16 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009

~n acest an, revista Estetica aorganizat concursul

EsteticaAwards, ce sedore;te a 8un noustandard`n

domeniu. Prin acest concurs,structurat pe patru categorii,culoare, tunsoare, comercial ;iavangard[, organizatorii au dorit s[st]rneasc[ interesul stili;tilor de adevenimai creativi ;imai dornici deevolu\ie.

La acest concurs Eva FabianCzikai - Salonul Expressive EvaCzikai Satu Mare a fostnominalizat[ cu 3 lucr[ri laurm[toarele categorii< culoare,avangard[ ;i comercial. Un juriuinterna\ional ;i perfect obiectiv aales cele mai bune lucr[rii ;ifotogra8i de coafur[ din cele patrucategorii.

Lucr[rile nominalizate, un totalde 45 de poze, au fost expuse `ncadrul expozi\iei CosmeticsBeautyHair 2009, `ntr-un spa\iuvernisal special amenajat.Desemnarea c];tig[torilor ;idecernarea premiilor a avutloc `n cadrul unui evenimentspecial, Gala Evening,organizat[ `n parteneriatcu Romexpo, `n seara de18 septembrie 2009, ora18 ;i 30 de minute, `n

sala Titulescu. Premierea a fosturmat[ de un coktail. Deasemenea `n cadrulevenimentului, au fost invita\istili;ti renumi\i din Rom]nia,

care au prezentat live pe scen[,viziunea lor asupra coafurii.

Toate lucr[rile Evei FabianCzikai au fost extremde reu;ite dar;i concuren\a a fost pe m[sur[. Lasec\iunea comercial, Eva FabianCzikai s-a clasat pe locul 3.Vestimenta\ia modelului - colec\iahaute couture semnat[ AlenaIgn[tescu, foto Radu Mihalca.

Lucrarea 8ind apreciat[ ;idatorit[ unicit[\ii a fost singuralucrare fotogra8e alb - negru.

Stela C[dar

Eva Fabian Czikai a ob\inut locul treila Estetica Awards

Concurs de coafur[, multibrand, multicultural ;i interna\ional

Tu;ul pentru pleoape are unefect deosebit `n machiajul fe\ei.Desigur, trebuie mai `nt]i de toates[ ;tii s[ `l aplici. Iat[ c]teva sfaturipentru a trasa o linie de excep\ie cutu;ul pentru pleoape. ~nainte deaplicarea tu;ului, tenul trebuiepreg[tit astfel `nc]t machiajul s[reziste c]t mai mult. Astfel, aplic[un fond de ten sau un anticearc[n;i pe pleoapa superioar[. Cu

ajutorul unui creion dermatografnegru traseaz[ o linie pe pleoapasuperioar[ c]tmai aproape de gene,pe c]t posibil dreapt[, dar care s[prind[ conturul natural al ochilor.~n acest mod `\i va 8 mult maisimplu s[ aplici tu;ul, urm]nd liniacreionului. Cu ajutorul degetuluiar[t[tor trage col\ul extern alochiului pentru a `ntinde pielea ;ipentru a desena cu precizie.

P]n[ `\i intri `n ritm, utilizeaz[un tu; mai gros. Dup[ ce ai trasatlinia cu tu;ul evit[ s[ deschizi ochiicomplet c]teva secunde pentru catu;ul s[ se usuce complet. Un plusde efect este garantat dac[ ridicicodi\ele de la col\ul exterior alochilor.

Trebuie s[ ai mare grij[, s[ `\icontrolezimi;caream]inilor, astfel`nc]t linia s[ 8e perfect[ ;i la fel degroas[ ori sub\ire. Cu ajutorulbe\i;oarelor cu vat[ po\i retu;aunele mici gre;eli.

Ioana V.

Tehnici de aplicarea tu;ului de pleoape

Cearc[nele ne pot damari b[t[ide cap. Orice am `ncerca s[ facempentru a le acoperi cu ajutorulmachiajului este clar c[ nu vomreu;i pe deplin. Celmai indicat estes[ le combatem c]t de bine putem.~n primul r]nd trebuie s[ ;timde ce

apar< din lipsa somului, lipsavitaminei A sau E, exces de sare saualte probleme de s[n[tate.Odat[ ceam g[sit cauza, `ncerc[m s[remediem problema. De cearc[neputem sc[pa cu ajutorulcompreselor cu ceai de alb[strele,sun[toare, papaya, mu;e\el sau tei,care se aplic[ `n momentul `n careceaiul este cald. Pe ochi putemaplica ;i felioare de castrave\i saucarto8 cruzi. Dac[ r[zuimcastrave\ii ;i carto8i, efectul va 8mult mai rapid. ~ntre timp, dintrusa de machiaj nu trebuie s[ nelipseasc[ un fond de ten adecvat ;iun baton anticearc[ne. ~ncearc[ s[acoperi cearc[nele cu un fond deten care ofer[ chipului o culoare c]tmai natural[. Folosind batonulanticearc[n ;i fondul de ten,respectiv pudra de machiaj reu;imtotu;i s[ masc[m fa\a posomor]t[pe care o avem din cauzacearc[nelor.

�eodora Pop

Machiajul nu acoper[pe deplin cearc[nele

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 210 mmiieerrccuurrii 14.10.2009

DDRREEWW

BBAARRRRYYMMOORREE ddeesspprree iiuubbii\\ii,, ssttiill ;;ii ppllaannuurrii ddee vviiiittoorr

paginile 8-9

2 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009S[n[tate

Director general -D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia MareTelefon< 0262/212020.

e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Pe 11 octombrie a fost pus pepia\[ primul costum “antigrip[“.Ineditul obiect vestimentar a fostcreat de fabricantul de hainejaponez Haruyama, cost[aproximativ 400de euro ;i va puteaC g[sit `n aproape 300demagazine.Costumul con\ine Cbre din dioxidde titan, care vor putea distrugevirusul A/H1N1. Dioxidul de titandinmaterial este un produs chimiccare expus la lumin[ are capacitateade a descompune moleculele devirus,mai ales cele ale gripeiH1N1.Totodat[ acesta are proprietatea dea reduce mirosurile nepl[cute,precum cel de tutun.

I.M.

Un capitol important `nplani1carea familial[ `lreprezint[ contracep\ia, cuspecial[ referire,contraceptivele hormonale.C]nd folosim contraceptivelehormonale, care sunt tipurilede contraceptive, rezultateunorstudii vizavideutilizareaprelungit[ a acestora suntdoar c]teva din `ntreb[rile lacare dr. Anamaria Szatmari,coordonator al Centrului dePlani1care Familial[ ;icontracep\ie va r[spunde `nr]ndurile de mai jos.

Dup[ o clasiCcare simpl[ ;ididactic[, contraceptivelehormonale se `mpart< contraceptiveorale-contraceptiveorale combinate(COC)> contraceptive numai cuprogesteron (CNP)> contraceptiveinjectabile> implante hormonale>dispozitive uterine cu hormoni.Primele “luate sub lup[“ vor C

contraceptivele oralecombinate(COC). COC suntsubstan\e hormonale estro-progestative sintetice, administrateoral (pe gur[), femeilor, pentru apreveni sarcina nedorit[. ”Pilulele“cum mai sunt denumite, au fostfolosite de peste 150 de milioane defemei din `ntreaga lume. Utilizareageneral[ este estimat[ la sub 2% `nr]ndul femeilor din Japonia ;i peste40%de femeiledinOlanda ;iAustria(referirea se face bine`n\eles la

femeile aDate la v]rsta fertilit[\ii<14-50 de ani). Conform RaportuluiFinal al Studiului S[n[t[\iiReproducerii din Rom]nia realizat`n 2005, pilulele reprezint[ `n jur de12% din totalitatea metodelor decontracep\ie folosite `n Rom]nia.Este un procentaj redus comparativcu alte state `nvecinate. Poate laurm[torul bilan\, cifrele s[ Ce altele,dar p]n[ atunci este nevoie deeduca\ia popula\iei cu privire las[n[tatea reproducerii ;icontracep\ie, ;i nu `nultimul r]nddecorectarea unor mituri legate deCOC.De aceea, `n cele ce urmeaz[ v[

voi spune c[, COC< nu seacumuleaz[ `n organismul femeii,drept pentru care nu este nevoie deopauz[ `nutilizarea lor> trebuie luate`n Cecare zi, indiferent dac[ femeiaare sau nu contact sexual `n ziuarespectiv[> nu produc infertilitate>nu produc anomalii congenitale ;inici na;teri gemelare> nu modiCc[comportamentul sexual al femeii> nuse acumuleaz[ `n stomac (pilula sedizolv[, ca orice alt medicament)>nu `ntrerupe evolu\ia unei sarcinideja existente> nu produc cre;teri `ngreutate> nu produc cancer.Legat de acest ultim mit

men\ionat, voi face o scurt[parantez[. :i anume voi `ncerca s[prezint pe scurt realitatea despreCOC ;i anumite forme de canceregenitale.- Cancerul de ovar ;i endometru<

utilizarea COC ajut[ la protejarea`mpotriva a 2 tipuri de cancer< de

ovar ;i de mucoas[uterin[(endometru). Aceast[protec\ie continu[ 15 ani sau maimult, dup[ oprirea utiliz[rii. Maimult dec]t at]t, sunt situa\ii `n carese indic[ folosirea COC, femeilorcare `n familie au avut cazuri decancerovarian, `n scopdepreven\ie.

- Cancerul de s]n< rezultatelestudiilor referitoare la COC ;icancerul de s]n sunt diCcil deinterpretat. Studiile arat[ c[ femeilecare au utilizat COC cumaimult de10 ani `n urm[ au acela;i risc de adezvolta cancer de s]n ca ;i femeilecare nu auutilizatCOCdeloc.C]ndo utilizatoare de COC estediagnosticat[ cucancerde s]n, acestaeste `ntr-un stadiumaipu\in avansatdec]t cel diagnosticat la o non-utilizatoare. Nu este clar dac[ acesterezultate se datoreaz[ unei detect[rimai timpurii a cancerului de s]n

existente `n r]ndulutilizatoarelordeCOC sau prin efectele biologice aleCOC asupra cancerului de s]n.

