INTRODUCERE · Pe teritoriul județului Galați se întâlnesc foarte multe tipuri de sol, iar în...

GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ PĂDURILE DACICE

Strategia de Dezvoltare Locală 2016 – 2023

INTRODUCERE

LEADER, reprezintă o serie de măsuri care ar trebui implementate, și o metodă de

mobilizare și promovare a dezvoltării rurale în comunitățile rurale locale; un instrument care

funcționează eficient în situații și în zone rurale diferite, prin adaptarea deciziilor privind

mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale.

Astfel, LEADER a devenit o parte integrantă a politicii de dezvoltare rurală care

încurajează participarea locală pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare

durabilă a comunităților rurale locale.

Prin încurajarea teritoriilor rurale să exploateze modalități noi de a rămâne

competitive, LEADER contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, atât pentru

familiile de agricultori cât și pentru populația rurală în sens larg.

Abordarea LEADER urmărește să ofere comunităților rurale o metodă de implicare a

partenerilor locali în orientarea dezvoltării viitoare a zonei lor. Astfel, de exemplu, acțiunile

LEADER pot activa și mobiliza resursele locale, sprijinind proiecte de redezvoltare, cum ar fi:

studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacităților locale, care vor ameliora

capacitatea acestor zone de a accesa și de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci și alte surse

pentru finanțarea dezvoltării lor. De asemenea, LEADER susține sectoare și categorii de

beneficiari care, de multe ori, nu sunt sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin

alte programe care funcționează în zonele rurale, precum și activitățile culturale, punerea în

valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii și a clădirilor de patrimoniu, turismul

rural, ameliorarea relațiilor dintre producători și consumatori, etc.

Teritoriul GAL Pădurile Dacice este compus din UAT–urile următoare de pe raza

județului Vrancea: Boghești, Corbița, Homocea, Ploscuțeni, Tănăsoaia și UAT Brăhășești din

județul Galați.

Conceptul fundamental din spatele abordării LEADER este că, dată fiind diversitatea

zonelor rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive și mai eficiente, dacă sunt

decise și implementate la nivel local, de către actorii locali care utilizează proceduri clare și

transparente și beneficiază de susținerea administrațiilor publice corespunzătoare.

Obiectivele previzionate a fi atinse ca urmare a implementării LEADER sunt:

participarea membrilor comunităților rurale la procesul de dezvoltare locală și încurajarea

acțiunilor inovative, încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu

reprezentanții altor comunități, stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea

implementării strategiilor de dezvoltare locale.

Dezvoltarea comunităților locale nu se poate realiza fără o implicare activă a

cetățenilor în procesul de consultare și de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea

înființării la nivel local a unor structuri care să reunească reprezentanți ai sectoarelor public,

privat și societății civile dintr-un teritoriu stabilit, să identifice punctele slabe și tari și să

stabilească prioritățile teritoriului, să implementeze acțiunile corespunzătoare și apoi să

împărtășească experiența și bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.

Spațiul rural românesc se confruntă cu numeroase carențe, acestea reprezentând și

motivul pentru disparitățile între urban și rural prin prisma tuturor componentelor sale:

economie rurală, potențialul demografic, sănătate, școală, cultură, etc. Pentru reducerea

acestor disparități, una dintre soluții o reprezintă elaborarea și implementarea unor strategii



integrate de dezvoltare de către comunitățile locale, având ca punct de plecare nevoile

identificate la nivel local și potențialul endogen.

Nevoile de la nivel local sunt multe și variate fiind conștientizate mai clar de către

comunitățile locale astfel că elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi

întru-totul nevoile spațiului rural. Abordarea LEADER are o importanță deosebită întrucât va

contribui prin prisma specificului ei la o dezvoltare echilibrată a teritoriilor rurale și la

accelerarea evoluției structurale.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea

unei dezvoltări dinamice sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată și

implementată local și administrată de reprezentanți ai GAL care vor reprezenta interlocutorii

populației din teritoriile respective în vederea îmbunătățirii continue a strategiei și a

acțiunilor ce vor fi implementate.

Astfel, comunitățile locale vor determina, în urma unor studii locale, care sunt nevoile

zonei în care trăiesc, care sunt modalitățile de satisfacere a acestora și cum poate fi pus în

valoare potențialul endogen, acțiuni în urma cărora spațiul rural va evolua în folosul

comunităților locale.

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi

programată și coordonată de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional și, de

asemenea, vor purta responsabilitatea evoluției în timp.

Abordarea LEADER, prin acțiunile sale specifice va duce la îmbunătățirea guvernanței

locale și la promovarea potențialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER

presupune consolidarea coerenței teritoriale și implementarea de acțiuni integrate, ce pot

conduce la diversificarea și dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităților.

Un alt deziderat îl constituie construcția instituțională în vederea elaborării și

implementării de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spațiul rural,

reprezentanți ai diferitelor domenii de activitate, să conlucreze și să interacționeze în folosul

comunităților rurale. Strategiile elaborate și selectate se vor materializa în proiecte ce vor fi

implementate în aria de acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri

publice la care se va adăuga cofinanțarea privată.

Inovația în zonele rurale poate implica transferul și adaptarea inovației generată în

altă parte, modernizarea formelor tradiționale de know-how sau descoperirea de noi soluții la

problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au reușit să le rezolve într-

un mod durabil și satisfăcător. Acestea pot furniza răspunsuri noi la problemele zonelor

rurale.

Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune. În cadrul axei

LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale, un mod de a

avea acces la informații și idei noi, de a face schimb de experiență și de a învăța din

experiența altor regiuni sau țări, pentru a stimula și sprijini inovația, pentru dobândire de

competențe și îmbunătățirea lor. Printre obiectivele Grupului de Acțiune Locala Pădurile

Dacice se numără și acțiunile de cooperare.



CAPITOLUL I Prezentarea teritoriului și a populației acoperite - analiza diagnostic

Teritoriul Grupului de Acțiune Locala Pădurile Dacice este situat în estul României,

acoperind UAT-uri de pe raza județelor Vrancea și Galați. Ambele județe fac parte din

Regiunea de Dezvoltare Sud - Est. Suprafața totală a teritoriului GAL Pădurile Dacice este de

266,54 km².

Prezentare fizică și geografică

Județul Vrancea este situat în sud-estul României. Are reședința în municipiul Focșani.

Este situat la granița dintre regiunile istorice Moldova și Muntenia, care erau despărțite de

râul Milcov. Este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și

26°23’ și 27°32’ longitudine estică. Județul Galați este situat în partea central-estică a țării

noastre, desfășurând-se între 45o25’ și 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ și 28o10’

longitudine estică.

Relieful județului Vrancea este dispus în trepte ce coboară de la vest spre est. Astfel,

treapta vestică, cea mai înaltă, este alcătuită din culmi și masive muntoase, cu aspect de

măguri, ale căror altitudini oscilează între 960 – 1783 m. Prin poziția sa județul Galați ocupă

zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-

europeană și, în parte, central-europeană, cât și în structura geologică a reliefului.

Aceasta din urmă oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 m în nord

și 5-10 m la sud.

Datorită dispunerii reliefului în trepte, clima județului Vrancea deschide larg spațiul

în primul rând influențelor est-continentale dar, în același timp, și climatului nordic și sudic.

Totodată, Carpații de curbură au funcția unui deversor natural pentru masele de aer vestice.

Influența reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are o temperatură

medie anuală mai mare de 9° Celsius, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic

între 6° și 9° Celsius, iar munții între 2° și 6° Celsius. Teritoriul Județului Galați aparține în

totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică și centrală însumând mai bine de 90

% din suprafață, se încadrează în ținutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică

reprezentând 10 % din teritoriu, în ținutul cu climă de dealuri). În ambele ținuturi climatice,

verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice.

Județul Vrancea are o cuvertură de soluri foarte variată și complexă, datorită

diversității condițiilor geografice. În Câmpia Siretului, ele sunt constituite din cernoziomuri

levigate și compacte, precum și cernoziomuri freatice-umede levigate, ce ocupă partea mai

joasă a câmpiei înalte. O caracteristică pentru câmpia joasă și luncile râurilor este existența

solurilor aluvionare cu carbonați. Pe teritoriul județului Galați se întâlnesc foarte multe tipuri

de sol, iar în cadrul aceluiași tip regăsim mari varietății. Majoritatea tipurilor de sol au roca

mamă pe loess, mai puțin pe argile și marne. Textura variază de la o grupă de sol la alta. La

cele mai multe predomină textura nisipoasă și mai puțin argiloasă. De asemenea, structura se

schimbă de la un orizont la altul, lipsind cu totul la nisipurile consolidate din zona comunelor

Barcea, Umbrărești, Drăgănești, Munteni și Matca.

Suprafața județului Vrancea este 4.857 km².Teritoriul județului Vrancea este străbătut

de mai multe cursuri de apă. Siretul formează limita estică a județului, fiind din punct de

vedere economic cel mai important. Râul Putna curge de la vest la est pe o lungime de 144



km. Cu ajutorul principalilor săi afluenți, Putna își adună apele din zona Curburii Carpaților

prin intermediul Zăbalei, Milcovului și a Râmnei. Județul Galați are o suprafața de 4466 km².

Apele curgătoare din județul Galați se încadrează în tipul de regim continental accentuat,

specific dealurilor și podișului Moldovei, cu scurgere predominantă în sezonul de primăvară și

vară, cu viituri primăvara și toamna. Principalele cursuri de apă care străbat județul Galați

sunt: Dunărea, Siretul, Prutul, Bârladul.

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o prioritate în dezvoltarea

României pentru perioada 2014-2020, contribuind la creșterea mobilității persoanelor și a

mărfurilor, la integrarea polilor regionali de creștere cu rețeaua trans-europeană de

transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate și, la dezvoltarea infrastructurii de

transport regionale și locale. în ceea ce privește accesibilitatea la coridoarele de transport

interne ale UE și anume rețeaua TEN-T. Județul Vrancea beneficiază de același tip de avantaj

major dat de situarea pe un traseu subsidiar traseului axei 22 care intră pe teritoriul național

la Nădlac, trece prin Sibiu, Brașov și București și se termină la Constanța. Un traseu național

de conectare la axa 22 începe la Ploiești, trece prin Buzău, Focșani, Bacău și se oprește la

Siret-Suceava, acest traseu străbătând județul Vrancea de la sud la nord, pe traseul actualului

DN2, acoperind practic axa de străbatere N-S. Astfel: 350.600 de locuitori ai județului, anume

89,9 % din total locuitori au acces la un drum pan-european în cel mult 30 de minute; numai

42.400 de locuitori ai județului, anume 10,2 % din total locuitori au acces la un drum pan-

european în peste 30 de minute. Județul Galați este amplasat strategic, ca nod regional de

legătura între țările din regiunea de vest a Mării Negre: Turcia, Grecia, Bulgaria, Republica

Moldova și Ucraina. În județul Galați lungimea drumurilor publice este de 1.524 km din care

385 km drumuri modernizate și 631 km cu îmbrăcăminte ușoară rutieră. Drumurile naționale

reprezintă 314 km, din care 306 km drumuri modernizate și 8 km cu îmbrăcăminte ușoară

rutieră. Drumurile județene și comunale reprezintă 1.210 km, din care 79 km drumuri

modernizate și 623 km cu îmbrăcăminte ușoară rutieră. Lungimea străzilor orășenești în

județul Galați este de 847 km din care 511 km modernizate.

