindu-vă în ultimul timp, întoarceţi-vă către scripturi cu onouă perspectivă şi ascultaţi ca şi cum ar fi pentru prima dată. Ele sunt cele care ne menţinspiritualitatea” („Sfintele scripturi: puterea lui Dumnezeu pentru salvarea noastră”, Ensign sauLiahona, nov. 2006, p. 26-27).

Rugaţi cursanţii să se gândească la o dificultate sau decizie cu care se confruntă.Rugaţi-i să se gândească dacă au cerut ajutorul Domnului în rugăciune şi dacă auapelat la scripturi pentru a găsi răspunsuri.

Pentru a ajuta cursanţii să vadă exemple ale modului în care Domnul ne oferă revelaţiepersonală, scrieţi următoarele referinţe scripturale pe tablă.

1 Nefi 4:6

1 Nefi 8:2

Iacov 7:5

Enos 1:10

Helaman 13:5

3 Nefi 11:3

Desemnaţi câţiva cursanţi pentru fiecare dintre fragmente. Rugaţi-i să citeascăfragmentele scripturale desemnate şi să găsească o cale prin care Dumnezeu oferărevelaţie personală copiilor Săi. Invitaţi cursanţii să împărtăşească ce au găsit. Având învedere nevoile cursanţilor dumneavoastră, puteţi împărtăşi următoarele declaraţii, a


42

preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015) şi a vârstnicului Richard G. Scott(1928-2015), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Spiritul nu ne atrage atenţia strigând sau zgâlţâindu-ne cu o mână grea. Ci el neşopteşte. El ne mângâie atât de uşor, încât dacă suntem preocupaţi s-ar putea să nu-lsimţim deloc …

Uneori, El va influenţa chiar destul de ferm încât noi să-i dăm atenţie. Dar, în cele maimulte cazuri, dacă nu dăm atenţie sentimentului blând, Spiritul se va retrage şi va

aştepta până când vom ajunge să căutăm, să ascultăm şi să spunem în felul şi în exprimarea noastră,ca şi Samuel din timpurile străvechi: «Vorbeşte [Doamne], căci robul Tău ascultă. 1 Samuel 3:10.)”(„The Candle of the Lord”, Ensign, ian. 1983, p. 53.

„Răspunsurile Lui rareori vor veni în timp ce vă rugaţi în genunchi, chiar dacă poate vărugaţi să primiţi un răspuns imediat. Mai degrabă, El vă va inspira în momente liniştite,când Spiritul vă poate atinge cel mai eficient mintea şi inima. Aşadar, trebuie să găsiţimomente de linişte ca să recunoaşteţi când sunteţi instruiţi şi întăriţi” („Să folosimdarul divin al rugăciunii”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 9).

Amintiţi cursanţilor faptul că nu alegem modul în care Dumnezeu ne va revelaadevărul, dar putem să acţionăm cu credinţă, să ne pregătim mai bine inimile şi minţilepentru a primi revelaţie. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească cum au primitrevelaţie, dacă experienţele lor nu sunt prea personale sau prea sacre.

1 Nefi 18:1-3; 2 Nefi 28:30; Alma 12:9-11Primirea revelaţiei şi acţionarea potrivit eiRugaţi cursanţii să compare, în gând, 2 Nefi 28:30 şi Alma 12:9-11 şi să identificeprincipii care pot să-i ajute să primească revelaţie personală.

• Ce ne învaţă aceste fragmente care ne va ajuta să primim revelaţie personală maiuşor? (Deşi cursanţii pot folosi cuvinte diferite, ei trebuie să înţeleagă următorulprincipiu: Domnul ne revelează adevărul în acord cu sârguinţa de care dămdovadă în ascultarea de cuvântul Său. Revelaţia o primim, adesea, rând dupărând.)

• De ce credeţi că Domnul ne cere să fim supuşi faţă de ceea ce El ne-a revelat dejaînainte ca El să ne reveleze cunoaştere suplimentară?

• Ce înseamnă faptul că primim revelaţia „rând după rând”?

Dacă este timp suficient, puteţi să discutaţi 1 Nefi 18:1-3 cu membrii clasei pentru aarăta felul în care Nefi a primit revelaţie în mod treptat pentru a învăţa cum săconstruiască o corabie.

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar şi rugaţi un cursant săcitească declaraţia cu glas tare.

„Mult mai frecvent, revelaţia vine în cantităţi mici de-a lungul timpului şi este acordatăîn conformitate cu dorinţa, demnitatea şi pregătirea noastră. Astfel de comunicăriblânde şi în mod treptat de la Tatăl Ceresc «[cad deasupra sufletelor noastre] ca rouadin cer» (D&L 121:45). Acest model de revelaţie tinde să fie mai degrabă obişnuit decâtrar” („Spiritul revelaţiei”, p. 88).


43

• Pe măsură ce reflectaţi asupra vieţii voastre, în ce mod v-a îndrumat Domnul, înmod treptat, în luarea unei hotărâri sau atunci când aţi căutat înţelegere din parteaSa?

Încheiaţi lecţia expunând următoarea declaraţie a preşedintelui Thomas S. Monson şirugând un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Dacă vreunul dintre noi a fost încet în a asculta sfatul de a ne ruga întotdeauna, nuexistă un moment mai potrivit pentru a începe s-o facem decât acum… William Cowpera declarat: «Satana tremură când îl vede pe cel mai slab dintre sfinţi stând în genunchi[«Exhortation to Prayer», Olney Hymns]» („O preoţie împărătească”, Ensign sauLiahona, nov. 2007, p. 61).

Rugaţi cursanţii să se gândească la efortul pe care îl depun în rugăciunile zilnice.Încurajaţi-i să urmeze principiile care au fost discutate în cadrul acestei lecţii pentru aprimi mai multă revelaţie personală prin intermediul rugăciunii şi al studiuluiscripturilor. Rugaţi cursanţii să împărtăşească modul în care ştiu că Tatăl Cerescrăspunde rugăciunilor. Împărtăşiţi-vă mărturia despre faptul că Tatăl nostru Ceresciubitor ne va inspira cu înţelegere şi îndrumare dacă ne pregătim să o primim.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 10:17-19; 15:1-3, 7-11; 18:1-3; 2 Nefi 28:30; 32:8-9; Iacov 4:6; Alma 12:9-11;

26:22; 3 Nefi 14:7-11.

• Richard G. Scott, „Cum să obţinem revelaţie şi inspiraţie cu privire la proprianoastră viaţă”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 45-47.



44

11Să ne protejăm împotrivadoctrinelor false din ultimelezile

IntroducereÎn plus faţă de a propovădui „plenitudinea Evangheliei lui IsusHristos” (D&L 20:9), Cartea lui Mormon îi întăreşte pe ucenicii luiHristos împotriva învăţăturilor şi ideilor false care predomină înzilele noastre. Demascarea duşmanilor lui Hristos şi identificarea

doctrinele false pe care aceştia le răspândesc reprezintă una dintrecăile prin care face acest lucru. Pe măsură ce cursanţii studiazărelatări despre învăţători falşi din Cartea lui Mormon, vor învăţa sădiscearnă între adevărurile Evangheliei şi conceptele false ale lumii.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Nu vă lăsaţi înşelaţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 43-46.

• Dallin H. Oaks, „As He Thinketh in His Heart” (seară cu vârstnicul Dallin H. Oaks,8 febr. 2013), lds.org/broadcasts.


Sugestii pentru predare2 Nefi 28:3-9, 12-15; Iacov 7:1-12; Alma 1:2-6; 30:12-18, 39-44; Joseph Smith– Matei 1:22Să identificăm doctrinele false şi să ne protejăm împotriva acestoraRugaţi cursanţii să se gândească la diferitele păreri care există în lume în legătură cusubiecte precum următoarele: Adevărul dat de Dumnezeu contra relativismului moral(ideea potrivit căreia nu există bine şi rău universal), libertatea religioasă contradrepturilor unor anumite grupuri de interese şi dreptul la avort contra dreptului laviaţă. Pe măsură ce discutaţi aceste probleme, scrieţi-le pe tablă. Acordaţi cursanţilorcâteva momente pentru a discuta de ce este important să avem grijă şi să îmbrăţişămidei care sunt corecte.

Explicaţi că aproape de sfârşitul vieţii Sale, Isus Hristos a profeţit despre condiţiilespirituale periculoase care vor exista în ultimele zile. Rugaţi un cursant să citeascăJoseph Smith – Matei 1:22. Puteţi sublinia că expresia „aleşi potrivit legământului” sereferă la membrii Bisericii lui Isus Hristos.

• Ce pericole reprezintă „Hristoşii falşi” şi „profeţii falşi” în zilele noastre?

Expuneţi şi citiţi declaraţia următoare a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994).

„Cartea lui Mormon îi demască pe duşmanii lui Hristos. Combate doctrinele false şiopreşte disputele. (Vezi 2 Nefi 3:12.) Îi întăreşte pe ucenicii umili ai lui Hristos împotrivaplanurilor, strategiilor şi doctrinelor malefice din zilele noastre al căror autor estediavolul. Genul de apostaţi din Cartea lui Mormon sunt asemănători genului de apostaţidin zilele noastre. Dumnezeu, cu infinita Sa cunoaştere dinainte, a modelat Cartea lui

Mormon în aşa fel încât noi să vedem greşeala şi să ştim cum să combatem conceptele educaţionale,politice, religioase şi filosofice false ale vremii noastre” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra TaftBenson [2014], p. 141-142).

45

• Ce ne învaţă această declaraţie despre cum studierea Cărţii lui Mormon ne poateproteja de învăţăturile false? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acestprincipiu: Pe măsură ce studiem Cartea lui Mormon şi punem în practicăînvăţăturile ei, suntem întăriţi împotriva diavolului şi împotriva învăţăturilorşi conceptelor false din zilele noastre.)

• Ce avantaj există în faptul de a învăţa despre strategiile lui Satana înainte de a văconfrunta cu ele?

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 28:3-9, în timp cemembrii clasei caută idei false despre care Nefi a spus că vor predomina în zilelenoastre. Încurajaţi-i să marcheze cuvintele şi expresiile importante. Rugaţi cursanţii săîmpărtăşească ceea ce au găsit şi, apoi, adresaţi întrebarea:

• Cum sunt exprimate în zilele noastre aceste exemple de idei false? (Exemplele potsă conţină următoarele: relativismul moral, credinţa potrivit căreia Dumnezeu nu vasancţiona păcatul datorită dragostei mari pe care o are pentru noi şi prejudecăţileîmpotriva creştinilor, care sunt consideraţi, adesea, habotnici şi fanatici.)

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, împărtăşiţi declaraţia de maijos a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţicursanţii să asculte şi să identifice învăţăturile false despre care se vorbeşte.

„Profeţi falşi şi învăţători falşi sunt cei care declară că profetul Joseph Smith a fost unînşelător duplicitar; ei pun la îndoială veridicitatea Primei Viziuni. Aceştia declară despreCartea lui Mormon şi alte lucrări canonice că nu sunt cronici scripturale străvechi. Eiîncearcă, de asemenea, să redefinească natura Dumnezeirii şi neagă faptul căDumnezeu a dat şi continuă să dea revelaţii, în zilele noastre, profeţilor Săi rânduiţi şi

susţinuţi …

Poate cel mai condamnabil, ei neagă învierea lui Hristos şi ispăşirea, argumentând că niciunDumnezeu nu ne poate salva. Ei resping ideea că avem nevoie de un Salvator. Pe scurt, aceşti criticiîncearcă să reformuleze doctrinele Bisericii pentru a se potrivi ideilor lor preconcepute şi, făcândaceasta, îl neagă pe Hristos şi rolul Său mesianic.

Profeţii şi învăţătorii falşi sunt, de asemenea, cei care încearcă să schimbe doctrinele care se bazeazăpe scripturi şi sunt date de Dumnezeu şi care protejează caracterul sacru al căsătoriei, natura divină afamiliei şi doctrina fundamentală cu privire la moralitatea personală. Ei pledează pentru o redefinire amoralităţii pentru a justifica preacurvia, adulterul şi relaţiile homosexuale” („Beware of False Prophetsand False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 63-64).

Rugaţi cursanţii să cerceteze 2 Nefi 28:12-15 şi să caute care sunt consecinţele faptuluide a crede în învăţături false.

• Care sunt unele dintre consecinţele faptului de a crede în învăţături şi idei false?

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Ulisses Soares, din Preşedinţia celorŞaptezeci, şi invitaţi un cursant să o citească.

„Nu ne putem îngădui să fim derutaţi de mesaje la modă, care sunt acceptate cuuşurinţă de către lume şi care sunt în contradicţie cu doctrina şi principiile adevărate aleEvangheliei lui Isus Hristos. Multe dintre aceste mesaje ale lumii nu reprezintă nimicaltceva decât o încercare din partea societăţii noastre de a justifica păcatul” („Da,putem să câştigăm şi o vom face!”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 75).

LECŢIA 11 SĂ NE PROTEJĂM ÎMPOTRIVA DOCTRINELOR FALSE DIN ULTIMELE ZILE

46

• Care a spus vârstnicul Soares că este scopul multora dintre mesajele populare caresunt în contradicţie cu Evanghelia lui Isus Hristos? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagăacest principiu: Satana se foloseşte de învăţăturile false pentru a ne ispiti săcomitem păcate.) Pentru mai multe informaţii despre acest adevăr, puteţi să faceţireferire la Alma 30:53.)

Împărţiţi membrii clasei în trei grupuri. Scrieţi, pe tablă, următoarele fragmente dinscripturi şi desemnaţi fiecărui grup să studieze unul dintre fragmente: Iacov 7:1-7,Alma 1:2-6 sau Alma 30:12-18. Rugaţi cursanţii să identifice unele dintre învăţăturilefalse predicate de Şerem, Nehor şi Corihor şi să le scrie pe tablă sub titlurilecorespunzătoare.

Şerem (Iacov 7:1-7) Nehor (Alma 1:2-6) Corihor (Alma 30:12-18)

• În zilele noastre, aţi văzut membri ai Bisericii care să fie afectaţi de învăţături sauidei false precum cele care sunt scrise pe tablă?

Rugaţi cursanţii să compare Iacov 7:5, 8-12 şi Alma 30:39-44 pentru a vedea ce i-aîntărit pe Iacov şi Alma împotriva învăţăturilor false ale lui Şerem şi Corihor. (Notă.Compararea este o metodă de studiu al scripturilor. Remarcarea asemănărilor „dintreînvăţături, oameni sau evenimente face ca adevărurile Evangheliei să fie mult maiclare” [Predarea şi învăţarea din Evanghelie: un manual pentru învăţătorii şi conducătoriiseminarelor şi institutelor de religie (2012), p. 25].)

• Ce i-a întărit pe Iacov şi Alma împotriva învăţăturilor false? (Răspunsurile trebuiesă includă următoarele: experienţele spirituale anterioare, cunoaşterea scripturilor,cunoaşterea primită de la Duhul Sfânt şi o mărturie despre Hristos.)

• Ce principiu putem să învăţăm din felul în care Iacov şi Alma au combătut aceleînvăţături false? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest principiu: Atunci când nebizuim pe mărturiile noastre despre Hristos şi căutăm îndrumarea DuhuluiSfânt, putem să biruim încercările credinţei noastre.)

• În ce mod mărturia voastră v-a întărit împotriva învăţăturilor false şi împotrivacriticilor aduse crezurilor voastre?

Încurajaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce fac pentru a se proteja de învăţăturile falsecare le pot diminua credinţa în Isus Hristos şi în Evanghelia Sa restaurată.

2 Nefi 26:29; 3 Nefi 18:24; 27:27Să recunoaştem pericolele cauzate de vicleşugurile preoţeştiSpuneţi cursanţilor faptul că unele dintre pericolele spirituale cu care se confruntăBiserica vin din partea membrilor. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi26:29 în timp ce membrii clasei caută pericolele spirituale descrise de Nefi.

• Potrivit celor relatate în acest fragment, ce sunt vicleşugurile preoţeşti? (Atuncicând oamenii propovăduiesc Evanghelia pentru a obţine faimă sau câştigurimateriale şi nu pentru bunăstarea copiilor lui Dumnezeu.)

• Care sunt unele dintre posibilele pericole spirituale la care sunt expuşi membriiBisericii ca urmare a vicleşugurilor preoţeşti?

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la aceste întrebări, rugaţi pe unul dintre ei săcitească declaraţia următoare a vârstnicului Russell M. Ballard.


47

„Fie ca noi să fim atenţi la profeţii şi la învăţătorii falşi, atât bărbaţi cât şi femei, care senumesc învăţători ai doctrinei Bisericii, dar care caută să împărtăşească Evanghelia lorfalsă şi să atragă oameni prin sponsorizarea de simpozioane, cărţi şi jurnale ale cărorsubiecte contrazic doctrinele fundamentale ale Bisericii. Feriţi-vă de cei care vorbesc şipublică lucruri care sunt în opoziţie cu declaraţiile profeţilor adevăraţi ai lui Dumnezeu şi

care-i conving pe alţii să li se alăture, nepăsându-le deloc de bunăstarea eternă a acestor oameni”(„Beware of False Prophets and False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 63).

• Cum puteţi să vă protejaţi şi să-i protejaţi pe alţii de vicleşugurile preoţeşti?

• Cum puteţi să apăraţi doctrinele Bisericii când alţii vorbesc împotriva celordeclarate de profeţii lui Dumnezeu din zilele din urmă?

Spuneţi cursanţilor că Salvatorul i-a învăţat pe ucenicii Săi modul în care cei care Îlreprezintă pe El trebuie să-i înveţe şi să-i influenţeze pe alţii. Rugaţi cursanţii săcitească cu atenţie, în gând, 3 Nefi 18:24 şi 3 Nefi 27:27 şi să caute diferenţa dintreslujirea adevărată potrivit Evangheliei şi vicleşugul preoţesc.

• Care este diferenţa dintre motivele şi acţiunile învăţătorilor şi conducătorilorneprihăniţi şi cele ale celor care se fac vinovaţi de vicleşug preoţesc? (Cursanţiitrebuie să înţeleagă următorul adevăr: Ucenicii lui Isus Hristos caută să-islujească şi să-i binecuvânteze pe alţii îndreptându-i către El.)

Moroni 7:12-17; Eter 4:11-12Deosebirea adevărului de greşealăRugaţi cursanţii să se gândească la o ocazie în care cineva le-a pus la îndoială sau le-acriticat crezurile religioase. Rugaţi unul sau doi cursanţi să-şi împărtăşeascăexperienţele.

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, Moroni 7:12-17 şi Eter 4:11-12,în timp ce membrii clasei urmăresc în scripturile lor şi caută modul în care putem sădiscernem dacă un lucru este de la Domnul sau de la diavol.

• Ce învăţăm din acest fragment despre modul în care deosebim binele de rău?(Asiguraţi-vă că membrii clasei înţeleg următorul principiu: Ceea ce este de laDumnezeu ne invită să facem bine, să credem în Isus Hristos şi să-L iubim şisă-L slujim pe Dumnezeu.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedintelui EzraTaft Benson.

„Permiteţi-mi să vă propun trei chei pentru a evita să fiţi înşelaţi. …

1. Ce spun lucrările canonice despre acest lucru? …

2. Al doilea ghid este: ce au de spus preşedinţii din zilele din urmă ai Bisericii cu privirela subiect – în mod deosebit preşedintele în viaţă? …

3. Al treilea test şi cel final este Duhul Sfânt – testul Spiritului. Acest test poate fi pe deplin eficientdoar dacă toate canalele de comunicare ale persoanei cu Dumnezeu sunt curate, virtuoase şi lipsite depăcat” (în Conference Report, oct. 1963, p. 16-17).

Pentru a încheia, rugaţi cursanţii să cugete cum pot să folosească mai bine scripturile,cuvintele profeţilor şi Duhul Sfânt pentru a identifica învăţăturile false şi a evita să fieînşelaţi. Încurajaţi-i să studieze cu atenţie Iacov 7, Alma 1 şi Alma 30 şi să cugete lamodul în care aceste capitole îi pot ajuta să discearnă mai bine între adevăr şi greşeală.


48

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 26:29; 28:3-9, 12-15; Iacov 7:1-12; Alma 1:2-6; 30:12-18, 39-44; 3 Nefi 18:24;

27:27; Eter 4:11-12; Moroni 7:12-17; Joseph Smith – Matei 1:22.



49

12 Nevoia noastră de renaşterespirituală

IntroducereDin Cartea lui Mormon învăţăm că „omul prin firea lui este unduşman al lui Dumnezeu” (Mosia 3:19). În această lecţie, cursanţiivor învăţa că, prin intermediul pocăinţei şi prin exercitarea credinţei

în Isus Hristos, putem să biruim omul firesc, să „fim născuţi dinnou” şi să avem parte de o mare schimbare a inimii. Aceastăschimbare este necesară pentru a intra în împărăţia lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012, p.

40-47.


Sugestii pentru predareMosia 3:19; 16:2-5; Alma 41:10-11Înlăturarea omului firescScrieţi, pe tablă, următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994),care este un citat din cuvântarea „To «the Rising Generation»”, New Era, iun. 1986, p.5.

„Nu puteţi face rău şi să vă simţiţi bine. Este imposibil!” (preşedintele Ezra Taft Benson).

• De ce este imposibil să fim fericiţi atunci când facem alegeri greşite?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 41:10-11 în timp ce membrii claseicaută care sunt consecinţele ticăloşiei. (Subliniaţi următorul adevăr: Ticăloşianiciodată nu a fost fericire.)

• Care sunt unele dintre înşelăciunile pe care Satana le foloseşte pentru a neconvinge că încălcarea poruncilor duce la fericire?

• Potrivit celor relatate în versetul 11, ce înseamnă să fii într-o „stare a firii”? (Să fii„într-o stare carnală”, „în fierea amărăciunii şi în legăturile nedreptăţii” şi „fărăDumnezeu în lume”.)

• În ce mod ne ajută Alma 41:10-11 să înţelegem de ce starea păcătoasă nu poateduce la fericire? (Este contrară naturii lui Dumnezeu şi „natura lui Dumnezeu” este„natura fericirii”.)

Amintiţi cursanţilor faptul că noi toţi am moştenit efectele Căderii lui Adam. Rugaţi uncursant să citească, cu glas tare, Alma 16:2-5 în timp ce membrii clasei caută cuvinte şiexpresii care descriu starea decăzută a omenirii.

• Ce cuvinte şi expresii a folosit Abinadi pentru a descrie starea decăzută a omenirii?

• Care este semnificaţia cuvântului „persistă” din versetul 5? (Notă. Identificareacuvintelor cheie este o metodă de studiu al scripturilor despre care puteţi să vorbiţicu această ocazie.)

50

• Ce anume face posibil ca noi să fim mântuiţi din starea noastră păcătoasă şidecăzută?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 3:19 şi să identifice modul în care putem săbiruim starea noastră decăzută.

• Ce înseamnă să „[te supui] chemărilor Spiritului Sfânt”?

• Ce trebuie să facem pentru a „[înlătura] omul firesc”? (Cursanţii trebuie săînţeleagă următorul principiu: Pe măsură ce urmăm îndemnurile Duhului Sfântşi primim puterea ispăşirii, putem să înlăturăm omul firesc.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la dovezile pe care le-au văzut referitor la faptul căSalvatorul poate să ne schimbe în oameni mai buni decât am putea să devenim de uniisinguri. Rugaţi câţiva cursanţi să-şi împărtăşească ideile şi gândurile.

Rugaţi cursanţii să răspundă, în gând, la următoarele întrebări:

• Ce puteţi face pentru a „[vă supune mai mult] chemărilor Duhului Sfânt”?

• Ce calităţi ale unui copil enumerate în Mosia 3:19 trebuie să dezvoltaţi cel maimult?

Mosia 5:1-5, 7-8; 27:24-26Să fim născuţi din nouRugaţi cursanţii să facă o listă cu nume ale oamenilor din Cartea lui Mormon care auavut parte de o schimbare a naturii lor datorită ispăşirii lui Isus Hristos.

Amintiţi cursanţilor că Alma cel Tânăr şi fii lui Mosia au fost, pentru o vreme, printrenecredincioşii din Zarahemla care persecutau membrii Bisericii (vezi Mosia 27:8). Caurmare a vizitei unui înger, Alma a fost lăsat fără putere şi incapabil să vorbească.După trei zile, Alma şi-a recăpătat puterea şi a depus mărturie despre schimbareamiraculoasă care a avut loc în interiorul său (vezi Mosia 27:11-24).

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 27:24-26, în timp ce membrii claseicaută modul în care Alma a descris această schimbare miraculoasă.

• Ce cuvinte şi expresii din aceste versete ne ajută să definim ceea ce înseamnă să fiinăscut din nou?

• Cum ne ajută cele relatate în versetul 26 să explicăm de ce avem nevoie să fimnăscuţi din nou? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acest adevăr: Doardevenind fiinţe noi în Hristos putem să moştenim împărăţia lui Dumnezeu.)

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 5:1-5, 8 pentru a ajuta membrii claseisă înţeleagă ce se întâmplă pe măsură ce suntem renăscuţi spiritual. Rugaţi membriiclasei să caute cuvinte sau expresii care indică faptul că oamenii regelui Beniamin auavut parte de o renaştere spirituală.

• Ce dovezi ale faptului că oamenii regelui Beniamin au avut parte de o schimbarespirituală aţi găsit? (Răspunsurile trebuie să includă următoarele: ei nu mai aveaunicio dorinţă să facă rău, ei doreau să facă bine neîncetat, minţile lor au fostluminate şi ei au fost plini de bucurie şi doreau să facă legăminte cu Domnul.)

• Potrivit celor relatate în versetele 2 şi 4, de ce este nevoie pentru a primi „oschimbare mare… în inimile noastre”? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorulprincipiu: Când ne exercităm credinţa în Isus Hristos şi primim Spiritul Sfânt,putem avea parte de o mare schimbare în inimă.

LECŢIA 12 NEVOIA NOASTRĂ DE RENAŞTERE SPIRITUALĂ

51

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli. Rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare, în timp ce membriiclasei caută modul în care vârstnicul Bednar descrie schimbarea mare a inimii.

„Vă rog să observaţi că acea convertire descrisă în [Mosia 5] este mare, nu mică – orenaştere spirituală şi o schimbare fundamentală a ceea ce simţim şi dorim, a ceea cegândim şi facem şi a ceea ce suntem. „Esenţa Evangheliei lui Isus Hristos implică oschimbare fundamentală şi permanentă a însăşi naturii noastre, făcută posibilă prinbizuirea pe «meritele şi mila şi harul lui Mesia cel Sfânt» (2 Nefi 2:8)” („Trebuie să vă

naşteţi din nou”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 20).

• Ce vă atrage atenţia în mod deosebit în descrierea marii schimbări a inimii făcutăde vârstnicul Bednar?

Rugaţi cursanţii să discute ce putem să facem pentru a continua să avem parte deaceastă mare schimbare a inimii.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 5:7 şi să caute modul în care relaţia noastrăcu Isus Hristos se schimbă pe măsură ce suntem născuţi din nou.

• În ce mod devenim copiii lui Isus Hristos?

Rugaţi cursanţii să se gândească la importanţa faptului de a deveni „copiii lui Hristos”şi rugaţi-i să împărtăşească cum acest lucru ar trebui să ne motiveze pe măsură cecautăm să fim născuţi din nou.

Alma 5:14, 26-27; Eter 12:27Renaşterea spirituală necesită timp şi efortInvitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului D. ToddChristofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, în timp ce membrii claseiascultă pentru a afla modul în care dânsul descrie procesul primirii unei schimbări ainimii.

„Aţi putea întreba: «De ce această atotputernică schimbare nu se întâmplă mai repedeîn cazul meu?». Trebuie să vă amintiţi că uimitoarele exemple ale oamenilor din poporullui Beniamin, Alma şi alţii din scripturi, sunt chiar astfel – uimitoare şi atipice. Pentrumajoritatea dintre noi, schimbările sunt progresive şi apar de-a lungul timpului. Să fimnăscuţi din nou, în alt mod decât naşterea noastră fizică, este mai mult un proces decât

un eveniment. Iar angajarea în acest proces este scopul central al vieţii muritoare.

În acelaşi timp, să nu ne justificăm noi înşine prin eforturi ocazionale. Să nu fim mulţumiţi doar să nereţinem de la înclinaţia de a face rău. Să fim demni când luăm din împărtăşanie în fiecare săptămânăşi să continuăm să ne apropiem de Sfântul Spirit pentru a smulge din rădăcină orice urmă deimpuritate din noi. Mărturisesc că, dacă veţi continua pe drumul renaşterii spirituale, harul ispăşitor allui Isus Hristos va îndepărta păcatele dumneavoastră şi urmele lor, ispitele îşi vor pierde atractivitateaiar, prin Hristos, veţi deveni sfinţi, aşa cum El şi Tatăl nostru sunt sfinţi” („Născuţi din nou”, Ensignsau Liahona, mai 2008, p. 78).

• Potrivit celor relatate de vârstnicul Christofferson, de ce naşterea din nou este maimult un proces decât un eveniment?

• În ce mod acest proces de renaştere spirituală ne ajută să devenim sfinţi precumTatăl Ceresc şi Fiul Său, Isus Hristos? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest adevăr:Prin harul lui Isus Hristos putem să fim iertaţi şi să primim ajutor pentru acontinua pe calea renaşterii spirituale.)


