Conținutul acestui document nu poate fi utilizat, reprodus, distribuit, transmis, expus în alte

scopuri decât cele legal permise. Extragerea oricăror informații, se realizează numai cu acordul

scris al titularului drepturilor de proprietate, S.C. Concept Consulting S.R.L. Dreptul de

proprietate va fi transferat numai după efectuarea plății pentru serviciul prestat, conform

contractului 25999/19.12.2014.

CUPRINS

PREMISE 1 I. PREZENTARE PANORAMICĂ A MUNICIPIULUI DROBETEI TURNU

SEVERIN

6

1. PATRIMONIU – MONUMENTE, VESTIGII 6 1.1 NUMELE LOCALITĂȚII 6 1.2 PERSONALITATEA SEVERINULUI 7

1.2.1. PREISTORIA 7 1.2.2. PERIOADA ANTICĂ 8 1.2.3. PERIOADA MEDIEVALĂ 11

1.2.4. PERIOADA MODERNĂ 14

1.2.5. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 24

1.2.6. PERIOADA INTERBELICĂ 24

1.2.7. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 25

1.2.8. PERIOADA COMUNISTĂ 26

2. PATRIMONIUL IMATERIAL – VIAȚA 29

2.1. STEMA 29

2.2.VIAȚA CULTURALĂ 29

2.3.EDUCAȚIA 33

2.4. AREALUL SEVERINEAN 49

2.4.1. VIAŢA CULTURALĂ SEVERINEANĂ ÎN ZILELE NOASTRE 49 2.4.2. ASPECTE GASTRONOMICE SEVERINENE 55 2.4.3. FOLCLOR 59 2.4.4. PARTICULARITĂŢI ARHITECTONICE 62

3. OAMENI 69

3.1.. MULTICULTURALISM PESTE SECOLE 69

3.2. GALERIA PERSONALITĂŢIILOR DE SEAMĂ 72 3.2.1. PERSONALITĂŢI ÎN DOMENIUL ŞTIINŢEI 72 3.2.2. PERSONALITĂŢI ÎN DOMENIUL FONDATOR ŞI SOCIAL 76 3.2.3. PERSONALITĂŢI ÎN DOMENIUL CULTURAL 79

4. PANORAMA CULTURALĂ ACTUALĂ 84

II. DIAGNOSTIC 89

III. PACT ÎN DOMENIUL CULTURII ŞI EDUCAŢIEI CA REDEFINIRE

IDENTITARĂ PENTRU DEFINIREA UNEI STRATEGII DE MARKETING:

MISIUNE-VIZIUNE-VALORI-OBIECTIVE

110

IV. AXE STRATEGICE ŞI ACŢIUNI 113

V. MANAGEMENTUL STRATEGIEI ŞI MECANISME DE AJUSTARE 157

BIBLIOGRAFIE 167

1

Premise

De ce o strategie socio-culturală și în domeniul educație în municipiul Drobeta

Turnu Severin?

Cultura a devenit instrumentul unei strategii, din ce în ce mai explicite, de

comunicare. Conceptul european de metropolizare al orașelor (din țări precum

Franța, Italia, Austria, Germania, Anglia) pleacă de la politica culturala și se susține

pe ea. În special, în cadrul Uniunii Europene a cărei politică este centrată pe

multiculturalism, Institutele Culturale naționale reprezintă principalele instrumente

de comunicare, intracomunicare. Printre cele mai active Institute Culturale în

România sunt: Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Austriac, British,

Institutul Goethe, Institutul Cultural Ceh, etc. Primind noi și multiple virtuți, cultura

devine un instrument de atragere de capitaluri, de ieșire din criză și de relansare

demografică. Indispensabilă pentru teritorile urbane în ascesiune, cultura este

folosită, în mod implicit, în slujba dezvoltării economice a orașelor. În ciuda ultimei

crize economice de la sfârșitul anilor 2000, cultura a rămas o valoare sigură pentru

investițiile publice, poate singura. Atractivitatea și impactul economic al

festivalurilor nu par să fi fost influențate de criză.

În studiul asupra impactului a 19 festivaluri din regiunea Languedoc-

Roussillon, Emmanuel Negrier (specialist în politici culturale la Universitatea

Montpellier) arată că aceste festivaluri au adus 34,2 milioane de euro din venituri

directe și indirecte. 1 euro investit public a generat 7 euro în medie pentru economia

locală. Franța avea în anul 2012 peste 400 de festivaluri cu vizibilitate și notorietate

relevante. Impactul lor este unul de excepție economică.

Spre exemplu, un

oraș ca Aurillac își vede

populația de 15.000 de

locuitori crescând la

350.000 de locuitori în

timpul festivalului său

internațional de teatru de

stradă.

Sursă: www.aurillac.net

2

La ora actuală în Franța, cheltuielile publice în domeniul culturii reprezintă

aproximativ 14 miliarde de euro. Din această sumă Statul Francez contribuie cu

aproximativ 7,5 miliarde euro, iar colectivitățiile locale cu aproximativ 6,5 miliarde

de euro. Franța primește anual 80 de milioane de turiști, din care mai mult de o

treime au un motiv cultural. Una din vocaţiile marketingului teritorial este aceea de a

reda încredere în viitor și a renaște mândria identitară. Identitatea este fundamental

culturală. Ea este cea care diferențiază în competiție cu alte teritorii.

Creația contemporană sub toate formele ei (festivaluri și spectacole de stradă,

arhitectură și amenajare locală) mobilizează creatorii cei mai importanți.

Atractivitatea se conjugă din ce în ce mai mult și la prezent nu numai la trecut

(patrimoniu) antrenând și orașe al căror patrimoniu nu se ridică la nivelul marilor

orașe. Această confruntare, între trecut și prezent, devine o constantă care redă viața

memoriei locurilor reactivându-le prin creatori contemporani și proiectele lor

inovatoare.

Orașul cultural este un oraș al evenimentelor. Concurența între orașe nu este

doar una economică, ea implică și un anumit nivel al realității de a trăi ridicată la

rang de artă în Franța - “Art de vivre”. Acest stil de viață local promovează

segmental clasei creative pentru care acest element are o importanță deosebită.

Creația contemporană poate fi mobilizată și pe teritoriul localitățiilor de talie

modestă. În Franța, în acest domeniu, de fapt talia nu mai contează. Principalele

atuuri sunt imaginația și mobilizarea actorilor locali. Sunt aduse în discuție realizarea

orașelor medii și mici, ca spre exemplu:

Avignon (cel mai important festival de teatru din lume).

Sursă: www.avignon-et-provence.com

Alte exemple de orașe medii și mici cu realizări relevante:

Calais

Guingamp

Vienne (oraș de circa 10.000 de locuitori în apropiere de Lyon - festival de

jazz)

3

Sursă: www.theguardian.com

Cognac (oraș de circa 12.000 de locuitori - festival de blues)

Încercând să-și obțină o mai bună vizibilitate, orașele sunt într-o concurență

din ce în ce mai puternică în materie de atragere a talentelor în dorința de a își defini

domenii de excelență. Cultura reprezintă principalul pilon la atractivității. Ea

produce atât mândrie locală, cât și vizibilitate exterioară. Din acest motiv, o bună

politică în domeniul cultural trebuie să reconcilieze aspectele endogene și exogene

ale unui teritoriu.

De peste 30 de ani, motivația dominantă a orașelor care investeau în cultură

era aceea de a căuta un statut cultural care să le dea vizibilitate pe scena

internațională. O metropolă trebuia să aibă un muzeu sau o opera demnă de rangul

său și exprimând modernitatea sa. Acest obiectiv local, de obicei proiectat de un star

al arhitecturii, este capabil să impună o marcă și o identitate.

Inaugurate în anul 1977,

Opera din Sydney Centre Pompidou din Paris

4

Reper

plasa

t

între

apă și

pod

Sursă: www.nightlife-cityguide.com Sursă: cycletraveller.com

amandouă au lansat această modă care a fost preluată în toate capitalele planetei și

apoi în orașele mai mici.

În anul 1987, Bilbao a demonstat cu muzeul său, Guggenheim,

Reper plasat

între apă și

pod

(ca în cazul

Operei din

Sydney)

Sursă: www.hostalarias.es

că un echipament cultural bine gândit și integrat poate să schimbe destinul unui oraș.

După 15 ani de la inaugurare, muzeul este bine integrat în operațiunea de reînnoire

urbană și contribuie într-un mod semnificativ în lansarea economică. În afară de

activitatea turistică pe care o generează, muzeul a permis modernizarea imaginii de

oraș în declin făcându-l atractiv pentru activități terțiare cu o importantă valoare

adaugată.

Într-un alt registru, Liverpool și-a creat propriul exemplu dezvoltând un

parcurs urban care pune în valoare locurile deja mitice frecventate de Beatles.

Investițiile culturale au servit drept punct de sprijin pentru turismul urban

care a cunoscut o puternică dezvoltare la nivel mondial ajungând în ultimele două

decenii la un ritm de creștere de aproximativ 4-5% pe an. În Franța, turismul urban

are același volum cu turismul de litoral, rural și alpin (aproximativ 3% din PIB-ul

său), cu diferența că el generează 70% din cheltuielile turiștilor străini în Franța. În

5

Canada, orașul Quebec estimează volumul economic al turismului cultural la 5% din

PIB-ul său.

Capacitatea activității culturale de a atrage “clasa creativă” considerată ca

forță motrice a dinamicii economice, a trezit interesul decidenților locali. În Franța,

Ministerul Culturii recunoaște că “excepția culturală franceză” nu ar putea să

supraviețuiască mondializării decât sprijinindu-se pe colectivitățiile locale care au

devenit actori de prim rang. Orașele franceze cheltuiesc în valoare absolută aproape

echivalentul sumei cheltuite de stat pentru cultură. Statul francez (cel mai implicat

stat în politici culturale) alocă pentru cultură 1% din bugetul său. În schimb, orașe

precum Geneva, Liverpool, Bruxelles, Luxemburg, Lyon sau Montreal alocă în

prezent 10% pentru cultură din buget. În Romania, Sibiul alocă și în prezent peste

20% din buget, iar rezultatele se văd: Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană în

anul 2007 și a rămas un reper cultural european.

Mult timp, rolul de prim plan al culturii în mondializare a fost subestimat.

Astăzi nimeni nu îl mai contestă, în primul rând pentru că activitățiile culturale

constituie o piață imensă care, spre exemplu în Europa este de ordinul a 8% din

cheltuielile gospodăriilor.

Strategia Drobeta Turnu Severin Metropolă Culturala, pe lângă atragerea

turiștilor, are drept obiectiv să propună propriul “Art de vivre”, un stil de viață

specific care reprezintă identitatea sa. Neprețuita comoară la care visăm stă îngropată

aici.

Reînviind trecutul ne clădim viitorul: vom fi ce am fost și mai mult de atât!

6

I. PREZENTARE PANORAMICĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU

SEVERIN

Un oraș este o identitate. Elementele identitare sunt esenţiale socio-culturale

(chiar și cele mai importante elemente economice devin simboluri și tradiție).

Identitatea se constituie din ceea ce au lăsat veacurile: nume și elemente patrimoniale

materiale și imateriale, oameni, locuri, atât evoluția societală cât și galeria

personalitățiilor.

1. PATRIMONIU – MONUMENTE, VESTIGII

Municipiul - reședință de județ - Drobeta Turnu Severin are 111.580 locuitori

conform INS, 92.671 locuitori conform Recensământului 2011 și este situat pe malul

stâng al Dunării, având o poziționare excelentă controlând principala rută fluvială și

una dintre cele mai importante căi comerciale ce leagă Europa Centrală de Peninsula

Balcanică.

1.1. NUMELE LOCALITĂȚII

Numele urbei de pe malul Dunării are mai multe origini posibile. În

antichitate, când triburi celtice și dacice locuiau în regiune, așezarea era numită

Drobeta / Drubeta (de categoriile sociale inferioare), denumire probabil inspirată de

imaginea redată de despicarea Dunării în două brațe în fața insulei Șimian. În limba

geților drub înseamnă despicătură, însă cuvântul trac drueta înseamnă stejăriș. În ultima

perioadă de înflorire a Drobetei antice, pentru o scurtă perioadă, așezarea s-a numit

Theodora, după numele împărătesei. Perioada medievală a adus un nou nume

așezării, Severin a cărui proveniență poate să fie pe temă religioasă, asociată Sfântului

Severin de Noricum, creștinătorul Dunării de jos, protectorul lânarilor și

viticultorilor, sfânt protector în Evul Mediu al bisericii latine din incinta cetăţii

medievale când aceasta era utilizată de călugării misionari catolici veniţi din

regiunea Austriei superioare în perioadele de stǎpânire a Coroanei maghiare. În

scrierile sale, Nicolae Iorga amintea de existența primului episcop catolic de Severin

care a purtat titulatura de "Episcopus Severini" și care a luat asupra sa întreaga

jurisdicție catolică din Țara Românească. Diderot a menționat Severinul în prima

ediție a Enciclopediei sub numele de "Sornum", descriindu-l ca Ptolemeu, drept

cetate din Dacia, iar autorul Dicționarului autorilor clasici greci și latini, Sabbatiene a

numit Severinul cu indicativul Acmonia. Conform unor surse, numele medieval se

presupune a fi de origine slavă tradus prin din nord/nordic. De-a lungul timpului s-a

dezbătut și bănuita idee cum că originea numelui ar putea fi latină fiind asociată

împăratului Septimiu Severus numit și Severineanul, cel care a ridicat Drobeta la

titulatura de "Splendidissima Colonia". Tot în timpurile medievale numele așezării a

devenit Turnu Severin, simbolizând o fortificație cu turn, cuvânt provenit cel mai

probabil din limba română veche vorbită în evul mediu timpuriu. Începând cu anul

7

1972, orașul a devenit municipiu și tot atunci a fost adăugat numele antic Drobeta

devenind Drobeta Turnu Severin, nume ce se păstrează şi astăzi.

1.2. PERSONALITATEA SEVERINULUI

Vremurile îndelungate din care provine istoria municipiului Drobeta Turnu

Severin au determinat ca teritoriul să se constituie într-un veritabil muzeu în aer

liber. Să ne amintim trecutul pentru că s-a realizat prin sacrificii, privaţiuni şi foarte

mult efort, de mâinile şi mintea atâtor oameni interesanți.

1.2.1. PREISTORIA

În urma unei colaborări între Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din

București și Muzeul de Istorie “Porțile de Fier” au fost descoperite, în situl arheologic

de la Schela Cladovei, urme umane din perioada Paleoliticului (1.800.000 - 120.000 î.

Hr.) care se presupune că au constituit primul sat din Europa. Inventarul arheologic

scos la iveală indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul

de culegător, pescar și vânător la o civilizație sedentarizară modernă. Au fost

descoperite urme de locuire: case trapezoidale cu colțuri rotunjite, vetre interioare și

morminte de jur imprejurul locuințelor. Oamenii acelor vremuri capturau animale și

le domesticeau, consumau scoici, melci, pește, cerb, mistreț, urs, pisică sălbatică, jder,

bursuc, câine, păsări, grăunțe, nuci, fructe de pădure și altele, iar speranța de viață era

de 28 ani.

Sursă: Adrian Gheorghe 2007

În prezent, primul sat din

Europa de la Schela

Cladovei, Drobeta Turnu

Severin, România, nu

beneficiază de finanțare și

nu este pus în circuit

turistic.

Primele cetăți, vase cu buză evazată, corp bombat și gât înalt încondeiate cu

figuri geometrice și spirale în formă de păsări au apărut în epoca bronzului. Tot

atunci au apărut statui feminine ce pot fi puse în legătură cu existența cultului

fertilității și unelte agricole din bronz: toporul și secera. De asemenea, epoca fierului a

adus arme de luptă: săbii cu două tăișuri, securi cu două brațe, scutul și coiful de

metal, monede și roata olarului. Cuptoarele pentru prelucrarea fierului au fost

descoperite pe suprafața localității Cireșu.

8

1.2.2. PERIOADA ANTICĂ

Prima cetate din piatră

ridicată în Dacia romană de către

împăratul Traian a fost Castrul

roman de la Drobeta.

Sursă: www.okeanospotamos.ro

Castrul a fost construit între anii 103 – 105 reprezentând un centru de apărare

fiind un punct important atât militar, cât şi politic. Zidurile impunătoare și cele patru

turnuri străjuiau capul nordic al podului construit peste Dunăre în avalul

Severinului de astăzi, de arhitectul Apollodor din Damasc ce facilita transportul

trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii

militare de cucerire a Daciei. Măreția arhitectonică și tehnică de îmbinare a lemnului

cu stâlpi paralelipipedici din piatră era pentru antichitate, remarcabilă și

demonstrează importanța strategică pe care Traian a dat-o construcției și, prin

aceasta, cuceririi Daciei.

Una dintre cele mai îndrăznețe și magnifice construcții ale Imperiului Roman

Reconstituirea podului lui Traian

Sursă: www.api.ning.com

În prezent, ruinele monumentului istoric fac parte din Patrimoniul cultural național, aflat în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor și sunt prinse pe Lista monumentelor istorice, la Nr. 16 cod MH-I-m-A-10047.04, având adresa Strada Independenței nr. 2 din Drobeta Turnu Severin.

Monedă romană de bronz

(sestertius) emisă în perioada

105 – 108

O reprezentare abstractă a vechiului pod al lui Traian este prezentată pe reversul unei monede romane emisă de împăratul Traian după proclamarea Daciei drept

provincie romană.

9

Trecând de porțile castrului, spațiul intern deținea străzi intersectate în unghi

drept ca o tablă de șah, magazii, spital, camerele soldaților, praetorium și altele (peste

veacuri, acest plan a devenit prototipul orașului modern propus de arhitectul

X.Villacrosse). Între timp, din locuinţele din jurul castrului s-a format încet unul

dintre cele mai importante centre urbane din Dacia, orațul civil Drobeta. Odata cu

castrul, soldații au construit și cele mai complicate instalații termale din Dacia

Inferioară. Apa curentă era adusă prin conducte de la izvoarele captate din fostul

ogaș al Fântânilor. Pe lânga dotarile obișnuite ale unor terme, existau săli de lectură și

un spațiu pentru exercitii și întreceri sportive. Astăzi, ruinele termelor sunt aproape

inexistente. Cât despre Amfiteatrul Roman căutat de arheologii nedescurajați de

trecerea timpului, descoperit în curtea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, pare a fi

unul dintre cele mai mari de pe teritoriul Daciei.

Dacii credeau în nemurirea sufletului și de aceea preferau moartea în locul

sclaviei și al robiei. La începutul celui de-al doilea război dacic a existat o jertfă pentru

care istoricii încă nu pot preciza scopul religios. Aceasta implica sacrificarea a trei

animale masculine, un porc, un berbec și un taur, care erau purtați în procesiune

sacră în locul unde credincioșii voiau sa fie purificați. Creștinismul, deși avea adepți

răspândiți în toate coloniile Imperiului roman, era încă o religie minoritară.

Existența castrului a fost marcată de câteva perioade istorice. Împărații romani

au continuat să refacă și să întrețină cetatea de la nord de Dunăre. După prima

construcție, la mijlocul secolului al III-lea, carpii au distrus castrul și orașul antic.

Termele, turnurile, porțile și curtinele, afectate de război au fost refăcute în timpul

împăratului Gallienus, iar Diocleţian a adăugat două turnuri porţii de sud. În urma

distrugerilor provocate de goți, cetatea a fost reorganizată în interior în timpul lui

Constantin cel Mare. În secolul al V-lea au fost consemnate alte distrugeri importante

provocate de huni, iar castrul a fost refăcut pentru ultima oară de împăratul Justinian

I.

Pentru că triburile avare au distrus multe așezări romane de pe malul nordic

al Dunării, începând cu anul 602, castrul roman și-a încetat rolul de garnizoană, dar

așezarea a mai existat datorită căpetenilor locale apărute, iar ținutul se presupune că

a făcut parte din voievodatul lui Litovoi.

Deși creștinismul a pătruns în zona încă din secolul al II-lea, s-a generalizat

începând cu secolul al IV-lea odată cu valul numeroșilor propovăduitori creștini

veniți de la Roma, devenind o religie îndeajuns de profundă și puternică încât

românii au rămas în istorie fiind unul dintre puținele neamuri supuse de otomani

care nu s-a lăsat islamizat.

10

Considerați fondatori ai națiunii

Sursă: www.severinul-vechi.blogspot.ro

Sursă: www.mehedinti.djc.ro

în amintirea viteazului dac, severinenii au

poziționat statuia cu bustul regelui Decebal,

cel care a preferat să se sinucidă decât să se

predea cuceritorilor romani

și

opera sculptorului Franasovici

inaugurată în anul 1906 în

cinstea împăratului Traian

în parcul din centrul municipiului Drobeta Turnu Severin.

În prezent,

Castrul Roman de la Drobeta a obţinut fonduri

europene pentru reabilitarea, consolidarea şi

restaurarea acestuia. Așadar, vizitatorii se vor

putea plimba pe alei suprapuse pe vechile

drumuri ce au existat în perioada romană.

Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe

care a căpătat-o organizarea spațiului intern în

urma renovării din timpul lui Constantin cel

Mare. Vizitatorii interesați pot vedea inscripții,

sculpturi, sarcofage din piatra aparținând

epocilor romană, medievală si chiar din

perioada modernă în pavilionul expozițional

din cadrul parcul arheologic.

Sursă: www.mehedinti.djc.ro

11

1.2.3. PERIOADA MEDIEVALĂ

Întrucât Imperiului sud-dunarean al Asaneștilor era angajat în sudul

Peninsulei Balcanice, regatul maghiar a declanșat acțiuni agresive în zonă ducând la

crearea Banatului de Severin în anul 1233. Acesta era o formă de administraţie

teritorială menită să îndeplinească un rol de apărare având ca reședință Cetatea

Severinului și cuprindea o fâșie din Ardeal, Țara Hațegului, Ținutul Amlășului,

Carașul și o parte limitrofă din Oltenia, de la Dunăre până la Olt.

Cetatea Severinului, așezată într-un punct strategic, a avut un rol deosebit de

important până în anul 1524 fiind o poartă de legătură între Europa răsăriteană și cea

apuseană. Cetatea a fost zidită din piatră brută legată cu mortar de către Regatul

maghiar. Era prevăzută cu o incintă exterioară și una interioară, avea ateliere de

confecționat materiale de război, chiar și o biserică latină pusă sub patronajul

sfântului Severin de Noricum, de la care se presupune că provine numele așezării, un

turn de observație și câteva locuințe. Timp de câteva secole, cetatea a fost un teatru

de înfruntări între armatele voievozilor români, armatele maghiare și oștile otomane.

În cele din urmă, turcii au ocupat cetatea cu ajutorul unui turn, apoi au distrus-o

bombardând-o și izolând-o, după care au părăsit-o.

Primele biserici din zonă au fost din lemn. Abia din secolul al XIV-lea au

început să se construiască biserici din piatră.

Mănăstirea Vodița este cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar

și totodată, primul așezământ monahal din țara noastră administrat autonom, după

regulile specifice Bisericii Ortodoxe stabilite în canoane de Sfântul Vasile cel Mare,

zidită în perioada cuprinsă între anii 1370-1374. Închinată Nașterii Maicii Domnului

și Sfântului Antonie cel Mare, mănăstirea este așezată la numai 1 km distanță de

apele Dunarii, la o distanță de 17 kilometri vest de municipiul Drobeta Turnu

Severin, iar în dreptul mănăstirii, pe drumul principal, se află așezată o troiță de

lemn. Mănăstirea a fost construită de Vladislav Vaicu ajutat de călugărul Nicodim

după model sârbesc cu piatră de râu și cărămidă.

Mănăstirea

Vodița și

ruinele

ctitoriei

Sfântului

Nicodim

Sursă: www.episcopiaseverinului.ro

Din informațiile sărace pe care le avem în legătură cu originea, copilăria,

tinerețea și întreaga viață a lui Nicodim până la venirea în Țara Românească putem

afla că este grec, după tată și provine din neamul valah din sudul Dunării, după

12

mamă înrudindu-se cu domnitorii Basarabi și cneazul Lazăr al Serbiei, însă, marele

cărturar Nicolae Iorga susține că Sfântul Nicodim s-a arătat legat sufletește de

poporul român deoarece provine dintr-o familie de macedoromani din jurul orașului

Prilep. Se spune că la vârsta de 16 ani a părăsit, în taină, casa părintească și cu

ajutorul unor călugări athoniți a ajuns la Mănăstirea Hilandaru, din Sfântul Munte

Athos din dorința de a își dedica viața lui Dumnezeu. Acolo și-a desăvârșit învățătura

deprinzând limba slavonă și greacă inițiindu-se în arta athonită: caligrafie, pictură,

argintărie, arhitectură, zidărie, dogărit și multe altele. Prin chemare divină a ajuns în

Țara Românească, împreună cu un grup de călugări, cu misiunea de a ridica o

mănăstire într-un loc ales de Dumnezeu. Documentele istorice menționează mai

multe mănastiri-ctitorii ale sfântului: Vrațna și Mănăstirița (în Serbia), Vodița; în

timpul șederii la Vodița, între Biserica Ortodoxă Sârbă și Patriarhia ecumenică existau

niște neînţelegeri, iar Cuviosul Nicodim a fost trimis la Constantinopol pentru a

mijloci împăcarea, în urma misiunii Patriarhul Filotei i-a acordat rangul de

arhimandrit, cu dreptul de a sfinți biserici, precum și părticele din moaștele Sfinților

Ignație Teoforul, Ioan Gură de Aur și ale mucenicului Teofil, care se păstrează până

azi, ca odoare de mare preț, la mănăstirea Tismana ctitorită de Sfântul și Cuviosul

Nicodim.

SFÂNTUL

NICODIM

PĂRINTELE

SPIRITUAL

AL

OLTENIEI Sursă: www.mitropoliaolteniei.ro

Rămâne, îndeosebi, pentru

credincioșii din Oltenia, dar și

din întreaga țară, o adevarată

pildă de trăire duhovnicească,

un mare apărător al credinței

ortodoxe și un înnoitor al

vieții călugărești pe pământ

românesc. Pentru toate

acestea, se cuvine să-l cinstim

și să cercetăm mănăstirile

ctitorite de el.

În anul 1382, a fost înființată Episcopia latină a Severinului care a dăinuit cu

întreruperi până în anul 1502. Episcopia Catolică a Severinului a fost aflată sub

jurisdicția Arhiepiscopiei de Kalocsa, ea însăși sub obediență papală directă.

În Cetatea Severinului, cele douǎ biserici (cea din ruinele castrului Drobetei și

cea din Cetatea Medievală), și cea de a treia (în modesta capelă cimitirului din acele

timpuri) au slujit în activitate misionară a călugărilor dominicani, franciscani și

ioaniți.

Până la fondarea politică a Valahiei a fost așadar, Arhiepiscopia de Kalocsa

cea care a dirijat activitatea misionară de încreștinare din ținutul Severinului printre

cumani și olteni, și la sud de Dunăre spre bulgarii bogomili. Până la stabilirea

definitivă a confesiunii ortodoxe a domnilor munteni, în Banatul de Severin și

13

întreaga regiune situată la Sud de Dunăre, religia era dirijată în majoritate de la

Roma, iar politica de la Esztergom, care nu era mereu în acord cu Roma.

În evul mediu severinean, în regiunea cetății, erau două biserici latine și o

capelă. Cimitirul, împreună cu capela medievală a Severinului, sunt situate în ceea ce

astăzi a mai rămas din grădina Liceului "Traian". Ruinele bisericii latine, devenită

catedrală, se află în incinta Cetății Severinului, iar urmele primei biserici latine sunt

în grădina Muzeului Regiunii Porților de Fier, fiind prezentate drept "Ruinele

Mitropoliei (ortodoxe) a Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biserică

catolică franciscană, zidită inițial în stil romanic și modificată ulterior în stil gotic.

În anul 1524, după un atac devastator al

turcilor conduși de Soliman Magnificul,

din Cetatea Severinului a mai rămas în

picioare doar un turn, numit ulterior

"Turnul lui Sever".

Dispariția cetății a condus la

dispariția așezării medievale din jurul

cetății, dar s-a menținut numele de

Severin, deși pe unele hărți de epocă,

teritoriul apare sub numele: Severianum.

Sursă: www.agerpres.ro

În perioada 1718-1738, Oltenia a aparținut Austriei. S-a organizat o campanie

prin care s-a încercat modernizarea și colonizarea teritoriului, prin proiectul de

reconstruire a orașului sub numele Carapolis, în cinstea împăratului Austriei, dar în

urma păcii de la Belgrad din anul 1739, Oltenia a revenit sub stăpânire turcească, iar

proiectul a fost abandonat.

Conform recensământului din anul 1727, moșia Severinului aparținea

căpitanilor Antonie și Barbu. Spre sud-vestul moșiei exista Vadul Cladovei (Schela

Cladovei) cu 16 familii mărginașe, iar în nord-estul moșiei era satul Severin cu 39

familii mărginașe conduse de pârcălabul Ivan Burileanu.

Printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, specialiștii muzeului

județean au recuperat în perioada 2011-2012 mai multe schelete umane, două tezaure

monetare și 21 monede izolate datate din perioada 1373-1502 excavând în jurul

cetății.

Cetatea Medievală a Severinului (reconstituire) Ruinele cetății se află în

Parcul Dragalina din

Drobeta Turnu Severin și

beneficiază de finanțare

prin POR, Axa prioritară

14

Sursă: Vedere din Drobeta Turnu Severin

5, Domeniul major de

intervenție 5.1, urmând ca

proiectul de reabilitare să

fie finalizat în vara anului

curent.

1.2.4. PERIOADA MODERNĂ

Distrugerea Cernețiului de către turci în confruntarea cu rușii ajutați în mare

parte de români, inundațiile anuale provocate de Topolnița și distanța față de Dunăre

i-a determinat pe cernățeni să-l invite pe guvernatorul rus al Principatelor române,

generalul Pavel Kiseleff pentru a îi prezenta Cernețiul distrus și avantajele unui

potențial oraș-port la Dunăre. În acea perioadă austriecii deja aveau închiriat teren de

la turci pentru a facilita navigarea pe Defileul Dunării spre Marea Neagră, iar primul

vas austriac se numea Franz I. Noua localitate reprezenta o barieră în fața expansiunii

austriece în Balcani pentru că rușii au început delimitarea Principatelor române de

Imperiul Otoman prin înființarea carantinelor de la Vîrciorova și Cerneți și două

cazărmi medii în aceleași localități. Astfel că, prin ofisul nr. 19 din 22 aprilie 1833 al

guvernatorului Pavel Kiseleff către Sfatul administrativ, a fost solicitată strămutarea

locuitorilor orașului Cerneți în Câmpia Severinului, în jurul Castrului roman pentru

înființarea orașului de negoț Turnu Severin.

Responsabili pentru executarea lucrărilor de strămutare erau: magistratul

orașului Cerneți (primarul) și o comisie de înființare formată din președintele

magistratului orașului Cerneți și doi negustori cernățeni. Ei au fixat trei categorii de

loturi pentru construcția caselor și prețul de vânzare. Moșia Severinului a fost

cumpărată cu 90.000,00 lei de la Bălașa Frotoștițeanu și Ioan Severineanu, din venitul

statului din pescăria de pe Dunăre a Valahiei Mici, iar din venitul obținut din

vânzarea loturilor de locuințe s-a propus construirea: unei biserici, unei locuințe

pentru magistrat, unei școli, unui tribunal, unei închisori și unui birt. Atât măsurarea,

cât și parcelarea moșiei pentru locurile de case, prăvălii, străzi și piețe au fost

realizate de inginerul statului, Xavier Villacrosse ajutat de locuitorii satelor Banovița,

Șimian și Schela Cladovei. Astfel, orașul a fost reconstruit după planurile arhitectului

francez, cu străzi largi ce cad perpendicular pe Dunăre sau merg paralel cu ea.

Primele construcții au fost realizate de negustori greci, Hanul Roșu și Moritz

von Ott, carantina și Baia Comunală.

15

Hanul Roșu.

Sursă: Uniunea Elenă din România – Prezența elenă în Mehedinți, București 2008

Hanul Roșu a fost construit din necesitatea unui loc de popas și de depozitare

a mărfurilor. Hanul dispunea de o curte interioară cu scări, iar arhitectura avea o

influență orientală. Cel mai vechi exemplar de han negustoresc păstrat în Turnu

Severin mai există și azi, la colțul străzilor Aurelian și Chișinău.

Au urmat: construcția clădirii pentru prefectură, vama, prima cârciumă

realizată de Ioan Gărdăreanu și prima casă realizată de polcovnicul Ion Solomon, iar

parterul casei a fost închiriat pentru a găzdui sediul judecătoriei. Primii locuitori au

fost țăranii fugiți din localitățile din jur, ei participau la construcții și locuiau în barăci

din lemn. Au apărut cârciumi pentru locuitori, dar cernățenii nu s-au grăbit să se

mute așteptând aprobarea unor facilități cerute. Acest lucru a determinat hotărârea

Adunării Administrative a Țării Românești întărită prin decret domnesc acordarea

dreptului străinilor de a cumpăra locuri de casă, decizie care a avut consecințe

importante în dezvoltarea ulterioară a orașului. Ca urmare a acestei decizii, în cursul

anului 1837, partea vestică a orașului în construcție, Turnu Severin, s-a populat încă

de la început cu locuitori de origine germană, formând o “mahala nemțească” care a

influențat prin specificul său dezvoltarea orașului de pe malul Dunării. Orașul a

cunoscut încă de la început o dezvoltare de tip modern, burghez care și-a pus

amprenta atât asupra vieții economice, cât și asupra ocupațiilor de bază ale

locuitorilor.

Concurența economică desfășurată între Cerneți și Turnu Severin timp de un

deceniu și jumătate s-a încheiat în anul 1841 odată cu mutarea reședinței de județ și

principalele instituții: Prefectura, Tribunalul și Poliția la Turnu Severin. Trecerea

funcției administrative și politice de la Cerneți la Turnu Severin a însemnat și

începutul unei perioade de declin Cernețiului. Din cauza poziției sale puțin

marginale și reorientării vieții economice spre alte orașe, nu a mai putut ține ritmul

de dezvoltare, astfel că recensământul din anul 1859 l-a înregistrat ca târg, iar de

atunci și până în zilele noastre Cernețiul a fost prins, mereu, în rândul așezărilor

rurale.

16

Până în anul 1841 în Turnu Severin erau deja construite 7-8 locuințe. Un an

mai târziu s-a terminat marchitănia din carantină și au început construcția bisericii

din centrul orașului.

Biserica Maioreasa a fost ctitorită în perioada 1842-1846 din dorința și pe

cheltuiala familiei maiorului Ciupagea (Președintele Tribunalului), Ioan și soția sa,

Dumitrana, ale căror tablouri se pot vedea și astăzi la intrare în biserică, după ce

localitatea a fost reproclamată reședință de județ.

Sunt păreri ce

afirmă că

aceasta ar putea

fi cea mai veche

biserică

ortodoxă a

urbei de pe

malurile

Dunării.

Sursă:basilica.ro

Construcția a suferit numeroase modificări de-a lungul vremii. Arhitectura

iniţială avea trei turle: una mare deasupra naosului şi două laterale mai mici la

pronaos, catapeteasma de zid şi era împrejmuită cu un gard solid de cărămidă. Toate

acestea s-au schimbat cu timpul. Aşa se face că în perioada 1871-1872 s-a desfăcut

tâmpla şi s-a dărâmat zidul care separa naosul de pronaos. Vechea catapeteasmă a

fost înlocuită cu una din tei, cu icoane frumos pictate de meşteri pricepuţi. Între anii

1881 şi 1884 s-a consolidat construcţia prin suprimarea celor trei turle, prin refacerea

temeliei şi prin legarea cu cercuri de fier a întregii zidiri. În locul turlei centrale s-a

construit o boltă joasă, iar în locul celor două turle laterale s-a construit o clopotniţă,

în stil gotic, susţinută pe patru coloane de zid masiv, în formă pătrată. În anul 1906 s-

a construit actualul pronaos pentru a servi serviciilor liturgice, capacitatea bisericii

fiind neîncăpătoare pentru numărul mare de credincioşi care îi treceau pragul. Tot în

acea perioadă a fost construită şi casa parohială a bisericii. Pictura originală a fost

executată în stil bizantin. După ce sfântul lăcaş a fost restaurat radical, pictura a

căpătat o altă formă. Ultima restaurare a picturii a avut loc în anul 1992 şi a fost

făcută de familia de pictori severineni Florica şi Eugen Papici. Este singura biserică

din Drobeta Turnu Severin care poartă hramul "Adormirii Maicii Domnului" fiind în

fiecare an, la 15 august, un adevărat loc de pelerinaj pentru credincioşii severineni.

Pe timpul postului Sfintei Marii, cei trei preoţi slujitori ai parohiei, Aurel

Gheorgheosu, Vasile Ghinea şi Gheorghe Pace, săvârşesc zilnic slujba Paraclisului

17

Sfintei Fecioare. În ajunul sărbătorii, pe 14 august seara, se săvârşeşte slujba de

Priveghere, urmată de cântarea Prohodului înaintea Sfântului Epitaf al Maicii

Domnului, aşezat pe o masă în mijlocul bisericii. Momentul liturgic se încheie cu o

procesiune în jurul sfântului lăcaş, la care participă sute de credincioşi cu făclii

aprinse. În 15 august, de ziua hramului, se săvârşeşte slujba Acatistului Născătoarei

de Dumnezeu, urmată de Sfânta Liturghie. La final, după ce şi-au alinat sufletul, toţi

credincioşii prezenţi primesc din partea parohiei câte un mic dar. Astăzi, cei trei

preoţi slujitori se străduiesc să păstreze nealterată tradiţia şi moştenirea înaintaşilor.

În anul 1842 severinenii, simțind nevoia unei școli publice, au început să

strângă fonduri necesare pentru construirea locației. Grădina Publică a fost

amenajată în perioada 1842-1848 pe faleza Dunării (astăzi Parcul Dragalina ce

include ruinele Cetății Severinului și clădirea Palatului Cultural Theodor Costescu).

În acea perioadă localitatea număra 200 de locuitori.

Sursă: www.sanuuitam.blogspot.ro

Revoluția din anul 1848 nu a afectat orașul, dar Războiul din Crimeea a afectat

teritoriu datorită ocupațiilor rusești, apoi turcești, iar ocupațiile austriece au adus

chiar și holera, boală care a făcut ravagii, dar a fost primul război în timpul căruia

telegraful electric a început să aibă un rol important. În acele timpuri, străzile erau

iluminate cu felinare.

Creșterea economică și demografică a orașului din anii 1850 a fost datorată

pârcălabilor austrieci care au părăsit Cernețiul în favoarea Severinului unde și-au

mutat Agenția de vapoare și au construit Agenția de navigație și Șantierul Naval

(format dintr-un atelier de reparat vasele care circulau pe Dunăre și iernau acolo) pe

o suprafață concesionată. În port s-a construit și vama, iar șoseaua Turnu Severin -

Craiova inaugurată în anul 1852 a contribuit la dezvoltarea Turnului Severin, dar și

la decăderea Cernețiului. Șoseaua Turnu Severin - Craiova și fluviului Dunărea au

făcut din urbea severineană un adevărat centru al Olteniei vestice.