Populația stabilă a județului Vrancea este conform Recensământului populației 2011,

340.310 locuitori. Populația stabilă a județului Galați este 536.167 locuitori, cu o densitate de

120 locuitori/km², conform Recensământului populației 2011.

În județul Vrancea pot fi amintite următoarele instituții de cultură și civilizație:

Muzeul satului Vrâncean, situat în Crângul Petrești, Muzeul Unirii din Focșani, Rezervația

naturală Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervația geologică ―Focul viu‖,

din zona montană Andreiașu. Printre monumentele istorice și de arhitectură ale județului

Galați se remarcă Situl arheologic de la Barcea, Situl arheologic de la Băneasa, Fortificația de

la Căpuiești Cetatea de pământ de la Cosițeni, punct „Cetățuia‖ de la Brăhășești, Biserica de

lemn „Adormirea Maicii Domnului‖ de la Cerțești și altele.

Prezentare teritoriu Grupului de Acțiune Locala Pădurile Dacice. Analiza diagnostic.

Teritoriul Grupului de Acțiune Locală Pădurile Dacice face parte din în Regiunea de

Dezvoltare Sud-est și se întinde pe raza județelor Vrancea și Galați. Cuprinde 5 comune din

Nord-Estul județului Vrancea și comuna Brăhășești, situată în nordul județului Galați. Din

punct de vedere geografic, limitele geografice ale teritoriului sunt următoarele: comunele

Sascut, Tătărăști, Dealu Morii, Huruiești din județul Bacău și Ivești, județul Vaslui, la nord;



comunele Buciumeni și Țepu, județul Galați, și comuna Pufești, județul Vrancea la Sud;

comunele Podu Turcului și Rădăcinești, județul Bacău, și comuna Priponești, județul Galați, la

Est; La Vest, orașul Adjud, județul Vrancea și comuna Buciumeni, județul Galați.

Relieful teritoriului GAL Pădurile Dacice aparține extremității sudice a Podișului

Bârladului, parte a Podișului Central Moldovenesc.

Relieful este constituit din interfluvii relativ largi, netede ori slab ondulate, care

variază ca altitudine absolută între 200 m și 300 m, despărțite de văi adânci de circa 100 m.

Aceste culmi scad în înălțime începând din nord până la sudul teritoriului.

Clima are același caracter temperat continental ca și în întreaga regiune, cu mici

diferențe față de sud, datorate altitudinii. Asprimea climei este afirmată atât de verile

fierbinți și uscate, cât mai ales de iernile reci, cu viscole frecvente. Vânturile dominante în

această zonă sunt, în ordine, cele dinspre nord, dinspre sud și dinspre nord – vest, aceste

direcții fiind favorizate și de orientarea culmilor și văilor. Temperatura medie anuală este

9,3°C. Precipitațiile au valori dintre cele mai reduse din țară, ca urmare a influențelor estice,

continentale, dar și ca o consecință a prezenței Foehnului.

Solurile din teritoriu sunt variate ca geneză: nisipoase și argiloase pe versanți și în

luncile celor două râuri, Berheciul și Zeletinul. Cea mai mare pondere au solurile slab acide

îndeosebi pe latura estică.

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a

terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune un teritoriu. Resursele naturale

sunt substanțe care apar în mod natural dar care sunt considerate valoroase în forma lor

relativ nemodificată. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit

în materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Resursele naturale ale

teritoriului GAL Pădurile Dacice: fondul funciar agricol, funcția dominantă în profilul

economico-social al zonei fiind dezvoltarea agriculturii cu cele două ramuri principale:

cultura vegetală și creșterea animalelor; suprafațatele de păduri. Teritoriul analizat prezintă

o suprafață de pășuni și fânețe semnificativă, care acoperă 23,26 % din totalul suprafeței

agricole utilizate.

Principalele căi de comunicații sunt reprezentate de următoarele drumuri: un drum

național, DN 11A Adjud - Podul Turcului - Bârlad; tranzitează teritoriul prin comunele

Homocea și Corbița până la ieșirea din teritoriu, spre Podu Turcului și Bârlad, cinci drumuri

județene: DJ 241, DJ 241A, DJ 241, DJ 252 și DJ 241G. De asemenea există o rețea bogată de

drumuri comunale, cu toate acestea starea infrastructurii rutiere comunale nu este foarte

bună, fiind alcătuită în proporție de peste 75 % din drumuri pietruite sau drumuri din pământ.

Continuitatea teritorială între localitățile din teritoriu aparținând județului Vrancea și

Brăhășești, județul Galați, este dată de DJ 241 care leagă această din urmă localitate de

comuna Tănăsoaia. Microregiunea este situată la mai puțin de 10 km de drumul european E85,

care traversează Europa de la Nord la Sud prin Estul României, pe ruta București-Suceava.

Populația este în număr de 24.031 locuitori, conform Recensământului din 2011, densitatea

medie fiind de 90,159 locuitori/km². Structura populației în teritoriu conform

Recensământului din anul 2011 este după cum urmează:

Populație Români Rromi Alte etnii Etnie nedeclarată



GAL

Pădurile

Dacice

Număr

(pers.)

Procent Număr

(pers.)

Procent Număr

(pers.)

Procent Număr

(pers.)

Procent

24.031 15.918 66,23 % 5.771 24,01 % - - 2.342 9,74 %

Structura etnică a populației teritoriului în momentul Recensământului populației 2011 indica

faptul că în teritoriul GAL Pădurile Dacice marea majoritate a populației este reprezentată de

etnici români, 15.918 persoane respectiv 66,23 %. Un număr de 5771 de persoane, s-au

declarat rromi, dintre aceștia 5.235 persoane din localitatea Brăhășești, 531 din Homocea și 5

din Corbița. Procentul populației rrome din totalul populației teritoriului este de 24,01%. Sub

10 % persoane din totalul populației au etnie nedeclarată.

Grupul de Acțiune Locala Pădurile Dacice cuprinde UAT-uri care fac parte din Zone

Sărace pentru care indicele de dezvoltare umană locală (IDUL), cu valori mai mici sau egale

cu 55. Acestea sunt: Boghești, Corbița, Tănăsoaia – din județul Vrancea și Brăhășești din

județul Galați. (C.S. 1.2 = 4 puncte)

Siturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în

regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea

la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar

din Directiva Habitate și Directiva Păsări și care pot contribui astfel semnificativ la coerența

rețelei Natura 2000 și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în

regiunea sau regiunile biogeografice respective. Pe cuprinsul teritoriului LEADER GAL Pădurile

Dacice există două situri, ca arie protejată a rețelei ecologice Natura 2000. Prima se numește

Pădurea Buciumeni - Homocea, cod ROSCI 0334 și acoperă suprafețe din comunele Corbița și

Tănăsoaia din județul Vrancea și comuna Brăhășești din județul Galați. Al doilea sit este

Lunca Siretului Inferior care acoperă suprafețe din comunele Homocea și Ploscuțeni din

județul Vrancea. (C.S. 1.3 = 4 puncte)

Fondul funciar este exploatat prin cultura plantelor și creșterea animalelor. Structura

fondului funciar al GAL Pădurile Dacice conform datelor Recensământului Agricol 2010 este

următoarea:

Categoria suprafeței agricole Ha %

Suprafața totală 14.968,32 100 %

Suprafața agricolă utilizată totală 12.429,71 83,04 %

1. Arabil 8.193,07 62,91 %

2. Grădini familiale 241,64 1,94 %

3. Pășuni și fânețe 2.891,20 23,26 %

4. Culturi permanente 1.103,80 8,88 %

Suprafața împădurită 917,57 6,13 %

Suprafața agricolă neutilizată 1.275,57 8,52 %

Suprafețe ocupate cu clădiri, curți, drumuri 340,34 2,27 %

Heleșteie, iazuri, bălți 5,13 0,03 %

Din totalul suprafeței fondului funciar, suprafața agricolă utilizată deține ponderea

cea mai mare 83,04 %, din care 8.193,07, respectiv 62,91 % suprafață arabilă. Un procent



însemnat 23,26 % îl ocupă pășunile și fânețele 2.891,20 ha. Suprafața împădurită 917,57 ha

reprezintă 6,13 %.

Așadar, teritoriului Grupul de Acțiune Locala Pădurile Dacice prezintă următoarele

caracteristici privind agricultura: sub aspectul proprietății, agricultura este fărâmițată, iar

formele de asociere acoperă mai puțin de jumătate din terenul agricol existent; lipsa

capitalurilor împiedică implementarea de tehnologii moderne. Agricultura ocupă mare parte

din populația activă dar veniturile din agricultură sunt reduse în funcție de condițiile

climatice și de prețul pieței. Produsele agricole sunt în general comercializate într-o formă

neorganizată, ―direct din gospodărie‖.

Caracteristica zonei este producția vegetală, orientată spre cultura cerealelor,

plantelor uleioase, plantelor de nutreț și legumelor. Astfel, în cadrul Grupul de Acțiune

Locala Pădurile Dacice, economia are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al

fermelor de subzistență, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piață

doar întâmplător produsele obținute. În plus, fermele de subzistență au acces dificil la alte

surse de venituri și, de aceea, bunăstarea unei părți semnificative a populației rurale depinde

considerabil de nivelul de profitabilitate al fermelor.

În concluzie, potențialul agricol ridicat al GAL Pădurile Dacice este favorabil

practicării agriculturii, în special cereale, plante oleaginoase și legume, precum și creșterii

animalelor, în special a speciilor autohtone.

Având în vedere că agricultura este practicată în cadrul Grupul de Acțiune Locală

Pădurile Dacice în mod individual și fracționat, motiv pentru care se impune crearea unor

forme asociative atât în cazul cultivării terenurilor agricole, cât și în materie de valorificarea

și comercializarea produselor obținute. GAL Pădurile Dacice va încuraja gospodarii să se

dezvolte, să dezvolte și să modernizeze exploatațiile agricole prin introducerea și dezvoltarea

de tehnologii și procedee inovative, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și

calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice.

Cultura este un factor fundamental al vieții sociale pentru că dezvoltă potențialul

intelectual la nivel național și capitalul uman în special; creează, prin afirmarea diversității

culturale, o societate deschisă și conștientă de valoarea celuilalt. Participarea activă a

tuturor actorilor implicați, de la nivel public sau privat, va căuta să asigure implementarea

măsurilor destinate conservării și valorificării patrimoniului cultural și arhitectural.

Manifestări artistice în teritoriu: Festivalul de cântec și dans popular ―Susur de Dor― de la

Ploscuțeni; la Brăhășești se intenționează organizarea unui festival de muzica rromă.