52

Pentru a ajuta cursanţii să aibă o înţelegere mai bună a cuvântului har, împărtăşiţiaceastă declaraţie din Bible Dictionary:

„Prin harul Domnului oamenii primesc, prin credinţă în ispăşirea lui Isus Hristos şi prin pocăinţă depăcatele lor, putere şi sprijin pentru a face lucruri bune pe care nu le-ar putea menţine dacă ar fi lăsaţipe cont propriu. Acest har este o putere sporită care le permite bărbaţilor şi femeilor să dobândeascăviaţă eternă şi exaltare după ce au făcut tot ce le este cu putinţă” (Bible Dictionary, „Grace” [Har]).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 5:14, 26-27 şi să caute ceea ce Alma i-aînvăţat pe cei care deja începuseră procesul renaşterii spirituale şi aveau parte de oschimbare a inimii. Rugaţi cursanţii să cugete cum ar răspunde la întrebările lui Alma.

• Potrivit celor relatate în versetul 27, ce trebuie să facem după ce am primit oschimbare a inimii? (Trebuie să continuăm să mergem fără greşeală în faţa luiDumnezeu, să fim umili şi să căutăm iertarea păcatelor noastre.)

• De ce credeţi că Alma ne-a învăţat că umilinţa este o parte atât de importantăpentru a păstra schimbarea noastră în inimă?

Spuneţi cursanţilor faptul că Domnul l-a învăţat pe Eter de ce puterea care vine dinumilinţă este atât de importantă atunci când căutăm să avem o schimbare a inimii.Amintiţi cursanţilor că principiile din scripturi folosesc adesea cuvintele dacă şi atuncişi, apoi, rugaţi-i să recitească, în gând, Eter 12:27, căutând principii formulate cuajutorul sintagmei „dacă-atunci”. Discutaţi următoarele principii pe măsură cecursanţii le identifică: Dacă venim la Isus Hristos, atunci El ne va arăta slăbiciunilenoastre. Dacă suntem umili şi avem credinţă în Domnul, atunci El va face calucrurile slabe să devină puternice pentru noi.

• De ce credeţi că este important să ne recunoaştem slăbiciunile?

• Ce credeţi că se doreşte a se spune prin expresia „harul meu este destul pentrutoţi… care se umilesc în faţa Mea”?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci, şiinvitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Dacă dumneavoastră aveţi probleme în viaţă, să nu presupuneţi că este ceva înneregulă cu dumneavoastră. Lupta cu acele probleme este chiar esenţa scopului vieţii.Pe măsură ce ne apropiem de Dumnezeu, El ne va arăta slăbiciunile noastre şi, prin ele,ne va face mai înţelepţi, mai puternici. Dacă vă vedeţi mai multe dintre slăbiciuniledumneavoastră, asta ar putea însemna că vă apropiaţi de Dumnezeu, nu că vă

îndepărtaţi” („Ispăşirea: toţi pentru toţi”, Ensign sau Liahona mai 2004, p. 97).

• Ce putem să facem pentru a evita să devenim descurajaţi atunci când ne dămseama de slăbiciunile noastre?

Depuneţi-vă mărturia despre faptul că harul lui Isus Hristos ne va ajuta să ne biruimslăbiciunile pe măsură ce căutăm să fim renăscuţi spiritual.

Materiale de citit pentru cursanţi• Mosia 3:19; 5:1-5, 7-8; 16:2-5; 27:24-26; Alma 5:14, 26-27; 41:10-11; Eter 12:27.

• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012, p.40-47.


53



54

13Legământul botezului, sabatulşi împărtăşania

IntroducerePrin rânduiala botezului, ucenicii lui Isus Hristos fac legământ să iaasupra lor numele Său. În această lecţie, cursanţii vor învăţa despreceea ce suntem învăţaţi în Cartea lui Mormon, şi anume că membriiBisericii lui Hristos trebuie să se adune împreună în ziua de sabat şi

să se bucure de privilegiul de a lua din împărtăşanie. Atunci cândluăm din împărtăşanie, ne înnoim legământul făcut la botez şiinvităm Duhul Sfânt să ne fie alături.

Lecturi de bază• L. Tom Perry, „Sabatul şi împărtăşania”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 6-9.

• Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai. 2015,p. 129-132.

• Dallin H. Oaks, „Adunarea de împărtăşanie şi împărtăşania”, Ensign sau Liahona,nov. 2008, p. 17-20.

Sugestii pentru predareMosia 18:8-10; 25:23-24Să luăm asupra noastră numele lui HristosRugaţi câţiva cursanţi să descrie ceva important legat de botezul lor – de exemplu,ceremonia de botez, rânduiala însăşi sau gânduri şi sentimente pe care le-au avut.Apoi, acordaţi cursanţilor un moment pentru a cugeta la cât de mult simt că au ţinutlegământul făcut la botez.

Amintiţi cursanţilor că Alma a propovăduit la Apele lui Mormon despre legământulfăcut la botez şi, apoi, rugaţi un cursant să citească Mosia 18:8-10. Rugaţi membriiclasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce facem legământ că vom face atuncicând suntem botezaţi.

Pe tablă, scrieţi următoarele:

Atunci când suntem botezaţi, facem legământ să…

• Ce facem legământ să facem atunci când suntem botezaţi? (Pe măsură ce cursanţiirăspund, scrieţi răspunsurile lor pe tablă pentru a completa afirmaţia doctrinară:Atunci când suntem botezaţi, facem legământ să purtăm poverile unii altora,să fim martori ai lui Dumnezeu, să-I slujim şi să ţinem poruncile Sale.)

Ajutaţi cursanţii să înţeleagă contextul următorului fragment din scriptură, explicândfaptul că Alma şi poporul său s-au alăturat credincioşilor din Zarahemla, Almaînfiinţând multe congregaţii de credincioşi. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând,cu glas tare, din Mosia 25:23-24, iar pe membrii clasei să caute cunoştinţe suplimentaredespre legământul nostru făcut la botez. După ce cursanţii discută ceea ce au găsit,adresaţi întrebarea:

• În ce fel au fost oamenii binecuvântaţi pentru că au fost botezaţi şi s-au alăturatBisericii lui Dumnezeu? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul principiu: Când

55

luăm numele lui Isus Hristos asupra noastră şi trăim în acord cu acestlegământ, Domnul va revărsa Spiritul Său asupra noastră.

• Atunci când aţi trăit în acord cu legământul făcut la botez, în ce fel a fost viaţavoastră binecuvântată datorită faptului că Domnul a revărsat Spiritul Său asupravoastră?

Rugaţi cursanţii să cugete asupra modului în care legământul lor făcut la botez poate săle întărească angajamentul de a fi un ucenic al lui Isus Hristos în ceea ce fac şi ceea cehotărăsc.

Exodul 31:13, 11-17; Mosia 18:17, 23-25; Moroni 6:4-6Preaslăvirea în ziua de sabatExplicaţi că unele dintre căile prin care membrii Bisericii lui Hristos trebuie să ţinălegământul făcut la botez sunt ilustrate în Cartea lui Mormon.

Desemnaţi jumătate dintre membrii clasei să studieze Mosia 18:17, 23-25, în timp cecealaltă jumătate a membrilor clasei studiază Moroni 6:4-6. Sugeraţi-le să marchezecuvinte sau expresii care descriu modurile de preaslăvire folosite de ucenicii lui Hristos.Apoi, rugaţi-i să împărtăşească ceea ce au găsit.

• Care sunt unele dintre motivele pentru care membrii se adună împreună adesea?(Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Atunci când devenim membriai Bisericii lui Hristos, ni se porunceşte să ne amintim de ziua de sabat şi să oţinem sfântă. În calitate de membri ai Bisericii, trebuie să ne adunămîmpreună adesea pentru a fi hrăniţi de cuvântul cel bun al lui Dumnezeu,pentru a posti, pentru a ne ruga, pentru a ne întări unul pe celălalt şi pentru alua din împărtăşanie.)

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Cei mai mulți dintre oameni nu vin la Biserică doar pentru câteva noi detalii dinEvanghelie sau să vadă vechi prieteni, deşi toate acestea sunt importante. Ei vindeoarece caută o experienţă spirituală. Ei doresc pace. Ei vor să le fie întărită credinţa şisă le fie reînnoită speranţa. Pe scurt, ei doresc să fie hrăniţi de cuvântul bun al luiDumnezeu, să fie întăriţi de puterile cerului” („A Teacher Come from God”, Ensign, mai

1998, p. 26).

• Cum vă ajută faptul de a vă aduna împreună cu alţi membri ai Bisericii în ziua desabat să vă simţiţi „întăriţi de puterile cerului”?

• Ce faceţi la Biserică pentru a vă apropia de Tatăl Ceresc şi de Isus Hristos şi pentrua-I preaslăvi în mod adecvat?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine de ce membrilor Bisericii le este datăporunca de a-şi aminti de ziua de sabat şi a o ţină sfântă, rugaţi-i să citească Exodul31:13, 16-17 şi să menţioneze Mosia 18:23 drept referinţă pentru acele versete.

• Ce înseamna că sabatul este un „semn” între noi şi Domnul?

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

LECŢIA 13 LEGĂMÂNTUL BOTEZULUI, SABATUL ŞI ÎMPĂRTĂŞANIA

56

„Cum sfinţim ziua de sabat? În tinereţe, am studiat lucrările altora care au făcut liste culucruri pe care să le facem şi să nu le facem în ziua de sabat. Abia mai târziu am învăţatdin scripturi faptul că atitudinea şi comportamentul meu din timpul zilei de sabatreprezintă un semn între mine şi Tatăl meu Ceresc. Având această înţelegere, nu maiaveam nevoie de liste care să îmi spună ce să fac şi să nu fac. Când am fost nevoit să

decid dacă puteam face o anumită activitate în ziua de sabat, mă întrebam pur şi simplu: «Ce semndoresc să Îi dau lui Dumnezeu?». Această întrebare a făcut ca deciziile mele în ceea ce priveşte ziuade sabat să fie clare” „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai. 2015, p. 130.

• Cum ne poate ajuta să facem alegeri mai bune în legătură cu ceea ce facem în ziuade sabat faptul de a ne întreba: „Ce semn doresc să Îi dau lui Dumnezeu?”.

• Cum credeţi că efortul vostru de a ţine ziua de sabat sfântă influenţează celelaltezile ale săptămânii?

Rugaţi cursanţii să evalueze eforturile lor de a ţine ziua de sabat sfântă. Rugaţi-i să segândească dacă gândurile şi acţiunile lor arată o preaslăvire sinceră a Tatălui în acea zi.Rugaţi cursanţii să-şi stabilească un ţel anume pentru a-şi îmbunătăţi preaslăvirea înziua de sabat.

3 Nefi 18:1-11; 20:3-9; Moroni 4:3; 5:2Luarea din împărtăşaniePe tablă, scrieţi următoarea declaraţie a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli (din „Acum, când luăm din împărtăşanie”,Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 39).

„Împărtăşania ne asigură momente sacre într-un loc sfânt.” (Vârstnicul L. Tom Perry.)

• Cum poate această idee de „momente sacre” şi „un loc sfânt” să ne influenţezegândurile şi acţiunile atunci când luăm din împărtăşanie?

Aminitiţi cursanţilor că Isus Hristos înviat a instituit împărtăşania atunci când I-avizitat pe nefiţi în ţinutul Abundenţa. Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glastare, 3 Nefi 18:1-11 în timp ce membrii clasei caută ceea ce Salvatorul ne-a învăţatdespre scopul împărtăşaniei.

• Care este principiul despre scopul împărtăşaniei propovăduit de Salvator? (În timpce cursanţii răspund, scrieţi următorul principiu pe tablă: (Când luăm dinîmpărtăşanie şi ne aducem întotdeauna aminte de Salvator, vom avea SpiritulSău cu noi.)

• Ce faceţi pentru a vă aduce aminte de Salvator în timp ce luaţi din împărtăşanie şide-a lungul săptămânii?

Amintiţi cursanţilor că Moroni a consemnat cuvintele folosite de ucenicii lui IsusHristos atunci când binecuvântează împărtăşania. Rugaţi cursanţii să parcurgă repederugăciunile de binecuvântare a împărtăşaniei din Moroni 4:3 şi 5:2 şi să marchezeexpresii care au legătură cu principiul scris pe tablă.

• Care pot fi consecinţele dacă nu ne „amintim de El întotdeauna”? (Moroni 4:3; 5:2).

Amintiţi cursanţilor că, atunci când Isus i-a vizitat pe nefiţi la o zi după ce a instituitîmpărtăşania, El le-a administrat, din nou, această rânduială. Rugaţi câţiva cursanţi să


57

citească, pe rând, cu glas tare, 3 Nefi 20:3-9. Rugaţi membrii clasei să caute şi altebinecuvântări care vin ca urmare a faptului că luăm din împărăşanie.

• Ce înseamnă că sufletele noastre „nu [vor] flămânzi şi nu [vor] înseta niciodată”?

• Cum v-a potolit foamea şi setea spirituală luarea din împărtăşanie?

• Cum poate luarea din împărtăşanie cu umilinţă şi recunoştinţă să ne ajute să neaducem aminte mai bine de Salvator pe parcursul săptămânii?

Rugaţi cursanţii să se gândească la comportamentul lor din timpul împărtăşaniei, întimp ce un cursant citeşte, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H.Oaks.

„În timpul adunării de împărtăşanie – şi, în special, în timpul împărtăşaniei – trebuie săne concentrăm asupra preaslăvirii şi să ne abţinem de la toate celelalte activităţi, înspecial de la comportamentul care perturbă preaslăvirea celorlalţi… Adunarea deîmpărtăşanie nu este momentul potrivit pentru a citi cărţi sau reviste. Dragi tineri, nueste momentul pentru a conversa în şoaptă la telefonul mobil sau a trimite mesaje

folosind telefonul mobil. Când luăm din împărtăşanie, facem legământul sacru că ne vom amintiîntotdeauna de Salvator. Cât de trist să vezi persoane încălcând în mod evident acest legământ chiarîn adunarea în care îl fac” („Adunarea de împărtăşanie şi împărtăşania”, Ensign sau Liahona, nov.2008, p. 18-19).

Pe măsură ce vă gândiţi la nevoile cursanţilor dumneavoastră şi la îndemnurileSpiritului, puteţi citi împreună cu ei Marcu 14:37 şi să subliniaţi faptul că un mod încare putem să punem în practică acest verset este ca noi să lăsăm deoparte toatelucrurile care ne distrag şi Să-i acordăm Domnului întreaga noastră atenţie, în fiecaresăptămână, în timp ce preaslăvim în cadrul adunării de împărtăşanie.

Rugaţi cursanţii să se gândească la ceea ce pot să facă pentru a avea parte de oexperienţă mai sacră atunci când iau din împărtăşanie. Întrebaţi dacă vreunul dintre eidoreşte să-şi depună mărturia despre importanţa zilei de sabat şi a împărtăşaniei.Depuneţi-vă mărturia că Domnul ne va binecuvânta cu Spiritul Său pe măsură ce neonorăm legământul făcut la botez şi ne străduim să ne aducem aminte de Elîntotdeauna.

Materiale de citit pentru cursanţi• Exodul 31:13, 16-17; Mosia 18:8-10, 23; 25:23-24; 3 Nefi 18:1-11; 20:3-9; Moroni

4:3; 5:2; 6:4-6.

• Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai. 2015,p. 129-132.


58

14Puterea de izbăvire a luiDumnezeu

IntroducereCartea lui Mormon conţine numeroase relatări despre oameni şisocietăţi care au fost supuse robiei sub o formă sau alta. Multedintre aceste relatări ilustrează faptul că Isus Hristos este MareleIzbăvitor şi sursa de ajutor atunci când faptul de a fi salvaţi sau a

găsi scăpare pare imposibil. Pe măsură ce ne apropiem de Domnulprin pocăinţă, umilinţă şi rugăciune, suntem mai pregătiţi din punctde vedere spiritual să cerem şi să primim puterea de izbăvire a luiDumnezeu.

Lecturi de bază• L. Tom Perry, „Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94-97.

• Dallin H. Oaks, „El îi tămăduieşte pe cei împovăraţi”, Ensign sau Liahona, nov.2006, p. 6-9.

• David A. Bednar, „Pentru ca să-şi poarte poverile cu uşurinţă”, Ensign sau Liahona,mai 2014, p. 87-90.

Sugestii pentru predare1 Nefi 1:20; Alma 36:1-3, 27-29Dumnezeu are putere să acorde izbăvireRugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au fost impresionţi de curajulsau tăria cuiva care a avut parte de încercări sau de dificultăţi mari. Rugaţi-i săîmpărtăşească, pe scurt, ceea ce au observat.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 1 Nefi 1:1 şi să caute ce a spus Nefi despredificultăţile de care a avut parte în viaţa sa.

• Cum a rezumat Nefi sentimentele sale după ce a avut parte de „multe suferinţe”?

• De ce credeţi că un om se poate simţi „foarte plăcut Domnului” chiar şi atunci cândare parte de încercări sau dificultăţi?

Spuneţi cursanţilor să marcheze 1 Nefi 1:20 drept referinţă pentru 1 Nephi 1:1 şi săcaute un motiv pentru care Nefi a spus că se simţea „foarte plăcut Domnului”.

• Ce principiu din acest verset poate să ajute pe cineva să aibă speranţă atunci cândare parte de încercări sau de dificultăţi? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarulprincipiu: Pe măsură ce ne exercităm credinţa în Isus Hristos, putem să primimmila şi izbăvirea lui Dumnezeu.)

Explicaţi faptul că expresia „Eu, Nefi, vă voi arăta” arată faptul că Nefi a intenţionat săconsemneze exemple ale puterii de izbăvire a lui Dumnezeu. Rugaţi cursanţii săparcurgă repede 1 Nefi, capitolele 1-8 şi 16-18, şi să caute exemple din viaţa lui Neficare ilustreză puterea de izbăvire a lui Dumnezeu. Rugaţi cursanţii să împărtăşească, pescurt, exemplele pe care le-au găsit. Dacă au dificultăţi în a găsi exemple, puteţi să-iîndrumaţi către unul sau mai multe dintre următoarele fragmente: 1 Nefi 3:23-31;4:1-18; 7:16-19; 8:7-12; 16:10, 18-31, 36-39; 17:48-55 şi 18:1-3, 11-21.

Citiţi, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

59

„Multe dintre povestirile din Cartea lui Mormon sunt povestiri despre izbăvire. Plecarealui Lehi în pustiu cu familia sa a fost despre izbăvirea lor de la distrugerea Ierusalimului.Povestea iarediţilor este o poveste despre izbăvire, la fel ca şi povestea poporului luiMulec. Alma cel Tânăr a fost izbăvit de păcat. Războinicii viteji ai lui Helaman au fostizbăviţi în timpul bătăliei. Nefi şi Lehi au fost izbăviţi din închisoare. Tematica izbăvirii

iese în evidenţă în toată Cartea lui Mormon” („Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p.94).

Ca exemplu de izbăvire spirituală, explicaţi faptul că Alma i-a descris fiului său,Helaman, izbăvirea sa de păcat. Rugaţi cursanţii să citească, cu glas tare, Alma 36:1-3 şirugaţi un alt cursant să citească Alma 36:27-29 (observaţi că Alma 5:1-12 conţine unsfat asemănător). Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să cauteanumite învăţături profunde care pot ajuta o persoană care are parte de suferinţe saudificultăţi.

• Ce învăţături profunde aţi găsit în aceste fragmente care pot ajuta o persoană careare parte de dificultăţi de natură fizică sau spirituală?

• Ce fel de robie fizică sau spirituală înfruntă oamenii în zilele noastre? (Exempleleinclud: sănătate precară, dependenţa de droguri şi pornografie, sărăcie, abuz,discriminare, păcat, necredinţă şi răzvrătire.)

Expuneţi şi citiţi declaraţia următoare a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„Vă războiţi cu un demon al dependenţei – tutun sau droguri sau jocuri de noroc sauplaga dăunătoare a pornografiei din zilele noastre? Aveţi probleme în căsnicie saucopilul dumneavoastră este în pericol? Sunteţi confuz din cauza orientăriidumneavoastră sexuale sau căutaţi respectul de sine? Vă confruntaţi dumneavoastră –sau o persoană pe care o iubiţi – cu o boală sau o stare depresivă sau cu moartea?

Oricare alţi paşi aţi avea de făcut pentru a rezolva aceste griji, veniţi mai întâi la Evanghelia lui IsusHristos. Aveţi încredere în promisiunile cerului. În această privinţă, mărturia lui Alma este mărturiamea: «Eu ştiu», a spus el, «că oricine îşi va pune nădejdea în Dumnezeu va fi sprijinit în încercările şiîn necazurile sale şi în suferinţele sale» [Alma 36:3]” („Lucruri stricate de reparat”, Ensign sauLiahona, mai 2006, p. 70-71).

• Ce a spus vârstnicul Holland că ne va ajuta să începem să rezolvăm lucrurile carene îngrijorează şi problemele?

1 Nefi 6:4; Mosia 21:2-5, 14-16; 23:23-24; 24:13-15, 21; Alma 34:9; Helaman5:9Isus Hristos este sursa izbăviriiRugaţi cursanţii să descrie motivele diferite pe care un autor le-ar putea avea atuncicând scrie o carte. (De exemplu, un autor poate dori să spună o poveste, să-şiîmpărtăşească expertiza asupra unui subiect sau să-şi câştige existenţa.) După ce câţivacursanţi au împărtăşit ideile lor privind acest subiect cu membrii clasei, rugaţi membriiclasei să citească, în gând, 1 Nefi 6:4 şi să caute unul dintre motivele datorită căruiaNefi a dorit să scrie.

• Care a spus profetul Nefi că a fost scopul său când a scris cronica sa? (El a dorit să-iconvingă pe oameni să vină la Dumnezeu şi să fie salvaţi.)

LECŢIA 14 PUTEREA DE IZBĂVIRE A LUI DUMNEZEU

60

Depuneţi mărturie cursanţilor că puterea lui Dumnezeu de a salva este puterea deizbăvire.

Copiaţi următoarele lucruri pe tablă şi explicaţi cursanţilor faptul că aceste fragmentesunt despre oameni care aveau nevoie să fie izbăviţi:

Oamenii lui Limhi Oamenii lui Alma Toţi oamenii

Mosia 21:2-5, 14-16 Mosia 23:23-24; 24:21 Alma 34:9; Helaman 5:9

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, fragmentele de pe tablă şi să caute ce ne învaţăfiecare fragment despre sursa izbăvirii de la încercări şi dificultăţi.

• Ce învăţaţi din aceste fragmente despre sursa izbăvirii? (În timp ce cursanţiirăspund, subliniaţi următoarea doctrină: Isus Hristos are puterea să neizbăvească de la starea noastră pierdută şi decăzută şi de la alte încercări dinviaţa muritoare.)

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie,şi invitaţi un cursant să o citească.

„Doresc să depun mărturie despre puterea de izbăvire a lui Dumnezeu. La un anumitmoment în viaţa noastră, noi vom avea nevoie de acea putere. Fiecare persoană caretrăieşte se află în mijlocul unui test… Două lucruri vor fi la fel pentru noi toţi. Ele facparte din planul pentru viaţa muritoare.

Mai întâi, testul timpului ne va solicita suficient încât să simţim nevoia de ajutor maipresus de puterile noastre. Şi, în al doilea rând, Dumnezeu în marea sa bunătate şi înţelepciune afăcut ca puterea izbăvirii să fie disponibilă pentru noi” („The Power of Deliverance” [Adunare dedevoţiune desfăşurată în cadrul Universităţii Brigham Young, 15 ian. 2008], p. 1; speeches.byu.edu).

• Când aţi primit „ajutor mai presus de puterile [voastre]” în timpul dificultăţilor?

Dacă aveţi timp suficient, puteţi să faceţi referire la relatarea despre oamenii lui Almadin Mosia 24:13-15, pentru a ilustra ideea că izbăvirea lui Dumnezeu nu înseamnăîntotdeauna că poverile noastre vor fi înlăturate; în schimb, Dumnezeu ne izbăveşteadesea prin faptul că ne întăreşte capacitatea de a ne suporta poverile. Răbdarea şirezistenţa sunt necesare în aceste situaţii, ca atunci când cineva continuă să aibăprobleme de sănătate de-a lungul vieţii sale. Izbăvirea vine în felul lui Dumnezeu şi latimpul Său.

Mosia 7:33; 29:20; Alma 58:10-11; 3 Nefi 4:33Să obţinem puterea izbăviriiDepuneţi mărturie că există speranţă pentru fiecare dintre noi atunci când ne găsim încircumstanţe din care avem impresia că nu putem să scăpăm sau să fim salvaţi.Amintiţi cursanţilor că scripturile conţin instrucţiuni despre modul în care putem săobţinem puterea de izbăvire a Salvatorului.

Scrieţi următoarele referinţe pe tablă. (Nu includeţi ceea ce este scris între paranteze;aceasta este pentru dumneavoastră, învăţătorul.) Rugaţi cursanţii să citească fiecarefragment şi să caute acţiunile care ne ajută să obţinem puterea de izbăvire aSalvatorului.


61

Mosia 7:33 (Întoarce-te către Domnul cu toată hotărârea inimii, puneţi nădejdea în El şislujeşte-L cu toată sârguinţa)

Mosia 29:20 (Fii umil, imploră-L pe Dumnezeu cu toată puterea)

Alma 58:10-11 (Revarsă-ţi sufletul în rugăciune, ai speranţă pentru izbăvire)

3 Nefi 4:33 (Pocăieşte-te, fii umil)

După ce le-aţi acordat timp suficient, rugaţi cursanţii să împărtăşească şi să discuteoricare dintre acţiunile pe care le-au găsit şi scrieţi răspunsurile lor pe tablă. Subliniaţiurmătorul principiu: Atunci când ne întoarcem către Dumnezeu cu toată hotărâreainimii şi ne rugăm pentru a-I cere ajutorul, având un spirit de pocăinţă şi alumilinţei, putem să obţinem puterea Sa de izbăvire.

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring.

„Domnul doreşte întotdeauna să ne conducă la izbăvire prin transformarea noastră înoameni mai neprihăniţi. Acest lucru necesită pocăinţă. Şi acest lucru necesită umilinţă.Prin urmare, calea către izbăvire necesită întotdeauna umilinţă, pentru ca Domnul săpoată să ne conducă de mână acolo unde El doreşte, trecând peste necazurile noastre şimai departe, către sfinţire” („The Power of Deliverance” [Adunare de devoţiune

desfăşurată în cadrul Universităţii Brigham Young, 15 ian. 2008], p. 4; speeches.byu.edu).

• Cum ne ajută pocăinţa, umilinţa şi rugăciunea să obţinem puterea de izbăvire aDomnului?

• Când v-aţi îndreptat, voi sau cineva cunoscut, către Domnul pentru izbăvire şi aţiobţinut-o? Cum v-a mărit această experienţă încrederea în Isus Hristos?

Încurajaţi cursanţii să cugete la un moment în care au avut parte în viaţa lor de putereade izbăvire a Domnului. Încurajaţi-i să-şi consemneze experienţele pentru a putea ficitite în viitor. Rugaţi cursanţii să împărtăşească experienţe care nu sunt prea personalesau prea sacre.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 1:20; 6:4; Mosia 7:33; 21:2-5, 14-16; 23:23-24; 24:13-15, 21; 29:20; Alma 34:9;

36:1-3, 27-29; 58:10-11; Helaman 5:9; 3 Nefi 4:33.

• L. Tom Perry, „Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94-97.


62

15Să devenim instrumente înmâinile lui Dumnezeu

IntroducereEvanghelia lui Isus Hristos este un mesaj de pace pentru o lumetulburată. Cei care devin instrumente în mâinile lui Dumnezeu potîmpărtăşi Evanghelia şi îi pot ajuta pe alţii să se convertească. Înaceastă lecţie, cursanţii vor studia şi vor pune în practică principii

din relatările cuprinse în Cartea lui Mormon despre misionari careau devenit instrumente în mâinile lui Dumnezeu şi i-au ajutat pealţii să primească viaţa veşnică.

Lecturi de bază• M. Russell Ballard, „Încredeţi-vă în Domnul”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p.

43-45.

• Don R. Clarke, „Să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu”, Ensign sauLiahona, nov. 2006, p. 97-99.

Sugestii pentru predare1 Nefi 13:37; Mosia 15:14-19, 26-28Le sunt promise binecuvântări celor care împărtăşesc Evanghelia.Scrieţi, pe tablă, declaraţia de mai jos a profetului Joseph Smith (1805–1844), cuprinsăîn Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith (2007), p. 348:

„După ce toate acestea au fost spuse, cea mai mare şi mai importantă îndatorire este săpredicăm Evanghelia” (profetul Joseph Smith).

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, declaraţia. Apoi, adresaţi întrebarea:

• De ce este cea mai importantă îndatorire a noastră aceea de a împărtăşi altoraEvanghelia?

• Ce binecuvântări aţi primit pentru că aţi acceptat şi îndeplinit această îndatorire?

Explicaţi că Nefi a prevăzut restaurarea Evangheliei şi aducerea la lumină a Cărţii luiMormon (vezi 1 Nefi 13:34-36). El a descris, de asemenea, binecuvântările de carebeneficiază cei care proclamă Evanghelia şi îi ajută pe alţii să vină la Hristos.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, 1 Nefi 13:37 şi încurajaţi-i să marchezebinecuvântările promise acelora care caută să împărtăşească Evanghelia în zilele dinurmă.