- Cancerul de col uterin< estecauzat de anumite tipuri depapilomavirusuri umane (HPV).Aceste virusuri produc o infec\ie cutransmitere sexual[ frecvent`nt]lnit[, care de obicei se remitespontan, f[r[ tratament. Uneori, `nschimb, poate persista. UtilizareaCOC timp de 5 ani sau mai mult,pare s[ accentueze evolu\ia infec\ieicuHPVpersistente spre cancerul decol uterin. Totu;i num[rul decancere de col uterin asociate cuutilizarea COC este foarte mic.Nu pierd ocazia de a sublinia

importan\a efectu[rii anuale a unuitest pentru depistarea precoce acancerului de col uterin (test Babe;-Papanicolau), cu at]t mai mult cuc]t se estimeaz[ ca `ntre 50%-80%dintre femeile active sexual suntinfectate cu HPV cel pu\in odat[ `nvia\[. ~n majoritatea cazurilor,infec\ia dispare de la sine, dar launele femeipoatepersista ;i produceleziuni precanceroase. ~n jur de 5%dintre femeile cu infec\ie HPVpersistent[, dezvolt[ cancer de coluterin.Deobicei, evolu\ia leziunilorspre cancer dureaz[ `n jur de 10-20de ani, deci exist[ o perioad[ destulde lung[de timp `n care exist[ ;ansade a depista ;i trata formeleprecanceroase `nainte de a setransforma `n cancer de col uterin.Acesta este scopul efectu[rii anualea testului Babe;-Papanicolau.

Contracep\ia hormonal[<avantaje ;i dezavantaje

Japonezii au inventat costumul antigrip[

Dr. Anamaria Szatmari,coordonator al Centruluide PlaniCcare Familial[;i contracep\ie

Informa\ia zilei 3Miercuri 14 octombrie 2009 Diet[

Este toamn[,anotimpul bogat `n fructe ;ilegume. Dac[ `n perioadaverii nu ai avut succes cudietele de sl[bit, Ce c[ ai“atentat” la dulciuri de fel ;ifel sau ai ie;itmult prea des`n ora; ;i ai preferatprodusele de tip fast-food,`\i propunem s[ te bucuriacum de recoltele anului ;is[ urmezi dieta de toamn[.

Fructe ;i legumedin bel;ug

Dieta de toamn[ estebogat[ `n oligo-elemente,din care fac parte o serie demineralecum e calciul, Cerul, cromul, iodul,magneziul, fosforul, seleniul, sodiulori zincul. Ei bine, toate acesteminerale se g[sesc `n fructe ;ilegume. Pie\ele sunt pline debun[t[\i.Mere, pere, gutui, struguri,prune ;i multe alte fructe. Dieta detoamn[ pune accent pe consumul

fructelor tradi\ionale, f[r[ a uita debeneCciile fructelor exotice.

Variante de meniu zilnic

~n Cecare zi a s[pt[m]nii po\iconsuma la micul dejun Ce 250 mlde suc proasp[t de portocale cu ofelie de p]ine integral[ uns[ cu

pu\in[ br]nz[ de cas[,Ce o cafea f[r[ zah[rcu lapte degresat, dou[ou[ Certe, o ro;ie ;i ofelie de p]ine pr[jit[,Ce iaurt natural cufructe conCate ;i obanan[, salat[ defructe de sezon sauceai `ndulcit cu miere.Pr]nzul este ceva maiconsistent< friptur[ devi\el la gr[tar ori lacuptor cu cartoC Cer\i;i o salat[ de sfecl[ro;ie, Cc[\ei de pui lacuptor cu salat[ demorcovi ;i \elin[, orezcu legume, sup[ din

piept de pui cu zarzavat.La cin[ `ncearc[ s[ consumi

carnedepe;te cu legume sau lactate.~ntre mese po\i consuma ce fructevrei, struguri, mere, kiwi sauportocale, iar o dat[ la trei zile po\im]nca ciocolat[.

Ioana Pop Vladimirescu

~n timpul curei de sl[birenu trebuie s[ uit[m de faptulc[, de;i amputeada jos c]tevakilograme, ne-am face r[u pealte planuri, ca de exemplu lafrumuse\e.O femeie slab[nueste neap[rat una frumoas[,pentru c[ `n timpul dieteipielea sufer[ foarte mult.Speciali;tii au pus la punct olist[ cu alimente care nu artrebui s[ lipseasc[ dinalimenta\ianoastr[ `n timpulcurei de sl[bire.

Potrivitnutri\ioni;tilor,pielea frumoas[ erezultatul a ceea cem]nc[m ;i nuneap[rat al cremelorpe care le folosim.Majoritateaproblemelor pieliisunt cauzate de zah[r;i gr[simi. ~n timpulcurei de sl[bireoricum acestealimente sunt

interzise. Exist[ totu;i alimentecare con\in nutrien\i ce hr[nescpielea `n timpul curelor de sl[bire.~n acest sens, e indicat s[ consumimigdale, mai ales av]nd `n vederec[ sunt bogate `n calciu, sunt osurs[ de proteine, zinc ;inutrien\i. Nu trebuie uitat[sfecla verde, care de altfel erecomandat[ ;i persoanelorcare au tenul uscat. ~n timpuldietei, consum]nd sfecl[ verdep[str[m pielea moale. :i usturoiuleste amicul dietelor,mai ales atuncic]nd se consum[ crud. Un alt

aliment minune pentru suple\e ;ifrumuse\e este kiwi-ul, unul dinfructele cu cea mai bogat[ surs[ devitamina C, lintea, g[tit[ cu ulei dem[sline, p[trunjel ;i l[m]ie,somonul ori laptele de soia. ~n cazultenului cu pete ;i acnee, laptele desoia e aliatul ideal `mpotrivaproblemelor, iar consumul s[uasociat cu o cur[ desl[bire d[ rezultatec]t se poate debune.�eodora

Pop

Toamna e sezonul bun deurmat o cur[ de sl[bire, `ns[poate fi ;i anotimpul `n care ne`ngr[;[m foarte u;or.Vremea se r[ce;te ;i avem

tendin\a s[m]nc[mmaimult, s[consum[m alimente calde ;iconsistente, mai ales `n orele dedup[ serviciu. ~n sezonul rece numai avem at]ta chef s[ ie;im laplimbare, iar efortul fizic `n aerliber este limitat.Totu;i, fecare dintre noi

trebuie s[ avem grij[ ceconsum[m `n acest anotimp,maiales c[ vacan\ele s-au cam`ncheiat ;i stresul, oboseala de laserviciu sunt factori carecontribuie la cre;terea `ngreutate. Studiile `n domeniuarat[ c[ de;i mul\i dintre noi amfi tenta\i s[ credem c[ iarna ne`ngr[;[m cel mai mult, totu;itoamna are efectul negativ celmai puternic.~ncerca\i s[ consuma\i c]t

mai multe legume ;i fructe, iar`n timpul dietelor s[ face\i c]tmai mult[ mi;care.Evita\i sedentarismul ;i nu

petrece\i serile `n fa\atelevizorului consum]nd alune,chips-uri ;i alte alimente de acestgen pentru c[ risca\i s[ intra\i `niarn[ `ntr-o form[ deloc bun[.

Liviu V.

Femeile care ador[ s[consume ciuperci au parte deve;ti bune din parteanutri\ioni;tilor. ~n timpul cureide sl[bire, potrivit studiilor, `ncazul `n care se urmeaz[ dieteslabe `n seleniu, e favorizat[apari\ia diferitelor tipuri decancer al pielii.Ei bine, ciupercile nu `ngra;[,

nu ne fac r[u, ci dimpotriv[, aduco sumedenie de beneCciiorganismului nostru. ~n primulr]nd, trebuie s[ ;tim c[ o can[ cuciuperci con\ine dou[ treimi dinnecesarul zilnic de seleniu al uneipersoane.Ciupercile sunt bogate `n

proteine, complexul de vitamineB ;i zinc, toate acestea c]t se poatede importante `n alimenta\ia dintimpul curei de sl[bire.Consumul lor `n timpul dietelorajut[ la atingerea obiectivelor.

Ioana Pop

Profit[ de toamn[ pentrua ajunge la silueta de vis

Pielea sufer[ `n timpul curelorde sl[bire

R[cirea vremiicre;te tendin\a

de `ngr[;are

Aten\ie la dieteleslabe `n seleniu

4 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009Stil

Orice femeie arenevoie deo geant[. ~n unele cazuri, demaimulte. O \inut[ nu poate) complet[ f[r[ o geant[, iararta de a asorta geanta lahainele pe care le por\i esteesen\ial[ pentru o femeie. :i`n alegerea unei gen\i,in*uen\a semnului zodiacal`n carene-amn[scut `;i spunecuv]ntul.

� BerbecGuvernate de planeta Marte,

femeile Berbec iubesc gen\ile cudecora\iunimetalice.De asemenea,le plac gen\ile sport, u;or dem]nuit,`n care po\i g[si foarte repede ceeace cau\i. Nu ve\i vedea niciodat[ ofemeie Berbec purt]nd o gentu\[romantic[, decorat[ cu8oricele roz.

� TaurPentru femeile Taur, nu

conteaz[ moda. Pentru ele,conteaz[ foartemultmaterialul dincare este f[cut[ geanta ;i rezisten\aacestuia. Din aceast[ cauz[ vorprefera `ntotdeauna gen\ile dinpiele`n detrimentul celor din materialtextil. De asemenea, trebuie \inutcont de faptul c[Taurului `i place s[acumuleze. Din aceast[ cauz[,prefer[ gen\ile mari, `nc[p[toare.

� GemeniLa femeia Gemeni nu se poate

folosi niciodat[ singularul. Ea seplictise;te repede ;i orice geant[ decare era `nc]ntat[ ieri i se poatep[rea de o banalitate total[ ast[zi.Din aceast[ cauz[, de\ine recordulla num[rul de gen\i cump[rate ;ieste mereu `n pas cu moda. ~ngeanta ei g[se;ti absolut orice, de lao papiot[ de a\[ p]n[ la ;uruburi.~ntotdeauna, obiectul de care aunevoie se va g[si sub toate celelalte,7ind specialiste ale dezordinii.

� RacFemeile Rac prefer[ gen\i

elegante, romantice, de tipuls[cule\ilor purta\i de aristocrateledin Anglia secolului al XIX-lea.Accentul este pus `ntotdeauna peelegan\[ ;i prefer[ culorile pastelate;i diferitele nuan\e de verde saualbastru.

� LeuFemeia Leudore;te s[ 7emereu

`n centrul aten\iei, iar o geant[ decalitate o poate ajuta s[ `;i`mplineasc[ aceast[ dorin\[. ~i placlucrurile de calitate, produsele de

7rm[ ;i poate alege 7e o geant[aurie, 7e una bogat decorat[ cupietre pre\ioase.