Indicatori de context relevanți

Cea mai parte a terenurilor din teritoriu GAL Pădurile Dacice sunt cultivate cu grâu și

porumb, gradul de diversificare a producției este foarte mic; o mare parte din terenuri o

reprezintă pășunile, utilizate pentru animalele proprii sau pentru comercializarea fânului.

Majoritatea fermelor individuale se caracterizează printr-o putere economică scăzută și sunt

orientate, în principal, spre autoconsum. Deschiderea acestora către piață este relativ redusă

și se caracterizează printr-o dotare tehnică redusă.

Formele asociative contribuie la realizarea lanțurilor scurte și a strategiilor de

marketing în comun, de promovare a produselor agricole și alimentare locale, crearea de

piețe locale. Dezvoltarea mediului de afaceri poate fi stimulat prin investițiile pe care le



întreprind formele asociative, care la rândul lor vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării

turismului din zonă.

Serviciilor locale de bază destinate populației rurale, nivelul de asigurare a serviciilor

publice este foarte scăzut în majoritatea comunelor din teritoriul GAL Pădurile Dacice,

existând un grad foarte redus de reciclare a deșeurilor colectate de la populație. În acest sens

a apărut necesitatea asigurării unui management adecvat în domeniul colectării deșeurilor de

la populație, care va conduce la reducerea gradului de poluare a mediului, în zonă. Prin

acordarea acestui sprijin, GAL Pădurile Dacice ar putea beneficia de o mai bună dezvoltare a

afacerilor, care ar conduce la reducerea sărăciei existente în zonă, inclusiv prin absorbția

surplusului de forță de muncă din sectorul agricol.

Ocupațiile principale ale locuitorilor din GAL Pădurile Dacice sunt legate de

valorificarea resurselor primare ale zonei. Profilul economic al microregiunii este pronunțat

agro-zootehnic, caracterul primar al economiei fiind poate ceva mai puternic evidențiat decât

cel ocupațional. Microîntreprinderile din domeniul de producție, sau al serviciilor vor crește

gradul de atractivitate al zonelor rurale, reducând migrația populației către mediul urban.

Furnizarea de servicii medicale și de asistență socială gratuite, locuitorilor din

teritoriu este deficitară. Dificultățile populației sunt legate de accesul la serviciile medicale,

acesta fiind împiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra

fluxului urban–rural al cadrelor medicale și al intervențiilor în caz de urgență dar și de

infrastructura medicală insuficientă mai ales în domeniul stomatologic.

Serviciilor locale de bază destinate populației rurale, nivelul de asigurare a serviciilor

publice este foarte scăzut în majoritatea comunelor din teritoriul GAL Pădurile Dacice,

existând un grad foarte redus de reciclare a deșeurilor colectate de la populație. În acest sens

a apărut necesitatea asigurării unui management adecvat în domeniul colectării deșeurilor de

la populație, care va conduce la reducerea gradului de poluare a mediului, în zonă.

Analiza teritoriului în ceea ce privește infrastructura rutieră și educațională a indicat

anumite direcții în extinderea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere, necesitatea investițiilor

în infrastructura educațională și socială, priorități în achiziții de utilaje pentru dotarea

serviciilor de salubrizare și a serviciului voluntar pentru situații de urgență și investiții în

reabilitări și restaurări de obiective de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte

monahale, cămine culturale.



CAPITOLUL II: Componența parteneriatului

Parteneriatul public privat al Grupului de Acțiune Locală Pădurile Dacice este format

din parteneri publici 40 %, parteneri privați 50 % și parteneri societate civilă 10 %. În total

sunt cuprinse 6 comune: Boghești, Corbița, Homocea, Ploscuțeni, Tănăsoaia - din județul

Vrancea, și comuna Brăhășești din județul Galați.

■ Reprezentanți ai partenerilor publici - 8

■ Reprezentanți ai partenerilor privați - 10

■ Reprezentanți ai societății civile – 2 (Asociația Amaro-Drom sprijină integrarea minorităților

– rromă - C.S. 2.2 = 4 puncte); (Asociația comunitară Maria Francisca are ca obiect

dezvoltarea comunitară – C.S. 2.6 = 3 puncte, interesele tinerilor C.S. 2.3 = 3 puncte)

După cum se poate observa în graficele prezentate, parteneriatul public-privat Pădurile

Dacice a respectat criteriul referitor la eligibilitatea parteneriatului, astfel partenerii privați

și ai societății civile se situează peste pragul de 51 %, așa cum prevede ghidului solicitantului

pentru participarea la selecția de dezvoltare locală. În procesul de elaborare a strategiei de

dezvoltare locală au fost implicate în permanență entitățile interesate atât publice, cât și

private și ONG - din aria teritorială a Grupului de Acțiune Locală Pădurile Dacice.

[CATEGORY NAME]; [VALUE]





Faptul că fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau

de implicare în realizarea obiectivelor se explică prin faptul ca fiecare entitate are un

reprezentant în cadrul parteneriatului. Astfel, entitățile publice locale care fac parte din

cadrul Grupului de Acțiune Locală Pădurile Dacice, datorită omogenității teritoriului din punct

de vedere fizico-geografic, economic și social vor derula și în mod individual proiecte și

acțiuni similare ca și activități și obiective.

În ceea ce privește reprezentativitatea privată în cadrul Grupului de Acțiune Locală

Pădurile Dacice, participanții în cadrul grupului sunt entități juridice care reprezintă diferite

sectoare de activitate: prestări servicii, comerț, mediu, agricultură, servicii în agricultură

etc. sau derulează activități complementare importante pentru dezvoltarea teritoriului din

care fac parte, ceea ce aduce o asigurare în plus pentru caracterul integrator al strategiei de

dezvoltare locală propusă de Grupul de Acțiune Locală Pădurile Dacice.

La nivelul comunităților rurale din teritoriul Grupului de Acțiune Locală Pădurile

Dacice, administrația publică în calitate de factor de decizie, în consultare permanentă cu

toți factorii interesați (mediul de afaceri, partenerii sociali, cetățenii,) sunt preocupați în

permanență de obținerea de finanțări prin programe ale U.E., pentru proiectele de

dezvoltare încadrate în strategii de dezvoltare bine fundamentate pe realitățile locale. Au

fost implementate proiecte care vizau modernizarea drumurilor comunale, dotarea

administrațiilor locale cu utilaje de deszăpezire și ISU, înființarea și modernizarea terenurilor

sportive din incinta școlilor, reabilitări și înființări ale sistemelor de alimentare cu apă,

reabilitare școli, dispensare, construire săli de sport, reabilitare sedii primării. Aceste

proiecte au vizat soluționarea problemelor realiste apărute în dezvoltarea comunităților.

Partenerii privați care aparțin parteneriatului o reprezintă agenții economici care își


; [CATEGORY

NAME]; [VALUE]


[CATEGORY NAME];

[PERCENTAGE]

[CATEGORY NAME];

[PERCENTAGE]

[CATEGORY NAME];

[PERCENTAGE]

[CATEGORY NAME];

[PERCENTAGE]

[CATEGORY NAME];

[PERCENTAGE]

Componența Parteneriatului GAL Pădurile Dacice



dezvoltă propriile afaceri în teritoriu. Existența acestora contribuie la valorificarea resurselor

umane prin crearea și menținerea locurilor de muncă; aport important în aducerea de venituri

la bugetul de stat prin colectarea de impozite și taxe, contribuții sociale, TVA; contribuția la

reducerea disparităților monetare prin crearea locurilor de muncă, și consolidarea unei clase

de mijloc; împlinirea profesională a populației cu valențe antreprenoriale; îmbunătățirea

mediului concurențial, valorificarea nișelor de piață. În acest context, antreprenorialul rural

este un factor esențial în orice abordare care urmărește dezvoltarea rurală. Dezvoltarea

agenților economici în teritoriul Grupului de Acțiune Locală Pădurile Dacice contribui la

creșterea productivității în zonele rurale și, pe această bază, la creșterea standardului de

viață al locuitorilor din zonele rurale. Mai buna valorificare a oportunităților existente în

zonele rurale poate crește ratele profiturilor pentru activitățile economice de aici.

Implicarea tuturor partenerilor - care reprezintă un factor decizional puternic, are ca

obiectiv responsabilitatea evoluției în timp a zonelor teritoriale delimitate în care vor

acționa.



CAPITOLUL III: Analiza SWOT (analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor)

TERITORIUL (caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri - centre de interes – patrimoniu – cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE. IZOLARE. DESERVIRE o așezare geografică a teritoriului în zona de est a României, în

arealul colinar al Carpaților de Curbură, în zona de contact a Luncii Siretului cu colinele Tutovei, în vecinătatea a patru orașe importante din punct de vedere economic și administrativ: Focșani (73km), Bacău (75 km), Adjud (26km) și Tecuci (40km);

o condiții geografice favorabile (climatice, hidrogeologice, pedologice); cuprinde teritorii aflate pe valea Siretului

o relieful teritoriului este omogen permițând o dezvoltare echilibrată a sectorului agricol. Din suprafața totală de 266,55 km² a GAL-ului, suprafața agricolă totală este de 149,68 km².

2. INFRASTRUCTURI 2.1. Căile de comunicație

o existența și accesibilitatea drumurilor europene, naționale și județene, care străbat tot teritoriul;

o existența căii ferate București- Focșani-Adjud-Suceava care asigură legătura rapidă a teritoriului cu restul tarii.

2.2. Sistemele de alimentare cu apă, canalizare, gaze o existența sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă,

care acoperă o mare parte din teritoriul GAL, gospodării și instituții; o îmbunătățirea în ritm constant a rețelei de alimentare cu apă și

canalizare. 2.3. Sistemul de colectare a gunoaielor menajere

o în teritoriu sunt disponibile servicii de colectare a deșeurilor menajere;

o în teritoriu se asigură depozitarea rezidiurilor menajere în platforme de gunoi special amenajate, în extravilanul localităților, la distanțe suficient de mari încât să nu afecteze zonele locuibile.

2.4. Rețeaua de distribuție cu energie electrică, sistemele de telecomunicații

o rețea de alimentare cu energie electrică bine dezvoltată ; o autoritățile locale sunt preocupate pentru asigurarea iluminatului

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE. IZOLARE. DESERVIRE o resurse de naturale relativ reduse; o accentuarea deficitului de apă din sol; o potențial natural și antropic al teritoriului insuficient

valorificat. 2. INFRASTRUCTURI 2.1. Căile de comunicație

o infrastructura rutieră deficitară în cea mai mare parte a teritoriului.

2.2. Sistemele de alimentare cu apă și canalizare, gaze o rețelele de alimentare cu apă și canalizare nu acoperă întreg

teritoriul; o mai există locuințele care nu sunt racordate la rețelele de

alimentare cu apă și canalizare, acolo unde acestea există; o nu există sisteme centralizate de canalizare menajeră.

2.3. Sistemul de colectare a gunoaielor menajere o reticența populației la măsurile luate de consiliile locale

pentru depozitarea gunoiului menajer; o colectarea neselectivă a gunoiului menajer.