• Ce binecuvântări primesc cei care caută să clădească Sionul şi să vestească pacea?(Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul principiu: Atunci când căutăm săîmpărtăşim Evanghelia, suntem binecuvântaţi cu Duhul Sfânt şi putem fisalvaţi împărăţia lui Dumnezeu.)

Spuneţi cursanţilor că Abinadi a citat din Isaia şi a explicat ce înseamnă să vestimpacea şi de ce ar trebui să căutăm să împărtăşim Evanghelia (vezi Isaia 52:7). Invitaţicâţiva cursanţi să citească, cu glas tare, Mosia 15:14-19, 26-28, în timp ce membriiclasei caută să afle ce a propovăduit Abinadi.

• Ce înseamnă să vestim pacea şi salvarea (vezi versetul 14)?

63

• De ce este nevoie ca salvarea să fie proclamată fiecărei naţiuni, neam, limbă şipopor?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine cuvintele lui Abinadi, rugaţi un cursant săcitească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Pace şi veşti bune; veşti bune şi pace. Acestea sunt printre cele mai mari binecuvântăripe care Evanghelia lui Isus Hristos le aduce unei lumi tulburate şi oamenilor tulburaţicare trăiesc în ea, soluţii pentru încercările personale şi păcatoşenia umană, o sursă detărie în zilele în care oameni se simt obosiţi şi în orele în care simt disperareadevărată… Cel care ne oferă acest ajutor şi această speranţă Este Singurul Fiu Născut

al lui Dumnezeu Însuşi. …

Pacea este una dintre cele mai mari ţinte căutate de sufletul omenesc… Sunt momente în vieţilenoastre, ale tuturor, în care mâhnirea adâncă sau teama de singurătate ne fac să avem mare nevoie depacea pe care numai Dumnezeu Însuşi o poate aduce. Acestea sunt momente de foame spiritualăintensă, în care nici cei mai dragi prieteni nu pot să vină cu adevărat în ajutorul nostru” („ThePeaceable Things of the Kingdom”, Ensign, nov. 1996, p. 82).

• În ce moduri este Evanghelia lui Isus Hristos un mesaj de pace?

Pentru a ajuta la găsirea unui răspuns la această întrebare, aveţi în vedere să discutaţiurmătoarea declaraţie a preşedintelui Marion G. Romney (1897–1988), din PrimaPreşedinţie.

„Să aducem pacea impune să eliminăm influenţa lui Satana. Acolo unde este el, nupoate fi pace niciodată. Mai mult decât atât, coexistenţa paşnică nu este posibilă cuel… El nu promovează altceva decât faptele trupului …

Deci, pentru a obţine pace, influenţa lui Satana trebuie complet înlăturată …

Aşa cum faptele trupului au aplicabilitate universală, tot aşa are şi Evanghelia păcii. Dacă un omtrăieşte potrivit ei, are pace cu el însuşi. Dacă doi oameni trăiesc potrivit ei, au fiecare pace cu ei înşişişi unul cu celălalt. Dacă cetăţenii trăiesc potrivit ei, naţiunea are pace internă. Când sunt destulenaţiuni care se bucură de roadele Spiritului pentru a conduce problemele lumii, atunci, şi numaiatunci, dorinţa de război va înceta” („The Price of Peace”, Ensign, oct. 1983, p. 4, 6).

• Când aţi văzut că Evanghelia aduce pace în viaţa cuiva?

• Care sunt unele dintre modurile în care putem împărtăşi Evanghelia în modeficient?

Incurajaţi cursanţii să se gândească la o persoană pe care o cunosc şi pe care ar putea s-o ajute să simtă pacea care vine atunci când trăim conform Evangheliei. Invitaţi-i săînceapă să-şi stabilească un plan pentru a împărtăşi Evanghelia acelei persoane şiîncurajaţi-i să se gândească la modul în care pot pune în practică principiile pe care leînvaţă pe parcursul lecţiei.

LECŢIA 15 SĂ DEVENIM INSTRUMENTE ÎN MÂINILE LUI DUMNEZEU

64

Mosia 28:3; Alma 17:2-3, 6, 9-12, 16, 25; 18:10; 21:16; 22:1, 12-14; 26:11-12,26-29; 31:30-34Să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu

Aveţi în vedere să le arătaţi cursanţilor una sau toate imaginile de mai sus (vioară,unelte mecanice, instrumente medicale) sau alte imagini ca acestea. Apoi, adresaţiîntrebarea:

• Ce pot face aceste obiecte în mâinile cuiva care este calificat în folosirea lor?

• Ce ar putea să însemne să fii un instrument în mâinile lui Dumnezeu?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 17:2-3, 9-11. Rugaţi cursanţii să cautece au făcut fiii lui Mosia pentru a deveni instrumente în mâinile lui Dumnezeu.

• Ce putem învăţa din exemplul pe care ni-l oferă fiii lui Mosia referitor la modul încare putem deveni instrumente în mâinile lui Dumnezeu? (Pe măsură ce cursanţii


65

răspund, scrieţi, pe tablă, următorul principiu: Când ne rugăm, postim, cercetămscripturile şi suntem exemple bune pentru ceilalţi, putem deveni instrumenteîn mâinile lui Dumnezeu.)

Explicaţi că în Cartea lui Mormon găsim multe alte exemple despre ceea ce au făcutAlma şi fiii lui Mosia pentru a deveni instrumente eficiente în mâinile lui Dumnezeu.Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale (fără rezumatele care le însoţesc înparanteze). Desemnaţi câte unul sau mai multe fragmente fiecărui cursant. Rugaţicursanţii să caute acele lucruri făcute de slujitorii Domnului care au contribuit lasuccesul lor în împărtăşirea Evangheliei.

Mosia 28:3 (Doreau să vestească salvare, astfel încât niciun suflet să nu piară.)

Alma 17:6 (Au dorit să renunţe la recunoaşterea lumească pentru a predica Evanghelia.)

Alma 17:11-12 (Erau răbdători, curajoşi şi erau exemple bune.)

Alma 17:16 (Doreau să-i ajute pe alţii să se pocăiască şi să înveţe despre planulmântuirii.)

Alma 17:25; 18:10 (Doreau să fie slujitori.)

Alma 21:16; 22:1 (Erau conduşi de Spirit.)

Alma 22:12-14 (Au propovăduit din scripturi despre Hristos şi despre planul mântuirii.)

Alma 26:11-12 (Erau umili, recunoscând că Dumnezeu era sursa puterii lor.)

Alma 26:26-29 (Nu au renunţat atunci când au fost descurajaţi. Au dorit să îndure curăbdare pentru cauza lui Hristos. Au propovăduit Evanghelia în diferite locuri.)

Alma 31:30-34 (S-au rugat pentru ajutor în munca de a-i aduce pe alţii la Hristos.)

După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au aflat.Aveţi în vedere să rezumaţi răspunsurile cursanţilor scriind, pe tablă, rezumatelefragmentelor. Puteţi să încurajaţi cursanţii să scrie aceste referinţe scripturale şi, maitârziu, după oră, să alcătuiască un lanţ din scripturi intitulat „Elemente importante aleîmpărtăşirii Evangheliei”.

• Dacă aţi avut prilejul de a împărtăşi altora Evanghelia, puteţi să împărtăşiţi oexperienţă sau să vă depuneţi mărturia despre modul în care aceste elemente aucontribuit la succesul dumneavoastră?

• În ce fel principiile consemnate în aceste fragmente se pot aplica şi în cadrul altorchemări sau pentru a fi un prieten sau un vecin bun?

• Când aţi avut prilejul de a-i ajuta pe alţii să devină instrumente în mâinile luiDumnezeu?

Alma 18:33-35; 23:5-6; 26:2-5, 15; 29:9-10Să-i ajutăm pe alţii să se converteascăAmintiţi-le cursanţilor că, în afară de faptul că ne învaţă despre modul în care putem sădevenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu, Cartea lui Mormon ne învaţă şi despreinfluenţa pe care, în calitate de instrumente în mâinile lui Dumnezeu, putem s-o avemasupra altora.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 18:33-35, în timp ce membrii claseicaută ce trebuia să realizeze Amon în calitatea lui de instrument în mâinile lui


66

Dumnezeu. Invitaţi cursanţii să rezume sub forma unei declaraţii sau a unui principiuceea ce descoperă. (Ajutaţi cursanţii să identifice următoarele: Când deveniminstrumente în mâinile lui Dumnezeu, El ne dă puterea de a-i ajuta pe alţii săajungă la cunoaşterea adevărului.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să vadă consecinţele pe care le are faptul de a-i ajuta pealţii să ajungă la cunoaşterea adevărului, invitaţi membrii clasei să citească, în gând,Alma 23:5-6. Rugaţi cursanţii să caute ce li s-a întâmplat lamaniţilor atunci când auajuns la cunoaşterea adevărului.

• Ce cuvinte sau expresii descriu consecinţa pe care propovăduirea Evangheliei aavut-o asupra lamaniţilor?

• Ce principiu putem învăţa referitor la ceea ce se poate întâmpla atunci când îiaducem pe alţii la cunoaşterea adevărului? (Cursanţii trebuie să identificeurmătorul adevăr: Când îi aducem pe alţii la cunoaşterea adevărului, noi îiajutăm să se convertească la Domnul.)

Explicaţi că atât Amon, cât şi Alma au depus mărturie despre aceste adevăruri. Invitaţicâţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 26:2-5, 15 şi Alma 29:9-10, întimp ce membrii clasei caută influenţa pe care putem s-o avem asupra altora atuncicând împărtăşim Evanghelia ca instrumente în mâinile lui Dumnezeu.

• Ce v-a impresionat în legătură cu sentimentele rezumate de Amon şi Alma?

Invitaţi cursanţii să împărtăşească ce au simţit atunci când au împărtăşit altoraEvanghelia.

Încurajaţi cursanţii să se gândească la prilejurile pe care le au de a-i ajuta pe alţii săînveţe Evanghelia şi să se convertească. Invitaţi-i să aibă în vedere modul în care săincludă, în eforturile lor zilnice de a împărtăşi Evanghelia, principiile şi practicile pecare le-au învăţat în această lecţie.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 13:37; Mosia 15:14-19, 26-28; 28:3; Alma 17:2-3, 6, 9-12, 16, 25; 18:10, 33-35;

21:16; 22:1, 12-14; 23:5-6; 26:2-5, 11-12, 15, 26-29; 29:9-10; 31:30-34.

• M. Russell Ballard, „Încredeţi-vă în Domnul”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p.43-45.

• Don R. Clarke, „Să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu”, Ensign sauLiahona, nov. 2006, p. 97-99.


67

16 Pocăinţa şi iertarea

IntroducerePentru a fi curăţaţi de păcat, trebuie să exercităm credinţa în IsusHristos prin pocăinţă. Când ne pocăim sincer, putem primi iertareapăcatelor, ceea ce aduce sufletelor noastre bucurie şi pace a

conştiinţei. Putem păstra iertarea păcatelor pe parcursul întregiinoastre vieţi, pe măsură ce ţinem cu credinţă poruncile luiDumnezeu şi ne iubim şi slujim unul pe celălalt.

Lecturi de bază• D. Todd Christofferson, „Darul divin al pocăinţei”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p.

38-41.

• Neil L. Andersen, „Pocăiţi-vă… ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov.2009, p. 40-43.

• Craig A. Cardon, „Salvatorul vrea să ierte”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 15-17.

Sugestii pentru predareAlma 34:15-17; 3 Nefi 9:13-14, 19-22Exercitarea credinţei în Hristos prin pocăinţăRugaţi cursanţii să-şi imagineze că, în cadrul adunării de împărtăşanie, au fost rugaţi săvorbească despre pocăinţă. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească ce ar putea spunepentru a-i ajuta pe membrii Bisericii să înţeleagă mai bine această doctrină. După ce eişi-au împărtăşit răspunsurile, expuneţi şi citiţi următoarea declaraţie a preşedinteluiDieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie.

„Avem nevoie de o credinţă puternică în Hristos pentru a fi capabili să ne pocăim”(„Punct de unde se poate face întoarcerea sigură”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p.100).

• De ce este adevărată această afirmaţie?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 34:15-17, unde se consemneazăînvăţăturile referitoare la pocăinţă pe care Amulec le-a propovăduit zoramiţilor.Încurajaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce se cere dinpartea noastră pentru a fi iertaţi, conform celor propovăduite de Amulec.

• Ce principiu despre primirea iertării este propovăduit în aceste versete? (Pe măsurăce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, acest principiu: Pentru a primibinecuvântările pline de milă ale iertării, trebuie să exercităm credinţă în IsusHristos prin pocăinţă. Atrageţi atenţia cursanţilor asupra faptului că expresia„credinţă prin pocăinţă” este menţionată de patru ori în aceste versete. Acesta esteun prilej de a accentua abilitatea de a recunoaşte repetiţiile atunci când studiemscripturile.)

• De ce trebuie să exercităm credinţa în Isus Hristos pentru a ne pocăi şi a fi iertaţi?(Trebuie să avem credinţă în sacrificiul Său ispăşitor pentru ca acest sacrificiu să

68

aibă efect în vieţile noastre. Numai prin ispăşirea Sa putem fi iertaţi, astfel încâtinimile noastre să fie schimbate şi curăţate de păcat [vezi Mosia 5:2].)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine cum venim la Salvator şi ne pocăim,explicaţi că, după distrugerile vaste care au avut loc pe continentul american şi care audepus mărturie despre răstignirea Sa, Salvatorul i-a învăţat pe oameni ce trebuie săfacă pentru a se pocăi şi a primi iertare din partea Lui. Invitaţi cursanţii să studieze,împreună cu un coleg, 3 Nefi 9:13-14,19-22 şi să caute expresiile care descriu ce a spusSalvatorul că trebuie să facem pentru a veni la El şi a ne pocăi. După ce le-aţi acordatsuficient timp, invitaţi cursanţii să împărtăşească ce au aflat.

• Ce principiu ne învaţă Domnul în aceste versete cu privire la ce trebuie să facempentru a ne pocăi? (Deşi cursanţii pot folosi alte cuvinte, ei trebuie să identificeurmătorul principiu: Dacă venim la Hristos cu o inimă frântă şi un spiritsmerit, El ne va primi şi ne va mântui de păcatele noastre.)

• Cum ne ajută invitaţia Salvatorului „[veniţi] la Mine ca un copil mic” (versetul 22)şi „vă veţi întoarce voi acum către Mine” (versetul 13) să înţelegem mai bine ceînseamnă să avem o inimă frântă şi un spirit smerit?

• Ce fel de experienţe de viaţă pot determina o persoană să aibă o inimă frântă şi unspirit smerit?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Bruce D.Porter, din Cei Şaptezeci. Puteţi să înmânaţi un exemplar al acestei declaraţii fiecăruicursant. Încurajaţi cursanţii să asculte pentru a dobândi cunoştinţe despre modul încare putem oferi o inimă frântă şi un spirit smerit atunci când ne pocăim.

„Ce sunt o inimă frântă şi un spirit smerit?… Supunerea perfectă a Salvatorului faţă deTatăl Veşnic este adevărata esenţă a unei inimi frânte şi a unui spirit smerit. Exemplul luiHristos ne învaţă că o inimă frântă este o calitate eternă a Dumnezeirii. Când inimilenoastre sunt frânte, noi suntem complet deschişi Spiritului lui Dumnezeu şi recunoaştemcă depindem de El în tot ce avem şi tot ce suntem. Jertfa înţeleasă în acest fel este jertfa

mândriei în toate formele ei. Ca lutul maleabil în mâinile olarului iscusit, cel cu inima frântă poate fimodelat şi format de mâinile Învăţătorului.

O inimă frântă şi un spirit smerit sunt, de asemenea, condiţii care preced pocăinţa [vezi 2 Nefi2:6-7]… Când păcătuim şi dorim iertarea, o inimă frântă şi un spirit smerit înseamnă să simţim«întristarea… după voia lui Dumnezeu» care «aduce o pocăinţă» (2 Corinteni 7:10). Aceasta vineatunci când dorinţa noastră de a fi curăţaţi de păcat este atât de mare, încât inima ne doare deîntristare şi tânjim să simţim că ne-am împăcat cu Tatăl nostru Ceresc. Cei care au o inimă frântă şi unspirit smerit sunt dornici să facă orice şi tot ceea ce Dumnezeu le cere, fără opoziţie sau resentimente.Încetăm să facem lucrurile în felul nostru şi, în schimb, învăţăm să le facem în felul lui Dumnezeu. Cuacest fel de supunere, ispăşirea poate să se realizeze şi adevărata pocăinţă poate avea loc” („O inimăfrântă şi un spirit smerit”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 31-32).

• Potrivit celor spuse de vârstnicul Porter, ce înseamnă a veni la Hristos cu o inimăfrântă şi un spirit smerit?

Încurajaţi cursanţii să se gândească la ceea ce pot face pentru a-şi exercita mai din plincredinţa în Isus Hristos, oferindu-I o inimă frântă şi un spirit smerit. Puteţi să leacordaţi câteva minute pentru a scrie impresiile pe care le primesc prin intermediulSpiritului.

LECŢIA 16 POCĂINŢA ŞI IERTAREA

69

Depuneţi mărturie că pocăinţa, darul milostiv al Salvatorului, este disponibilă fiecăruiadintre noi. Invitaţi câţiva cursanţi să-şi împărtăşească sentimentele despre sacrificiulispăşitor al Salvatorului şi despre darul pocăinţei.

Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3; Alma 19:29-30, 33-36; 36:19-21Iertarea păcatelor aduce sentimente de bucurie şi de pace• Cum aţi putea răspunde unei persoane care vrea să cunoască modul în care poate

şti dacă a fost iertată pentru păcatele din trecut?

Invitaţi cursanţii să studieze Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3 şi Alma 36:19-21 şi să cautemoduri în care oamenii pot şti că primesc iertarea păcatelor lor.

• Potrivit acestor versete, cum putem şti că primim iertarea păcatelor noastre?(Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Când ne pocăim sincer şiprimim iertarea păcatelor noastre, vina noastră este ştearsă, suntem plini deSpiritul Domnului şi simţim bucurie şi pace. După cum sunteţi îndemnat deSpirit, puteţi împărtăşi declaraţia de mai jos a vârstnicului Neil L. Andersen, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli. „Cei care vă pocăiţi cu adevărat, dar, se pare,nu puteţi găsi alinare, continuaţi să ţineţi poruncile. Vă promit, alinarea va veni latimpul hotărât de Domnul. Vindecarea, de asemenea, necesită timp” [„Pocăiţi-vă…ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 42].)

Pentru a explica mai bine acest principiu, rugaţi câţiva cursanţi să citească, cu glas tare,câteva versete care descriu convertirea regelui Lamoni şi a poporului său, versete pecare le găsim în Alma 19:29-30, 33-36. Invitaţi membrii clasei să caute binecuvântărilepe care le-au primit oamenii datorită pocăinţei şi credinţei lor.

• Ce binecuvântări au primit regele Lamoni, soţia sa şi mulţi alţi lamaniţi, datorităpocăinţei şi credinţei lor? (Inimile lor au fost schimbate, le-au slujit îngeri, au fostbotezaţi, Biserica a fost întemeiată şi Domnul a revărsat Spiritul Său asupra lor.)

• Când aţi văzut alte persoane trăind unele dintre aceste binecuvântări pe măsură ces-au pocăit şi s-au apropiat de Domnul?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să simtă adevărul şi importanţa principiului de mai sus,invitaţi un cursant să citească următoarea mărturie a preşedintelui Boyd K. Packer(1924-2015), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Primim scrisori de la membri care au făcut greşeli cu rezultate tragice. Ei întreabă: «Voiputea fi iertat vreodată?».

Răspunsul este da!

Evanghelia ne învaţă că eliberarea de chin şi vinovăţie poate fi obţinută prin pocăinţă.Cu excepţia celor câteva persoane, foarte puţine, care aleg calea pierzaniei după ce au cunoscutplenitudinea, nu există niciun obicei, nicio dependenţă, nicio răzvrătire, nicio încălcare, nicio jignirecare să fie exceptată de la promisiunea iertării totale.

«Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albeca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.» Adică, a spus Isaia în continuare, «de veţivoi şi veţi asculta» [Isaia 1:18-19]” („The Brilliant Morning of Forgiveness”, Ensign, nov. 1995, p. 19).

Invitaţi cursanţii să se gândească la momente în care au simţit bucuria şi paceaconştiinţei care însoţesc pocăinţa completă.


70

Mosia 4:11-12, 26Păstrarea iertării păcatelorRugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 4:11–12, 26. Invitaţi cursanţii săgăsească ce a propovăduit regele Beniamin despre modul în care putem păstra iertareapăcatelor noastre.

• Potrivit celor spuse de regele Beniamin, cum putem păstra iertarea păcatelor de-alungul vieţilor noastre? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Dacăne amintim dragostea şi bunătatea lui Dumnezeu faţă de noi, stăm neclintiţiîn credinţa noastră şi îi iubim şi slujim pe alţii, putem păstra iertareapăcatelor noastre.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai profund acest principiu, invitaţi un cursantsă citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson,din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Pocăinţa înseamnă străduinţa de a face o schimbare. Ar însemna să luăm în derâderesuferinţa Salvatorului pentru noi dacă ne-am aştepta ca El să ne transforme în fiinţeangelice fără niciun efort din partea noastră. Trebuie să căutăm slava Sa pentru a neface perfecţi şi a răsplăti eforturile noastre cele mai sârguincioase (vezi 2 Nefi 25:23).Poate ar trebui să ne rugăm pentru a avea ocazii să lucrăm, să ne străduim şi să

învingem păcatul la fel de mult cum ar trebui să ne rugăm pentru milă. Cu siguranţă, Domnulbinecuvântează o persoană care doreşte să ajungă la judecată fiind demnă, care se străduieşte cuhotărâre, zi după zi, pentru a înlocui slăbiciunea cu tăria. Pocăinţa adevărată, schimbarea adevărată arputea necesita încercări repetate, dar există ceva purificator şi sfânt într-o astfel de strădanie” („Daruldivin al pocăinţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 39).

• Ce gânduri şi sentimente aveţi în timp ce vă gândiţi că „Domnul [vă]binecuvântează” atunci când lucraţi pentru a birui păcatul şi slăbiciuneacaracteristice vieţii muritoare?

Împărtăşiţi-vă mărturia despre ispăşirea lui Isus Hristos. Asiguraţi-i pe cursanţi că, pemăsură ce se vor pocăi, vor simţi bucurie şi pacea conştiinţei. Încurajaţi cursanţii să-şicerceteze viaţa şi să exercite credinţa în Isus Hristos prin pocăinţă.

Materiale de citit pentru cursanţi• Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3, 11-12, 26; Alma 19:29-30, 33-36; 34:15-17; 36:19-21;

3 Nefi 9:13-14, 19-22.

• Neil L. Andersen, „Pocăiţi-vă… ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov.2009, p. 40-43.


71

17 Puterea cuvântului

IntroducereProfeţii menţionaţi în Cartea lui Mormon au depus mari eforturipentru a consemna şi păstra scripturile care aveau să nebinecuvânteze în zilele noastre. În această lecţie, cursanţiilor li seva reaminti că, pe măsură ce studiază şi zăbovesc asupra cuvintelor

profeţilor, pot primi putere de a-l învinge pe Satana, de a seconduce prin viaţa muritoare şi, în cele din urmă, de a obţine viaţaeternă.

Lecturi de bază• Richard G. Scott, „Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6-8.

• D. Todd Christofferson, „Binecuvântările pe care ni le aduc scripturile”, Ensign sauLiahona, mai 2010, p. 32-35.

• „Puterea cuvântului”, capitolul 8 din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra TaftBenson (2014), p. 123-133.

Sugestii pentru predare1 Nefi 3:19-20; 5:21-22; Omni 1:14-17; Mosia 1:3-5; Alma 37:3-4, 8Importanţa scripturilorExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi intrebaţi cursanţii cum ar răspunde la întrebarea pe careo adresează:

„Datorăm o recunoştinţă şi mai mare acelora care au consemnat şi au păstrat cucredinţă cuvântul de-a lungul timpurilor, deseori cu muncă asiduă şi sacrificii – Moise,Isaia, Avraam, Ioan, Pavel, Nefi, Mormon, Joseph Smith şi mulţi alţii. Ce lucru au ştiut eidespre importanţa scripturilor pe care şi noi trebuie să-l ştim? („Binecuvântările pe careni le aduc scripturile”, Ensign sau Liahona, mai 2010, p. 32-33).

• Ce lucru credeţi că au ştiut ei despre importanţa scripturilor pe care şi noi trebuiesă-l ştim?

Amintiţi cursanţilor că Domnul le-a poruncit lui Nefi şi fraţilor săi să se întoarcă laIerusalim pentru a obţine plăcile de alamă. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând,cu glas tare, din 1 Nefi 3:19-20 şi 5:21-22, în timp ce membrii clasei caută motivelepentru care plăcile de alamă erau atât de importante pentru Lehi şi familia sa.

• Potrivit acestor versete, de ce sunt scripturile atât de importante? (Cursanţii trebuiesă identifice următorul adevăr: Scripturile păstrează cuvintele şi poruncile luiDumnezeu, care au fost comunicate prin profeţii Săi.)

Pentru a ajuta la întărirea acestui adevăr, amintiţi cursanţilor că, la sute de ani după cefamilia lui Lehi a ajuns pe pământul făgăduit, urmaşii lor au întâlnit poporul luiZarahemla (muleciţii), care călătoriseră din Ierusalim la scurt timp după familia luiLehi.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Omni 1:14-17 şi Mosia 1:3-5 şi să observediferenţa dintre cei care au avut scripturile (nefiţii) şi cei care nu le-au avut (muleciţii).

72

(Notă. Pentru a învăţa despre abilitatea privind studierea scripturilor numită„compararea şi stabilirea diferenţelor”, vezi Predarea şi învăţarea din Evanghelie: unmanual pentru învăţătorii şi conducătorii de la seminariile şi institutele de religie [2012], p.25.)

• Ce consecinţe au suportat muleciţii datorită faptului că nu au avut scripturile? (Vezi,de asemenea, 1 Nefi 4:13.)

• Ce binecuvântări au primit nefiţii pentru că au avut scripturile?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 37:3-4, 8, în timp ce membrii claseicaută binecuvântările pe care le-au primit nefiţii pentru că au avut plăcile de alamă.

• Potrivit celor relatate în versetul 8, care au fost câteva dintre binecuvântările pe carele-au primit nefiţii pentru că au avut plăcile de alamă?

• La ce credeţi că s-a referit Alma atunci când a spus că scripturile „au lărgit memoriaacestui popor”?

Pentru a clarifica înţelesul acestei expresii, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare,următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, în timp ce membrii claseicaută să înţeleagă mai bine modul în care scripturile ne lărgesc memoria.

„Scripturile ne lărgesc memoria, ajutându-ne întotdeauna să ne aducem aminte deDomnul şi de relaţia noastră cu El şi cu Tatăl. Ele ne aduc aminte ceea ce ştiam în viaţanoastră premuritoare. Ele ne lărgesc memoria şi în alt sens, învăţându-ne despre epoci,oameni şi evenimente prin care nu am trecut personal …

Scripturile ne lărgesc, de asemenea, memoria, ajutându-ne să nu uităm ce am învăţatnoi şi generaţiile de dinaintea noastră. Aceia care nu au sau care ignoră cuvântul consemnat al luiDumnezeu încetează, în cele din urmă, să creadă în El şi uită scopul existenţei lor” („Binecuvântărilepe care ni le aduc scripturile”, p. 33).

• Care sunt unele dintre modurile în care scripturile ne lărgesc memoria?

• Ce doctrine, principii sau istorisiri din scripturi v-au lărgit sau dezvoltat memoriadespre Domnul şi relaţia voastră cu El?

1 Nefi 8:21-24, 29-30; 15:23-24; 2 Nefi 3:12; 32:3; 33:4-5; Iacov 2:8; 7:10-11;Alma 5:10-13; 31:5; 37:2, 8-10; Helaman 3:29-30; 15:7-8Cuvântul lui Dumnezeu aduce binecuvântăriInvitaţi un cursant să rezume viziunea lui Lehi despre pomul vieţii (vezi 1 Nefi 8).Apoi, întrebaţi cursanţii ce reprezenta bara de fier şi de ce constituia o parte atât deimportantă a viziunii. Dacă este necesar, invitaţi cursanţii să citească 1 Nefi 8:21-24,29-30.

Rugaţi cursanţii să cerceteze 1 Nefi 15:23-24 şi să caute binecuvântările de care auparte cei care se ţin bine de cuvântul lui Dumnezeu. Puteţi îndemna cursanţii sămarcheze ceea ce au găsit.

• Ce credeţi că înseamnă a ne „[ţine] bine” de cuvântul lui Dumnezeu?

• Potrivit acestor versete, ce binecuvântări putem primi dacă ne ţinem bine decuvântul lui Dumnezeu? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Dacăne vom ţine bine de cuvântul lui Dumnezeu, nu vom pieri spiritual niciodatăşi duşmanul nu va putea să ne învingă.)