În anul 1853 erau 250 de case construite în Turnu Severin. Văzând acest

progres, cernățenii au solicitat noi loturi pentru case astfel că, în anul 1856 s-a

completat planul orașului cu 200 de loturi în partea estică, curbând 22 de străzi

18

stricând simetria planului, iar un an mai târziu au avut loc licitații pentru partea

estică a străzii Cicero, licitații care i-a nemulţumit pe cernățeni pentru că au fost

acceptați și evreii. Mai târziu s-au vândut loturi de case și în vestul orașului,

majoritatea fiind cumpărate de străini.

Construcția primului local de școlă publică din oraș s-a finalizat în anul 1859

prin contribuția locuitorilor și a statului.

Primul birou poștal s-a înfințat în anul 1862, iar corespondența se expedia de 3

ori pe săptămână. Ruta Craiova – Vîrciorova se parcurgea în 15 ore.

Trei ani mai târziu, în anul 1865, s-au încheiat lucrările construcției localului

primăriei, Palatul Municipal și pompierilor, “Comenzii de foc/Foişorul de foc” care

dispunea de patru cai, două sacale ușoare, grajd pentru cai, harnașament, felinar,

fânăria cu clăile de fân și alte obiecte de inventar necesare

PALATUL MUNICIPAL FOIȘORUL DE FOC

Sursă: www.severinul-vechi.blogspot.ro

În anul 1866, România cunoștea importante transformări politice: Alexandru

Ioan Cuza a fost determinat să abdice, în locul lui fiind încoronat prințul Carol I de

Hohenzollern. Odată cu pășirea pe teritoriul severinean debarcând în portul Turnu

Severin, prințul a rostit: „... punând piciorul pe acest sfânt pământ, am devenit român”. În

perioada interbelică acel loc era marcat printr-o placă pentru comemorarea

evenimentului din data de 8 mai 1866, dar regimul comunist a îndepărtat-o.

Până în anul 1867 toți negustorii din Cerneți s-au mutat în Turnu Severin. Ei

și-au cumpărat și câte 2-3 locuri de casă pentru a le specula mai târziu.

Boierul Ioan Stoian Grecescu și soția Ioana au primit pleațuri de la primărie

pentru construirea unei biserici, dar au considerat prioritar un spital. Lucrările

construcției au durat aproximativ 3 ani. În anul 1880 spitalul avea 60 de paturi și era

prevăzut cu un pavilion central format din parter si un etaj și alte două pavilioane

mici, din care unul era pentru boli contagioase. Astăzi, în construcția de pe

bulevardul Carol I funcționează Spitalul C.F.R. Drobeta Turnu Severin și ambulatoriu

de specialitate.

19

Ulterior, regele Carol I a vizitat Oltenia, ajungând astfel și la Turnu Severin

pentru a-l sfătui pe Grecescu să construiască o biserică asemănătoare cu mănăstirile

din zona submontană care să facă o impresie bună străinilor ce intră în țară. Regele a

sprijinit familia Grecescu și autoritățile pe toată perioada lucrărilor, ba chiar, a urcat

pe schelă zidind cu mâna sa o cărămidă în bolta bisericii. Așadar, Biserica Grecescu,

cu hramul Sfântului Ioan Botezatorul, din sud-vestul municipiului datează din anul

1868 și se caracterizează prin soliditate, iar frumusețea lăcașului este redată prin

pictura interioară în stil neoclasic. În anul 1884, fiind unul

dintre cele mai importante edificii de cult din oraș, această

biserică a devenit Catedrala Ortodoxă a Turnului Severin,

servind rugăciunilor a mii de localnici. Ctitorii intenționau să

construiască biserica în centrul orașului, în Piața Radu Negru,

dar din anumite motive nu a fost posibil acest lucru. Datorită

așezării cu fața la Dunăre, edificiul se numără printre cele mai

interesante construcții ale zonei având o arhitectură ce nu lasă

indiferente privirile turiștilor. De-a lungul timpului,

Sursă: www.parohie.ro

biserica a beneficiat de lucrări de întreținere: inițial, acoperișul a fost făcut din tablã

de aramã, dar armata germană l-a smuls în anul 1917 când a pătruns în țară, a fost

refăcut în anul 1920, cât despre pictură se cunoaște faptul că a

fost spălată și restaurată în anul 1898, în anul 1908 și la

sfârșitul perioadei interbelice.

O altă biserică construită în acea perioadă este Biserica

din cimitir având hramul Sfântului Dumitru. Datează din

anul 1875 fiind ctitorită de Joița Chintescu, în memoria

unicului fiu, decedat la numai 20 de ani. În urma

luptelor din perioada 10 - 11 noiembrie 1916, construcția a fost

avariată.

sursă: basilica.ro

Veteranul de război Ghiţã Efta Bejan a reparat toate stricãciunile din interior şi

exterior, împodobind sfântul lăcaş cu pictură nouă. Aceste reparaţii au fost fãcute în

memoria pomenirii bravilor eroi, morţi cu arma în mânã pe câmpia din jurul bisericii

şi a oraşului. O lungă perioadă, construcția a fost folosită drept capela cimitirului

ortodox, de către toate bisericile din oraș. Pãrinte Patriarh Teoctist Arãpaşu, pe atunci

Mitropolit al Olteniei, a transformat-o în bisericã parohialã în anul 1976. De atunci, în

fiecare an, pe data de 26 octombrie, credincioșii severineni participă în duh de

rugăciune la comuniunea euharistică din cadrul Sfintei Liturghii ce se săvârşește în

cinstea patronului spiritual sub ocrotirea căreia a fost încredinţată biserica.

În anul 1876 Severinul dispunea de Hotel Grand, fostul Hotel Fortuna ce

aparținea unei familii de greci. Hotelul dispunea de 20 de camere la etaj, cafenea și

20

birt la parter, două pivnițe, prăvălii în curte, dar și de un omnibus de patru persoane,

doi cai. Această familie deținea și Hotel Europa prevăzut cu Cazinou, biliard,

restaurant, bucătărie, magazii, spălătorie, grajd, șopru, pivnițe și ghețărie, magazie de

lemne. Astăzi, pe locul hotelului grecesc se află clădirea Romtelecom.

Extinderea orașului a continuat, ajungând la 13.000 de locuitori, iar în anul

1885 a avut loc unirea Cernețiului cu Turnu Severin, unire ce s-a menținut până după

Primul Război Mondial (1925).

În perioada cuprinsă între anii 1885-1888 a fost construită biserica luterană

“Sfânta Maria, Neprihănit Zămislită” cu sprijinul lui Carol Davila și a primarului

din acele timpuri, în stil gotic, solidă și frumoasă, reprezentând o mândrie a

comunității. Arhiepiscopia Romano-Catolică din București fixa și aproba statutul

Parohiei. Existând anumite neînțelegeri, Arhiepiscopia Romano-Catolică din

București a pedepsit comunitatea cu cenzura canonică

„interdictus”, din noiembrie 1890 până la 23 martie 1891. În acele

timpuri înmormântările catolicilor au fost oficiate de preoții

ortodocși. În perioada 15 aprilie - 23 august 1944, au avut loc 11

bombardamente ce au sfărâmat minunatele vitralii ale bisericii. De

asemenea, au căzut plafoanele, iar orga bisericii a fost grav

avariată. Mult timp nu au mai putut fi celebrate serviciile divine în

biserică fiind distruse și părți din şcoala și casa parohială de pe

strada Horațiu nr.3. Astăzi, Biserica Romano-Catolică din Drobeta

Turnu Severin este înscrisă în Patrimoniul Cultural Național, fiind

inclusă pe lista monumentelor istorice.

Sursă: www.mehedinti.djc.ro

Până în anul 1886, Severinul a cunoscut o perioadă de rapidă dezvoltare

economică devenind principalul punct de legătură și de comerț cu Banatul, Ungaria

și Austria. Rețelele de drumuri nu mai făceau față cerințelor comerciale astfel că

statul român a construit calea ferată Roman-București-Vîrciorova pe o distanță de 914

km. Plasarea traseului căii ferate de-a lungul Dunării a afectat orașul împiedicând

activitățile economice și comerciale până în zilele noastre.

Foto: Nelu Pozaru

Sinagoga Mozaică a fost singurul lăcaș de

cult evreiesc din Drobeta Turnu Severin. Existau

aproximativ 12 familii stabilite în localitatea Cerneți

fără nici o organizație religioasă sau școlară.

Comunitatea israelită a luat naștere după

întemeierea orașului Turnu Severin. Din orașele

Peninsulei Balcanice, au venit evreii de rit spaniol, iar

din restul țării sau din Imepriul Austro-Ungar, au

venit evreii de rit german. În urma războiului din perioada 1877 – 1878, evreilor le-au

21

fost consfințite drepturile de împământare. În ceea priveşte starea de prosperitate,

este de reținut că după război numărul lor s-a sporit cu mult față de ceea ce era mai

înainte. Numărul lor era într-o continuă creștere – fie prin nașteri, fie prin venirea

din alte părți, făcând anual cuceriri noi în comerțul orașului. În anul 1881

comunitatea de rit spaniol număra 64 familii care însumau 64 bărbați, 78 femei, 40 de

fete și 17 copii, în timp ce comunitatea de rit german număra 82 membrii cotizanți și

176 suflete. În acea perioadă, evreii de rit german au cerut permisiunea de a îşi ridica

“un templu” pe platul cu nr. 217, culoarea albastră. Sinagoga a fost construită, dar

cele două ramuri evreiești au rămas în continuare despărțite. În perioada exodului

evreiesc spre Israel, mulţi dintre ei au plecat din Mehedinți, astfel încât după anul

1996 nu s-a mai consemnat oficial comunitatea. În Drobeta Turnu Severin, conform

ultimului recensământ, există 6 persoane care se declară evrei. Printre ei trăiește un

evreu, extrem de cunoscut și destul de înaintat în vârstă, Iosif Lazăr. Merge des la

Cimitirul Evreiesc existent în oraș, aprinde lumânări și duce flori la mormântul

rudelor înmormântate. Cimitirul este împărţit în două părţi şi despărţit de un portal

din piatră, masiv, cu steaua lui David. După ce Federația Comunității Evreilor din

România a vândut clădirea, Sinagoga a fost transformată în cabinet notarial și de

avocatură. Deşi au fost asimilaţi de severineni, evreii au avut parte şi pe aceste

meleaguri de muncă silnică, bătăi şi umilinţe, au îndurat ororile lagărelor de

exterminare. În Cimitirul Evreiesc este un monument închinat victimelor celui de-al

Doilea Război Mondial. Potrivit Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, filiala

Craiova, ar mai exista evrei în judeţul Mehedinți.

În anul 1890 a fost cumpărat primul vas botezat Despina Doamnă, iar trei ani

mai târziu Regia Monopolului Statului a cumpărat Șantierul naval, astfel că primul

vas de călătorii construit de noii proprietari ai șantierului a fost în anul 1894 și s-a

numit Principele Carol.

Vaporul Regele Carol I în portul Constantinopol, 1901

sursă: sanuuitam.blogspot.rol

22

Ieșirea din criza economică a fost marcată de anul 1892. În acel an a fost

inaugurată activitatea bancară în Turnu Severin prin deschiderea unei filiale a Băncii

Naționale, ulterior înființându-se mai multe bănci.

În 1892 au început lucrările de construire a bulevardului Carol I, unele străzi

fiind asfaltate, iar pe margine s-au plantat tei. Tot atunci a fost construit și cel mai

mare parc al orașului, Parcul Rozelor a cărei amenajări s-a finalizat în anul 1914.

Parcul Rozelor – podoabă cu care puține orașe se pot mândi

Numit iniţial Parcul cel Nou sau Parcul Grecescu, s-a întins de la Băile Comunale

până la Gară, respectând un model de parc englezesc, plantat în principal cu

trandafiri, conifere (brazi, molizi, pini), iar ornamentele şi împrejurimile cu gard viu

de merişor. Materialul săditor şi florile (lalele, zambile, narcise, mărgăritar) au fost

achiziţionate de la Casa P. van der Meer din Olanda. De la început, parcul a

beneficiat de alimentarea cu apă şi iluminat electric. Săptămânal, în rondul cel mare,

în fiecare joi, se organiza un program de fanfară. În proiectul de înfiinţare se

preconiza şi construirea unui teren de tenis şi a unui lac artificial, pentru atragerea

amatorilor de sport şi care iarna ar fi putut fi folosit ca patinoar, iar vara, în lipsa

apei, ca teren pentru patine cu rotile, intenţie nepusă în practică. Parcul avea o

suprafață de 12 ha, include azi Monumentul - criptă al Eroilor mehedinţeni morţi

pentru înfăptuirea României Mari şi clădirea Hotelului Continental.

Canalul de Navigație din Cazanele Dunării a fost deschis în anul 1896 de

Comisia Europeană a Dunării având o influență asupra dezvoltării orașului.

23

Sursă : www.vacanta.infoturism.ro

La începutul secolului al XX-lea, orașul a cunoscut o dezvoltare economică

prin multitudinea fabricilor și atelierelor care foloseau materie primă locală (Fabrica

de bere Traian, fabrica de tuburi de ciment, fabrica de gheață, fabrica de bomboane,

fabrici de cărămidă, fabrici de săpun, ateliere de lăcătușerie, de căruțe și turnătorie,

manufactură de tăbăcărie, etc.). Au fost construite școli primare, s-a introdus lumina

electrică, s-a realizat canalizarea și au fost pavate străzile cu piatră cubică de râu

obținută la carierele de la Vîrciorova și Bahna. La începutul anilor 1900 s-a construit

Hala Radu Negru, Hala Mică și Baia Comunală. Severinul era printre primele oraşe

din țară dotate cu o asemenea baie. Astăzi, în locație funcționează Inspectoratul

pentru Situații de Urgentă.

Turnul de Apă, numit astăzi Castelul Artelor a fost inaugurat în anul 1914

când s-a pus în funcţiune întregul sistem de alimentare cu apă a oraşului. Are 27 de

metri înălţime și a fost construit în stil medieval din beton armat şi organizat în

interior cu două rezervoare suprapuse. Capacitatea lor era de 1025 de metri cubi.

Apa era scoasă din Dunăre prin sorburi foarte puternice, transportată sub presiune

pe dealurile din vest de la uzina de apă unde era tratată chimic, bacteriologic,

ozonată şi repompată în doi cilindrii uriaşi din interiorul castelului şi apoi dirijată

prin cădere în sute de conducte mai mari sau mai mici în licee, şcoli, spitale, cazărmi

militare, locuinţe, în industria care se dezvolta extrem de rapid la acea vreme.

24

Sursă: www.romania-redescoperita.ro

Această construcţie, paradoxal, a trecut prin două războaie mondiale, fără

urmări asupra imobilului. Din anul 1980, construcţia și-a pierde utilitatea fiind

destinată atelierelor şi birourilor firmei ce furnizau apa potabilă în Drobeta Turnu

Severin.

Primăria municipiului Turnu Severin a obținut fonduri europene în valoare de

aproximativ 1 milion de euro să schimbe faţa Castelului de Apă şi să-i dea o nouă

utilitate. Astfel, în centrul urbei de la Dunăre, chiar la kilometrul zero, se înalță

monumentala construcţie care găzduieşte acum un centru cultural şi de informare a

turiştilor, Castelul Artelor, care din 2013 încoace a fost vizitat de peste 60.000 de

turişti.

1.2.5. Fiind un oraș de graniță, Severinul a cunoscut din plin ororile

războiului. Primul Război Mondial a transformat orașul în câmp de luptă fiind

bombardate și jefuite mai multe case, școli, baia comunală, monumente și biserici. În

acest lung și dramatic război și-au dat viața 12.632 de mehedințeni luptând pentru

întregirea patriei în zona Orșova-Cerna, munții Mehedinți și la Mărăști, Mărășești,

Oituz.

1.2.6. PERIOADA INTERBELICĂ

În Turnu Severin a existat un miez fierbinte al pasiunilor culturale, orașul fiind

cuprins de fluxul înnoitor sub raport cultural, înregistrându-se realizări notabile,

astfel că în perioada interbelică Severinul a devenit unul dintre cele mai mari 18

centre urbane ale țării noastre.

Oraşul a devenit o metropolă a culturii prin inițiativele Liceului “Traian” și a

instituțiilor ce funcționau în saloanele impozante ale Palatului Culturii: Biblioteca

I.G.Bibicescu cu Societatea Culturală “Casa luminii din Mehedinţi” și Universitatea

Populară, societăți care organizau ședințe însoțite de spectacole muzicale și proiecții

luminoase, șezători culturale, conferințe și comunicări de înalt nivel, producții

25

literare, teatru și jocuri, Muzeul C. Istrati, Societatea Culturală Teatrul oraşului Turnu

Severin, Societatea corală Doina (într-o nouă etapă), Societatea Lumina, Universitatea

Liberă, Sala de recepţii, cinematograf, cafenea, Restaurantul Dunărea cu terasă.

Palatul Cultural se numără printre cele mai importante obiective culturale din

oraș, fiind inițiat și construit prin efortul lui Theodor Costescu susținut de Societatea

Cooperativă “Teatrul Orașului Turnu Severin” în scopul de a găzdui o instituție cu

acest profil. Grandioasa construcție, a fost inaugurată în anul 1924 ca monument

închinat împlinirii Marii Uniri a românilor. Theodor Costescu, s-a implicat foarte

mult în acest proiect, și-a irosit întreaga avere, l-a convins pe fostul guvernator al

BNR, I.G. Bibicescu să doneze Severinului bogata sa bibliotecă, tot la rugămintea lui

Theodor Costescu, marele profesor și savant C.I. Istrati a donat marea sa colecție de

opere de artă. A ajuns sa își vândă și locuința pentru a putea acoperi toate costurile

lucrărilor.

Sursă: www.severinul-vechi.blogspot.ro

“Bijuteria

Severinului”

beneficiază de

finanțare prin POR,

Axa prioritară 5,

Domeniul major de

intervenție 5.1,

urmând ca proiectul

de reabilitare sa fie

finalizat în vara

anului curent.

Extinderea orașului a continuat după anul 1919, în partea nordică a urbei,

dincolo de bulevardul din nord Tudor Vladimirescu, crescând numărul de străzi cu

20 km, dar păstrându-se planul cu străzi perpendiculare cum a fost conceput în

planul inițial. 100 de hectare au fost parcelate în loturi de 450 mp pentru a fi

împroprietărite persoanele ce au participat la război și văduvele.

1.2.7. Datorită plasării strategice, pe calea principală de comunicație între

Oltenia și Banat, între România și Serbia, Severinul a cunoscut mari aglomerări de

trupe, atât române cât și germane cu efecte directe asupra orașului astfel încât

întreaga industrie a fost destinată celui de Al Doilea Război Mondial. Severinul a

suportat bombardările aviației anglo-americane, moment în care foarte multi

locuitori au murit, iar cei care au scăpat s-au adăpostit în pădurea Crihala, la Malovăț

și în satele din județ.

26

1.2.8. PERIOADA COMUNISTĂ

Așezarea a fost implicată în trei reorganizării teritoriale. După ce județul

interbelic Mehedinți a dispărut, în anul 1948 Turnu Severin a devenit un simplu raion

al Regiunii Gorj, lucru care a condus la deposedarea investitorilor și proprietarilor

severineni de bunuri și de proprietăți, ba chiar şi privarea de libertate. A doua

reorganizare ce a avut loc în anul 1953 a transformat Turnu Severin în raion al

Regiunii Craiova, iar în anul 1968 s-au desființat raioanele și s-au reînființat județele,

ocazie cu care Turnu Severin a redevenit capitală de județ.

Viața religioasă din perioada comunistă a avut de suferit. Comunitatea

catolică a fost supusă presiunilor de ordin politic și ideologic, iar parohul Robert

Lenz a fost arestat și ucis la Gherla în anul 1960, biserica comunității luterane a fost

preluată de Cultul Baptist și tot în acea perioadă a fost zidit noul local al cultului

Adventist de ziua a șaptea. Unica construcție a unui lăcaș de cult ortodox severinean

în perioada comunistă a fost Biserica "Sfântul Gheorghe" (Biserica Nouă), construcție

începută încă din perioada interbelică.

Biserica Nouă poartă hramul Sfântului Gheorghe și

este situată în estul municipiului, la intersecţia Străzii

Independenţei cu Strada Radu Calomfirescu. Această

biserică monumentală prin construcţie, lucrată artistic prin

arhitectură, în formă de cruce cu trei turle, exprimând stilul

bizantin combinat cu elemente româneşti, privită de

departe, pare că se smulge din pământ, spre a se înălţa la

cer, ca şi ruga slujitorilor şi a enoriaşilor ei. Biserica este

construită din cărămidă, piatră şi beton armat, care îi dau

durabilitate şi rezistenţă. Piatra de temelie s-a pus în anul

1936, dar lucrările s-au finalizat abia în anul 1958 datorită

vitregiilor vremii.

sursă: wikimapia.org

Biserica a fost zidită prin dania credincioşilor şi a Sfintei Arhiepiscopii a

Craiovei. În data de 5 octombrie 1958 s-a sfințit biserica de către I.P.S. Mitropolit

Firmilian al Olteniei, înconjurat de un impunător sobor de preoţi. La intrarea în

biserică, în partea dreaptă, se află portretele soţilor Gheorghe şi Domnica

Gherghinescu, fiind cei ce au contribuit cu sume substanţiale pentru terminarea

lucrărilor la biserică. Pictura în frescă, în forma stilului neobizantin, a fost executată

de către pictorul Emil Ivănescu din Curtea de Argeş, între anii 1957-1958. Mobilierul

în care excelează catapeteasma, lucrată în lemn de tei, după modelul celei de la

Mânăstirea Tismana, jeţul Arhieresc, sculptură artistică în stejar, au fost executate în

atelierul Sfintei Patriarhii de la Plumbuita-Bucureşti. Tot acolo au fost executate şi

stranele pentru cântăreţi, stranele pentru credincioşi, iconostasul şi tetrapodul, toate

27

lucrate cu multă măiestrie. Această biserică a mai fost înzestrată şi cu sfeşnice de

argint aşezate pe sfânt masă în altar şi clopotul cel mare aşezat în turla cea mică din

dreapta bisericii, cumpărat de la capela ortodoxă din Ada Kaleh. De-a lungul vremii

s-au mai executat lucrări de finisare la tencuieli în exterior și interior.

Identitatea națională a anilor comuniști clădită pe baza antichității a adăugat la

numele Severinului cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de atestare documentară

numele orașului antic. Prin urmare, la 15 mai 1972, prin Decretul nr. 197 al

Consiliului de Stat, numele orașului a devenit DROBETA TURNU SEVERIN și tot

atunci a fost ridicat la rang de municipiu.

Edificii reprezentative ale perioadei comuniste: Hotel Parc, Hotelul Traian,

reședința SHN "Porțile de Fier", Palatul Administrativ și blocurile alăturate, Casa

Tineretului, Casa Sindicatelor, magazinul "Decebal", Cinematograful "Flacăra". O parte

din arhitectura specifică orașului vechi nu a fost demolată deoarece în perioada

regimului comunist s-a construit mai puțin în cartierele centrale.

Însă, cu prilejul construcției hidrocentralelor de pe Dunăre, perimetrul

arheologic (Castrul Roman, podul lui Traian) a trecut printr-o etapă de nepăsare și

distrugere. Planurile autorităților comuniste de distrugere a unor părți importante

din situl arheologic al Drobetei pentru a crea spații de locuit se pot observa astăzi din

curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier, atât pe promontoriul castrului, cât și la

perimetrul piciorului Podului lui Traian.

A fost ridicat Obeliscul din inox în cinstea eroilor partizani severineni conduși

de Victor Popescu în luptele din Primului Război Mondial, operă realizată de

sculptorul C. Lucaci. De asemenea, a fost construită Fântâna cinetică sau "Hora de la

Bălacița" cu o îndrăzneață combinație de lumină, mișcare și apă, devenită astăzi un

simbol al orașului Drobeta Turnu Severin.

PALATUL CULTURAL THEODOR COSTESCU ŞI FÂNTÂNA CINETICĂ

sursă: www.severin-travel.ro

28

Alți sculptori: Gheorghe Anghel - autorul bustului lui Mihai Eminescu situat

în curtea Liceului "Traian", M. Onofrei și Umberto Carol - autorii Grupului statuar

Theodor Costescu și elevul realizat în marmură, sculptorul Marius Butunoiu – autorul

Bustul regelui Decebal regăsit astăzi în parcul central.

GRUPULUI STATUAR THEODOR COSTESCU ȘI ELEVUL

sursă: www.severin-travel.ro

29

2. PATRIMONIUL IMATERIAL – VIAȚA

2.1. STEMA

Stema municipiului Drobeta Turnu Severin

se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile

rotunjite, despicat, timbrat de o coroană murală de

argint cu 7 turnuri crenelate având semnificația

rangului de municipiu reședință de județ. În dreapta,

în câmp roșu, se află un pod (podul lui Apollodor

din Damasc) de argint susținut de piloni, deasupra

unei ape undate, totul de argint; pe pod trece spre

dreapta un leu de aur înarmat și limbat amintind de

vechiul însemn al legiunilor romane. În stânga, în

câmp albastru, se află un turn pătrat, crenelat, de

argint, încărcat cu o cruce aflată deasupra unei semilune, ambele de culoare roșie,

amintind de luptele purtate împotrivă Imperiului Otoman. Turnul este așezat pe o

terasă verde, ieșind din apă undată de argint și evocă cetatea medievală a

Severinului.

2.2. VIAȚA CULTURALĂ

Personalitatea Severinului datorează identitatea sa unică demnității

civilizaționale a străbunilor săi. Urmele nu au rămas doar în piatră, ci și în gena

urmașilor de vatră.

Din epoca de trecere de la epipaleolitic la neolitic, arheologii au descoperit

dovezi clare de locuire în zonă. Cultura locală Schela Cladovei a adus în istoria veche

românească primele unelte folositoare în agricultură confecționate în special din os și

din corn de ovine și harpoane folosite la pescuit în apele Dunării. Conform atestărilor

arheologice, în zona Schela Cladovei s-a desfășurat primul conflict armat din spațiul

românesc. În numeroase morminte descoperite, s-au găsit vârfuri de săgeți din os

adânc pătrunse în schelete.

Drobeta antică avea temple, școli, un teatru, un forum, bresle de meșteșuguri,

aristrocrați. Deși cetatea a fost distrusă de popoarele migratoare, locuitorii au rămas

în zonă.

În perioada medievală, viața culturală avea preponderent valențe religioase.

În perioada modernă cernățenii l-au întâmpinat pe guvernatorul rus al

Principatelor române, generalul Pavel Kiseleff, cu un moment festiv fiind animat cu

Sursă: www.primariadrobeta.ro

30

poezii antirusești recitate de elevi, prezentând Cernețiul distrus și avantajele unui

potențial oraș-port la Dunăre.

În sâmbăta în care se organiza vechiul târg de la Cerneți, începând cu anul

1841 a fost înființat un târg la Turnu Severin. Acest târg s-a păstrat timp de 10 ani,

după care a fost mutat la Banovița.

În fiecare an, ziua de 1 mai era petrecută de severineni în pădurea Crihalei. Ei

organizau sărbătoarea câmpenească cu muzică de fanfară.

Primul Război Mondial a afectat orașul timp de 2 ani. A fost organizat bâlciul

de Florii, Școala Elementară Comercială a organizat serbarea de final de an în

Grădina Publică percepând taxă de intrare, Rogoveanu și alte 11 persoane au jucat

Călușul de Rusalii, dar de Sfânta Maria au fost bombardate: Baia Comunală, Biserica

Maioreasa, Școala de băieți nr. 3, mai multe case, iar bâlciul programat nu a mai avut

loc. Situația orașului s-a complicat odată cu intrarea României în război. O mare parte

din locuitori fiind străini au fost ridicați, iar contribuabilii români au cam părăsit

orașul rămânând aproximativ 200 de persoane (femei de origine germană, refugiați

sârbi, prefectul, câțiva funcționari administrativi și comunali, oficiul poștal, preoți și

pensionari) din acest motiv, trenurile nu mai ajungeau în gară, în abator se sacrificau

maxim 3 vite pe săptămână, iar spitalul și tribunalul s-a mutat la Strehaia, curentul

electric se întrerupea la ora 20:00 lăsând întreg orașul cufundat în negura nopții până

când s-a transformat în câmp de luptă. Școala de băieți nr. 1, Şcoala catolică, Școala

evanghelică și Institutul Sfânta Maria au fost transformate în spitale. Sarcina de a

înmormânta soldații la cazarma de infanterie, în curtea spitalelor și pe lângă acestea,

pe arătură în gropi comune a revenit unui profesor și unui medic. Spitalele din școli

au fost evacuate și spațiile au fost transformate în cazărmi. La terminarea războiului,

în memoria celor care și-au dat viața pentru păstrarea neamului strămoșesc au fost

redenumite 4 străzi și Grădina Publică.

În perioada interbelică emanciparea oraşului s-a reflectat în viaţa cultural-

artistică astfel că Severinul a devenit metropolă a culturii, situată, pe atunci, în fața

Craiovei.

Viața culturală era susținută de persoane ca Dimitrie Burileanu. El sponsoriza

studenţii nevoiaşi, organiza un salon literar în vila sa gotică (monument simbolic

prezent în cărțile poştale, dar bombardat în Al Doilea Război Mondial), petrecând

sejurul cu poeţi (Ion Minulescu), căci “Nicăieri luna nu răsare mai eminescian ca la

Turnu Severin”(Şerban Cioculescu).

31

VILA BURILEANU de pe bulevardul Carol I

Sursă: www.severinul-vechi.blogspot.ro

Evenimente extraordinare au făcut ca Severinul să reverbereze pe meridianele

planetei: Congresul Mondial al Matematicienilor; alt eveniment a fost vizita

ziariştilor congresişti din cele 26 de ţări ale gintei latine, o vizită cu mare ecou pentru

Severin, oraşul de la Dunăre a devenit simbol al latinităţii noastre în presa de

pretutindeni a lumii latine. Se organizau mari serbări populare cu participarea unor

coruri și fanfare țărănești.

Orașul dunărean are o veche tradiţie în ceea ce priveşte activitatea teatrală,

cetăţenii oraşului fiind recunoscuţi ca pasionați iubitori de teatru.

Prestigiosul Teatru de aici, a avut o existenţă îndelungată, a prezentat sute de

premiere, multe dintre ele au fost premiate la festivalurile naţionale de teatru. Aici şi-

au descoperit şi cultivat pasiunea pentru teatru foarte mulţi tineri, unii dintre ei

continuându-şi activitatea de artişti amatori şi la maturitate, alţii rămânând

spectatori avizaţi şi fideli. Mulţi dintre artiştii amatori formaţi la Turnu Severin au

devenit apoi actori şi regizori importanţi, care astăzi fac cinste scenelor profesioniste

ale României. Artiști severineni care și-au descoperit aici vocația: Ilie Gheorghe,

Virgil Ogasanu, Ileana Stana Ionescu, Valeria Sitaru, Ofelia Popii, Cecilia Barbora,

Dan Bădărău, Dorin Niculescu sunt doar câţiva. În acest context a apărut ca

îndreptăţită dorinţa severinenilor de a avea un teatru profesionist.

Acum, Palatul Cultural Theodor Costescu şi-a recăpătat strălucirea de

altădată. Grandioasa așezare își merită renumele pe care l-a dobândit în timp. A sosit

momentul ca Drobeta Turnu Severin să aibă, în sfârşit, un teatru profesionist, pe

măsura edificiului impunător (ulterior a devenit un simbol al orașului fiind o

adevărată operă de artă) şi mai ales a tradiției și pasiunii pentru teatru a cetăţenilor

săi.

În prezența Regele Carol al II-lea și fiului Marele Voievod de Alba Iulia Mihai,

la Turnu Severin în anul 1939 s-a dezvelit lespedea comemorativă pe locul

unde Carol I a pus piciorul, pentru prima dată, pe pământ românesc.

32

Se editau reviste didactice susținute de cadrele didactice din perioada

interbelică în care se afirmau și tinerii poeți: Școala Nouă, Școala Mehedințului, Asociației

învățătorilor Mehedințeni, Izvorașul, Datina.

Primul club de fotbal Drubeta a fost înființat în anul 1922 din ofițeri și soldați.

Au apărut și alte echipe: Fulga, Sborul, era o ramură sportivă a Căilor Ferate

Române, în anul 1934 echipa și-a schimbă numele în CFR Turnu Severin, iar în anul

1943 a câștigat Cupa României.

Astfel de gesturi de aleasă consideraţie pentru valorile culturii, artei şi ştiinţei

nu aveau cum să continue în regimul postbelic, regim al restricţiilor şi răsturnării

valorilor. În “virtutea inerţiei” instituţiile au continuat, însă a avut loc o folclorizare a

culturii, conjunctură de a se promova amatorismul.

Din pricina foametei provocate de seceta teribilă din anul 1946, sub deviza

guvernului Petru Groza, "Faceți loc în casa voastră unui copil din Moldova", în gara din

Severin au sosit mame văduve cu copii. Locuitorii orașului au rămas un exemplu în

cronicile vremii pentru solidaritatea manifestată cu acest prilej.

Viața culturală a orașului severinean a fost puternic afectată în perioada

regimului comunist. Mass-media era reprezentată prin ziare socialiste locale cu

publicații săptămânale: Severinul liber, Drumul socialismului și Viitorul, câțiva scriitori

locali formau redacția revistei Provincia condusă de Constantin Răuțu. Teritoriul era

animat cu Festivalul socialist Uniunea patrioților la care participau elevii Liceului

"Traian" din cadrul corului condus de Petre Sergescu, iar Clubul C.F.R. susținea

spectacole de muzică, dans și teatru. Existau sărbători organizate și în localități

învecinate Severinului: Sărbătoarea liliacului (Ponoarele), Sărbătoarea mărgăritarului

(Vînju Mare), Festivalul concurs interjudețean Cântec nou în Mehedinți, iar cel mai

important moment dedicat conducătorului comunist era Festivalul Național Cântarea

României. Ansamblurile erau în subordinea unor instituții ale statului: Ansamblul

artistic orășenesc aparținea Consiliului popular al orașului, Ansamblul orășenesc U.T.M.

aparținea Casei raionale de cultură, 200 de amatori reprezentau Șantierul naval,

Ansamblul Izvorașul cu instrumentiști, soliști și dansatori, Orchestra populară Danubius

și Orchestra simfonică Mehedinți. La nașterea culturală a orașului a contribuit Cenaclul

Al. Vlahuță redenumit după 10 ani de activitate, Cenaclul Danubius era condus de

Ileana Roman. În primii ani ai comunismului a funcționat Teatrul Popular, exista și un

teatru de amatori format din 20 de persoane instruite de C. Turturea și G. Hane, chiar

și un studio de teatru pentru tineri în cadrul Casei Tineretului.

33

2.3. EDUCAȚIA

Drobeta Turnu Severin are o tradiţie bogată în domeniul educaţiei şcolare.

SCURT ISTORIC

În anii de stăpânire romană, limba latină populară s-a impus devenind

principalul mijloc de comunicare în Dacia, limbă ce oferea în acele timpuri, mirajul

care îl oferă în zilele noastre limba engleză.

Limba română a căpătat trăsături proprii începând cu secolul al VII-lea

dezvoltându-se independent de celelalte limbi romanice. Severinenii aveau cult

pentru latinitate, astfel încât primele străzi ale urbei au fost botezate cu numele

împăraților romani, iar cea mai întinsă arteră ocupând-o chiar Cicero.

Intelectualitatea severineană s-a format în spiritul valorilor occidentale, însă

cultul a rămas întru latinitate.

În anul 1776, prin hrisovul domnitorului Al Ipsilanti s-au înființat şcolile în

Ţara Românească. Prima școală a apărut în anul 1780 la Cerneţi, pe lângă biserica

Sfânta Troiţă. După care au mai apărut două: şcoala de la mănăstirea Gura Motrului

şi prima şcoală particulară tot la Cerneţi înfiinţată prin donaţia negustorului Hagi

Iordachi în anul 1804. Şcolile naţionale din reşedinţele judeţelor au fost reorganizate

de Regulamentul Organic, astfel că a reapărut şcoala publică de la Cerneţi.

După încetarea revoluţiei din anul 1848, şcoala s-a desfiinţat. În septembrie

1851, la etajul caselor C. Gaşpar s-a înfiinţat prima şcoală publică de băieţi din Turnu

Severin cu 93 elevi (4 elevi fiind din Cerneţi, unii cercetători consideră că a fost

mutată şcoala publică din Cerneţi în Turnu Severin): 41 fii de plugari, 22 fii de

notabili sau boiernaşi, 10 fii de meşteşugari, 4 fii de funcţionari, 3 fii de negustori, etc.

Datorită Războiului Crimeii cursurile au fost suspendate pentru o scurtă perioadă.

Din anul 1861, efectivul de elevi a început să crească: 101 elevi la clasa I, 67 elevi la

clasa a II-a, 55 elevi la clasa a III-a, 12 elevi la clasa a IV-a. Şcoala a intrat în atenţia

autorităţilor locale din Turnu Severin în anul 1870, an în care funcționau 2 școli

primare de băieți și 2 de fete, iar Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice a ordonat

primăriei Turnu Severin să asigure localuri pentru şcoli. Şcolile primare de băieţi şi

fete au funcţionat în case închiriate, abia în anul 1881 au început să se elaboreze

planurile pentru localuri de şcoli, iar recepția localurilor a avut loc 5 ani mai târziu.

Pentru că tinerii severineni urmau cursurile liceale în alte orașe, s-a născut

ideea să se construiască un liceu în Turnu Severin. Astfel, a luat naștere Liceul Traian

la 1 septembrie 1883 prin transformarea școlii normale Traian în Liceul Traian. În

anul 1894 directorul Theodor Costescu a introdus, pentru prima dată într-o școală de

stat, uniforma de elev. Liceu beneficia de Societatea Corală Doina care l-a avut ca

dirijor pe Ștefan Paulian și de o bibliotecă proprie.

34

În perioada Primului Război Mondial unitățile de învățământ au funcționat

intermitent, unele școli au funcționat normal, dar în spații închiriate, altele au fost

transformate în spitale, cazărmi și lagăre.

După bombardamentele din cadrul Primului Război Mondial, orașul necesita

reparații. Lucrările au început cu Școala de băieți nr.3. Acolo societatea “Casa luminii

din Mehedinți” a înființat o școală de adulți unde se organizau șezători și conferințe

în cadrul cărora erau prezentate diverse probleme de interes general. Școala de băieți

nr.1 Carol I a început activitatea într-o locație închiriată deoarece vechea locație a fost

transformată în cazarmă în timpul războiului. S-a înființat Liceul de fete (azi Colegiul

Gheorghe Țițeica), Școala de fete, Școala Eroului necunoscut, internatul Liceului

“Traian” (actuala locație a Muzeului Regiunii Porților de Fier), Biblioteca Populară

Izvorașul, Biblioteca folcloristică și Biblioteca muzicală, Biblioteca I.G. Bibicescu

(Theodor Costescu l-a convins pe Bibicescu să își doneze toate cărțile, 40.000 de

volume, azi Biblioteca Județeană care îi poartă numele).

Din cauza războiului, foarte mulţi elevi au abandonat școala conducând la

creșterea numărului de analfabeți astfel că s-a deschis prima grădiniță într-o casă

închiriată. I. Ştefan Paulian a reluat concertele la “Sala Regală” doar cu elevii Liceului

“Traian” și Școlii Comerciale. Profesorii Liceului “Traian” au organizat congrese

internaționale în diferite domenii: matematică, geografie, antropologie și arheologie

preistorică.