2.4. Rețea distribuție energie electrică, sisteme de telecomunicații

o preț relativ ridicat al serviciilor de telefonie, TV și Internet; o calitate slabă a semnalului de telefonie mobilă și Internet în

unele zone ale teritoriului. 2.5. Asistență medicală, asistență socială

o dotarea precară cu aparatură de specialitate a unora dintre cabinetele medicale;

o nu toată populația este asigurată în sistemul asigurărilor de sănătate de stat datorită lipsei locurilor de muncă;

o resurse financiare insuficiente ale autorităților publice locale necesare asigurării serviciilor de asistență socială.



stradal și au derulat lucrări de modernizare; o existența rețelelor de telefonie, TV și Internet în mare parte din

teritoriul GAL Pădurile Dacice. 2.5. Asistență medicală, asistență socială

o existența cabinetelor medicale, cabinetelor stomatologice și farmaciilor în tot teritoriul GAL Pădurile Dacice.

2.6. Infrastructură educațională o rețea de învățământ preșcolar și școlar dezvoltată și adaptată

cerințelor teritoriului (învățământ clasic, alternativ, teoretic). 3. PATRIMONIU

o existența monumentelor istorice, atât de importanță națională, cât și de importanță locală, existența zonelor Natura 2000 pe teritoriu.

4. CULTURĂ o infrastructură culturală bine dezvoltată în teritoriu, prin existența

căminelor culturale, bisericilor, bibliotecilor publice, centrelor comunitare.

5. MEDIUL INCONJURĂTOR o preocuparea autorităților publice locale pentru derularea de

activități de educație ecologică; o existența biodiversității, Sit-uri Natura 2000 de o valoare foarte

mare (Siretul Inferior, Pădurea Buciumeni-Homocea)

2.6. Infrastructură educațională

o grad avansat de uzură al unora dintre clădirile unităților școlare din teritoriu și dotarea precară a unităților de învățământ din satele izolate;

o necesitatea extinderii unităților școlare din teritoriu datorită insuficienței spațiilor.

3. PATRIMONIU o insuficienta protecție, punere în valoare și valorificare a

patrimoniului natural local de către autoritățile publice; o lipsa acțiunilor de promovare activă a imaginii teritoriului.

4. CULTURĂ o insuficienta protecție, punere în valoare și valorificare a

patrimoniului cultural local. 5. MEDIUL INCONJURĂTOR

o colectarea neselectivă a deșeurilor; o slaba educație a locuitorilor în domeniul protecției mediului; o nu sunt folosite sursele naturale de energie regenerabilă

(biomasa).

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE. IZOLARE. DESERVIRE o potențial agricol mare în domeniul creșterii animalelor și al

pomiculturii; Total pășuni și fânețe 2.891,20 ha (23,6 % din total suprafață agricolă); suprafețe împădurite 917 ha (6,13 % din total suprafață agricolă).

2. INFRASTRUCTURI o contextul legislativ (directivele europene transpuse în legislația

națională) susține eforturile Administrațiilor Publice Locale, privind extinderea și modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, drumuri.

2.2. Sistemele de alimentare cu apă și canalizare o existența de proiecte tehnice pentru alimentare cu apă și

canalizare.

1. CARACTERISTICI GEOGRAFICE. IZOLARE.DESERVIRE 2. INFRASTRUCTURI

o procedurile de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene sunt complicate și necesită un flux financiar important, dificil de realizat;

o reducerea investițiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare.

2.3. Sistemul de colectare a gunoaielor menajere, gaze o dezinteresul firmelor din domeniu pentru colectarea

selectivă a gunoiului menajer. 2.4. Rețeaua de distribuție cu energie electrică, sistemele de telecomunicații

o accesul dificil la informație în satele izolate;



2.3. Sistemul de colectare a gunoaielor menajere, gaze o atragerea de fonduri nerambursabile pentru îmbunătățirea mediului

ambiant și a calității vieții. 2.4. Rețeaua de distribuție cu energie electrică, Sistemele de telecomunicații

o investiții în comunitățile locale ale companiilor de telefonie, TV și Internet pentru extinderea acoperirii teritoriului și îmbunătățirea serviciilor.

2.5. Asistență medicală o programe de finanțare europene pentru reabilitarea și dotarea

unităților medicale; o descentralizarea sistemului medical.

2.6. Infrastructură educațională o existența fondurilor europene pentru reabilitarea și dotarea

unităților de învățământ ; o existența unor O.N.G.-uri implicate în activități educaționale.

3. PATRIMONIU o interesul crescând manifestat pentru bogăția patrimoniului și a

tradițiilor rurale, pentru elementele de identitate rurală 4. CULTURĂ

o existența festivalurilor și programelor locale sau naționale care promovează cultura și tradițiile populare.

5. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR o nivel înalt de biodiversitate asociat cu terenuri agricole-pășuni,

fânețe; valorificarea agregatelor minerale și a biomasei; o potențialul de îmbunătățire a conservării biodiversității.

o preț relativ ridicat al serviciilor de telefonie, TV și Internet pentru unii dintre locuitorii teritoriului.

2.5. Asistență medicală o autoritățile locale dispun de fonduri insuficiente pentru

întreținerea și dotarea unităților medicale; o numărul insuficient de cadre medicale de specialitate din

comunitățile locale. 2.6. Infrastructură educațională

o abandonul școlar; o acces limitat la informație pentru copiii săraci și cei

aparținând minorității rrome. 3. PATRIMONIU

o lipsa de cultură și a interesului tinerilor pentru păstrarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric;

o nerespectarea specificului rural și tradițional al construcțiilor din zonele de patrimoniu.

5. CULTURĂ o lipsa specialiștilor și a pregătirii profesionale în domeniul

cultural, care pot duce la pierderea valorilor culturale. 5. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

o dezinteresul unor membrii din comunitățile locale pentru aplicarea politicilor de protejare și conservare a mediului înconjurător;

o Degradarea terenurilor ca urmare a exploatării resurselor naturale (lemn, pietriș).

POPULAŢIA (demografie – populația activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoștințe și competențe specifice teritoriului)


1. DEMOGRAFIE o evoluție demografică ascendentă în teritoriul GAL Pădurile Dacice,

de la un total de 24.031 locuitori la recensământul din 2011, la un total de 26.324 locuitori la 1 ianuarie 2016, ceea ce reprezintă o creștere de 9,54 %, cu o creștere mai accentuată a populației în comunele în care procentul populației rrome este mare (Homocea, cu o creștere de 17,1 %, Brăhășești cu o creștere de 10,51 %).

1. DEMOGRAFIE o scăderea natalității, în principal din cauza scăderii nivelului

de trai în unele zone ale teritoriului GAL Pădurile Dacice, exceptând comunele cu populație importantă rroma.

2. POPULAŢIA ACTIVĂ o creșterea sărăciei la o parte din populația din teritoriul

GAL;



o 2. POPULAŢIA ACTIVĂ o creșterea numărului de angajați din învățământ și sănătate; o creșterea numărului de microîntreprinderi înființate mai ales

datorită implementării PNDR 2007-2013 (măsurile 141 și 112). 3. NIVEL DE INSTRUIRE

o creșterea numărului de absolvenți de scoli și universități, în domeniul agricol.

4. CUNOŞTINŢE ŞI COMPETENŢE SPECIFICE TERITORIULUI o creșterea numărului de absolvenți de școli și universități, în

domeniul agricol.

o rata crescută a șomajului, în special în rândul tinerilor; o tendința de creștere a ratei șomajului; o ponderea redusă a femeilor care au loc de muncă, din

totalul ocupat. 3. NIVEL DE INSTRUIRE

o cursuri insuficiente pentru șomeri și necorelarea acestora cu necesitățile pieței muncii.

4. CUNOŞTINŢE ŞI COMPETENŢE SPECIFICE TERITORIULU o tinerii nu mai sunt interesați de valorile satului românesc; o nivelul scăzut al productivității muncii în mediul rural.


1. DEMOGRAFIE o migrarea populației dinspre mediul urban spre mediul rural; o fenomenul de migrație dinspre țările din spațiul Uniunii Europene

spre teritoriul GAL (întoarceri în țară). Populația GAL a crescut cu cca 6,6% în 2015 față de 2011.

2. POPULAŢIA ACTIVĂ o posibilitatea de a fi create noi locuri de muncă în activități agricole

orientate spre piață, precum și în cele non agricole, inclusiv agroturism.

4. NIVEL DE INSTRUIRE o acordarea de consultanță absolvenților grupurilor vulnerabile pe

plan social, cu atenție specială acordată populației rrome.

1. DEMOGRAFIE o migrația din mediul rural a populației tinere și mature, în

special a celei calificate, în zone urbane. 2. POPULAŢIA ACTIVĂ

o neimplicarea cetățenilor în acțiuni de voluntariat în interesul comunităților locale din teritoriu.

4. NIVEL DE INSTRUIRE o reticență unei părți a populației de a participa la cursuri; o Abandonul școlar al copiilor rromi din motive financiare.

ACTIVITĂŢI ECONOMICE (primar – secundar terțiar – servicii – turism)


o Potențial agricol semnificativ în domeniul cultivării plantelor; în domeniul creșterii animalelor - ovine, caprine;

o Nivel înalt al biodiversității asociate cu terenuri agricole, inclusiv suprafețele mari de pajiști semi-naturale, care pot fi clasificate ca terenuri agricole cu valoare naturală ridicată;

o Consum redus de substanțe chimice în agricultură; potențial de certificare ca produse ecologice;

o Potențial de energie din surse regenerabile din agricultură (biomasă);

o Terenuri agricole cu o productivitate scăzută din cauza condițiilor nefavorabile naturale, astfel de terenuri sunt, în general, caracterizate prin prezența unui nivel înalt de biodiversitate;

o Practicile agricole tradiționale, importante pentru conservarea biodiversității, necesita o cantitate mare de muncă fizică și nu garantează viabilitatea economică a exploatației;

o Existența unui număr mare de întreprinderi mici, cu o



o Tradiții locale în creșterea animalelor, în special ovine și caprine; o Potențial agroturistic ridicat al zonei, există multe atracții turistice;

competitivitate scăzută în conformitate cu normele UE;

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI

o existența fondurilor nerambursabile, europene și guvernamentale, pentru dezvoltare rurală, infrastructură, servicii;

o Reconversia unor capacități economice aflate în conservare în capacități cu profil nou de fabricație;

o Încurajarea liberei inițiative în domeniul IMM și al agroturismului; o Creșterea cererii de produse de calitate tradiționale; o Dezvoltarea de relații de parteneriat economic și administrativ cu

unități teritoriale similare-asemănătoare din țară și străinătate.

o greutăți în asigurarea cofinanțării pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii edilitare în teritoriu GAL;

o migrația forței de muncă înalt calificate din teritoriul GAL Pădurile Dacice către zone mai bine dezvoltate economic;

o Ruralizarea excesivă exprimată prin reducerea surselor de venit la exploatarea unei gospodării de subzistență;

o Schimbările climatice și dezastre naturale; o Lipsa de receptivitate și flexibilitate la cerințele pieței,

ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ (activități asociative – ONG – organizare instituțională)


1. ACTIVITĂŢI ASOCIATIVE o existența Asociației Grupul de Acțiune Locală Pădurile Dacice.

2. ONG o existența a numeroase ONG-uri care acoperă un spectru larg de

grupuri țintă vizate (minorități, dezvoltare comunitară etc.). 3. ORGANIZARE INSTITUŢIONALĂ

o existența și desfășurarea corespunzătoare a activității instituțiilor de interes local, în toate localitățile teritoriului GAL Pădurile Dacice;

o Organizarea de cursuri de instruire pentru actorii locali în punerea în aplicare a axei LEADER.