LECŢIA 17 PUTEREA CUVÂNTULUI

73

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Permiteţi-mi să vă sugerez că a te ţine tot timpul bine de bara de fier necesită, într-omare măsură, folosirea cu evlavie, în mod constant şi sincer, a sfintelor scripturi ca sursăsigură a adevărului restaurat şi ca un îndrumar de încredere pentru călătoria de-a lungulcărării strâmte şi înguste către copacul vieţii – chiar Domnul Isus Hristos” („Visul luiLehi: să ne ţinem bine de bara de fier”, Liahona, oct. 2011, p. 36).

Explicaţi că mai mulţi profeţi din Cartea lui Mormon au propovăduit şi despre altebinecuvântări de care au parte cei care se ţin bine de cuvântul lui Dumnezeu. Scrieţi,pe tablă, următoarele referinţe scripturale. Invitaţi fiecare cursant să studieze una saudouă dintre acestea pentru a descoperi binecuvântările care rezultă din studiereacuvântului lui Dumnezeu. Apoi, rugaţi cursanţii să scrie, pe tablă, lângă referinţacorespunzătoare, binecuvântările pe care le-au identificat:

2 Nefi 3:12

2 Nefi 32:3

2 Nefi 33:4-5

Iacov 2:8

Iacov 7:10-11

Alma 5:10-13

Alma 31:5

Alma 37:2, 8-10.

Helaman 3:29-30

Helaman 15:7-8

• Când aţi avut parte de una dintre aceste binecuvântări?

Invitaţi cursanţii să descrie ce poate să facă un tânăr adult necăsătorit, în viaţa defiecare zi, pentru a se ţine bine de bara de fier?

Rugaţi cursanţii să se gândească dacă felul în care folosesc ei scripturile ar putea fidescris ca un mod de a se ţine bine de bara de fier.

Invitaţi cursanţii să aibă în vedere să-şi noteze lucruri precise pe care le pot face pentrua se ţine mai bine de bara de fier şi pentru a primi mai din plin aceste binecuvântări.

Alma 37:38-46Cuvântul lui Dumnezeu conduce spre viaţa eternă.Amintiţi cursanţilor că profetul Lehi a primit de la Domnul un instrument numitLiahona. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 37:38-42, în timp cemembrii clasei caută modul în care Liahona a binecuvântat familia lui Lehi.

• Cum a binecuvântat Liahona familia lui Lehi?

• Care era cerinţa pe care trebuia să o îndeplinească familia lui Lehi pentru caLiahona să funcţioneze bine? (Busola funcţiona numai când ei urmau instrucţiunileei şi dovedeau credinţă şi sârguinţă. Vezi, de asemenea, 1 Nefi 16:28.)


74

Explicaţi că Alma ne-a învăţat că folosirea Liahonei reprezenta un „semn” şi o„umbră” – însemnând un simbol – ale modului în care trebuie să folosim cuvântul luiDumnezeu. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 37:43-46, în timp cemembrii clasei identifică comparaţia pe care Alma o face între Liahona şi cuvintele luiHristos.

• Ce principiu a propovăduit Alma în aceste versete cu privire la cuvintele lui Hristos? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Dacă noi vom da atenţiecuvintelor lui Hristos, vom fi conduşi pe un drum drept către viaţa veşnică.Puteţi să încurajaţi cursanţii să marcheze apariţia cuvântului dacă în versetele45-46. Spuneţi cursanţilor că a învăţa să identifice relaţiile de tip cauză–efectconstituie o abilitate importantă care le poate perfecţiona studiul scripturilor.)

• Ce credeţi că înseamnă să fim conduşi pe „drumul drept” către viaţa veşnică?

• Care sunt unele lucruri pe care le putem face pentru a merge mai departe decât aciti doar cuvintele lui Hristos şi a începe să le „[dăm] atenţie”?

Încheiaţi lecţia expunând următoarea declaraţie a vârstnicul David A. Bednar şi invitaţicursanţii să o citească şi să mediteze asupra întrebărilor vârstnicului Bednar.

„Un flux constant de apă vie este mult mai important decât o înghiţitură din când încînd.

Citim, studiem şi cercetăm noi zilnic scripturile într-un mod care ne permite să ne ţinembine de bara de fier…? Avansăm noi, dumneavoastră şi cu mine, spre fântâna cu apăvie – bazându-ne pe cuvântul lui Dumnezeu? Acestea sunt întrebări importante pentru

fiecare dintre noi, la care să ne gândim, rugându-ne” („Un rezervor de apă vie” [Seară la gura sobeipentru tinerii adulţi, organizată de SEB, 4 febr, 2007], p. 7-8, lds.org/broadcasts).

Întrebaţi dacă unii dintre cursanţi doresc să-şi împărtăşească mărturiile despre modulîn care studiul cuvântului lui Dumnezeu i-a binecuvântat. Îndemnaţi cursanţii săcontinue să mediteze asupra întrebărilor puse de vârstnicul Bednar şi invitaţi-i săurmeze în continuare gândurile şi impresiile pe care le-au primit pe parcursul lecţiei,pentru a face ca studiul lor despre cuvântul lui Dumnezeu să fie mai eficient şi mai plinde înţeles.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 3:19-20; 5:21-22; 8:21-24, 29-30; 15:23-24; 2 Nefi 3:12; 32:3; 33:4-5; Iacov

2:8; 7:10-11; Omni 1:14-17; Mosia 1:3-5; Alma 5:10-13; 31:5; 37:2-4, 8-10, 38-46;Helaman 3:29-30; 15:7-8.

• Richard G. Scott, „Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6-8.


75

18 Să ne pregătim pentru ziuajudecăţii finale

IntroducereViaţa muritoare este perioada în care ne pregătim pentru a-L întâlnipe Dumnezeu. Cartea lui Mormon explică ce li se întâmplăspiritelor noastre în perioada dintre moarte şi înviere. După cespiritele noastre vor fi restaurate primind trupuri nemuritoare, vom

sta înaintea scaunului de judecată a lui Dumnezeu, unde faptelenoastre şi dorinţele inimilor noastre vor decide răsplata noastrăeternă.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Învierea”, Liahona, iul. 2000, p. 16-19.

• D. Todd Christofferson, „Învierea lui Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p.111-114.

• „Understanding Death and Resurrection”, capitolul 37 din manualul Teachings ofPresidents of the Church: Brigham Young (1997), p. 273-278.

Sugestii pentru predareAlma 34:32-34; 40:6-7, 11-14După moarte, cei neprihăniţi sunt primiţi în paradis şi cei ticăloşi se duc în închisoareaspiritelor.Înainte de începerea orei, scrieţi, pe tablă, următoarea întrebare:

În ce fel ar putea oamenii care nu înţeleg scopul vieţii lor muritoare şi care nu cred înviaţa de după moarte să trăiască diferit de oamenii care înţeleg aceste lucruri?

Rugaţi cursanţii să răspundă la această întrebare. Apoi, amintiţi-le că, în Cartea luiMormon, găsim învăţăminte care ne ajută să înţelegem care este scopul vieţii pepământ şi ne învaţă că viaţa continuă după moarte.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 34:32–34, în timp ce membrii claseicaută ce i-a învăţat Amulec pe oamenii lui Amoniha despre scopul vieţii.

• Care sunt doctrinele importante despre scopul vieţii pe pământ pe care le-apropovăduit Amulec? (Cursanţii trebuie să identifice câteva doctrine în acestfragment, inclusiv următoarea: Această viaţă este perioada în care ne pregătimpentru a-L întâlni pe Dumnezeu.)

• În ce moduri vă ajută această doctrină să înţelegeţi felul în care ar trebui să trăiţizilnic, aici, în viaţa muritoare?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine această doctrină, gândiţi-vă să împărtăşiţiurmătoarea declaraţie a preşedintelui Thomas S. Monson.

„Înţelegem că am venit pe pământ pentru a învăţa, pentru a trăi, pentru a progresa încălătoria noastră eternă către perfecţiune. Unii trăiesc pe pământ doar un timp scurt,alţii o perioadă lungă. Judecata nu va depinde de cât timp am trăit, ci de modul în caream trăit” („He Is Risen”, Ensign, nov. 1981, p. 18).

76

• De ce ne-a avertizat Amulec să nu amânăm ziua pocăinţei?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie,şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare, în timp ce membrii clasei caută să afle dece este primejdios să amânăm.

„Există un pericol în expresia într-o zi, care înseamnă «nu în ziua aceasta». «Într-o zi măvoi pocăi». «Într-o zi îl voi ierta». «Într-o zi voi vorbi cu prietenul meu despre Biserică».«Într-o zi voi începe să plătesc zeciuiala». «Într-o zi mă voi duce iar la templu». «Într-ozi…» Scripturile spun clar despre pericolul amânării [vezi Alma 34:33-34]… Această zieste un dar preţios de la Dumnezeu. Gândul că «într-o zi voi face» ne poate răpi şansele

şi binecuvântările veşnice” („În această zi”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 89).

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 40:6-7, 11-14. Rugaţimembrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce l-a învăţat Alma pe fiul său,Corianton, despre ceea ce se întâmplă spiritelor noastre după ce murim. (Poate fi util săatrageţi atenţia că, atunci când Alma a folosit expresia „întunericul de afară”, el nu sereferea la starea finală a lui Satana şi a celor care sunt blestemaţi. El se referea la stareacelor ticăloşi aflaţi între momentul morţii lor şi momentul învierii lor. De obicei, noinumim această stare închisoarea spiritelor.)

• După moarte, care este diferenţa între starea celor neprihăniţi şi starea celorticăloşi? (Deşi ar putea folosi cuvinte diferite, cursanţii trebuie să identificeurmătoarea doctrină: Între moarte și înviere, spiritele celor neprihăniţi rămânîn paradis şi spiritele celor păcătoşi rămân în închisoarea spiritelor.)

• De ce este important să înţelegem că faptele noastre din timpul vieţii muritoare vorinfluenţa starea noastră după moarte?

2 Nefi 9:12-13; Mosia 15:21-26; 16:6-11; Alma 11:40-45; 40:4-5, 19-24La înviere, spiritele noastre vor fi reunite cu trupurile noastre.Reamintiţi cursanţilor că, atunci când Abinadi a propovăduit regelui Noe şi preoţilorisăi, el a descris ce ni se va întâmpla după moarte. Doctrinele pe care el le-apropovăduit descriu ce ni se va întâmpla după timpul pe care îl vom fi petrecut înlumea spiritelor, fie în paradis, fie în închisoarea spiritelor. Rugaţi câţiva cursanţi săcitească, pe rând, cu glas tare, Mosia 16:6-11, în timp ce membrii clasei caută să afle cea propovăduit Abinadi.

• Care sunt doctrinele propovăduite de Abinadi despre ceea ce ni se va întâmpladupă timpul petrecut în lumea spiritelor? (Subliniaţi următoarele adevăruri:Deoarece Isus Hristos a rupt legăturile morţii, fiecare dintre noi va fi înviat şiva primi un trup nemuritor. Cei neprihăniţi vor moşteni fericire fără desfârşit şi cei ticăloşi vor fi predaţi blestemului veşnic.)

Spuneţi cursanţilor că mulţi profeţi din Cartea lui Mormon au depus mărturie despreînviere şi au explicat cum va fi. Scrieţi, pe tablă, următoarele fragmente din scripturi(fără rezumatele care le însoţesc) şi desemnaţi fiecărui cursant unul dintre fragmentepentru a-l citi. Asiguraţi-vă de faptul că toate fragmentele sunt desemnate. Rugaţicursanţii să citească, în gând, fragmentele lor şi să caute detalii suplimentare despreînviere.

LECŢIA 18 SĂ NE PREGĂTIM PENTRU ZIUA JUDECĂŢII FINALE

77

2 Nefi 9:12-13 (Paradisul va elibera spiritele celor drepţi şi închisoarea spiritelor vaelibera spiritele celor ticăloşi. Spiritele vor fi reunite cu trupurile lor şi vor deveni sufletenemuritoare.)

Mosia 15:21-26 (Cei neprihăniţi vor avea parte de prima înviere, la fel ca şi cei care aumurit în ignoranţă şi copiii mici. Cei ticăloşi nu vor avea parte de prima înviere.)

Alma 11:40-45 (Toţi oamenii, ticăloşi şi neprihăniţi, vor avea spiritul şi trupul reunite înforma lor perfectă şi vor sta înaintea lui Dumnezeu pentru a fi judecaţi după faptele lor.)

Alma 40:4-5, 19-24 (Este un interval de timp, între moarte şi înviere, în care spiritele seduc în lumea spiritelor. După aceea, este un timp stabilit pentru spiritele tuturoroamenilor să fie reunite veşnic cu trupurile lor perfecte şi să stea în faţa lui Dumnezeupentru a fi judecate.

Acordaţi cursanţilor timp pentru a explica ceea ce au învăţat despre înviere dinfragmentele care le-au fost desemnate. Puteţi scrie, pe tablă, lângă fragmentelecorespunzătoare, câteva dintre răspunsurile lor. Dacă este necesar, pentru a aprofundaînţelegerea cursanţilor despre aceste fragmente, adresaţi una sau mai multe întrebăriprecum următoarea:

• În ce mod întăresc aceste adevăruri încrederea voastră că învierea este adevărată şică ea constituie o parte importantă a planului Tatălui Ceresc?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H.Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi lamodul în care o mărturie despre înviere ne poate binecuvânta în viaţa muritoare.

„Apostolul Petru s-a referit la faptul că Dumnezeu Tatăl, în îndurarea Sa cea mare, «ne-anăscut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie» (1 Petru 1:3;vezi, de asemenea, 1 Tesaloniceni 4:13-18).

«[Nădejdea] vie» care ne este dată prin înviere este convingerea noastră că moartea nueste încheierea identităţii noastre, ci doar un pas necesar tranziţiei, care ne este

destinată, din viaţa muritoare spre nemurire. Această nădejde schimbă întreaga perspectivă a vieţiimuritoare …

Siguranţa învierii ne dă forţa şi perspectiva să îndurăm greutăţile vieţii muritoare, întâmpinate defiecare dintre noi şi de către aceia pe care îi iubim, lucruri cum ar fi deficienţe de natură fizică,mentală sau emoţională, pe care le avem din naştere sau le dobândim pe parcursul vieţii muritoare.Datorită învierii, ştim că aceste deficienţe din viaţa muritoare sunt doar temporare!

Siguranţa învierii ne dă, de asemenea, o putere stimulatoare de a ţine poruncile lui Dumnezeu întimpul vieţii noastre muritoare …

Cunoaşterea noastră sigură despre o înviere spre nemurire ne dă, de asemenea, curajul să facem faţăpropriei morţi – chiar unei morţi pe care am putea s-o numim prematură …

Siguranţa nemuririi ne ajută, de asemenea, să suportăm despărţirile din viaţa muritoare, determinatede moartea acelora pe care îi iubim… Trebuie, cu toţii, să preaslăvim pe Dumnezeu pentru asigurareaînvierii, care face ca separarea noastră din viaţa muritoare să fie temporară şi care ne dă speranţa şiforţa să mergem mai departe” („Învierea”, Liahona, iul. 2000, p.18-19).

• În ce moment, asigurarea oferită de înviere v-a dat putere şi v-a motivat să trăiţimai drept?

Împărtăşiţi-vă mărturia despre realitatea învierii.


78

Alma 5:15-21; 7:21-25; 41:2-6Să ne pregătim pentru judecata finalăExplicaţi că Alma a încurajat pe membrii Bisericii din Zarahemla să se pregăteascăpentru judecata finală întrebându-i dacă se pot imagina pe ei înşişi stând înaintea luiDumnezeu pentru a fi judecaţi. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare,din Alma 5:15-21. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi la ce i-a rugat Alma pe ascultătoriisăi să se gândească.

• Care dintre întrebările lui Alma este cea mai semnificativă pentru voi şi de ce?

• Ce principiu putem învăţa din mărturia lui Alma, cuprinsă în versetul 21, înlegătură cu ceea ce trebuie să facem pentru a fi salvaţi ? (Ajutaţi cursanţii săidentifice următorul principiu: Noi putem fi salvaţi numai dacă am fostpurificaţi prin sângele ispăşitor al lui Isus Hristos.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine acest principiu, expuneţi următoareadeclaraţie a preşedintelui Joseph Fielding Smith şi invitaţi un cursant să o citească cuglas tare.

„Nu ştiu să fie ceva mai important sau mai necesar, în acest moment, decât faptul de astriga pocăinţă, chiar şi printre sfinţii din zilele din urmă, şi fac apel la ei… să deaascultare următoarelor cuvinte ale Mântuitorului nostru. El a afirmat că, în mod sigur,niciun lucru necurat nu poate intra în prezenţa Sa. Doar cei care se dovedesc a ficredincioşi şi care şi-au spălat veşmintele în sângele Său prin intermediul credinţei şi

pocăinţei lor – nimeni altcineva nu va găsi împărăţia lui Dumnezeu” (Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Joseph Fielding Smith [2013], p. 96-97).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 7:21-25 şi invitaţi-i să găsească şi sămarcheze însuşirile pe care ar trebui să căutăm să le dezvoltăm astfel încât veşmintelenoastre să fie găsite fără pată.

• Ce însuşiri sau calităţi aţi identificat în aceste fragmente, care sunt importantepentru noi şi trebuie să le dezvoltăm în timp ce ne pregătim pentru a fi judecaţi decătre Domnul?

Încurajaţi cursanţii să se gândească dacă faptele lor şi dorinţele inimilor lor îi pregătescsă-L întâlnească pe Dumnezeu la judecata finală. Încurajaţi-i să facă orice schimbărisunt necesare astfel încât ziua judecăţii să poată fi o zi fericită.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 9:12-13; Mosia 15:21-26; 16:6-11; Alma 5:15-21; 7:21-25; 11:40-45; 16:6-11;

34:32-34; 40:4-7, 11-14, 19-24; 41:2-6.

• Dallin H. Oaks, „Învierea”, Liahona, iul. 2000, p. 16-19.


79

19 Să apărăm libertatea religioasă

IntroducereLibertatea religioasă este privilegiul sacru de a crede şi de acţionaaşa cum alegem – de a ne defini şi, apoi, de a trăi în modul pe careni-l dictează conştiinţa noastră – respectând, în acelaşi timp,drepturile celorlalţi (vezi D&L 134:4). În această lecţie, cursanţii vorstudia relatări din Cartea lui Mormon, în care persoane şi grupuri

au încercat să distrugă Biserica lui Dumnezeu şi să subminezedrepturile şi libertăţile religioase. Cursanţilor li se va aminti că, înzilele noastre, libertatea religioasă are nevoie să fie protejată şipăstrată.

Lecturi de bază• Robert D. Hales, „Păstrarea libertăţii de a alege şi protejarea libertăţii religioase”,

Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 111-113.

• Dallin H. Oaks, „Balancing Truth and Tolerance”, Ensign, febr. 2013, p. 24-31.

• „Why We Need Religious Freedom (De ce avem nevoie de libertate religioasă)”,mormonnewsroom.org/article/why-religious-freedom.

• „An Introduction to Religious Freedom (Introducere la libertatea religioasă)”,mormonnewsroom.org/article/introduction-religious-freedom.

Sugestii pentru predareMosia 29:10-11, 16-18, 25-26, 32; Alma 30:7-9Importanţa libertăţii de a alege şi a libertăţii religioaseAmintiţi-le cursanţilor că, înainte de a veni pe pământ, noi am participat la consiliuldin cer. Rugaţi cursanţii să împărtăşească câteva din scopurile şi rezultatele acestuiconsiliu. Apoi, expuneţi şi citiţi, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui EzraTaft Benson (1899-1994).

„Subiectul principal discutat în acel consiliu din viaţa premuritoare a fost: Vor aveacopiii lui Dumnezeu dreptul neîngrădit de a alege calea pe care s-o urmeze, fie ea bunăsau rea, ori trebuie să fie constrânşi şi forţaţi să fie supuşi? Hristos şi toţi cei care Îlurmau au susţinut prima propunere – libertatea de a alege; Satana a susţinut-o peultima – constrângere şi forţă” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson

[2014], p. 66).

„Scripturile arată limpede că a fost un război mare în cer, o luptă pentru principiul libertăţii, dreptul dea alege” (Învăţături: Ezra Taft Benson, p. 66).

„Războiul care a început în cer din pricina acestui subiect nu s-a încheiat încă. Conflictul continuă pecâmpul de luptă al vieţii muritoare” (Învăţături: Ezra Taft Benson, p. 66).

• Ce dovadă aţi văzut referitoare la faptul că acest conflict din viata premuritoare cuprivire la libertate şi alegere continuă în viaţa muritoare?

• De ce credeţi că Satana încearcă să distrugă libertatea?

80

Pe măsură ce cursanţii răspund, puteţi să împărtăşiţi declaraţia de mai jos apreşedintelui David O. Mckay (1873-1970).

„Pe lângă darul vieţii înseşi, dreptul de a ne controla propria viaţă este cel mai mare darpe care Dumnezeu îl face omului ” (Teachings of Presidents of the Church: David O.McKay [2003], p. 208).

Amintiţi-le cursanţilor că, timp de secole după ce Lehi a ajuns pe pământul făgăduit,nefiţii au fost conduşi de regi. Cu toate acestea, regele Mosia a propus ca o nouă formăde guvernare să fie instituită. Rugaţi cursanţii să studieze Mosia 29:10-11, 16-18, 25-26şi să caute motivul pentru care Mosia a propus o nouă formă de guvernare.

• Cum a motivat regele Mosia dorinţa sa de a implementa o nouă formă deguvernare?

Explicaţi cursanţilor că sistemul judecătorilor era potrivit şi necesar pentru a păstralibertatea în societatea nefită. Alte societăţi au încercat, în mod asemănător, săstabilească şi să păstreze libertatea, deşi sistemele lor de guvernare erau, poate,organizate în mod diferit. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 29:32, întimp ce membrii clasei caută motivul pentru care Mosia dorea să păstreze libertateapoporului său.

• De ce era nevoie ca libertatea nefiţilor să fie păstrată?

• Cine are responsabilitatea de a ajuta la păstrarea drepturilor şi privilegiilor noastre?Cum se poate realiza această păstrare a drepturilor şi privilegiilor?

Explicaţi că exercitarea libertăţilor individuale nu trebuie să înlăture principiulsupunerii faţă de legile ţării.

Invitaţi cursanţii să caute în Alma 30:7-9 şi să identifice unul dintre drepturile garantatede noul guvern nefit.

Puteţi explica faptul că acest fragment arată că Domnul interzice discriminarea bazatăpe credinţa sau necredinţa în Dumnezeu (vezi, de asemenea, D&L 134:4).

• Cum poate protejarea libertăţii religioase să aducă beneficii societăţii?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi un cursant săcitească următoarele:

„Libertatea religioasă sau libertatea conştiinţei este vitală pentru sănătatea unei societăţi în careexistă diversitate. Ea permite diferitelor religii şi credinţe să se dezvolte. Libertatea religioasăprotejează drepturile tuturor grupurilor şi persoanelor, inclusiv ale celor mai vulnerabile, fie că sunt, fiecă nu sunt religioase” („Religious Freedom [Libertatea religioasă]”, mormonnewsroom.org/official-statement/religious-freedom).

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă elementele de bază ale libertăţii religioase,expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească.

LECŢIA 19 SĂ APĂRĂM LIBERTATEA RELIGIOASĂ

81

„Există patru piloni principali ai libertăţii religioase pe care noi ca sfinţi din zilele dinurmă trebuie să ne bizuim şi să-i protejăm.

Primul este libertatea de a crede …

Al doilea pilon al libertăţii religioase este libertatea de a ne împărtăşi altora religia şicrezurile …

Al treilea pilon al libertăţii religioase este libertatea de a forma o organizaţie religioasă, o Biserică, şide a preaslăvi în pace cu alţii …

Al patrulea pilon al libertăţii religioase este libertatea de a trăi conform religiei noastre – liberaexercitare a religiei nu doar în casă sau în capelă, ci şi în locuri publice” („Păstrarea libertăţii de aalege şi protejarea libertăţii religioase”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 112).

Rezumaţi aceşti patru piloni principali scriind, pe tablă, următoarele:

Libertatea de a crede, a împărtăşi, a organiza şi a trăi.

• Cum ar putea impunerea de restricţii oricăreia dintre aceste patru libertăţi săîmpiedice ocaziile de creştere spirituală?

• Cum a fost viaţa voastră influenţată de aceste elemente de bază ale libertăţiireligioase?

Alma 2:1-10, 12, 27-28; 44:1-5; 46:4-5, 10-16, 19-22Păstrarea libertăţii religioaseScrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale şi explicaţi faptul că aceste fragmenteconţin exemple de atacuri la libertatea religioasă:

Alma 2:1-4

Alma 46:4-5, 10

Invitaţi jumătate dintre membrii clasei să studieze primul fragment şi cealaltă jumătatesă-l studieze pe al doilea. Rugaţi cursanţii să caute scopurile celor care au ameninţatlibertatea religioasă.

• Potrivit celor relatate în aceste fragmente, care erau scopurile lui Amlici şiAmalichia?

• În ce mod pierderea libertăţii religioase ar fi afectat societăţile descrise în acesterelatări?

Adăugaţi următorul text, scris cu caractere aldine, la referinţele de pe tablă:

Alma 2:1-4, 5-10, 12, 27-28

Alma 46:4-5, 10, 11-16, 19-22

Invitaţi cursanţii să citească versetele care au fost adăugate la fragmentul pe care l-aucitit şi rugaţi-i să caute ce au făcut oamenii neprihăniţi pentru a-şi proteja libertateareligioasă.

• Ce adevăruri putem învăţa din aceste fragmente despre importanţa păstrăriilibertăţii religioase? (Cursanţii trebuie să identifice următoarele adevăruri: Este


82

datoria noastră să ne apărăm familiile, religia şi libertatea. Atunci când Îlrugăm pe Dumnezeu şi facem legământ să ţinem poruncile Sale, El ne vaîntări, pentru a ne putea apăra drepturile şi religa.)

Dacă timpul permite, puteţi citi, de asemenea, Alma 44:1-5 şi puteţi discuta împreunăcu membrii clasei despre modul în care credinţa nefiţilor i-a întărit pe aceştia împotrivalui Zerahemna şi a lamaniţilor.

• În Cartea lui Mormon, libertatea religioasă a fost deseori ameninţată prinpersecuţie şi război. În ce mod, persoane şi grupuri ameninţă, astăzi, libertateareligioasă?

Dacă este nevoie să ajutaţi cursanţii să răspundă la această întrebare, citiţi declaraţia demai jos, despre ameninţările din ce în ce mai mari la adresa libertăţii religioase dinStatele Unite. Arătaţi că, în timp ce această declaraţie se referă, în mod specific, laproblemele din Statele Unite, multe alte ţări se confruntă cu încercări similare înlegătură cu libertatea religioasă. (Notă. Folosiţi această declaraţie numai pentru a oferiexemple despre modul în care unele libertăţi religioase sunt contestate. Nu lăsaţidiscuţia să devină o dezbatere despre drepturile homosexualilor sau alte problemepolitice.)

„Încercările la care este supusă libertatea religioasă încep să apară din numeroase surse. Susţinereadin ce în ce mai mare a drepturilor homosexualilor poate duce la limitarea libertăţii religioase în maimulte feluri. Schimbările din sistemul sanitar pun în pericol drepturile celor care au anumite convingerimorale despre viaţă. Acestea şi alte evenimente duc la conflicte şi cauzează probleme organizaţiilorreligioase şi oamenilor care sunt religioşi. Ele ameninţă… să restricţioneze modul în care organizaţiilereligioase îşi pot gestiona personalul şi proprietăţile. Ele ajung să constrângă universităţi, şcoli şientităţi de servicii sociale care sunt afiliate religios… În aceste circumstanţe şi în multe altele, putemobserva modul în care libertatea religioasă şi cea a conştiinţei sunt erodate subtil, dar în modconstant” (“An Introduction to Religious Freedom [Introducere la libertatea religioasă]”,mormonnewsroom.org/article/introduction-religious-freedom).

Subliniaţi faptul că Biserica a susţinut imparţialitatea în toate domeniile. Înconcordanţă cu Articolele de credinţă 1:11, trebuie să revendicăm libertatea noastrăreligioasă într-un mod clar şi echilibrat, care să respecte, în acelaşi timp, drepturile şiinteresele celorlalţi (vezi „Mormon Leaders Call for Laws That Protect ReligiousFreedom [Conducătorii mormoni cer legi care să protejeze libertatea religioasă]”,mormonnewsroom.org/article/church-news-conference-on-religious-freedom-and-nondiscrimination).

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a profetului JosephSmith (1805-1844):

„Dacă s-a demonstrat că am fost gata să mor pentru un «mormon», îndrăznesc sădeclar înaintea Cerului că sunt la fel de pregătit să mor apărând drepturile unuiprezbiterian, baptist sau ale unui om bun de orice altă confesiune; pentru că acelaşiprincipiu care ar călca în picioare drepturile sfinţilor din zilele din urmă ar călca înpicioare drepturile romano-catolicilor sau ale oricărei alte confesiuni care ar putea fi

nepopulară şi prea slabă pentru a se apăra singură.

Dragostea de libertate este cea care îmi inspiră sufletul − libertatea civică şi religioasă a întregii raseumane” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 364).


83

• De ce este important să apărăm libertatea religioasă a tuturor oamenilor şi nunumai a sfinţilor din zilele din urmă? (O asemenea apărare îi face pe alţii capabilisă-şi folosească libertatea de a alege în acord cu planul lui Dumnezeu şipromovează o societate dreaptă şi paşnică. Dacă dorim ca să fie protejate şirespectate credinţele noastre religioase, atunci trebuie să protejăm şi să respectămcredinţele celorlalţi.)