� FecioaraGeanta unei Fecioare trebuie s[

aib[, obligatoriu, c]t mai multecompartimente. Ea nu poateaccepta subnicio form[dezordinea,ci vrea s[ ;tie c[ 7ecare lucru este lalocul s[u. Pe l]ng[ numeroaselebuzun[ra;e, geanta unei Fecioarese remarc[ ;i prin numeroaseleelemente de decor, discrete, dar caredau o not[ de ra7nament. Acestaspect este normal pentru o zodiefoarte atent[ la orice am[nunt.

� Balan\aNici atunci c]nd este vorba

despre gen\i, Balan\a nu se poate

dezice de renumele ei de artist[ ;iiubitoare a frumuse\ii. Va ;timereus[ `;i aleag[ gen\ile `n func\ie de`mprejurare ;i de hainele pe care lepoart[, nef[c]ndniciodat[ gre;ealade a purta o geant[ sport la o \inut[elegant[.

� ScorpionFemeia Scorpion va prefera

`ntotdeauna o geant[ de colec\ie,creat[ de un artist renumit, specialpentru ea. Cum `ns[majoritatea nu`;i permit acest lux, vor c[uta totu;is[ demonstreze c[ au stil prin formadeosebit[ a acestui accesoriuvestimentar. Secretoas[ din 7re, odoamn[ Scorpion nu `;i va uitaniciodat[ geanta deschis[.

� S[get[tor

S[getatorul este ve;nic pedrumuri, deci cel mai bine i sepotrivesc gen\ile tip rucsac, `n cares[ `ncap[ toate lucrurile de care arenevoie `n timpul unei c[l[torii.Guvernat de expansivul Jupiter,prefer[ gen\ile XXL. Se remarc[prin priceperea cu care `mbin[ celemai diferite culori.

� CapricornFemeia Capricorn va purta o

geant[ neagr[ sau maro, de tipdiplomat, manifest]ndu-;i astfelsobrietatea ;i seriozitatea care ocaracterizeaz[. Prin geanta pe careo poart[, dore;te s[ atrag[ aten\ia ;iasupra statutului s[u social. Nu `iplac nici gen\ile viu colorate, nicicele cu prea multe decora\iuni.

� V[rs[torGeanta femeii V[rs[tor va avea

o form[ c]tmai ciudat[, materialulales va 7 unul neconven\ional, `ncazul `n care nu va 7 o `mbinare amai multor materiale - un m]nerdin piele ;i unul din lemn, geant[tricotat[ cu buzunare exterioare deblan[, catarame din plastic.Combina\iile de culori vor 7mereu;ocante. Nu trebuie s[ ne mir[mdac[ vedem o geant[ portocalie cubuline verzi la o \inut[ neagr[.

� Pe;tiFemeile din zodia Pe;ti vor

purta o geant[ discret[, de tip plic,`nc]t cu greu po\i s[ observi c[ auo geant[. Sensibil[ ;i discret[ `n7ecare gest, ea va `ncerca s[ nuatrag[ aten\ia nici prin intermediulaccesoriilor pe care le poart[.Neav]nd o geant[mare, nu `;i ia cuea atunci c]ndpleac[ de acas[ dec]tstrictul necesar.

Spune-mi ce geant[ por\ica s[-\i spun ce zodie e;ti

Informa\ia zilei 5Miercuri 14 octombrie 2009 Mod[

C]nd `ncepi demersul `nc[utarea unui bun esteticiantest]nd saloane, primulimbold este s[ te ui\i la tenulspecialistului `n tratamentefaciale. De )ecare dat[ veiobserva opiele spectaculoas[;i ai tendin\a s[ `ntrebi care leeste secretul.

Pentru a face departajarea `ntreesteticieni, `n dorin\a de a apela lacel mai bun, de cele mai multe oricau\i pe internet, pe forumuri sautopuri ale saloanelor (dup[ devizac[ cel mai bun salon de\ine ;i ceimai buni profesioni;ti) sau apelezila cuno;tin\e. Dar cum a8i dac[chiar te a8i pe m]inile unuiprofesionist?

Prima selec\ie - CV-ul

Pentru profesionalizareaoamenilor care lucreaz[ `n industriade frumuse\e, un estetician trebuies[ 7e absolvent de cursuri decali7care ;i de cursuri ulterioare despecializare. A;a c[ prima ta`ntrebare pe care s[ i-o pui unuiestetician este unde a f[cut acestecursuri ;i `n ce s-a specializat.Majoritatea profesioni;tilor nu s-ar

sim\i st]njeni\i de o asemenea`ntrebare.

Filoso)a frumuse\ii

~ntreab[-l care este 7loso7asalonului `n `ngrijirea pielii ;i ce tipde produse va folosi pentru fa\a ta.

Un bun profesionist `;icunoa;te limitele

Pentru el pielea e ca o cartedeschis[, a;a cum e plan;a pentru

un pictor. :tie ce s[ contureze ;icum s[ ajung[ la un rezultat bun ;ispectaculos. Va ;ti ce e mai binepentru pielea ta ;i de asemenea,c]nd este nevoie s[ faci o vizit[ ;iunui dermatolog. Un estetician nueste medic, dar ;tie c]nd pielea taare nevoie de un tratamentmedical.

Indicatori deprofesionalism

Celmai important lucru pe carear trebui s[-l re\ii, chiar dac[ e;ti laprima ta ;edin\[ cu un estetician,

este s[ 7i atent[. Sunt c]teva indiciimici de etic[, care `\i pot sugera cuce fel de profesionist ai de-a face.Pune-\i urm[toarele `ntreb[ri<- Esteticianul ;i-a sp[lat m]inile`nainte s[ se ating[ de fa\a ta?- Masa pe care e;ti a;ezat[ estecurat[?- Folose;te produse care se a8[ `ntub ;i nu `ntr-un borcan din care seia direct cum]na, tratamentul 7indcontaminat?-C]nd face extrac\ia comedoanelor,`\i creeaz[ prea mult disconfort?- ~\i r[spunde la toate `ntreb[rilelegate de pielea ta, f[r[ s[ devin[defensiv?- ~\i ofer[ sfaturi f[r[ s[ 7e `ntrebat,legate de `ngrijirea pe care trebuies[ i-o acorzi tenului t[u acas[, `ntrevizite?- Este insistent `n leg[tur[ cu o liniede produse sau `\i sugereaz[ aceast[gam[, l[s]ndu-te pe tine s[ tehot[r[;ti?

Crearea unei bune rela\ii cupersoanele care au grij[ de s[n[tatea;i frumuse\ea ta este cheiasuccesului. Trebuie s[ te sim\iconfortabil ;i s[ crezi c[ esteticianul`\i ofer[ cele mai bune solu\iiposibile. Nu-\i 7e team[ s[ vorbe;tisau s[ pui `ntreb[ri ;i nu te s7i s[schimbi specialistul, `n cazul `n careconsideri c[ nu e ceea ce cau\i.

Cum s[-\i alegiun estetician profesionist?

O masc[ are efecte bene7ceatunci c]nd este aplicat[ pe un tencurat, f[r[ produse demachiaj, prafsau toxine acumulate peste zi.

De multe ori nu este su7cient[o simpl[ demachiere, a;a c[ o baiede aburi este binevenit[. Este un

procedeu simplu de deschidere aporilor ;i a elimin[rii impurit[\ilor.Se demachiaz[ bine fa\a, iar zonadin jurul ochilor trebuie protejat[cu o crem[ gras[. Pentru a ob\ineaburul necesar se pune la `nc[lzitun vas cu ap[ `ncare se introduc2-3 plicule\e demu;e\el. C]ndapa `ncepe s[7arb[ se ia vasulde pe foc, seacoper[ capul ;ivasul cu unprosopmare ;i seexpune obrazul laabur, \in]nd fa\adeasupra la odistan\[ de cca.30 cm, timp de10-15 minute.Aceast[

opera\iune se poate face la 2s[pt[m]ni pentru persoanele cu tengras ;i o dat[ pe lun[ pentru cele cuten uscat.

Preg[tirea m[;tii

Ai nevoie dec]teva boabe destruguri, un albu;de ou, suc del[m]ie, mierelichid[ ;i pu\in[drojdie de bere(doar `n cazulporilor dilata\i).Boabele destruguri se sfarm[p]n[ ob\inem olinguri\[ de suc,care se amestec[cu albu;ul de ou

b[tut spum[ ;i cu o linguri\[ zeam[de l[m]ie. Se adaug[ mierea, iar la7nal un cubule\ de drojdie de bere.Masca se aplic[ doar pe fa\[, evit]ndzona ochilor. Se a;teapt[ 15minute,dup[ care se `ndep[rteaz[ cu ap[cald[.

Masc[ cu suc de struguri pentru ten gras;i pori dilata\i

6 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009Familie

A;a cum v[ promiteam `nnum[rul trecut al Suplimentului“S[n[tate&Frumuse\e”, pe l]ng[emo\iile negative care ne ajut[ `n totceea ce dorim s[ `ntreprindem,exist[ ;i emo\ii negative care au rolulde a ne bloca sau de a ne orientaspre decizii eronate. Uneori,rezultatul emo\iilor negative estecomportamentul d[un[tor, at]tnou[ c]t ;i celor din jurul nostru.

Furia scoate la suprafa\[un comportament agresiv

Psihologul C[lin Secan nepoveste;te `n cele ce urmeaz[ caresunt acele emo\ii negative care ducde la sine la rezultate nefavorabile<

“Prima emo\ie negativ[ care ne`mpinge c[tre un comportamentd[un[tor este furia. O persoan[furioas[ este di<cil de abordat. Prinfurie iese la suprafa\[ agresivitateaverbal[ ;i chiar ;i cea <zic[ uneori,pe care de cele mai multe ori oregret[m mai t]rziu. Totodat[,persoana furioas[ este `nc[p[\]nat[;i numanifest[ deloc `n\elegere saudorin\[ de a rezolva problemapentru care s-a `nfuriat, asta `n ciudafaptului c[ realizeaz[ `ntr-un<nal c[tot ea are de pierdut princomportamentul di<cil. Frica estela r]ndul ei o emo\ie negativ[ ce nuduce la nimic bun. Sim\ind fric[pentru un anumit lucru, <e <in\[uman[, animal sau un obiect

anume, instaur[m un sentiment deconfuzie, o lips[ de concentrare carene face s[ nu mai putem s[valori<c[m ceea ce ;tim ;i putem.Fricaproduce ;i blocaje `nmemorie,careduc la sc[dereaperforman\elor,iar st[p]ni\i de fric[ evit[m s[ neimplic[m `n diverse activit[\i carene-ar aduce bene<cii `n viitorulapropiat.