1. ACTIVITĂŢI ASOCIATIVE o neîncrederea unor actori locali relevanți din teritoriu în

succesul încheierii unor parteneriate viabile. 2. ONG

o slaba implicare a sectorului asociativ în atragerea de fonduri europene, datorită slabei finanțări.

3. ORGANIZARE INSTITUŢIONALĂ o resurse limitate pentru asigurarea cofinanțării proiectelor.


ACTIVITĂŢI ASOCIATIVE o programul LEADER pentru comunitățile locale; o programe europene care încurajează parteneriatul public-privat.

ONG o contextul favorabil încurajării înființării de asociații în mediul rural; o existența programelor europene adresate mediului asociativ.

ORGANIZARE INSTITUŢIONALĂ o existența unor programe privind creșterea calității și eficienței

furnizării serviciilor publice la nivelul administrațiilor publice locale.

ACTIVITĂŢI ASOCIATIVE o în unele zone ale teritoriului GAL, slaba comunicare și

colaborare între administrațiile publice locale și mediul asociativ.

ONG o lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinanțării

proiectelor. ORGANIZARE INSTITUŢIONALĂ

o modificări legislative naționale cu privire la organizarea



o Sprijin financiar pentru punerea în aplicare de către PNDR a strategiilor de dezvoltare locală.

instituțională, care determină o slăbire a capacității manageriale a autorităților administrației publice locale.



CAPITOLUL IV: Obiective, priorități și domenii de intervenție

În urma întâlnirilor și consultărilor dintre membrii parteneriatului GAL Pădurile Dacice, dintre echipa de coordonare și actorii din teritoriu, s-au decantat informații care au permis recunoașterea problemelor principale ale zonei, identificarea cauzelor acestora, stabilirea unor priorități de dezvoltare, definirea strategiilor care să conducă la atingerea obiectivelor vizate și găsirea mijloacelor care să susțină aceste strategii.

În definirea priorităților de dezvoltare, prima etapă a constituit-o identificarea problemelor, disfuncțiilor din mediul rural. Odată ce datele și informațiile au fost colectate, următoarea etapă a fost de a comprima aceste informații secundare într-o serie de secțiuni logice, care au avut drept obiectiv analizarea datelor, identificarea unor lacune care trebuie completate și schițarea punctelor cheie relevante. Toate problemele zonei ar putea fi rezumate într-una singură: calitatea vieții locuitorilor din întreg teritoriu GAL Pădurile Dacice lăsa foarte mult de dorit raportat la ceea ce se înțelege astăzi prin standard corespunzător de viață. În general se consideră că aceasta reflectă un nivel scăzut de dezvoltare. Formele de manifestare ale decalajului dintre nivelurile diferite ale calității vieții, într-o enumerare foarte succintă ar fi: nivel redus de educație general; acces redus la servicii și calitatea în general scăzută a celor existente; nivel redus de confort oferit de viața rurală în aproape toate domeniile; nivelul redus și nesiguranța veniturilor; dependența foarte mare de factori conjuncturali; dezinteres pentru calitatea mediului ambiant.

De subliniat că aceste aspecte se întâlnesc de obicei alăturate și se potențează unele pe altele. În trecut, datorită nivelului relativ slab al educației populației rurale, aceste aspecte erau considerate ca fiind implicite și de neînlăturat în viața rurală. În prezent, nivelul mai ridicat al cunoașterii, informațiile difuzate prin mass-media, lărgirea posibilităților de mișcare în tot spațiul european, au schimbat optica asupra condițiilor de viață din mediul rural. Tot mai mulți tineri din mediul rural, își doresc o calitate mai bună a vieții la ei acasă. Neîndeplinirea acestui deziderat conduce la convulsii în mediul rural, iar uneori la drame. Cele mai frecvente forme de manifestare sunt: abandonarea cultivării terenurilor agricole; migrarea în zonele urbane; emigrarea temporară prelungită sau definitivă; dispariția tradițiilor culturale; pierderea identității locale. Principiul integrării și inovării este prezent în toate etapele procesului de dezvoltare locală, de la definirea viitorului dorit și a situației existente, până la implementarea strategiilor, programelor și acțiunilor. În urma analizei descriptive și a analizei SWOT a teritoriului au fost identificate o serie de priorități de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieții rurale: P1 - Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale; P2 - Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; P5 - Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și reziliență la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

O mare parte din problemele teritoriului își pot găsi rezolvarea prin soluții venite tot din teritoriul GAL Pădurile Dacice, parteneriatul dintre membrii GAL-ului și-a stabilit o viziune de dezvoltare a zonei în concordanță cu dorințele locuitorilor zonei, cu strategiile locale, zonale, naționale și europene și evident și cu posibilitățile financiare oferită de axa LEADER. Se estimează că acțiunile care se vor întreprinde să contribuie la înlăturarea stagnării și declinului din zonă printr-o planificare îmbunătățită, alocarea de resurse, parteneriatul public-privat și gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor existenți și a-i convinge că viața și munca în mediul rural sunt alternative cel puțin la fel de bune ca cele din mediul urban.



Obiectivul de dezvoltare rurală 1

Favorizarea competitivității agriculturii

Obiective Transversale

INOVARE MEDIU

Priorități de dezvoltare

rurală

Domenii de Intervenție

Măsuri Indicatori de rezultat

P1 1B M1

Număr total de operațiuni de cooperare sprijinite în cadrul măsurii de cooperare:1

P2 2A M2

Număr total de exploatații/beneficiari sprijiniți: 3

Obiectivul de

dezvoltare 2:

Asigurarea gestionării

durabile a resurselor

naturale și

combaterea

schimbărilor climatice Obiectiv transversal: Atenuarea schimbărilor climatice

P5 5C M3

Totalul

investițiilor:25.000 EURO

Obiectivul de

dezvoltare rurală 3:

Obținerea unei

dezvoltări teritoriale

echilibrate a

economiei și

comunităților rurale,

inclusiv crearea și

menținerea locurilor

de muncă Obiectiv Transversal

INOVARE

P6

6A M6 Locuri de muncă nou create: 5

6 B M4 M5

Populația netă care beneficiază de servicii/infrastructură îmbunătățită: 10.000 locuitori

C.S. 3.1 = 5 puncte

C.S. 3.2 = 5 puncte

C.S. 3.5 = 5 puncte

C.S. 4.1 = 10 puncte



C.S. 4.4 = 2,5 puncte

C.S. 4.5 = 3 puncte



CAPITOLUL V: Prezentarea măsurilor

Denumirea măsurii - Cooperare în sectoarele agricol și pomicol

Codul măsurii: – M1 /Domeniu de intervenție1B

Tipul măsurii: Investiții

Servicii

Sprijin forfetar

1. Descrierea generală a măsurii, inclusiv a logicii de intervenție a acesteia și a

contribuției la prioritățile strategiei, la domeniile de intervenție, la obiectivele

transversale și a complementarității cu alte măsuri din SDL

În conformitate cu analiza SWOT a nevoilor teritoriului GAL Pădurile Dacice, în cadrul

acestei măsuri, se acordă sprijin financiar pentru a facilita cooperarea între actorii implicați

în dezvoltarea rurală, pentru a le oferi sprijin pentru depășirea dificultăților de natură

economico-socială legate de dezvoltarea afacerilor și de asigurarea de servicii de bază în

zonele rurale sau provocările legate de mediu.

Cooperarea va ajuta micii fermieri prin promovarea entităților (în parteneriate) care

colaborează pentru identificarea unor soluții noi, inovatoare pentru problemele specifice.

Parteneriatele create astfel pot reprezenta o nouă abordare pentru promovarea

inovării privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, prin crearea de legături între

știință și practică, în special prin proiecte derulate de grupuri operaționale, dar și prin

activități de interconectare.

De asemenea, analiza SWOT a teritoriului a identificat lipsa reală a factorilor

generatori de activități inovatoare, care să stimuleze, cu impact negativ asupra valorii

adăugate și asupra viabilității afacerilor din spațiul rural, a competitivității acestora, în

comparație cu nivelul existent în zonele urbane.

Astfel, nici un produs din zona GAL Pădurile Dacice nu este recunoscut la nivel

european și nici măcar național, deși mare parte din produse sunt de înaltă calitate,

provenind din zone nepoluate.

Această măsură va oferi sprijin financiar pentru stimularea constituirii și promovării

formelor asociative, în vederea protejării produselor alimentare și agricole la nivel național

sau european, stimularea proceselor și a proiectelor realizate în comun, realizarea lanțurilor

scurte și a strategiilor de marketing în comun, de promovare a produselor agricole și

alimentare locale, crearea de piețe locale. Investițiile pot ajuta la stimularea dezvoltării

mediului de afaceri local.

Sprijinirea are drept scop încurajarea constituirii de forme asociative ale

producătorilor și/sau procesatorilor de produse agricole, de realizare a lanțurilor scurte și

protejarea produselor agricole și alimentare tradiționale și locale, în scopul includerii lor ca și

componentă de bază a activităților de turism rural, precum și menținerea tradițiilor și a

moștenirii spirituale contribuind astfel la atractivitatea teritoriilor LEADER.

Din datele furnizate de analiza din teren rezultă că producătorii locali nu acționează

convergent, interesele lor nu sunt reprezentate corespunzător, nu au forță pe piața de

desfacere directă, ceea ce le-ar asigura venituri mai mari.



Măsura va contribui la soluționarea următoarelor nevoi:

Cooperare și parteneriate la nivel local pentru dezvoltarea locală, crearea de lanțuri

scurte de vânzare;

Promovarea la nivel local și național a produselor locale.

Obiectivul de dezvoltare rurală, conform art. 4 din Reg. (UE) 1305/2013, la care

contribuie măsura: Favorizarea competitivității agriculturii

Măsura contribuie la prioritățile prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013:

Prioritatea 1 – Încurajarea transferului de cunoștințe și al inovării în agricultură,

silvicultură și în zonele rurale;

Prioritatea 3 - Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și

comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și gestionării riscurilor din

agricultură.

Contribuția la Prioritățile SDL (locale) — nu este cazul

Măsura corespunde obiectivelor art. 35 din Reg. (UE) nr. 1305/2013

Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii lanțului de

aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol.

Contribuția la domeniile de intervenție, conform art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013:

Principal:

- 1B Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe

de o parte și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări

mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite;

Secundar:

- 1A încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele

rurale;

- 3A Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a

acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii

valorii adăugare a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul

circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor

interprofesionale.

Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. 1305/2013:

Măsura contribuie la inovare, protecția mediului.