• Care sunt câteva dintre comportamentele corespunzătoare prin care noi am puteapăstra şi întări libertatea religioasă?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi un cursant săcitească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales.

„Dragi fraţi şi surori, suntem responsabili să protejăm aceste libertăţi şi drepturi sacre,atât pentru noi înşine, cât şi pentru urmaşii noştri. Ce putem să facem dumneavoastră şicu mine?

În primul rând, putem deveni informaţi. Fiţi conştienţi de problemele din comunitateadumneavoastră care ar putea avea un impact asupra libertăţii religioase.

În al doilea rând, ca persoane individuale, alăturaţi-vă celor care împărtăşesc dedicarea noastră faţăde libertatea religioasă. Lucraţi cot la cot pentru a proteja libertatea religioasă.

În al treilea rând, trăiţi-vă viaţa în aşa fel încât să fiţi exemple bune a ceea ce credeţi – în cuvinte şifapte. Felul în care ne trăim religia este mult mai important decât ceea ce am spune despre ea”(„Păstrarea libertăţii de a alege”, p. 113).

• Cum puteţi deveni conştienţi de problemele care afectează libertatea religioasă încomunitatea voastră?

• Care alte grupuri din zona voastră împărtăşesc dăruirea voastră faţă de libertateareligioasă?

• Ce aţi făcut sau aţi văzut pe alţii făcând pentru a promova libertatea religioasă?

Informaţi cursanţii că materiale privind libertatea religioasă sunt disponibile pemormonnewsroom.org. Îndemnaţi cursanţii să se gândească la ce ar putea face pentrua promova şi apăra libertatea religioasă şi împărtăşiţi mărturia dumneavoastră că TatălCeresc îi va conduce în eforturile lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• Mosia 29:10-11, 16-18, 25-26, 32; Alma 2:1-10, 12, 27-28; 30:7-9; 44:1-5; 46:4-5,

10-16, 20-22.

• Robert D. Hales, „Păstrarea libertăţii de a alege şi protejarea libertăţii religioase”,Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 111-113.


84

20Să ne întărim credinţa şimărturia

IntroducereCredinţa în Isus Hristos şi Evanghelia Sa aduce tărie şi protecţiespirituală copiilor lui Dumnezeu. Cartea lui Mormon conţineexemple de atitudini şi comportamente care îi pot face pe oamenisă rătăcească în necredinţă. Profeţii menţionaţi în Cartea lui

Mormon ne-au avertizat despre aceste comportamente şi atitudinişi au propovăduit principii ale Evangheliei care vor consolida şiîntări credinţa şi mărturia noastră.

Lecturi de bază• Neil L. Andersen, „Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18-21.


• Larry S. Kacher, „Nu trataţi fără respect lucrurile sacre”, Ensign sau Liahona, nov.2014, p. 104-106.

Sugestii pentru predare2 Nefi 1:10-11; 9:28; Mosia 2:36-37; 26:1-4; Alma 12:9-11; 31:8-11; 46:7-8;Helaman 4:11-13; 13:24-26; Mormon 9:7-8Atitudini şi comportamente care pot slăbi credinţa şi mărturiaExpuneţi întrebarea de mai jos şi invitaţi cursanţii să răspundă pe scurt.

• Cum este posibil ca cei care au simţit binecuvântările Evangheliei să-şi piardăcredinţa şi mărturia?

Amintiţi-le cursanţilor că profetul Lehi a avertizat că, într-o zi, urmaşii săi îşi vor pierdecredinţa în Isus Hristos şi Evanghelia Sa. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2Nefi 1:10-11 şi rugaţi membrii clasei să caute efectele pe care, în cele din urmă,necredinţa le-a avut asupra urmaşilor lui Lehi. (Poate fi util să explicaţi că expresia „sărătăcească în necredinţă” înseamnă a decădea din punct de vedere spiritual din pricinanecredinţei.)

• Ce efect a avut, în cele din urmă, necredinţa asupra urmaşilor lui Lehi?

Subliniaţi că, în timp ce au existat mulţi factori care au condus la distrugerea civilizaţieinefite, cauza principală a declinului nefiţilor a fost pierderea credinţei în Isus Hristos şiEvanghelia Sa. Din acest motiv, cei care au scris Cartea lui Mormon au dat avertizări,de repetate ori, cu privire la atitudinile şi comportamentele care slăbesc credinţa înDomnul şi au propovăduit fără întrerupere cum să ne clădim şi să ne întărim mărturia.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 26:1-4 şi îndemnaţi membrii clasei săgăsească atitudini şi comportamente care, în timpul domniei regelui Mosia, au slăbitcredinţa unor oameni.

Invitaţi cursanţii să identifice un principiu propovăduit în aceste versete despre ceea celi se întâmplă oamenilor care aleg să nu creadă în adevăr şi să nu acţioneze conformadevărului. Printre principiile pe care cursanţii le pot identifica, este următorul: Cândoamenii aleg să nu creadă şi să nu acţioneze conform adevărurilor care le suntpropovăduite, inimile lor se împietresc şi nu se pot bucura de binecuvântărilecredinţei şi mărturiei.

85

• Când oamenii aleg să nu creadă şi să nu acţioneze conform adevărurilor care lesunt propovăduite, de ce credeţi că inimile lor încep să fie împietrite şi nu mai potsimţi Spiritul?

Pentru a ajuta cursanţii să identifice alte atitudini şi comportamente care pot conducela pierderea credinţei şi mărturiei, scrieţi, pe tablă, următoarele fragmente din scripturi.Desemnaţi fiecărui cursant să citescă unul sau două dintre fragmente şi asiguraţi-vă cătoate fragmentele au fost desemnate cursanţilor. Rugaţi cursanţii să caute înfragmentele desemnate atitudini sau comportamente care îi pot conduce pe oameni lapierderea credinţei şi mărturiei.

2 Nefi 9:28

Mosia 2:36-37

Alma 12:9-11

Alma 31:8-11

Alma 46:7-8

Helaman 4:11-13

Helaman 13:24-26

Mormon 9:7-8

După ce le-aţi acordaţi timp suficient, rugaţi cursanţii să împărtăşească atitudinile saucomportamentele pe care le-au identificat şi să explice modul în care acestea pot slăbicredinţa şi mărturia. Rezumaţi răspunsurile cursanţilor, pe tablă, lângă fragmentelecorespunzătoare.

• Care dintre aceste atitudini sau comportamente credeţi că reprezintă, în zilelenoastre, cel mai mare pericol pentru tinerii adulţi membri ai Bisericii? De ce?

Rugaţi cursanţii să aleagă o atitudine sau un comportament din cele scrise pe tablă şisă explice ce putem face noi pentru ne proteja împotriva acelei atitudini sau aceluicomportament.

Oferiţi cursanţilor un moment pentru a se gândi care dintre atitudini saucomportamente le-au ameninţat credinţa şi mărturia şi ce pot face pentru a se întări.

2 Nefi 28:21-23; Mormon 5:16-18Consecinţele pierderii credinţei şi mărturieiAmintiţi-le cursanţilor că, atunci când profetul Mormon a condus armatele nefite, la unmoment dat el a observat că poporul său se găsea într-o stare ticăloasă şi lipsită desperanţa de a se pocăi. Rugaţi cursanţii să studieze Mormon 5:16-18 şi să caute cum adescris Mormon starea spirituală a poporului său.

• Ce credeţi că înseamnă a trăi „fără de Hristos şi fără de Dumnezeu în lume”?

• Ce principiu putem învăţa din cuvintele lui Mormon despre cei care îşi pierdcredinţa în Domnul şi refuză să se pocăiască? (Deşi cursanţii pot folosi cuvintediferite, ei trebuie să identifice următorul principiu: Dacă îngăduim ca noi înşinesă pierdem credinţa şi refuzăm să ne pocăim, Spiritul se va retrage şi vompierde îndrumarea din partea Domnului.)

LECŢIA 20 SĂ NE ÎNTĂRIM CREDINŢA ŞI MĂRTURIA

86

• Potrivit celor relatate în versetul 18, care va fi efectul pierderii îndrumării din parteaDomnului, după cum ne-a avertizat Mormon?

Explicaţi că Nefi ne-a învăţat că procesul de a pierde Spiritul şi a te lăsa condus în robiede către diavol este, deseori, lent şi treptat. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând,cu glas tare, din 2 Nefi 28:21-23 şi rugaţi membrii clasei să identifice cuvinte şi expresiicare descriu această decădere spirituală treptată.

• Ce atitudini care pot conduce la decăderea spirituală a unei persoane a identificatNefi?

• De ce credeţi că aceste atitudini sunt deosebit de periculoase pentru credinţanoastră?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, povestirea de mai jos a preşedintelui HenryB.Eyring, din Prima Preşedinţie.

„Aşa cum adevărul ne este dat rând după rând şi lumina străluceşte treptat atunci cândne supunem, tot aşa, când nu ne supunem, mărturia noastră despre adevăr semicşorează aproape imperceptibil, puţin câte puţin, şi întunericul coboară atât de încetîncât cei mândri pot, cu uşurinţă, să nege că se schimbă ceva.

Am auzit lauda de sine a unui om care încet, încet, s-a îndepărtat de Biserică. La începuta încetat să mai predea la Şcoala de duminica, apoi, a încetat să mai vină la adunările Bisericii şi,apoi, a uitat, din când în când, să plătească zeciuiala… El n-a putut să perceapă diferenţa, dar eu amputut. Lumina din ochii săi se stingea şi chiar strălucirea de pe faţa lui începea să dispară. El nu aputut observa schimbarea, din moment ce una dintre consecinţele nesupunerii faţă de Dumnezeu paresă fie crearea de suficient anestezic spiritual pentru a bloca orice sensibilitate, pe măsură ce legăturilecu Dumnezeu sunt întrerupte. Nu numai mărturia sa despre adevăr s-a erodat încet, ci chiar amintiriledespre viaţa în acord cu principiile Evangheliei au început să-i pară o iluzie” („A life Founded in Lightand Truth” [Adunare de devoţiune desfăşurată în cadrul Universităţii Brigham Young, 15 aug. 2000],p. 3, speeches.byu.edu).

• Care credeţi că sunt câteva indicii care arată că o persoană începe să-şi piardăcredinţa şi mărturia?

1 Nefi 15:7-11; 2 Nefi 25:28-29; Mosia 4:11-12; 15:11 ; Helaman 15:7-8Să ne întărim credinţa şi mărturiaExpuneţi şi invitaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului Neil L.Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„În natură, copacii care cresc în zone cu vânt devin mai puternici. Când vântul suflă înjurul unui copăcel, forţe din interiorul copăcelului fac două lucruri. Primul, elestimulează rădăcinile să crească mai repede şi să se întindă mai mult. Al doilea, forţeledin interiorul copacului încep să creeze structuri celulare care, de fapt, fac trunchiul şiramurile mai groase şi mai flexibile pentru a face faţă presiunii vântului. Aceste rădăcini

şi ramuri puternice protejează copacul de vânturile care, cu siguranţă, vor bate din nou.

Voi sunteţi infinit mai preţioşi pentru Dumnezeu decât un copac. Voi sunteţi fiii şi fiicele Sale. El afăcut spiritul vostru puternic şi capabil să reziste în timpul furtunilor vieţii. Furtunile din tinereţeavoastră, precum vântul împotriva copăcelului, pot să vă mărească credinţa şi tăria spirituală,pregătindu-vă pentru anii ce vor veni” („Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18-19).

• Ce putem face pentru a dobândi tărie spirituală şi a face faţă încercărilor la caresunt supuse credinţa şi mărturia noastră?


87

Amintiţi-le cursanţilor că, în Cartea lui Mormon, găsim principii ale Evangheliei carepot să-i îndrume pe oamenii care caută să aibă credinţă şi mărturie mai puternice.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 25:28-29 şi explicaţi că aceste verseterezumă o predică importantă despre cum putem fi salvaţi, pe care Nefi a oferit-opoporului său. Rugaţi membrii clasei să caute ce a propovăduit Nefi în legătură cu ceamai importantă decizie pe care o vom lua în viaţa noastră.

• Care este cea mai importantă decizie pe care o vom lua în viaţa noastră, după cuma propovăduit Nefi? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Dacăalegem să credem în Isus Hristos şi Îl preaslăvim cu toată puterea, mintea şităria noastră, atunci vom rămâne puternici din punct de vedere spiritual şi nuvom fi alungaţi.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului L. Whitney Clayton, din Cei Şaptezeci, şiinvitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Profeţii din toate timpurile ne-au încurajat şi chiar ne-au implorat să credem înHristos… Decizia de a crede este cea mai importantă alegere pe care o facem vreodată.Aceasta afectează toate celelalte decizii pe care le luăm …

Crezul, credinţa şi mărturia nu sunt principii pasive. Nu le dobândim fără a face nimic.Credinţa este ceva ce alegem – sperăm să o avem, muncim şi facem sacrificii pentru ea.

Noi nu vom ajunge să credem în Salvator şi Evanghelia Sa în mod accidental, tot aşa cum nu ne vomruga sau plăti zeciuiala în mod accidental. Noi alegem într-un mod activ să credem, tot aşa cumalegem să ţinem alte porunci” („Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 38).

• Ce credeţi că înseamnă aceste cuvinte: „Crezul, credinţa şi mărturia nu suntprincipii pasive”?

• De ce credeţi că a ne strădui să trăim principiile Evangheliei este cel mai bun modde a ne întări credinţa şi mărturia?

Pentru a ajuta cursanţii să descopere câteva dintre modurile în care putem face eforturipentru a ne întări credinţa şi mărturia, scrieţi, pe tablă, următoarele fragmente şi rugaţifiecare cursant să citească, în gând, cel puţin unul dintre ele. Invitaţi-i să caute principiicare ne pot ajuta să ne întărim credinţa în Isus Hristos şi Evanghelia Sa.

1 Nefi 15:7-11

Mosia 4:11-12

Mosia 15:11

Helaman 15:7-8

Invitaţi cursanţii să împărtăşească cunoştinţele pe care le-au găsit în aceste fragmentescripturale. Puteţi să invitaţi cursanţii să depună mărturie despre modul în care au pusîn practică în vieţile lor aceste principii sau altele şi au fost binecuvântaţi cu credinţădin ce în ce mai mare în Isus Hristos şi în Evanghelia Sa. Încurajaţi cursanţii să facăeforturile necesare pentru a-şi întări credinţa în Domnul.


88

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 15:7-11; 2 Nefi 1:10-11; 9:28; 25:28-29; 28:21-23; Mosia 2:36-37; 4:11-12;

15:11; 26:1-4; Alma 12:9-11; Alma 31:8-11; 46:7-8; Helaman 4:11-13; 13:24-26;15:7-8; Mormon 5:16-18; 9:7-8.


• Larry S. Kacher, „Nu trataţi fără respect lucrurile sacre”, Ensign sau Liahona, nov.2014, p. 104-106.


89

21 Venirea lui Isus Hristos

IntroducereCondiţiile şi evenimentele care au însoţit vizita lui Isus Hristos pecontinentul american slujesc drept model pentru a Doua Sa Venire.Această lecţie îi va ajuta pe cursanţi să pună în practică principii

din Cartea lui Mormon, cu scopul de a fi pregătiţi mai bine pentru„[ziua cea mare] şi înfricoşătoare” (3 Nefi 25:5), când Isus va venidin nou.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Pregătirea pentru a Doua Venire”, Ensign sau Liahona, mai 2004,

p. 7-10.


Sugestii pentru predareHelaman 14:20-30; 16:1-5; 3 Nefi 9:1-5, 12-14; 10:12Sunt date semne pentru a ne ajuta să credem şi să ne pregătim pentru a Doua Venirea Domnului.Invitaţi cursanţii să împărtăşească exemple de evenimente sau activităţi din viaţa lorcare au necesitat pregătire (de exemplu, o misiune). Apoi, adresaţi întrebarea:

• Ce schimbare a adus această pregătire în ansamblul experienţei voastre?

• În ce mod credeţi că experienţa ar fi fost diferită, dacă nu v-aţi fi pregătit?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi invitaţiun cursant să o citească cu glas tare. Rugaţi membrii clasei să asculte cu atenţie ce ne-aînvăţat preşedintele Benson despre scopul pentru care Cartea lui Mormon ne poateajuta să ne pregătim.

„În Cartea lui Mormon, noi găsim un model de pregătire pentru cea de-a Doua Venire. Omare parte a cărţii se axează pe câteva decenii de dinaintea venirii lui Hristos înAmerica. Prin studierea atentă a acelei perioade, putem determina de ce unii au fostdistruşi în judecăţi teribile care au precedat venirea Sa şi ce i-a făcut pe alţii să stea întemplu în ţara Abundenţa şi să-şi pună mâinile pe rănile de pe mâinile şi picioarele

Sale” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 150).

• Conform celor spuse de preşedintele Benson, de ce trebuie să studiem cu atenţierelatarea din Cartea lui Mormon despre vizita pe care Isus Hristos le-a făcut-ooamenilor de pe continentul american? (Asiguraţi-vă că se înţelege de cătrecursanţi faptul că studiind relatarea din Cartea lui Mormon despre evenimenteledin preajma vizitei lui Isus Hristos pe continentul american, putem învăţa un modelde pregătire pentru a Doua Venire.)

Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază relatarea vizitei Salvatorului pe continentulamerican, să caute principii şi doctrine care îi vor ajuta să se pregătească pentru a DouaVenire.

Amintiţi-le cursanţilor că, înainte de naşterea Salvatorului, Samuel Lamanitul aprevestit semnele care vor însoţi naşterea şi moartea Salvatorului. Rugaţi cursanţii să

90

parcurgă repede Helaman 14:20-27 şi să identifice semnele care au prevestit moartealui Hristos.

• Care sunt câteva dintre semnele care vor însoţi moartea lui Isus Hristos, potrivitcelor spuse de Samuel nefiţilor ?

Invitaţi jumătate dintre cursanţi să citească Helaman 14:28-30, în timp ce cealaltăjumătate citeşte Helaman 16:4-5. Rugaţi-i să caute motive pentru care aceste semne levor fi date nefiţilor. Îndemnaţi cursanţii să acorde atenţie deosebită exemplelor careconţin expresia „pentru ca…”

• Potrivit acestor versete, de ce Domnul ne dă semne? (Ajutaţi cursanţii să identificeurmătoarea doctrină: Domnul oferă semne şi minuni pentru ca noi să putemcrede în El şi să fim salvaţi. Puteţi să scrieţi, pe tablă, această doctrină.)

• Potrivit celor indicate în Helaman 14:29, ce li se va întâmpla acelora care nu cred înaceste semne şi minuni? (O judecată dreaptă va veni asupra lor.)

Explicaţi că, în 3 Nefi, se relatează faptul că semnele şi minunile promise – inclusivdistrugerea prevestind moartea Salvatorului – au început să se îndeplinească. Rugaţicâţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din 3 Nefi 9:1-5, 12-14; 10:12, în timpce membrii clasei urmăresc ce li s-a întâmplat acelora care au crezut în mesajele luiSamuel şi Nefi şi, de asemenea, ce li s-a întâmplat acelora care nu au crezut.

• Potrivit acestor versete, de ce au fost distruşi unii dintre oameni ? De ce au fost uniicruţaţi?

Subliniaţi că aceia care Îl urmează astăzi pe Isus Hristos, au fost învăţaţi să urmăreascăsemnele care vor preceda a Doua Sa Venire. Rugaţi cursanţii să discute modul în careînţelegerea şi recunoaşterea semnelor celei de-a Doua Veniri, care au fost prevestite deprofeţi, pot să-i ajute, astăzi, pe membrii Bisericii să fie mai bine pregătiţi pentruvenirea Sa.

3 Nefi 11:1-17Să ne pregătim pentru a-L întâlni pe Salvator.Expuneţi o ilustraţie cu Isus Hristos înfăţişându-Se nefiţilor. Pe măsură ce revădcursanţii relatarea despre vizita pe care Salvatorul le-a făcut-o nefiţilor, îndemnaţi-i săcaute binecuvântările primite de cei care au crezut în semnele despre moarteaDomnului şi s-au pregătit pentru venirea Sa.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din 3 Nefi 11:1-12.

• În ce fel încrederea în semnele promise, despre venirea Domnului, i-a pregătit peoameni pentru această experienţă?

• În ce mod pot aceste versete să ne amintească de nevoia pe care o avem noi înşinede a ne pregăti?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 3 Nefi 11:13-17 şi să-şiimagineze cum s-ar fi simţit dacă ar fi fost prezenţi la acel eveniment.

• Cum ar putea această experienţă să descrie ceea ce Domnul Isus Hristos doreştepentru fiecare dintre noi? (Răspunsurile trebuie să reflecte următorul adevăr: IsusHristos ne invită pe toţi să venim la El şi să dobândim o mărturie desprefaptul că El este Dumnezeul întregului pământ.)

• În ce moduri ar putea aceste evenimente să fie asemănătoare cu ceea ce se vaîntâmpla la a Doua Venire a lui Isus?

LECŢIA 21 VENIREA LUI ISUS HRISTOS

91

• Ce puteţi face pentru a urma invitaţia Salvatorului, astfel încât să fiţi pregătiţi săstaţi, într-o zi, înaintea Sa?

Încheiaţi expunând declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„Cum ar fi dacă ziua venirii Sale ar fi mâine? Dacă am ştii că mâine Îl vom întâlni peDomnul – prin moartea noastră prematură sau prin venirea Sa neaşteptată – ce am faceastăzi? Ce mărturisiri am face? Ce lucruri am înceta să facem? Ce socoteli am avea deîncheiat? Pe cine am ierta? Ce mărturii am depune?

Dacă am putea face aceste lucruri atunci, de ce nu le-am face acum? De ce să nucăutăm pacea câtă vreme pacea poate fi obţinută?” („Pregătirea pentru a Doua Venire”, Ensign sauLiahona, mai 2004, p. 9).

• De ce este important să ne pregătim ca şi când Domnul ar veni mâine?

Invitaţi cursanţii să caute şi să răspundă la îndemnurile Spiritului, pe măsură ce sepregătesc pentru a-L întâlni pe Domnul.

Materiale de citit pentru cursanţi• Helaman 14:20-30; 16:1-5; 3 Nefi 9:1-5, 12-14; 10:12; 11:1-17.

• Dallin H. Oaks, „Pregătirea pentru a Doua Venire”, Ensign sau Liahona, mai 2004,p. 7-10.


LECŢIA 21 VENIREA LUI ISUS HRISTOS

92

22„Tot aşa cum sunt Eu”

IntroducereIsus Hristos înviat i-a invitat pe ucenicii Săi să urmeze exemplulSău. Studiind principiile pe care El le-a propovăduit nefiţilor latemplul din Abundenţa, noi putem învăţa cum să devenimasemenea Lui. Salvatorul S-a rugat ca toţi aceia care cred în El să

poată avea sentimentul de unitate cu El şi cu Tatăl nostru Ceresc.Această lecţie este menită să-i ajute pe cursanţi să înţeleagă ce potface pentru a deveni mai asemănători lui Isus Hristos.

Lecturi de bază• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru desăvârşit”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p.

70-73.

• Lynn G. Robbins, „Ce fel de bărbaţi şi femei trebuie să fiţi?” Ensign sau Liahona,mai 2011, p. 103-105.

Sugestii pentru predare3 Nefi 27:21-22, 27Să devenim asemănători lui Isus HristosÎncepeţi lecţia expunând declaraţia de mai jos a vârstnicului Lynn G. Robbins, dinPreşedinţia celor Şaptezeci, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Mulţi dintre noi facem liste ce cuprind lucruri de făcut pentru a ne aminti ceea ce vremsă îndeplinim. Dar oamenii au rareori liste despre ceea ce trebuie să fie. De ce? Lucrurilede făcut reprezintă activităţi sau evenimente care pot fi tăiate de pe liste odată ce suntfăcute. Pe de altă parte, ceea ce trebuie să fim reprezintă un proces continuu. Nu putembifa ca fiind complet procesul de a fi. Vinerea următoare o pot invita pe soţia mea în

oraş pentru a petrece o seară plăcută împreună, ceea ce poate fi un lucru de făcut. Dar a fi un soţ bunnu este un eveniment; acest lucru ţine de firea mea – de caracterul meu sau de cine sunt eu” („Ce felde bărbaţi şi femei trebuie să fiţi?” Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 104).

• Cum credeţi că vrea Domnul să devenim noi, ca membri ai Bisericii Sale?

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 27:21-22, 27 şi să caute îndrumările pe careIsus Hristos le-a dat ucenicilor Săi nefiţi.

• Ce le-a poruncit Salvatorul ucenicilor Săi să facă şi cum le-a poruncit să devină?(Scrieţi, pe tablă, următorul adevăr: Domnul le cere ucenicilor Săi să facă ceea cea făcut El şi să devină aşa cum este El.)

• Cum credeţi că devenim mai asemănători Salvatorului?

• Care sunt unele dintre faptele Sale, pe care aţi putut să le faceţi?

Invitaţi cursanţii să discute modul în care învăţăturile din Cartea lui Mormon ne potajuta să devenim asemănători lui Isus Hristos. Puteţi scrie răspunsurile cursanţilor petablă. Împărtăşiţi-vă mărturia arătând că, studiind Cartea lui Mormon şi punând înpractică învăţăturile ei, vom putea să devenim mai asemănători Salvatorului.

93

3 Nefi 12:1-16, 43-45; 13:1, 5-7, 16-18, 22-24, 33; 14:1-5, 21-27Predica oferită de Hristos în templul din Abundenţa ne învaţă cum să fim asemeneaLuiExpuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.

„Omul cel mai măreţ şi mai binecuvântat şi fericit este cel a cărui viaţă se apropie celmai mult de tiparul celei a lui Hristos. Aceasta nu are nimic de-a face cu avuţia, putereasau prestigiul lumesc. Singurul test adevărat al măreţiei, al gradului de binecuvântare şial fericirii este gradul de apropiere al unui om de ceea ce este Învăţătorul, Isus Hristos.El este calea cea dreaptă, adevărul deplin şi viaţa din plin” („Învăţături ale preşedinţilor

Bisericii: Ezra Taft Benson”, p. 108, Ensign, dec. 1988, p. 2).

• Potrivit celor spuse de preşedintele Benson, ce se întâmplă atunci când alegem caIsus Hristos să fie modelul vieţilor noastre?

Amintiţi cursanţilor că, atunci când Salvatorul înviat le-a apărut oamenilor Săi latemplul din Abundenţa, El a ţinut o cuvântare asemănătoare cuvântării de pe munte,care se găseşte în Biblie. Principiile sacre pe care Salvatorul le-a propovăduit încuvântarea de pe munte şi la templul din Abundenţa sunt menite să ne ajute sădevenim asemenea Lui.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Harold B. Lee (1899-1973). Dacă estenecesar, explicaţi că termenul plan de execuţie se referă la planurile folosite pentru aconstrui o clădire.

„În cuvântarea Sa de pe munte, Învăţătorul ne-a dezvăluit întrucâtva caracterul Său,care a fost perfect… şi făcând astfel ne-a oferit un plan de execuţie pentru vieţilenoastre” (Teachings of Presidents of the Church: Harold B. Lee [2000], p. 200).

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale:

3 Nefi 12:1-12

3 Nefi 12:13-16, 43-45

3 Nefi 13:1, 5-7, 16-18

3 Nefi 13:22-24, 33

3 Nefi 14:1-5

3 Nefi 14:21-27

Desemnaţi cursanţilor câte unul dintre aceste fragmente pentru a-l citi şi a identifica unprincipiu care poate să-i ajute să devină mai asemănători lui Isus Hristos. Puteţiîndemna cursanţii să marcheze sau să pună în evidenţă aceste principii în scripturilelor. Invitaţi-i să se gândească dacă o persoană pe care o cunosc ilustrează principiile pecare le-au identificat.

După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce augăsit. După cum este nevoie şi după cum sunteţi îndemnat de Spirit, puteţi adresaîntrebări suplimentare, precum următoarele:

LECŢIA 22 „TOT AŞA CUM SUNT EU”

94

• În ce mod, faptul de a trăi consecvent conform acestui principiu vă poate ajuta sădeveniţi mai asemănători lui Hristos?

• Care dintre experienţele pe care le-aţi avut ilustrează importanţa principiului pecare l-aţi identificat?

Invitaţi cursanţii să-şi stabilească un ţel pentru a fi mai asemănători Salvatoruluiincluzând în vieţile lor unul sau mai multe dintre aceste principii.

Ioan 17:9-11, 20-23; 3 Nefi 19:19-23, 28-29Să devenim una cu Tatăl şi FiulExplicaţi că, în timpul vizitei Sale la nefiţi, Isus Hristos S-a rugat pentru cei doisprezeceucenici pe care îi alesese şi pentru toţi aceia care aveau să creadă în cuvintele lor.Invitaţi câţiva cursanţi să citească, cu glas tare, din 3 Nefi 19:19-23, 28-29. Rugaţicursanţii să caute binecuvântările pe care Isus, în rugăciunile Sale, a cerut să fierevărsate asupra celor care cred în El.