Deprimarea provoac[izolare social[

~n cazul persoanelor care sufer[de deprimare se poate observa opasivitate, ceea ce `nseamn[ c[nu seimplic[ `n anumite activit[\i care lef[ceaupl[cere `n trecut.Deprimareaeste calea c[tre izolare social[, apatie,ezit[ri ;i re\inere `n ane face planuride viitor. Multe persoane tr[iesc cusentimente de vinov[\ie, <e c[ li separe c[ nu sunt su<cient de bune peplan profesional, <e `n familie.Vinov[\ia se manifest[ prin refuzul

activit[\ilor recompensante,comportamente de autopedepsire,acceptarea nejusti<cat[ a unorinjurii sau umilin\e, re\inere ;iizolare social[. De asemenea,persoanele care se simt vinovateevit[ s[ colaboreze, nu `;i spunniciodat[p[rerea, deci nu se implic[pentru a nu gre;i. Ca ultim[ emo\ienegativ[ d[un[toare este ru;inea.Aceasta duce la un comportamentst]ngaci, o aten\ie exagerat[ lareac\iile celorlal\i, ezit[ri exagerate`n expunerea punctului de vedere”,`ncheie interlocutorul.

Ioana Pop Vladimirescu

Unele emo\ii negative neorienteaz[ spre decizii gre;ite

C[snicia este un lucru foarteimportant, iar ori de c]te ori aiocazia s[ cuno;ti oameni care auc]te 30 sau 40 de ani de c[snicie te`ntrebi cum e posibil.

So\ul ;i so\ia sunt dou[persoane diferite, astfel c[principalul obiectiv `ntr-o c[snicieeste stabilirea unor tehnicis[n[toase de comunicare. Fiecaremembru al cuplului are p[rerea sa,care trebuie ascultat[. Prin urmare,nu aplica niciodat[ tratamentul

t[cerii, nu implica toate neamurile`n rela\ia voastr[, `nva\[ s[ `l `n\elegipe cel de l]ng[ tine ;i respect[decizia la care a\i ajuns `n comun.~n cazul `n care ai gre;it cu ceva `nfa\a partenerului t[u, spune-i,recunoa;te boac[na f[cut[. Cl[de;ti`ncredere ;i iubire `n acela;i timp `nc[snicie.

Pentru longevitatea c[sniciei`ncearc[ s[ vorbe;ti cu partenerult[u zi de zi.

�eodora Pop

Longevitatea familieidepinde de comunicare

Rutina ne afecteaz[ via\a decuplu chiar ;i f[r[ ca noi s[ ne d[mseama. Zilnic, un so\ ;i o so\ie seconfrunt[ cu o sumedenie deobliga\ii ;i responsabilit[\i. Acesteanu fac altcevadec]t s[ne transformevia\a `n ceva plani<cat.

Psihologii sunt de p[rere c[pentru a nu se instaura rutina `nc[snicie ambii so\i trebuie s[ lupte`mpotriva ei. E clar, se pot facemultepentru a nu ne plictisi unul de altul.~n primul r]nd, `n <ecare sear[ cei

doi so\i trebuie s[ `;i acorde c]tevamomente de dezmierd[ri, s[povesteasc[ despre lucrurifrumoase, s[ `;i fac[planuri de viitor;i s[ spun[ la ce viseaz[ <ecare. Dinvia\a unui cuplu c[s[torit nu trebuies[ lipseasc[ vacan\ele `ndoi, iar dac[`n cuplu sunt ;i copii, `ncerca\i s[ `il[sa\i acas[ cu bunicii cel pu\inpentru o s[pt[m]n[, pentru a mai`nt[ri sentimentele de dragoste caresunt nucleul c[sniciei.

Marius Pop

Vacan\ele `n doisalveaz[ c[sniciile

Informa\ia zilei 7Miercuri 14 octombrie 2009 Re\ete

Ingrediente<- 800 gr carto<- 2 linguri unt- sare ;i piper- 900 ml sup[- 100 ml vin alb- 1 m[r ro;u- 100 gr bacon- 100 ml sm]nt]n[- 100 gr ca;caval- 1 lingur[ frunze de maghiran

Mod de preparare<Se decojesc carto<i, se spal[ ;i se

taie cuburi. Se pr[jesc `n unt, `ntr-o

oal[ mare cca 5 minute. Se s[reaz[;i se pipereaz[. Se toarn[ supa ;ivinul, apoi se las[ s[<arb[15minute.

Se spal[ m[rul, se taie sferturi ;ise cur[\[ de semin\e. Se taie pulpafelii sub\iri. Se taie f];ii baconul ;i sepr[je;te> se adaug[ feliile de mere ;ise mai pr[jesc 2 minute.

Supa se paseaz[> la foc mic, seadaug[ sm]nt]na ;i se `nglobeaz[.Se rade ca;cavalul ;i se las[ s[ setopeasc[, amestec]nd mereu. Supase condimenteaz[ cu sare ;i piper.Se serve;te cu amestecul de bacon ;imere> se presar[ maghiran.

Ingrediente<- 4 gutui- 750 ml vin alb- 1 linguri\[ scor\i;oar[- 200 ml fri;c[- 200 gr ciocolat[- 50 gr unt- 2 linguri <stic tocat

Mod de preparare<Se freac[ gutuile cu un prosop

textil, pentru a cur[\a puful. Sespal[ ;i se decojesc. Se d[ `n <ertvinul cu scor\i;oar[> se adaug[gutuile ;i se las[ s[ <arb[ `n[untrucca. 30 minute. Se scoate apoicotorul, l[s]nd gutuile `ntregi.

Se d[ `n <ert fri;ca> se topesc`n[untru ciocolata ;i untul,amestec]nd. Gutuile se a;az[vertical pe farfurii ;i se acoper[cu sos de ciocolat[. Se presar[ 2linguri de <stic tocat.

Ingrediente<- 300 ml sm]nt]n[- 450 gr pireu de castane `ndulcit (laborcan)- 30 ml lapte- 150 ml fri;c[- 800 gr castane- 250 gr zah[r

Mod de preparare<Pentru `nghe\at[< se amestec[

sm]nt]nadulce cupireul de castane;i lapte. Se `nglobeaz[ fri;ca b[tut[.Se toarn[ `ntr-un castron de metal

;i se las[ s[ se congeleze cca. 3 ore,amestec]nd periodic cu o furculi\[.

Pentru castanele caramelizate<se `ncinge cuptorul la 250ºC. Secresteaz[ castanele ;i se a;az[ pe otav[ ;i se coc la cuptor cca. 25 deminute. Se scot, se las[ s[ se r[ceasc[;i se decojesc. Zah[rul se tope;te`ntr-o tigaie de te=on ;i se adaug[castanele. Se amestec[ folosindu-seo lingur[> castanele se vor `nveli `ncaramel. Se scot bile de `nghe\at[ ;ise servesc al[turi de castanelecaramelizate.

Ingrediente<- 1 kg pulp[ de porc cu ;orici- 10 cui;oare- sare ;i piper- 4 linguri ulei- 4 mere ro;ii- 750 gr carto<- 500 gr morcovi- 2 <re praz- 250 ml sup[ de carne- 1 ¼ leg[tur[ maghiran- 1 linguri\[ f[in[

Mod de preparare<Se `ncinge cuptorul la 150ºC. Se

cresteaz[ ;oriciul> se s[reaz[ ;i sepipereaz[> se `n<g din loc `n loccui;oarele. Se `ncing 2 linguri deulei `ntr-o tigaie `nalt[ ;i se a;az[`n[untru friptura, cu partea cu;orici `n sus. Se coace la cuptor cca.90 minute.

Se decojesc carto<i ;i morcovii>carto<i se taie felii, iar morcovii ;iprazul se taie felii groase de 1 cm.Se spal[merele, se cur[\[ de cotoare;i se taie felii sub\iri. Legumele ;imerele se amestec[ `n restul de ulei,se s[reaz[ ;i se pipereaz[. Se adaug[

la friptur[ `mpreun[ cu supa. Se pun;i frunzele de maghiran ;i se maicoace cca. 1 or[.

Friptura se scoate din cuptor ;ise strecoar[ sosul. Legumele sep[streaz[ la cald `ntr-un castron.Carnea se mai frige pe gr[tar 10minute. Se las[ s[ dea sosul `ntr-unclocot ;i se poate `ngro;a cu f[in[.Se serve;te cu friptur[ ;i legume.

~nghe\at[ de castane

Gutui `n sos de ciocolat[ ;i vin

Sup[-crem[ de cartofi ;i ca;caval Purcel cu mere ;i morcovi

8 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Continu[ s[ evolueze – dela actri\[ de succes laproduc[toare, iar acumregizoare. Dar `n su&etul eieste aceea;i persoan[deschis[;i irezistibil[.

Multe vedete se str[duiesc s[par[ sociabile ;i de treab[ pentru a? descrise tocmai `n ace;ti termenide c[tre media. Prin felul ei de ar]de, a glumi ;i a s[ri de la unsubiect la altul, Drew Barrymore(34 de ani) nu pare deloc o vedet[de la Hollywood. Seam[n[ maimult cu prietena care te-a ajutat s[treci peste o desp[r\ire dureroas[.

~n timpul interviului acordatreporterului publica\iei “Instyle”,vorbind despre problemele dincopil[rie legate de corpul ei, parechiar mai sincer[ dec]t o prieten[.“Nu am timpul, voin\a sauinteresul de a avea un corp de nota10”, spune ea exasperat[ `ntr-unmod amuzant. “Fac exerci\ii, am oalimenta\ie s[n[toas[, dar nu voi ?niciodat[ slab[.”

Doar c]nd e `ntrebat[ desprerela\ia de iubire-sau-prieteniedintre ea ;i Justin Long, partenerulei din pelicula “Going theDistance”, `;i d[ seama de situa\ie.