ȘCOLI DIN TURNU SEVERIN INTERBELIC

Școala Comercială Elementară

Școala Comercială Superioară

Școala Profesională Fete

Scoala Normală de Baieți

Scoala Normală de Fete

Școala Industrială nr. 1

Școala Industrială nr. 2

Școala de Meserii

Școala de Menaj

Institutul Sfânta Maria Liceu Traian

Liceul de Fete

În anul 1927, în comunitatea ebraică severineană a fost instituită o filială a unei

alte ramuri sioniste pentru copii și tineret, Zionist Youth. În anul 1928, “Annuaire de

la Franc-Maçonnerie Universelle”.

Bombardările din timpul celui de Al Doilea Război Mondial au distrus

complet Liceul de Fete și Şcolile Comerciale.

În perioada comunistă accesul la educație s-a lărgit. Timp de aproximativ 16

ani a funcționat Universitatea Populară, Colegiu “Domnul Tudor” a devenit Școala

profesională pentru ucenici a Șantierului Naval și Atelierelor C.F.R., dar școlile

35

particulare confesionale au fost închise, iar Pensionul "Sfânta Maria" pentru fete a

călugărițelor din Ordinul "Mary Ward" a fost naționalizat (azi Grupul Școlar

"Decebal"), călugărițele fiind expulzate în Germania.

Sistemul educaţional din municipiul Drobeta Turnu Severin este alcatuit

dintr-un număr total de 33 de unităţi şcolare, din care 9 grădinile, 12 unităţi destinate

învăţământului primar şi gimnazial, 11 licee şi o şcoală postliceală.

INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT existente astăzi în Drobeta Turnu Severin

Colegiul Național „Traian”, între anii 2003 – 2010 a primit DIPLOMA DE

EXCELENȚĂ din partea Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi

Sportului pentru rezultatele obţinute.

Colegiul Național Economic „Theodor Costescu”

Colegiul Național „Gheorghe Ţițeica”

Grupul Școlar „Decebal”

Grupul Școlar „Domnul Tudor”

Liceul de Artă „Ion Ştefan Paulian”

Colegiul Naţional Pedagogic „Ștefan Odobleja”

Palatul copiilor

Universitatea din Craiova

Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin este singura instituţie de învăţământ superior de stat din judeţul Mehedinţi. A luat fiinţă la 01.10.2004 în urma

fuziunii prin absorbţie a Universităţii private “Gheorghe Anghel” Drobeta Turnu Severin cu Universitatea din Craiova. În cadrul Filierei Universităţii Craiova din municipiul Drobeta Turnu Severin se găsesc următoarele facultăţi:

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative

Facultatea de Litere

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice

36

EVOLUŢIA UNITĂŢILOR ŞCOLARE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE ÎN DROBETA TURNU SEVERIN

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Analizând dinamica structurii sistemului de învăţământ, folosind datele Institutul Național de Statistică, putem constata că în urma reorganizărilor administrative, numărul unităţilor şcolare s-a redus în ultimii anii, astfel că de la 48 de unităţi şcolare existente în anul 2004, s-a ajuns la 33 de unităţi şcolare în anul 2013. Schimbarea s-a produs treptat, în măsură mai mare în anii 2011-2013.

48 39 39

38

39

38 38 33 33 33

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Unităţile şcolare pe niveluri de educaţie

Nivelul de instruire Anul

2004

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Total 48 39 39 38 39 38 38 33 33 33

Preşcolar 21 12 12 11 12 12 12 9 9 9

Primar şi gimnazial

(inclusiv special)

15 15 15 15 15 14 14 12 12 12

Primar şi gimnazial : : : : : : : : : 11

Primar şi gimnazial

special

: : : : : : : : : 1

Liceal 10 10 10 10 10 11 11 11 11 11

Profesional 1 1 1 1 1 : : : : :

Postliceal 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

37

EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Populaţie Şcolară Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Total 27034 26895 26546 26127 25043 24324 23281 21737 21981 21118

Copii înscrişi în grădiniţe 2667 2753 2852 2942 3064 3099 3052 3058 2561 2457

Elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar 20562 20142 19803 19306 18803 18265 17618 17110 17447 17027

Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial (inclusiv învăţământul special)

10691 9836 9124 8504 8290 7969 7770 7411 7986 7835

Elevi înscrişi în învăţământul primar (inclusiv învăţământul special)

4366 4197 4108 3775 3746 3625 3518 3508 4138 4176

Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial (inclusiv învăţământul special)

6325 5639 5016 4729 4544 4344 4252 3903 3848 3659 Elevi înscrişi în învăţământul primar şi

gimnazial : : : : : : : : : 7712

Elevi înscrişi în învăţământul primar : : : : : : : : : 4131

Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial : : : : : : : : : 3581

Elevi înscrişi în învăţământul special primar şi gimnazial : : : : : : : : : 123

Elevi înscrişi în învăţământul special primar : : : : : : : : : 45

Elevi înscrişi în învăţământul special gimnazial : : : : : : : : : 78

Elevi înscrişi în învăţământul liceal 6955 7384 7834 8206 8105 8206 7883 7616 7019 6570

Elevi înscrişi în învăţământul profesional 2223 2314 2249 1923 1445 800 304 57 49 46

38

Elevi înscrişi în învăţământul postliceal 637 573 477 487 691 1013 1399 1747 2163 2358

Elevi înscrişi în învăţământul de maiştri 56 35 119 186 272 277 262 279 230 218

Studenţi înscrişi 3805 4000 3891 3879 3176 2960 2611 1569 1973 1634

Studenţi înscrişi - învăţământ public 3805 4000 3891 3879 3176 2960 2611 1569 1973 1634

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Odată cu scăderea demografică, la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, în perioada 2004 – 2013 se

înregistrează şi o scădere cu aproape 22% a populaţiei şcolare.

27034 26895 26546 26127 25043 24324 23281

21737 21981 21118

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie Total

39

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE PERSONAL DIDACTIC PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Total 1647 1473 1488 1518 1525 1446 1366 1327 1286 1281

Învăţământ preşcolar 149 153 155 163 171 170 170 165 158 163 Învăţământ primar şi gimnazial (inclusiv învăţământul special) 735 691 670 645 646 609 581 548 563 588

Învăţământ primar (inclusiv învăţământul special) 230 230 233 230 234 230 212 198 232 236 Învăţământ gimnazial (inclusiv învăţământul special) 505 461 437 415 412 379 369 350 331 352

Învăţământ primar şi gimnazial : : : : : : : : : 488

Învăţământ primar : : : : : : : : : 176

Învăţământ gimnazial : : : : : : : : : 312 Învăţământ special primar şi gimnazial : : : : : : : : : 100

Învăţământ special primar : : : : : : : : : 60

Învăţământ special gimnazial : : : : : : : : : 40

Învăţământ liceal 530 504 611 582 631 604 592 587 554 518

Învăţământ profesional 124 118 47 121 66 49 : : : :

Învăţământ postliceal 29 7 5 7 10 12 20 27 11 12

Învăţământ tehnic de maiştri : : : : 1 2 3 : : :

Învăţământ superior 80 : : : : : : : : :

Învăţământ superior public 80 : : : : : : : : : Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

40

Odată cu scăderea populaţiei şcolare, la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, în perioada 2004 – 2013 se

înregistrează şi o scădere cu aproape 22% a personalului didactic.

1647

1473 1488

1518 1525

1446 1366 1327 1286 1281

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Personalul didactic pe niveluri de educaţie

Total

41

INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE SĂLI DE CLASĂ (CABINETE ŞCOLARE/AMFITEATRE) PE NIVELURI DE

EDUCAŢIE Niveluri de instruire Anul

2004

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Total 707 691 685 699 684 669 657 596 590 584

Invatamant primar si

gimnazial (inclusiv

invatamantul special)

: : : : : : : : : 258

Invatamant primar si

gimnazial

: : : : : : : : : 245

Invatamant special primar si

gimnazial

: : : : : : : : : 13

Invatamant liceal : : : : : : : : : 315

Invatamant postliceal : : : : : : : : : 11

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2013 s-au înregistrat 584 săli de clasă. În

perioada 2004-2013 numărul sălilor de clasă a scăzut cu aproximativ 17%.

707 691 685 699 684 669 657 596 590 584

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Săli de clasă (cabinete şcolare/amfiteatre) pe niveluri de educatie

42

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LABORATOARE ŞCOLARE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul

2004

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul 2013

Total 93 92 103 109 112 111 100 102 112 107

Învăţământ primar şi

gimnazial (inclusiv

învaăţământul special)

: : : : : : : : : 27

Învăţământ primar şi

gimnazial

: : : : : : : : : 25

Învăţământ special primar

şi gimnazial

: : : : : : : : : 2

Învăţământ liceal : : : : : : : : : 78

Învăţământ postliceal : : : : : : : : : 2

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Numărul de laboratoare şcolare, în perioada cuprinsă între anii 2004-2013 a crescut cu 13%, însumând un număr de

107 laboratoare şcolare.

93 92 103

109 112 111

100 102

112

107

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Laboratoare şcolare pe niveluri de educaţie Total

43

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE SĂLI DE GIMNASTICĂ PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Total 24 24 24 22 21 21 23

Învăţământ primar si gimnazial

(inclusiv învăţământul special)

: : : : : : 13

Învăţământ primar şi gimnazial : : : : : : 12

Învăţământ special primar şi

gimnazial

: : : : : : 1

Învăţământ liceal : : : : : : 10

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

În perioada cuprinsă între anii 2007-2012, numărul de săli de gimnastică a scăzut treptat, ajungând de la 24 la 21 de

săli de gimnastică. În anul 2013 s-a înregistrat o uşoară creştere ajungând la 23 de săli.

24 24 24 22

21 21

23

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Săli de gimnastică pe niveluri de educaţie

44

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ATELIERE ŞCOLARE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul

2004

Anul

2005

Anul

2006

Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Total 72 70 63 67 58 57 57 53 52 59

Învăţământ primar şi

gimnazial (inclusiv

învăţământul special)

: : : : : : : : : 10

Învăţământ primar şi

gimnazial

: : : : : : : : : 9

Învăţământ special primar şi

gimnazial

: : : : : : : : : 1

Învăţământ liceal : : : : : : : : : 49

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

În comparaţie cu anul 2004, numărul atelierelor şcolare înregistrate în anul 2013 a scăzut cu aproximativ 18%. Deşi

numărul a scăzut considerabil până în anul 2012 faţă de anul 2004, în anul 2013 numărul a înregistrat o creştere uşoară, astfel încât în

anul 2013 au fost înregistrate 59 de ateliere şcolare.

72 70 63 67 58 57 57 53 52 59

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Ateliere şcolare pe niveluri de educaţie Total

45

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE TERENURI DE SPORT PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Total 19 19 20 19 20 20 17

Învăţământ primar si gimnazial

(inclusiv învăţământul special)

: : : : : : 6

Învăţământ primar şi gimnazial : : : : : : 6

Învăţământ liceal : : : : : : 11

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Odată cu restructurarea unităţi şcolare, a scăzut şi numărul terenurilor de sport astfel că, de la 19 terenuri

înregistrate în anul 2007 s-a ajuns la 17 terenuri înregistrate în anul 2013.

19 19

20

19

20 20

17

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Terenuri de sport pe niveluri de educaţie Total

46

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE BAZINE DE ÎNOT PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Total 1 1 2 1 1 1 1

Învăţământ primar şi gimnazial

(inclusiv învăţământul special)

: : : : : : 1

Învăţământ primar şi gimnazial : : : : : : 1

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Numărul de bazine de înot în perioada 2007-2013 este constant în infrastructura de învăţământ. S-a înregistrat o creştere în

anul 2009 dublând numărul de bazine.

1 1

2

1 1 1 1

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Bazine de înot pe niveluri de educaţie

47

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE PC-URI PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul

2007

Anul

2008

Anul

2009

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul 2013

Total 1062 1111 1148 1141 1144 1244 1368

Învăţământ primar si gimnazial

(inclusiv învăţământul special)

: : : : : : 399

Învăţământ primar şi gimnazial : : : : : : 390

Învăţământ special primar şi

gimnazial

: : : : : : 9

Învăţământ liceal : : : : : : 909

Învăţământ postliceal : : : : : : 60

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Numărul de PC-uri din unităţile de învăţământ, a crescut cu aproximativ 22% în perioada cuprinsă între anii 2007-

2013 însumând un număr de 1368 de PC-uri.

1062 1111 1148 1141 1144 1244

1368

0

500

1000

1500

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Numărul PC-urilor pe niveluri de educaţie Total

48

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENŢI PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Niveluri de instruire Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Total 4621 4060 4009

Primar şi gimnazial (inclusiv special) 1230 950 951

Gimnazial : : 946

Gimnazial special : : 5

Liceal 1823 1886 1745

Profesional 229 44 22

Postliceal 336 433 578

Tehnic de maiştri 122 137 112

Superior 881 610 601

Superior public 881 610 601

Sursă: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO, 2014

Numărul absolvenţilor a scăzut substanţial în ultimii ani. În anul 2012 au fost înregistraţi 4009 absolvenţi în Drobeta

Turnu Severin, cu aproximativ 13% mai puţini decât în anul 2010.

Anul 2010 - 4621

Anul 2011 - 4060 Anul 2012 - 4009

3800

4000

4200

4400

4600

4800 Absolvenţi pe niveluri de educaţie Total

49

Concluzii

Dinamica în general negativă pentru elementele cantitative ale procesului

educaţional: număr instituţii, număr elevi şi studenţi, număr cadre didactice, număr săli

specializate.

În ceea ce priveşte calitatea constatăm că infrastructura este în proces de

reabilitare. Procesul s-a intensificat după trecerea sistemului de educaţie în

managementul administraţiei publice locale. Administraţia a administrat anual cca 30%

din capitolul de investiţii pentru reabilitare şi modernizare infrastructura educaţională.

De asemenea, dinamica este pozitivă în domeniul informatizării procesului

constatându-se un număr al PC-urilor în creştere.

2.4. AREALUL SEVERINEAN

2.4.1. VIAȚA CULTURALĂ SEVERINEANĂ ÎN ZILELE NOASTRE

Festivalului internaţional de literatură „Mihai Eminescu” a ajuns la cea de-a

XXV-A ediție (2015). Manifestarea culturală a debutat la Biblioteca Judeţeană „I.G.

Bibicescu” din Drobeta Turnu Severin cu expoziţia „Caietele Eminescu” şi „Medaliile

Eminescu”. Evenimentul a fost găzduit și de Colegiul Naţional “Traian” cu simpozionul

„Porni Luceafărul”, unde au prezentat lucrări privind opera marelui poet academicieni,

profesori universitari, scriitori din toată țara, dar și din Republica Moldovă și Serbia.

Festivalul a continuat la Căminul Cultural din localitatea Cerneţi, comuna Şimian, unde

a avut loc un spectacol de poezie şi s-a decernat pentru prima dată „Premiul Laurenţiu

Cerneţi”, în cinstea scriitorului care s-a născut pe aceste meleaguri. Nu întâmplător, o

stradă din Drobeta Turnu Severin se numește „Strada Mihai Eminescu”. Din informații

sigure putem afla că un frate de-al marelui simbol al culturii românești, ofițerul,

luptător pe câmpurile de luptă din Războiul de Independență al României (1877-1878),

Matei Eminescu a locuit la Drobeta Turnu Severin, între anii 1896 şi 1924, într-un imobil

de pe aceea stradă. Prin grija instituţiilor de cultură, o

placă lipită de peretele exterior al casei aminteşte celor care

trec prin zonă de faptul că aici a trăit fratele poetului.

Frumosul oraş de la Dunăre se poate mândri şi cu faptul că

în patrimoniul său cultural există şi o statuie a lui Mihai

Eminescu realizată de mare sculptor Gheorghe Anghel.

Sursă : www.infoziare.ro

50

Ziua de pomenire a Sfântului Mucenic Gheorghe, 23

aprilie, dă startul petrecerilor dedicate Zilelor municipiului

Drobeta Turnu Severin. Odinioară, în ziua de 23 aprilie, chiar și

insularii din abundența de vegetație de pe Ada Kaleh, treceau pe

malul românesc, la pădure (Crihala) unde toți severinenii

sărbătoreau zilele orașului. Toate familiile duceau coșuri cu

preparate culinare și îşi întindeau pături pe iarbă. Conform

obiceiului existent, ei colindau pădurea, culegeau flori și plante

medicinale, iar seara se întorceau acasă, pe insulă.

Sursă: omaniamegalitica.blogspot.ro

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință este un sfânt

megalomartir, pomenit de toate bisericile creștine tradiționale, pe data de 23 aprilie, dar

este și ocrotitorul spiritual al municipiului Drobeta Turnu Severin. An de an,

credincioșii severineni îl prăznuiesc cu multă evlavie pe purtătorul de biruință. Sfânta

Liturghie arhierească se săvârșește de către un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în prezența a multor credincioși.

Potrivit izvoarelor istorice, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în

Capadocia (Asia Mică), într-o familie creștină, tatăl său fiind general român. La vârsta

de 30 de ani a devenit, la rândul său, general în armata împăratului Diocletian (284 -

305). Sfântul Gheorghe s-a ridicat împotriva hotărârilor anticreștine ale Consiliului de la

Nicomedia (Asia Mică) din 303, fapt ce i-a adus persecuții din partea lui Diocletian. A

suferit supliciul martirajului fiind torturat, otrăvit și mai apoi decapitat.

Totodată, Sfântul Gheorghe este și ocrotitorul Armatei Române. În tradiția

populară, Sfântul Gheorghe este patronul spiritual al măcelarilor, agricultorilor,

călăreților, fermierilor și al bolnavilor de lepră. Praznicul Sfântului Gheorghe este

asociat cu începutul verii pastorale când se împodobesc casele cu plante care

simbolizează renașterea naturii.

Întreg orașul Drobeta Turnu Severin sărbătorește de Zilelor Severinului.

51

Sursă: www.jurnalromanesc.ro

Au loc manifestări complexe în mai multe locații reunind mai multe activități

artistice, culturale și sportive. Expozițiile stradale din zona hotelului Traian ilustrează

tezaure mehedințene prin Arhivele Naționale, Muzeul Regiunii Porților de Fier. O

interesantă rânduiala săsească este ilustrată în cadrul expoziției Muzeului de Artă.

Platoul din fața Catedralei găzduiește slujba religioasă înviorată de muzică corală. În

zona pietonală Crişan se organizate târguri de carte. Castelul artelor găzduiește lansări

de carte, vernisaje de arte plastice şi expoziții foto-documentare cât şi spectacole de

muzică clasică. Casa Tineretului găzduiește expozițiile de pictură, iar elevii din cadrul

Palatului Copiilor susțin un program artistic cu muzică și dansuri populare pe scena

Crișan amenajată în aer liber alături de elevii Liceul de Artă I. Şt. Paulian. O altă scenă

amplasată pe strada I. C. Brătianu găzduiește programul folcloric cu ansambluri și

artiști consacrați atât din judeţul Mehedinţi, cât și alte județe. În zona Hotelului

Continental severinenii au ocazia să zâmbească privind caricaturi. Și în parcările

hipermarketului Carrefour și complexului comercial Severin Shopping Center

concertele cu muzică ușoară înveselesc atmosfera. De zilele Severinului se organizează

și concursuri de tenis de masă, de dans modern, de karting, iar cei mai puternici

severineni se întrec pentru a urca pe podiumul concursului “Gladiatorii”. An de an, la

Drobeta Turnu Severin se organizează expoziţii şi evenimente culturale pentru a se

marca aniversarea zilelor municipiului. În anul 2014, a avut loc cea de-a XXII-a ediție a

evenimentului. Organizatorii au reușit să mulţumească publicul larg în perioada

cuprinsă între zilele 25-27 aprilie cu complexitatea activităților desfășurate, iar

spectacolul cu focuri de artificii au marcat finalul manifestărilor organizate de Zilele

Severinului.

52

Primăria Drobeta Turnu Severin şi Asociaţia de Muzică şi Chitară „UNDE”

organizează la Drobeta Turnu Severin din anul 2010 Festivalului Internaţional de

Chitară Severin. Pe scenă concertează chitarişti de renume, dar şi tineri talentaţi din

Drobeta Turnu Severin sau Serbia. Iubitorii de chitară clasică au oportunitatea să-și

etaleze talentul artistic în cadrul concursului desfășurat pe trei categorii de vârstă. În

anul 2014, evenimentul ajuns la cea de-a V-A ediție, a fost găzduit de Biserică Romano-

Catolică.

La Drobeta Turnu Severin anual Centrul Cultural Mehedinţi în colaborare cu

Primăria localităţii sârbeşti Mosna organizează, o întâlnire cu rapsozi, interpreţi vocali

şi instrumentişti de muzică populară, dar și dans folcloric şi modern din România,

Bulgaria şi Republica Serbia. Manifestarea, iniţiată în cadrul proiectului transfrontalier

promovat, Festivalul ţărilor dunărene a ajuns la ediția a VI-A și se bucură de un mare

succes.

În Drobeta Turnu Severin există activităţi dedicate Zilei Drapelului Național.

Drapelul se coboară de pe catarg şi se duce de către garda drapelului formată din

jandarmi în Catedrala Ortodoxă pentru oficierea slujbei de sfinţire, după care se depune

în incinta instituţiei Prefectului. În Piaţa Drapelului din zona centrală a municipiului are

loc ceremonia militară de înălţare a drapelului, care cuprinde alocuţiuni referitoare la

semnificaţia acestei zile. După binecuvântarea religioasă drapelul se înălţă pe catarg,

moment în care se intonează imnul de stat. Programul manifestărilor dedicate zilei de

26 iunie se încheie cu o defilare a gărzii de onoare.

Ziua Dunării este sărbătorită în fiecare an la sfârșitul lunii iunie. Cu această

ocazie are loc în România, Serbia și Bulgaria un eveniment dedicat exclusiv pasionaților

de mersul pe bicicletă, „Bike Fest”, organizat de Danube Competence Center Belgrad şi

Asociaţia Cyclomaniacs din Drobeta Turnu Severin, în parteneriat cu Primăria Drobeta

Turnu Severin. La acest eveniment doamnele și domnișoarele străbat municipiul, pe

bicicletă, îmbrăcate în ținute elegante, iar în zona de promenadă Crișan au loc mai multe

expoziții de biciclete. În cadrul ediției din anul 2014, cicliştii au făcut o tură cu bicicletele

până la Kladovo (Serbia) şi după o plimbare în grup pe străzile oraşului, au făcut un

popas la campingul Karataš din Serbia, unde a fost organizată faza a doua a „Bike

Fest”, o petrecere pe bicicletă, „Bicycle Party”.

Autoritățile locale și județene alături de efective din cadrul Inspectoratului de

Jandarmi, Poliție, Pompieri și Poliția de Frontieră participă în fiecare an la manifestările

consacrate Zilei Imnului Naţional în Piaţa Drapelului din zona centrală a municipiului

Drobeta Turnu Severin.

53

Prima ediție a festivalului berii „Drobeta Beer Fest” a avut loc în perioada 11-

13 iulie 2014, eveniment organizat de Primăria Drobeta Turnu Severin şi VISION

IMPROVE în pădurea Crihala. Severinenii au avut parte de bere rece și produse

tradiţionale, dar şi muzică populară şi uşoară pe măsura evenimentului. Pe parcursul

celor trei zile de desfăşurare a evenimentului participanţii au găsit în locaţie şi

producători şi meşteri populari din diverse zone ale ţării, care şi-au propus să aducă

evenimentul cât mai aproape de sărbătorile tradiţionale româneşti.

Ziua Marinei - indiferent că sunt „lupi de mare" sau „marinari de apă dulce",

marinarii sunt acei oameni care şi-au legat existenţa de ape, acei oameni care cu

romantism şi pasiune şi-au ales o profesie plină de riscuri, privaţiuni şi sacrificii,

animaţi însă de curaj şi dăruire. În fiecare an, de Sfânta Marie, la Drobeta Turnu Severin

jocurile marinăreşti (trasul la parâmă, alergatul cu oul în lingură, alergarea în sac,

atingerea purcelului agăţat la capul unui şcondru dat cu ulei, prinderea raţelor)

organizate de autorităţile portuare din Drobeta Turnu Severin, Liga Navală Română -

filiala Drobeta Turnu Severin şi Căpitănia Zonală, SCNFR Drobeta SA şi APDF Turnu

Severin, dar şi de către poliţiştii de frontieră atrag ca un magnet severinenii, în special

copii. Intonarea imnului de stat şi discursul oficialităţilor locale, slujbă religioasă

susţinută de un sobor de preoţi şi depunerea de coroane la Monumentul eroilor

marinari din port sunt unele activități ce au loc în fiecare an pe data de 15 august în

reședința județului Mehedinți.

Severinul îmbracă straie de sărbătoare în prima săptămână de toamnă, iar

Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin organizează cu sprijinul altor instituții

ale județului Festivalul „Toamna Severineană”. În cadrul ultimei ediții organizate în

anul 2014 (ediția a VIII-A) manifestările au debutat în Portul Drobeta Turnu Severin, cu

o croazieră pe Dunăre cu vasul „Mehedinţi” şi o paradă medievală.

Pe vapor a avut loc un moment artistic excepţional, acompaniament susţinut

de fanfare din Drobeta Turnu Severin, Caransebeş şi Craiova. Din Port s-a plecat în alai

prin centrul Severinului, pe traseul Palatul Cultural “Theodor Costescu” – strada I. Gh.

54

Bibicescu, Castelul Artelor – strada Crişan – bulevardul Revoluţiei – strada I. C.

Brătianu. În Centrul Vechi al orașului a avut loc o expoziţie de elemente renascentiste la

Cetatea Severinului organizată de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. Un moment aparte

a avut loc la Castelul Artelor unde a fost susţinut un recital din poezia medievală cultă.

Au avut loc expoziții de arte vizuale, foto-documentare ale artiștilor plastici severineni

și lansări de carte. De asemenea, a avut loc și o expoziție cu caricaturi ale marelui Ştefan

Popa Popa’s. Pe scena amenajată pe strada Crişan, au fost prinse în program un teatru

de păpuşi tradiţionale, un spectacol de teatru „Căsătorie cu de-a sila”, o adaptare după

piesa omonimă de Moliere, un spectacol de dans medieval susținut de elevii Palatului

Copiilor și Școlii Populare de Artă, iar în holul Casei Tineretului a avut loc expoziţie de

pictură. Pe parcursul festivalului, circulația rutieră a dost închisă pe strada I.C. Brătianu,

comercianţi din toate colţurile ţării şi-au întins tarabe cu produse tradiționale, legume și

fructe de sezon, iar pe scena amenajată ansambluri de muzică populară, soliştii îndrăgiți

şi orchestre de muzică lăutărească din țară și din Serbia au susținut concerte și au

sărbătorit alături de severineni.

Festivalul Viei şi Vinului de la Vânju Mare a ajuns la cea de-a XXVI-a ediţie.

Manifestările cultural-artistice organizate de Primăriei şi Consiliului Local Vânju Mare

cu sprijinul Consiliului Judeţean Mehedinţi prin Centrul Cultural “Nichita Stănescu”, îi

încântă pe mehedințeni timp de două zile cu degustări de vin, specialități gastronomice,

muzică și dansuri populare. SC VIE VIN VINJU MARE SRL este sponsorul principal al

evenimentului ce serbează hărnicia viticultorilor. Cele două zile de sărbătoare locală

aduc pe scenă tineri talentați interpreţi și iubitori ai muzicii populare, dar și soliști

consacrați.

Consiliului Judeţean Mehedinţi şi Centrul Cultural „Nichita Stănescu” – Secţia

Arte organizează la Drobeta Turnu Severin Festivalului Naţional de Muzică Uşoară

“Iulian Andreescu”. În anul 2014 evenimentul-concurs ajuns la ediţia a X-A a fost

găzduit de CasaTineretului, iar intrarea a fost liberă. Regulamentul concursului permite

câștigătorului trofeului să aibă un recital pe scena viitoarei ediții a evenimentului.

La Drobeta Turnu Severin, Ziua României este celebrată în fiecare an conform

tradiției: se depun coroane şi are loc parada militară la Monumentul Eroilor. La ultima

aniversare, severinenii au încins hora pe platoul din faţa Casei Tineretului. Primăria

municipiului Drobeta Turnu Severin, Consiliul Judeţean şi Prefectura Mehedinţi, au

organizat un frumos program artistic susţinut de soliştii ansamblului Danubius, un

spectacol de colinde susţinut de elevii şcolii din Broşteni şi un program de muzică

55

clasică susţinut de elevii de la Ioan Ştefan Paulian. Retragerea militarilor cu torţe

aprinse pe strada Crişan a încheiat evenimentul.

Gala Premiilor de Excelenţă, eveniment organizat de Primăria Drobeta Turnu

Severin la fiecare sfârșit de an a ajuns la ediția a VI-a. Mehedințenii din domeniul

învăţământului, medicinei, sportului, artei, scriitori, academicieni, originari din judeţul

Mehedinţi cu rezonanţă în domeniile în care activează primesc această distincţie din

partea municipalităţii.

2.4.2. ASPECTE GASTRONOMICE SEVERINENE

Pentru ceea ce exprimă de regulă un oraș de margine, Severinul este o excepție

pentru că el nu mărginește, ci dezmărginește. Încă din cele mai îndepărtate timpuri,

localnicii se ocupau cu creșterea și păstoritul animalelor, din acest motiv erau porecliți

“mâncători de lapte”. Ei se hrăneau cu mei, dar și cu grâu pe care îl depozitau în gropi

săpate adânc în pământ. Severinul este un oraș cald și luminos grație climatului cu veri

însorite și ierni blânde, care oferă condiții pentru dezvoltarea unor vegetaţii specifice.

Severinul este patria migdalului, smochinului, liliacului, teiului și castanului. Arbori

exotici: magnolia, nucul caucazian, Ginkgo Biloba, cea mai veche specie de pe glob.

Smochinele, un brand al comunei Șviniţa

Localitatea Şviniţa din Clisura Dunării este tărâmul românesc renumit pentru

delicatesele preparate din rodul asiaticului arbust iubitor de soare, smochinul.

Legenda spune că această plantă, prin excelență pretabilă zonelor cu climă

mediteraneeană, ar fi fost adusă și adaptată pe aceste meleaguri cu câteva sute de ani în

urmă de un pașă ce a dăruit-o Insulei Ada-Kaleh (astăzi, scufundată). Smochinul se

dezvoltă în mai multe localități din județul Mehedinți, însă niciunde atât de bine ca pe

teritoriul comunei Şviniţa. De sute de ani, locuitorii acestei comune, o minoritate sârbă,

transformă fructele aromate în dulceață și țuică după rețete moştenite de la cele mai

îndepărtate generații.

Anual, la fiecare sfârșit de vară este sărbătoare la Şviniţa. „Festivalul

Smochinului” organizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Șvinița, Asociației

Partener pentru Dezvoltare Șvinița, Centrul de Informare Turistică Şviniţa și Uniunii

Sârbilor din România în cadrul căruia au loc momente deosebite precum prezentări şi

concursuri de degustare de produse tradiţionale preparate din smochine, cum sunt

dulceţurile și ţuica, dar şi demonstraţii ale culesului fructelor de smochin, manifestări

cultural-artistice precum parada portului popular şi spectacole folclorice oferite de

ansambluri artistice din Clisura Dunării și întreceri sportive precum fotbal, șah, tenis de

masă și pescuit sportiv. De asemenea, evenimentul găzduiește și un concurs „Miss

56

festival" încheiat cu Balul festivalului. În funcţie de reţetă, preţul unui borcan de gem

porneşte de la 10 lei şi poate ajunge până la 20 de lei, iar preţul unui litru de ţuică

variază între 50 și 70 de lei. Evenimentul a ajuns la ediția a XV-a și anual devine tot mai

apreciat pe plan național, dar și internațional participând din ce în ce mai mulți turiști

din toate colţurile ţării.

Marca „Dulceaţă de smochine de Şviniţa” este înregistrată la OSIM din anul

2013, urmând să se înregistreze și ţuica de smochine.

Braga, băutura răcoritoare cu gust dulce-acrişor, are originile în Mesopotamia

conform istoricului grec încă dinaintea erei noastre. Se păstra în borcane de pământ ars

îngropate în pământ. Braga a fost preluată şi răspândită de turcii din Asia Centrală în

Munţii Caucaz şi în Balcani. A avut perioada de glorie în timpul Imperiului Otoman,

când fabricarea bragăi a devenit una din principalele îndeletniciri, mai ales la

începuturile imperiului când braga se putea bea gratuit peste tot, dar odată cu alcoolul a

fost interzisă pentru o perioadă. În secolul al XVII-lea braga era o băutură de larg

consum fiind astfel tolerată ca fiind o băutură care răcorea şi întărea soldaţii. În secolul

nostru, braga albaneză, dulce şi nealcoolizată, preferată de severineni, a crescut în

popularitate. Familia Bairam produce și comercializează băutura răcoritoare după o

rețetă moștenită din vremurile în care nu se inventaseră răcoritoarele carbogazoase.

Rețeta este transmisă din generație în generație mare taină. Braga produsă de ei, 100%

naturală, densă şi cu gust dulce, a devenit faimoasă în oraş. De asemenea, ei produc

înghețata, halvița, baclavaua, sarailie, rahatul, pricomigdalele, fondantele, sugiucul,

fursecurile, toate produse după rețete tradiționale. Cunoscuta cea mai ieftină băutură

răcoritoare, braga, este pe cale de dispariţie în România. Tradiţia fabricării se mai

păstrează numai în câteva oraşe din sudul ţării, unde mai trăiesc mici comunităţi de

etnie turcă. Și la Drobeta Turnu Severin, băutura este pe cale de dispariţie, fiind

produsă doar de trei familii de turci și albanezi rămase în oraş după evacuarea întregii

populaţii din insula Ada-Kaleh. Uleiul, parfumul și dulceaţa de trandafiri atrăgeau

vizitatori din toată Europa.

„Vinul este viața”

Cultura viței-de-vie a fost adusă în zonă în perioada dacică de către greci fiind

dezvoltat cultul Dionisiac. Consumul ei excesiv a făcut ca Burebista să interzică și să

desființeze culturile arând pământurile.

Zonele de deal ale judeţului Mehedinți sunt prielnice pentru culturile de viţă-de-

vie, astfel că podgoriile şi cramele sunt renumite, atât pe plan național, cât și pe plan

internațional.

57

Podgoria Corcova este situată pe moșia familiei Bibescu fiind o moștenire de care

acum Compania Viticola Corcova se îngrijește. Vinul de Corcova poartă amprenta

originală a locului și vorbește despre istorie, distincție și pasiune. Vinul a fost decantorul

în jurul căruia au avut loc schimburi de idei, trăiri intense, au luat naștere scrieri

memorabile și s-a coagulat un număr impresionant de personalități.

Un lucru edificator pentru filosofia Corcova Roy & Dâmboviceanu este faptul că

se evită folosirea substanțelor ierbicide. Culegerea se face manual, lădițele cu struguri

fiind transportate cu cea mai mare grijă, alegerea strugurilor făcându-se manual, la

masa de triaj, iar presarea realizându-se lent. Preocupările companiei au pe primul plan

protejarea mediului înconjurător și îmbunătățirea calității procesului de fabricație și a

vieții fiecăruia dintre angajați, acum și pentru generațiile care vor veni.

Podgoria Corcova este recunoscută din secolul al XVI-lea printr-un act din 1 iulie

1594 când Mihai Viteazul i-a întărit lui Necula două vii. În present, podgoria aparţine

Companiei Viticola Corcova, o proprietate Roy & Dâmboviceanu. Cramele au fost

complet renovate și modernizate în perioada 2008-2009 cu sprijinul Fondului European

pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente

moderne care înlesnesc procesarea, conform standardelor europene. După noi plantări

în 2008 și 2010, suprafaţa cultivată a ajuns la 55 hectare dintre care 40 sunt cultivate cu

soiuri pentru vinuri roșii. Au fost replantate soiurile tradiționale ale locului, existente și

pe vremea moșiei Bibeștilor, incluse în soiurile autorizate DOC Mehedinți-Corcova:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Muscat Ottonel,

Chardonnay, Sauvignon Blanc, precum și un soi nou, Syrah.

Domeniile Vînju Mare sunt situate în podgoria Plaiurile Drîncei. Activitatea

este organizată pe trei direcţii: producerea de struguri de vin, producerea de vinuri

liniştite și vânzarea vinurilor. Vie Vin Vînju Mare a fost înfiinţată prin achiziționarea a

240 ha de plantaţii de viţă de vie în podgoria Plaiurile Drîncei, centrul viticol Vînju

Mare de către acționari care au crezut întotdeauna că această zonă viticolă este “inima

ţinuturilor vinurilor roșii din România şi nu numai” cu scopul de a păstra această

bogăţie naturală care face posibilă obţinerea de vinuri roşii de cea mai înalta calitate. S-a

replantat viţă nobilă din soiurile Fetească Neagră, Syrah, Tămâioasă Românească,

Merlot, Reisling Italian și Sauvignon Blanc. Există un factor “sol - climă - soi - vremea

culesului - tehnologii de cultură și oeno-tehnice” alături de vecinătatea Dunării şi a

pădurilor care diferenţiază aceste vinuri și care distinge zona Vânju Mare - Oreviţa ca

una din zonele producătoare de vinuri de cea mai înaltă calitate. Prelucrarea primară a

strugurilor se face cu utilaje din oţel inoxidabil şi prese cu presiune programabilă de

ultimă generaţie. Fermentaţia se realizează în rezervoare din oţel inoxidabil cu

temperatura controlată pentru asigurarea regimurilor de fermentaţie atât pentru

58

vinurile roşii cât și pentru vinurile albe. Maturarea vinului se realizează în butoaie de

stejar de 225 litri tip Bordeaux. Dotarea actuală a cramei permite îmbutelierea în butelii

de sticlă cu instalaţia de îmbuteliere sub gaz inert sau în sistemul "bag-in-box". Cea mai

mare parte a exporturilor este orientată către piaţa chineză.

Cramei Stârmina cu vinurile ei medaliate, bine primite şi apreciate de

cunoscători, duc povestea şi tradiţia în ţară şi peste graniţele ei. Crama aparține

companiei Vinarte din anul 1999. Această companie este condusă de un grup de

investitori francezi şi italieni care s-au arătat încrezători în potenţialul podgoriilor

româneşti, În primii doi ani s-au investit aproape zece milioane de dolari pentru

retehnologizare. După patru ani de la preluarea cramei, primele vinuri semnate Prince

Matei, Prince Mircea şi Soare au reuşit să obţină recunoaşterea internaţională prin

numeroase medalii şi distincţii. Vinarte exportă aproximativ 40% din producţia de vin

îmbuteliat în Statele Unite, Japonia, Coreea, China, dar şi în ţări cu tradiţie, cum sunt

Franţa, Danemarca, Belgia şi Olanda.

Crama Oprişor poartă tradiția vinului adevărat. Compania germană Carl Reh

Winery deține crama întinsă pe o suprafaţă de 250 ha investind peste două milioane de

euro în replantări, cramă şi în tot ceea ce înseamnă retehnologizare din anul 1998 până

astăzi. Ridicat la rang de artă, vinul s-a asociat, în mod natural, cu artele plastice

conducând la crearea gamei Artă şi Vin, urmată de lansarea unor ediţii limitate,

realizate în colaborare cu pictorii Ciprian Paleologu şi Sorin Ilfoveanu.