• Ce principiu putem învăţa din rugăciunea Salvatorului în care El s-a rugat ca noi sădevenim una cu Tatăl şi cu Fiul? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu:Prin credinţă, putem fi purificaţi şi putem deveni una cu Isus Hristos, la felcum El este una cu Tatăl.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine acest principiu, explicaţi că orugăciune similară celei pe care Hristos a oferit-o la templul din Abundenţa esteconsemnată în Noul Testament. Rugaţi cursanţii să noteze, ca referinţă suplimentară laaceste versete, Ioan 17:9-11, 20-23. Invitaţi-i să citească versetele în gând şi să segândească la modul în care ni se aplică nouă.

• Cum vă influenţează faptul de a şti că Isus Hristos S-a rugat Tatălui pentru voi?

• În ce moduri putem simţi unitatea care există între Tatăl şi Fiul?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului D. ToddChristofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Invitaţi cursanţii să cauteceea ce trebuie să facem pentru a deveni una cu Isus Hristos şi Tatăl Ceresc.

„Isus a realizat unitatea perfectă cu Tatăl supunându-Se, carnal şi spiritual, voinţeiTatălui. Slujirea Sa a avut întotdeauna un scop limpede, pentru că El nu a avut gândurisau dorinţe care să-L distragă de la acesta. Referindu-Se la Tatăl Său, Isus a spus:«Totdeauna fac ce-I este plăcut» (Ioan 8:29) …

Cu siguranţă, noi nu vom fi una cu Dumnezeu şi cu Hristos până când nu vom dori dintot sufletul să Le împlinim dorinţa. La o astfel de supunere nu se ajunge într-o zi, dar, prin SpiritulSfânt, Domnul ne va învăţa şi ne va îndruma, dacă dorim acest lucru, până când, cu timpul, se vaputea spune, cu adevărat, că El este în noi tot aşa cum Tatăl este în El” („Ei să fie una în Noi”,Liahona, nov. 2002, p. 72-73).

• Potrivit celor spuse de vârstnicul Christofferson, ce trebuie să facem pentru a deveniuna cu Tatăl şi cu Fiul?

Scrieţi, pe tablă, următoarea întrebare şi invitaţi cursanţii să acorde câteva minutepentru a scrie răspunsurile:

În ce feluri a arătat Isus că El era perfect supus voii Tatălui Ceresc?


95

Care sunt câteva dintre modurile în care aţi putea să deveniţi mai supuşi voii TatăluiCeresc?

Încheiaţi împărtăşindu-vă mărturia că faptul de a fi supuşi voii Tatălui face posibil canoi să devenim mai asemănători Salvatorului nostru Isus Hristos.

Materiale de citit pentru cursanţi• Ioan 17:9-11, 20-23; 3 Nefi 12:1-16, 43-45; 13:1, 5-7, 16-18, 22-24, 33; 14:1-5,

21-27; 19:19-23, 28-29; 27:21-22, 27.

• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru desăvârşit”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p.70-73.


96

23Împrăştierea şi adunarea luiIsrael

IntroducereDomnul a împrăştiat casa lui Israel deoarece ei şi-au împietritinimile împotriva Lui, dar a promis că ei vor fi adunaţi în ultimelezile. Profeţiile din Cartea lui Mormon arată clar că adunarea care a

fost promisă de mult timp a început. Membrii Bisericii auresponsabilitatea de a binecuvânta familiile de pe pământ prinîmpărtăşirea Evangheliei lui Isus Hristos.

Lecturi de bază• Russell M. Nelson, „Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p.

79-82.

• C. Scott Grow, „Cartea lui Mormon, instrumentul prin care se adună Israelulrisipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 33-35.

Sugestii pentru predare1 Nefi 22:3-5; 2 Nefi 25:15-17; 3 Nefi 5:24-26; 20:13, 29-31; 30:2Împrăştierea şi adunarea casei lui IsraelInvitaţi un cursant, care este convertit la Biserică sau a ajutat pe altcineva să se alătureBisericii, să-şi împărtăşească experienţa. Îndemnaţi cursanţii să se gândească la cinevape care îl cunosc şi care ar putea fi receptiv la ascultarea mesajului Evangheliei. Rugaţicursanţii să caute, pe parcursul lecţiei de azi, adevăruri ale Evangheliei care i-ar puteaîncuraja şi ajuta în eforturile lor de a împărtăşi altora Evanghelia.

Invitaţi cursanţii să citească 1 Nefi 22:3-5 pentru a afla ce a profeţit Nefi despre casa luiIsrael.

• Ce înseamnă faptul că aceia care fac parte din casa lui Israel au fost „împrăştiaţi”?

Explicaţi că împrăştierea casei lui Israel a constituit un subiect important pentru Nefi,deoarece familia sa a luat parte la această împrăştiere. Plecând din Ierusalim, ei au fostîmprăştiaţi pe continentul american, din pricina ticăloşiei oamenilor din ţara lui Iuda.

Spuneţi cursanţilor că multe profeţii din Cartea lui Mormon cuprind asigurareaîncurajatoare că, în zilele din urmă, casa lui Israel va fi adunată din nou. Scrieţi, petablă, următoarele referinţe din scripturi şi repartizaţi fiecărui cursant câte un fragmentde citit. Asiguraţi-vă de faptul că fiecare fragment este citit. Rugaţi cursanţii să caute cetrebuie să înveţe şi să facă oamenii pentru a fi adunaţi la casa lui Israel.

2 Nefi 25:15-17

3 Nefi 5:24-26

3 Nefi 20:13, 29-31

3 Nefi 30:2

• Care sunt câteva dintre lucrurile pe care trebuie oamenii să le înveţe şi să le facăpentru a fi adunaţi la casa lui Israel? (Cursanţii pot identifica mai multe adevăruri,inclusiv cel de mai jos: Domnul adună membrii casei lui Israel atunci când eicred în El, se pocăiesc şi vin la El.)

97

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine acest adevăr, puteţi să citiţiurmătoarea declaraţie a vârstnicului Bruce R. McConkie (1915-1985) din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„De ce a fost împrăştiat Israel? Răspunsul este clar; este simplu; nu există îndoială cuprivire la el. Strămoşii noştri israeliţi au fost împrăştiaţi deoarece au respins Evanghelia,au pângărit preoţia, au uitat Biserica şi s-au îndepărtat de împărăţie …

Ce implică, atunci, adunarea lui Israel? Adunarea lui Israel constă în a crede, a acceptaşi a trăi în armonie cu tot ceea ce a oferit Domnul, cândva, poporului Său ales din

vechime… Constă în a crede în Evanghelie, a ne alătura Bisericii şi a intra în împărăţie… Poate săînsemne, de asemenea, a ne aduna într-un loc sau într-o ţară desemnate anume pentru a preaslăvi” (ANew Witness for the Articles of Faith [1985], p. 515).

• Potrivit celor spuse de vârstnicul McConkie, ce trebuie să facă o persoană pentru afi adunată la casa lui Israel?

Invitaţii cursanţii să mediteze asupra modului în care ei înşişi au fost adunaţi în casa luiIsrael, deoarece au crezut în Salvator, s-au pocăit şi au venit la El.

1 Nefi 15:12-16; 22:8-12În ultimele zile, membrii Bisericii vor duce Evanghelia familiilor de pe pământAmintiţi-le cursanţilor că Lehi a folosit metafora unui arbore de măslin pentru a-şiînvăţa familia despre împrăştierea şi adunarea lui Israel (vezi 1 Nefi 10:12-14). Lamanşi Lemuel i-au spus lui Nefi că ei nu puteau să înţeleagă învăţăturile tatălui lor (vezi1 Nefi 15:7).

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 15:12-16. Invitaţimembrii clasei să caute ce putem învăţa din explicaţiile lui Nefi despre casa lui Israel.

• În ce fel metafora arborelui de măslin ne ajută să înţelegem împrăştierea şiadunarea lui Israel?

• Potrivit celor relatate în versetul 13, cine va duce plenitudinea Evangheliei rămăşiţeiseminţiei lui Lehi? (Neamurile care au primit plenitudinea Evangheliei.)

Explicaţi cursanţilor că, în Cartea lui Mormon, cuvântul neamuri se referă, de obicei, lacei care nu sunt din tribul lui Iuda sau din ţara lui Iuda. Cartea lui Mormon cuprindeprofeţii conform cărora, în ultimele zile, unii dintre aceştia care vor face parte dinneamuri vor primi plenitudinea Evangheliei (vezi 1 Nefi 15:13) şi vor deveni membri aiBisericii lui Hristos. Profeţii din Cartea lui Mormon ne învaţă că aceste neamuri voravea responsabilitatea să ducă Evanghelia pe întregul pământ.

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă definiţia cuvântului neamuri, expuneţi şi citiţiexplicaţia de mai jos a vârstnicului Bruce R. McConkie:

„Am considerat ca fiind evrei pe [cei care trăiesc în] regatul lui Iuda şi urmaşii lordirecţi… Şi am spus, folosind definiţia termenului iudeu, că toţi ceilalţi oameni suntneamuri, inclusiv rămăşiţele pierdute şi împrăştiate ale regatului lui Israel… Astfel,Joseph Smith, care era membru din tribul lui Efraim… a făcut parte din neamuri şi prinmunca sa a ieşit la lumină Cartea lui Mormon şi membrii Bisericii lui Isus Hristos a

Sfinţilor din Zilele din Urmă… fac parte din rândul neamurilor care duc salvarea lamaniţilor şiiudeilor” (The Millennial Messiah [1982], p. 233).

LECŢIA 23 ÎMPRĂŞTIEREA ŞI ADUNAREA LUI ISRAEL

98

Rugaţi mai mulţi cursanţi să citească, pe rând, din 1 Nefi 22:8-12, în timp ce membriiclasei îi identifică pe acei oameni care vor fi binecuvântaţi şi hrăniţi spiritual de cătreneamuri (membrii Bisericii) în ultimele zile. În timp ce cursanţii citesc, poate fi folositorsă explicaţi că expresia „Îşi va dezvălui braţul în faţa tuturor naţiunilor”, din versetele10-11, se referă la Domnul, care Îşi va arăta puterea de la un capăt la celălalt al lumii.

• Cine sunt cei care vor fi binecuvântaţi şi hrăniţi spiritual de către neamuri înultimele zile? (Urmaşii lui Lehi, toată casa lui Israel şi „toate neamurilepământului”.)

• Potrivit celor relatate în versetele 9-11, cum va binecuvânta Domnul „neamurile”(familiile) pământului în zilele din urmă? (Ajutaţi-i pe cursanţi să identificeurmătorul adevăr: În ultimele zile, Domnul va lucra prin intermediulmembrilor Bisericii Sale pentru a binecuvânta familiile pământului cuEvanghelia şi legămintele Sale.)

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Russel M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Avem responsabilitatea de a ajuta la îndeplinirea legământului avraamic. Urmaşiinoştri sunt cei care au fost rânduiţi dinainte de întemeierea lumii şi pregătiţi pentru abinecuvânta toţi oamenii din lume… După aproximativ 4.000 de ani de anticipare şipregătire, acesta este timpul stabilit în care Evanghelia trebuie să fie dusă naţiunilor depe întreg pământul. Acesta este timpul adunării promise a lui Israel. Iar noi putem

participa! Nu este acesta un lucru minunat? Domnul se bazează pe noi şi pe fiii noştri – şi El esteprofund recunoscător pentru fiicele noastre – care slujesc cu demnitate ca misionari în aceastăperioadă a adunării lui Israel” („Legăminte”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 88).

• Ce sentimente credeţi că au cei care sunt adunaţi (convertiţi) faţă de cei care îiadună (cei care le-au împărtăşit Evanghelia)?

• Care sunt unele moduri în care putem participa la lucrarea Domnului împărtăşindEvanghelia familiilor de pe pământ?

3 Nefi 16:4-5; 21:1-7Rolul Cărţii lui Mormon în adunarea lui IsraelInvitaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 21:1-7 şi să caute semnele care vestescînceputul adunării lui Israel în zilele din urmă.

• Salvatorul a vorbit despre „aceste lucruri pe care Eu vi le vestesc” (versetul 2). Undevor fi consemnate cuvintele pe care El le-a spus nefiţilor? (În Cartea lui Mormon.)

• Care sunt semnele care vestesc faptul că adunarea lui Israel în ziua din urmă aînceput? (Cursanţii trebuie să identifice următorul adevăr: Aducerea la lumină aCărţii lui Mormon este un semn că Dumnezeu Îşi îndeplineşte legământul dea aduna Israelul în zilele din urmă.)

Rugaţi un cursant să citească cu glas tare 3 Nefi 16:4-5 şi invitaţi membrii clasei săcaute care vor fi efectele Cărţii lui Mormon şi ale mesajului Evangheliei în zilele dinurmă.

• În ce mod ajută Cartea lui Mormon la înfăptuirea adunării poporului lui Dumnezeuîn zilele din urmă? (Unul dintre adevărurile care pot fi identificate de către cursanţieste cel de mai jos: Cartea lui Mormon îi ajută pe oameni să poată fi aduşi lacunoaşterea Mântuitorului, astfel încât ei să poată fi adunaţi la El.)


99

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedinteluiRussell M. Nelson. Rugaţi cursanţii să asculte pentru a afla care este rolul Cărţii luiMormon în adunarea lui Israel.

„Scoaterea la lumină a Cărţii lui Mormon este un semn pentru întreaga lume că Domnula început să-l adune pe Israel şi să împlinească legămintele pe care El le-a făcut cuAvraam, Isac şi Iacov. Noi, nu numai că propovăduim această doctrină, dar participăm şila punerea ei în practică. Facem acest lucru în timp ce contribuim la adunarea poporuluiales al Domnului, de ambele părţi ale vălului.

Cartea lui Mormon este esenţială pentru această lucrare. În ea se declară doctrina adunării casei luiIsrael. Ea îi determină pe oameni să înveţe despre Isus Hristos, să creadă în Evanghelia Sa şi să sealăture Bisericii Sale. De fapt, dacă nu ar exista Cartea lui Mormon, promisa adunare a lui Israel nu aravea loc” („Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 80).

Invitaţi cursanţii să împărtăşească experienţe pe care le-au avut văzând modul în careCartea lui Mormon a ajutat alţi oameni să înveţe despre Isus Hristos şi să fie adunaţi laBiserica Sa.

Invitaţi cursanţii să ajute în procesul de adunare a lui Israel, împărtăşind Cartea luiMormon cuiva care nu este membru al Bisericii noastre.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 15:12-16; 22:3-5, 8-12; 2 Nefi 25:15-17; 3 Nefi 5:24-26; 16:4-5; 20:13, 29-31;

21:1-7; 30:2.

• Russell M. Nelson, „Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p.79-82.


100

24Toţi sunt egali în faţa luiDumnezeu

IntroducereDupă moartea lui Lehi, pentru protecţia lor, Domnul i-a îndrumat peNefi şi alţi membri neprihăniţi ai familiei lui Lehi să se separe deLaman şi Lemuel şi de cei care îi urmau. După aceea, relaţia dintrenefiţi şi lamaniţi a fost, deseori, caracterizată de conflicte şi

războaie. Această lecţie discută despre modul în care Evanghelia luiIsus Hristos depăşeşte diferenţele religioase, etnice, culturale şi altediferenţe, pentru a-i uni pe copiii lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p.

77-80.

• Howard W. Hunter, „The Gospel – A Global Faith”, Ensign, nov. 1991, p. 18-19.

Sugestii pentru predare2 Nefi 26:23-28, 33; Iacov 7:24; Enos 1:11, 20Toţi copiii lui Dumnezeu sunt invitaţi să vină la ElRugaţi cursanţii să se gândească la câteva grupuri religioase, etnice sau culturale dinlume şi să cugete la atitudinea pe care unii oameni din astfel de grupuri o au faţă demembrii altor grupuri.

Amintiţi cursanţilor că, după moartea lui Lehi, urmaşii lui s-au despărţit în douăgrupuri: nefiţii şi lamaniţii (vezi 2 Nefi 5:1-7). La scurt timp după această despărţire,cele două grupuri au început să aibă conflicte şi războaie (vezi 2 Nefi 5:34).Experienţele trăite de aceste două grupuri arată că, atunci când oamenii nu cunosc şinu urmează poruncile lui Dumnezeu, ei, deseori, accentuează diferenţele dintre ei şiceilalţi, aceasta conducând la separarea de ceilalţi şi la sentimente de ură faţă de ei.Subliniaţi că, în contrast cu acest lucru, Tatăl Ceresc şi Isus Hristos vor ca toţi oameniisă simtă dragoste unul pentru celălalt şi să fie uniţi.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 26:23-28, 33. Rugaţimembrii clasei să fie atenţi la modul în care Nefi a folosit cuvintele nimeni, cineva şi toţi.Puteţi îndemna cursanţii să marcheze aceste cuvinte în scripturile lor.

• Ce doctrină de bază învăţăm din aceste versete? (Deşi cursanţii pot folosi cuvintediferite, ei trebuie să identifice următoarea doctrină: Isus Hristos îi iubeşte pe toţioamenii şi îi învită pe toţi să vină la El şi să aibă parte de salvarea Sa. Puteţiscrie această doctrină pe tablă. De asemenea, puteţi să încurajaţi cursanţii să notezela 2 Nefi 26:33, ca referinţe suplimentare, Alma 5:33-34 şi Alma 19:36.)

Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a citi, în gând, Iacov 7:24 şi Enos 1:11, 20 şisă caute dorinţele nefiţilor pentru lamaniţi, în timpul profeţilor Iacov şi Enos.

• Care sunt tradiţiile greşite care i-au împiedicat pe lamaniţi să accepte invitaţia de aveni la Isus Hristos?

• Ştiind că lamaniţii au simţit, deseori, ură faţă de nefiţi, ce atitudini sau tradiţiigreşite au trebuit să depăşească, probabil, mulţi nefiţi pentru a le împărtăşilamaniţilor Evanghelia?

101

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H.Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Cartea lui Mormon promite că toţi aceia care primesc şi acţionează potrivit invitaţieiDomnului de a se «[pocăi] şi [de a crede] în Fiul Său» devin «poporul de legământ alDomnului» (2 Nefi 30:2). Acesta este un lucru foarte puternic, care ne aminteşte că nicibogăţiile, nici obârşia, nici alte privilegii câştigate prin naştere nu trebuie să ne facă săcredem că suntem «mai buni decât alţii» (Alma 5:54; vezi, de asemenea, Iacov 3:9).

Într-adevăr, Cartea lui Mormon ne porunceşte: «Voi nu trebuie să puneţi o fiinţă mai presus decât altasau un om nu trebuie să se creadă mai presus de altul» (Mosia 23:7)” („Toţi oamenii depretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p.79).

Invitaţi cursanţii să acorde un moment şi să mediteze asupra atitudinii lor faţă depersoane care vin dintr-un mediu diferit de cel din care vin ei. Încurajaţi-i să urmezeexemplul Salvatorului, străduindu-se să iubească pe toţi copiii lui Dumnezeu, inclusivpe cei a căror etnie, cultură sau religie este diferită de a lor.

Mosia 28:1-3; Helaman 6:1-8Să dobândim dorinţa de a împărtăşi Evanghelia tuturor copiilor lui DumnezeuAmintiţi-le cursanţilor că, în Cartea lui Mormon, sunt consemnate experienţeremarcabile pe care le-au trăit nefiţii în timp ce predicau lamanţilor Evanghelia.Amintiţi cursanţilor de convertirea remarcabilă a fiilor lui Mosia (vezi Mosia 27) şi,apoi, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 28:1-3. Rugaţi membrii clasei săcaute motive pentru care fiii lui Mosia au dorit să predice lamaniţilor Evanghelia.

• Dintre motivele pe care le-aţi descoperit, care sunt în mod special semnificativepentru voi atunci când vă gândiţi să împărtăşiţi altora Evanghelia?

• Care cuvânt din versetul 1 exprimă cum îi vedeau fiii lui Mosia pe lamaniţi?

• În ce fel este influenţată dorinţa noastră de a împărtăşi Evanghelia atunci când îiconsiderăm pe cei de alte religii, rase sau grupuri etnice ca fiind fraţii şi surorilenoatre? (În timp ce cursanţii răspund, ajutaţi-i să identifice următorul principiu:Când îi considerăm pe alţii ca fiind fraţii şi surorile noastre, dorinţa noastrăde a le împărtăşi Evanghelia creşte.)

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui HowardW. Hunter (1907–1995).

„Toţi bărbaţii şi toate femeile nu au numai o descendenţă fizică ce duce înapoi, la Adamşi Eva, primii lor părinţi pământeşti, ci şi o moştenire spirituală ce duce înapoi laDumnezeu, Tatăl Etern. Ca urmare, toţi oamenii de pe pământ sunt, cu adevărat, fraţi şisurori în familia lui Dumnezeu.

Toate fiinţele umane pot aprecia cel mai bine grija lui Dumnezeu faţă de ele şi relaţiadintre ele numai când înţeleg şi acceptă această relaţie parentală universală cu Dumnezeu. Acestaeste un mesaj al vieţii şi dragostei care respinge toate tradiţiile sufocante bazate pe rasă, limbă,situaţie economică sau politică, nivel educaţional sau condiţii culturale, pentru că noi toţi avemaceeaşi descendenţă spirituală” (Teachings of Presidents of the Church: Howard W. Hunter [2015], p.123-124).

• Ce gânduri vă vin în minte în timp ce ascultaţi aceste cuvinte ale preşedinteluiHunter?

LECŢIA 24 TOŢI SUNT EGALI ÎN FAŢA LUI DUMNEZEU

102

Acordaţi-le cursanţilor câteva minute pentru a citiHelaman 6:1-8. Subliniaţi căîmprejurările descrise în aceste versete au existat la aproximativ 50 de ani după ce fiiilui Mosia au slujit în misiune la lamaniţi. Rugaţi cursanţii să se gândească la relaţiadintre nefiţi şi lamaniţi, care era ea în perioada acelor misiuni şi să caute cum seschimbase relaţia în 50 de ani.

• Ce se schimbase în relaţia dintre nefiţi şi lamaniţi? De ce se schimase relaţia dintreei?

• Ce putem să învăţăm despre împărtăşirea Evangheliei din atitudinea fiilor lui Mosiaşi din rezultatele misiunilor lor?

Alma 27:1-2, 20-24; 53:10-11, 13-17; 4 Nefi 1:1-3, 11-13, 15-18Evanghelia lui Isus Hristos învinge diferenţele dintre oameniInvitaţi cursanţii să se gândească la următoarea întrebare şi, apoi, să-şi împărtăşeascăgândurile:

• De ce credeţi că persoane din atât de multe medii diferite se pot întâlni în Biserică,având sentimente de pace şi iubire? Ce îi uneşte pe membrii Bisericii?

Împărţiţi cursanţii în două grupuri egale. Invitaţi jumătate să studieze Alma 27:1-2,20-24 şi să caute ce au făcut nefiţii pentru a-i ajuta pe anti-nefi-lehiţi. Invitaţi cealaltăjumătate să studieze Alma 53:10-11, 13-17 şi să caute ce a făcut poporul anti-nefi-lehiţilor (poporul lui Amon) pentru nefiţi. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţicursanţii să împărtăşească ceea ce au aflat.

• Ce credeţi că le-a determinat pe aceste două grupuri să simtă o astfel de dragoste şigrijă unul pentru altul? (Ca parte a acestei discuţii, ajutaţi cursanţii să identificeurmătorul principiu: Pe măsură ce oamenii acceptă şi urmează învăţăturile luiIsus Hristos, ei devin uniţi.)

Explicaţi că un exemplu minunat al acestui principiu este consemnat în 4 Nefi. Rugaţiun cursant să citească, cu glas tare, 4 Nefi 1:1-2. Subliniaţi că, după vizita Salvatoruluipe continentul american, toţi nefiţii şi lamaniţii s-au pocăit, au fost botezaţi, au primitDuhul Sfânt şi au fost convertiti întru Domnul. Invitaţi cursanţii să cerceteze 4 Nefi 1:3,11-13, 15-18 şi să caute binecuvântările de care au avut parte oamenii atunci cândfiecare a fost convertit la Evanghelie.

• Care cuvinte sau expresii îi descriu pe oamenii din acea perioadă?

• De ce trăirea conform Evangheliei lui Isus Hristos aduce aceste binecuvântări?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 4 Nefi 1:17.

• Ce credeţi că înseamnă să nu fie „vreun fel de –iţi”? (Oamenii nu se mai deosebeauunii de alţii cu nume precum nefiţi sau lamaniţi. Ei au depăşit orice diferenţe careau existat între ei şi au trăit în unitate şi pace.)

• În ce fel aţi văzut Evanghelia reducând diferenţele dintre oameni care provin dindiferite medii?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai profund modul în care trăirea conformEvangheliei uneşte oameni care provin din medii diferite, împărtăşiţi declaraţia de maijos a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.


103

„Tatăl dumneavoastră Ceresc v-a desemnat să vă naşteţi cu o anumită descendenţă dinpartea căreia aţi primit moştenirea dumneavoastră de rasă, cultură şi tradiţii. Aceadescendenţă poate asigura o moştenire preţioasă şi motive mari de bucurie. Totuşi, aveţiresponsabilitatea de a determina dacă există vreo parte a acelei moşteniri care trebuierespinsă datorită faptului că împiedică planul Domnului de fericire …

Depun mărturie că veţi îndepărta barierele fericirii şi veţi găsi mai multă pace atunci când veţi face dincalitatea de membri ai Bisericii lui Isus Hristos o prioritate şi din învăţăturile Sale temelia vieţiidumneavoastră. Lăsaţi la o parte tradiţiile de familie sau naţionale dacă sunt în contradicţie cuînvăţăturile lui Dumnezeu. Acolo unde tradiţiile şi obiceiurile sunt în armonie cu învăţăturile Sale, eletrebuie preţuite şi urmate pentru a vă păstra cultura şi moştenirea” („Removing Barriers toHappiness”, Ensign, mai 1998, p. 86–87).

• De ce credeţi că diferenţele dintre oameni din medii diferite se micşorează atuncicând aceşti oameni fac din Evanghelia lui Isus Hristos prioritatea lor?

• În ce fel faptul de a fi membru al Bisericii v-a ajutat să vă simţiţi uniţi cu membri aiBisericii care provin din medii diferite de ale voastre?

Încheiaţi depunând mărturie că în Cartea lui Mormon sunt consemnate exempleadevărate despre modul în care oameni din medii diferite au trăit conform Evanghelieilui Isus Hristos şi au biruit diferenţele dintre ei. Ispăşirea şi Evanghelia lui Isus Hristosdepăşesc diferenţele de rasă, etnie, cultură, vârstă şi sex, pentru a-i uni pe copiii luiDumnezeu.

Încurajaţi cursanţii să se gândească la modul în care Evanghelia lui Isus Hristos îi poateajuta să învingă orice tradiţii sau idei greşite, învăţate de la membri de familie sauprieteni, ori să rezolve neînţelegerile pe care le-ar putea avea cu o persoană pe carecunosc. Încurajaţi-i să caute moduri de a deveni mai uniţi cu membrii congregaţiei lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 26:23-28, 33; Iacov 7:24; Enos 1:11, 20; Mosia 28:1-3; Alma 27:1-2, 20-24;

53:10-11, 13-17; Helaman 6:1-8; 4 Nefi 1:1-3, 11-13, 15-18.

• Dallin H. Oaks, „Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p.77–80.


104

25Să trăim în mod neprihănit, învremuri pline de ticăloşie

IntroducereCartea lui Mormon consemnează distrugerea persoanelor şi asocietăţilor care au îmbrăţişat ticăloşia şi au permis combinaţiilorsecrete să existe. În acelaşi timp, Cartea lui Mormon ne învaţă că

putem trăi în mod neprihănit chiar dacă trăim într-un mediu ticălos.În această lecţie, cursanţii vor învăţa ce pot face pentru a rămâneneprihăniţi în lumea de astăzi.

Lecturi de bază• Quentin L. Cook, „Reaping the Rewards of Righteousness”, Ensign, iul. 2015, p.

33-39.

• Dennis B. Neuenschwander, „O persoană din mulţime”, Ensign sau Liahona, mai2008, p. 101-103.

Sugestii pentru predareAlma 37:21-22, 25-27; Helaman 6:20-26, 37-40; Eter 8:18-26Combinaţiile secrete pot distruge libertățile şi societăţileScrieţi, pe tablă, expresia teritoriu inamic şi întrebaţi cursanţii ce înseamnă.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Voi, tinerii, sunteţi crescuţi pe teritoriu inamic. Ştim din scripturi că, în cer, a avut locun război şi că Lucifer s-a răzvrătit şi, împreună cu cei care l-au urmat, «a fost aruncatpe pământ» [Apocalipsa lui Ioan 12:9]. El este hotărât să zădărnicească planul Tatăluinostru Ceresc şi caută să controleze minţile şi faptele tuturor” („Sfat pentru tineri”,Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 16).

• În ce fel se aseamănă faptul de a trăi în această perioadă cu acela de a ne afla peteritoriu inamic?

Explicaţi că această lecţie va examina descrierea mediului ticălos în care au trăit uniioameni neprihăniţi, aşa cum apare ea în Cartea lui Mormon. Invitaţi cursanţii ca, pemăsură ce studiază exemplele de oameni care au rămas credincioşi chair dacă au fostînconjuraţi de ticăloşie, să caute principii şi doctrine pe care să le poată pune înpractică.

Amintiţi cursanţilor faptul că Moroni a fost martor la distrugerea întregii civilizaţiinefite. El a descris ticăloşia care a condus la distrugerea atât a nefiţilor, cât şi aiarediţilor. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 8:18 şi 21, în timp cemembrii clasei identifică motivul acestei distrugeri. Invitaţi cursanţii să împărtăşeascăce au găsit.