Operațiunile sprijinite pot deveni un pilon important pentru adaptarea sectorului

agricol la schimbările climatice, oferind soluții eficiente și inovative precum: soiuri rezistente

la secetă prelungită, tehnici și sisteme cu un număr limitat de intervenții asupra solului,

contribuind astfel la reducerea pierderilor de apă și a degradării solului și la conservarea

patrimoniului genetic local.



Comercializarea produselor alimentare obținute la nivel local, prin lanțuri scurte și

prin piețe locale poate avea efecte pozitive asupra mediului și climei prin reducerea

consumului de energie.

Complementaritatea cu alte programe/strategii/măsuri:

Măsura M1 este complementară cu măsurile M2 – Sprijin pentru fermele mici deoarece

beneficiarii direcți ai măsurii M2 (fermieri organizați ca fiind PFA, II, IF, SRL) sunt beneficiarii

indirecți ai măsurii M1.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: nu este cazul

2. Valoarea adăugată a măsurii

Calitatea și diversitatea producției agricole din teritoriile LEADER reprezintă unul

dintre punctele forte ale dezvoltării teritoriilor, reprezentând un avantaj concurențial pentru

producători și contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea locală.

Cetățenii și consumatorii din Uniune solicită din ce în ce mai frecvent atât produse de

calitate, cât și produse tradiționale, fiind preocupați, de asemenea, de menținerea

diversității producției agricole. Această situație generează o cerere de produse agricole sau

alimentare cu anumite caracteristici identificabile, în special în ceea ce privește

specificitatea acestora în legătură strânsă cu teritoriul de proveniență.

Producătorii pot continua să ofere o gamă diversificată de produse de calitate numai

dacă sunt obțin venituri corespunzătoare eforturilor depuse. Aceasta presupune ca ei să aibă

capacitatea de a informa cumpărătorii și consumatorii în privința caracteristicilor propriilor

produse în condiții de concurență loială și să își poată identifica în mod corect produsele pe

piață.

Politica în domeniul calității produselor agricole trebuie să ofere producătorilor

instrumentele corespunzătoare de identificare și promovare a acelor produse care au

caracteristici specifice, protejând în același timp producătorii respectivi împotriva practicilor

neloiale. Se sprijină, de asemenea, stimularea lanțurilor scurte de aprovizionare și piețe

locale stabile.

3. Trimiteri la alte acte legislative

Regulament European nr.1305/2013 (art. 35), R (UE) 1303/2013, R (UE) 1407/2013

4. Beneficiari direcți/indirecți (grup țintă)

Beneficiari direcți

Parteneriate constituite în baza unui Acord de cooperare și în a cărui componență să

fie cel puțin un fermier sau un grup de producători/o cooperativă din sector și cel puțin un

partener din următoarele categorii: Microîntreprinderi sau întreprinderi mici, organizații

neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și alimentație

publică.

Beneficiari indirecți



Persoane fizice și juridice de pe raza pieței locale, agenți din domeniul turismului și

alimentației publice.

5. Tip de sprijin

Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv;

Plăți în avans, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau echivalente

corespunzătoare procentului de 100 % din valoarea avansului, în conformitate cu art.

45 (4) și art. 63 ale Reg. (UE) nr. 1305/2013, numai în cazul componentelor de

investiți.

6. Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile

Cheltuieli eligibile (pentru a fi eligibile, trebuie efectuate pe teritoriul GAL Pădurile Dacice).

Cheltuielile prevăzute în planul de marketing:

Studii/planuri, costuri generale ale proiectului;

Costuri de funcționare a cooperării – maxim 20 % din valoarea totală eligibilă a

proiectului;

Costuri directe ale proiectelor specifice, corelate cu planul proiectului și care cuprind:

o Cheltuieli de promovare;

o Cheltuieli de marketing legate de etichetare și ambalare produse, creare marcă

înregistrată;

o Investiții în construcții aferente activității de producție (modernizare,

construcție), echipamente, utilaje necesare implementării proiectului, așa cum

rezultă din planul proiectului;

o Aplicații software adecvate activității din proiect;

o Onorarii ale personalului, partenerilor, colaboratorilor, aferente activităților

proiectului.

Cheltuieli neeligibile

Cheltuieli cu achiziționarea de bunuri și echipamente ―second hand‖;

Cheltuieli efectuate înaintea semnării contractului de finanțare, cu excepția costurilor

generale definite la art. 45 alin 2 lit. c) a Reg. (UE) nr. 1305/2013, care pot fi

realizate înaintea depunerii cererii de finanțare;

Cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport în comun pentru uz personal și pentru

transport persoane;

Construcția sau modernizarea locuinței și sediilor sociale;

Cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri

eligibile;

Achiziționarea de terenuri construite/neconstruite și clădiri;

Dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei

subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de garantare și

pentru fondurile mutuale;



Taxa pe valoarea adăugată, cu excepția cazului în care aceasta nu se poate recupera

în temeiul legislației naționale privind TVA-ul și a prevederilor specifice pentru

instrumente financiare;

În cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de comisioane de leasing, cum

ar fi marja locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuieli generale și

cheltuieli de asigurare.

7. Condiții de eligibilitate

Solicitantul va depune un acord de cooperare care face referire la o perioadă egală cu

perioada de acordare a finanțării (maxim 3 ani).

Pentru proiecte legate de lanțuri scurte de aprovizionare, solicitantul va depune un

plan/studiu, privitor la conceptul de proiect.

Pentru proiecte legate de piețe locale, solicitantul va prezenta un plan de marketing

adaptat la piața locală.

Partenerii care sunt fermieri și își desfășoară activitățile agricole într-una din unitățile

administrativ–teritoriale din GAL Pădurile Dacice, iar în cazul fermelor pomicole, acestea

trebuie să fie prezente în anexa STP.

Partenerii care sunt grupuri de producători sau cooperative și își desfășoară activitatea

în teritoriul GAL, iar cele din domeniul pomiculturii își desfășoară activitatea în UAT-uri din

anexa STP.

8. Criterii de selecție

Numărul de membri (mai mult de 5, primesc maximul de puncte; între 3-5 număr

mediu de puncte; sub 3 membri nu se punctează).

Sunt prioritizate parteneriatele care, la finalizarea proiectului formalizează

cooperarea prin constituirea unei forme asociative cu personalitate juridică.

Sunt prioritizate parteneriatele care comercializează produse ecologice, tradiționale,

care participă la o schemă de calitate sau sunt certificate în urma unei scheme de calitate

(de exemplu produs ecologic)

Sunt prioritizate proiectele care propun integrarea lanțului scurt cu piața locală.

9. Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Valoarea maximă a sprijinului: 30.000 EURO.

Ponderea sprijinului nerambursabil este de 100 % din cheltuielile eligibile.

În cazul investițiilor, ponderea sprijinului este de 90 %.

Costurile de funcționare a cooperării nu vor depăși 20 % din valoarea maximă a

sprijinului acordat.

10. Indicatori de monitorizare

Numărul total de operațiuni de cooperare.

Cheltuieli publice totale.

Numărul de exploatații agricole care primesc sprijin pentru participarea la piețele

locale și la circuitele de aprovizionare scurte.



Denumirea măsurii - Sprijin pentru fermele mici

Codul măsurii: – M2 / Domeniu de intervenție 2A


Servicii

Sprijin forfetar




În România, zonele rurale joacă un rol socio-economic important deoarece acestea

reprezintă cea mai mare parte din suprafața totală a țării, fiind locuite de aproape jumătate

din populația țării.

Sprijinul acordat pentru fermele mici existente și care își asumă o formă autorizată de

desfășurare a activității economice este un instrument menit să determine transformarea

structurală și deschiderea spre piață a fermelor mici, cu potențial de a deveni întreprinderi

agricole viabile, cu un management îmbunătățit.

Implementarea acestei măsuri va contribui la creșterea veniturilor realizate de

operatorii economici, prin tehnologizarea proceselor de producție din cadrul fermelor.

Ca urmare a analizei SWOT a teritoriului GAL Pădurile Dacice, a rezultat necesitatea

dezvoltării exploatațiilor și întreprinderilor agricole. Principalul scop al măsurii este

restructurarea, consolidarea și dezvoltarea capacității de producție și de comercializare a

micilor întreprinzători din domeniul agricol, atât din domeniul cultivării plantelor, cât și al

creșterii animalelor.

Din datele culese din teritoriu rezultă că cea mai parte a terenurilor sunt cultivate cu

grâu și porumb (mai ales în cazul fermierilor mai în vârstă), gradul de diversificare a

producției este mic.

În teritoriul GAL Pădurile Dacice, majoritatea fermelor individuale se caracterizează

printr-o putere economică scăzută și sunt orientate, în principal, spre autoconsum.

Deschiderea acestora către piață este relativ redusă și se caracterizează printr-o structură

foarte variată, determinată de nevoile proprii ale gospodăriei (dar în total dezacord cu

principiile eficienței economice), precum și printr-o dotare tehnică redusă, ceea ce împiedică

creșterea productivității muncii și obținerea unui surplus de produse destinate vânzării.

Teritoriul GAL Pădurile Dacice se confruntă cu un grad accentuat de îmbătrânire a

populației, cu efecte în managementul și orientarea către piață a fermelor, care sunt



preponderent de dimensiuni mici și orientate, în principal, spre cultivarea cerealelor (grâu și

porumb).

Fermele mici reprezintă un procent important din totalul exploatațiilor existente în

teritoriul GAL Pădurile Dacice, majoritatea fiind ferme familiale, care au ca activitate

principală cultivarea plantelor dar și creșterea animalelor - ovine, caprine – iar activitatea

agricolă se îmbină cu viața familială.

Legătura măsurii cu nevoile

Măsura propusă va contribui la soluționare următoarelor nevoi ale teritoriului:

- Diversificarea producției agricole;

- Realizarea procesării materiei prime de către fermierii locali;

- Reducerea fluctuației sezoniere a locurilor de muncă;

- Diversificarea economică a teritoriului GAL Pădurile Dacice;

- Creșterea veniturilor gospodăriilor agricole, contribuind la un mai bun echilibru

teritorial socio-economic.

Obiectivele de dezvoltare rurală, conform art. 4 din Reg. (UE) 1305/2013, la care contribuie

măsura: Favorizarea competitivității agriculturii și obținerea unei dezvoltări teritoriale

echilibrate a economiei și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de

muncă.


Prioritatea 2 – Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor

de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a

gestionării durabile a pădurilor;

Contribuția la Prioritățile SDL (locale) - nu este cazul

Măsura corespunde obiectivelor art. 19 din Reg. (UE) nr.1305/2013

Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor.


Principal

- 2A Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea

restructurării și modernizării fermelor, în special în vederea creșterii participării și

orientării către piață, cât și a diversificării agricole;

Secundar

- 6A Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a

creării de locuri de muncă.


Măsura contribuie la inovare, mediu și climă, prin prevenirea abandonului terenurilor

agricole, prin contribuția la cerințele de Eco-condiționalitate și măsuri de înverzire,

conducând la o activitate agricolă sustenabilă.