Crama Oprișor se numără printre cei mai importanți producători și exportatori de

vinuri românești. Aproape jumătate din producţia Cramei Oprişor se exportă pe piețele

din Germania, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehia, Belgia, dar şi pe piaţa asiatică şi în

Statele Unite.

59

2.4.3. FOLCLOR

COSTUMUL POPULAR SEVERINEAN

Dacă în antichitate oamenii locului purtau bracă și căciulă, pantaloni largi și se

încălțau cu opinci, ca un proces firesc determinat de condiţiile locale de viaţă şi de

interpenetrările rezultate din contactul cu zonele etnografice vecine, constatăm

desprinderea şi conturarea anumitor zone mai restrânse în care costumul popular

păstrează particularităţi strict locale.

Pentru o mai bună cunoaştere a pieselor ce compun îmbrăcămintea şi o mai bună

înţelegere a rolului acestora în structura costumului, urmăriți prezentarea fiecărei piese

în parte fiind construite şi tipurile zonale, ce se desprind din tipologia generală a

portului popular severinean.

În Drobeta Turnu Severin, portul popular femeiesc prezintă două forme

principale care se încadrează în tipologia generală a provinciei istorice Oltenia și

anume: costumul cu două cătrințe întâlnit în

nord și costumul cu vâlnic întâlnit în sud.

Costumul cu două cătrințe denumit local

“opreg îngust” și “fastac“ are o

ornamentație lineară și anume “opregul” de

la spate cu vărgile orizontale, iar “fastacul“

din fața cu vărgile verticale. Nota

caracteristică a acestor piese este sensul

divers al vergilor care se succed uniform fară

întreruperi reprezentând motive mărunte

modeste alese în mod curent cu spetează.

Sursă foto : dtstv.ro

Fondul roșu este de asemenea specific acestor piese. Capul este împodobit cu

peschir sau cârpă, peste părul adunat în “conci”. Al doilea tip de costum cu vâlnic

numit local “opreg creț“ reprezintă costumul sărbătoresc. Aspectul său diferit față de

costumul cu două cătrânțe apare în primul rând în linia evazată a siluetei. Vâlnicul fiind

încrețit la talie, lărgit la poale și cuprinzând de jur împrejur corpul femeii. Alături de

îmbrăcămintea cu aspect luxuriant s-a dezvoltat ținuta de muncă a femeii marcată prin

“opregul învărgat” de factură modestă asociat cu cămașa simplă numai cu un “rând

peste umăr” sau altița.

Costumul bărbătesc, la fel ca și în celelalte zone ale ţării, are o componență mai

simplă decât cel al femeilor. Bărbatul își încinge mijlocul cu brâul, iar peste brâu se

60

înfășoară cu brăcira. Cioarecii sunt purtați numai până la genunchi, lăsând vizibilă

cămașa între betelia cioarecilor și brâul încins la talie.

Încălțămintea constă în opinci făcute din piele de vită sau

porc tăbăcită încrețit lateral, iar la vârf se termină în “gurgui” sau

“cioc”, călțuni din dimie (ciorapi fără labe) ce sunt purtați de femei

iarna. Peste colțuni se pune obială albă din dimie care este tivită cu

lână roșie. Opincile se leagă de picior cu “nojiţe“ ce sunt niște curele

din piele de vită, înfășurate de 3 ori și prinse cu o copcie de fier,

denumit “goangă”.

De la ia tradițională românească confecționată manual pentru

fiecare vârstă în parte și până la obiecte din ceramică atent lucrate se

găsesc în municipiul Drobeta Turnu Severin într-un magazin vis-a-

vis de Parcul Central. Toate creațiile îi aparțin Oanei Pîrvan,

administrator al societăţii ACUL ŞI AŢA SRL. Sursă foto : dtstv.ro

MUZICA ȘI DANSURILE POPULARE

Folclorul severinean este reprezentat în deosebi de Ansamblul „Dunubis”;

finanțat de Consiliul Județean Mehedinți, din anul 1993 ansamblul și-a reluat activitatea.

Ansamblul Dorulețul a fost înființat în vara anului 2013 la inițiativa

președintelui Asociației Fiii Lupșei, Mihai Corcodel, fiind unul dintre produsele

proiectului cultural Identitate etnofolclorică în Broștenii Mehedințiului – restituire a

patrimoniului imaterial local, derulat de asociație cu ajutorul Administrației Fondului

Cultural Național. Nașterea ansamblului reprezintă un prim pas în procesul complex de

reînviere a tradițiilor autentice ale zonei, înscriindu-se în politica de promovare și

valorificare a bogățiilor culturale ce definesc identitatea regiunii, unicitatea sa ca parte a

unui întreg. De pregătirea tinerilor din ansamblu se ocupă doamna Doina Durdan,

profesor emerit de canto, de două ori câștigătoare a trofeului Crizantema de Aur și

domnul Dumitru Nadu, un coregraf excepțional, dăruit muncii, a obținut rezultate

notabile alături de formația profesionistă de dansuri populare Danubius. Fondatorul

grupului, Mihai Corcodel este fiu al satului Lupșa de Jos, doctorand în muzică bizantină

la Universitatea Națională de Muzică din București, compozitor şi protopsalt al

Catedralei episcopale Drobeta Turnu Severin și ostenitor al Centrului eparhial din

municipiu. În demersurile sale de valorizare a tezaurului imaterial din Lupșa de Jos,

tânărul a fost ajutat constant de către preotul satului, Ion Curelea și primarul comunei

Broşteni, Alexandru Borugă. Astăzi, acest ansamblu, prin dăruirea membrilor și

calitatea actului artistic cu care încântă publicul la fiecare apariție, reprezintă o carte de

vizită pentru întreg județul Mehedinți. La evenimentul organizat de Primăria

Sursă: dtstv.ro

61

Municipiului Drobeta Turnu Severin și Consiliul Județean Mehedinți cu prilejul

sărbătoririi Zilei Naționale a României în anul 2014, Ansamblul Dorulețul a fost o

prezență cu totul aparte. A susținut un spectacol de cântece oltenești vechi și dansuri

populare din mai multe zone ale țării.

Ansamblul „Dunav” a fost înfiinţat în urmă cu peste 40 de ani, în vechiul sat

Șviniţa, acoperit acum de apele Dunării după construcţia Hidrocentralei de la Porţile de

Fier I. Ansamblul „Dunav” a prezentat mereu publicului folclorul tradiţional din

Clisura Dunării. Numele „Dunav” provine de la numele fluviului pe care este aşezată

localitatea Șviniţa şi de la celebrul cântec sârbesc „Dunave, Dunave, kraj tebe mi srce

moje ostade”. În ultimii ani, tinerii șviniţeni au participat cu succes la numeroase

spectacole în ţară, dar şi în Serbia, în localităţile Donji Milanovaţ, Liubicevaţ, Zitcoviţa

sau Cladovo. Ansamblul este instruit de Jiviţa Balaci, directorul Căminului Cultural şi

de coregraful Ognian Krstici de la Uninea Sârbilor din Timişoara.

MEȘTERI, MEȘTEȘUGURI ȘI PRODUSE TRADIȚIONALE

Olăritul

România este una din ţările continentului european în care elemente ale

civilizaţiei tradiţionale se păstrează încă vii, autentice, originale, bogate, variate. Astfel,

mai există destule centre tradiţionale meşteşugăreşti în care se continuă activitatea

creatoare pe temeiul solid al tradiţiei locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să

practice meşteşugul olăritului azi, precum Şişeşti-Noapteşa din Mehedinţi.

Metaforic vorbind, primul lutier cunoscut este Dumnezeu, El l-a zămislit pe

Adam din lut. Poate că de aceea olarii noștrii pun atâta suflet în acest meșteșug.

În 1883 aici erau identificaţi aproximativ 200 de olari. La expoziţia din 1906 au

fost prezenţi mai mulţi olari dintre care Staicu E. Mihai din Şişeştii de Jos, distins cu

menţiune specială. La începutul secolului al XX-lea la Şişeşti se producea ceramică

nesmălţuită şi smălţuită de o mare diversitate de forme.

Prin 1939, odată cu ctitorirea unui nou şi modern local de şcoală în Şişeşti,

Gheorghe Ionescu, savant în ştiinţe agronomice, cunoscător al vieţii de tip tradiţional,

fiu al satului în vederea conservării meşteşugului olăritului ca alternativă economică a

prevăzut şcoala cu un atelier de ceramică şi un post de maestru ceramist, ce a fost

ocupat de către Dumitru C. Popescu, proaspăt absolvent al unei instituţii superioare de

specialitate din Bucureşti. Acesta a relansat meşteşugul olăritului formând o pleiadă de

ceramişti precum: Titu Marin, Ionică Popescu, Georgică Brănduşescu, Andronache

Marin ş.a.

62

În a doua parte a secolului al XX-lea s-a continuat producerea ceramicii utilitară,

dar şi a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Forma vaselor utilizate în

mod tradiţional pentru prepararea hranei la vatră încep să se adapteze pentru a fi

folosite la mijloace moderne de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz.

În prezent ceramică se lucrează la Şişeşti-Noapteşa, ceramică utilitară, dar şi cu

caracter decorativ. Meșterii confecționează ulcele, ulcioare, străchini, castroane, oale de

sarmale, căni de apă, chiar și sobe de teracotă și le valorifică local, în târgurile

săptămânale și internaţionale. În felul acesta s-au creat locuri de muncă și cel mai

important, se aduc bani la bugetul local.

Ca motive decorative se foloseşte: soarele, punctul, cercul concentric, spirala,

brăduţul, bradul, şerpişorii, valul. Decorul este realizat cu pensulă specială numită

boielnic cu o vopsea de culoare maro preparată dintr-un lut închis la culoare amestecat

cu apă.

An de an de la sărbătoarea câmpenească “Oale și sarmale” organizată de Primăria

și Consiliul local Șișești cu sprijinul Consiliului Județean Mehedinți nu lipsesc artiştii

locali de muzică populară și dansuri populare, artişti consacraţi la nivel naţional,

sarmalele tradiționale cu ardei iute, țuica tradițională de smochin. Festival interjudețean

de ceramică oltenescă organizat la Șișeși a ajuns la ediția a XI-a, meșteri olari din toată

țara împărtășesc din experiența și participă la concursuri.

În cadrul Școlii de vară de la Șișeși, elevii înscriși beneficiază de informații legate de

etapele de restaurare ale unui obiect ceramic descoperit într-un sit arheologic, în stare

fragmentară. După partea teoretică desfășurată în incinta Muzeului Gheorghe Ionescu-

Șișești, elevii au parte de o provocare practică, moment în care fiecare trebuie să

restaureze un vas ceramic căruia i se face și o fișă de restaurare. Prin organizarea acestor

activități se dorește revitalizarea meșteșugului tradițional devenind pol cultural

contribuind astfel la creșterea economică.

2.4.4. PARTICULARITĂȚI ARHITECTONICE

În antichitate, cei mai bogaţi băștinași foloseau bârne de lemn, piatră și argilă

pentru a își construi case cu multe încăperi pe care le acopereau cu șindrile, în timp ce

săracii împleteau nuiele tăiate de pe malul Dunării și le lipeau cu lut, aveau acoperiș din

stuf sau paie, rar două încăperi.

63

LOCUIREA TRADIȚIONALĂ - CULA MEDIEVALĂ

Cula, parte a unui program de arhitectură din spațiul cultural est-european,

astăzi dispărut, este un tip de construcție răspândit în Peninsula Balcanică, cu precădere

în Serbia, Albania și Bulgaria. La nord de Dunăre, în România, este prezent în Oltenia și

vestul Munteniei. Termenul provine din cuvântul turcesc “kule” care înseamnă turn. În

arhitectura românească, definește un anumit tip de locuință fortificată, cu volumetrie

simplă și compactă, cu plan pătrat sau dreptunghiular, având două sau trei nivele, cu

rol de apărare și de veghe, dar și de locuire.

Culele s-au răspândit în Oltenia în secolul al XVII-lea, perioadă reprezentată de

slăbirea autorității domnești și supunerii regiunii unei intense dominații otomane. În

urma răscoalei din anul 1655, starea sporită de nesiguranță a locuitorilor a condus la

evoluția culelor din punct de vedere arhitectural, atingând apogeul în a doua jumătate a

secolului al XVIII-lea devenind astfel unele dintre cele mai interesante şi mai

spectaculoase construcţii din Oltenia căpătând înfăţişarea caracteristică în perioada

fanariotă când și-au extins aria de răspândire pe aproape toată suprafața Olteniei.

Amplasate în puncte strategice, cu precădere în zonele de deal, în afara

localităților, culele formau, în vechime, lanțuri de semnalizare a pericolelor. Aria de

răspândire a lor se întindea şi asupra zonelor de câmpie, până aproape de Bucureşti,

însă, culele din regiunea de şes, mai puţin numeroase, au dispărut.

Harta culelor din Oltenia, sursă: www.kule.ro

64

În clipele grele ale numeroaselor invazii întreprinse de către cetele de jefuitori

otomani, boierii din Oltenia inspirați de locuințele existente în Balcani, și-au ridicat

construcții fortificate cu rol de scut pentru a-și salva bogățiile agonisite, în anumite

cazuri chiar și viața membrilor familiei.

Călătorind prin țară descoperim multe obiective turistice inedite, reprezentative

doar pentru o anumită zonă. Dacă vorbim despre monumente, ansambluri arhitecturale

și altele din categoria obiectivelor istorice, putem observa că acestea se mai păstrează

acum doar în unul, două sau trei județe. Astfel de obiective turistice sunt culele ce pot fi

găsite astăzi în dealurile Olteniei, iar cea mai mare concentrare a culelor prezentă până

în zilele noastre fiind în județele Mehedinți și Gorj.

Aspecte de arhitectură (elemente interioare și exterioare):

Aceste construcții prezintă un interes arhitectonic deosebit cu numeroase

elemente originale care realizează o integrare armonioasă a elementelor locale specifice.

Pătrunderea în culă este posibilă printr-o ușă din bârne de stejar, flancată cu metereze.

Sunt caracterizate de zidurile consolidate groase (între 0,7 și 1 m) din cărămidă, chiar și

din piatră străpunse de metereze, prevăzute cu mici deschizături pentru tragerea cu

armă, ferestrele înguste, ușile masive și beciul solid. Trecerea de la un etaj la altul este

asigurată de scări din lemn fiind uneori mobilă, interioare sau exterioare. Planșeele

dintre etaje sunt confecționate din bârne groase de stejar. Așadar, planșeele din lemn s-au

folosit din cele mai vechi timpuri și sunt utilizate și astăzi datorită avantajelor pe care le

prezintă: sunt ușor de executat, cer o manoperă destul de redusă, se execută repede și se

demontează cu ușurință. Fiecare etaj este constituit din cel puțin o încăpere, maxim trei

încăperi cu o înălțime relativ mică, de maxim 2,5 m, iar ultimul etaj este cel mai adesea

un foișor prevăzut cu un cerdac înzestrat cu arcade și coloane. Unele cule se diferențiază

de majoritatea fiind prevăzute cu un turn îngust aparținător corpului principal

găzduind anexele sanitare.

Culele din județul Mehedinți:

Cula Tudor Vladimirescu se găsește pe Dealul Gârdanului, satul Cerneți (fostul

sat înglobat Piatra Albă), comuna Șimian, județ Mehedinți. Accesul către localitate se

poate face din drumul naţional Târgu Jiu – Drobeta Turnu

Severin sau din nordul municipiului reședinţă de judeţ.

Localitatea Cerneţi, situată pe valea râului Topolniţa, la o

distanţă de circa 4 kilometri de municipiul Drobeta Turnu

Severin, cândva a fost reşedinţă a judeţului Mehedinţi.

Sursă : www.kule.ro

65

Terenul pe care s-a construit cula aparținea mănăstirii Cozia.

Conform tradiţiei istorice, se pare că ar fi fost construită în anul

1800 de către Tudor Vladimirescu după arderea Cerneţiului de

către trupele turceşti. După moartea lui Tudor Vladimirescu,

Vasile Strâmbeanu a luat cula în proprietate, iar din anul 1838 i-

a revenit lui Ion Gărdăreanu şi soţiei, Sevastiţa, fiind moştenită

apoi pe linie feminină. În anii primului război mondial, clădirea a fost folosită de către

diverse unităţi militare, începând cu anul 1959, a funcţionat un muzeu memorial

dedicat lui Tudor Vladimirescu urmând ca în deceniul următor să beneficieze de

renovări.

Cula este construită din cărămidă și lemn fiind compune din parter și etaj.

Parterul este alcătuit dintr-un beci mare, o cameră și casa scării care dă în cerdac. Etajul

prezintă un cerdac cu zece coloane masive din cărămidă, trei camere și un coridor

îngust, lung la capătul căruia se află un wc sau „umblătoare”. La parter și etaj se

păstrează câteva guri de tragere (metereze). Ferestrele au fost mărite, după ce casa

fortificată și-a pierdut funcția de apărare. Tavanele parterului sunt boltite, din cărămidă

în timp ce tavanele etajului sunt din lemn. Învelitoarea este acoperită cu șindrilă.

Cula Nistor este amplasată în aproprierea culei Tudor Vladimirescu, pe Dealul

Gârdanului, în satul Cerneți, comuna Șimian, județ Mehedinți.

Construcţia este un edificiu pe două nivele: parterul este înalt şi prevăzut cu

metereze, prezintă o ușă masivă de lemn, în interior se află un beci, o scară interioară

duce către etaj la cerdacul cu stâlpi frumos sculptați și la camerele de locuit prevăzute

cu tavane și podea căptușite cu grinzi de lemn iar învelitoarea este acoperită cu șindrilă.

Construită în jurul anului 1810 de către polcovnicul Istrate Sălişteanu, fastuoasa locuință

a fost arsă de către turci în anul 1815. După anul 1821 a fost reconstruită de către

căpitanul de panduri Nistor. În anul 1974, Direcţia

Monumentelor Istorice şi de Artă a elaborat un proiect de

restaurare întocmit de arhitectul Micaela Adrian. Se dorea

organizarea unui muzeu care să adăpostească case ţărăneşti din

zona Mehedinţiului, însă, fără succes, abia din anul 2009 în

clădire a început să funcţioneze un muzeu etnografic.

Sursă : www.kule.ro

Cula Cuțui se află la marginea satului, spre râul Motru, sat Broșteni, comuna

Broșteni, județ Mehedinți. Comuna Broşteni se află la intersecția șoselei ce face legătura

între Drobeta Turnu Severin – Târgu Jiu cu șoseaua ce duce către Strehaia. Accesul către

66

monument se face dinspre primărie către râul Motru pe un drum asfaltat (cca 400 metri

din drumul județean).

Conform tradiţiei, clădirea a fost construită de către Ghiţă

Cuţui, căpitan de panduri şi de fiul său Constantin, în jurul

anului 1815. O legendă deosebit de frumoasă spune că un

grup de turci din insula Ada-Kaleh, a răpit-o pe soţia lui Ghiţă

Cuţui. Pentru răscumpărare, pandurul a vândut o parte din

pământ, clădind mai apoi cula.

Sursă: www.kule.ro

Construcţia din cărămidă are formă dreptunghiulară cu două niveluri: beciul,

aflat la parter, are ziduri foarte groase care susţin o boltă cilindrică sprijinită pe cinci

arce dublouri, la nivelul superior se ajunge pe o scară de stejar, zidurile casei scării fiind

străpunse de metereze, prin care se apăra accesul în culă, etajul prevăzut cu cerdac, are

mai multe încăperi a căror repartiţie a suferit, în timp, câteva schimbări, tavanele sunt

din grinzi tencuite, iar pardoseala din scânduri late de stejar, pridvorul prezintă arcade

trilobate, şase pe latura principală şi una la capul liber dinspre nord-vest. În exteriorul

clădirii, faţadele sunt decorate cu mici panouri dispuse neregulat faţă de arcade şi

panouri mari pe restul suprafeţelor de la etaj.

Casa-culă a fost devastată de către trupele de ocupaţie germane în anul 1916, iar

după 1930 Constantin I. Cuţui şi Ioana Cuţui au încercat o restaurare a clădirii, fără

succes. În perioada cuprinsă între anii 1954 - 1963 cula Cuţui a rămas în ruină.

Arhitectul Iancu Atănăsescu a întocmit proiectul de restaurare, arhitecta Rodica

Manciulescu l-a preluat şi l-a finalizarea în anul 1968. Cula a găzduit un muzeu

etnografic până în anul 1990.

În prezent se mai păstrează cule în județele: Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Dolj, Olt ,

Argeș și Teleorman. O parte dintre acestea fiind în uz, în circuit public sau privat, se află

într-o stare bună de conservare. Din păcate, unele sunt abandonate, fiind în stare rea

sau chiar în pericol de prăbușire. Cule reprezentative, restaurate și corect puse în

valoare se află în cadrul complexelor muzeale de la Măldărești și Bujoreni în județul

Vâlcea, Curtişoara în județul Gorj și Mioveni în județul Argeș.

CASA TRADIȚIONALĂ mehedinţeană este casă joasă, cu un singur nivel,

compusă din două, trei și mai rar, patru încăperi. Toate casele sunt prevăzute cu tindă

plasată pe latura din față, uneori și lateral, cu funcții utilitare și estetice. Acesta este tipul

cel mai vechi de locuință și cu cea mai mare răspândire și reprezintă măsura

chibzuinței, a hărniciei și a priceperii gospodarilor mehedințeni care, de-a lungul

67

secolelor, au dovedit o incontestabilă ingeniozitate în prelucrarea lemnului pe care îl

procurau din pădurile județului. Influența urbană a modificat arhitectura tradițională astfel că s-a cultivat o

arhitectură cu talpă pe temelii din piatră, iar în cazul caselor înalte, tot parterul din

piatră și etajul din lemn. Casele înalte cu două sau chiar trei nivele erau construite la

jumătatea secolului al XIX-lea în întregime din bârne. Parterul avea destinație

comercială, iar etajele erau împodobite cu mici balcoane. Acoperișul înalt, cu pantă

abruptă, coama scurtă și lemnăria tindei cu bogăția decorativă sunt elementele care

imprimă o notă unitară locuinței severinene.

Martori ai unor timpuri de mult apuse, valoarea lor istorică, socială, arhitecturală

dar și identitară transcede vremurilor. Protejându-le și punându-le în valoare, oferim un

viitor trecutului nostru.

Un vechi antrepozit (datând din

anii 1890 sau 1900), folosit în

cadrul comerțului fluvial

dunărean

Drobeta Turnu Severin a profitat de oportunitățile de comerț generate de poziția

sa geografică favorabilă și de acele circumstanțe politice privilegiate de la Fin de Siècle,

astfel că, orașul a fost înzestrat cu frumoase clădiri, o mică mostră fiind prezentată în

imaginile de mai jos.

Casă în stil Micul Paris (cu

accente Beaux Arts), datând din

anii 1890

Arhitectura prevalentă a acestor case este stilul Micul Paris, care reprezintă

colectiv stiluri franțuzești istoriciste ale secolului al XIX-lea, interpretate într-o manieră

provincială în România perioadei La Belle Époque.

68

Casă în stil Micul Paris, datând de la

sfârșitul anilor 1890.

Edificiile prezentate aici sunt impresionant de mari și bogat ornamentate, fiind

comparabile sau chiar mai arătoase decât casele bucureștene reprezentative pentru acest

stil din anii 1890, dându-ne o idee despre prosperitatea cetățenilor orașului acelor

vremuri.

Casă în stil neogotic

Renaștere timpurie, datând din anii 1890.

Orașul conține și clădiri în alte stiluri din acea perioadă, cum este exemplul din

fotografia de mai sus, o consecință a diversității și sofisticării gusturilor unei populații

foarte cosmopolite, care cuprindea români, germani, sârbi, evrei, unguri, greci, italieni

și multe alte etnii.

69

3. OAMENI

3.1. MULTICULTURALISM PESTE SECOLE

Acest pământ de pe terasa Dunării a asigurat oamenilor locului bunurile

necesare traiului. Istoria orașului păstrează ca mărturii obiecte descoperite ce au folosit

drept unelte și arme în cea mai timpurie epocă din istoria omenirii. Din paleoliticul

inferior, a fost descoperită o serie de produse ale creației umane care au putut fi folosite

ca arme de vânătoare precum bolovani de silex ciopliți pe o parte sau pe ambele părți.

Toporul, arcul, undița, sulița și bărcile obținute prin scobirea arborilor au fost inventate

în paleoliticul mijlociu.

Omul acelor timpuri, din acest ținut, era iubitor de frumos, producea podoabe pe

lângă felurite unelte. Confecționarea uneltelor se baza pe perforarea și înăbușirea

acestora. Astfel s-a îmbunătățit plugul cu brăzdar din corn cu ajutorul căruia locuitorii

făceau agricultură, fiind principala ocupație. S-a perfecționat barca și cârligul în “V” cu

ajutorul căruia locuitorii pescuiau în apele Dunării, fiind ocupația secundară a lor.

Măiestria artistică a locuitorilor se poate observa și în obiectele de ceramică descoperite

la Ostrovul Șimian, Ostrovul Banului și Hinova. Vasele de culoare neagră sau roșie-

portocalie, bogat decorate, erau modelate în formă de păsări, precum și frumoase

statuete feminine. Odată cu epoca bronzului, în teritoriu au pătruns lent popoarele

indoeuropene. Între sedentarii neolitici din zonă și normanzii indoeuropeni a avut loc o

sinteză etnică, lingvistică și culturală din care s-a format poporul trac. Mai târziu,

locuitorii aduceau bronzul din zona Maidanpekului (Serbia) pe care îl prelucrau pentru

a obține arme și unelte. Pădurile din Câmpia Severinului erau defrișate cu toporul din

bronz, iar pentru recoltarea plantelor era folosită secera de bronz cu mâner. În acea

perioadă s-a cristalizat etnicul geto-dacic ca ramură nordică a tracilor. Odată cu geto-

dacii uneltele de bronz au fost înlocuite cu unelte din fier aduse probabil din Anatolia.

Această cultură se caracterizează și prin așezări fortificate de mari dimensiuni. În a

doua epocă a fierului, în zonă au pătruns celții. În insula Șimian au fost descoperite

obiecte casnice și arme celtice. Romanii și-au consolidat granița pe Dunăre după care au

organizat numeroase expediții împotriva dacilor ce vor culmina cu cele două războaie

daco-romane.

În perioada antică, după cucerirea Daciei, Traian a adus oameni din diferite

colțuri ale Imperiului Roman (Grecia, Macedonia, Orient, Creta, Italia chiar și din

Spania) pentru a popula ținutul și a cultiva pământul deoarece Dacia fusese secătuită de

bărbați în timpul războaielor. Aceștia sunt descriși de cercetători ca fiind caracterizați de

simțul practic, buni organizatori, disciplinați, dar foarte violenți și prevăzători.

70

După căderea Imperiului Bizantin, teritoriul a fost cotropit de popoare normande

(roxolani, sarmanți, goți, huni, vandali, gepizi, bulgari, și slavi), iar locuitorii s-au

refugiat în munți și la câmpie pentru a supraviețui.

În perioada medievală, în teritoriu s-a perindat populația de origine maghiară.

Ei au construit Cetatea Medievală a Severinului pe care au cucerit-o românii, după care

a devenit țintă tunurilor bulgarilor, tătarilor și a turcilor, ei au și incendiat-o după care

au părăsit-o.

În perioada modernă, a fost construit orașul Turnu Severin, mai mult

europenește atrăgând un număr apreciabil de străini. Mulți fiind negustorii veniți din

peninsula Balcanică, astfel încât în anul 1865, în urma analizării structurii populației

Severinului, Ion Ionescu de la Brad a ajuns la concluzia că orașul era un adevărat

“Babilon” în care trăiau 54,3% germani, 27% români, 8,5% evrei, 4% greci, existând și

austrieci, bulgari, turci, armeni, albanezi, maghiari, cehi, italieni, polonezi, elvețieni,

spanioli, francezi, belgieni, englezi. Caracterul modern, burghez al orașului a fost

imprimat de către străinii care s-au stabilit în teritoriu și au adus odată cu ei civilizația și

mentalitatea apuseană. Majoritatea bărbaților și femeilor se îmbrăcau după moda

occidentală, iar vara făceau baie în Dunăre, la piciorul Podului lui Traian sau în vestul

orașului.

Germanii au avut un rol deosebit de important de-a lungul timpului în Severin

reprezentând populația majoritară în anul 1865 (54,3%). Populația de origine germană

era concentrată în vestul orașului sub forma unei puternice colonii pe care severinenii o

numeau "Mahalaua nemţească". Ei au păstrat multă vreme specificul în construcția

caselor și în stilul de viață impunându-se în rândul comunităților astfel încât limba

germană era considerată limba afacerilor. Ei au înființat școli și asociații de ajutor

reciproc, iar pentru animarea teritoriului au dat naștere unui carnaval cu măști,

petrecerilor câmpenești de 1 Mai, cu fanfară și ospețe în pădurea Crihalei (continuate

până azi cu numele "Zilele Severinului". În urma ultimului recensământ numărul

locuitorilor de origine germană a scăzut drastic fiind înregistrate 50 de persoane.

Evreii, o comunitate care în urmă cu un secol reprezenta un pion important în

viaţa socială şi culturală din Drobeta Turnu Severin este pe cale de dispariţie. Aceştia

practicau activităţi în diverse domenii: comerţ, croitorie, dulgherie, etc. Comunitatea

evreiască a contribuit la arhitectura oraşului, ridicând adevărate capodopere, cum ar fi

construcția care găzduiește Muzeu de Artă "Gheorghe Anghel" (a aparținut familiei

Sabetay, una dintre cele mai bogate şi renumite familii din ţară din acea perioadă). Până

la începutul secolului al XX-lea, evreii au fost asimilaţi de comunitatea locală. Din 1900

a început declinul, cel puţin din punct de vedere numeric, deoarece în 1966 numărul

71

evreilor a ajuns la 58 de persoane. Singurele semne rămase în urma prezenţei evreilor în

Drobeta Turnu Severin sunt Cimitirul Evreiesc, Sinagoga Mozaică şi două nume de

excepție ale comunității: scriitorul Rudolf Bernhardt și istoricul Theodor Lavi

(Loewenstein), cercetător în cadrul așezământului Yad Vashem, consacrat studierii

Holocaustului.

Grecii au părăsit ținuturile natale determinați de pământul sărac și arid și au

poposit în orașul dunărean fiind impresionați de curățenia, eleganța și grădinile urbei.

Au fost primii negustori ai Severinului, pornind cu învestiții mici și extinzându-se

treptat. Ei au fost cei care au deschis primele prăvăli și crâșme (Hanul Roșu, a doua

construcție din oraș) în Turnu Severin. Din notițele de călătorie ale grecului G.

Paraskevopoulos, aflăm că elenii “merg (la Turnu Severin) să se pricopsească, să vină

încărcați cu bani, cu desagii plini de groși” în Grecia la familiile lor. În rândul grecilor se

găseau și avocați, profesori, medici, nu doar negustori și plăcintari.

Austriecii au înființat Şantierul Naval și fabrica de bere, bulgarii aveau fabrică

de gheață, armenii trăiau izolați ocupându-se cu comerțul de cafea, iar italienii aveau

fabrică de ceramică la Turnu Severin.

Turcii, în special cei care locuiau pe insula Ada Kaleh produceau țigaretele cu

care aprovizionau Casele Regale ale României şi Marii Britanii pentru că tutunul

cultivat pe insulă era considerat unul dintre cele mai aromate şi mai rafinate din

Europa. Uleiul şi parfumul de trandafiri, bijuteriile şi dulciurile turceşti produse pe

insulă erau căutate de numeroşii vizitatori care după Primul Război Mondial au devenit

tot mai interesaţi de pitorescul şi specificul zonei. Mirosul de iasomie, de zahăr ars şi de

cafea la nisip, rahatul învelit în susan ori dulceaţa de trandafiri și smochine atrăgeau

vizitatori din toată Europa.

Centrul insulei Ada Kaleh, bazarul înainte de anul 1918 – locul preferat al turiştilor

Pe fondul ideologic al propagandei legionare și progermane, în septembrie 1940,

pe plan local a avut loc boicotarea negustorilor evrei severineni. Pe motivul

72

propagandei oficiale anti iudeo-bolșevice, justificată prin pierderea Basarabiei și

Bucovinei din vara acelui an, au fost consemnate acte de vandalism deschis împotriva

comunității evreiești severinene, îndeosebi în timpul rebeliunii legionare din iarna

anului 1941, acțiunile au fost sprijinite și de membrii ai comunității severinene de

origine germană.

De asemenea, în urma atacării Poloniei de Germania și Uniunea Sovietică,

Severinul a găzduit și refugiați de origine polonă, iar unii dintre ei au rămas definitiv în

oraș devenind severineni prin adopțiune.

La începutul anului 1945 a avut loc deportarea germanilor și austriecilor

severineni în Uniunea Sovietică, astfel comunitatea luterană severineană (formată din

germani) a început să dispară, iar cea catolică (în mare parte constituită din austrieci)

deși redusă numeric a supraviețuit datorită altor etnii care o compun (cehi, unguri,

italieni, polonezi, etc). Supraviețuitorii din lagărele de muncă sovietice au fost expulzați

în Germania și Austria, o mică parte au revenit în Severin.

În primii ani ai regimului comunist, cei care formau comunități străine (bulgari,

turci, armeni, greci, albanezi, maghiari, cehi, italieni, polonezi, elvețieni, spanioli,

francezi, belgieni, englezi, evrei) au început să migreze masiv spre alte țări sau alte

orașe mai mari din România.

3.2. GALERIA PERSONALITĂŢIILOR DE SEAMĂ

În parcul de pe strada Crișan din Drobeta Turnu Severin se află busturi ale 16

personalități importante din Mehedinți cu care severinenii se mândresc arătându-și

toată recunoștința, dar există o mulţime de personalităţi severinene sau adoptate de

bătrâna urbe:

3.2.1. PERSONALITĂȚI ÎN DOMENIUL ȘTIINȚEI

Traian este împăratul roman care a introdus Drobeta în istorie odată cu cele

două războaie daco-romane.

Apollodor din Damasc a construit în teritoriu cel mai important edificiu din

timpul împăratului Traian, podul de la Drobeta.

"Noi nu vedem cu ochii, ci cu mintea. Dacă mintea e goală, ochii privesc fară să vadă",

spunea savantul Ştefan Odobleja.

S-a născut în anul 1902 într-o familie săracă din comuna Izvorul Aneştilor,

judeţul Mehedinţi. Deosebit de ambițios, pentru el nu existau piedici, ci numai

provocări care se cer depășite; impresiona prin simplitate, inteligență și nonconformism.

73

După absolvirea bacalaureatul la Liceul “Traian” - unde a învățat limba franceză, fapt

care i-a permis mai târziu să-și scrie și publice operele fundamentale la Paris - și-a

continuat studiile la Facultatea de Medicină din București, secția militară, timp în care a

manifestat interes şi aptitudini deosebite pentru activitatea ştiinţifică, realizând cercetări

mult apreciate în domeniul neurologiei, unde a făcut descoperiri importante în

problema mecanismelor de transmitere a sunetelor în organismele vii. A profesat ca

medic în mai multe orașe și sate din România, între timp

în cariera militară a ajuns la gradul de locotenent colonel.

Pe lângă domeniul strict al medicinii, Odobleja a avut

preocupări majore în metodologia cunoaşterii ştiinţifice şi

logică, în psihologie şi epistemologie. Ștefan Odobleja este

unul dintre marii gânditori şi creatori ai secolului al XX-

lea. Originalitatea şi clarviziunea sa au depăşit cu mult

tiparele şi modelele cunoaşterii ştiinţifice tradiţionale.

Numele lui se înscrie cu litere de aur în istoria celei mai

noi şi revoluţionare ştiinţe a secolului XX. Monumentala

sa lucrare “La Psychologie consonantiste” publicată la Paris

este, aşa cum au demonstrat numeroşi specialişti, prima Sursă:www.mnt-leonida.ro

variantă a unei concepţii cibernetice generalizate, devansând cu un deceniu conţinutul

cărţii lui Norbert Wiener “Cibernetica”. Din cauza izbucnirii celui de-al doilea război

mondial, lucrarea românului a fost ignorată. Ideile lui Ştefan Odobleja erau destinate

lumii academice, dar nu a dat o aplicație practică ideilor sale, a dorit doar să arate cum

funcționează psihicul uman. Ștefan Odobleja a reuşit să realizeze paradigma de bază a

gândirii cibernetice, care reclamă centrarea pe studiul proceselor de reglare şi pe analiza

comportamentului „oricărui” sistem prin corelarea conexiunii directe (comandă -

execuţie) cu conexiunea inversă (execuţie-comandă), circuit pe care el l-a denumit „cerc

vicios” în care relaţia de circularitate era atât punctul de pornire, cât şi cel de sosire în

analiza oricărui tip de sistem. Severineanul a operat serioase breşe în zidurile

despărţitoare pe care gândirea tradiţională, atomar-descriptivistă le ridicase între

diversele clase de fenomene, trasând punţi de legătură între psihologie şi fizică, între

biologie şi psihologie, în biopsihologie şi tehnică, etc. Lui Odobleja îi revine meritul de a

fi abordat în spirit nou, cibernetic, şi problema structurilor operaţionale ale gândirii,

delimitând structurile algoritmice, rutiniere, reproductive şi pe cele euristice,

explorative, creatoare. În al “La Psychologie consonantiste”, volumul II găsim cea mai

amplă şi substanţială tratare, din perioada respectivă, a strategiilor euristice,

cvasitotalitatea ideilor şi interpretărilor fundamentale păstrându-şi valabilitatea şi

astăzi. Odobleja a aplicat sistemul principilor şi conceptelor generale ale

74

consonantismului la analiza unor domenii particulare - medicină, fizică, logică,

epistemologie, biologie, morală, tehnică, prefigurând astfel ramurile aplicate ale

ciberneticii. Dincolo de cariera sa în medicină militar și de lucrările sale care au anticipat

nașterea ciberneticii, Ștefan Odobleja avea și preocupări artistice. Îi plăcea literatura

rusă, limba franceză, cânta adesea la vioară și scria poezii ce aveau legătură bineînţeles

cu știința (Totalitarism: “Chiar și encefalograful / Ne arată-n mod precis / Că gandirea nu se

face / Într-un punct strict circumscris”). Omul de știință s-a stins in 1978, iar ca un semn de

recunoaștere față de întreaga sa operă, Ștefan Odobleja a fost ales postmortem, membru

de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România și tot în onoarea sa a fost

înființată Academia de Cibernetică din Elveția. În ciuda vieții marcată de sărăcie, Ștefan

Odobleja a rămas productiv, lăsând în urmă peste 50.000 de pagini complete. "Este vina

societății și a familiei, a pedagogiei și a școlii că cei creativi nu evoluează spre destinul lor natural

și ca atât de des ajung niște epave ale societății, în loc să constituie stelele", spunea savantul.