A ap[rut la v]rstade 2 ani `ntr-o reclam[

:i-a petrecut aproape to\i cei34 de ani `n fa\a camerelor de luatvederi< vizita ei `n emisiunea luiJohnny Carson `n 1982, la v]rstade 7 ani, c]nd ;i-a scos protezatemporar[>momentele ciudate dinadolescen\[ `n care a vorbit desprevia\a ei tr[it[ pe muchie de cu\it>interviurile ei scandaloase cuDavid Letterman (c[ruia i-a ar[tats]nii `n direct) ;i apari\iile recentepentru promovarea debutului eiregizoral “Whip It”, cu ea, EllenPage, Juliette Lewis ;i Marcia GayHarden `n rolurile principale.

Produs de compania ei, ?lmulse aseam[n[ cu propria copil[rie– o adolescent[ vrea s[ aleag[ unalt drum `n via\[ dec]t cel g]nditde mama ei, iar rela\ia dintre celedou[ devine insuportabil[. Dreweste nepoata starului anilor ’20,John Barrymore. Tat[l ei, JohnBarrymore Jr., n-a fost niciunactor str[lucit, niciun p[rintegrozav. Dar cea mai lung[provocare provenit[ din copil[riaei zbuciumat[ (vedet[ la 7 ani dup[rolul din “E.T”, alcoolic[ la 9 ani;i la dezalcolizare la 13) este rela\ia

complicat[ dintre Drew ;i mamaei, Jaid. “Cu tata nu am avutprobleme, dar cumamamai amderezolvat unele lucruri. Nu vorbescmult despre ea pentru c[…nu amcum s[ vorbesc despre ceva care

pentru mine e at]t de confuz.”~nmomentele di?cile, cele care

au ajutat-o au fost prietenele, iaruna dintre ele esteNancy Juvonen,partenera ei din compania deproduc\ie Flower Films (companie

ce are 10 ?lme la activ). S-a g]nditdeja la urm[torul ?lm pe care-l varegiza, dar o bate g]ndul s[ ia opauz[ pentru a c[l[tori `n toat[lumea. De;i `i place via\a pe careo are, `n unele zile ;i-ar dori s[

poarte o masc[ pentru a puteamerge pe strad[ f[r[ s[ ?erecunoscut[. “Sunt trist[ c[Halloween este doar o dat[ pe an”.

Dup[ dou[ c[s[torii ;i alterela\ii e;uate, vedeta numai crede

`n ?naluri fericite. “Am `nceput s[cred `n zile bune. La ?nalul unui?lm simt onestitate ;i pace.Nu ;tiuce va aduce ziua dem]ine, dar to\i`nv[\[m at]t din succese c]t ;i dine;ecuri.”

Stilul Drew

Actri\a este prieten[ foartebun[ cu JohnGalliano, designerulcasei Christian Dior, dup[ ce s-au`nt]lnit prin intermediul unor

prieteni cu cinci ani `n urm[. “Ne`n\elegem minunat. ~l iubesc peJohn ;i personalitatea luiextravagant[.”

Stilul `i d[ ocazia lui Drew s[se exprime. Sigur c[ nu se a;teapt[ca toat[ lumea s[ ?e de acord cualegerile ei `n materie devestimenta\ie. Nu-i placeconven\ionalul pe covorul ro;u.“Nu `n\eleg de ce exist[ o barier[`ntre podiumul de prezentare ;icovorul ro;u. La prezent[rile demod[ toate grani\ele dispar. Darpe covorul ro;u exist[ aceast[limit[. Eu vreau s[ trec de ea.”

Premierele din via\alui Drew

Cu ocazia debutului eiregizoral, actri\a dezv[luie ;i altepremiere din via\a ei.Primul s[rut. “Cuununb[iat c]nderam foarte mic[. Dar a fostminunat, exact cum ar trebui s[?e primul s[rut.”

Primul iubit. “Primul b[iat pecare l-am s[rutat. Am urmat to\ipa;ii!”

Primul animal de companie.“O pisic[ gri, Gertie, numit[ a;adup[ personajul meu din “E.T.”

Primul lucru pe care-l facidiminea\a.”Beau ceai cu ghea\[.Asta e tot ce-mi doresc. Nu vreaus[ vorbesc cu nimeni p]n[ nu-mibeau ceaiul.”

Prima gre;eal[ `n mod[. “Totce am purtat pe covorul ro;u pevremea “E.T.” Oare ce-a fost `ncapul meu? Catifea ;i ta@a `naceea;i \inut[? O, nu, nu, nu.Acum consider c[ e minunat[alegerea.”

Prima inim[ fr]nt[. “A fost cuprimul meu iubit serios, JamieWalters. ODoamne, nu-mi vine s[cred c[ i-am spus numele!”Primul r[sf[\. “C]ndmi-am pl[titprima dat[ singur[ chiria, la 14ani. :i c]nd am semnat actele, amfost at]t de emo\ionat[ s[ ?u pecont propriu.”

Primul disc cump[rat. “Cel decare `mi amintesc este “Beauty andthe Beat” a trupei Go-Go. A fostprima chestie carem-a schimbat.”

Primul ?lm v[zut. “Nu suntsigur[ c[ a fost primul, dar `miamintesc c[-mi pl[cea “CaptainCourageous” cu Spencer Tracy,Tracy Bartholomew ;i cu unchiulmeu Lionel.”

Prima vedet[ de care te-ai`ndr[gostit. “Cred c[ a fostMaxwell Cauld?eld din “Grease2”. Eram `ndr[gostit[ lulea de el.”

Drew Barrymore, despre iubi\i, stil ;i planuri de viitor

Informa\ia zilei 11Miercuri 14 octombrie 2009 Bog[\iile toamnei

Originar din China, kiwieste unul dintre cele maibogate fructe `n substan\enutritive ;i este consumat `nspecial `n perioadele reci aleanului pentru `nt[rireaorganismului.

R[coritor ;i `nc[rcat cuvitamine, minerale ;i @bre, kiwieste fructul ideal pentru a nemen\ine `n form[. Fructul esteunul din cele mai bogate `nvitamina C, con\in]nd ;i ovarietate de substan\e nutritive.

Ce con\ine kiwi?

Potrivit unor studii, kiwi estefructul cu cele mai multesubstan\e nutritive din categoriacelor mai importante fructe.Substan\ele nutritive pe carekiwi-ul le con\ine sunt< luteina,toate tipurile de @br[, cupru,potasiu, magneziu, @er, calciu,vitamina E, B6, C, acid folic,crom. Nu uita\i c[ semin\ele dekiwi sunt cele care `ncorporeaz[ace;ti nutrien\i (proteine,vitamine, minerale). ~n plus,

fructul are numai 45 de kcal.

Propriet[\i curative

Kiwi este indicat pentru areduce riscul produceriicancerului ;i bolilor de inim[,previne formarea cataractei carepoate cauza orbirea, protejeaz[`mpotriva diabetului ;i este unfoarte bun antioxidant. Cuprulcon\inut de kiwi este necesarpentru cre;terea copiilor,`nt[rirea oaselor, dezvoltareacerebral[ ;i echilibrareaimunitar[. Potasiul ajut[ lafunc\ionarea e@cient[ a inimii,av]nd un rol important `ncontrolul tensiunii arteriale.Vitamina E confer[ s[n[tate pielii;i gr[be;te vindecarea anumitorboli de piele ;i r[ni.Consumul acestui fruct

confer[ protec\ie `mpotrivaastmului ;i a altor afec\iunirespiratorii datorit[ con\inutuluimare de vitamina C. Totu;i kiwieste contraindicat copiilor caresunt predispu;i la alergii ;ibolnavilor de rinichi, deoarececon\ine oxala\i - substan\e carepot afecta s[n[tatea.

Kiwi ne protejeaz[`mpotriva diabetului

Originar din AmericaCentral[, avocado este un fructmiraculos cu propriet[\i anti-`mb[tr]nire. Este hr[nitor,delicios, u;or digerabil ;i con\inesubstan\e ce pot inAuen\a chiar ;ilongevitatea.Fructele de avocado con\in 2%

proteine, 1,6% zaharuri, potasiu,calciu, fosfor, magneziu ;ivitaminele (A, B, C, D, E, K).Substan\ele active din aceste

fructe contribuie la eliminareatoxinelor din organism ;i reducstresul. Datorit[ con\inutuluibogat `n betasitosterol, avocadoprevine bolile cardiovasculare ;iamelioreaz[ simptomele decre;tere `n volum a prostatei.Avocado este recunoscut pentrupropriet[\ile sale< antioxidante,antiinAamatoare, de protejare a@catului ;i de sc[dere a glicemiei;i colesterolului.

Avocado elimin[ toxinele din organism

Conopida are un gust dulceag;i o valoare energetic[ moderat[,dar care ne ofer[ vitaminele ;imineralele de care avem nevoie ;inu ar trebui ocolit[ din alimenta\ie.Este o legum[ foarte hr[nitoare,care poate @ consumat[ g[tit[,crud[ sau conservat[. Este utilizat[mai ales la ciorbe ;i supe sau `nfelurile de m]ncare cu legume.

Conopida con\ine vitamineprecum< B1, B2, K, C, minerale(potasiu, calciu, mangan, zinc ;icupru), acid folic ;i este o surs[excelent[ de @bre alimentare carestimuleaz[ tranzitul intestinal.Trebuie avut `n vedere faptul c[vitamina C con\inut[ `n conopid[se distruge `n ap[, de aceeaconopida nu trebuie @art[ multtimp, ci op[rit[ sau g[tit[ la cuptor.De;i are pu\ine calorii (34 kcal/100g), acesta este indicat[ persoanelorcare urmeaz[ o cur[ de sl[bire.Nutri\ioni;tii ne recomand[conopida datorit[ con\inutuluibogat `n vitamina C, @ind unremediu e@cient pentru `nt[rireaimunit[\ii.

Indica\ii terapeutice

Conopida ajut[ la prevenireacancerului de s]n, colon, prostat[;i pl[m]ni prin `mpiedicareamultiplic[rii celulelor tumorale> iarenzimele din aceast[ legum[ ajut[la detoxifierea organismului. Areurm[toarele propriet[\i <analgezice, decongestionante,energizante, antireumatice.Persoanele care au probleme cutiroida le este recomandat s[ eviteconsumul de conopid[ `n cantit[\imari. Face parte din grupacruciferelor (broccoli, varz[, varz[crea\[), con\in]nd substan\e care

pot ajuta la prevenirea cancerului.Potrivit unui studiu efectuat pe20.000 de persoane, s-a demonstratc[ aceia care consum[ mai pu\inealimente bogate `n vitamina C suntde trei ori mai expu;i riscului de adezvolta poliartrit[ inflamatoriedec]t cei care consum[ cantit[\imari de alimente bogate `nvitamina C, cum este ;i conopida.