Sprijinul vizează adaptarea fermelor mici la schimbările climatice și reducerea

vulnerabilității acestora prin adoptarea unor culturi/rase rezistente la schimbările climatice

și minima intervenție asupra solului, economisirea apei în agricultură, reducerea emisiilor de

amoniac prin investiții în ferme.


Măsura M2 este complementară cu măsurile M4 – Servicii de bază și reînnoirea satelor

și M1- Cooperare în sectoarele agricol și pomicol deoarece beneficiarii direcți ai măsurilor M2

și M1 (microîntreprinderi și întreprinderi mici din domeniul agricol, parteneriate constituite în

baza unui Acord de cooperare și în a căror componență să fie cel puțin un fermier sau un grup

de producători/o cooperativă din sector și cel puțin un partener din următoarele categorii:

Microîntreprinderi sau întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale,

unități școlare, sanitare, de agrement și alimentație publică) sunt beneficiarii indirecți ai

măsurii M4.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: nu este cazul


Valoarea adăugată a acestei măsuri se resimte direct la nivel economic, deoarece prin

intermediul ei se vor dezvolta lanțurile valorice din cadrul agriculturii/industriei alimentare.

Cu cât mai mulți pași din acest lanț valoric, de la materia primă la produsul final ce ajunge la

consumator, sunt realizați în teritoriu, cu atât o proporție mai mare din valoarea finită a

produsului este generată în teritoriu. Cu cât lanțul valoric ajunge mai aproape de

consumator, cu atât valoarea adăugată adusă teritoriului este mai mare.

De asemenea, prosperitatea agenților economici înseamnă și mai multe venituri către

consiliile locale, care vor putea întreține și extinde investițiile de valorificare a patrimoniului

și investi în alte servicii publice. Acestea vor duce nu doar la creșterea nivelului de trai, ci și

la creșterea atractivității teritoriului.


Regulament European nr. 1305/2013 (art. 19), Regulamentul delegat (UE) nr.

807/2014 (art. 13)

Regulamentul (CE) nr. 1242/2008; recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003



- Exploatații agricole cu activitate în teritoriul GAL Pădurile Dacice, din categoria

micro-întreprinderilor (PFA, II, SRL cu asociat unic/majoritar care are și calitatea de

administrator, SRL-D).


Persoane fizice și juridice de pe raza pieței locale.

5. Tip de sprijin



Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor

din planul de afaceri.


Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de 3 ani. Sprijinul va fi

acordat în două tranșe:

- 75 % din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanțare;

- 25 % din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția îndeplinirii corecte a planului

de afaceri propus, fără a depăși 3 ani.


- Solicitantul trebuie să aibă sediul social sau punctul de lucru în teritoriul GAL Pădurile

Dacice, iar investiția trebuie realizată pe teritoriul GAL;

- Solicitantul trebuie să dețină o exploatație agricolă cuprinsă între 8.000 - 11.999 EURO

SO (valoarea producției standard);

- Solicitantul nu a beneficiat de sprijin anterior prin măsura 6.3 din PNDR 2014-2020;

- Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni

de la data acordării sprijinului.


Sunt prioritizate:

- exploatațiile agricole zootehnice;

- exploatații ce dețin rase de animale autohtone/soiuri de plante autohtone;

- exploatații în care nivelul de calificare a șefului exploatației este ridicat/mediu.





Numărul de exploatații sprijinite

Locuri de muncă nou create.



Denumirea măsurii - Responsabilitate civică în problemele de mediu

Codul măsurii: M3 / Domenii de intervenție 5C


Servicii

Sprijin forfetar




Această măsură va oferi sprijin financiar pentru stimularea responsabilității civice în

problemele de protecția mediului înconjurător.

Sprijinirea are drept scop realizarea unui proiect pilot ce vizează stimularea

cetățenilor pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Măsura va contribui la îmbunătățirea serviciilor locale de bază destinate populației

rurale, respectiv colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Din datele culese în teren se pot trage câteva concluzii:

nivelul de asigurare a serviciilor publice este foarte scăzut în majoritatea comunelor

din teritoriul GAL;

nu este stimulată în nici un fel colectarea selectivă a deșeurilor de către populație;

există un grad foarte redus de reciclare a deșeurilor colectate de la populație.

Legătura măsurii cu nevoile:

Măsura propusă va contribui la soluționarea următoarelor nevoi:

Asigurarea unui management adecvat în domeniul colectării deșeurilor de la

populație;

Reducerea gradului de poluare a mediului;

Creșterea gradului de reciclare a materialelor colectate de la populație prin

cointeresarea acesteia

Obiectivele de dezvoltare rurală, conform art. 4 din Reg. (UE) 1305/2013, la care

contribuie măsura: Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și combaterea

schimbărilor climatice.




Prioritatea 5 – Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către

o economie cu emisii reduse de carbon și rezistență la schimbările climatice în

sectoarele agricol, alimentar și silvic.

Contribuția la Prioritățile SDL (locale)-nu este cazul

Măsura corespunde obiectivelor art. 20 din Reg.(UE) nr.1305/2013

Contribuția la domeniile de intervenție, conform art. 5 , Reg. (UE) nr. 1305/2013:

5C Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a

subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în

scopul bioeconomiei.


Măsura contribuie la atenuarea schimbărilor climatice.


Măsura este complementară cu măsura M4 deoarece beneficiarii indirecți ai măsurii M3

sunt beneficiarii direcți ai măsurii M4, respectiv locuitorii din zonele rurale.

Sinergia cu alte măsuri din SDL:

Măsura poate contribui indirect la obiectivele domeniilor de intervenție:

4A prin refacerea, conservarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele

care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în

cadrul activităților agricole de mare valoare naturală și a stării peisajelor europene.


Valoarea adăugată pe care o aduce această măsură se manifestă pe mai multe paliere:

În primul rând, pe palier tehnologic, datorită caracterului inovativ al proiectelor

finanțate, această măsură va reprezenta un punct de pornire pentru diseminarea

rezultatelor. Ele astfel vor demonstra aplicabilitatea economică imediată a soluțiilor

inovative și vor duce la perfecționarea și înmulțirea lor. Mai mult, având în vedere

proximitatea, vor demonstra atât agenților economici din teritoriu, cât și locuitorilor

avantajele colectării selective a deșeurilor, premisa pentru reciclare;

Pe palierul resurselor umane, măsura va facilita colaborarea dintre agenții economici

din teritoriu și locuitorii zonelor rurale. Prin implementarea unor proiecte inovative

din punct de vedere tehnologic, comunitatea locală își arată interesul pentru

colectarea selectiva a deșeurilor, pentru protecția mediului în general;

La nivelul întregii Strategii de Dezvoltare Locală a GAL Pădurile Dacice, valoarea

adăugată a acestei măsuri este dată de potențialul de replicare a proiectului – dacă

soluția se dovedește a fi una eficientă, și alți actori locali vor implementa proiecte



similare. De asemenea, încurajându-se proiectele cu impact scăzut asupra mediului

înconjurător, dezvoltarea economică va fi dirijată spre una durabilă și care să

contribuie la acoperirea celorlalte nevoi ale teritoriului: conservarea patrimoniului

natural (prin activități cu un impact scăzut asupra mediului înconjurător, promovarea

unei dezvoltări economice integrate (prin implementarea unor soluții inovative de

utilizare rezultatelor secundare, se va crea un lanț valoric între acestea în teritoriu,

beneficiarul soluției putând obține aceste produse secundare de la terți.


Regulament European nr. 1305/2013 (art. 17, 45 și 46), Regulamentul delegat (UE) nr.

807/2014 (art. 13)



- Organizațiile de mediu (ONG-uri);

- Agenți economici din domeniul recuperării, reciclării deșeurilor, protecției mediului;

- Parteneriate.


Locuitorii din zonele rurale

5. Tip de sprijin




45 (4) și art. 63 ale Reg. (UE) nr. 1305/2013


Cheltuieli eligibile (pentru a fi eligibile, trebuie efectuate pe teritoriul GAL).

Studii/planuri;

Costuri directe ale proiectelor specifice, corelate cu planul proiectului și care cuprind:

o Cheltuieli de marketing legate de etichetare și ambalare produse, creare marcă

înregistrată;

o Investiții în construcții aferente activităților proiectului (modernizare,

construcție), echipamente, utilaje necesare implementării, așa cum rezultă din

planul proiectului;

o Aplicații software adecvate activității din proiect;

o Onorarii ale personalului, partenerilor, colaboratorilor, aferente activităților

proiectului.

Costuri generale ale proiectului (proiectare, consultanța, monitorizare, management,

etc) cu condiția încadrării în maxim 10 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru



proiectele care prevăd construcții-montaj și în limita de 5 % pentru proiectele care

prevăd achiziții simple.




generale definite la art. 45 alin. 2 lit. c) a R (UE) nr. 1305/2013, care pot fi realizate

înaintea depunerii cererii de finanțare;


transport persoane;



eligibile;












Solicitantul trebuie să realizeze activitățile proiectului și eventualele investiții în

teritoriul GAL Pădurile Dacice;

Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției (dacă este

cazul).


Sunt prioritizate:

- Proiectele propuse în comune cu populație peste 3.000 de locuitori;

- Proiectele care au și componenta de investiții, de min 15.000 EURO.



Ponderea sprijinului nerambursabil este de 100 % din cheltuielile eligibile.





Denumirea măsurii - Servicii de bază și reînnoirea satelor

Codul măsurii: – M4 / Domeniu de intervenție 6B


Servicii

Sprijin forfetar




Dezvoltarea economică și socială durabilă a zonei rurale este indispensabil legată de

îmbunătățirea infrastructurii rurale și a serviciilor de bază existente. Infrastructura și

serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menține decalajul

accentuat dintre zonele rurale și cele urbane și care reprezintă o piedică în calea egalității de

șanse și a dezvoltării economico-sociale a zonelor rurale.

Zona acoperită de GAL Pădurile Dacice se distinge comparativ cu alte zone prin

dezavantaje naturale, cum ar fi: izolarea față de căile de comunicație și de piețele de

comercializare și prin dezavantaje structurale: grad ridicat de dispersare a gospodăriilor în

cadrul unei localități, distanțe mari față de centrele decizionale și administrative.

Această măsură va oferi sprijin financiar pentru stimularea investițiilor în înființare,

extindere și îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale din zonele rurale, investiții în

infrastructura educațională și socială, achiziționarea de utilaje pentru servicii de salubrizare

și serviciul voluntar pentru situații de urgență, investiții în crearea, îmbunătățirea și

extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale.

De asemenea, prin intermediu măsurii se va oferi sprijin financiar pentru întreținerea,

restaurarea și modernizarea obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte

monahale, culturale (de ex. cămine culturale).

Investițiile vor avea un impact pozitiv asupra condițiilor de trai pentru populația

rurală, vor stimula activitățile de turism rural și vor contribui la stoparea fenomenului de

depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-urban.

Evoluția demografică a teritoriului este înspre îmbătrânirea populației, spre

depopularea mai ales a satelor aflate la mare distanță de orașe.



În teritoriul GAL Pădurile Dacice jumătate din comune, respectiv 3 au o populație sub

2.000 locuitori, iar acest aspect restricționează accesul acestora la finanțările din PNDR 2014-

2020 (sub-măsura 7.2).