Scrieţi, pe tablă, referinţele scripturale şi întrebările de mai jos:

Alma 37:21-22, 25-27

Helaman 6:20-26

105

Eter 8:18-26

Ce sunt combinaţiile secrete?

Care sunt intenţiile şi scopurile lor?

Cum îşi asigură ele existenţa continuă?

Rugaţi cursanţii să citească unul dintre fragmentele scrise pe tablă şi să cauterăspunsuri la întrebările enumerate. Spuneţi cursanţilor că fragmentul pe care îl aleg s-ar putea să nu răspundă la toate aceste trei întrebări, dar să găsească ceea ce se poateafla din fragmentul ales. După ce le-aţi acordat timp suficient, discutaţi împreună cumembrii clasei, întrebările scrise pe tablă. Apoi, discutaţi următoarele:

• Din ceea ce aţi citit, care sunt consecinţele faptului de a permite combinaţiilorsecrete să existe şi să prospere? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu:Combinaţiile secrete pot distruge libertăţile, guvernele şi societăţile.)

• Care credeţi că sunt câteva exemple de combinaţii secrete din zilele noastre?

Pentru a ajuta la discutarea acestei întrebări, expuneţi declaraţiile de mai jos, alevârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şipreşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994). Rugaţi un cursant să le citească cu glastare.

„Printre combinaţiile secrete din zilele de astăzi se numără bandele criminale, traficanţiide droguri şi clanurile de crimă organizată. Combinaţiile secrete din zilele noastrefuncţionează foarte asemănător celor ale tâlharilor lui Gadianton din vremurile Cărţii luiMormon… Unele dintre scopurile lor sunt «să ucidă şi să jefuiască şi să fure şi săpreacurvească şi să facă tot felul de ticăloşii» [Helaman 6:23]” (M. Russell Ballard,

„Standing for Truth and Right”, Ensign, nov. 1997, p. 38).

„Depun mărturie că ticăloşia se extinde rapid în toate segmentele societăţii noastre.(Vezi D&L 1:14-16; 84:49-53.) Este mult mai bine organizată, mai inteligent tăinuită şimai puternic promovată decât a fost vreodată. Combinaţiile secrete, care doresc săcâştige putere, bani şi glorie sunt în culmea prosperităţii… (vezi Eter 8:18-25)” (EzraTaft Benson, „I Testify”, Ensign, nov. 1988, p. 87).

• De ce credeţi că profeţii din Cartea lui Mormon au inclus în consemnările lorinformaţii despre combinaţiile secrete?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Helaman 6:20, 37-40. Rugaţi membrii claseisă urmărească în scripturile lor şi să caute diferenţele dintre lamaniţi şi nefiţi. (Notă. Acompara şi a stabili diferenţele este o metodă de studiu al scripturilor pe care o puteţisublinia în această lecţie [vezi Predarea şi învăţarea din Evanghelie: un manual pentruînvăţătorii şi conducătorii de la seminariile şi institutele de religie (2012), p. 25].)

• Ce putem învăţa din aceste versete despre modul în care putem să eliminămticăloşia şi combinaţiile secrete?

LECŢIA 25 SĂ TRĂIM ÎN MOD NEPRIHĂNIT, ÎN VREMURI PLINE DE TICĂLOŞIE

106

Alma 62:41; 4 Nefi 1:42; Mormon 1:13-17, 19; 2:8, 14-15, 18-19; 3:2-3, 12, 22;Moroni 9:6, 22, 25-26Să rămânem neprihăniţi în timp ce suntem înconjuraţi de ticăloşieSpuneţi cursanţilor că profetul Mormon s-a născut în împrejurările în care ticăloşiapricinuită de aceste combinaţii secrete era din ce în ce mai mare. Rugaţi cursanţii săstudieze următoarele fragmente şi să caute şi să marcheze descrierile împrejurărilor încare a trăit Mormon: Mormon 1:13-14, 16-17, 19; 2:8, 14-15, 18. Invitaţi cursanţii săspună ce au aflat şi, apoi, adresaţi întrebarea:

• Ce îngrijorări aţi avea dacă aţi trăi în astfel de împrejurări?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mormon 1:15 şi 2:19.

• Ce putem învăţa din exemplul pe care l-a oferit Mormon în aceste vremuriticăloase? (În timp ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, acest adevăr: Noi putemtrăi în mod neprihănit chiar dacă suntem înconjuraţi de ticăloşie.)

Acordaţi-le cursanţilor timp pentru a citi Mormon 3:2-3, 12, 22 şi a vedea ce altceva potînvăţa despre felul în care Mormon a putut să trăiască în mod neprihănit într-operioadă de ticăloşie. După ce cursanţii împărtăşesc ce au aflat despre Mormon,adresaţi următoarele întrebări:

• În Cartea lui Mormon, cine mai este un exemplu de a trăi în mod neprihănit întimp ce este înconjurat de ticăloşie? (Răspunsurile pot include Eter, Abiş, Moroni şioamenii care au crezut că Hristos se va naşte, după cum este consemnat în 3 Nefi1.)

• Care sunt încercările pe care le întâmpinăm noi în timp ce ne străduim să trăim înmod neprihănit într-o lume ticăloasă?

Amintiţi-le cursanţilor că fiul lui Mormon, Moroni, a trăit în timpul aceloraşi vremuri încare ticăloşia era răspândită. Înainte de moartea sa, Mormon a scris o scrisoare pentruMoroni, care este consemnată în Moroni 9. Rugaţi un cursant să citească Moroni 9:6,22, 25-26. Invitaţi membrii clasei să se gândească la modul în care sfaturile lui Mormondin aceste versete ne pot ajuta să trăim în mod neprihănit într-o lume ticăloasă.

• Ce lucruri care să ne ajute să trăim în mod neprihănit în lumea de azi putem învăţadin aceste versete ? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul principiu: Dacă avemcredinţă în Hristos şi în ispăşirea Sa, atunci vom avea tăria să trăim în modneprihănit chiar dacă suntem înconjuraţi de ticăloşie.)

• Ce exemple de oameni care trăiesc în mod neprihănit în timp ce sunt înconjuraţi deticăloşia din zilele de azi aţi văzut?

• În ce fel concentrarea asupra lui Isus Hristos şi asupra ispăşirii Sale v-a ajutat să văridicaţi deasupra condiţiilor ticăloase sau dificile?

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos a surorii Virginia U. Jensen, fostă consilieră înPreşedinţia generală a Societăţii de Alinare, pentru a-i ajuta pe cursanţi să reflecteze laceea ce mai pot face pentru a-şi menţine standardele de credinţă şi neprihănire.

„Pentru a ne menţine o atitudine fermă şi pentru a-i ajuta pe alţii să rămână fermi,mesajul Evangheliei restaurate trebuie să aibă rădăcini adânci în inimile noastre şitrebuie să fie predat în căminele noastre… Învăţaţi-i pe cei pe care-i iubiţi cum săfolosească puterile cerului prin post şi rugăciune. Învăţaţi-i că dacă ţin ziua de sabatsfântă vor fi protejaţi spiritual de ceea ce este lumesc. Învăţaţi-i să fie supuşi. Învăţaţi-i


107

să caute aprobarea lui Dumnezeu, nu a oamenilor. Învăţaţi-i că singura cale de a ne întoarce lacăminul nostru ceresc este aceea de a-L iubi şi urma pe Salvator şi de a face şi a ţine legămintelesacre, precum şi de a respecta poruncile sacre. Adevărurile Evangheliei şi cunoaşterea despre planulsalvării sunt arme pe care membrii familiei dumneavoastră le pot folosi pentru a fi victorioşi împotrivaforţelor răului deţinute de Satana” („Stand Firm”, Ensign, nov. 2001, p. 94).

• Ce v-a dat hotărâre şi putere de a fi supuşi Domnului într-o lume din ce în ce maiticăloasă?

Explicaţi că, în timpul războiului de lungă durată dintre nefiţi şi lamaniţi, consemnat înCartea lui Alma, oamenii au trebuit să reziste forţelor răului cu scopul de a-şi păstraviaţa. Invitaţi cursanţii să studieze Alma 62:41 şi să caute modurile diferite în careoamenii au reacţionat la dificultăţi şi ticăloşie. Invitaţi cursanţii să împărtăşească ce audescoperit că i-ar putea ajuta să trăiască în mod neprihănit într-o lume ticăloasă.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui James E.Faust (1920-2007), din Prima Preşedinţie, declaraţie care se referă la acest fragment.

„Într-o lume care este din ce în ce mai nedreaptă, pentru a supravieţui şi chiar pentru agăsi fericire şi bucurie, indiferent de ceea ce survine, trebuie să ne îndreptăm clar, înalegerea noastră, către Domnul. Este necesar să încercăm să fim credincioşi în fiecareoră din fiecare zi, astfel încât temelia încrederii noastre în Domnul să nu se clatineniciodată …

Nu este atât de important ceea ce ni se întâmplă, ci modul în care tratăm lucrurile care ni se întâmplă.Aceasta îmi aminteşte de un fragment din Alma. După un război lung, «mulţi se împietriseră», în timpce «mulţi erau îmblânziţi din cauza suferinţelor lor» [Alma 62:41]. Aceleaşi circumstanţe au avut carezultat răspunsuri diferite… Fiecare dintre noi trebuie să aibă propria credinţă pentru a putea învingegreutăţile care fac parte din această probă muritoare” („Încotro să mă îndrept pentru a face oalegere?” Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 18, 20).

Rugaţi cursanţii să acorde câteva minute pentru a scrie răspunsurile la întrebareaurmătoare:

• Ce angajament aţi făcut pentru a vă îndrepta „clar în alegerea [voastră] cătreDomnul”?

Apoi, încurajaţi cursanţii să mediteze asupra întrebărilor de mai jos:

• Ce îndemnuri aţi primit din partea Spiritului referitoare la modul în care puteţi fimai devotaţi Domnului?

• Ce puteţi face pentru a-i ajuta pe membrii familiei voastre să fie mai devotaţiDomnului?

Depuneţi mărturie că, atunci când perseverăm în credinţă, Domnul ne va binecuvântaşi ne va ajuta să trăim în mod neprihănit în timp ce suntem înconjuraţi de ticăloşie.

Materiale de citit pentru cursanţi• Alma 37:21-22, 25-27; 62:41; Helaman 6:20-26, 37-40; 4 Nefi 1:42; Mormon

1:13-17, 19; 2:8, 14-15, 18-19; 3:2-3, 12, 22; Eter 8:18-26; Moroni 9:6, 22, 25-26.

• Quentin L. Cook, „Reaping the Rewards of Righteousness”, Ensign, iul. 2015, p.33-39.


108

26După încercarea credinței

IntroducereÎn această lecţie, cursanţii vor învăţa, din Cartea lui Mormon, căfaptul de a avea credinţă în Isus Hristos face posibil ca Dumnezeusă înfăptuiască miracole în folosul nostru. Exercitarea credinței

poate, de asemenea, să ne pregătească să primim mărturiispirituale despre adevăr.

Lecturi de bază• Robert D. Hales, „Să căutăm să-L cunoaştem pe Dumnezeu, Tatăl nostru Ceresc, şi

pe Fiul Său, Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 29-32.



Sugestii pentru predare2 Nefi 27:23; 3 Nefi 17:5-9, 20-24; Mormon 9:9, 18-20Credinţa precede miracoleleRugaţi cursanţii să dea câteva exemple din scripturi în care Dumnezeu înfăptuieştemiracole în numele copiilor Săi, potrivit credinţei lor în El. (Exemplele pot include: Isusvindecându-i pe bolnavi şi înviind morţii, Moise despărţind Marea Roşie şi Hristosatingând pietrele pentru a lumina bărcile iarediţilor.)

• Ce aţi putea spune unei persoane care nu crede că Dumnezeu continuă şi astăzi săînfăptuiască miracole?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 27:23 şi pe un altul să citească, cuglas tare, Mormon 9:9, 18-20. Rugaţi membrii clasei să caute motivul pentru caremiracolele au loc încă şi astăzi.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, de ce putem să avem încredere că miracolelese întâmplă în lumea de astăzi? (Cursanţii trebuie să identifice următoarea doctrină:Deoarece Dumnezeu este acelaşi ieri, astăzi şi în vecii vecilor, El continuă săînfăptuiască miracole potrivit credinţei copiilor Săi.)

• De ce credeţi că Domnul ne cere să avem credinţă înainte ca El să înfăptuiascămiracole?

Pentru a exemplifica legătura scripturală dintre credinţă şi miracole, invitaţi câţivacursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din 3 Nefi 17:5-9. Rugaţi membrii clasei săcaute ce a identificat Hristos înviat ca fiind suficientă înainte ca El să îndeplineascămiracole pentru oameni.

• Potrivit celor relatate în versetul 8, care a fost lucrul care I-a permis Salvatorului să-ivindece pe cei bolnavi şi suferinzi?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 17:20-24.

• Ce alte evenimente sacre au trăit oamenii datorită credinţei lor?

• Cum poate bunăvoinţa lui Hristos de a înfăptui aceste miracole să ne măreascăcredinţa că El poate să-Şi exercite puterea de a ne ajuta când avem nevoie?

109

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a surorii Sydney S.Reynolds, fostă consilieră în Preşedinţia generală a Societăţii Primare.

„La fel de importante ca aceste «mari miracole» sunt micile «miracole personale» carene învaţă pe fiecare dintre noi să avem încredere în Domnul. Aceste miracole vin înmomentul în care recunoaştem şi urmăm îndrumările Spiritului în vieţile noastre …

Cred că fiecare dintre noi poate depune mărturie despre aceste mici miracole.Cunoaştem copii care se roagă pentru ajutor pentru a găsi un obiect pierdut, pe care

apoi îl găsesc. Cunoaştem tineri care îşi adună curajul pentru a fi martori ai lui Dumnezeu şi care simtmâna Sa susţinându-i. Cunoaştem prieteni care îşi plătesc zeciuiala cu ultimii bani şi apoi, printr-unmiracol pot să îşi plătească studiile sau chiria, ori să obţină, în vreun fel, hrană pentru familia lor.Putem împărtăşi experienţe despre rugăciuni care au fost ascultate şi despre binecuvântări ale preoţieicare au dat curaj, au adus alinare sau au refăcut sănătatea. Aceste miracole zilnice ne obişnuiesc cuprezenţa mâinii Domnului în vieţile noastre” („Un Dumnezeu al miracolelor”, Liahona, iul. 2001,p.12-13).

Rugaţi cursanţii să se gândească la momente în care ei sau cineva pe care cunosc avutparte de miracolele Domnului în vieţile lor. Dacă nu este prea sacru sau personal,invitaţi cursanţii să împărtăşească experienţe trăite care le-au confirmat că Dumnezeueste încă un Dumnezeu al miracolelor.

Eter 3:6-13, 17-20; 4:13-15; 12:6-7, 12, 19, 31Credinţa ne pregăteşte să primim mărturii spiritualeInvitaţi cursanţii să se gândească la un adevăr al Evangheliei despre care ar dori săprimească o mărturie spirituală sau o mărturie mai puternică. Explicaţi că unii oamenialeg să nu creadă sau să nu trăiască în acord cu un principiu al Evangheliei până cândnu au dovada că este adevărat.

Invitaţi cursanţi să citească, în gând, Eter 12:6 şi să caute ce ne învaţă acest versetdespre procesul primirii unei mărturii spirituale.

• Ce principiu putem învăţa din Eter 12:6 despre primirea unei mărturii spirituale?(Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Înainte de a putea primi omărturie spirituală, trebuie, în primul rând, să exercităm credinţă în IsusHristos.)

• Ce credeţi că înseamnă expresia „încercarea credinţei voastre”?

Explicaţi că a avea o încercare a credinţei nu înseamnă întotdeauna să treci pringreutăţi. Expuneţi şi rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţiile de mai josreferitoare la sfatul lui Moroni din Eter 12:6, ale vârstnicului Richard G. Scott, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli şi sora Bonnie L. Oscarson, preşedinta generală aTinerelor Fete.

„Puteţi învăţa să folosiţi credinţa mai eficient, aplicând acest principiu predicat deMoroni: «… Voi nu veţi primi nicio mărturie decât după încercarea credinţei voastre»[Eter 12:6; subliniere adăugată]. Astfel, de fiecare dată când vă încercaţi credinţavoastră, adică, acţionaţi cu demnitate în conformitate cu o impresie, veţi primi dovadacare confirmă a Spiritului” (Richard G. Scott, „Puterea susţinătoare a credinţei în

vremurile de nesiguranţă şi de încercări”, Ensign sau Liahona, mai 2003, p.76).

LECŢIA 26 DUPĂ ÎNCERCAREA CREDINȚEI

110

„În zilele noastre, când lumea pretinde satisfacţia imediată, adesea ne aşteptăm să fimrăsplătiţi fără a trebui să muncim. Eu cred că Moroni ne spune că, mai întâi, trebuie sămuncim şi să ne exercităm credinţa trăind în acord cu Evanghelia şi, apoi, vom primimărturie despre faptul că este adevărată. Adevărata convertire are loc în timp cecontinuaţi să acţionaţi conform doctrinelor despre care ştiţi că sunt adevărate şi ţineţi

poruncile, în fiecare zi, în fiecare lună” (Bonnie L. Oscarson, „Fiţi convertiţi”, Ensign sau Liahona, nov.2013, p. 77).

• În ce fel este diferit modul de abordare referitor la primirea unei mărturii despreadevăr descris de vârstnicul Scott şi sora Oscarson faţă de modul de abordare alacelora care vor dovada înainte ca ei să creadă sau să acţioneze?

• Când şi cum aţi constatat adevărul acestui principiu?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Eter 12:7, 12, 19 şi 31.Încurajaţi membrii clasei să noteze expresiile „decât după credinţa lor” şi „până când einu au avut credinţă” din aceste versete (puteţi, de asemenea, să le sugeraţi cursanţilorsă marcheze aceste expresii în scripturile lor).

• Potrivit acestor versete, ce binecuvântări le-a dat Domnul acestor oameni după ceei au exercitat credinţă? Ce fel de mărturii spirituale despre adevăr aţi primit carezultat al credinţei voastre?

Depuneţi mărturie că, la fel ca miracolele, mărturiile spirituale nu vin decât după ce amexercitat credinţă. Pentru a sublinia acest fapt, aveţi în vedere să citiţi declaraţia de maijos a preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Undeva, în căutarea voastră de a obţine o cunoaştere spirituală, există acel «salt alcredinţei», cum îl numesc filozofii. Este momentul în care ai ajuns la marginea luminii şiai păşit în întuneric pentru a descoperi că drumul este luminat înaintea ta doar un passau doi” („The Quest for Spiritual Knowledge”, New Era, ian. 2007, p. 6).

Invitaţi un cursant să descrie încercările cu care s-a confruntat fratele lui Iared atuncicând a construit bărcile care trebuiau să-i ducă familia spre pământul făgăduit şi sărezume ce a făcut el pentru rezolvarea încercărilor (vezi Eter 2:16-25; 3:1-5).

• În ce fel şi-a exercitat fratele lui Iared credinţa în Isus Hristos?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Eter 3:6-13, 17-20.

• Cum l-a binecuvântat Domnul pe fratele lui Iared datorită credinţei lui?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstniculuiJeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Invitaţi membrii clasei săcaute caracteristicile credinţei fratelui lui Iared.

„Credinţa care cere mult efort şi atenţie, credinţa care mută munţii, credinţa precum ceaa fratelui lui Iared precede miracolul şi cunoaşterea. El a trebuit să creadă înainte caDumnezeu să fi vorbit. El a trebuit să acţioneze înainte ca abilitatea de a îndeplini acellucru să fie evidentă. El a trebuit să-şi ia angajamentul că îşi va duce la bun sfârşitlucrarea chiar înainte de a realiza prima parte din ea. Credinţa înseamnă să fii de acord

în mod necondiţionat – şi înainte – cu condiţiile pe care le poate impune Dumnezeu atât în viitorulapropiat, cât şi în cel mai îndepărtat” (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of theBook of Mormon [1997], p. 18-19).


111

• Cum aţi rezuma descrierea credinţei fratelui lui Iared făcută de vârstnicul Holland?

• Care sunt câteva exemple de fapte pe care le putem face pentru a ne demonstracredinţa în Domnul?

Acordaţi-le cursanţilor un moment să studieze Eter 4:13-15 şi să identifice ceea ce aspus Moroni că trebuie să facem pentru a primi cunoaştere şi manifestări ale Spiritului.

• Ce credeţi că înseamnă a „sfâşia vălul acela de necredinţă”? În ce fel este legat acestlucru de exercitarea credinţei? (Poate fi util să explicaţi că a sfâşia înseamnă a rupesau a despărţi şi văl se referă la ceva ce acoperă sau ascunde.)

• Ce ne-a sfătuit Moroni să facem pentru a „sfâşia vălul acela de necredinţă”?

Expuneţi declaraţia de mai jos a profetului Joseph Smith (1805-1844) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.

„Dumnezeu nu i-a revelat nimic lui Joseph cu excepţia a ceea ce El le va face cunoscutCelor Doisprezece, şi chiar şi cel mai mic sfânt poate cunoaşte toate lucrurile atât derepede pe cât le poate accepta, căci trebuie să vină ziua când nimeni nu va trebui să-ispună vecinului său: Cunoaşte pe Domnul! Căci toţi Îl vor cunoaşte, de la cel mai mic lacel mai mare [vezi Ieremia 31:34]” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith

[2007], p. 283).

• În ce fel vă ajută această declaraţie a profetului Joseph Smith să înţelegeţipotenţialul vostru de a primi revelaţie?

Îndemnaţi cursanţii să mediteze asupra încercărilor credinţei cu care se confruntă înprezent şi invitaţi-i să se gândească ce pot face pentru a-şi întări şi exercita credinţa.Împărtăşiţi-vă mărturia că Dumnezeu dă celor credincioşi care-L urmează mărturiicontinue despre adevăr, pe măsură ce ei exercită credinţă.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 27:23; 3 Nefi 17:5-9, 20-24; Mormon 9:9, 18-20; Eter 3:6-13, 17-20; 4:13-15;

12:6-7, 12, 19, 31.




112

27Credinţă, speranţă şi caritate

IntroducereCredinţa, speranţa şi caritatea sunt însuşiri necesare tuturor aceloracare doresc să trăiască în prezenţa Tatălui Ceresc. Aceste însuşiri

sunt daruri de la Dumnezeu, pe care le primesc aceia care le cautăurmând exemplul lui Isus Hristos.

Lecturi de bază• Dieter F. Uchtdorf, „Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p.

21-24.

• Richard G. Scott, „Puterea de transformare pe care o au credinţa şi caracterul”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 43-46.

Sugestii pentru predareEter 12:28; Moroni 10:18-21Credinţa, speranţa şi caritatea sunt esenţiale pentru salvare.Rugaţi cursanţii să numească repede însuşirile despre care cred că este important să ledobândim în timpul vieţii muritoare. Apoi, rugaţi-i să identifice care dintre aceleînsuşiri cred că sunt absolut necesare pentru a moşteni împărăţia lui Dumnezeu.

Amintiţi-le cursanţilor că, atunci când Moroni şi-a încheiat munca privind plăcile deaur, el a scris câteva cuvinte finale de îndemn pentru cei care, într-o zi, aveau săcitească această cronică. Ca parte a sfaturilor sale, el a subliniat trei însuşiri, care suntnecesare pentru salvarea noastră. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni10:18-21 şi rugaţi membrii clasei să identifice aceste trei însuşiri.

• De ce credeţi că aceste caracteristici, credinţa, nădejdea (speranţa) şi caritatea suntesenţiale pentru salvarea noastră?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi un cursant săcitească, cu glas tare, Eter 12:28 şi rugaţi membrii clasei să identifice doctrinapropovăduită în acest verset.

• Ce doctrină este consemnată în acest verset? (Cursanţii trebuie să identificeurmătoarele: Dezvoltarea credinţei, speranţei şi carităţii ne duce la IsusHristos.)

Invitaţi cursanţii ca, pe parcursul acestei lecţii, să caute principii şi doctrine care pot să-iajute să înţeleagă şi să dezvolte mai din plin aceste însuşiri importante.

Alma 32:26-29, 37-41; Moroni 7:21, 25-28, 33Credinţa ne permite să „[punem] mâna pe fiecare lucru bun”Scrieţi, pe tablă, Să ne mărim credinţa în Isus Hristos.

Amintiţi-le cursanţilor că profetul Alma a folosit asemănarea cu o sămânţă în curs decreştere pentru a propovădui zoramiţilor cum să-şi dezvolte credinţa în Isus Hristos.Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 32:26-29. Încurajaţicursanţii să identifice expresii care descriu ce putem face pentru a ne mări credinţa.

113

Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească o expresie pe care au identificat-o şi să explicece ne învaţă acea expresie despre modul în care putem să ne să ne mărim credinţa. Pemăsură ce cursanţii identifică expresii, le puteţi scrie sub titlul de pe tablă. Expresiile arputea include următoarele: dacă vă veţi trezi şi vă veţi deştepta aptitudinile; pentru a punela încercare cuvintele mele; doriţi să credeţi; faceţi loc ca o sămânţă [cuvântul] să fie plantatăîn inima voastră. Dacă este nevoie, ajutaţi cursanţii să înţeleagă cuvântul aptitudini, carese referă la capacitatea noastră de a gândi şi acţiona.

• De ce credeţi că, în versetul 29, Alma ne-a învăţat că nu ar fi încă perfectă credinţanoastră după ce am făcut acest experiment?

• Ce credeţi că mai este necesar pentru a ne perfecţiona credinţa?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Alma 32:37-41 şi rugaţi membrii claseisă caute ce trebuie să facem pentru a ne dezvolta credinţa necesară obţinerii vieţiieterne.

• Ce principiu a predat Alma în aceste versete despre modul în care putem continuasă ne întărim credinţa? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Dacăvom îngriji cu sârguinţă cuvântul lui Dumnezeu din inimile noastre, credinţanoastră în Isus Hristos va creşte. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)

• Ce credeţi că înseamnă să îngrijim, să hrănim cu sârguinţă cuvântul? Care suntcâteva fapte obişnuite pe care le putem face pentru a îngriji, a hrăni cuvântul luiDumnezeu şi a ajuta credinţa să prindă rădăcini în inimile noastre?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă cum putem îngriji cuvântul lui Dumnezeu,expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie,şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare, în timp ce membrii clasei caută care suntpărţile cele mai importante ale îngrijirii credinţei.:

„Totuşi, noi avem acum multă credinţă în Dumnezeu, dar trebuie să o întărim continuuşi să o menţinem înfloritoare în mod constant. Putem face aceasta hotărând acum să nesupunem mai rapid şi să fim mai hotărâţi să îndurăm. Să învăţăm să începem devreme şisă fim consecvenţi deoarece acestea reprezintă cheile pentru pregătirea spirituală …

Noi ne clădim credinţa pentru a trece testele de supunere de-a lungul timpului şi printoate alegerile noastre zilnice. Putem să ne decidem, acum, să facem repede orice ne cere Dumnezeu.Şi putem să ne decidem să fim consecvenţi în testele mici de supunere care clădesc credinţa care neduce spre testele mari, care vor veni cu siguranţă” („Pregătirea spirituală: începeţi devreme şi fiţiconsecvenţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 38, 40).

• Ce a spus preşedintele Eyring că trebuie să facem pentru a ne întări şi îngrijicredinţa?

• De ce credeţi că supunerea consecventă şi zilnică faţă de cuvintele lui Dumnezeueste esenţială pentru a ne clădi credinţa şi a ne încrede în El?

Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească modul în care urmarea principiilorpropovăduite de Alma le-a influenţat credinţa în Isus Hristos.

Spuneţi cursanţilor că profetul Mormon a depus mărturie despre importanţa eternă acredinţei în Isus Hristos. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare,mărturia lui Mormon din Moroni 7:21, 25-28, 33, în timp ce membrii clasei se gândescla lucrurile pe care le pot face pentru a-şi mări credinţa în Domnul şi a „pune mâna”pe binecuvântările pe care le identifică Mormon.

LECŢIA 27 CREDINŢĂ, SPERANŢĂ ŞI CARITATE

114

Eter 12:4, 8-9; Moroni 7:40-42Speranța este o ancoră a sufletului.Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 12:8-9 şi pe un altul să citească, cu glastare, Moroni 7:40-42. Rugaţi cursanţii să identifice însuşirea pe care o putem obţine pemăsură ce ne dezvoltăm credinţa.

• Potrivit celor relatate în aceste fragmente, ce însuşire obţinem datorită credinţei?

Citiţi următoarele două afirmaţii şi rugaţi cursanţii să identifice diferenţele dintre ele:(1) Sper că nu va ploua astăzi. (2) Am speranţă că, dacă mă pocăiesc, voi fi iertatdatorită ispăşirii lui Isus Hristos.

• În ce fel sunt diferite aceste exprimări ale speranţei? (Prima este o dorinţă nesigurăfaţă de ceva pe care nu-l putem controla şi a doua este o exprimare a încrederii caremotivează acţiunea.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă semnificaţia din scripturi a speranţei, invitaţiun cursant să citească declaraţia de mai jos a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf, dinPrima Preşedinţie.