Sucul de conopid[ scadenivelul glucozei din s]nge,permi\]nd diabeticilor s[-;i \in[sub control boala. Biotinacon\inut[ `n conopid[ esteeficient[ `n combaterea m[tre\ii.

Consumat[ `nainte de culcare,conopida poate calma ticurinervoase (cum este scr];nitul dindin\i `n timpul somnului). Esteindicat[ de asemenea persoanelorcare au un intestin mai sensibil.

Iat[ ce este de f[cut pentruevitarea balon[rii< `nainte de a og[ti, cufunda\i conopida pentruc]teva minute `n ap[ clocotit[,`ntr-un vas f[r[ capac. ~n acest felse elimin[ o mare parte dinderiva\ii sulfuro;i mai volatili, iarleguma r[m]ne mai u;or dedigerat.

Cum o conserv[m?

Conopida poate fi p[strat[dou[-trei zile `n lada de la frigider.Sp[lat[ ;i separat[ (`n micibuchete), trebuie pus[ `ntr-unmicrecipient `nchis ermetic. ~n acestfel se p[streaz[ foarte bine. Deasemenea poate fi u;or congelat[<se op[resc buchetele prinscufundare timp de 3 minute `nap[ clocotit[ s[rat[, se las[ apoi s[se scurg[ bine, se pun `n pungu\e;i se introduc la congelator. Pot ficongelate astfel timp de 6 luni.

Conopida scadeglicemia ;i previne

cancerul

10 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009Fitness

Toate ;timc]t de senzual[li se pare b[rba\ilor o femeiecare poart[ panto+ cu toc.Chiar ;i noi ne sim\im maifeminine,mai senzuale, chiarmai suple atunci c]nd ne`narm[m cu ni;te tocuriame\itoare. De-ar + `ns[ at]tde simplu. De cele maimulteori, o zi pe tocuri echivaleaz[cu o zi de chin. Oric]t decomozi ar + panto+irespectivi, la purtarea lorspatele ;i picioarele suntextrem de solicitate. Noiavemsolu\ie ;i pentru aceast[problem[. Iat[ ce po\i s[ facipentru a avea picioareinterminabile!

Totul se rezolv[ cu pu\inantrenament. ~ncepe cu s[ritulcorzii. F[ mai multe reprize.~ncearc[ 50 de s[rituri o dat[, sauchiar mai mult dac[ po\i, apoi ia opauz[ de 30 de secunde. Repet[p]n[ ajungi la 500 de s[rituri.

Acest tip de exerci\ii faceminuni nu numai pentru picioare,ci ;i pentru c[lc]ie, pentru inim[,oase, de fapt pentru `ntreaga siluet[.Pentru a-\i `nt[ri mu;chii majori aipicioarelor, astfel `nc]t s[po\i rezistachiar ;i pe cele mai ame\itoaretocuri, execut[ urm[torul exerci\iu<stai sprijinit[ doar pepiciorul drept,

cu cel st]ng `ndoit `n spate ;i sari `nfa\[, propuls]ndu-te cu tot corpul`nainte. F[ 15 s[rituri cu un picior,apoi bazeaz[-te pe cel[lalt.

~mbun[t[\e;te-\iechilibrul

La cel de-al treilea exerci\iu, stai

culcat[ pe spate, adu un picior lapiept ;i \ine-l bine cu bra\ele.Cel[lalt picior este Aexat ;i sprijinitcu toat[ talpa de podea. ~mpinge-\ibazinul `n sus, spre tavan, c]t po\ide mult `n aceast[ pozi\ie, apoicoboar[-l p]n[ ajungi la c]\ivacentimetri deasupra solului, dar nu-l atinge! Repet[ exerci\iul de 15 ori;i apoi schimb[ picioarele. Pe l]ng[faptul c[ `\i vei `nt[rimu;chii fesieri;i cei inferiori ai spatelui, vei activa;i articula\iile gleznelor ;i Aexorulcoapselor. ~nmersul pe tocuri un rolimportant `l are ;i echilibrul, astfelc[ va trebui s[ munce;ti ;i `n acestsens.G[se;te o treapt[ sauunobiectrezistent a c[rui `n[l\ime s[ @e unpic sub genunchiul t[u. Descul\[,stai l]ng[ acest obiect ;i ridic[ unpicior pe el, astfel `nc]t s[-\i po\i\ine echilibrul. Coboar[-\i apoicorpul pe spate, \in]nd unpicior pesol ;i unul sus, cu aten\ie, p]n[ lalimita la care te sim\i `n stare. Acestexerci\iu `\i stabilizeaz[ genunchii,coapsele ;i gleznele, lucr]nd `nacela;i timp ;i asupra mu;chilorpicioarelor.

Laura Micovschi

Exerci\ii care te vor ajutas[ rezi;ti tocurilor `nalte

Te-aideciss[teapucideunsport `ns[ nu te po\i hot[r`asupra unuia? A,[ c[ po\ialege `n func\ie de tipul depersonalitatepecare`lai.Dac[vei ;ti s[ teopre;ti asupraunuitip demi;care care s[ se pliezeat]t caracteristicilor tale +zice;i psihice, c]t ;i programuluit[u, cu siguran\[ nu veirenun\a la fel de u;or ca`nainte,bamaimult, `\iva facechiar pl[cere.

Dac[ e;ti o @re sociabil[, `\i placie;irile `nora;, `nt]lnirile cuprietenii;i mediile `n care intri `n contact cutot felul de oameni, sporturile deechip[ sau mersul la sal[ `mpreun[cu prietenele tale sunt ideale pentrutine. Po\i s[ practici tenis de sal[ cuoprieten[dedou[ori pe s[pt[m]n[sau stabile;te o zi `n care tu ;iprietenele tale s[merge\i la sal[ saula piscin[. Sau `nscrie-te cu fetele la

un program de aerobic `n pa;i dedans. Cu siguran\[ vei reu;i s[sl[be;ti ;i nu te vei plictisi! E;ti opersoan[ c[reia `i place s[ de\in[controlul? ~ncerc[ yoga, pilates sauexerci\iile de for\[. Cu pu\inexerci\iu vei putea s[ le faci acas[,singur[, f[r[ s[ te sim\i st]njenit[de privirile altora. Vei ;tii exact c]ttrebuie s[ lucrezi ;i un astfel deprogram te va determina s[ nurenun\i u;or.Alegeunprogramcare`\i place ;i organizeaz[-\i timpuldup[ bunul plac!

Dac[ e;ti genul care renun\[repede la exerci\iile de@tness pentruc[ intervine rutina ;i te plictise;ti,`ncearc[ mai multe sporturi ;ialterneaz[-le, astfel `nc]t s[ \i se par[c[ facimereu cevanou. Po\i practica`not, ciclism sau jogging ;ialterneaz[-le la interval de os[pt[m]n[ sau dou[, `n func\ie dec]t de repede te plictise;ti de ele.Po\i s[ `\i faci un program care s[implice at]t mi;care `n aer liber, c]t;i sport la sal[.

:tim c[ nu vom putea aveaniciodat[ o silueat[ de vis f[r[ aface sport. C]nd vine vorba s[trecem la fapte, g[simomul\ime descuze. Fie c[ nu avem timp saubani, @e c[ suntem obosite sau nedoare spatele. ~ns[ exerci\iul @zicpoate deveni chiar amuzant ;ibene@c dup[ o zi stresant[. Iat[cum po\i reu;i.

Nu te mai g]ndi c[ trebuie s[faci mi;care, g]nde;te-te la parteadistractiv[. F[ sport `mpreun[ cucei dragi, cu familia sau cu prietenii.Plimba\i-v[ cu bicicleta,merge\i pejos sau organiza\i petreceri la cares[ dansa\i p]n[ nu mai pute\i. Oalt[ modalitate de a te sim\i bineatunci c]nd faci mi;care estemuzica. Potrivit unui studiu recent,muzica nu doar a m[rit rezisten\aparticipan\ilor cu p]n[ la 15%, dari-a ajutat s[ se simt[ mai bine, at]t@zic c]t ;i psihic. Men\ion[m c[arti;tii asculta\i au fost Madonna,Queen ;i red Hot Chilli Peppers.Noi `ns[ suntem siguri c[ pieseletale preferate vor face minuni.

Ideal ar @ s[ `\i “corupi” ;ic[teva prietene, pentru c[mai apoiv[ ve\i impulsiona una pe cealalt[.

Nu avea impresia c[ exerci\iul @zic`nseamn[ doar mers la sala de@tness. Dac[ vou[ va place s[dansa\i, atunci alege\i un curs dedans. Foarte important este ;i s[faci totul c]te pu\in, `n @ecare zi.Nu tebuie ca atunci c]nd teantrenezi s[ te omori cu efortul. Emai bene@c s[ faci mi;care `n@ecare zi, dup[ puterile tale, iardac[ faci din asta un obicei `\i va @mai u;or apoi s[ m[re;ti doza. Nuuita c[ `nceputul este cel mai greu.

Laura M.

Alege tipul de mi;care `nfunc\ie de personalitatea ta

Transform[ sportul `n distrac\ie!

Informa\ia zilei 13Miercuri 14 octombrie 2009 Frumuse\e

Ai nevoie de< 500 gr sare demare grunjoas[> 20 gr alcool - 70%,1 linguri\[ scor\i;oar[ Cnm[cinat[,cinci linguri\e ulei esen\ial detrandaCri.Se pune sarea `ntr-un castron

mare de sticl[. Se dizolv[ uleiul detrandaCr `n alcool ;i se toarn[ c]tepu\in `n sare, amestec]nd cu

lingura. La sf]r;it se amestec[scor\i;oara. Se las[ s[ stea ojum[tate de or[ neacoperite, pentruca alcoolul s[ se evapore. Se puneapoi `ntr-un recipient cu capac.Pentru baie se folosesc 100 gr

din aceast[ sare de baie. Se dizolv[imediat, parfumeaz[ pl[cut ;icoloreaz[ apa `n roz.

Sare de baiepreparat[ acas[

~ngrijirea tenului esteobligatorie, mai ales `n condi\iile `ncare pielea noastr[ este agresat[zilnic de razele din ce `n ce maiputernice ale soarelui, de poluare,praf, mizerie, viru;i ;i microbi. :iav]nd `n vedere varietateaproduselor depepia\a cosmeticelor,care alegere este mai bun[?:i tu te `ntrebi acest lucru cu

siguran\[, ori de c]te ori trebuie s[`\i cumperi o crem[nou[, unprodus

de cur[\are a pielii sau de `nl[turarea semnelor `mb[tr]nirii.Concuren\a este foarte mare, iarCrmele produc[toare de cosmeticevin cu oferte care mai de care maitentante ;i cu produse/efecteextraordinare, menite s[ temanipuleze ;i s[ te conving[ s[ lecumperi. Din acest motiv, CSID.rospulber[ c]tevamituri ap[rute de-alungul timpului despre `ngrijireapielii.