O personalitate marcantă a României primei jumătăți a

secolului XX s-a născut în anul 1868 la Butoiești, județul Mehedinți -

Constantin Rădulescu-Motru - filosof, psiholog, pedagog, om

politic, dramaturg, director de teatru român, academician și

președinte al Academiei Române. A studiat simultan Facultatea de

Drept și Facultatea de Litere și Filosofie din cadrul Universității

București unde s-a împrietenit cu Titu Maiorescu și a stabilit

legături spirituale puternice. S-a stabilit pentru o perioadă Sursă:www.ro.wikipedia.org

în Germania muncind în laboratorul vestitului psiholog Wilhelm Wundt. La revenirea

în țară a înființat revista Studii filosofice care a devenit Revista de filosofie, iar în anul 1918

a devenit director al Teatrului Național din București, după care a fost primit în

Academia Română devenind președintele acestei instituții. Însă cel mai important aport

al său reprezintă cele două studii socio-politice Românismul. Catehismul unei noi

spiritualități, 1936 și Psihologia poporului român, 1937 care pot fi și astăzi o bună evaluare,

opțiunilor și valorilor pe care le putem oferi Uniunii Europene prin integrarea noastră.

Primul studiu, Românismul, poate reprezenta și astăzi un punct de plecare pentru

opțiuni strategice, locale, regionale, naționale. Fie un centru de studii socio-economice

locale, fie Observatorul local pot lua numele marelui om.

Fondatorul agronomiei moderne românești, Gheorghe Ionescu-Șișeiști s-a

născut în anul 1885 la Șișeștii de Jos. Agronomul severinean a fost doctor în științe

agricole la Universitatea din Jena, Germania și membru al Academiei Române fiind un

creator de școală în domeniul agronomiei întemeind și conducând Institutul de

75

Cercetări Agronomice al României. De asemenea, a condus Școala Superioară de

Agricultură de la Herăstrău și a fost ministru al agriculturii.

Arhitectul român de origine catalană Xavier Villacrosse a fost însărcinat în

anul 1835 prin ordinul 1003 al Ministerului de Interne să întocmească proiectul de

amplasament pentru strămutarea reședinței județului Mehedinți de la Cerneți la Turnu

Severin. Astfel conform planului său, inginerul orașului Moritiz von Ott a fost numit să

înceapă construcția orașului.

Cunoscutul matematician și pedagog român Gheorghe

Țițeica s-a născut în anul 1873 la Turnu Severin și a fost profesor la

Universitatea din București și la Școala Politehnică din București,

membru al Academiei Române și al mai multor academii străine,

doctor honoris causa al Universității din Varșovia. S-a ocupat în

special cu studiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni, definite

printr-o ecuație a lui Laplace, este creator al unor capitole din

geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase

de suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele (Geometria

diferențială proiectivă a rețelelor, Introducere în geometria

diferențială proiectivă a curbelor). Prin numeroasele lucrări de matematică elementară

și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a

contribuit la ridicarea nivelului învățământului matematic din România. Împreună cu

Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu, a înființat revista - Gazeta matematică, cu

G.G. Longinescu publicația - Natura pentru răspândirea științelor, cu D. Pompeiu a

editat revista - Mathematica.

Constantin Dimitrescu Severeanu a fost una din personalitățile chirurgicale

românești, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a contribuit, din plin, la dezvoltarea

chirurgiei românești. Din informațiile culese din cartea sa, Din amintirile mele (1862) și

din scrierile publicate de Dr. Ciovarnache, de J. Jianu şi C. Bercuș în monografia C.D.

Severeanu. Epoca și omul (1976), reiese că s-a născut la 4 mai 1840, în comuna Bălțați, de

pe plaiurile mehedințene, într-o familie de țărani moșneni care avea 11 copii și care se

numea Cioponea. Numele de Dimitrescu și l-a luat de la tatăl său - Dumitru - la care,

mai târziu și-a adăugat și Severeanu, de la orașul natal. A fost remarcat și înscris la

Școală națională de medicină de către însuși Carol Davila unde a cunoscut o patologie

foarte variată. Întrucât Școala națională de medicină era recunoscută în Franța, a fost trimis

la Paris pentru a studia la Facultatea de Medicină. După întoarcerea în țară, a profesat la

Spitalul Colentina și la Spitalul Colțea unde a și publicat o serie de monografii

(Observații clinice din spitalul Colțea, Atlas fotografic de anatomie patologică (1870) și Lecțiuni

de clinică chirurgicală (1900)). Profesorul C.D. Severeanu a reprezentat una din pietrele

Timbru românesc

cu imaginea

mehedințeanului

Gheorghe Țițeica

76

unghiulare ale chirurgiei din țara noastră, fiind inițiatorul chirurgiei viscerale. Înzestrat

cu o vie inteligență, cu o curiozitate științifică remarcabilă, cu îndrăzneală și

ingeniozitate și o rezistență fizică de invidiat, a introdus adevăratul spirit chirurgical,

creând totodată, învățământul superior chirurgical, implementând o serie de procedee

și tehnici chirurgicale care au constituit priorități naționale și mondiale. Profesorul C.D.

Severeanu a acordat o atenție deosebită activității didactice fiind deosebit de

conștiincios și meticulos în pregătirea prelegerilor, punctual la cursuri, folosind un

limbaj științific și atrăgător, receptiv față de progresele chirurgiei timpurilor sale fiind

ales Președinte al Societății de Istoria Medicinii, și exemplu pentru o serie de elevi, la

rândul lor continuatori și făuritori de alte școli chirurgicale și conducători ai unor

servicii de chirurgie. Întemeietor de învățământ chirurgical, chirurg cu o înaltă pregătire

dotat cu un viu spirit inventiv, creator de metode şi tehnici chirurgicale, Constantin

Dimitrescu Severeanu rămâne una dintre figurile cele mai proeminente și

reprezentative ale chirurgiei românești.

ALTE PERSONALITĂȚI:

Ioan Jianu - medic în chirurgia vasculară, autoplastie, heterogrefe; Victor Gomoiu -

medic chirug și istoric al medicinei, ministru al sănătății; Victor Daimaca – astronom,

descoperitorul mai multor comete, omologate de Uniunea Astronomică Internațională;

Petre Sergescu - matematician, membru corespondent al Academiei Române, istoric în

filosofie matematică; Ștefan-Marius Milcu - medic, antropolog, membru al Academiei

Române; Paul G. Dimo - inginer român, membru titular al Academiei Române, creator

al unor sisteme electromagnetice, Analiza nodală, Metodele REI şi Analizatorul grafic,

care îi poartă numele pe plan mondial; Traian Lorin Sălăgean - inginer electrotehnician,

membru titular al Academiei Române; Ioan-Ioviț Popescu - fizician român, specialist în

optică și fizica plasmei, membru titular al Academiei Române, nominalizat în 1981

pentru Premiul Nobel în fizică pentru contribuții în spectroscopia multifotonică și laser;

3.2.2. PERSONALITĂȚI ÎN DOMENIUL FONDATOR ȘI SOCIAL

Sfântul Severin de Noricum este considerat creștinătorul Dunării de jos,

protectorul lânarilor, prizonierilor și viticultorilor. Biserica latină din incinta fortificată a

Cetății Medievale a Severinului fost închinată acestui sfânt.

Împăratului Septimiu Sever este cunoscut ca fiind recuceritorul Daciei și al

doilea întemeietor al ei și tot el a ridicat Drobeta la rang de colonie.

Carol I de Hohenzollern a pășit pentru prima dată pe pământ românesc la

data de 8 mai 1866 debarcând la Turnu Severin și rostind:

77

“… punând piciorul pe acest pământ, am devenit român“.

În perioada interbelică, exista în portul severinean

încrustată o placă prin care se marca locul unde regele a călcat

pentru prima dată pe pământ românesc. Această placa a fost

înlăturată de regimul comunist.

Sursă : severinul-vechi.blogspot.ro

Generalul Pavel Kiseleff, omul “din răsărit cu gândire

apuseană”, printr-un ofis al prezidențiatului plenipotențiar al

Țării Românești, cu numărul 19 din 22 aprilie 1833 către Sfatul

Administrativ, a solicitat inființarea orașului Turnu Severin.

Sursă: www.wikipedia.org

Theodor Costescu, iniţiatorul şi finanţatorul Palatului Culturii şi al actualului

Colegiu Național “Traian” din Drobeta Turnu Severin, şi-a dat seama de potenţialul

economic al zonei şi a contribuit la înfiinţarea învăţământului

comercial în Drobeta Turnu Severin. Profesorul de ştiinţe fizico-

chimice, Theodor Costescu s-a reîntors după terminarea

studiilor între olteni cu o extraordinară forţă de muncă,

perseverenţă şi nesecată energie înzestrând satele mehedinţene

cu şcoli, biserici şi spitale. În anul 1897 a deschis un internat

pentru 80 de elevi, a introdus în programa şcolară un capitolul

nou - Pregătirea militară- și uniforma şcolară, a alcătuit fanfara

elevilor, alături de I. Şt. Paulian a fondat societatea corală

„Doina” fiind primul ei preşedinte. Din dorinţa nestrămutată Sursă: www.wikipedia.org

de a veni, în primul rând, în sprijinul ţăranilor, Theodor Costescu a înfiinţat şi condus o

serie de bănci. Acestea erau menite să susţină financiar iniţiativele în domeniul

comerţului, industriei şi agriculturii. Între timp l-a convins pe mehedinţeanul I. G.

Bibicescu - fost guvernator al Băncii Naţionale - să doneze oraşului Drobeta Turnu

Severin bogata sa bibliotecă. Tot el a susţinut și înfiinţarea teatrului oraşului Drobeta

Turnu Severin fiind supremul vis al vieţii sale pentru care și-a irosit tot ce a agonisit în

viață. Rămas fără casă, acesta a locuit o bună perioadă în clădirea teatrului, uitat de

majoritatea prietenilor și cunoștințelor. Acesta a sfârşit în cele din urmă într-un

78

sanatoriu bucureștean. Ca o binemeritată recunoaştere a meritelor sale, Academia

Româna l-a primit printre membrii ei de onoare, în şedinţa din 30 mai 1934.

Ioan Gheorghe Bibicescu s-a născut la Cerneți, judeţul Mehedinți în anul

1924. A fost un publicist, om politic și economist. S-a remarcat pe scena publică

românească ca publicist și polemist. Și-a început activitatea la Banca Națională în anul

1895, ca director al biletelor. În anul 1914 a devenit

viceguvernator, iar din anul 1916, guvernator. A condus instituția

timp de 5 ani, într-una dintre cele mai dificile perioade și este unul

dintre cei ce s-au împotrivit vehement strămutării Tezaurul

României în Rusia. Și-a încheiat activitatea în anul 1921 primind

titlul de „guvernator onorific”, iar astăzi, Biblioteca Județeana din

Drobeta Turnu Severin ale cărei cărți i-au aparținut îi poartă

numele.

Sursă: www.enciclopediaromaniei.ro

Dimitrie Grecescu, creatorul Grădinii Botanice din

București, s-a născut în anul 1841 la Cerneți și a alcătuit cel mai

complet ierbar de la noi din ţară, „Ierbarul florei României”

devenind membru titular al Academiei Române. Sprijinit de

botaniști de peste hotare, a alcătuit si un „Ierbar european”. A fost

membru fondator al Societății Științelor Medicale din București,

de asemenea membru al Societății Naturaliștilor din Moscova și al

Societății de Botanică din Franța, fiind considerat un întemeietor

al botanicii medicale din România.

Sursă: www.costirapascu.blogspot.ro

ALTE PERSONALITĂȚI:

Constantin Bălătescu - viceamiral, Șeful Serviciului Marinei din Marele Cartier General;

Richard Franasovici (1883-1964), avocat, ministru, diplomat; Ion Gigurtu - inginer, om

politic, prim-ministru al României; Sabin Ivan - senator, medic; Doru Viorel Ursu -

ministru de Interne, secretar de stat la Ministerul de Externe, deputat, membru al

Comisiei de Control a SRI, avocat.

79

3.2.3. PERSONALITĂȚI ÎN DOMENIUL CULTURAL

Teritoriul și timpurile au născut “ambasade artistice” în Severin. Locul a

reprezentat una dintre cele mai importante trecători culturale cu un intens trafic de

simțire și gândire românească de-a lungul timpului.

Sursă: www.popa-popas.ro

Ştefan Popa Popa’s este unul dintre cei mai cunoscuţi români de peste hotare.

A fost ales unul dintre cei şapte Ambasadori ai României fiind cunoscut în întreaga

lumea ca fiind cel mai rapid caricaturist din lume. Nu s-a născut în Severin, dar a

copilărit și a devenit cetăţean de onoare al municipiului Drobeta Turnu Severin. A

donat 20 de lucrări premiate în ţară şi străinătate, iar de atunci, anual severinenii

organizează un concurs de caricatură pentru copii.

Profesorul, compozitorul, dirijorul, oratorul, scriitorul, luptătorul patriot Ioan

Ștefan Paulian este mehedințean prin adopțiune reciprocă. A venit la Drobeta Turnu

severin la insistențele irezistibile ale lui Teodor Costescu ca director al Liceului “Traian”

și s-a impus punând bazele în 1897 Societății corale “Doina”, prima de acest fel în

România. Pentru activitatea sa a fost deportat în perioada primului război mondial de

către autoritățile germane de ocupație în diferite lagăre din România și Bulgaria.

Prima româncă doctor în filosofie, Alice Voinescu, s-a născut în anul 1885 la

Turnu Severin. A fost o scriitoare, eseistă, profesoară

universitară, critic de teatru și traducătoare. Teza sa de doctorat,

publicată la Paris, trata școala filozofică neo-kantiană de la

Marburg. În 1948 a fost pensionată de la catedră și a petrecut un

an și șapte luni de închisoare la Jilava și la Ghencea. După

detenție i s-a impus domicilierea în comuna Costești de lângă

Târgu Frumos. Tot ea creat Catedra de estetică și istoria teatrului

la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din

București și a publicat cărți de filosofie, estetică și teatru.

Sursă: Prezența Elenă în Mehedinți, Uniunea Elenă din România, București 2008

80

Sculptorul Gheorghe D. Anghel s-a născut în vara anului 1904, într-o casă din

centrul Severinului. A realizat portrete remarcabile prin noblețea sentimentului și

tendința de a spiritualiza chipurile ("Eminescu", "Pallady") și personaje alegorice

("Victoria"). Marele sculptor Gheorghe Anghel, a abordat personalitatea marelui poet

național, Mihai Eminescu, într-un mod, perceput de anumite persoane, obsesiv . Este

autorul statuii din faţa Ateneului Român din Bucureşti, iar în

Drobeta Turnu Severin are un bust a lui Eminescu, pus în

parcul liceului Traian, într-un loc unde iniţial a fost bustul

regelui Carol I. Opera lui Gheorghe Anghel este "congenitală cu

cea a poetului, prin acelaşi lirism, prin aceleaşi aspiraţii umaniste"

(Petru Comărnescu). Cu mijloacele unei individualităţi artistice

de excepţie, Anghel realizează o operă în care tradiţiile locale -

cu filoanele izvorâte din patrimoniul popular, şi cu influenţele

culturii bizantine - sunt în contact direct cu căutările artei

Sursă: www.sculpture.ro moderne, până la obţinerea unei sinteze ce exprimă, din adânc,

spiritualitatea românească. Gheorghe Anghel este cunoscut ca un sculptor foarte critic

cu propria operă pe care și-a cam distrus-o fiind nemulţumit înainte de moarte. Faptul

că bronzul Eminescu a rămas înseamnă că el a fost mulţumit de această lucrare şi o

avem şi astăzi în patrimoniul cultural al oraşului Drobeta Turnu Severin.

Șerban Cioculescu - istoric și critic literar, bibliofil și editor, și-a orientat scrisul

în spiritul filologiei și al erudiției clasice. A urmat liceul la Turnu Severin, după care a

obținut licența în literatura franceză la Universitatea din

București. A urmat studii de filologie romanică la Paris. În anul

1945 a obținut doctoratul cu o teză despre Dimitrie Anghel.

Membru al Academiei Române din 1974. Debutul său a avut

loc în anul 1923 la Facla literară, a scris cronici literare la

Adevărul, Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Viața, Curentul

literar, Ecoul, România liberă, Ramuri. Debut editorial a avut loc

în anul 1935, cu Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul

Zarifopol. S-a consacrat studierii vieții și operei lui I.L.

Caragiale.

Sursă: www.ro.wikipedia.org

Alexandru Dima este o personalitate proeminentă a învăţământului

universitar din ţara noastră şi a culturii româneşti contemporane. Alexandru Dima s-a

născut în anul 1905, în oraşul Turnu Severin, într-o familie de muncitori. Între anul 1929

a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia Filosofie. A urmat studii

81

de specializare în estetică, etnografie, istoria artelor şi istoria literaturii romanice şi

germanice la Berlin, München şi Viena. Examenul de doctorat l-a susţinut, în anul 1938,

la Universitatea din Bucureşti, cu tema Conceptul de artă populară. Și-a început activitatea

didactică la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, dar din toamna anului 1966 i-a

călcat pe urme lui Tudor Vianu la Catedra de literatură universală şi comparată din

cadrul Universității din Bucureşti devenind un reprezentant de seamă al acestei

discipline după Tudor Vianu. Profesorul Alexanru Dima a fost, în acelaşi timp

estetician, filosof, folclorist, teoretician, critic şi istoric literar și comparatist. Lucrările

sale ştiinţifice, concretizate în peste 20 de volume şi 200 de studii şi articole,

îmbrăţişează o arie largă de probleme: estetica şi filosofia culturii, istoria literaturii

române, literatura universală şi comparată (Gîndirea românească în estetică (1943),

Probleme de estetică (1947), Principii de literatură comparată (1969), Tudor Vianu, comparatist

(1966)). Recunoscându-i-se meritele didactice şi ştiinţifice, Academia Română l-a ales

membru corespondent.

Ion Ioanid s-a născut în anul 1926 în Ilovăț, județul Mehedinți fiind nășit de

prietenul tatălui, Octavian Goga. A urmat cursurile liceale în București, la "Sfântul Sava"

și la "Spiru Haret", dar bacalaureatul l-a dat împreună cu absolvenții liceelor din Turnu

Severin, în localul școlii din Sisești. Din cauza „originii sociale nesănătoase“ a fost

exmatriculat în anul al III-lea de facultate, după care a fost și arestat de două ori, iar în

urma judecării a fost condamnat, pentru „înaltă trădare“, la 20 de ani muncă silnică.

Eliberarea sa a avut loc după 12 ani ceea ce a implicat și plecarea în

Germania unde i s-a acordat azil politic până la moartea sa. Stabilit la

München, a lucrat timp de douăzeci de ani, pînă la pensionare la

secţia română a postului Radio Europa Liberă. Ion Ioanid s-a stins

din viață la München, departe de țara în care și pentru care a suferit.

Monumentala sa operă, Închisoarea noastră cea de toate zilele pe care

ne-a lăsat-o moștenire, nu este doar literatură, ci și un document

cutremurător.

sursă: www.en.wikipedia.org

Mihai Buracu s-a născut în anul 1930 la Drobeta Turnu

Severin fiind unul dintre cei 11 copii ai familiei preotului militar

Coriolan Iosif Buracu.

Sursă: Mihai Buracu “Eu sunt Scribul… amintiri și poezii din

închisoare”, editura Filos, Mioveni 2012

82

În perioada comunistă a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru apartenenţa la

grupul Frățiilor de Cruce Severin, dar a executat aproape 5 ani la Caransebeş, Lugoj,

Timişoara, Târgşor, Poarta Albă, Peninsula, Piteşti, Ghencea, Bicaz, Borzeşti, Oneşti. A

cunoscut ororile din cadrul fenomenului Piteşti, făcând parte din ultimul lot torturat în

celebra cameră 4-spital. După eliberare a absolvit ca şef de promoţie Facultatea de

Filologie din Iaşi, secţia română-istorie, şi a lucrat ca bibliotecar şi profesor de limbă şi

literatură română în Prăjeni, Coarnele Caprei, Cotnari, Strehaia şi, din 1967, la Liceul

Economic din Turnu Severin. A fost membru fondator al PNŢ Mehedinţi şi senator de

Mehedinţi.

Ileana Roman este un punct de referinţă pentru cultura severineană şi nu

numai. A debutat în anul 1968 cu volumul Naşterea Zeiţei și este

membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 1984. După anul

1990, preocupările Ileanei Roman au depăşit graniţele poeziei. „Tot

ceea ce am făcut după 1990 a fost pentru a recupera ceea ce acest oraş a

pierdut în timpul comunismului. Tot ce a lipsit am încercat să aducem

la suprafaţă. Nu aveam reviste, festivaluri, stăteam foarte slab în

domeniul culturii“, ne spune Ileana Roman.

Sursă: www.adevarul.ro

Elvis Dobrescu împreună cu Dragoljub Firulović și Laurian Stănchescu au

creat simbolic ordinul cavalerilor dunăreni și au inițiat un marș cultural organizat la

Băile Herculane. Acesta a avut ca obiectiv sensibilizarea opiniei publice asupra

dispariţiei valorilor culturale şi a mărturiilor istorice ale României.

Sorin Delaskela este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori severineni

contemporani. S-a născut în anul 1968, licenţiat în filosofie şi sociologie, membru al

Uniunii Scriitorilor din România, a debutat în 1995 cu volumul Animalul confesiv, după

care a publicat trei volume de eseistică, în anul 2007 a publicat romanul Abisex, iar în

anul 2010 a publicat Noaptea pisicilor lungi.

Elena (Ella) Arbănași s-a născut în satul Iablaniţa, comuna Pădina din judeţul

Mehedinţi, absolvit filologia la universitatea din orașul bănățean Timişoara și a debutat

în anii `80 ca poetă. Totodată este și un cadru didactic de excepţie al Severinului.

83

Mihai Butnariu este un mehedințean prin adopțiune reciprocă fiind un

profesor de istorie îndrăgostit de aceste locuri. Este redactor la o gazetă săptămânală, a

editat cărți de eseistică și Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin.

Dan Șalapa este actor, regizor de teatru și film, jurnalist, redactor de radio și

televiziune, colaborator al unor prestigioase instituții culturale naționale, președinte și

vicepreședinte al unor asociații neguvernamentale cu caracter cultural sau de interes

comunitar, autor a șase cărți, deținător al unor premii importante ca umorist, al altor

premii ca actor și interpret sau regizor ori realizator de film documentar, corespondent

al unor studiouri de radio, inițiator al unor proiecte culturale, susținute de instituții de

nivel județean, animator consecvent și prolific al vieții cultural-artistice severinene.

Moise Guran s-a născut în Drobeta Turnu Severin, a absolvit Facultatea de

Drept din cadrul Universității București și apoi a urmat cursurile Școlii BBC pentru

televiziune. Astăzi este un jurnalist pe teme economice realizând emisiuni televizate şi

radiofonice.

ALTE PERSONALITĂȚI:

Crespin Elias (Eliahu) Mordechai - rabin al comunității sefarde, editor al jurnalului El

Luzero de la Paciencia scris la Turnu Severin pentru prima oară în caractere latine;

Alexandru Bărcăcilă - profesor de limbi clasice, fondator al Muzeului Regiunii Porților

de Fier; Ștefan Protopopescu - primul pilot și constructor de avioane din România;

Dumitru Ghiață - pictor; State Drăgănescu - savant, neurolog, anatomopatolog;

Gromoslav Mladenatz - membru al Academiei Române, economist de talie europeană;

Dumitru Cornilescu - autor al unei traduceri în limba română a Bibliei; Grigore Florescu

- arheolog, membru al Școlii Române din Roma, maestru în epigrafie latină, colaborator

al Institutului de Arheologie al Academiei Române; Gheorghe Dumitrescu-Bistrița -

preot, folclorist, creatorul revistei naționale de muzică, artă și folclor Izvorașul; Radu

Cioculescu - muzicolog, eseist, scriitor (primul traducător al lui M. Proust în limba

română); Ion Biberi - prozator, eseist şi critic literar; Ion Berciu - arheolog, redactor al

revistei Apulum; Dumitru Crăciunescu - profesor, compozitor și dirijor; N.I. Herescu -

latinist, poet, prozator, eseist, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine

din București; Dumitru Berciu - istoric, arheolog, membru de onoare al Academiei

Române; Ion Chițimia - istoric literar, specialist în slavistica poloneză, folclor şi

literatură veche comparată; Tudor Dumitru - istoric şi arheolog; Anna Colombo -

scriitoare, specialistă în românistică în Italia; Vasile Gionea - jurist român, președinte al

Curții Constituționale a României, membru de onoare al Academiei Române; Nicușor

84

Predescu - violonist, concert maestru, compozitor și dirijor; Ion Minulescu (Emil Manu

- Emil Cismarescu) - critic, istoric literar și poet, autor de monografii și al Istoriei poeziei

române moderne, fiind inspirat de Dunăre și Severin a scris cărţile sale de debut

“Romanţe pentru mai târziu” (dedicate amfitrionului său D. Burileanu) şi romanul “Casa

cu geamuri portocalii”; Ion Grecea - scriitor, prozator; Maria-Pia Castaing - scriitoare,

profesoară Filologie modernă şi Istoria Artelor; Alexandru Boboc - filosof, specialist în

istoria filosofiei, filosofia valorilor și a culturii, semiotică și filosofia limbajului; Emil

Moise-Szalla - pictor, scenograf; Iulian Andreescu - muzicolog, dirijor, profesor; Ileana

Stana-Ionescu - actriță de teatru și film; Virgil Ogășanu - actor de teatru și film; Șerban

Nicolae Foarță - poet, critic și scriitor; Mișu Davidescu - arheolog, fost director al

Muzeului Regiunii Porților de Fier; Marius Tupan - prozator, eseist și dramaturg,

redactor șef al revistei Luceafărul; Anghel Mora - regizor de film, scenarist, actor, poet, și

cântăreț folk; Mirel Rădoi - fotbalist; Dorel Stoica – fotbalist.

4. PANORAMA CULTURALĂ ACTUALĂ

Un loc deosebit în panorama culturală actuală îl ocupă organizațiile și cercurile

literare ca principală manifestare culturală a prezentului: Societatea scriitorilor

Danubieni și Cenaclul Orfeu, avându-i ca cei mai activi membrii pe: Dumitru Andreca,

Ella Arbănași, Valeriu Armenau, Puiu Bălulescu, Ioana Bogdan, Dan Buciumeanu,

Nicolae Calițoiu, Florin Copcea, Titu Dinuț, Alex Drăghici, Eugen Dulbaba, Ana Eichert,

Nicolae Firuleasa, Gheorghe Florescu, Emilian Iachimosvski, Mihai Octavian Ioana,

Doina Iovănel Spineanu, Sever Iriza, Mirela Ispășoiu, Nicolae Jinga, Viorel Mirea, Iulia

Mitrache, Sever Negrescu, Ileana Roman, Victor Rusu, Ion Sârbulescu, Victoria

Seimeanu, Constantin Stana, Lucian Stanca, Viorica Stăvaru, Justin Stăvaru, Cosmin

Tomă, Manuela Vasilescu, Valentin Vasilescu, Daniela Zaharia, Dan Zorilă.

În perioada regimului comunist în Turnu Severin a luat fiinţă Şcoala cu program

suplimentar de muzică şi desen pentru clasele I-VII, prin strădania profesorilor: Petre

Severin – profesor de muzică şi compozitor şi Alexandra Popescu – profesor de arte

plastice, transformându-se ulterior în Liceul de Arte Plastice până în anul 1978 când

liceul a trecut în subordinea Liceul Pedagogic. Şcoala de Muzică şi Desen a devenit cu

program integrat cultură generală şi specialitate. În anul 1982, şcoala s-a mutat în local

propriu, cel care este şi astăzi, având director pe profesorul Iulian Andreescu Şcoala

funcţiona cu multe cadre didactice care au fost elevii acestei instituţii. În anul 1993 a fost

înfiinţă Liceul de Artă „I. Şt. Paulian” în memoria anului 1897 când Theodor Costescu

l-a smuls pe Ion Şt. Paulian din inima Craiovei și l-a adus la Severin pentru a înființa

85

Societatea muzicală Doina. Talentul său înnăscut a fost întregit de o muncă severă şi

entuziastă. Asemenea multor oameni de prestigiu ai acestui popor, I. Şt. Paulian a fost,

pentru vremea sa, un deschizător de drumuri. El a înţeles rolul muzicii în înălţarea

spirituală a poporului, întărind conştiinţele şi înflăcărând patriotismul. S-a impus prin

cunoştinţe şi talent, încă din perioada studenţiei la Conservatorul de muzică şi

declamaţiune din Bucureşti. Pentru vocea sa plăcută a fost văzut ca o mare speranţă a

Operei Române, însă Paulian nu a ales scena lirică, ci marea scenă socială, pe care a

înnoit-o prin prodigioasa sa activitate din provincie. În întreaga sa activitate a îmbogăţit

patrimoniul muzicii noastre de inspiraţie patriotică şi populară: Doina, Marşul

dorobanţilor, Imnul Unirii, Nu disperaţi, Horia, Cloşca şi Crişan etc.

Teatrul a apărut în atenția severinenilor în anul 1867 datorită insistențelor

actorului Costache Serghie. Astfel consiliul comunal i-a satisfăcut cererea acordând

spațiu în vestul Grădinii Publice (Grădina Dragalina) pentru desfășurarea

reprezentațiilor teatrale. Astăzi activitatea teatrală se desfășoară în spațiul Casei

Tineretului. Construcția este un edificiu modern cu parc și aleei de promenadă, dispune

de o sală de spectacole cu o capacitate de 530 de locuri, săli de repetiții, bibliotecă, hotel,

restaurant, terasă.

Stadionul municipal Drobeta inaugurat în anul 1977 este unul dintre cele mai

mari stadioane din țară având o capacitate de 24.000 de locuri. În urma procesului de

modernizare încheiat în anul 2009, Municipalul din Drobeta Turnu Severin a devenit un

stadion la standarde europene.

În Drobeta Turnu Severin există 31 de biblioteci private și 1 bibliotecă publică

Biblioteca Judeţeană „I.G.Bibicescu” este bibliotecă cu profil enciclopedic în

slujba comunităţii judeţene, permiţând accesul nelimitat şi gratuit la colecţii, baze de

date şi la alte surse proprii de informaţii.

MUZEE

În anul 1912 profesorul Al. Bărcăcilă a înfiinţat Muzeul Istoric al Liceului Traian,

care s-a muta în 1926 într-o clădirea nou construită lângă Castrul Roman, redenumindu-

se în Muzeul de Istorie şi Etnografie din Turnu Severin. După anul 1945 importanța

muzeului a crescut astfel că şi-a lărgit arealul de cercetare și şi-a schimbat din nou

numele în Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în

forma actuală, având două secţii: istorie şi ştiinţele naturii, cu un acvariu în care sunt

prezentate specii de peşti dunăreni. Ulterior au mai fost create secţiile de etnografie şi

de artă. Expune piese din domeniile: ştiinţele naturii (faună şi floră, acvariu pentru

86

fauna dunăreană şi peşti exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un

lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, ţesături din

zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petraşcu, Pallady, Tonitza,

Dimitrescu, Şirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secţia de Istorie-Arheologie este compusă

din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieţii materiale şi spirituale din cultura Schela

Cladovei, Civilizaţia geto-dacică, Războaiele daco-romane, Monumente antice romane

(podul de la Drobeta din anii 103 - 105), Viaţa spirituală la Drobeta, Istorie medievală,

Epoca modernă, Artă feudală românească şi Epoca contemporană. Expoziţia ştiinţele

naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condiţiile fizice şi geografice ale Defileului

Porţile de Fier (Sala I), flora şi fauna terestră a Defileului Porţile de Fier (Sala II),

ihtiofauna dunăreană a lacului de acumulare Porţile de Fier (acvariul), flora şi fauna

specifică mediului acvatic din zona Porţile de Fier (Sala III). Expoziţia se încheie cu

aspecte legate de cosmogonie, apariţia vieţii pe Pământ, dovezi paleontologice, originea

şi evoluţia omului (Sala IV). Secţia de etnografie şi artă populară dispune de un

patrimoniu preţios şi bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziţia de bază

prezintă în primul rând aspecte ale civilizaţiei rurale în Mehedinţi şi în zona Porţile de

Fier.

Sursă www.cimec.ro

Muzeul de Artă "Gheorghe Anghel" din Drobeta Turnu Severin este muzeu

județean, amplasat în Strada Rahovei nr. 3 este găzduit de o clădire de patrimoniu, cu

arhitectură aparte, construită de familia Sabetay înscrisă pe lista monumentelor istorice

UNESCO sub numele de Palatul Baroc (decoruri impresionante în stucaturi baroce,

lambriuri sculptate în lemn de stejar, cu frize aurite, picturi murale, vitralii, glasvanduri

și oglinzi din cristal venețian). Simezele muzeului etalează numeroase lucrări, unele

chiar capodopere, semnate de mari nume precum: Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza,

Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu. Aproximativ o sută de lucrări semnate de

pictorul mehedințean Ghiață sporesc valențele patrimoniului artistic al muzeului. Se

87

poate adăuga segmentul feminin al artei prin

Rodica Maniu, Micaela Eleutheriade, Lucia Dem.

Bălăcescu, Magdalena Rădulescu, Margareta

Sterian. Prin prezența volumetrică a sculpturilor

în marmoră, piatră, lemn, bronz, semnate

Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea, Borgo Prund,

Dorio Lazăr, Lucaci, se completează colecțiile

muzeului severinean. Muzeul mai deține colecții

de icoane și artă decorativă religioasă, artă

brâncovenească, tapiserii și artă decorativă

modernă și contemporană. În curtea muzeului se găsește statuia lui Gheorghe Anghel,

un mare sculptor severinean de anvergură mondială.

De asemenea, există case memoriale

Casa Bibicescu, în memoria lui Ioan G. Bibicescu, publicist, om politic şi economist

român, guvernator al Băncii Naţionale a României (1916 - 1921);

Casa Memorială a renumitului sculptor

român Gheorghe Anghel se află într-o avansată

stare de degradare.

Casa Memorială Gheorghe Radulescu Motru

este amenajată în casa natală a familiei având aspect

de culă.

Casa memorială a părintelui ciberneticii

Ştefan Odobleja. În onoarea sa a fost înfiinţată

Academia de Cibernetică din Elveţia.

VESTIGII ARHEOLOGICE ȘI ZONE CU POTENŢIAL TURISTIC

Dunărea a reprezentat dintotdeauna o bogată sursă de inspirație pentru arte,

cumulând tradiții, obiceiuri, sentimente ce exprimă identitatea popoarelor care au venit

în contact de-a lungul timpului cu acest fluviu deosebit. În poezia “Din cântecul

spiritului despre ape“, Goethe aseamănă apa cu sufletul omului, comparând “stropii ce

se împrăștie spre stânca lunecoasă” cu spiritul nemuritor al ființei umane care, întocmai

ca și apa: “Vine din cer Se duce la cer, trebuind să coboare iar pe pământ, într-o veșnică

schimbare”. El încheie această asemănare cu o concluzie ce înlănțuie elementele

primordiale ale naturii și esența firii umane: “suflet al omului, cât de mult te-asemeni

apei! Soartă a omului, cât de mult te-asemeni vântului!”. Compozitori precum Johan

Strauss și Iosif Ivanovici au încercat să exprime prin melodiile lor apropierea față de

88

Dunăre și sentimentele pe care acest fluviu al culturii le-a trezit în sufletul lor. “Dunărea

albastră” și “Valurile Dunării” reprezintă legăturile oamenilor cu Dunărea și

apropierea acestora de misterele ce învăluie acest element al naturii.

Dunărea are numeroase atracţii turistice şi culturale. “Dunărea este cel mai de preţ

dar cu care natura a înzestrat ţara noastră”, spunea marele geograf Geo Bogza.

Cetatea Tricule sau Tri Kule a fost ridicată în secolul al XVI-lea cu scopul de a

opri expansiunea otomană. Astăzi, la 4 kilometri aval de localitatea Șvinița, pe malul

stâng al Dunării, se află trei turnuri, dintre care unul nu mai este vizibil, fiind năruit și

apoi acoperit de apele Dunării, iar celelalte două sunt acoperite pe jumătate.

Sursă: www.mehedinti.djc.ro

Deși nu se cunosc foarte multe date despre această cetate, lipsa amenajărilor sale

de tip rezidențial, lipsa ferestrelor, a semineelor, pledează pentru folosirea ei în scop

strict militar.

Ruinele Cetății Ada Kaleh existente pe insula Șimian

Insula Şimian este situată în aval de hidrocentrala Porţile de Fier, între România

şi Serbia. În anul 1968, înainte de construcţia lacului de acumulare Porţile de Fier,

obiectivele turistice de pe insula Ada Kaleh (turcă: Cetatea de pe insulă) au fost mutate

pe Insula Şimian. Încă din deceniul patru al secolului trecut, cercetările arheologice au

demonstrat că Insula Şimian a fost locuită în perioada neoliticului continuând cu epoca

bronzului. Au fost, de asemenea, descoperite mărturii ale civilizaţiilor geto-dacice şi

romane. Climatul blând submediteranean a favorizat existenţa în Insula Şimian a unor

specii de plante, pe care, în urmă cu peste trei decenii, le regăseam pe Insula Ada-Kaleh.

În ansamblu, Insula Şimian poate fi considerată o “grădină botanică” în miniatură,

dăruită de natură. Vizitarea Insulei Şimian este accesibilă în momentul de faţă numai pe

apă, necesitând transport nautic.

89

II. DIAGNOSTIC

Obiectivul General al proiectului din care acest contract va face parte este

de a creşte relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul şi sustenabilitatea

intervenţiilor finanţate din fonduri publice, atât ale Uniunii Europene, cât şi ale

bugetului consolidat al statului (bugetele centrale şi locale).

Elaborarea strategiei socio-culturale şi educație se realizează pentru a oferi o

opinie competentă şi independentă, recomandări privind fezabilitatea eficientă şi

eficacitatea măsurilor cuprinse în strategie cât şi prioritizarea alocării resurselor

Consiliului Local în implementarea strategiei. Astfel, obiectivele principale ale acestei

cercetări au fost:

Identificarea principalelor probleme;

Identificarea unor elemente reprezentative pentru teritoriul;

Identificarea nevoilor de dezvoltare.

O abordare integrată bazată pe combinarea unor metode, tehnici şi instrumente

de cercetare apreciate pentru eficienţa lor în cercetarea socială, a fost elaborată pentru a

îndeplini obiectivele acestui studiu. Aşadar, a fost realizată o cercetare cantitativă

urmată de cercetarea calitativă pentru înţelegerea în profunzime a nevoilor şi pentru

trasarea direcţiilor de dezvoltare în vederea elaborării unei microstrategii durabile.

CERCETARE CALITATIVĂ – ANALIZA PROBLEMELOR

În urma analizei situației existente, au fost identificate aspectele negative,

problemele, prin raportarea percepției /situației la un anumit model, de proces ori de

stare, model care este reprezentat de cadrul de viață existent, precum și de valorile,

cultura comunității și principiile declarate.

A fost realizată o evaluare sectorială a problematicii teritoriului, diagnosticarea

fiind completată cu concluziile rezultate din consultările publice desfășurate cu

localnicii municipiului Drobeta Turnu Severin și factorii interesați. Au fost avute în

vedere următoarele:

problemele la nivelul populației - cercetare cantitativă și cercetare calitativă (focus

grup);

problemele la nivelul factorilor interesași - cercetare calitativă - focus grupuri

centrate specific: administrație publică locală și instituții publice, economie, educație,

sănătate, cultură, sport, ONG;

probleme rezultate în urma diagnosticului teritorial;

Disfuncționalități identificate în cadrul Conceptului de amenajare teritorială în

context local și intercomunitar.