„Speranţa… înseamnă… încredere nestrămutată că Domnul Îşi va respectapromisiunile faţă de noi. Este încrederea că, dacă trăim în acord cu legile lui Dumnezeuşi cuvintele profeţilor Săi acum, vom primi binecuvântările dorite în viitor. Înseamnă săcredem şi să ne aşteptăm să ni se răspundă la rugăciuni. Aceasta se manifestă prinîncredere, optimism, entuziasm şi perseverenţă plină de răbdare” („Puterea infinită a

speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 22).

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Moroni 7:41 şi să caute pentru ce vom aveasperanţă pe măsură ce dezvoltăm credinţă în Hristos.

• Ce principiu privind speranţa a propovăduit Mormon în acest verset? (Cursanţiitrebuie să identifice următoarele: Pe măsură ce exercităm credinţă în IsusHristos, noi vom obţine speranţă că, prin ispăşirea Sa, putem fi înălţaţi laviaţă veşnică.)

• De ce credeţi că speranţa şi credinţa în Isus Hristos sunt atât de strâns legate?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 12:4 şi rugaţi membrii clasei să cautecum a descris Moroni speranţa.

• Ce ne învaţă despre speranţă descrierea de către Moroni a unei ancore? În ce fel arputea fi o persoană căreia îi lipseşte credinţa ca o corabie fără ancoră?

Invitaţi câţiva cursanţi să depună mărturie despre speranţa pe care au dobândit-o învieţile lor datorită credinţei în Isus Hristos.

Eter 12:33-34; Moroni 7:43-48Caritatea este dragostea pură a lui Hristos.Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:43-44 şi rugaţi cursanţii săidentifice ce însuşire a declarat Mormon că trebuie să dezvoltăm atunci când avemcredinţă şi speranţă.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.


115

„Dacă am căuta cu adevărat să fim mai asemănători Salvatorului şi Învăţătorului, atuncisă învăţăm să iubim aşa cum iubeşte El ar fi ţelul nostru cel mai înalt. Mormon a numitcaritatea „cea mai mare dintre toate” (Moroni 7:46)” („Godly Characteristics of theMaster”, Ensign, nov. 1986, p. 47).

Pentru a clarifica de ce caritatea este o însuşire atât de importantă de căutat, invitaţicâţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Moroni 7:45-47. Explicaţi că acesteversete ne ajută să înţelegem caritatea, enumerând ceea ce este caritatea şi ceea ce nueste.

• Ce cuvinte şi expresii din aceste versete arată importanţa carităţii?

• Ce gânduri sau cunoştinţe puteţi împărtăşi despre caracteristicile carităţiienumerate în versetul 45?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:48.

• Ce ne-a sfătuit Mormon să facem pe măsură ce căutăm darul carităţii? (Ajutaţicursanţii să identifice următorul principiu: Dacă ne rugăm cu toată puterea inimiişi Îl urmăm pe Isus Hristos, noi putem fi plini de caritate.)

• Cum ne ajută faptul de a căuta darul carităţii să Îl urmăm cu adevărat pe IsusHristos?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 12:33-34, în timp ce membrii claseicaută relaţia dintre caritate şi ispăşirea lui Isus Hristos.

• Care este legătura dintre caritate şi ispăşire?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Jeffrey R.Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Cea mai remarcabilă definiţie a «[dragostei pure] a lui Hristos» nu este ceea ce noi,creştinii, încercăm să demonstrăm altora, dar de obicei nu reuşim să o facem foartebine, ci mai degrabă ceea ce Hristos a reuşit în totalitate să ne demonstreze nouă.Adevărata caritate a fost cunoscută doar o dată. Ea este dovedită deplin în dragosteastatornică, perfectă şi ispăşitoare a lui Hristos pentru noi… Este dragostea lui Hristos

pentru noi, cea care «suportă toate lucrurile, crede toate lucrurile, nădăjduieşte toate lucrurile, rabdătoate lucrurile». Este aşa cum ne-a demonstrat Hristos: «caritatea niciodată nu piere». Caritatea –dragostea Lui pură pentru noi – este cea fără de care noi nu am fi nimic, am fi fără de speranţă, am ficei mai nenorociţi dintre toţi bărbaţii şi toate femeile. Într-adevăr, cei care vor fi găsiţi, în ultima zi, căvor avea binecuvântările dragostei Sale – ispăşirea, învierea, viaţa veşnică, promisiunea eternă – cusiguranţă bine va fi de ei” (Christ and the New Covenant [1997], p. 336).

• Cum vă ajută vârstnicul Holland să înţelegeţi de ce „caritatea niciodată nu piere” şide ce este „[cel] mai mare” dintre darurile spirituale?

• Ce aţi putea face pentru a împărtăşi altora dragostea pură a lui Isus Hristos, pe careEl, atât de generos, v-a dat-o?

Rugaţi cursanţii să revadă Moroni 7:45 şi, apoi, să-şi stabilească un ţel de a se ruga şide a lucra pentru a dezvolta mai din plin una dintre caracteristicile carităţii. Depuneţimărturie despre ajutorul divin pe care l-aţi primit pe măsură ce aţi lucrat să vădezvoltaţi caritatea.


116

Materiale de citit pentru cursanţi• Alma 32:26-29, 37-41; Eter 12:4, 8-9, 28, 33-34; Moroni 7:21, 25-28, 33, 40-48;

10:18-21.

• Dieter F. Uchtdorf, „Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p.21-24.

• Richard G. Scott, „Puterea de transformare pe care o au credinţa şi caracterul”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 43-46.


117

28 Veniţi la Hristos!

IntroducereUnul dintre scopurile principale ale Cărţii lui Mormon este acela dea-i invita pe toţi oamenii să „[vină] la Hristos şi [să seperfecţioneze] pentru El” (Moroni 10:32). Pe măsură ce exercitămcredinţa şi „[punem] mâna pe fiecare lucru bun”, noi putem deveni

copiii lui Hristos (vezi Moroni 7:19). La sfârşitul acestei lecţii,cursanţii vor avea ocazia să-şi depună mărturia despre modul încare Cartea lui Mormon i-a ajutat să vină la Hristos.

Lecturi de bază• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 88-90.

• „O viaţă axată pe Hristos”, capitolul 24 din manualul Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 321-332.

Sugestii pentru predare1 Nefi 6:4; Iacov 1:7; Omni 1:26; 3 Nefi 9:13-14; Moroni 10:30, 32-33Cartea lui Mormon ne invită să venim la Isus Hristos.Invitaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au invitat pe cineva să citeascăscriptura Cartea lui Mormon.

• De ce aţi invitat această persoană să citească scriptura Cartea lui Mormon?

Invitaţi cursanţii să se gândească de ce studiază Cartea lui Mormon. Explicaţi că, întimp ce există multe motive bune de a citi şi studia Cartea lui Mormon, cartea însăşiconţine un mesaj repetat despre unul dintre cele mai importante scopuri ale ei.

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale:

1 Nefi 6:4

Iacov 1:7

Omni 1:26

3 Nefi 9:13-14

Moroni 10:30

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, aceste fragmente şi să caute o temă repetată pecare o găsim în Cartea lui Mormon. (Puteţi îndemna cursanţii să-şi însemneze acestefragmente ca referinţe suplimentare în scripturile lor.)

• Care este tema repetată a Cărţii lui Mormon pe care o găsim în aceste versete?

• Ce înseamnă să „veniţi la Hristos”?

• Ce ne învaţă aceste versete să facem pentru a veni la Hristos? (Răspunsurile trebuiesă includă următoarele: „oferiţi-I sufletele voastre întregi ca o jertfă pentru El”,postiţi, rugaţi-vă, înduraţi până la sfârşit, pocăiţi-vă, convertiţi-vă şi „pune-ţi mânape fiecare dar bun”.)

118

• Ce înseamnă pentru voi expresia „oferiţi-I sufletele voastre întregi ca o jertfă pentruEl”?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine ce înseamnă să venim la Hristos,expuneţi şi discutaţi următoarele afirmaţii ale vârstnicului Richard G. Scott, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi vârstnicului Dennis B. Neuenschwander, dinCei Şaptezeci.

„Când ne rugăm în mod regulat dimineaţa şi seara, studiem zilnic scripturile,desfăşurăm săptămânal seara în familie şi participăm cu regularitate la rânduielile dintemplu, noi răspundem în mod activ invitaţiei Sale: «Veniţi la Mine»” (Richard G. Scott,„Faceţi din exercitarea credinţei prioritatea dumneavoastră principală”, Ensign sauLiahona, nov. 2014, p. 94).

„Îmi depun mărturia că noi putem veni la Hristos şi putem fi făcuţi perfecţi în El prinparticiparea noastră demnă la rânduielile sacre stabilite de Dumnezeu şi instituitedinainte de crearea lumii” (Dennis B. Neuenschwander, „Ordinances and Covenants”,Ensign, aug. 2001, p. 26).

Explicaţi că, în capitolul final al Cărţii lui Mormon, sunt consemnate sfaturile profetuluiMoroni despre modul în care să venim la Hristos. Invitaţi un cursant să citească, cuglas tare, Moroni 10:32-33, în timp ce membrii clasei urmăresc cum sunt folositecuvintele „dacă” şi „atunci”. Rugaţi membrii clasei să se gândească ce ne învaţă acesteafirmaţii „dacă-atunci” despre modul în care suntem binecuvântaţi prin harul luiHristos. (Notă. Căutarea afirmaţiilor de tip „dacă-atunci” îi va ajuta pe cursanţi săidentifice principii predate în scripturi.)

• Ce principiu putem învăţa din aceste versete cu privire la modul în care suntembinecuvântaţi prin harul lui Hristos atunci când venim la El? (Cursanţii pot folosicuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul principiu: Dacă noivenim la Isus Hristos şi ne lepădăm de orice necredinţă, atunci putem fiperfecţi, purificaţi şi făcuţi sfinţi prin harul Său. Vezi, de asemenea, Alma5:33-35.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să obţină o înţelegere mai profundă a acestui principiu,împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci.Invitaţi cursanţii să asculte cum ne poate binecuvânta harul Domnului.

„Harul Domnului, pus la dispoziţia noastră prin ispăşire, poate îmbunătăţiimperfecţiunile noastre. «Prin harul Lui voi… puteţi să fiţi perfecţi în Hristos.» (Moroni10:32.) În timp ce mare parte din procesul de a ne face perfecţi implică o curăţare deimpurităţile păcatului şi amărăciune, există un alt aspect care ne întăreşte, prin caredobândim o natură asemănătoare cu a lui Hristos, devenind perfecţi chiar aşa cum Tatăl

şi Fiul sunt perfecţi …

Izbânda Salvatorului poate compensa nu numai păcatele noastre, ci şi nepotrivirile noastre; nu numaigreşelile noastre intenţionate, ci şi păcatele înfăptuite în ignoranţă, greşelile noastre de judecată şiimperfecţiunile noastre inevitabile. Năzuinţa noastră finală este mai mare decât să fim iertaţi de păcat– noi căutăm să devenim sfinţi, înzestraţi pozitiv cu atribute asemănătoare cu ale lui Hristos, una cuEl, ca El. Harul divin este singura sursă care poate îndeplini în final acea năzuinţă, după ce am făcuttot posibilul” (The Broken Heart [1989], p. 16, 20).

LECŢIA 28 VENIŢI LA HRISTOS!

119

• Potrivit celor spuse de vârstnicul Hafen, în ce moduri ne poate binecuvânta harulDomnului?

Invitaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au simţit că făceau eforturi săvină la Isus Hristos. Rugaţi-i să răspundă la următoarele întrebări, dacă experienţele lornu sunt prea personale:

• În acel timp, ce făceaţi pentru a veni la Hristos?

• Ce binecuvântări aţi primit în viaţa voastră pe măsură ce aţi căutat să veniţi la IsusHristos?

Invitaţi cursanţii să se gândească la ceea ce pot face pentru a veni pe deplin la Hristos,astfel încât să devină perfecţi şi sfinţiţi prin harul Său. Încurajaţi-i să urmeze oriceîndemnuri spirituale pe care le primesc.

Moroni 7:18-26Puneţi mâna pe fiecare lucru bun pentru a deveni copiii lui HristosAmintiţi-le cursanţilor că în Moroni 7, profetul Moroni a consemnat o predică pe caretatăl său, Mormon, o oferise cu câţiva ani înainte. În această predică, Mormon ne-aînvăţat că putem şti despre un lucru că este inspirat de Dumnezeu dacă el invităoamenii să facă bine, să creadă în Isus Hristos şi să-L iubească şi să-L slujească peDumnezeu.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:18-19. Rugaţi membrii clasei săurmărească în scripturi şi să caute ce ne roagă Mormon să facem.

• Potrivit celor relatate în versetul 19, ce ni se va întâmpla dacă folosim lumina luiHristos pentru a deosebi binele de rău şi, apoi, vom „pune mâna pe fiecare lucrubun”? (Vom fi copiii lui Hristos.)

• Ce înseamnă să fim copiii lui Hristos? (Subliniaţi că noi suntem copii de spirit aiTatălui Ceresc şi, de asemenea, copiii părinţilor noştri pământeşti. Dar, după cumne-a învăţat preşedintele Joseph Fielding Smith [1876–1972], Isus Hristos, deasemenea, „devine Tatăl nostru, în sensul în care acest termen este folosit înscripturi, deoarece ne oferă viaţă, viaţă veşnică, prin ispăşirea pe care a făcut-opentru noi. [Vezi Mosia 5:7]… Noi devenim copiii, fii şi fiice ale lui Isus Hristos,prin legămintele noastre de supunere faţă de El” [Doctrines of Salvation, compilaţierealizată de Bruce R. McConkie, 3 volume (1954-1956), 1:29]).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Moroni 7:20 şi să identifice întrebarea pe care ne-o adresează Mormon. Apoi, împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi şi invitaţi-i săstudieze Moroni 7:21-26 şi să caute ce ne-a dat Domnul pentru a ne ajuta să „[punem]mâna pe fiecare lucru bun”. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să-şiîmpărtăşească gândurile şi scrieţi gândurile lor pe tablă. Răspunsurile pot include:slujirea îngerilor (versetul 22), profeţi (versetul 23), scripturile (versetul 25), exercitareacredinţei (versetul 25) şi rugăciunea (versetul 26).

• Ce ne învaţă aceste versete despre înţelesul expresiei „puneţi mâna pe fiecare lucrubun”? (Noi trebuie să căutăm tot ce este bun, în special acele lucruri care conduc lacredinţa în Hristos şi salvarea prin numele Său.)

• Ce lucruri bune aţi primit în viaţa voastră datorită unuia dintre lucrurile enumeratepe tablă?


120

Rugaţi cursanţii să aleagă un lucru bun pe care ar putea să înceapă să-l facă sau arputea să-l facă mai bine, pentru a veni la Hristos. Încurajaţi-i să-şi stabilească un ţel dea lucra pentru a pune mâna pe acel lucru bun în vieţile lor.

Moroni 10:3-5Promisiunea făcută de MoroniRidicaţi un exemplar al Cărţii lui Mormon şi rugaţi cursanţii să mediteze asupramodului în care Cartea lui Mormon i-a ajutat să vină la Hristos. Explicaţi că Moroni afăcut o invitaţie şi o promisiune tuturor acelora care citesc şi studiază Cartea luiMormon.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 10:3-5.

• Potrivit celor consemnate în versetul 3, ce ne-a îndemnat Moroni să facem?

Invitaţi cursanţii să se gândească la exemple din Cartea lui Mormon şi din viaţa lor carearată „cât de bun a fost Domnul cu copiii oamenilor”. Rugaţi mai mulţi cursanţi să-şiîmpărtăşească gândurile membrilor clasei.

• Ce principiu putem învăţa din invitaţia şi promisiunea lui Moroni din acesteversete? (Când Îl vom întreba pe Dumnezeu cu intenţie adevărată, avândcredinţă în Hristos, dacă este adevărată Cartea lui Mormon, noi vom primi,prin Duhul Sfânt, o mărturie despre adevărul ei.)

• Ce înseamnă să-L întrebăm pe Dumnezeu „cu intenţie adevărată, având credinţă înHristos”? (Înseamnă să avem credinţă că Dumnezeu va răspunde rugăciunilornoastre şi că noi intenţionăm să acţionăm conform răspunsurilor pe care ni le oferăEl.)

• Cum poate studiul Cărţii lui Mormon şi rugăciunea în legătură cu aceasta, efectuateîn acest mod, să ne ajute să venim la Hristos?

Rugaţi cursanţii să mediteze asupra experienţelor pe care le-au avut citind Cartea luiMormon şi rugându-se pentru a şti dacă este adevărată. Întrebaţi cursanţii dacă uniidintre ei doresc să-şi împărtăşească mărturia despre Cartea lui Mormon cu membriiclasei, mai ales despre modul în care Cartea lui Mormon i-a ajutat să vină la Hristos.Încurajaţi cursanţii să continue să pună în practică aceste cuvinte ale lui Moroni, pentrua dobândi o mărturie despre Cartea lui Mormon sau pentru a întări mărturia pe care oau deja.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 6:4; Iacov 1:7; Omni 1:26; 3 Nefi 9:13-14; Moroni 7:18-26; 10:3-5, 30, 32-33.

• „O viaţă axată pe Hristos”, capitolul 24 din manualul Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 321-332).


121

ÎNVĂŢĂTURILE Ş I DOCTRINA DIN CARTEA LUI MORMON

Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui Mormon (Religie 275)Materiale de citit pentru cursanţiNotă. Nu trebuie să citiţi niciunul dintre materialele recomandate care nu a fost tradus în limba dumneavoastră.


1Cartea lui Mormon este un alt testament al lui Isus Hristos

• 1 Nefi 6:4; 13:40; 2 Nefi 11:2- 3; 25:17- 18; 33:1- 2, 4- 5, 10- 11; Iacov 1:7- 8; Alma 33:22- 23; Mormon 1:15; 3:20- 22; Eter 12:38- 39, 41.

• „Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, capitolul 9 din Învăţături ale preşedin-ţilor Bisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 135- 146.

2 Să ascultăm de cuvin-tele profeţilor

• 1 Nefi 1:4- 15, 18; Mosia 11:20- 25; 13:33- 35; 15:10- 13; Helaman 13:24- 33; 3 Nefi 8:24- 25; 9:10- 11; 10:12; 12:1- 2; Eter 7:23- 27.

• Russell M. Nelson, „Să- i susţinem pe profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 74- 77.• Claudio R. M. Costa, „Supunere faţă de profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 11- 13.

3 Supunerea aduce binecuvântări

• 1 Nefi 2:1- 20; 3:4- 7, 15- 16; 4:1- 2; 7:12; 17:1- 31; 18:1- 4; 2 Nefi 31:6- 10, 15- 16; Mosia 2:20- 24, 41; 15:7; 3 Nefi 11:11; 12:19- 20, 48.

• Thomas S. Monson, „Supunerea aduce binecuvântări”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 89- 92.

• Robert D. Hales, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 35- 38.

4Căderea lui Adam şi darul libertăţii de a alege

• 2 Nefi 2:14, 16, 19- 29; Alma 42:6- 10, 14; Helaman 14:30- 31; 3 Nefi 27:13; Moise 5:5- 9.• Robert D. Hales, „Libertatea de a alege: esenţială pentru planul vieţii”, Ensign sau Liahona,

nov. 2010, p. 24- 27.• Jeffrey R. Holland, „Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 104- 106.

5 Ispăşirea lui Isus Hristos

• 2 Nefi 9:6- 12, 20- 22; Mosia 3:5- 11, 16; 15:7- 9; Alma 7:11- 13; 34:8- 12; Moroni 8:8- 12; Doc-trină şi legăminte 137:7- 9.

• Boyd K. Packer, „Ispăşirea”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 75- 78.• D. Todd Christofferson, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 109- 112.

6Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastre

• 2 Nefi 25:17- 18; 3 Nefi 21:9- 11; 29:1- 4; Mormon 8:1- 5, 26- 35; Eter 12:22- 26; Moise 7:62; Joseph Smith – Istorie 1:34.

• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 88- 90.• „Să umplem pământul şi vieţile noastre cu Cartea lui Mormon”, capitolul 10 din Învăţături ale

preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 147- 156.

7 Cartea lui Mormon şi Biblia

• Ezechiel 37:15- 19; 1 Nefi 13:20- 41; 2 Nefi 3:11- 14; 29:1- 14.• Russell M. Nelson, „Mărturii scripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 43- 46.• Tad R. Callister, „Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov.

2011, p. 74- 76.

8 Salvarea vine prin Isus Hristos

• 2 Nefi 2:6- 9; 25:23; 31:2- 21; Mosia 4:6- 8; 3 Nefi 11:31- 40; 27:13- 22.• Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107- 110.• L. Tom Perry, „Evanghelia lui Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 44- 46.

9 „Căutaţi împărăţia lui Dumnezeu”

• Matei 6:33; Iacov 2:12- 28; 3:10- 12; Mosia 2:20- 25; 4:13, 21- 26; Alma 7:14- 16, 19, 21- 24; 3 Nefi 12:27- 30.

• Dieter F. Uchtdorf, „Veniţi, alăturaţi- vă nouă”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 55- 58.• „Marea poruncă – Iubeşte- L pe Domnul”, capitolul 1 din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii:

Ezra Taft Benson (2014), p. 39- 50.

10 Rugăciunea și revelația personală

• 1 Nefi 10:17- 19; 15:1- 3, 7- 11; 18:1- 3; 2 Nefi 28:30; 32:8- 9; Iacov 4:6; Alma 12:9- 11; 26:22; 3 Nefi 14:7- 11.

• Richard G. Scott, „Cum să obţinem revelaţie şi inspiraţie cu privire la propria noastră viaţă”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 45- 47.

• David A. Bednar, „Spiritul revelaţiei”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 87- 90.

ÎNVĂŢĂTURILE Ş I DOCTRINA DIN CARTEA LUI MORMON


11Să ne protejăm împo-triva doctrinelor false din ultimele zile

• 2 Nefi 26:29; 28:3- 9, 12- 15; Iacov 7:1- 12; Alma 1:2- 6; 30:12- 18, 39- 44; 3 Nefi 18:24; 27:27; Eter 4:11- 12; Moroni 7:12- 17; Joseph Smith – Matei 1:22.

• Neil L. Andersen, „Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18- 21.

12 Nevoia noastră de renaştere spirituală

• Mosia 3:19; 5:1- 5, 7- 8; 16:2- 5; 27:24- 26; Alma 5:14, 26- 27; 41:10- 11; Eter 12:27.• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012, p. 40- 47.• D. Todd Christofferson, „Născuţi din nou”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 76- 79.

13 Legământul botezului, sabatul şi împărtăşania

• Exodul 31:13, 16- 17; Mosia 18:8- 10, 23; 25:23- 24; 3 Nefi 18:1- 11; 20:3- 9; Moroni 4:3; 5:2; 6:4- 6.

• Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, nov. 2015, p. 129- 132.

14 Puterea de izbăvire a lui Dumnezeu

• 1 Nefi 1:20; 6:4; Mosia 7:33; 21:2- 5, 14- 16; 23:23- 24; 24:13- 15, 21; 29:20; Alma 34:9; 36:1- 3, 27- 29; 58:10- 11; Helaman 5:9; 3 Nefi 4:33.

• L. Tom Perry, „Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94- 97.

15 Să devenim unelte în mâinile lui Dumnezeu

• 1 Nefi 13:37; Mosia 15:14- 19, 26- 28; 28:3; Alma 17:2- 3, 6, 9- 12, 16, 25; 18:10, 33- 35; 21:16; 22:1, 12- 14; 23:5- 6; 26:2- 5, 11- 12, 15, 26- 29; 29:9- 10; 31:30- 34.

• M. Russell Ballard, „Încredeţi- vă în Domnul!”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p. 43- 45.• Don R. Clarke, „Să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov.

2006, p. 97- 99.

16 Pocăinţa şi iertarea

• Enos 1:4- 8; Mosia 4:1- 3, 11- 12, 26; Alma 19:29- 30, 33- 36; 34:15- 17; 36:19- 21; 3 Nefi 9:13- 14, 19- 22.

• Neil L. Andersen, „Pocăiţi- vă… ca eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 40- 43.

17 Puterea cuvântului

• 1 Nefi 3:19- 20; 5:21- 22; 8:21- 24, 29- 30; 15:23- 24; 2 Nefi 3:12; 32:3; 33:4- 5; Iacov 2:8; 7:10- 11; Omni 1:14- 17; Mosia 1:3- 5; Alma 5:10- 13; 31:5; 37:2- 4, 8- 10, 38- 46; Helaman 3:29- 30; 15:7- 8.

• Richard G. Scott, „Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6- 8.

18 Să ne pregătim pentru ziua judecăţii finale

• 2 Nefi 9:12- 13; Mosia 15:21- 26; 16:6- 11; Alma 5:15- 21; 7:21- 25; 11:40- 45; 16:6- 11; 34:32- 34; 40:4- 7, 11- 14, 19- 24; 41:2- 6.

• Dallin H. Oaks, „Învierea”, Liahona iul. 2000, p. 14- 16.

19 Să apărăm libertatea religioasă

• Mosia 29:10- 11, 16- 18, 25- 26, 32; Alma 2:1- 10, 12, 27- 28; 30:7- 9; 44:1- 5; 46:4- 5, 10- 16, 20- 22.

• Robert D. Hales, „Păstrarea libertăţii de a alege şi protejarea libertăţii religioase”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 111- 113.

20 Să ne întărim credinţa şi mărturia

• 1 Nefi 15:7- 11; 2 Nefi 1:10- 11; 9:28; 25:28- 29; 28:21- 23; Mosia 2:36- 37; 4:11- 12; 15:11; 26:1- 4; Alma 12:9- 11; Alma 31:8- 11; 46:7- 8; Helaman 4:11- 13; 13:24- 26; 15:7- 8; Mormon 5:16- 18; 9:7- 8.

• L. Whitney Clayton, „Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 36- 39.• Larry S. Kacher, „Nu trata fără respect lucrurile sacre”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p.

104- 106.

21 Venirea lui Isus Hristos• Helaman 14:20- 30; 16:1- 5; 3 Nefi 9:1- 5, 12- 14; 10:12; 11:1- 17.• Dallin H. Oaks, „Pregătire pentru a Doua Venire”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 7- 10.• Jeffrey R. Holland, „Preparing for the Second Coming”, New Era, dec. 2013, p. 2- 5.

22 „Tot aşa cum sunt Eu”• Ioan 17:9- 11, 20- 23; 3 Nefi 12:1- 16, 43- 45; 13:1, 5- 7, 16- 18, 22- 24, 33; 14:1- 5, 21- 27;

19:19- 23, 28- 29; 27:21- 22, 27.• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru desăvârşit”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 70- 73.

23 Împrăştierea şi aduna-rea lui Israel

• 1 Nefi 15:12- 16; 22:3- 5, 8- 12; 2 Nefi 25:15- 17; 3 Nefi 5:24- 26; 16:4- 5; 20:13, 29- 31; 21:1- 7; 30:2.

• Russell M. Nelson, „Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 79- 82.

24 Toţi sunt egali în faţa lui Dumnezeu

• 2 Nefi 26:23- 28, 33; Iacov 7:24; Enos 1:11, 20; Mosia 28:1- 3; Alma 27:1- 2, 20- 24; 53:10- 11, 13- 17; Helaman 6:1- 8; 4 Nefi 1:1- 3, 11- 13, 15- 18.

• Dallin H. Oaks, „Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 77- 80.

25Să trăim în mod nepri-hănit în vremuri pline de ticăloşie

• Alma 37:21- 22, 25- 27; 62:41; Helaman 6:20- 26, 37- 40; 4 Nefi 1:42; Mormon 1:13- 17, 19; 2:8, 14- 15, 18- 19; 3:2- 3, 12, 22; Eter 8:18- 26; Moroni 9:6, 22, 25- 26.

• Quentin L. Cook, „Reaping the Rewards of Righteousness”, Ensign, iul. 2015, p. 33- 39.

ÎNVĂŢĂTURILE Ş I DOCTRINA DIN CARTEA LUI MORMON©

201

5 IN

TELL

ECTU

AL R

ESER

VE, I

NC. T

OAT

E DR

EPTU

RILE

REZ

ERVA

TE.


26 După încercarea credinţei

• 2 Nefi 27:23; 3 Nefi 17:5- 9, 20- 24; Mormon 9:9, 18- 20; Eter 3:6- 13, 17- 20; 4:13- 15; 12:6- 7, 12, 19, 31.

• David A. Bednar, „Cereţi cu credinţă”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 94- 97.• Neil L. Andersen, „Ştii destul”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 13- 14.

27 Credinţă, speranţă şi caritate

• Alma 32:26- 29, 37- 41; Eter 12:4, 8- 9, 28, 33- 34; Moroni 7:21, 25- 28, 33, 40- 48; 10:18- 21.• Dieter F. Uchtdorf, „Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 21- 24.• Richard G. Scott, „Puterea de transformare pe care o au credinţa şi caracterul”, Ensign sau

Liahona, nov. 2010, p. 43- 46.

28 Veniţi la Hristos!• 1 Nefi 6:4; Iacov 1:7; Omni 1:26; 3 Nefi 9:13- 14; Moroni 7:18- 26; 10:3- 5, 30, 32- 33.• „O viaţă axată pe Hristos”, capitolul 24 din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson

(2014), p. 321- 332.

Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui · noastră spirituală… lărgeşte perspectiva şi...

Documents

Transcript of Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui · noastră spirituală… lărgeşte perspectiva şi...