Antioxidan\ii au efectantirid

Dac[ radicalii liberi joac[ un rolimportant `n crearea ridurilor, artrebui ca antioxidan\ii s[ `\i`ntinereasc[ pielea ;i s[ te scape deriduri. Logic, `ns[ nu ;i adev[rat!Nu exist[ `nc[ studii care s[conCrmec[ antioxidan\ii auunefect

antirid.

Tot ce e 100% bio este ;i bun

Produsele 100% naturale suntdoar o strategie reu;it[ demarketing. Nu ;i o realitate dinlumea cosmeticelor `ns[. Astapentru c[ toate produsele de`ngrijire a pielii au ingredientesintetice `n compozi\ie, altfel nupotrezista nici c]teva s[pt[m]ni. Iar

dac[ o crem[ este f[cut[ din plantenu `nseamn[ c[ `n mod obligatoriuestemai bun[dec]t unprodus creat`n laborator.

Cosmeticele scumpe suntcele mai bune

Pre\ul unui produs de `ngrijirea pielii nu este nicidecum unindicator al eCcacit[\ii acestuia.Industria produselor cosmetice`ncearc[ s[ promoveze aceast[ idee,cum c[ produsele scumpe au ni;teingrediente minune care le fac maireu;ite, `ns[ nu este adev[rat. Decele mai multe ori, crema `n sineeste mult mai ieDin[ dec]t brandulpe care `l pl[tim atunci c]ndachizi\ion[m un astfel de produs.*B[rba\ii au mai pu\ine problemedermatologice dec]t femeileFals! B[rba\ii fac la fel de multe

riduri precum femeile ;i sunt la felde predispu;i la acnee, seboree,dermatite ;i psoriazis `ntocmai ca ;ifemeile. ~n plus, b[rba\ii sufer[ dincauza problemelor p[rului de pecap, care tind[ s[ cad[ foartedevreme, ;i cu cel de pe fa\[, a c[rui`ndep[rtare le sensibilizeaz[ zona.Singura diferen\[ `n ceea ce

prive;te `ngrijirea pielii este c[femeile folosescmaimulte produsecosmetice ;i dau mai mult[importan\[ problemelordermatologice dec]t b[rba\ii.

S[ r[sturn[m4 mituri

despre piele

Sunt lo\iuni demachiante carenu necesit[ cl[tirea cu ap[ nici`nainte, nici dup[ folosirea lor.Con\in foarte pu\ine ingrediente,cheia `n felul `n care func\ioneaz[Cind micelele – ni;te structurimoleculare de form[ sferic[.

~n contact cu particulele desebum,murd[rie, praf,machiaj etc.,ele ac\ioneaz[ ca ni;te asimilatori;i le `nglobeaz[ `n interiorul lor,astfel eliber]nd pielea f[r[ a o usca,aceste solu\ii neav]nd alcool `ncompozi\ia lor.

Lo\iunile micelare - o tehnic[ nou[pentru cur[\area tenului

12 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009Tendin\e

Milano a g[zduit `nperioada 23-30 septembriedou[ evenimente importante– s[pt[m]na modei ;ievenimentul caritabilamfAR, capt]nd aten\iamultor vedete interna\ionale,de la creatori de mod[,manechine, p]n[ la c]nt[re\i;i actori de renume. Acesteaau fost prezente `n specialpentru gala de binefacereorganizat[ de amfAR(Funda\ie american[ decercetare SIDA), la muzeul LaPermanente. ~n scopulstr]ngerii de fonduri, au avutloc o serie de licita\ii.

Au fost puse la licita\ie, printrealtele, o pereche de pantoC crea\ide Giuseppe Zanotti pentruconcertul de revenire al c]nt[re\uluiMichael Jackson, care din nefericirenu a mai avut loc, dar ;i o biciclet[Fendi Selleria realizat[ specialpentru acest eveniment caritabil.Designerii gemeni Dan ;i Dean

Caten, ce de\in brandulDSquared2,au scos la licita\ie o jachet[ neagr[de piele, ce a st]rnit o competi\ie`ntre c]nt[re\ul de muzic[ rapKanye West ;i designerul m[rciiDiesel, RenzoRosso. Licita\ia a fostc];tigat[ de Rosso, care a oferit ;icea mai mare sum[ pentru unprodus din c]te s-au ob\inut `ncadrul galei - 52.740 de dolari.Fotomodelul francez Noémi

Lenoir, cunoscut `nmod special dinprezent[rile pentru brand-ulVictoria’s Secret, a improvizat olicita\ie, propun]nd o sear[ `ncompania ei celui care oferea sumacea mai mare. Cea maispectaculoas[ prezen\[ `n materiede vestimenta\ie a fost LindaEvangelista (`n Lanvin), care ;i-aamintit cu ocazia acestui evenimentde moartea primului ei agent,cauzat[ tot de aceast[ boal[ teribil[.Janet Jackson a ales o rochie din

satin albastru Versace, Dita vonTeese o \inut[ fucsia Dolce &Gabbana, Rachel Bilson a ap[rut`ntr-o rochie lung[ neagr[Ferragamo accesorizat[ cudiamante (cercei ;i br[\ar[), iarmodelul Anja Rubik a ales o rochiemini cu paiete, crea\ie Gucci, ;ibotine negre.Organizatorii sus\in c[ `n urma

acestui eveniment s-a str]ns sumade 1,1milioane dolari, bani care vorC folosi\i `n cercetarea pentru noitratamente anti-SIDA.

Milano a g[zduit s[pt[m]namodei ;i gala de caritate amfAR

Informa\ia zilei 15Miercuri 14 octombrie 2009 Carier[

Vestimenta\ia la locul demunc[ este adesea o alegeredi%cil[. ~n zilele noastre nuneputemg]ndi c[ un angajattrebuie judecat doar dup[munca sa. Poate acest lucrus-ar `nt]mpla doar `ntr-olume ideal[. C[ recunoa;temsau nu, hainele conteaz[. :icum altfel, c]nd este ;inormal de fapt s[ ne`mbr[c[m `n ton cu speci%culmuncii noastre.

:tim cu to\ii c]t e de greu `ntr-o zi `n care nu avem chef de nimics[ ne mai aleg ;i hainele pe care levom purta la serviciu. Chiar dac[ne vine s[ arunc[m pe noi opereche de blugi ;i un tricou larg,nu este tocmai indicat. De fapt,exist[ c]teva obiecte vestimentarepe care nu te sf[tuim s[ le por\i laserviciu. Asta dac[ vrei s[ p[strezio aparen\[ profesionist[.

Trebuie s[ ;tii c[ paietele ;ihainele cu sclipici chiar nu au cec[uta `n \inuta pe care o vei purtala locul de munc[. Asta doar dac[nu e;ti c]nt[rea\[, actri\[ sau cevade genul. Las[-\i inteligen\a s[sclipeasc[, nu hainele. Dac[ totvrei s[ ie;i `n eviden\[, le po\i`nlocui cu acesorii precum ceas,cercei sau l[n\i;or. La fel st[ treaba;i cu p[l[riile. E adev[rat, o p[l[rieeste un accesoriu de mod[extraordinar, dar nu la serviciu.Nu vorbesc aici despre cazurile `ncare munce;ti `n aer liber ;i trebuie

s[ te aperi de soare, v]nt,precipita\ii etc. Pentru munca `ninterior purtarea unei p[l[rii te vatransforma `ntr-o ciud[\enie, bamai mult, vei da colegilor impresiac[ vrei s[ ascunzi ceva. Nu fac cas[bun[ cu munca `n interior niciochelarii de soare. Ei bine, ;tim ;inoi c[ este la mod[ s[ por\iochelari chiar ;i c]nd te a3i `ntr-o`nc[pere. ~ns[ la serviciu, `n loc s[2i considerat[ un fashion icon,colegii te vor `ntreba dac[ ai b[utasear[. Iar dac[ chiar te a3i `naceast[ situa\ie, apeleaz[ mai binela o aspirin[, o cea;c[ de cafea ;iun du; revigorant.

~nc[l\[mintea e ;i eaimportant[

Nici fustele mini saupantalonii scur\i nu trebuie etala\ila munc[. Prea mult piciordezgolit te va face s[ cazi `nvulgaritate. Opteaz[ pentrupantalona;i ;i fusti\e p]n[deasupra genunchiului ;i `ncal\[panto2 cu toc `nalt. :i apropo de`nc[l\[minte. S[ nu `\i treac[vreodat[ prin cap s[ apari la birou`n papuci sau `n ;lapi. :tim c[acum nu se pune problema,deoarece vine sezonul rece, dar s[;tii pe viitor. :lapii sunt perfec\ipentru plaj[ sau pentru plimbatulc]inelui. Dac[ tot vrei s[ `\i la;ipicioarele s[ respire, opteaz[pentru sandale sau pentru panto2decupa\i.

Laura Micovschi

Obiecte de `mbr[c[minteinterzise la locul de munc[

Multepersoane capabile ;ifoarte bine preg[tite `n ceeace prive;te cariera lor, seblocheaz[ `ntr-un anumitpunct ;i nu reu;esc s[avanseze din cauza unoranumite temeri. Teama dee;ec, teama de schimbaresunt doar c]teva dintreproblemele care stau `n caleasuccesului profesional almultor oameni.

Cel mai des `nt]lnit[ este teamade e;ec. P]n[ la un anumit puncteste 2resc s[ te `ntrebi< “:i dac[ voiface alegerea gre;it[?”. Dac[ `ns[vei sta s[ analizezi prea mult

situa\ia, ezit[rile vor 2 din ce `n cemai multe ;i din ce `n ce mai dese.Evident c[ trebuie s[ calculeziriscurile care ar putea ap[rea.Nimic nu este `n via\[ doar bunsau r[u. A;adar, c]nt[re;te bilelealbe ;i bilele negre, dar nu uita c[via\a ta nu se rezum[ la o simpl[adunare!