90

Având în vedere că nevoile sunt semnificative, prioritizarea strategică a

problemelor identificate în zona de studiu, care să conducă ulterior la o implementare

etapizată a investițiilor, reprezintă puncte critice. În consecință, în urma identificării

problemelor majore definite ca stări, situații, dificultăți, aspecte negative cu care se

confruntă grupurile țintă, beneficiarii și factorii interesați, acestea au fost ierarhizate pe

baza relației cauză - efect și sunt reprezentate în forma grafică într-o schemă tip arbore.

Principala problemă identificată a fost nivelul de trai foarte scăzut al cetățenilor

municipiului Drobeta Turnu Severin, cauzat de declinul economic accentuat pe de o

parte, iar de cealaltă parte de un indice al dezvoltării umane foarte scăzut, care plasează

județul Mehedinți pe penultimul loc în țară.

Ca efect, cultura a devenit un sector neatractiv având la bază cauze precum

nivelul salarial scăzut, infrastructură necorespunzătoare sau nefuncțională. De

asemenea, a fost constatată o lipsă a implicării societății civile și a unor ONG-uri active

în domeniu. Pe de altă parte, asupra declinului economic și-a pus amprenta și lipsa unui

sector turistic bine structurat care are la bază probleme identificate ca cea a lipsei

mediului privat și a acțiunii acestuia în domeniu, lipsa unui calendar de animare a

teritoriului și lipsa unor structuri de agrement care să favorizeze turismul de tip city

break. În strânsă legătură cu sectorul turistic și cu dezvoltarea unui cadru de viață

propice au fost constatate carențe în amenajarea teritoriului și posibilitățile de

dezvoltare spațială, precum dispunerea căii ferate care a cauzat lipsa unei legături între

zona centrală și faleză și a unei legături între comunitate și Dunăre. Sectorul educație

este unul neadaptat cerințelor în care sunt necesare în continuare investiții în

infrastructură. Performanța acestui sector care era odinioară unul de vârf nu poate fi

reînviată decât prin măsuri care să aibă ca rezultat realizarea unor centre de cercetare

științifică și mai ales, deschiderea unor parteneriate cu administrația publică locală și

sectorul economic.

CERCETARE CANTITATIVĂ

A fost derulată o cercetare cantitativă la nivelul factorilor interesați din Drobeta

Turnu Severin în urma căreia au fost culese informații referitoare la caracteristici

numerice, măsurabile și cuantificabile, atât pentru fundamentarea diferitelor

programe/proiecte, politici, cât şi pentru măsurarea lor.

Sondajul de opinie a fost realizat pe baza unui chestionar alcătuit din 12

întrebări, asupra unui eşantion de 42 de subiecți.

91

Rezultatele cercetării cantitative au condus la următoarele concluzii:

cei mai mulți respondenți au menționat Cetatea Medievală a Severinului ca

simbol reprezentativ al orașului, dar Palatul Cultural “Theodor Costescu” și Muzeul

Regiunii Porților de Fier sunt principalele elemente patrimoniale reprezentative

socio-culturale ale orașului legendar care trebuie promovate;

speranța că în viitor, municipiul Drobeta Turnu Severin va redeveni un oraș

cosmopolit a dispărut pentru severinenii chestionați;

respondenții participă la foarte puțin evenimente culturale, dar își doresc să se

organizeze mai multe în orașul lor. Zilele Severinului este evenimentul preferat de

majoritatea participanților la sondaj pentru că are cele mai complexe manifestări;

în urma analizării răspunsurilor date de respondenți, nu au fost descoperite

produse specifice zonei, doar câteva preparate turcești comercializate pe

teritoriul Drobetei Turnu Severin din cele mai îndepărtate vremuri;

respondenții își doresc ca societatea civilă să acționeze în sectoarele Educație și

Cultură, dar în același timp, nu simt nevoia de alte specializări în unitățile de

învățământ existenţe în oraș, simt nevoia doar de locuri de muncă avantajoase

pentru a păstra tinerii în teritoriu.

Procesul de planificare strategică este unul participativ care urmărește o

atitudine pro activă în analiza datelor, abordarea problemelor și definirea soluțiilor.

În acest sens a fost derulată analiza strategiei actorilor, alcătuindu-se tabloul

strategiilor/opțiunilor actorilor locali într-o primă rundă a grupurilor de lucru,

realizându-se evaluarea poziționării factorilor interesați din următoarele categorii:

Mediul Privat

Administrație publică

Societate civilă, Educație și Cultură

Din discuțiile purtate cu Grupul de lucru 1 - Mediul Privat se poate concluziona că

este evidentă lipsa dialogului instituțional (fundament al dezvoltării concertate și a

creării unui parteneriat local care să conducă spre o guvernanță) între administrația

publică și antreprenoriat și anume, administrația publică a creat o schemă de ajutor fără

a realiza o comunicare și promovare eficientă, iar mediul privat răspunde prin inițiativa

privată, investind într-un cinematograf și inițiază un dialog (fără rezultate) cu

administrații publice rurale din proximitatea municipiului în încercarea de a prelua

produse locale. Aşadar, există disponibilitatea mediului privat de a se implica în cazul

inițierii unui dialog și eventual realizării unor parteneriate, susținere financiară pentru

92

orice formă de colaborare în realizarea unor structuri de preluare/depozitare a

produselor locale, parteneriat în recalificarea forței de muncă locală, extinderea

transportului public local, etc.

În cadrul discuțiilor avute cu Grup de lucru 2 - Administrație publică au fost puse în

discuție următoarele teme: crearea unor instrumente/mecanisme care să relanseze

economia locală, conturarea unei poziționări strategice a localității, evaluarea resurselor

susceptibile să definească oferta teritorială și lansarea unui mesaj adecvat grupurilor

țintă identificate. Elementele importante care pot ajuta la definirea ofertei teritoriale și

poziţionarea strategică sunt: Drobeta Turnu Severin - pol al unei aglomerări dunărene

(ADI conform Art.1, (2) lit. b din Legea 215), definirea ofertei de turism, parteneriat cu

antreprenoriatul local și AJOFM pentru adaptarea ofertei de forță de muncă,

dezvoltarea transportului în comun și ajustări în infrastructură de bază, sprijin pentru

economia locală (incubatoare de afaceri, economie socială, economie verde). Un punct

deosebit îl reprezintă crearea infrastructurii și mecanismelor pentru modelare financiar-

bugetară a resurselor locale (crearea unei baze de date informaționale în conformitate cu

legea 273).

În urma discuțiilor avute cu Grup de lucru 3 - Societate civilă, Educație și Cultură, s-a

dezvăluit faptul că dorința de participare/implicare a societății civile și a instituțiilor de

educație și cultură este redusă. Sectorul este incapabil să reușească să culeagă și să

coaguleze inițiative și dorințe ale populației și nici să acționeze ca vector pentru

definirea problemelor teritoriului și rezolvarea lor. Calendarul de animare teritorială, ca

expresie a societății civile, este foarte modest și cu o slabă notorietate, iar comunicarea

evenimentelor este cvasi-inexistentă. Deși odinioară Drobeta Turnu Severin era un

centru relevant la nivel regional, astăzi ambițiile sunt reduse, municipiul cerșește

tânjitoare remorca Craiovei în tentativa de câştigare a viitoarei candidaturi pentru

Capitală Culturală Europeană. Atât spiritul cosmopolit, multiculturalitatea, cât și

patrimoniul local ar fi permis coagularea unei inițiative individuale. Spiritul sectorului

este unul fie melancolic, fie critic, fără inițiativă de colaborare/parteneriat. În acest

peisaj, activitățile singulare ale unei asociații în domeniul turismului, pot constitui

totuși, un început de dialog în vederea realizării susținerii unor parteneriate locale. Cu

atât mai mult cu cât activitățile asociaților sunt susținute de muncă voluntară.

Este foarte necesară o poziționare locală inițiată de o ofertă pentru o definire

teritorială având un mesaj adecvat către grupurile țintă (populație, antreprenoriatul din

domeniul comerțului/mari distribuții, turiștii și mediul privat după definirea

poziționării) interesate de problemele ridicate în cadrul grupurilor de lucru.

93

Anexa 1

Cetatea Medievală a Severinului ocupă prima poziție în opinia a peste o treime

din subiecții chestionați. Fântâna Cinetică (6,82%), Castrul Roman (6,82%) și Muzeul

Regiunii Porţilor de Fier (4,55%) au cele mai mici procente, în timp ce Podul lui Traian

construit de Apollodor din Damasc este considerat simbolul orașului de către

aproximativ o treime din respondenţi. De asemenea, 15,91% din subiecții chestionați

consideră că Palatul Cultural “Theodor Costescu” este simbolul Drobetei Turnu

Severin, iar 13,64% consideră că simbolul orașului este Castelul de Apă.

Cetatea Medievală

a Severinului

Castelul Artelor

Palatul Cultural

"Theodor Costescu"

Podul lui Traian

Castrul Roman

Muzeul Regiunii

Porţilor de Fier

Fântâna Cinetică

31.82%

13.64%

15.91%

20.45%

6.82%

4.55% 6.82%

1. Care consideraţi că este simbolul reprezentativ pentru localitatea

dumneavoastră?

94

După cum se poate observa în diagramă, 83% din respondenți nu consideră că

este posibil, ca în viitor, municipiul Drobeta Turnu Severin să redevină un oraș

cosmopolit, în timp ce 17% din respondenți, văd orașul ca fiind încă suficient de

prietenos cu străinii, fapt ce îi determină să creadă că reședința județului lor încă are un

potențial de a atrage străini.

Aproximativ jumătate din respondenți (52,38%) participă la maxim 10

evenimente culturale într-un an, 21,43% participă la mai mult de 10 evenimente, 2,38%

nu participă la niciunul, 7,14% participă la maxim 3 evenimente, dar 16,67% din subieții

chestionați participă la aproape toate evenimentele culturale organizate în orașul

Drobeta Turnu Severin (peste 20).

17%

83%

2. Consideraţi că localitatea dumneavoastră poate redeveni un oraş cosmopolit (comunităţile germano-austriacă, turcă, greacă,

evreiască recâştigă o reprezentativitate semnificativă ca în perioada de până în 1940) ?

Da

Nu

p

n

7.14% 52.38%

21.43%

16.67%

2.38%

3. La cate evenimente culturale participaţi pe an?

95

Un procent foarte ridicat, 90,48% din respondenţi își doresc mai multe

evenimente culturale în orașul lor, în timp ce 9,52% din respondenți sunt mulţumiţi de

numărul evenimentelor culturale și nu își doresc mai multe manifestări culturale

desfășurate în Drobeta Turnu Severin.

5. Numiți care considerați că este evenimentul sportiv / cultural cel mai important.

Mai mult de jumătate din subiecții chestionați (64,41%) participă la sărbătoarea

dedicată oraşului lor pentru că percep ca fiind cel mai complex eveniment organizat în

Drobeta Turnu Severin, de asemenea 16,95% aleg festivalul “Toamna Severinului”.

Sportul este un domeniu îndrăgit de 8,47% din respondenţi, ei participă la Campionatul

mondial de judo U12, concurs la care sportivii severineni au câștigat medalii de aur și

argint. 1,69% din respondenți nu și-au exprimat opinia, iar 8,45% din respondenți au

optat pentru Festivalul Țărilor Dunărene, Gala Premiilor de Excelență, festivaluri de

muzică și creație.

Da Nu 9.52% 90.48%

4. Consideraţi că sunt suficiente evenimente culturale în oraş?

64.41%

16.95%

8.47%

1.69%

1.69%

1.69%

1.69%

1.69%

1.69%

Zilele Severinului

Festivalul "Toamna Severineană"

Campionatul National de judo U12

Ziua marelui poet Mihai Eminescu

Festivalul de creaţie "Nichita Stanescu"

Festivalul de muzică uşoară "Iulian Andreescu"

Gala Premiilor de Excelenţă

Festivalul Ţărilor Dunărene

Nu ştiu/ Nu răspund

96

5. Aţi participat la evenimentul “Noaptea Muzeelor” ?

“Noaptea Muzeelor” este un eveniment care nu îi încântă pe toți severinenii.

După cum se poate observa în diagramă, trei treimi din respondenți nu au participat la

evenimentul sărbătorit în toată Europa, în timp ce o treime din respondenți au

participat bucurându-se de oportunitatea vizitării muzeelor.

Da - 26,19%

Nu - 73,81%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

0 0.5 1 1.5 2 2.5

97

Într-un procent de 19%, respondenții consideră că Cetatea Medievală a

Severinului și Palatul Cultural “Theodor Costescu”, respectiv 16% - Muzeul Regiunii

Porților de Fier sunt principalele elemente patrimoniale reprezentative socio-culturale

ale orașului legendar care trebuie promovate. Dunărea, portul, ruinele Podului lui

Traian, Fântâna Cinetică și toate evenimente istorice legate de zonă au o încărcătură

deosebit de importantă în opinia subiecțiilor chestionați. 1% din respondenți s-au

abținut din a își exprima punctul de vedere.

16%

19%

19% 3% 4%

7%

13%

6%

1% 4% 4% 3%

1%

7. Care considerati ca sunt principalele elemente patrimoniale (materiale si/sau imateriale) reprezentative socio-culturale ale

localitatii dumneavoastra care ar trebuie promovate?

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Cetatea Medievală a Severinului Palatul Cultural "Theodor Costescu" Colegiul Naţional "Traian"

Fântâna Cinetică

Biblioteca Judeţeană "I.G.Bibicescu" Castelul Artelor

Podul lui Traian

Palatul Administrativ

98

Severinenilor le lipsește teatrul (54%) și cinematografia (30%). Ei își doresc un

teatru în aer liber, cinematograf cu tehnologiile 3D, operă, operetă (3%). De asemenea,

concertele și concursurile sportive se numără printre dorințele respondențiilor.

În ceea ce priveşte produsele specifice Severinului, cea mai mare parte (37,78%)

din respondenți nu și-au exprimat opinia, 22,22% consideră că nu există produse

specifice și tot atâția consideră că Braga este specificul localității. Într-un procent de

8,89%, respondenţii aleg Dulceaţa de smochine. De asemenea Halvița este menționată

de 4,44% din respondenți.

Teatru 54%

Film 30%

Operă 3%

Evenimente muzicale/ Concursuri

sportive 13%

Altele 16%

8. Care este tema evenimentului socio-cultural care vă lipseşte?

5%

22%

38%

9%

22%

4%

9. Consideraţi că există produse specifice în localitatea dumneavoastră?

Da

Nu

Nu ştiu/ Nu răspund

Dulceaţa de smochine

Braga

Halviţa

99

În ceea ce priveşte invățământul, trei treimi din respondenți consideră că nu este

nevoie de alte specializări, în timp ce aproximativ o treime iși doresc școli profesionale.

2,44% din subiecții chestionați nu și-au exprimat punctul de vedere.

Mai mult de jumătate din persoanele chestionate (62,07%) consideră ca un loc de

muncă avantajos i-ar determina pe tineri să rămână/să se întoarcă în Drobeta Turnu

Severin. De asemenea, o treime din respondenți consideră că un program social de

locuințe îi poate determina să aleagă reședința judeţului Mehedinți, în timp ce

sentimentul de apartenență promovat printr-o strategi de marketing este opinia a numai

10,34% din respondenți.

22%

76%

2 %

10. Se simte nevoia şi de alte specializări în unităţile de învăţământ existente în municipiul dumneavoastră? Dacă

răspunsul dumneavoastră este unul pozitiv, enumeraţi cele mai necesare specializări.

Da

Nu

Nu ştiu / Nu răspund

Loc de muncă avantajos

Program social de locuinţe

Sentimentul de apartenenţă promovat printr-o strategie de marketing

62.07%

27.59%

10.34%

11. Ce credeţi că i-ar determina pe tineri s rămână / să se întoarcă în Drobeta Turnu Severin?

100

34,62 % din respondenți își doresc ca societatea civilă să acționeze în Educație,

30,77 % aleg Cultura. Pentru 19,23% Sportul are nevoie de sprijin, dar şi Activitatea

civică este opțiunea pentru 15,38 % din respondenți.

Cultură 30,77%

Sport 19,23% Activitate

civică 15,38%

Educaţie 34,62%

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

12. Care este domeniul în care v-aţi dori să acţioneze societatea civilă?

101

Anexa 2

GRUP DE LUCRU - 12.02.2015 – ora 9:00 – MEDIU PRIVAT

Locaţie: Sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin

Participanţi: Iulia Gurbina – Consilier, Primăria Drobeta Turnu Severin; Balaci Raluca –

Director centru comercial; Dunarintu Ionica – Analist, CORA; Dumangiu Cornel –

Director ethnic, SECOM; Buzec Liviu -Arhitect; Mateescu Marinela – Director, Direcţia

taxe şi impozite; Andrita Constantin – Director General, Quasit Systems

Care sunt problemele identificate la nivelul municipiului Drobeta Turnu

Severin?

În cadrul acestui grup de lucru au participat 5 antreprenori locali, o

reprezentantă – consilier în cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin și Director Direcția

Taxe şi Impozite locale. Dezbaterile au plecat de la problemele identificate în analiza

diagnostic şi a studiilor cantitative şi calitative.

La această întrebare, antreprenorii locali au evidenţiata câteva probleme majore

la nivelul municipiului, respectiv:

Locurile de muncă

Transportul public este aproape desfiinţat

Legislaţia fiscală produce pierderi în bugetul local

Buget local în descreştere

Lipsa personalului calificat este o altă problemă ridicată de antreprenorii locali,

implicit acest lucru duce şi la întârzierea termenelor de execuţie ale proiectelor

Nu există fermieri, deci nu pot promova produse tradiţionale

Reabilitare şi dezvoltare reţea apă - canal, în unele zone nu există utilităţi

Lipsa persoanelor calificate în meserii precum brutar, patiser, cofetar

Investiţii nefinalizate

Risc de neprofitabilitate/comercial în cazul investirii banilor publici în societăţi

comerciale ca răspuns la minusul de iniţiativă privată.

Mediul privat/antreprenorii consideră că cea mai mare problemă, la nivelul

municipiului este lipsa locurilor de muncă cu implicaţiile asupra consumului.

Care ar fi soluţiile, domeniile de dezvoltare pentru stimularea creşterii

economice?

Severinul se numără printre puţinele oraşe din ţară fară nici o sală de cinema

funcţională. Singurul cinematograf existent în municipiu, cinematograful „Porţiile de

102

Fier“ a fost închis din cauza pierderilor uriaşe, clădirea fiind vandalizată şi lăsată în

paragină. Oamenii se deplasează la Târgu Jiu pentru a viziona un film la cinematograf.

Directorul centrului comercial a dezvăluit planul proiectului de extindere a

centrului comercial Severin Shopping Center, proiect ce include şi un cinematograf cu

şase săli, finanţat de Fondul sud-african de investiţii NEPI. Acest proiect va fi finalizat

în septembrie 2015 şi înseamnă crearea de noi locuri de muncă.

Grupul comercial Carrefour a propus crearea unor centre de colectare fructe şi

legume direct de la producători. Crearea unui astfel de centru în Drobeta Turnu Severin

ar reprezenta un sprijin pentru relansarea economică, mai ales că se pot accesa fonduri

europene pentru un astfel de proiect.

Legătura dintre bulevardul Mihai Viteazul şi centura oraşului ar veni în sprijinul

comercianţilor şi ar fluidiza traficul, dacă transportul de marfă nu s-ar mai efectua prin

oraş. O parte din cheltuielile acestui proiect e posibil să fie asumat de comercianţii din

zonă având în vedere proiectele de dezvoltare a centrelor comerciale.

Dezvoltarea turistică ar ajuta, evident şi mediul comercial.

Înfiinţarea unei firme specializate în recrutarea forţei de muncă, crearea unei

baze de date, evaluarea oamenilor, selecţia pentru angajator.

Calificarea oamenilor în meserii precum brutar, patiser.

Promovarea produselor locale. Câteva familii severinene păstrează tradiţia

culinară, veche de sute de ani şi transmisă din generaţie în generaţie, prin producerea şi

comercializarea produselor cu specific turcesc: băutura răcoritoare Braga, îngheţata

turcească şi delicioasa halviţă.

Necesitatea implementării unei legislaţii privind fiscalitatea locală. Fiscalizarea

produselor agricole.

Doamna director de la serviciul taxe şi impozite a susţinut că s-au făcut

demersurile necesare pentru a readapta schema de ajutor de minimis la noile

reglementări europene pentru a veni în sprijinul investitorilor.

O comunicare mai eficientă între administraţia locală şi investitori ar face

posibilă dezvoltarea unor proiecte.

Retehnologizarea combinatului de apă grea, vânzarea pe piaţa externă sau

schimbarea obiectului de activitate.

Necesitatea unei îmbunătăţiri legislative ca şi autoritate publică pentru a veni în

sprijinul investitorilor.

Directorul tehnic al SECOM consideră că modificarea legislaţiei achiziţiilor

publice ar simplifica absorbţia de fonduri şi implicit implementarea proiectelor.

Extinderea reţelei de apă – canal deoarece există zone unde oamenii nu

beneficiază de utilităţi.

103

Dezvoltarea parteneriatelor public-privat, mai ales în domeniul IT.

Directorul firmei de IT, Quasit Systems, consideră că un centru universitar

puternic ar atrage şi angajatori. Centrul universitar din Drobeta - Turnu Severin

funcţionează în cadrul Universităţii din Craiova. E nevoie de un centru universitar

puternic al Drobetei.

Care sunt domeniile de interes pentru locuitori?

Un domeniu interesant ar fi industria alimentară, specializarea severinenilor în

meserii precum patiser, brutar, cofetar. Este greu de găsit pe piaţa muncii un om

pregătit în astfel de domenii a declarant un reprezentant CORA.

Severinenii duc mai departe tradiţia locală prin producerea şi comercializarea

băuturii răcoritoare braga şi a dulciurilor cu specific turcesc. Promovarea acestor

produse şi dezvoltarea acestei afaceri locale ar face cunoscută zona, ar atrage atât turişti,

cât şi investitori.

Dezvoltarea parteneriatului pubic-privat - Domeniul IT - Turismul. Promovarea

patrimoniului natural şi antropic, promovarea produselor locale.

Concluzii

Apare evidentă lipsa de dialog instituţional între administraţia publică şi

antreprenoriat, dialog văzut ca fundament al dezvoltării concertate şi a creării unui

parteneriat local care să conducă spre o guvernanţă. Pe de o parte, administraţia publică

a creat o schemă de ajutor fără a realiza o comunicare şi promovare eficientă. Pe de altă

parte, mediul privat răspunde prin iniţiativa privată, investind într-un cinematograf şi

iniţiază un dialog (fără rezultate) cu administraţii publice rurale din proximitatea

municipiului în încercarea de a prelua produse locale. Pentru rezolvarea unor probleme

de infrastructură există disponibilitatea mediului privat de a se implica în cazul iniţierii

unui dialog şi eventual realizării unor parteneriate: susţinere financiară pentru

infrastructura de bază (drum, apă - canal în zona comercială Mihai Viteazul), orice

formă de colaborare în realizarea unor structuri de preluare/depozitare a produselor

locale, parteneriat în recalificarea forţei de muncă locală, extinderea transportului

public local.

Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă teritorială

de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă interesate.

Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru par a fi:

populaţie, antreprenoriatul din domeniul comerţului/mari distribuţii, turiştii şi mediul

privat după definirea poziţionării.

104

Anexa 3

GRUP DE LUCRU – 12.02.2015 – ora 13:00 - ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Locaţie: Sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin

Participanţi: Oancea Dragoş – Director, Direcţia pentru Sport; Cojan Ileana – Director,

Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi; Filip Gabriela – Sef serviciu, Direcţia

Judeţeană de Statistică Mehedinţi; Stăiculescu Gheorghe – Director executiv, Primăria

municipiului Drobeta Turnu Severin; Vatuiu Mihaela – Sef serviciu Dezvoltare,

Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin; Ocica Liliana – Consilier, A.P.M.

Mehedinţi; Mateescu Marinela – Director, Direcţia de Impozite şi Taxe Locale; Păsat

Mirela – Sef serviciu Administraţie; Ciolan Costel – Director SPAGDPP, Primăria

municipiului Drobeta Turnu Severin; Tudorica V. – Director, Administrare pieţe;

Călianu Elena – Director economic, Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin;

Clement Gnandt Eva Agneta – Director, AJOFM Mehedinţi; Oglindoiu Daniel Cristian –

Sef serviciu, Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin; Micsoniu Nicolae – Director

executiv Poliţia Locală, Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin.

Care sunt problemele?

În cadrul acestui grup de lucru au fost abordate principalele probleme la nivelul

oraşului, aşa cum au rezultat din analiza diagnostic, din studiile calitative şi cantitative,

dar şi din discuţiile cu reprezentanţii mediului privat.

Problemele evidenţiate de reprezentanţii administraţiei publice au fost legate de

serviciile publice de slabă calitate, respectiv lipsa utilităţilor publice în anumite zone ale

oraşului, lipsa alimentării cu gaze anumite zone, intrarea în insolvenţă a RAAN,

desfiinţarea echipei de fotbal sau lipsa terenurilor.

Pe parcursul discuţiilor reprezentanţii primăriei au încercat să-şi aducă aportul la

identificarea soluţiilor viabile în relansarea economică a municipiului.

Care ar fi soluţiile pentru a sprijini mediul privat în dezvoltarea proiectelor?

Serviciul public de transport în comun urmează să-şi dezvolte activitatea

beneficiind de subvenţii de la stat. Este necesară asigurarea infrastructurii de bază şi

prelungirea liniilor de transport până la sediile investitorilor.

Nu se pot previziona în bugetu local veniturile din cotele defalcate din impozitul

pe venit. Cunoaşterea valorii alocate lunar ar reprezenta o facilitate în planificarea

bugetară a celor din administraţia publică.

În cazul localităţilor cu dificultăţi economice este necesară autonomia financiară

locală şi alipirea cu celelalte comune în vederea utilizării terenurilor.

105

Care credeţi că sunt cele mai importante elemente care pot influenţa pozitiv

teritoriu? Dar negativ?

Promovarea punctelor tari ale oraşului şi valorile acestuia.

Prelungirea liniilor de transport.

Existenţa forţei de muncă, posibilitatea de a califica oamenii în funcţie de cererea

de pe piaţa muncii.

Crearea unui centru de excelenţă unde să aibă acces elevii şi studenţii pentru a

dezvolta proiecte educaţionale, de cercetare.

Înfiinţarea şcolilor profesionale cu tradiţie în oraşul portuar. Relansarea şcolilor

de meserii.

Crearea unui circuit turistic în zona Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin.

Percepţia reprezentanţilor administraţiei publice este că potenţialul turistic al

municipiului este de 100%, iar şansa cea mai mare de relansare economică stă în turism.

Dezvoltarea infrastructurii este esenţială în promovarea turismului.

Reconstruirea insulei Ada Kaleh ar reprezenta o cale de resuscitare a turismului

oraşului portuar. Insula era una din principalele atracţii turistice atât pentru grădinile

întinse de trandafiri, din care se produceau parfumuri, uleiuri şi dulceţuri, cât şi pentru

delicatesele turceşti rahat (locum), halviţă şi braga făcută după o reţetă secretă.

Judeţul Mehedinţi este aproximativ 50% arie protejată. Există planuri de

management ale ariilor protejate la nivelul municipiului.

Atragerea altor localităţi pentru utilizarea parcului industrial, sunt proiecte

vizate în viitorul apropiat.

Zona de clisură (Clisura Dunării) este o zonă de o importanţă deosebită care ar

trebui revitalizată şi promovată.

Se doreşte dezvoltarea cartierelor mărginaşe în care nu există infrastructură şi

sectorului productiv.

Cetăţenii sunt foarte interesaţi de eficienţa energetic, iar implementarea

proiectului “Casa Verde”a fost un real succes.

Care ar fi proiectul care ar avea impact în 1 - 2 ani asupra zonei, populaţiei?

Care ar fi cel mai urgent proiect de realizat?

Extinderea reţelei de gaze, dezvoltarea eficienţei energetice, crearea unui parc

industrial.

106

Concluzii

Au fost puse în discuţie următoarele teme: crearea unor instrumente mecanisme

care să relanseze economia locală, conturarea unei poziţionări strategice a localităţii,

evaluarea resurselor susceptibile să definească oferta teritorială şi realizarea un mesaj

adecvat către grupurile ţintă identificate. Dintre elementele importante care pot ajuta la

definirea ofertei teritoriale şi poziţionarea strategică, menţionăm: Drobeta Turnu

Severin pol al unei aglomerări dunărene (ADI conform Art.1, (2) lit. b din Legea 215),

definirea ofertei de turism, parteneriat cu antreprenoriatul local şi AJOFM pentru

adaptarea ofertei de forţă de muncă, dezvoltarea transportului în comun şi ajustări în

infrastructura de bază, sprijin pentru economia locală (incubatoare de afaceri, economie

socială, economie verde). Un punct deosebit îl reprezintă crearea infrastructurii şi

mecanismelor pentru modelare financiar-bugetară a resurselor locale (crearea unei baze

de date informaţionale în conformitate cu legea 273).

Rezultă următoarele grupuri ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup

de lucru: populaţie, mediul privat după definirea poziţionării, turişti, antreprenoriatul

din domeniul comerţ/mare distribuţie.

107

Anexa 4

GRUP DE LUCRU – 13.02.2015 – ora 9:00 – SOCIETATE CIVILĂ, EDUCAŢIE ŞI

CULTURĂ

Locaţie: Sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin

Participanţi: Ghiocel Florin – Inspector, ISJ Mehedinţi; Ponea Monica – Inspector, ISJ

Mehedinţi; Coricovac Alex – Inginer, SC FLORA SERC; Mazilu Mirela – Preşedinte,

APTMH Centrul Universitar Craiova; Guina Claudia – Director, Şcoala Generală nr. 5

Drobeta Turnu Severin

Care sunt problemele ?

În cadrul acestui grup de lucru, au fost discutate temele principale aşa cum au

rezultat în urma analizei diagnostic şi a studiilor cantitative şi calitative. Acestea

reprezintă percepţia populaţiei şi au fost corelate cu datele statistice la nivel local.

Problemele identificate au fost: nivelul de trai foarte scăzut, declinul sectorului

industrial, lipsa celui turistic şi a investiţiilor, indicele dezvoltării umane care plasează

judeţul Mehedinţi pe penultimul loc în acest clasament (servicii publice de bază de

slabă calitate, respectiv transportul în comun, alimentarea cu gaze şi termoficarea).

Cultura a fost identificată ca fiind un sector neatractiv, nu datorită lipsei patrimoniului,

ci prin prisma nivelului slab de salarizare şi organizare la nivelul municipiului şi a

slabei promovări. Mediul de locuit şi cadrul de viaţă s-au încadrat în parametri destul

de scăzuţi, în special calitatea spaţiilor de locuit din punct de vedere al eficienţei

energetice şi o amenajare a teritoriului deficitară din punct de vedere urbanistic, zonele

industriale fiind poziţionate pe malul Dunării şi calea ferată care segmentează oraşul.

Principalele resurse identificate au fost Dunărea, atât ca element natural cât şi

componenta antropică, cu posibilitate de dezvoltare în sectorul turistic şi economic şi

plasarea municipiului pe o poziţie de centru logistic, ţinând cont de accesul la calea

ferată şi a infrastructurii rutiere – reţeaua TEN-T şi posibilităţile de dezvoltare. Alte

resurse menţionate: Şantierul Naval, potenţialul industrial, cel turistic, patrimoniul de

care dispune municipiul Drobeta Turnu Severin şi forţa de muncă calificată. Potenţialul

agricol a fost identificat ca punct de pornire pentru dezvoltarea economiei locale şi

pentru identificarea unor filiere de excelenţă, potenţialul turismului sportiv şi tradiţia în

industria constructoare de maşini.

În ceea ce priveşte cultura, a fost identificată nevoia unui cinematograf în

municipiu. Viaţa culturală este o componentă foarte importantă în dezvoltarea

turismului local. În ceea ce priveşte promovarea produselor turistice locale, situaţia este

una sensibilă şi anume, agenţiile de turism din municipiu nu au pachete turistice în

108

zonă, nu oferă tururi în zona municipiului, de altfel zone cu potenţial turistic uriaş ce

poate fi valorificat. În portul de la Vidin ancorează anual peste 300 de nave de croazieră,

iar în portul din Drobeta Turnu Severin, până la 30-40 de nave pe an.

Teatrul şi muzeul din municipiu pot influenţa pozitiv dezvoltarea teritoriului.

Castelul Artelor, în momentul de faţă este singura locaţie care este vie în ceea ce

priveşte turismul şi numărul vizitatorilor. Pictori locali, printre care se află şi elevi ai

şcolilor genereale din municipiu, organizează expoziţii în Castelul Artelor.

Drobeta Turnu Severin poate deveni Capitală Culturală Europeană doar cu

aportul Târgu-Jiului şi al Craiovei.

În ceea ce priveşte educaţia, a fost amintit faptul că în municipiu nu a putut fi

redeschisă secţia de turism în cadrul universităţii, din lipsa spaţiilor. Studenţii din

municipiu sunt nevoiţi să urmeze cursurile universitare la Craiova. A fost propusă

introducerea în şcolile generale a unui curs opţional de geografie/istorie locală.

Singurele cursuri în domeniul turismului sunt predate în trei licee.

În ceea ce priveşte turismul, Clisura-Drobeta-Ponoare reprezintă triunghiul de

excelenţă a judeţului. Lipsa de promovare şi lipsa unui centru de informare turistică

sunt problemele din teritoriu care încetinesc dezvoltarea municipiului.

Suveniruri sau vederi se găsesc doar la Castelul Artelor şi la librăria Sonet, unde

se pot achiziţiona cărţi scrise de autori locali.

Deşi Drobeta Turnu Severin este un port la Dunăre, nu există un restaurant cu

specific pescăresc.

Elementele care ar putea influenţa pozitiv dezvoltarea municipiului

Turismul poate influenţa pozitiv dezvoltarea municipiului, dar în paralel cu alte ramuri

economice, precum cel agro-alimentar. În judeţ există zone viticole importante

(Corcova, Oprişor, Vânju-Mare, Strehaia, Dealu Mare, Stărmina) şi produse tradiţionale

(produse din lapte, carne şi produse de panificaţie). Este necesară înfiinţarea unui

departament în cadrul primăriei care să aibă ca obiect de activitate turismul şi

activităţile conexe, deoarece este un domeniu în care Drobeta Turnu Severin poate

excela datorită bogăţiei resurselor ce pot fi valorificate.

Elementele care ar putea influenţa negativ dezvoltarea municipiului

Şomajul este cea mai mare problemă a municipiului, iar închiderea RAAN-ului

va accentua problemele cu care se confruntă atât angajaţii, cât şi locuitorii.

Numărul studenţilor este în scădere, aceştia urmând cursuri la universităţi

precum cele din Craiova sau Bucureşti, şi nu se mai întorc în municipiu, datorită

salariilor mici.

109

Concluzii

Dorinţa de participare/implicare a societăţii civile şi a instituţiilor de educaţie şi

cultură este redusă. Sectorul nu reuşeşte să culeagă şi să coaguleze iniţiative şi dorinţe

ale populaţiei şi nici să acţioneze ca vector pentru definirea problemelor teritoriului şi

rezolvarea lor. Calendarul de animare teritorială, ca expresie a societăţii civile, este

modest şi cu o slabă notorietate. Comunicarea evenimentelor este cvasi-inexistentă. Deşi

era un centru relevant la nivel regional, astăzi ambiţiile sunt reduse, municipiul

punându-se la remorca Craiovei în tentativa de câştigare a viitoarei candidaturi pentru

Capitală Culturală Europeană. Atât spiritul cosmopolit, multiculturalitatea, cât şi

patrimoniul local ar fi permis coagularea unei iniţiative individuale. Spiritul sectorului

este unul fie melancolic, fie critic fără iniţiativă (în sensul dorinţei de

colaborare/parteneriat). În acest peisaj, activităţile singulare ale unei asociaţii în

domeniul turismului, pot constitui totuşi, un început de dialog în vederea realizării

susţinerii unor parteneriate locale. Cu atât mai mult cu cât activitaţile asociaţilor sunt

susţinute de muncă voluntariată.

Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă teritorială

de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă interesate.

Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru par a fi: turiştii,

populaţie şi antreprenoriatul din domeniul comerţului/mari distribuţii,

110

III. PACT ÎN DOMENIUL CULTURII ȘI EDUCAȚIEI CA REDEFINIRE

IDENTITARĂ PENTRU DEFINIREA UNEI STRATEGII DE MARKETING:

MISIUNE - VIZIUNE– VALORI – OBIECTIVE

Recunoscând dreptul la diversitate culturală, UNESCO este instituția care a

promovat valorile culturale în sprijinul politicilor locale și naționale în anul 2001. În

anul 2011 Organizația Mondială United Cities and Local Governments (UCLG),

organizație în structura instituțională a ONU, a propus cultura ca a patra dimensiune a

dezvoltării durabile. Recentele negocieri angajate în cadrul acordurilor de liber schimb

între Europa și Statele Unite ale Americii, au confirmat importanța culturii încadrând-o

în definirea acordurilor ca “soft power”.

Subiectul acțiunii în domeniul cultural îl reprezintă trecutul, prezentul și viitorul

spiritual al teritoriilor care fondează identitatea locurilor. Implicarea colectivităților

locale se înscrie deci, într-o mișcare generalizată, care în același timp permite o lărgire

importantă a scopurilor, finalităților, formelor și tipologiei publicului implicate în

acțiunea culturală. Crearea unor legături între acestea, reprezintă însăși viața

comunității și a devenit principala componență a atractivității. Atractivitatea culturală

reprezintă un atuu principal în acțiunea publică de a atrage elite și fluxuri permanente

sau ocazionale de turiști. În special, în zonele afectate de dezindustrializare, alternativa

repoziționării culturale văzute întotdeauna ca un mixt între tradiții și modernitate (într-

o permanentă acțiune de deconstrucție și refondare) reprezintă soluția relansării

economice. Proiectele culturale, atât cele în domeniul infrastructurii, restaurării

monumentelor, cât și cele în domeniul creării de evenimente se pot constitui în motorul

relansării economice bazate pe turism și activități conexe. Ca punct de relansare

economică, turismul și cultura implică și refondarea economiei locale. Pentru succesul

proiectelor culturale locale este necesar un efort concertat al artiștilor, al societăților de

cultură, al societății civile, al economiei locale, al administrațiilor pubice și al locuitorilor

în general.

Responsabilitatea concertării eforturilor pentru crearea pactului revine

administrației publice locale. Aceasta trebuie să își elaboreze o strategie în domeniul

cultural. În acest scop politicile pot fi de tip strategii de animare teritorială, strategii de

dezvoltare a infrastructurii teritoriale, strategii de dezvoltare pentru sectorul educație,

în special învățământul de arte, strategii de solidaritate teritorială și strategii de

marketing teritorial.

Cultura a devenit unul din vectorii cei mai importanți ai dezvoltării care

stimulează economia, generează venituri și fluxuri monetare, întărește identitatea locală

constituindu-se într-un factor de atracție în alegerea unui teritoriu pentru

locare/relocare sau a unei destinații turistice. De la crearea sa ca oraș modern (1833) și

111

până în perioada comunistă, municipiul Drobeta Turnu Severin a reprezentat Capitala

Culturală a Olteniei. Acest lucru o plasa și printre principalele centre economice ale

României (în perioada interbelică, orașul Drobeta Turnu Severin era considerat unul

dintre cele 18 centre urbane principale ale României). Construit în arealul Castrului

Roman și a Podului lui Apollodor din Damasc, respectiv al Cetății Medievale a

Severinului și fiind considerat de unii leagănul civilizației europene (primul sat din

Europa datat din perioada Paleoliticului, 1.800.000 - 120.000 î. Hr.), orașul modern a fost

conceput ca un oraș ideal/utopic după modelul urbelor romane de către arhitectul

Xavier Villacrosse. Din această simbioză decurge bogăția patrimonială și istorică. Orașul

a fost dintotdeauna un teritoriu cosmopolit al dialogului intercultural, populația

română devenind majoritară de-abia în prima parte a secolului al XX-lea. Orașul a avut

și păstrează încă poezie: Poezia este când ai Dunăre și Turn la Severin (Nichita Stănescu).

Excepționalul Muzeu al Regiunii Porților de Fier și Grandiosul Palatul Cultural Theodor

Costescu își vor redeschide porțile după ample lucrări de restaurare și extindere anul

acesta, de asemenea și restaurarea Cetății Medievale se încheia tot anul acesta. Centrul

istoric se poate constitui într-o imensă scenă. Turnul de Apă (Castelul Artelor) a devenit

un reper cultural al orașului, atât pentru artele grafice cât și pentru literatură. În oraș

aşteaptă să fie puse în valoare și animate cultural o sumedenie de locuri. Dunărea și

Cazanele sunt atracții naturale pline de poezie, de inspirație în general. Iată de ce

turismul cultural poate deveni componentă cheie a turismului urban, iar Drobeta Turnu

Severin își poate recăpăta locul unic pe care l-a ocupat prin recâștigarea poziției sale de

Centru Cultural al Olteniei, dar și de pod (simbol al legăturii) /poartă (acces către un

tărâm al unei mitologii locale) în legătură cu Dunărea, a Europei.

Drobeta Turnu Severin își propune să creeze o strategie de dezvoltare a

echipamentelor și produselor culturale. Această experiență a tradiției și experienței

globale multiculturale trebuie să se constituie într-o propunere ușor de comunicat și

promovat atât locuitorilor cât și vizitatorilor. În perspectiva aniversării a 200 ani de la

crearea orașului modern, această strategie devine de o importanță particulară. În fapt,

acest plan se vrea un vârf de lance a cărei realizare se va baza nu doar pe voința

fiecăruia de a participa la dezvoltarea orașului, ci și pe dinamismul mediului cultural,

respectiv turistic și pe sinergia care se poate stabili între ele. Un altfel de exercițiu poate

fi participarea împreună cu Târgu Jiu la susținerea Craiovei vizând poziția Capitală

Culturală Europeană când oferta locală severineană poate intra într-o competiție

complementară.

112

Drobeta Turnu Severin “noua-vechea” Capitală/Metropolă

Culturală a Olteniei recunoscută pentru bogăția și diversitatea

ofertei culturale care se reînnoiește constant.

multiculturalitate

guvernanță

participare și transparență

dezvoltare concertată

Drobeta Turnu Severin - atractivitate prin cultură

Redefinire identitară și diferențiere, creare Vechiul Severin - Noul Severin

Restaurarea și clasarea patrimoniului severinean

Animare cultură teritorială

Excelență în cultura severineană - eveniment far

Crearea ofertei culturale

Marketing cultural – Marketing teritorial

Sinergie Cultură – Educație - Turism

VIZIUNE

VALORI

OBIECTIVE

OBIECTIVUL GENERAL

OBIECTIVE SPECIFICE

113

IV. AXE STRATEGICE ȘI ACȚIUNI

Acțiuniile strategice ale prezentului demers urmărește ca prin cultură să se

creeze o nouă dinamică locală care să conducă la refacerea coeziunii sociale având drept

scop creșterea valorii municipiului Drobeta Turnu Severin ca destinație turistică.

Industriile creative și turismul devin motorul relansării economice.

Țintele demersului sunt:

reafirmarea caracterului distinctiv al orașului;

poziționarea pe o nișă proprie prin identificarea fie a unei posibile legături în istorie,

fie a unor puncte domenii de excelență susceptibile de a integra orașul într-o rețea;

structurarea unei valori locale care să contribuie la dinamizarea turismului

severinean;

concertarea eforturilor locale pentru maximizarea potențialului de atractivitate

severinean;

dezvoltarea unor parteneriate care să asigure un mediu favorabil dezvoltării

inițiativelor culturale.

Principiile ce vor poziționa orașul drept un teritoriu în care motorul economiei

locale este turismul cultural sunt:

recunoașterea turismului cultural drept principala pârghie a dezvoltării economiei

locale;

turismul cultural face parte integrantă din strategia culturală Drobeta Turnu Severin

Capitală/Metropolă Culturala a Olteniei, pilon al Strategiei de Dezvoltare a

Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014-2020;

promovarea unei abordări de tip dezvoltare prietenoasă cu mediul care să favorizeze

ecoturismului și dezvoltarea durabilă;

crearea unei oferte care să acopere tot anul - ANOTIMPURI SEVERINENE;

punerea în valoare a aspectelor multiculturale trecute și viitoare capabile să

capitalizeze o deschidere către Europa, către lume.

114

S-au impus următoarele axe strategice de intervenții:

AXA 1.

VALORIZAREA EXPERIENȚEI CULTURALE SEVERINENE – INVENTARIERE ȘI

SPRIJIN PENTRU CREAREA OFERTEI CULTURALE SEVERINENE

AXA 2.

POZIŢIONAREA ŞI INTEGRAREA OFERTEI CULTURALE SEVERINENE ÎNTR-O

EXPERIENŢĂ GLOBALĂ

AXA 3.

MARKETING CULTURAL SEVERINEAN (VALORIZAREA ŞI PROMOVAREA

OFERTEI CULTURALE SEVERINENE)

AXA 4.

CREAREA SINERGIILOR ÎNTRE ACTORII DIN SECTORUL TURISTIC ŞI CEI

DIN SECTORUL CULTURAL

AXA 5.

EDUCAŢIE ŞI OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ

În alegerea și conturarea axelor strategice precum și a acțiuniilor din cadrul

acestora au fost avute în vedere trei abordări:

Concertarea:

- acțiune concertată în domeniul cultutal-artistic;

- susținere acțiuniilor în rețea sau care conduc la crearea unei rețele;

- concertare a acțiunii în sectoarele cultural și turism;

- concertarea eforturilor în definirea, inițierea și implementarea proiectelor.

Sprijin pentru consolidarea ofertei și experienței culturale:

- susținerea proiectelor cu dominanță culturală;

- crearea unor mecanisme care să stimuleze ameliorarea ofertei culturale severinene.

Formare, expertiză și monitorizare:

- dezvoltarea unui sector al formării în domeniul cultural;

- crearea unor standarde ocupaționale specifice pentru noua poziționare: specialist în

animarea teritoriului (preluarea modelelor franceze), specialist în animarea culturală

a teritoriului, alte standarde pentru susținerea sectoarelor turism și cultură;

- ofertă de expertiză, consultanță și sprijin;

- asigurarea unei monitorizări strategice.

115

AXA 1 - VALORIZAREA EXPERIENŢEI CULTURALE SEVERINENE –

INVENTARIERE ŞI SPRIJIN PENTRU CREAREA OFERTEI CULTURALE

SEVERINENE

Drobeta Turnu Severin este în prezent un teritoriu în declin. Teritoriul deține

elemente patrimoniale naturale, materiale și imateriale remarcabile. Ca reședință a

județului Mehedinți, Drobeta Turnu Severin găzduiește instituții culturale de

importanță zonală și regională. Vizibilitatea lor este însă redusă chiar și la nivel local.

Declinul economic a creat o stare generală de lipsă de speranță generalizată. Orașul este

penultimul în cadrul clasamentului național al reședințelor de județ din Indicele

Dezvoltării Umane Locale (IDUL ia în calcul elementele ce țin de calitatea vieții inclusiv

aspectele culturale). Accesibilitatea nu mai este punctul tare al teritoriului: construit în

perioada interbelică, aerodromul a fost închis datorită retrocedărilor inexplicabile ale

unor terenuri; portul nu este administrat local și din acest motiv nu pare să facă parte

din economia locală; accesul rutier este unul de slabă calitate (nivel DN, două benzi);

infrastructura feroviară împiedică legătura cu Dunărea și accesul în port, iar transportul

feroviar este de slabă calitate: viteza este una redusă (spre exemplu până la București

durata călătoriei este 5 ore în comparație cu Franța unde aceeași distanță este parcursă

într-o oră), iar calitatea vagoanelor nici nu poate fi comentată.

În schimb, așa se găseşte în capitolul I. PREZENTARE PANORAMICĂ A

MUNICIPIULUI DROBETEI TURNU SEVERIN, orașul era recunoscut în prima parte a

secolului trecut drept Capitală/Metropolă Culturală a Olteniei, cu un patrimoniu

remarcabil, cu o viață culturală actuală care continuă să fie vie în ciuda dificultăților

economice și unui cadru puțin stimulativ. Din anul 2009, prin vechea strategie, orașul și-

a propus să mizeze pe turism și a demarat un program de restaurare a principalelor

elemente de patrimoniu care a fost realizat în mare parte. Proiectele de promovare și

animare a teritoriului nu au fost realizate ceea ce a condus la un rezultat global modest.

Din acest motiv noua strategie își propune să pună accentul pe intervenții soft de

tipul: susținere pentru structurarea acțiunii civile în domeniu animării culturale a

patrimoniului, crearea unui departament de animare culturală a teritoriului la nivelul

administrației publice locale creându-se cadrul pentru un Pact local în domeniul

culturii. Ținta avută în vedere, prin această axă este inventarierea valorilor și

experiențelor artistice locale care sunt susceptibile să conducă la crearea noii oferte

culturale severinene. Oferta trebuie să pună în valoare patrimoniul, tradiția și

identitatea într-o perspectivă care să susțină evoluția continuă a culturii severinene în

așa fel încât să răspundă așteptărilor locuitorilor și să creeze atractivitate pentru turiști,

plecând de la premisa că sectorul și implicit oferta lui evoluează rapid.

116

Uniunea Europeană contribuie la înflorirea culturilor statelor membre,

respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidentă, în același

timp, moștenirea culturală comună.

Acțiunea Uniunii Europene urmărește să încurajeze cooperarea dintre statele membre

și, în cazul în care este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea acestora în

următoarele domenii:

îmbunătățirea cunoașterii și a diseminării culturii și istoriei popoarelor europene;

conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanță europeană;

schimburile culturale necomerciale;

creația artistică și literară, inclusiv în sectorul audiovizualului.

Uniunea Europeană și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu

organizațiile internaționale care au competențe în domeniul culturii și, în special, cu

Consiliul Europei.

În acțiunile întreprinse în temeiul celorlalte dispoziții ale tratatelor, Uniunea ține

seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta și a promova diversitatea

culturilor sale. Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate:

Parlamentul European și Consiliul adoptă acțiuni de încurajare, cu excepția

oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale

statelor membre, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și

după consultarea Comitetului Regiunilor;

Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei.

INTERVENŢIA 1.1. IDENTIFICAREA NOILOR PRODUSE CULTURALE DE

INTERES TURISTIC

O destinație de turism cultural se distinge astăzi prin vitalitatea sa în termen de

noutate a produselor culturale. Numeroase destinații urbane se revitalizează și

investesc în explorarea noutății în domeniul cultural inovând constant. Drobeta Turnu

Severin are obligația față de trecutul său, dar și față de viitor să își regăsească identitatea

de capitală/metropolă culturală regională, ulterior națională și europeană (Sibiu,

Capitală Culturală Europeană 2007, noile candidaturi Cluj-Napoca și Craiova, dar și

noul sosit Alba Iulia). Dacă dorește să își marcheze aniversarea a 200 de ani de existență

din postura de capitală/metropolă culturală, drumul trebuie însoțit de o reflecție

strategică și acțiuni care să o poată poziționa în consecință. Produsele și calendarul de

activități și animare trebuie să se bazeze pe proiecte care să concerteze eforturile locale

și să încurajeze noi initiative.

117

ACȚIUNEA 1.1.1. IDENTIFICAREA ȘI SUSȚINEREA DEZVOLTĂRII DE NOI

PRODUSE CULTURALE CU POTENȚIAL TURISTIC

Turismul local nu dispune de un sprijin instituțional care să conducă la

identificarea unor produse și promovarea lor. Un prim pas îl poate constitui crearea

unei agenții locale pentru turism care să acționeze în direcția definirii unui brand local,

adică a unei mărci de identificare. Propunem două opțiuni care se pot constitui în

evenimente far și pot susține un brand local. Ambele pot fi conectate la Dunăre.

Prima poziționare pleacă de la existența Sistemul Hidroenergetic Porțile de Fier aflat pe

teritoriul orașului

sursă: www.okeanospotamos.ro

Orașul poate să aderare la Asociația LUCI inițiată de Lyon în anul 1999 (Urban

Community International) sursă: www.luciassociation.org

Amsterdam a creat din 2012 Amsterdam Light Festival cu tema “A Bright City”

Ultimul sosit în cadrul Asociației LUCI este Municipiul București. Într-o primă

poziționare, capitala României organizează cu suportul asociației în perioada 22 - 26

aprilie 2015 – “City under Microscope in Bucharest, Romania”. În cadrul programului au

loc printre alte prezentări: “Bucharest Strategy 2035 – creating a sustainable city”

(Strategia București 2035 - clădim un oraș sustenabil) development model “Art de

vivre” și “Bucharest strategic lighting plan – towards an innovative and smart lighting

118

system” (Un plan strategic de iluminare în București - un sistem inovativ și inteligent de

iluminare)

Sursă: www.luciassociation.org

Poziționarea prin aderare conduce la definirea unei strategii în domeniul

iluminării de atmosferă și animare teritorială. Asociația LUCI a fost fondată de orașul

Lyon și număra în anul 2014, 69 de membrii printre care: Amsterdam, Copenhaga,

Geneva, Hamburg, Paris, Shanghai, Osaka, Nanjing etc. Poziționarea poate fi pusă în

conexiune și cu teritorialitatea Lyonului brăzdat de fluviul Rhonne.

A doua poziţionare poate viza rădăcinile austriece ale orașului modern. Acesta a

apărut în prima parte a secolului al XIX- lea ca punte comercială cu Imperiul Austro-

Ungar. În cadrul unui parteneriat cu Viena, orașul își poate crea un calendar de baluri și

evenimente de tipul celor vieneze. La început acestea pot fi incluse în calendarul vienez

incluzând croaziere pe Dunăre. Ca partener în susținerea proiectului poate fi luat

Institul Cultural Austriac căruia îi poate fi propus un parteneriat de animare oferindu-

se un spațiu în restauratul Palat Cultural Theodor Costescu. Ulterior cu sprijinul

institutului poate fi propus chiar și un festival al valsului. Orașul este locul pe unde a

intrat în România Carol I – fondatorul României Moderne. Unul din cele mai populare

valsuri este Valurile Dunării compus de Iosif Iovanovici. Alte compoziții semnificative

ale acestuia sunt Marșul Carol I, valsul Carmen Sylva, etc.

119

Proiecte

Cadru pentru susținerea noilor proiecte și noilor talente

Concurs “Talente severinene”

Susținerea cel puțin uneia dintre cele două poziționări sau alteia cu același tip de

impact

Proiect de remodelare și revigorare urbană – Muzeul “Povestea Severinului”

conform modelului Muzeul urban Tony Garnier din Lyon. Muzeul poate fi realizat

prin comandă publică dată artiștilor locali.

Sursă: www.museeurbaintonygarnier.com

ACȚIUNEA 1.1.2. SUSȚINERE PENTRU ORGANIZAREA DE EVENIMENTE CU

IMPACT INTERNAȚIONAL

Va fi creat un grup de lucru permanent care va monitoriza evenimentele

europene importante postând propunerile pe un site unde acestea vor putea fi votate.

Tipuri de evenimente: expoziții, festivaluri sau spectacole eveniment.

“În fiecare an, în Viena au loc

peste 450 de baluri. În ianuarie şi

februarie, oraşul valsului

sărbătoreşte Carnavalul cu un

entuziasm fervent. Ritmurile

moderne completează măsura de

trei timpi, oferind plăcerea

dansului pentru orice gust.”

Sursă: www.wien.info

Balul Filarmonicii de la

Viena

120

ACȚIUNEA 1.1.3. DEFINIREA ȘI PLANIFICAREA UNUI CALENDAR DE

EVENIMENTE DE ANVERGURĂ 2015-2023

Proiecte

Organizarea unui grup de lucru permanent care să propună un model de

dezvoltare pentru atragerea unor evenimente de anvergură: coordonare, finanțare,

realizare.

Dezvoltarea unei planificări de evenimente far care să conducă la poziționarea

conform viziunii pentru marcarea aniversării a 200 ani de la înfiinţare. Crearea

grupului de lucru permanent pentru realizarea evenimentelor de tip ani tematici și

definirea brandului Anotimpuri Severinene și a calendarului de evenimente legate de

anotimpurile severinene.

INTERVENȚIA 1.2. EVALUARE ȘI SPRIJIN PENTRU DINAMIZAREA VIEȚII

CULTURALE ACTUALE

În present, cultura severineană nu are vizibilitate și nici notorietate relevante.

După o evaluare vor fi alese din peisajul actual câteva evenimente severinene pentru a

fi sprijinite. Scopul este de a da continuitate și a implica actorii locali în noul proiect

cultural severinean.

ACȚIUNEA 1.2.1. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA ȘI CONSOLIDAREA

EVENIMENTELOR CULTURALE EXISTENTE

Par să aibă potențial de creștere Festivalul Mihai Eminescu, Festivalul de chitară

clasică, Festivalul Toamna Severineană.

ACȚIUNEA 1.2.2. EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC A

PATRIMONIULUI RELIGIOS ȘI IDENTIFICAREA NIȘELOR DE DEZVOLTARE

POSIBILE

Parteneriat instituțional pentru valorizarea patrimoniului religios.

Studiu de piață pentru turism cultural ecumenic.

Proiect realizare stagiune muzicală în patrimoniul religios (biserici din teritoriu și

Episcopia Severinului și a Strehaiei).

Proiect de realizare “Festival de muzică bizantină Theodora”.

ACȚIUNEA 1.2.3. PUNEREA ÎN VALOARE A ARTELOR PUBLICE

Susținerea pentru consolidarea și dezvoltarea Festivalului Toamna Severineană.

Dezvoltarea unui proiect pilot de circuit artă publică severineană.

121

Crearea unui fond de achiziții pentru dezvoltarea patrimoniului Muzeului de

Artă (crearea secțiunii Artă Contemporană în cadrul căruia să aibă un loc aparte Ștefan

Popa Popa`s, crearea unei secțiuni Colecții personale severinene).

Crearea unor circuite culturale de artă publică în Drobeta Turnu Severin.

Proiect realizarea unor hărţi a circuitelor severinene.

Proiect realizarea unui site web care să prezinte lista circuitelor severinene.

ACȚIUNEA 1.2.4. CONTRIBUȚIE LA DEZVOLTAREA CENTRULUI ISTORIC

Grup de lucru permanent pentru valorizarea și promovarea Centrului Istoric.

Studiu concept de restaurarea Centrului Istoric.

Documentație pentru clasarea Centrului Istoric ca patrimoniu UNESCO.

INTERVENȚIA 1.3. PUNEREA ÎN VALOARE A CREAȚIEI ACTUALE

Piața de cultură este din ce în ce mai fragmentată și în evoluție permanentă. Au

apărut și noile moduri de consum al culturii chiar și pentru cea tradițională (patrimoniu,

religie). Revitalizarea creației artistice locale poate redinamiza piața culturală locală în

perspectiva definirii unei oferte pentru turism cultural. O mai bună comunicare între

diferiții actori ar trebui să favorizeze concertarea eforturilor și dezvoltarea alianțelor

care vor permite o mai bună valorificare pe piață a produselor culturale. În plus,

partenerii reimpun dezvoltarea unei sinergii între diferiții actori ai culturii actuale și cei

ai altor sfere culturale și ai turismului în scopul creări unui efect de

antrenare/multiplicare în domeniul experienței, informației și promovării.

ACȚIUNEA 1.3.1. INVENTARIEREA ȘI ANALIZA OFERTEI CULTURALE PRIN

PRISMA CREAȚIEI ACTUALE

Studiu de piață care să situeze Drobeta Turnu Severin printre orașele cu aceeași

viziune/țintă.

ACȚIUNEA 1.3.2. DEFINIREA UNEI OFERTE ADAPTATE LA TIPUL DE CREAȚIE

ACTUALĂ ÎN PERSPECTIVA INCLUDERII ÎN PACHETE TURISTICE

Studiu privind tipurile de creație actuală structurate pe tipuri de clienți (turiști).

Proiect privind definirea mijloacelor și instrumentelor de tip difuzare a ofertelor.

Proiect crearea Agenţiei pentru difuzarea ofertei.

ACȚIUNEA 1.3.3. SPRIJIN PENTRU CREAREA, REALIZAREA ȘI DIFUZAREA

INIȚIATIVELOR CREATE DIN INIȚIATIVA ACTUALĂ

122

Proiecte integratoare care pun în valoare creația actuală (evenimente de top,

Anotimpuri Severinene, Ziua Dunării, etc.).

INTERVENȚIA 1.4. SUSȚINEREA UNUI CALENDAR DE EVENIMENTE ȘI

FESTIVALURI

Evenimentele și festivalurile constituie o pârghie importantă pentru atractivitatea

turistică fiind recunoscute ca motoare importante ale dezvoltării pentru o metropolă.

Cel mai bun exemplu îl constituie Sibiul cu festivalul său de teatru, al treilea ca

importanță mondială și suita de festivaluri pe parcursul întregului an. Astăzi, bugetul

pentru cultură al orașului Sibiu este de aproximativ 30 milioane de euro pe an din care

aproximativ 12 milioane de euro pe an pentru festivalul de teatru (Sibiul are un buget

de peste 100 milioane de euro pe an). Unul din exemplele Sibiului, Alba Iulia se

poziționează pe zona riturilor culturale, prin festivalul Dilema veche în monumentalul

cadru al cetății medievale restaurate. Însă, cel mai important eveniment de departe este

Festivalul George Enescu din București ale cărui bilete se epuizează în circuit

internațional cu 6-12 luni înainte de începerea evenimentului (evenimentul durează o

lună) și are secțiune de concurs, festival.

Festivalul Internaţional Festivalul Dilema Veche

De Teatru De La Sibiu

sursă: www.ziarulunirea.ro

De la Alba Iulia

sursă: www.ziarulmetropolis.ro

123

ACȚIUNEA 1.4.1. SUSȚINEREA ȘI ÎMBOGĂȚIREA GAMEI PRODUSELOR

EXISTENTE

Acțiunea urmărește identificarea unor evenimente și/sau artiști locali care pot

îmbunătății prin animare, imaginea orașului.

ACȚIUNEA 1.4.2. SUSȚINEREA PROIECTELOR CE IMPLICĂ CONCERTARE

Vor fi favorizate proiectele în parteneriat. Se urmărește implicarea societății civile

și a artiștilor locali.

ACȚIUNEA 1.4.3. PROIECT PILOT DE GRUPARE A UNOR

EVENIMENTE/FESTIVALURI DE WEEKEND ÎN PERIOADA IULIE-AUGUST –

“VACANȚĂ ÎN SEVERIN PENTRU TURIȘTI ȘI VACANȚĂ ACASĂ PENTRU

LOCALNICI”

Acțiunea urmărește crearea unui pachet pentru perioada de vârf. În același timp,

în cadrul proiectului pilot se urmărește în plus efectul de concertare și solidarizare a mai

multor actori locali.

ACȚIUNEA 1.4.4. ANALIZA COST-BENEFICIU A PROIECTULUI PILOT

Acțiunea urmărește crearea modelului de monitorizare a impactului proiectelor.

INTERVENȚIA 1.5. INFRASTRUCTURĂ CULTURALĂ

Actorii în domeniul culturii și turismului susțin permanent necesitatea

reînnoirii/modernizării constante a infrastructurii culturale inclusiv realizarea de noi

infrastructuri.

ACȚIUNEA 1.5.1. PROIECT DE CONSTRUIRE A UNEI SĂLI POLIVALENTE

PENTRU SPECTACOLE ȘI EVENIMENTE SPORTIVE

Acțiunea urmărește dezvoltarea infrastructurii de evenimente a orașului.

ACȚIUNEA 1.5.2. SOLUȚIE TEHNICĂ PENTRU UN ECHIPAMENT CARE SĂ

CREEZE VARIANTA ACOPERITĂ A STADIONULUI MUNICIPAL

Acțiunea vizează adaptarea stadionului la organizarea de evenimente pe tot

parcursul anului.

ACȚIUNEA 1.5.3. CREAREA UNUI PARC CU DESTINAȚIE ANIMARE

CULTURALĂ

Cartierul spectacolelor (parc de agrement care va fi creat în spiritul multicultural

al orașului Drobeta Turnu Severin: va cuprinde pe principiul Disneyland din Paris,

124

zona tematică Ada Kaleh, cartier grecesc, cartier armenesc, cartier evreiesc, cartier

austriac, mahalaua nemțească, cartier maghiar, cartier ceh, cartier sârbesc, cartier

țigănesc, cartier oltenesc).

ACȚIUNEA 1.5.4. PROIECT REALIZAREA MUZEULUI NATURAL AL DUNĂRII

CARE SĂ INCLUDĂ CEL MAI MARE ACVARIU DIN ROMÂNIA

Proiectul urmărește crearea unui obiectiv de atracție turistică în conexiune cu aspectele

educaționale, muzeul urmând să fie dotat cu săli speciale de cursuri practice.

ACȚIUNEA 1.5.5. CREAREA AGENȚIEI LOCALE PENTRU CULTURĂ ȘI TURISM

Va comanda o strategie de marketing, va fi deţinătoarea mărcilor locale și va

certifica produsele locale.

125

Fişa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspiraţiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administraţia şi guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locala, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă remodelarea şi revigorarea urbană a municipiului Drobeta Turnu Severin. Crearea Muzeului “Povestea Severinului” după

126

modelul urban Tony Garnier din Lyon

Crearea unui fond de achiziţii pentru dezvoltarea patrimoniului Muzeului de Artă (crearea secţiunii Artă contemporană în cadrul căruia să aibă un loc aparte Ştefan Popa Popa`s, crearea unei secţiuni colecţii personale severinene).

Proiect realizare a unei săli polivalente pentru spectacole şi evenimente sportive.

Proiect realizarea muzeului natural al Dunării care să includă cel mai mare acvariu din România.

Proiect realizarea unui traseu pietonal între centrul istoric si fluviul Dumărea.

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

15.000.000,000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă

2016-2023

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

127

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.4)

Obiectiv general 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială.(OS 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficienţe din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

Prioritatea tematică 3. Creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea IV. Resursele

SUERD

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. Drobeta Turnu Severin este un oraş cu un patrimoniu construit deosebit care ar putea fi valorificat printr-o strategie de turism. Oraşul îşi propune să candideze pentru capitală culturală Europeană cu ocazia sărbătorii a 200 ani de la atestare. În prezent Drobeta Turnu Severin susţine candidatura Craiovei participând împreună la proiectul Craiova Capitală cultural

128

Europeană.

Obiectivele și activitățile proiectului

Reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identităţii locale. Studiu de fezabilitate, proiectare tehnică, execuţie, strategie de turism, Animare teritorială

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

20.000.000,000 EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă

2016 - 2019

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

129

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Relansarea economiei locale prin turism

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială.. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Prioritatea tematică 5. Reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a numărului de persoane cu risc de sărăcie).

Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

I. Competitivitatea

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Zona a suferit un declin economic şi demografic puternic, ocupând astăzi penultimul loc în IDUL. Teritoriul deţine un patrimoniu natural deosebit (clisura) şi 80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate. Teritoriul a reprezentat un important centru educaţional şi cultural în perioada interbelică. Se doreşte dezvoltarea unui proiect în care resursele locale să fie valorificate într-o economie locală eficientă suport pentru pilonul principal al dezvoltării turismului. 70% din zonă este de tip montană, slab populată, însă deosebit de atractivă. Proiectul răspunde nevoilor

130

complexe ale zonei. Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic, cu largi implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Prin faptul că acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic, (intern şi internaţional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, turismul se constituie într-un factor dinamizator al sistemului economic şi social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice, într-un factor de optimizare, a structurii economiei locale.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă protejarea si valorificarea durabila a resurselor locale, contribuind la creşterea economica a zonei si crearea de noi locuri de munca. Studii si analize privind oportunitatea dezvoltării locale prin turism Identificarea şi valorificarea potenţialului cultural şi turistic al arealului severinean. Analiza monografică privind identificarea diverselor elemente culturale semnificative din areal (istoric, patrimonial, arhitectural, artistic) care contribuie la creşterea potenţialul turistic local - stabilire criterii Proiect realizare Plan Urbanistic General bazat pe un Plan Urbanistic Zonal - centru istoric care să reclădească ambianţa identitară. Turism bazat pe valorizarea resurselor Marketing si animare teritorială Calendar de evenimente: Proiect de realizare “Festival de muzică bizantină Theodora” Proiect pilot de grupare a unor evenimente/festivaluri de weekend în perioada iulie-august – “Vacanță în Severin pentru turiști și vacanță acasă pentru localnici” Festival de artă multimedia Iniţiere eveniment Capitală Culturală Europeană de nivel regional şi naţional

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

6.000.000,000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Durata de implementare orientativă

2016-2023

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020

131

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

În municipiul Drobeta Turnu Severin există numeroase monumente istorice de importantă naţională, mare parte dintre ele necesitând investiţii în ceea ce priveşte restaurarea acestora. Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locală, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Clasarea resurselor locale Crearea Agenţiei Locale a Fondului Monumentelor Managementul integrat monumentelor Identificare şi clasare patrimoniu imaterial (multiculturalism) că formă de animare a patrimoniului

132

construit Strategie de marketing - Drobeta Turnu Severin, vechea - noua Capitală Culturală a Olteniei

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

4.000.000,000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă

2016-2023

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Aceste fişe de propuneri de proiecte se regăsesc şi în Strategia de Dezvoltare a

municipiului Drobeta Turnu Severin 2014-2020.

133

AXA 2.POZIȚIONAREA ȘI INTEGRAREA OFERTEI CULTURALE SEVERINENE

ÎNTR-O EXPERIENTĂ GLOBALĂ

Experiența culturală căutată de turistul de astăzi trece dincolo de vizitarea

marilor instituții de tip expozițional și muzeal și de participarea la festivaluri. Noul

turist caută o experiență globală care integrează atracțiile cunoscute. El vrea să simtă

viața orașului, oamenii, creatorii, cartierele și ritmul/pulsul. Profilul, așteptările și

comportamentul clientelei turistice și culturale a evoluat permanent. Clientela

tradițională de grup și cea peste vârsta medie consumatoare de cultură clasică și

patrimonială, lasă în prezent locul unei clientele Baby Boom, mai de grabă

individualistă, educată și informată în căutarea de experiențe autentice, unice și

originale. Ea este în egală măsură urmată de generațiile X și Y impregnate de cultura

internetului. Pentru această clientelă, experiența vizitei trebuie să fie globală și trebuie

să procure sentimentul că plonjează într-o viață culturală omniprezentă. Acest lucru

implică în termenii ambientalului urban atât existența marilor atracţii, cât și accesul la o

multitudine de experiențe diverse și complementare în timpul unei zile sau unui sejur.

Spre exemplu, pentru a crea o astfel de ambianță, pot fi create atracții de tipul: piețe

publice cu artiști stradali (tip Piața Montmartre din Paris animată de pictori), sistem

gratuit de biciclete, amenajare insula Șimian, promenadă de-a lungul Dunării,

restaurante care pot fi conexate cu locurile de drumeție unice (Cazane) și Centrul Istoric.

Cazanele Mici

Sursă: „Călător prin țara mea” – editura AD LIBRI, foto Florin Andreescu

134

INTERVENȚIA 2.1. LUMINA, ELEMENT SEMNIFICATIV AL IMAGINII

ORAȘULUI DROBETA TURNU SEVERIN

Lumina creatoare de ambianță, lumina element arhitectural, lumina spectacol,

lumina efemeră: lumina care subliniază caracterul vieții urbane şi activității cartierelor

devine o platformă de animare și de creație artistică.

ACȚIUNEA 2.1.1. CREAREA UNEI STRATEGII LUMINILE SEVERINULUI,

EVENTUAL ÎN CONEXIUNE CU ACȚIUNEA 1.1.1. DACĂ SE OPTEAZĂ PENTRU

POZIȚIONARE ÎN ASOCIAȚIA LUCI

Crearea proiectului Sclipirile Dunării.

Crearea proiectului Luminile vechiului Severin.

ACŢIUNEA 2.1.2. LUMINA COMPONENTĂ ESENȚIALĂ A PROIECTELOR DE

DEZVOLTARE URBANĂ: CREAREA UNEI COMPONENTE REFERITOARE LA

LUMINA ÎN PRINCIPALELE PROIECTE DE AMENAJARE

Proiect crearea departamentului “Smart City Drobeta Turnu Severin”.

ACŢIUNEA 2.1.3. SPRIJIN PENTRU ACTIVITĂȚIILE CARE PUN LUMINA ÎN

PRIM PLAN: CREAREA DE EVENIMENTE MULTIMEDIA

Proiect Festival de artă multimedia.

INTERVENȚIA 2.2. DEZVOLTAREA ȘI PUNEREA ÎN VALOARE A EXPERIENȚEI

CULTURALE A ZONEI DE POLARIZARE METROPOLITANĂ.

Există un potențial important de experiență culturală în arealul severinean, în

special în domeniul abordării ecoturismului. Potențialul natural al Cazanelor este unul

de o valoare excepțională. Micile comunități din zona Cazanelor, reprezintă și ele un

potențial multicultural deosebit. În special, insula Șimian cu vestigiile cetății Ada Kaleh

strămutate poate deveni un punct de atracție.

ACȚIUNEA 2.2.1. IDENTIFICAREA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI

CULTURAL ȘI TURISTIC AL AREALULUI SEVERINEAN

Analiza monografică a arealului severinean: se va realiza o grilă de criterii care să

permită o mai bună identificare a diverselor elemente culturale semnificative din areal

(istorie, patrimoniu, natură, multiculturalism) care pot îmbunătăți oferta turistică locală.

135

ACȚIUNEA 2.2.2. DEZVOLTAREA DE INSTRUMENTE DE PLANIFICARE CARE

SĂ ASIGURE POZIȚIONAREA ȘI INTEGRAREA ÎN OFERTA TURISTICĂ

SEVERINEANĂ A AREALULUI METROPOLITAN

Realizarea unui plan de acțiune care să definească produsele culturale pentru

nișa de turiști adecvată. Realizarea unui proiect pilot.

INTERVENȚIA 2.3. DESIGNUL, ELEMENT MARCANT AL PEISAJULUI URBAN

Știm că experiența turiștilor este amplificată de cadrul urban în care este trăită.

Dezvoltarea și menţinerea criteriilor de excelență în amenajare urbană, pentru fiecare

proiect de investiții, in special când este vorba de infrastructuri culturale, de amenajări

temporare în cadrul unor evenimente culturale.

ACȚIUNEA 2.3.1. AMENAJARE URBANĂ INTEGRATOARE ȘI DE CALITATE

ȚINÂND CONT DE SPIRITUL ȘI IDENTITATEA LOCULUI

Crearea unei charte pentru revizuirea PUG-ului bazat pe un PUZ Centru Istoric

care să reclădească ambianța identitară.

Proiect realizarea unui nou PUG bazat pe un PUZ centru istoric care să reclădească

ambianţa identitară.

Proiect realizarea unui traseu pietonal între Centrul Istoric și fluviul Dunăre.

Definirea unui set de reguli pentru evenimente care se derulează în spațiul public

(afișaj, semnalizare, chioșcuri, terase temporare).

ACȚIUNEA 2.3.2.CREAREA UNUI EVENIMENT ÎN DOMENIUL DESIGN-ULUI

URBAN AL ZONELOR RIVERANE A DUNĂRII

Acțiunea urmărește atragerea specialiștilor din domeniul design-ului în

remodelarea spațiului urban severinean.

136

Fişa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administraţia şi guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locală, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă remodelarea şi revigorarea urbană a municipiului Drobeta Turnu Severin. Crearea proiectului Luminile vechiului Severin

137

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

1.000.000,000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă

2015-2016

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

138

AXA 3. MARKETING CULTURAL SEVERINEAN (ORGANIZAREA ȘI

VALORIZAREA OFERTEI CULTURALE SEVERINENE)

Drobeta Turnu Severin nu are încă structurată o ofertă turistică și/sau culturală.

Pentru organizarea și structurarea unei oferte culturale susceptibilă să prezinte interes

pentru o ofertă turistică, va fi realizată o strategie de marketing. În cadrul acestora vor fi

identificate elementele care să definească o marcă a teritoriului, vor fi definite produse

specifice și vor fi realizate standarde de produs. Strategia va defini de asemenea,

mesajul de comunicat și canalele către grupurile țintă. Un posibil punct de plecare îl

reprezintă Anotimpurile Severinene în care Toamna Severineană poate fi deja un reper

(posibil de remodelat, restructurat).

Uniunea Europeană completează acțiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivității întreprinderilor Uniunii în acest sector.

În acest scop, acțiunea Uniunii urmărește:

să încurajeze crearea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor în acest sector;

să promoveze cooperarea între statele membre, în special prin schimbul de bune practici.

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura

legislativă ordinară, stabilesc măsurile speciale destinate să completeze acțiunile

întreprinse în statele membre, în vederea realizării obiectivelor prevăzute la prezentul

articol, cu excepția oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor

administrative ale statelor membre.

INTERVENȚIA 3.1. CREAREA UNUI CANAL DE COMUNICARE WEB

Intervenția vizează crearea unui canal de informare adaptat noilor generații

(Baby Boom, X și Y).

ACȚIUNEA 3.1.1. CREAREA UNUI SITE INFO CULTURAL SEVERINEAN

Acțiunea urmărește crearea unui canal interactiv.

ACȚIUNEA 3.1.2. PACT AL ACTORILOR CULTURALI ÎN REALIZAREA UNEI

PROGRAMĂRI INTEGRATE A OFERTEI CULTURALE

Acțiunea urmărește crearea unui cadru de acțiune concertată a actorilor culturali

locali.

139

ACȚIUNEA 3.1.3. PROMOVAREA SITE-ULUI CĂTRE AGENȚII DE TURISM

Acțiunea urmărește maximizarea impactului canalului de comunicare.

INTERVENȚIA 3.2. CREAREA UNUI SISTEM DE SEMNALIZARE A LOCURILOR

CULTURALE ȘI A TRASEELOR CIRCUITELOR TURISTICE.

Lipsa semnalizărilor face dificilă promovarea ofertei culturale către agenții de

turism. Pentru evitarea acestor situații sunt create acorduri cu parteneri neconvenționali

pentru o bună vizibilitate.

ACȚIUNEA 3.2.1. EVALUAREA NEVOILOR DE SEMNALIZARE A

AȘEZĂMINTELOR CULTURALE ȘI A TRASEELOR TURISTICE

Crearea unui grup permanent de lucru cu actori ai mediului cultural și

reprezentanţi ai orașului pentru a conveni principiile elementare în domeniu.