Multe persoane se confrunt[ ;icu teama de schimbare. De;i tu`\i dore;ti mult mai mult ;i ;tii c[e;ti capabil, frica de schimbare teface s[ ba\i pasul pe loc. E adev[ratc[ e mai pu\in complicat s[ visezidec]t s[ `\i tr[ie;ti via\a, dar dac[vrei s[ realizezi ceva trebuie s[ `\ifaci curaj ;i s[ iei o decizie.

Laura M.

Temeri care te`mpiedic[ s[ avansezi

`n carier[

Exist[ zile `n care avem at]tde multe sarcini de rezolvat laserviciu `nc]t nu ;tim de care s[ne apuc[m `nt]i ;i cum o vomduce la cap[t. Sim\i c[ munce;tip]n[ la epuizare, dar rezultatele`nt]rzie s[ apar[. Ce e de f[cut?~nva\[ s[ munce;ti organizat, s[ `\i`mpar\i sarcinile, s[ stabile;tilimite de timp.

Pentru `nceput, f[ o list[ cuceea ce ai de rezolvat a doua zi.Pentru `nceput, bifeaz[priorit[\ile, iar astfel vei ;tii s[ teocupi de lucruri importante, iar pecele nesemni2cative s[ le la;i mai

la urm[. Grupeaz[-\i activit[\ile.Trebuie s[ trimi\i mai multe e-mail-uri ;i s[ dai foarte multetelefoane? Stabile;te o ora `n cares[ te ocupi de e-mail-uri ;i o alt[or[ pentru a te ocupa de telefoane.Stabile;te-\i un termen limit[,p]n[ la care s[ termini ;i asigur[-te c[ `\i respec\i decizia. Astfel nuvei mai intra `n criz[ de timp. :timc[ la `nceput `\i va 2 mai greu, `ns[`n timp, dup[ ce aceste sfaturi `\ivor intra `n obi;nui\[ vei vedea c[munca ta `\i va p[rea mai u;oar[;i te vei putea bucura de rezultate.

Nicole Teodorescu

~nva\[ s[ lucreziinteligent

14 Informa\ia zilei Miercuri 14 octombrie 2009Cuplu

~n numerele anterioaream tot vorbit despre ce `;idoresc femeile, desprecalit[\ile pe care trebuie s[ leaib[ un b[rbat pentru a !inclus `n categoria “b[rba\isexy”. ~nmod normal `ns[, ;ib[rba\ii au anumite criteriidup[ care catalogheaz[ ofemeie, criterii dup[ caredecid dac[ femeia respectiv[este sau nu potrivit[ pentruei.

Haide\i s[ discut[m `ns[ despreceea ce nu le place b[rba\ilor. Exist[c]teva lucruri care nu sunt pe placulniciunui reprezentant al sexuluitare. M[ refer aici la anumitecomportamente, atitudini, gesturipe care, chiar dac[ ini\ial le trece cuvederea, `n timp vor duce ladestr[marea rela\iei, la `ndep[rtarealui de tine.

Primul ;i primul lucru pe carear trebui s[ `l ;tie o femeie este c[un b[rbat nu se va uita niciodat[ lao tip[ ne`ngrijit[. Dac[ cumva aajuns s[ `\i fac[ o vizit[ la domiciliu,

nu `l a;tepta `n hanorac, `npantaloni de trening ;i cu p[rulprins `n v]rful capului. Nu zicenimeni s[ `\i pui tocuri `n picioare;i rochie de sear[.

Mereu va exista varianta demijloc. Asigur[-te a;adar c[ nu `\iascunzi frumuse\ea natural[ `nspatele unui tricou care poart[urmele ;i mirosul fripturii pe caretocmai ai preg[tit-o. :idac[ tot suntem lacapitolulvestimenta\ie, artrebui s[ ;tii c[ untip nu va aprecianiciodat[ o femeiecare `ncearc[ s[ `;iimpun[ propriulstil asupra sa. Veireu;i doar s[ `lenervezi pentruc[ astfel `l faci s[se simt[inferior. Dac[totu;i are anumitelipsuri la capitolulvestimenta\ie, vatrebui s[ abordeziproblema cur[bdare ;i cumult, mult tact,

astfel `nc]t el s[ simt[ c[ decizia dea schimba ceva la look-ul s[u a fost`n cea mai mare parte a lui.

Nu `i critica prietenii

:tim cu to\ii cum e s[ 2i`ndr[gostit ;i s[ vrei s[ `\i dedici tottimpul persoanei iubite. :i

totu;i...Un b[rbat inteligentnu va aprecia niciodat[ ofemeie cu o personalitatedependent[, care nu are alt[via\[ social[ `n afara rela\ieide cuplu. A;adar, nu `\iabandona prietenele doar

pentru c[ te-aiamorezat. ~n plus,

c]nd tu ie;i cufetele, el va aveaocazia s[ se vad[cu ga;ca lui, ceeace va duce la orela\ie s[n[toas[ ;ifericit[. Iar faptulc[ e;ti pl[cut[ ;i

iubit[ de altepersoane `l va face peel s[ te aprecieze ;imai mult. :i apropode prieteni...dac[vrei s[ sco\i un

b[rbat din pepeni, `ncearc[ s[ `icritici ga;ca. Dac[ nu `i placiprietenii ;i `i vei spune acest lucru,el se va g]ndi de dou[ ori `nainte dea ie;i ;i cu tine ;i cu ei. Dac[ chiarnu `\i plac, tolereaz[-i ;i eschiveaz[-te cu tact atunci c]nd `\i propune s[v[ vede\i cu ei, dar nu `i interzice ;ilui acest lucru. ~n cazul `n careobservi c[ prietenii lui chiar nu `idoresc binele, trebuie s[ g[se;ti unmoment potrivit `n care s[ deschizisubiectul, de exemplu atunci c]ndel `\i spune c[ e sup[rat pe ei.

Nu face scene de fa\[ cup[rin\ii lui

Dac[ v-a\i certat sau dac[ te-asup[rat cu ceva, ai grij[ s[ nu `i faciniciodat[ scene `n fa\a p[rin\ilorsau a rudelor sale. Trebuie s[`n\elegi, `n fa\a alor s[i, el este ;eful.Nu `ncerca s[ `l pui la punct `n astfelde momente pentru c[ ri;ti cap[rin\ii lui s[ nu te mai priveasc[ deacum `ncolo cu ochi buni. Poate c[acas[ tu dictezi, dar c]nd e;ti `nafara teritoriului t[u `ncearc[ s[ la;iimpresia c[ are ;i el un cuv]nt despus.

Laura Micovschi

Proverbul “Dup[cum`\i a;terni,a;a ;i dormi” poate 2 utilizat cusucces ;i `n privin\a unei rela\ii decuplu. Ceea ce faci sau nu faci `nc[de la bun `nceput, de la primele`nt]lniri `;i vapuneamprenta asupraviitorului vostru `mpreun[. De fapt,anumite comportamente, atitudini ;ilucruri spuse la primele `nt]lniridecid dac[ ve\i avea sau nu un viitor`mpreun[.

Un lucru este clar - b[rba\ii suntde mii de feluri ;i au milioane depreferin\e. Unora le plac feteletimide, altora cele `ndr[zne\e. Cinemai ;tie ce vor ei? Totul depinde detine, de impresia pe care i-o la;i, demodul `n care `ncepe\i rela\ia.

A\i ie;it pentru prima dat[, v-a\icunoscut mai bine, sim\i c[ s-a legatceva `ntre voi. Chiar dac[ tu sim\i c[e iubirea vie\ii tale, nu face gre;eala

da a te culca cu el din prima sear[ ;inici dintr-a doua. Las[-te `nv[luit[de mister, las[-l s[ te doreasc[, s[-i2e dor de tine, s[ te caute. Ai grij[ s[nu cazi nici `n cealalt[ extrem[, s[-lalungi cu totul de l]ng[ tine. F[-l s[`n\eleag[ c[ `\i place de el, c[ teatrage, dar las[-l s[ lupte pentru a tecuceri.Nu te ag[\a c]t e ziuade lung[de el. Dup[ cum spuneam, las[-l peel s[2ecel care simtec[ `i lipse;ti. F[-l pe el s[ simt[ c[ dore;te mai mult.Nu `l suna prea des, d[-i libertate ;ivei vedea c[ `n scurt timp el va 2 celcare va c[uta cu tot dinadinsul s[ `;ipetreac[ timpul cu tine.

Este foarte important s[ te`mprietene;ti cu el, s[ `i c];tigi`ncrederea, s[ `l faci s[ `\i spun[ ;i cevrea ;i cenu.Dar,maipresusde toateacestea, nu uita s[ 2i ;i sexy.

LauraM.

B[rba\ii inteligen\i nu apreciaz[femeile dependente de ei

Pentru a-l face s[ tedoreasc[, las[-te

`nv[luit[ de misterOric]t te-ai str[dui, `nmomentul `n care rela\ia voastr[ d[semne de sl[biciune, vine unmoment c]nd orice ai face este `nzadar. Dac[ ai ajuns `ntr-un punct`n care nu vezi alt[ solu\ie dec]tdesp[r\irea, f[-o c]t mai civilizat cuputin\[, f[r[ \ipete ;i scene. Las[,pe c]t posibil, loc ;i pentru “Bun[

ziua” ;i `ncearc[ s[ treci maideparte.

~n primul r]nd trebuie s[ 2icon;tient[ c[ acum `ncepe o nou[etap[ din via\a ta. Accept[ realitatea;i nu am]na s[ pui cap[t rela\ieidoar de dragul de a avea pe cineval]ng[ tine. Dac[ totul s-a terminat,2i sincer[ ;i recunoa;te c[ po\i tr[i;i singur[. Uneori `\i face mult maibine dec]t s[ 2i blocat[ `ntr-o rela\iecare `\i aduce doar lacrimi, triste\e;i frustr[ri. De;i te-ai obi;nuit s[ `lsuni, `ncearc[ s[ te st[p]ne;ti. Evit[s[ `l mai cau\i, deoarece contactulcu el nu te va face s[ `l ui\i ;i s-arputea s[ dai `napoi. Nu-l contactapentru c[ ai g[sit `nc[ un lucru ce `iapar\ine ;i vrei s[ i-l restitui imediat.:tii ;i tu prea bine c[ toate acesteasunt doar scuze pentru a-l vedea`nc[ o dat[. Dac[ chiar ;i-a l[satlucruri la tine, adun[-le pe toate ;istabili\i o zi `n care ;i le va recupera.

Nicole Teodorescu

Cum s[ treci cu binepeste o desp[r\ire