ACȚIUNEA 3.2.2. REALIZAREA UNUI PROIECT PILOT

Acțiunea urmărește realizarea unui model de implementare pentru intervenție

INTERVENȚIA 3.3. CREAREA CIRCUITELOR CULTURALE ȘI TEMATICE

SPECIALE

După definirea principalelor teme ale ofertei culturale severinene vor putea fi

dezvoltate teme specifice complementare pentru a facilita atât consumul produselor

culturale severinene, cât și difuzarea informațiilor pertinente și utile în domeniu,

precum și promovarea acestei oferte.

ACȚIUNEA 3.3.1. COMPLETAREA CIRCUITELOR CULTURALE TRADIȚIONALE

CU NOI CIRCUITE ÎN COLABORARE CU ORGANISME SPECIALIZATE

Astfel de acțiuni vizează mijloacele de transport în zonele culturale, circuite

pietonale, etc. Proiectul transport în comun dunărean: circuit cu vaporașe eco la insula

Șimian și în zona Cazanelor. Inventarierea altor tipuri de circuite tematice posibile

(parteneriat cu Sistemul de hidronavigație Porțile de Fier pentru eventualele vizite

tematice în ambientul industrial de producție a energiei).

ACȚIUNEA 3.3.2. IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI DE CIRCUITE LEGATE DE

EXPOZIȚII ȘI EVENIMENTE CULTURALE ȘI CORELAREA LOR CU EVENIMENTE

ÎN LEGĂTURĂ CU PRODUSE LOCALE TRADIȚIONALE

Acțiunea urmărește crearea unor pachete de circuite țintind creșterea numărului

de înnoptări pe sejur.

140

INTERVENȚIA 3.4. DROBETA TURNU SEVERIN METROPOLĂ CULTURALĂ

Drobeta Turnu Severin Metropolă Culturală va fi elementul cheie de poziționare

a ofertei culturale. Difuzarea culturii severinene se va realiza prin promovarea artiștilor

locali în evenimente externe.

ACȚIUNEA 3.4.1. CLASAREA CENTRULUI ISTORIC CA PATRIMONIU

MONDIAL UNESCO

Acțiunea urmărește valorizarea patrimoniului identitar local.

ACȚIUNEA 3.4.2. INIȚIEREA UNUI EVENIMENT DE TIP CAPITALĂ

CULTURALĂ EUROPEANĂ DE NIVEL REGIONAL ȘI NAȚIONAL

Acțiunea urmărește recâștigarea de către oraș, poziția de Capitală Culturală Regională.

ACȚIUNEA 3.4.3. REALIZAREA UNUI EVENIMENT DE TIP ORAȘ ÎNFLORIT,

DUPĂ MODELUL FRANCEZ ȘI CLASAREA ORAȘULUI CA PRIMUL ASTFEL DE

ORAȘ, “SEVERIN – ORAȘUL TRANDAFIRILOR”

Acțiunea urmărește recâștigarea unui element identitar (Parcul Rozelor) și valorificarea

ca brand de poziționare.

sursă: www.champigne.com sursă: fr.wikipedia.org

ACȚIUNEA 3.4.4. CREAREA TITLULUI DE AMBASADOR CULTURAL AL

DROBETEI TURNU SEVERIN

Acțiunea urmărește folosirea celor plecați din oraș drept canal de promovarea

orașului.

ACȚIUNEA 3.4.5. CREAREA BURSELOR DE REZIDENȚĂ ARTISTICĂ ÎN

DROBETA TURNU SEVERIN

Acțiunea urmărește atragerea unor artiști europeni cu potențial de creștere

precum și creșterea vizibilității orașului.

141

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Clasarea Centrului Istoric patrimoniu UNESCO

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. Clasarea Centrului Istoric ca site înscris în Lista patrimoniului mondial poate crea notorietatea necesară atractivității turistice. Din acest motiv proiectul devine o necesitate pentru atingerea scopului urmărit de exploatare a posibilităţilor de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locală, în atingerea scopului final de reducere a decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă remodelarea şi revigorarea urbană a municipiului Drobeta Turnu Severin. Promovare Turistică a Centrului Istoric Realizarea și susținerea documentației pentru clasarea Centrului Istoric ca site patrimoniu mondial UNESCO

142

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

5.000.000,000 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Județean Mehedinți

Durata de implementare orientativă

2016-2023

Surse de finanțare posibile UNESCO, BANCA MONDIALĂ, BEI, Buget local

143

AXA 4. CREAREA SINERGIILOR ÎNTRE ACTORII DIN SECTORUL TURISTIC ȘI

ACTORII DIN SECTORUL CULTURAL

Legătura dintre mediul cultural și inteprinderile hoteliere este încă insuficientă

pentru promovarea ofertelor forfaits către agenții de turism. Este esențial pentru cele

două părți să fie împreună în sistemul de piaţă turistică. Turismul cultural prin definire

și obiective este la întretăierea celor două lumi: turismul și cultura - necesită un efort

constructiv între actorii celor două universuri atât în planul experienței oferite, cât și al

informației difuze și promovării.

INTERVENȚIA 4.1 DESCHIDEREA DIALOGULUI CONCRET ÎNTRE MEDIUL

CULTURAL ȘI CEL AL TURISMULUI.

ACȚIUNEA 4.1.1. CREAREA ȘI SUSȚINEREA UNEI REȚELE A ACTORILOR

DEJA IMPLICAȚI ȘI/SAU INTERESAȚI DE TURISMUL CULTURAL.

Sensibilizarea actorilor industriei turismului de importanță culturală ca o nouă

pârghie economică a dezvoltării Severinului.

ACȚIUNEA 4.1.2. CREAREA UNEI REȚELE ÎNTRE ACTORII CULTURALI ȘI CEI

DIN DOMENIUL TURISMULUI.

Plan de evenimente (conferințe, dejunuri informale) pentru punerea în valoare a

aportului turismului în dezvoltarea culturală. Organizarea de evenimente speciale

pentru punerea în contact al diferiților actori ca industrie turistică și culturală (forumuri,

grupuri de lucru).

ACȚIUNEA 4.1.3. EXPERTIZĂ PENTRU DEZVOLTARE DE OFERTE FORFAIT ÎN

TURISMUL CULTURAL.

Acțiunea urmărește atragerea de competențe pentru crearea pachetelor turistice.

INTERVENȚIA 4.2. MONITORIZARE A IMPACTULUI OFERTEI ASUPRA

GRUPULUI ȚINTĂ ȘI A COMPORTAMENTULUI LOR

Înțelegerea acestora și a caracteristicilor lor (așteptări și comportamente) este

esențială pentru adaptarea ofertei la noile tendințe și noile nișe de clienți. Un efort

particular va fi făcut pentru a înţelege schimbările care influențează astăzi clienții

consumatori de turism cultural (generația Baby Boom, generaţia Y şi X, comunități

virtuale, folosirea tehnologiilor informației).

ACȚIUNEA 4.2.1. MONITORIZAREA CONSUMULUI DE TURISM CULTURAL

Site-ul info cultural severinean (Acțiunea 3.1.1.) specializat în turism cultural va

propune o informație cu o continuă actualizare, va fi dotat cu o interfață activă de

144

voting și de preluare sugestii în scopul clasării și regrupării informațiilor utile actorilor

din mediul cultural și turistic.

ACȚIUNEA 4.2.2. REALIZAREA ȘI DIFUZAREA UNUI BULETIN INFORMATIV

TRIMESTRIAL SAU LUNAR CARE SĂ PREZINTE OFERTA CULTURALĂ

SEVERINEANĂ.

Acțiunea urmărește schimbarea imaginii ofertei culturale severinene țintindu-se

aspectul de continuitate.

INTERVENȚIA 4.3. DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR ÎN TURISM A

ACTORILOR DIN MEDIUL CULTURAL.

Actorii din domeniul cultural vor trebui să își dezvolte anumite competențe în

materie de turism pentru a își adapta cât mai bine oferta.

ACȚIUNEA 4.3.1. OFERTĂ DE FORMARE ÎN TURISM

Vor fi realizate ateliere de formare continuă în turism propunând specializări și

informări legate de clientelă, promovare și calitatea serviciilor.

ACȚIUNEA 4.3.2. CREAREA STANDARDELOR OCUPAȚIONALE.

Pot fi: specialist animarea teritoriului, specialist animare culturală a teritoriului,

specialist animare culturală a teritoriului virtual (model francez) și a altor standarde

pentru susținerea sectoarelor cultural și turism.

ACȚIUNEA 4.3.3. OFERTĂ DE EXPERTIZĂ ȘI SPRIJIN ÎN DEZVOLTAREA

ANTREPRENORIALĂ A SECTOARELOR.

Acțiunea urmărește implicarea unor specialiști care să creeze un model de multiplicare în

sectoarele cultural și turistic.

ACȚIUNEA 4.3.4. CREAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE PROIECTE /

CREAREA UNUI SET DE INDICATORI / CREAREA UNUI SISTEM INFORMATIC DE

MONITORIZARE.

Acțiunea urmărește crearea unui tablou de bord care să măsoare eficiența utilizării

resurselor și să responsabilizeze actorii locali implicați în implementarea proiectelor.

145

Fișa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Realizarea și difuzarea unui buletin informativ trimestrial sau lunar care să prezinte oferta culturală severineană.

Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului

Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic

Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin

Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României

Obiectiv general 4

Protejarea patrimoniului natural şi construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)

Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore

Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei

Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locală, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul proiectului îl reprezintă revigorarea urbană şi promovarea turistică a patrimoniului cultural din municipiului Drobeta Turnu Severin.

146

Bugetul estimativ al proiectului (Euro)

100.000,00 euro

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi

Durata de implementare orientativă

2015/2016

Surse de finanțare posibile Buget local

147

AXA 5. EDUCAȚIE ŞI OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ

Uniunea Europeană contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin

încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin

sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea

statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului

educațional, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică.

Uniunea Europeană contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului,

având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și

funcția socială și educativă a sportului.

Acțiunea Uniunii Europene urmărește:

să dezvolte dimensiunea europeană a educației și, în special, prin învățarea și

răspândirea limbilor statelor membre;

să favorizeze mobilitatea studenților și a profesorilor, inclusiv prin încurajarea

recunoașterii universitare a diplomelor și a perioadelor de studiu;

să promoveze cooperarea dintre instituțiile de învățământ;

să dezvolte schimbul de informații și de experiență privind problemele comune

sistemelor educaționale din statele membre;

să favorizeze dezvoltarea schimburilor de tineri și de formatori socio-educativi și

să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei;

să încurajeze dezvoltarea educației la distanță,

să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de

echitate și de deschidere în competițiile sportive și a cooperării între organizațiile

cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității

fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri dintre aceștia.

Uniunea Europeană și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu

organizațiile internaționale care au competențe în domeniul educației și sportului și, în

special, cu Consiliul Europei.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate:

Parlamentul European și Consiliul adoptă acțiuni de încurajare, cu excepția

oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale

statelor membre, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și

după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor;

Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei.

148

Uniunea Europeană pune în aplicare o politică de formare profesională care

sprijină și completează acțiunile statelor membre, respectând pe deplin

responsabilitatea statelor membre față de conținutul și organizarea formării

profesionale.

Acțiunea Uniunii Europene urmărește:

să faciliteze adaptarea la transformările industriale, în special prin formarea și

reconversia profesională;

să îmbunătățească formarea profesională inițială și formarea continuă, pentru a

facilita inserția și reinserția profesională pe piața forței de muncă;

să faciliteze accesul la formarea profesională și să favorizeze mobilitatea

formatorilor și a persoanelor care urmează un program de formare și, în special,

a tinerilor;

să stimuleze cooperarea în domeniul formării dintre instituțiile de învățământ

sau de formare profesională și întreprinderi;

să dezvolte schimbul de informații și de experiență privind problemele comune

sistemelor de formare ale statelor membre.

Uniunea Europeană și statele membre favorizează cooperarea cu țările terțe și cu

organizațiile internaționale care au competențe în domeniul formării profesionale.

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura

legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului

Regiunilor, adoptă măsuri pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate de

prezentul articol, cu excepția oricărei armonizări a actelor cu putere de lege și a

normelor administrative ale statelor membre și Consiliul adoptă recomandări, la

propunerea Comisiei.

Concluziile Consiliului European de la Lisabona au subliniat necesitatea ca

sistemele educaţionale şi de formare profesională europene să se adapteze atât la

cerinţele societăţii cunoaşterii, cât şi la nevoile determinate de dorinţa de a îmbunătăţi

gradul şi calitatea ocupării forţei de muncă. În materie de cunoaştere (educaţie,

cercetare-dezvoltare şi inovare), raportul strategic al Comisiei Europene propune

măsuri pentru a „cincia libertate”, respectiv libera circulaţie a cunoştinţelor, prin crearea

unui spaţiu european de cercetare autentic şi a unei jurisdicţii integrate a brevetelor, cu

un brevet unic accesibil. Statele membre sunt invitate să elaboreze strategii naţionale în

materie de bandă largă şi să stabilească obiective naţionale pentru folosirea internetului

de mare viteză pentru a atinge nivelul de 30% în ceea ce priveşte rata de conectare a

149

populaţiei din Uniunea Europeană şi conectarea tuturor şcolilor până în anul 2010

(obiectiv nerealizat nici până în prezent de România). Strategia naţională în domeniul

învăţământului are în vedere următoarele:

Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la actul educativ;

Dezvoltarea învăţământului obligatoriu;

Descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ preuniversitar;

Fundamentarea competitivităţii economice pe cercetare şi inovare;

Modernizarea sistemului de educaţie din mediul rural;

Dezvoltarea educaţiei permanente din perspectivă instituţională;

Corelarea sistemului de educaţie şi a celui de cercetare, dezvoltare, inovare cu

obiectivele şi reperele europene;

Creşterea calităţii în educaţie şi cercetare pentru formarea resurselor române

creative.

Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente

contribuie semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi a

accesului la educaţie. Fondurile atrase prin programe cu finanţare externă şi cele alocate

din bugetul de stat pentru investiţii în unităţi de învăţământ (cu precădere

preuniversitar), nu acoperă necesarul de reabilitare a infrastructurii educaţionale din

România. De asemenea, un număr mare de unităţi de învăţământ necesită lucrări de

reabilitare şi dotare cu echipamente didactice, IT şi materiale specifice pentru

documentare. Astfel, starea generală precară a clădirilor, a echipamentelor şi a

facilităţilor justifică investiţii pentru consolidarea şi modernizarea condiţiilor de

rezidenţă, pentru infrastructură şi dotări, ceea ce va permite şcolilor să-şi îndeplinească

rolul în dezvoltarea regională şi naţională.

INTERVENȚIA 5.1. REABILITARE ŞI MODERNIZARE INFRASTRUCTURĂ DE

EDUCAŢIE

ACȚIUNEA 5.1.1. REABILITARE ŞI MODERNIZARE INFRASTRUCTURĂ

EDUCAŢIONALĂ (PREŞCOLAR, PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL)

Acţiunea urmăreşte îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi a dotărilor din

unităţile de educaţie în învăţământul obligatoriu pentru asigurarea unui proces

educaţional la standarde europene în vederea creşterii participării populaţiei şcolare şi a

cadrelor didactice la procesul educaţional.

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională preşcolară

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională primară

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională gimnazială

150

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională liceală

ACȚIUNEA 5.1.2. REABILITARE ŞI MODERNIZARE INFRASTRUCTURĂ

EDUCAŢIONALĂ VOCAŢIONALA

Acţiunea urmăreşte reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea

infrastructurii educaționale vocaţionale la standarde europene în vederea îmbunătăţirii

perspectivelor profesionale şi reducerii sărăciei.

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională vocaţională pentru

turism

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională vocaţională pentru

agrement şi industrie culturală

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională vocaţionala pentru

industria agroalimentară

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură educaţională vocaţională pentru

logistică

ACȚIUNEA 5.1.3. REABILITARE ŞI MODERNIZARE INFRASTRUCTURĂ

UNIVERSITARĂ

Acţiunea urmăreşte îmbunătățirea calității infrastructurii de educație şi a

dotărilor din unităţile de învăţământ superior şi îmbunătățirea calității structurilor de

cazare pentru studenți în vederea asigurării unui proces educațional la standarde

europene.

Proiect reabilitare şi modernizare infrastructură universitară

Proiect reabilitare, modernizare şi extindere campus universitar

INTERVENȚIA 5.2. ADAPTAREA OFERTEI EDUCAŢIONALE

ACȚIUNEA 5.2.1. EXTINDEREA OFERTEI EDUCAŢIONALE VOCAŢIONALE ÎN

CORELARE CU PIAŢA MUNCII ŞI ÎN COLABORARE CU AJOFM

Acţiunea urmăreşte corelarea pregătirii specialiştilor în cadrul învăţământului

vocaţional şi tehnic cu particularităţile şi perspectivele dezvoltării economiei locale

curente şi de perspectivă ale pieţei muncii.

Proiect studiu cerere şi ofertă educaţională vocaţională pe piaţa muncii severinene

ACȚIUNEA 5.2.2. EXTINDEREA OFERTEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT UNIVERSITAR

Acţiunea urmăreşte modernizarea sistemului de învăţământ superior prin

racordarea la cerinţele pieţei forţei de muncă, integrarea cu sfera de cercetare şi

151

implementarea în continuare a standardelor educaţionale europene şi a prevederilor

procesului de la Bologna.

Poiect studiu cerere şi ofertă pentru învăţământul superior severinean

ACȚIUNEA 5.2.3. CREAREA CENTRULUI DE FORMARE ŞI RECONVERSIE

PROFESIONALĂ

Acţiunea urmăreşte crearea unui centru de formare profesională flexibilă în acord

cu cerinţele privind piaţa muncii în contextul societăţii bazate pe cunoaştere.

Totodată, proiectul vizează crearea unui mecanism care să faciliteze abordarea unitară,

într-o viziune sistemică a problemelor complexe privind formarea iniţială, continuă şi

reconversia profesională.

Proiect crearea centrului de formare şi reconversie profesională în Drobeta Turnu

Severin

ACȚIUNEA 5.2.4. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA ŞI CONSOLIDAREA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIVAT

Proiect schemă de sprijin pentru susţinerea dezvoltarii şi consolidarii

învăţământului privat în Drobeta Turnu Severin

INTERVENȚIA 5.3 DEZVOLTAREA UNEI OFERTE DE CALITATE ÎN DOMENIUL

EDUCAȚIEI ARTISTICE

Cererea de practici culturale de tip amatori are o nouă creștere exponențială peste

tot (în Franța este stimulată în special de politici culturale europene, dar și de modelul

francez). Acesta este un fenomen global legat de creșterea în dimensiune și importanță a

timpului liber. Oferta pare insuficientă în termen de cantitate și diversitate. Acest lucru

nu diminuează importanța nevoii și calității. Diferiții actori, asociații și instituții nu pot,

prin mijloace actuale, să răspundă acestei nevoi. Educația artistică este un vector al

dezvoltării personale. Ea contribuie la sentimentul de apartenență la un teritoriu și

contribuie la calificarea tinerilor (destul de scăzută în teritoriu). Riscul de a vedea

teritoriul întârziind și sărăcind în domeniu, conducând astfel la nesatisfacția nevoii de

educație artistică în teritoriu, este deja o realitate. Amploarea și dinamica vieții culturale

severinene o consfințesc. Drobeta Turnu Severin este departe de statutul său de

Capitală/Metropolă Culturală a Olteniei. Menționăm că programele europene și

naționale crează oportunitatea utilizării educației artistice ca un instrument de

dezvoltare personală întărind sentimentul de apartenență la teritoriu și participând

activ la calificarea generală a tinerilor.

152

Intervenția vizează promovarea și valorizarea educației artistice propunând un

plan de carieră în domeniul artistic și/sau vehicule de succes în domeniul artistic.

ACȚIUNEA 5.3.1. REALIZAREA DE PROIECTE DE INTERVENȚII ÎN ȘCOLI.

Acțiunea urmărește promovarea carierei artistice în școli.

ACȚIUNEA 5.3.2. CREAREA STRUCTURII PENTRU PRACTICILE CULTURALE

DE AMATORI.

Acțiunea urmărește crearea unei baze de masă pentru actul artistic local.

ACȚIUNEA 5.3.3. BURSE PENTRU EDUCAȚIA ARTISTICĂ.

Acțiunea urmărește stimularea talentelor locale.

ACȚIUNEA 5.3.4. STAGIUNEA TINERILOR INCLUȘI ÎN EDUCAȚIA ARTISTICĂ

Acțiunea urmărește integrarea talentelor în formare în viața culturală severineană.

INTERVENȚIA 5.4. REALIZAREA UNUI DIAGNOSTIC ȘI DEZVOLTAREA DE

INSTRUMENTE DE CUNOAȘTERE ÎN DOMENIU

Intervenția vizează crearea mecanismelor de reajustare permanentă a ofertelor în

domeniul educației artistice.

ACȚIUNEA 5.4.1. CREAREA UNUI ANUAR AL ARTIȘTILOR CU DOMENII DE

APTITUDINI ȘI CREAȚIILE LOR.

Acțiunea urmărește crearea unei baze de date pentru diversificarea ofertei

turistice culturale.

ACȚIUNEA 5.4.2. REALIZAREA UNUI CHESTIONAR CARE SĂ STEA LA BAZA

UNEI CERCETĂRI PENTRU O MAI BUNĂ DEFINIRE A NEVOILOR.

Acțiunea urmărește crearea unui sistem de adaptarea continuă ofertei la cererea turiștilor.

ACȚIUNEA 5.4.3. CREARE SUPORT PENTRU MATERIE OPȚIONALĂ ISTORIA

SEVERINULUI.

Acțiunea urmărește redescoperire și refondare identitară pentru noile generații precum și

insuflarea sentimentului de apartenență și mândrie locală.

153

Fişa propunerii de proiect

Denumirea proiectului Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii

Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)•

Subproiecte:

a) Reabilitarea infrastructurii educaţionale din

Municipiul Drobeta Turnu Severin•

b) Înfiinţarea unui sistem Agro-Logistic Oltenia şi

a unei pieţe de gros în Municipiul Drobeta Turnu

Severin•

c) Parc industrial Drobeta Turnu Severin•

d) Cluster informatic Drobeta Turnu Severin•

e) Creare reţea broadband şi instalare hotspot de

internet wifi în oraş – concept Drobeta Turnu Severin

- SmartCity

f) Înfiinţarea unui Centru de atestare şi formare

în meserii montane În Municipiul Drobeta Turnu

Severin

g) Reabilitarea infrastructurii rutiere în cartierele:

Schela, Dudaşul Schelei, Gura Văii, Banoviţa din

Municipiul Drobeta Turnu Severin

h) Creare zonă de agrement în parcul Aluniş din

Municipiul Drobeta Turnu Severin

i) Cartierul spectacolelor

j) Creare sistem de bike-sharing şi piste ciclabile.

k) Reţea de centre de recepţie turistică şi

infrastructură turistică de tipul „Albergo difuso”- ca

bază de vizitare pentru ariile naturale din teritoriu

(80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate)

l) Crearea bazei turistice Schela Cladovei şi

clasarea bazei ca staţiune turistică

m) Crearea unor instrumente financiare la nivelul

CLLD

n) Crearea unei companii de investiţii funciare

pentru modelarea atractivităţii economice

154

Tipul de zonă/teritoriu/

localizarea proiectului

Judeţului Mehedinţi:

Municipiul Drobeta Turnu Severin

Oraşul Orşova

Comuna Şimian

Comuna Ieşalniţa

Comuna Dubova

Comuna Şviniţa

Comuna Iloviţa

Comuna Cireşu

Comuna Malovăţ

Comuna Brezniţa-Ocol

Comuna Izvoru Bârzii

Zonă urbană, zonă rurală, zonă transfrontalieră, zonă

montană, zone cu declin demografic şi economic

Corelarea proiectului cu

obiectivele Strategiei de

Dezvoltare Teritorială a

României

Obiectiv general 2: Creşterea calităţii vieţii prin

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară şi a

serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii

urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (OS

2.2)

Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi

competitive şi coezive prin sprijinirea specializării

teritoriale şi formarea zonelor funcţionale urbane.(OS

3.2)

Obiectiv general 4: Protejarea patrimoniului natural și

construit şi valorificarea elementelor de identitate

teritorială. (OS 4.1)

Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale

de gestionare a proceselor de dezvoltare

teritorială.(OS 5.1)

Corelarea proiectului cu

obiectivele tematice din

Strategia Europa 2020 și

provocările Acordului de

Parteneriat 2014-2020, cu alte

strategii sectoriale și proiecte

majore

Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă:

promovarea unei economii mai eficienţe din punctul

de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai

competitive;

Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din

punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică

155

reflectate în obiectivul global al acestui Acord de

Parteneriat, România va avea o economie modernă și

competitivă prin abordarea următoarelor

provocări: Provocări:

I. Competitivitatea

II. II. Oamenii și societatea

III. III. Infrastructura

IV. IV. Resursele

V. V. Administrația și guvernarea

Justificarea necesității

proiectului/ Modul în care

proiectul răspunde la nevoile

specifice ale zonei

Zona a suferit un declin economic şi demografic

puternic, ocupând astăzi penultimul loc în IDUL. În

Muncipiu există cartiere foarte sărace cu o

infrastructură precară (Schela, Dudaşul Schelei, Gura

Văii, Banoviţa din Municipiul Drobeta Turnu

Severin).

Teritoriul deţine un patrimoniu natural deosebit

(clisura) şi 80% din teritoriu reprezintă arii naturale

protejate. Teritoriul a reprezentat un important centru

educaţional şi cultural în perioada interbelică. Se

doreşte dezvoltarea unui proiect în care resursele

locale să fie valorificate într-o economie locală

eficientă suport pentru pilonul principal al dezvoltării

turismului. 70% din zonă este de tip montană, slab

populată, însă deosebit de atractivă. Proiectul

răspunde nevoilor complexe ale zonei.

Obiectivele și activitățile

proiectului

Creşterea accesibilităţii/conectivităţii la nivelul

teritoriului; crearea unei zone urbane funcţionale;

protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului

natural; crearea unor structuri de guvernanţă şi

cooperare între structurile administraţiilor locale.

Proiectare, reabilitare infrastructura rutieră,

reabilitare infrastructura educaţională, crearea unui

sistem agro-logistic, construirea unei pieţe de gros,

crearea unui centru de atestare şi formare în meserii

montane, crearea unor instrumente financiare de

sprijin pentru economia locală.

156

Bugetul estimativ al

proiectului (Euro)

120.000.000,000 EURO

Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin

Primărie Orşova

Primărie Şimian

Primărie Işalniţa

Primărie Dubova

Primărie Şviniţa

Primărie Iloviţa

Primărie Cireşu

Primărie Malovăţ

Primărie Brezniţa-Ocol

Primărie Izvoru Bârzii

Durata de implementare

orientativă

84 luni

Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014–

2020

Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014

- 2020.

Program Transfrontalier România Bulgaria

Programul Operaţional Capacitate Administrativă

(POCA) 2014-2020

Această fişă de propuneri de proiecte se regăseşte şi în Strategia de Dezvoltare a

municipiului Drobeta Turnu Severin 2014-2020.

157

V. MANAGEMENTUL STRATEGIEI ȘI MECANISME DE AJUSTARE

Managementul strategiei culturale va fi realizat pe bază de obiective și indicatori.

Grupul de lucru permanent, planificarea calendarului de evenimente 2015-2023

(Acțiunea 1.1.3.) va reprezenta consiliul de guvernanță pentru managementul strategiei.

Din el vor face parte Agenția locală pentru cultură și turism, Agenția pentru difuzare a

ofertei, reprezentanții asociațiilor culturale reprezentative, artiști reprezentativi (Ştefan

Popa Popa`s), sponsori și donatori pentru Fondul de achiziții pentru dezvoltarea

patrimoniului Muzeului de Artă, reprezentanți ai unor ONG-uri active.

Agenția locală pentru cultură și turism va monitoriza efectele implementării

strategiei urmărind indicatori semnificativi pentru atingerea țintelor:

numărul turiștilor din care în perioadă evenimentelor;

numărul de înnoptări din care în perioada evenimentelor;

cifra de afaceri a sectorului turism și activități culturale;

număr de locuri de muncă și activități culturale;

număr de bilete și venituri din vânzarea biletelor la evenimente din care

turiști.

Reajustarea strategiei va fi realizată periodic. În cadrul primului plan de

reajustare în funcţie de atingerea indicatorilor pentru perioada 2016-2017, urmată de

două ajustări la un interval de 3 ani (2018-2020, 2021-2023). Reajustarea va fi realizată

utilizând sistemul integrat realizat care va monitoriza parametrii dezvoltării locale şi se

va sprijini pe acţiunea participativă (cercetare cantitativă, focus grup, interviuri

monografice, încheiate cu reajustare și validare prin consultare publică).

158

PLAN DE ACŢIUNE

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

1. REALIZARE NOI OBIECTIVE

PATRIMONIALE ÎN SCOPUL

VALORIFICĂRII TURISTICE

A ACESTORA

Realizarea muzeului

natural al Dunării care să

includă cel mai mare acvariu

din România

Crearea Muzeului

“Povestea Severinului” după

modelul urban Tony Garnier

din Lyon

Crearea unui fond de

achiziţii pentru dezvoltarea

patrimoniului Muzeului de

Artă (crearea secţiunii Artă

contemporană în cadrul căruia

să aibă un loc aparte Ştefan

Popa Popa`s, crearea unei

secţiuni colecţii personale

severinene)

15.000.000,00

Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

3

1

2016 - 2023

159

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

Proiect realizare a unei săli

polivalente pentru spectacole

şi evenimente sportive

Crearea unui parc cu

destinație animare culturală

Realizare a unei săli

polivalente pentru spectacole

şi evenimente sportive

2. REABILITAREA ŞI PUNEREA

ÎN VALOARE A CENTRULUI

URBAN VECHI ÎN DROBETA

TURNU SEVERIN•

Identificarea şi valorificarea potenţialului cultural şi turistic al arealului severinean.

Analiza monografică privind identificarea diverselor elemente culturale semnificative din areal (istoric, patrimonial, arhitectural, artistic) care contribuie la creşterea potenţialul turistic local - stabilire criterii

Proiect realizare Plan Urbanistic General bazat pe un Plan Urbanistic Zonal -

20.000.000,00

Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

2

1

2016 - 2019

160

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

centru istoric care să reclădească ambianţa identitară.

Proiect de realizare “Festival de muzică bizantină Theodora”

Proiect pilot de grupare a unor evenimente/festivaluri de weekend în perioada iulie-august – “Vacanță în Severin pentru turiști și vacanță acasă pentru localnici”

Festival de artă multimedia

Iniţiere eveniment Capitală Culturală Europeană de nivel regional si naţional

3. RELANSAREA ECONOMIEI

LOCALE PRIN TURISM

Reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identităţii locale. Studiu de fezabilitate, proiectare tehnică, execuţie, strategie de turism, animare teritorială

6.000.000,00

Programul Operaţional

Regional 2014– 2020

Programul

Operaţional Capacitate

Administrativă (POCA)

2014-2020

3

1

2016 - 2023

161

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

4. CONSERVAREA ŞI

VALORIFICAREA

PATRIMONIULUI

CONSRUIT

Clasarea resurselor locale

Crearea Agenţiei Locale a Fondului Monumentelor

Managementul integrat monumentelor

Identificare şi clasare patrimoniu imaterial (multiculturalism) că formă de animare a patrimoniului construit

Strategie de marketing -

Drobeta Turnu Severin,

vechea - noua Capitală

Culturală a Olteniei

4.000.000,00

Programul Operaţional

Regional 2014– 2020

1

1

2016 - 2023

5. Cadru pentru susţinerea noilor

şi noilor proiecte

150.000,00 BEI

Buget Local

3 1 2015-2016

6. Proiect realiyare concurs

Talentele Severinului

240.000,00 BEI

Buget Local

2 1 2015-2016

7, Studiu de piață pentru turism 100.000,00 BEI

Buget Local

2 1 2016

162

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

cultural ecumenic.

8. Proiect realizare stagiune

muzicală în patrimoniul

religios (biserici din teritoriu

și Episcopia Severinului și a

Strehaiei)

200.000,00 Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

Buget Local

2 1 2016-2023

9. Dezvoltarea unui proiect pilot

de circuit artă publică

severineană

200.000,00 Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

Buget Local

3 1 2017

10. Proiect realizarea unor hărţi a

circuitelor severinene

200.000,00 Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

Buget Local

2 1 2016

11. Proiect realizarea unui site

web care să prezinte lista

circuitelor severinene

100.000,00 Buget Local 1 1 2016

12. Studiu de piață care să situeze

Drobeta Turnu Severin printre

orașele cu aceeași viziune/țintă.

200.000,00 Buget Local 1 1 2016

13. Studiu privind tipurile de

creație actuală structurate pe

tipuri de clienți (turiști).

30.000,00 Buget Local 1 1 2016

163

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

14. Proiect crearea Agenţiei Locale

pentru difuzarea ofertei.

200.000,00 Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

Buget Local

2 1 2016-2023

15. Analiză cost-beneficiu a

proiectului pilot

30.000,00

Buget Local

1 1 2016

16. Proiect soluție tehnică pentru

un echipament care să creeze

varianta acoperită a

stadionului municipal

300.000,00 Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

Buget Local

3 1 2017

17. Crearea unui parc cu destinație

animare culturală

10.000.000,00 BANCA MONDIALĂ, BEI,

Buget local

3 1 2016-2018

TOTAL VALOARE PROIECTE AXA 1 56.950.000,000 euro

18. REALIZARE NOI OBIECTIVE

PATRIMONIALE ÎN SCOPUL

VALORIFICĂRII TURISTICE

A ACESTORA

Crearea proiectului

Luminile vechiului Severin

1.000.000,00

Programul Operaţional

Regional

2014– 2020

3

2

2015-2016

19.

1.000.000,00

Programul Operaţional

Regional

2 2 2015-2016

164

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

Crearea proiectului Sclipirile

Dunării

2014– 2020

20. Proiect crearea

departamentului “Smart City

Drobeta Turnu Severin”

100.000,00 Buget Local 2 2 2016-2023

TOTAL VALOARE PROIECTE AXA 2 2.100.000,00 euro

21. CLASAREA CENTRULUI

ISTORIC PATRIMONIU

UNESCO

Promovare Turistică a Centrului Istoric

Realizarea și susținerea

documentației pentru clasarea

Centrului Istoric ca site

patrimoniu mondial UNESCO

5.000.000,00

UNESCO

BANCA MONDIALĂ, BEI,

Buget local

4

3

2016-2023

22. Crearea unui site info cultural

severinean

100.000,00 Buget Local 2 3 2016

23. Crearea burselor de rezidenţă

artistic în Drobeta Turnu

Severin

400.000,00 BANCA MONDIALĂ, BEI,

Buget local

3 3 2016-2023

24. Crearea standardelor 300.000,00 Buget Local 3 3 2017

165

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

ocupaţionale

TOTAL VALOARE PROIECTE AXA 3 5.800.000,00 euro

25. Realizarea și difuzarea unui

buletin informativ trimestrial

sau lunar care să prezinte

oferta culturală severineană.

100.000,00

Buget local

1

4

2015/2016

26. Crearea standardelor

ocupaţionale

400.000,00 Buget Local 3 2016-2023

TOTAL VALOARE PROIECTE AXA 4 500.000,00 EURO

27. ÎNFIINŢAREA UNUI CLLD

LA NIVELUL

MICROREGIUNII ŢINUTUL

SEVERINULUI

(VALORIFICARE ZONEI

CLISURĂ)•

Proiect reabilitare şi

modernizare infrastructură

educaţională (preşcolar,

primar, gimnazial, liceal)

Proiect reabilitare şi

modernizare infrastructură

educaţională vocaţionala

10.000.000,000

3.000.000,000

1.000.000,000

Programul Operaţional

Regional 2014– 2020

Programul Naţional

pentru Dezvoltare

Rurală 2014– 2020

Programului

Operaţional Capital

Uman (POCU) 2014 -

2020.

Program Transfrontalier

România Bulgaria

Programul

2

5

2016-2022

166

NR. CRT.

TITLU VALOARE (EURO)

FINANŢARE GRAD DE PRIORITATE

AXA PERIOADA

Proiect crearea centrului de

formare şi reconversie

profesională în Drobeta

Turnu Severin

Operaţional Capacitate

Administrativă (POCA)

2014-2020

TOTAL VALOARE PROIECTE AXA 5 14.000.000,000 EURO

TOTAL GENERAL - 79.350.000,00 EURO

167

BIBLIOGRAFIE

Vasile Pârvan – Începuturile vieții romane la gurile Dunării, ediția a II-a, îngrijită și

adnotată de Radu Vulpe, editura Știinţifică, București 1974;

Răzvan Stroe, Daniel Peptenaru - Dicționar geografic al județului Mehedinți,

editura Fundației “Scrisul Românesc”, Craiova, 2011;

Romeo A. Popa - Preistorie și antichitate în județul Mehedinți, editura Alma,

Craiova, 2014;

Nicolae Iorga – Istoria poporului românesc, editura Științifică și Enciclopedică,

Bucureşti, 1985;

Institutul de cercetare socio-umană, C.S Nicolăescu – Plopșor, Arhivele Olteniei, editura

Academei Române, 2005;

Mihai Butnariu – Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin, editura Prier,

Drobeta Turnu Severin, 2012;

Nicolae Prună - Istoria Municipiului Drobeta Turnu Severin, editura ArtPRess,

Drobeta Turnu Severin, 2013;

Ileana Roman - Booketiera de la Castel, editura Prier, Drobeta Turnu Severin 2014

Atanasescu Iancu, Grama Valeriu - Culele din Oltenia, editura Scrisul Românesc,

Craiova, 1974;

Crețeanu Radu - Culele și casele întărite de pe Valea Motrului, RMM, București,

1958;

Crețeanu Radu, Crețeanu Sarmiza – Culele din România, editura Meridiane,

București, 1969;

Zamora Luiza – Cule case boierești fortificate din România, Editura Igloo,

București, 2007;

168

Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura

Politică, București, 1962-1964;

Dorina N. Rusu - Membrii Academiei Române – Dicționar, Ediția a III-a, Editura

Enciclopedică / Editura Academiei Române, București, 2003;

Gheorghe Ștefan – Formarea poporului român și al limbii sale, București, 1973;

Ion Ionescu de la Brad – Agricultura română din județul Mehedinți, 1868;

Paula Scalău, Tudor Rățoi – Prezența elenă în Mehedinți, Uniunea Elenă din

România, București 2008;

Paula Scalău – De la Papingo la Turnu Severin, Uniunea Elenă din România,

București 2008;

Iunian Teodor Ciobanu - Legendele insulei Ada-Kaleh, editura Măiastra, Târgu Jiu,

2007;

Nicolae Prună - Istoria Colegiului Național Traian, editura Paco, București 2014;

Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Andreea Băltărețu, Marcela Drăghilă – Resurse și

destinații turistice, editura Universitară, Bucureşti 2011;

Force Tourism Business & Tourism Magazine, destinații județene, Mehedinți;

Benoît Meyronin - Marketing territorial, Enjeux et partiques, ed. Magnard-Vuibert,

Paris 2012;

www.confluențe.ro;

Revista Historia;

Ziarul Lumina.