Datorită bugetului redus al comunelor, multe dintre acestea nu au în dotare mașini și

utilaje moderne pentru intervenții în situații de urgență. Nu dispun nici de utilaje de

intervenție în situații de calamități naturale cum ar fi inundațiile, alunecările de teren,

înzăpezirea căilor de acces.

În privința situațiilor de urgență s-a constatat că în zonă există unități ale pompierilor

voluntari locali, care pot interveni în mod corespunzător în cazuri de situații de urgență, pot

ajunge și acționa foarte repede. Aceste unități locale pot interveni mai repede în cazul

situațiilor de urgență din teritoriul de referință, în comparație cu angajații ISU din orașele

cele mai apropiate, respectiv Focșani, Adjud, Tecuci. Unitățile pompierilor voluntari locali,

nu dispun de toate echipamentele de specialitate necesare, acestea nefiind capabile sa

răspundă tuturor tipurilor de solicitări; astfel s-a identificat nevoia de dotare cu echipamente

necesare pentru funcționarea optimă a unităților de intervenție în situații de urgență.



din teritoriul GAL Pădurile Dacice, infrastructură socială deficitară;

există o mare deschidere, disponibilitate și expertiză din partea autorităților publice

locale pentru efectuarea de proiecte de investiții pentru asigurarea infrastructurii

locale;

există o largă deschidere pentru dezvoltare de parteneriate în vederea accesării

fondurilor nerambursabile necesare îmbunătățirii calității vieții pentru populația

rurală;

există potențial de dezvoltare a turismului, insuficient valorificat datorita

infrastructurii deficitare.

Legătura măsurii cu nevoile: Măsura propusă va contribui la soluționarea următoarelor nevoi:

- Reducerea sărăciei, menținerea locurilor de muncă și crearea altora noi;

- Păstrarea și conservarea unor tradiții, obiceiuri și meșteșuguri locale;

- Asigurarea accesului la servicii publice de calitate și adaptarea infrastructurii la

standardele de funcționare în siguranță;

- Dezvoltarea turismului rural.


măsura: Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiei și comunităților

rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă


Prioritatea 6 - Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării

economice în zonele rurale.

Contribuția la Prioritățile SDL (locale) - nu este cazul

Măsura corespunde obiectivelor art. 20 din Reg. (UE) nr.1305/2013

Servicii de bază și reînnoirea satelor din zonele rurale




- 6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale


Măsura contribuie la inovare. O infrastructură îmbunătățită permite afacerilor din

mediul rural să se dezvolte și încurajează spiritul antreprenorial și inovator.

Existența unei infrastructuri educaționale performante permite formarea de generații

bine pregătite, deschise spre noi oportunități și capabile să inoveze și să dezvolte cu adevărat

zonele rurale, facându-le atractive pentru noi și noi generații,

Complementaritatea cu alte programe/strategii/măsuri: măsura M4 este

complementară cu măsurile M2 – Sprijin pentru fermele mici și M6 - Sprijin pentru

microîntreprinderi non-agricole deoarece beneficiarii direcți ai măsurilor M2 și M6

(microîntreprinderii, întreprinderi mici din domeniul agricol și non-agricol) sunt beneficiarii

indirecți ai măsurii M4.


Măsura acționează în sinergie cu măsura M5 și M6 din SDL și conduc la realizarea

priorității P6 - Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice

în zonele rurale.


GAL Pădurile Dacice cuprinde multe zone rurale în care infrastructura de bază, în

special drumurile comunale sau căi de legătură între comune, este insuficient dezvoltată,

fiind neatractive pentru investitori.

De asemenea, dotarea UAT-urilor cu utilaje și echipamente pentru intervenții în cazuri

de urgență sau calamitate (incendii, alunecări de teren, inundații, înzăpezire, urgențe

medicale) este precară în cele mai multe cazuri, ceea ce conduce la depopularea zonelor

rurale, mai ales a celor aflate la mare distanță de orașe.

Măsura va contribui la îmbunătățirea infrastructurii de bază și a serviciilor de bază

pentru populație, cu precădere a unităților administrativ teritoriale aflate la distanță mai

mare de orașe, contribuind astfel la reducerea decalajului dintre spațiul urban și cel rural.

Dezvoltarea socio-economică a spațiului rural este indispensabil legată de existența

unei infrastructuri rurale, existența și accesibilitatea serviciilor de bază pentru populație,

inclusiv a celor sociale, medicale, culturale, de agrement, reprezentând o cerință esențială

pentru creșterea calității vieții și care pot conduce la incluziune socială și la inversarea

tendinței de declin economic și social.


Temei juridic : Articolul 20 din Regulament (UE) nr.1305/2013

Regulamentul (UE) 1407/2013


Regulamentul (UE) 480/2014 de completare a R (UE) 1303/2013

Regulamentul (UE) 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a R (UE) nr. 1305/2013

Legislație Națională

Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;



Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale-republicată;

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor;

Ordinul nr. 2260 din 18 aprilie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și

inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 143/2007 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor

culturale, cu modificările și completările ulterioare.



- Comunele, conform legislației naționale în vigoare;

- ONG- uri, conform legislației naționale în vigoare;

- Unități de cult, conform legislației naționale în vigoare;

- Persoane fizice autorizate/societăți comerciale care dețin în administrare obiective de

patrimoniu cultural de utilitate publică.

Sediul social și punctul/punctele de lucru, după caz, ale solicitantului trebuie să fie situate

în spațiul rural, pe teritoriul GAL Pădurile Dacice, activitatea desfășurîndu-se în spațiul rural.


Microîntreprinderi și întreprinderi mici din domeniul agricol și non agricol;

Persoane fizice – locuitori ai zonelor rurale, precum și turiști.

5. Tip de sprijin




45 (4) și art. 63 ale Reg. (UE) nr. 1305/2013.



Modernizarea infrastructurii de acces către obiective de interes social și/sau

economic, inclusiv obiective turistice;

Înființarea și/sau extinderea rețelei de iluminat public prin utilizarea eficientă a

energiei;

Restaurarea, conservarea și dotarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural

imobil de interes local;

Crearea, îmbunătățirea și extinderea infrastructurii la scară mică, inclusiv investiții în

domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei;

Înființarea/extinderea/modernizarea infrastructurii de valorificare a produselor

locale;

Achiziția de utilaje, echipamente pentru serviciile publice de salubrizare și pentru

serviciile voluntare pentru situații de urgență;

Costuri generale ocazionate de cheltuieli cu construcția sau renovarea de bunuri

imobile și achiziționarea sau cumpărarea în leasing de mașini și echipamente noi, în



limita valorii de piață a activului, precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și

consultanți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economica de mediu,

inclusiv studii de fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10 % din totalul cheltuielilor

eligibile pentru proiectele care prevăd construcții-montaj și în limita a 5 % pentru

proiectele care prevăd achiziții simple de utilaje.


Contribuțiile în natură;



generale definite la art. 45 alin. 2 lit. c) a Reg. (UE) nr. 1305/2013, care pot fi



transport persoane;


eligibile, dobânzi debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub

forma unei subvenții pentru dobândă sau a unei subvenții pentru comisioanele de

garantare și pentru fondurile mutuale;






cheltuieli de asigurare;

Costuri privind închirierea de mașini, utilaje, instalații, echipamente, costuri

operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie.



Dacice, iar investiția trebuie realizată pe teritoriul GAL;

- Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria de beneficiari eligibili;

- Solicitantul trebuie să se angajeze să asigure întreținerea/mentenanța investiției pe o

perioadă de minim 5 ani de la ultima plată;

- Solicitantul trebuie să nu fie în insolvență sau incapacitate de plată.


Sunt prioritizate:

- Proiectele care deservesc un număr mare de beneficiari direcți;

- Căile de acces care fac legătura cu investii realizate din fonduri publice;

- Proiectele depuse de comunitățile cu indice de sărăcie mare;

- Proiectele depuse de comunitățile aflate la distanță mare față de orașe.





Pentru beneficiarii publici ponderea sprijinului nerambursabil este de 100 % din

cheltuielile eligibile dacă investiția nu este generatoare de venituri și de 90 % dacă se

generează venituri.

În cazul investițiilor beneficiarilor privați, ponderea sprijinului este maxim 90 % dacă

acestea sunt generatoare de venituri și de 100 % dacă nu sunt generatoare de venituri



Populația netă care beneficiază de servicii/infrastructură îmbunătățită.


Denumirea măsurii - Servicii sociale

Codul măsurii: – M5 / Domeniu de intervenție 6B


Servicii

Sprijin forfetar




Prin această măsură se va sprijini financiar construirea, extinderea, modernizarea,

dotarea de centre comunitare multifuncționale sociale și de sănătate, în scopul deservirii

comunităților locale, inclusiv a minorităților locale, în special minoritatea rromă.

Această măsură vizează satisfacerea unor nevoi ale comunității locale marginalizate,

cu risc de sărăcie și excluziune socială, identificate ca atare în analiza SWOT.

Centrele comunitare multifuncționale pot oferi comunității următoarele servicii:

asistență medicală primară comunitară;

servicii medicale stomatologice;

analize medicale de laborator;

asistență socială-refugiu temporar pentru mame abuzate și copii;

îngrijire medicală și asistență socială la domiciliu;

dezvoltare și educație pentru copii;

servicii auxiliare cu caracter administrativ (inclusiv sprijin pentru obținerea cărților

de identitate pentru rromi).

Implementarea măsurii va contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din

zonele rurale, prin furnizarea de servicii medicale și de asistență socială gratuite. Realizarea

obiectivelor măsurii contribuie la stoparea declinului economic și social al mediului rural.



Dificultățile populației sunt legate de accesul la serviciile medicale, acesta fiind

împiedicat de serviciile de transport deficitare, cu un impact negativ asupra fluxului urban–

rural al cadrelor medicale și al intervențiilor în caz de urgență dar și de infrastructura

medicală insuficientă mai ales în domeniul oftalmologic și stomatologic.



din teritoriul GAL Pădurile Dacice, infrastructura sociala deficitară;

există o largă deschidere pentru dezvoltare de parteneriate în vederea accesării

fondurilor nerambursabile necesare îmbunătățirii calității vieții pentru populația

rurală, inclusiv a celei de etnie rromă.


Măsura propusă va contribui la rezolvarea următoarelor nevoi identificate în teritoriu:

- asigurarea accesului la servicii publice de calitate a persoanelor de etnie rromă;

- dezvoltare personală a copiilor proveniți din familii aflate în dificultate;

- asigurarea asistenței medicale primare;

- îngrijire și asistență socială la domiciliu a persoanelor aflate în dificultate.



rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă.



economice în zonele rurale

Contribuția la Prioritățile SDL (locale) – nu este cazul


Servicii de bază și reînnoirea satelor din zonele rurale


- 6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.


Măsura contribuie la inovare.

Existența unei infrastructuri sociale performante permite formarea de generații bine

pregătite, deschise spre noi oportunități și capabile să inoveze și să dezvolte cu adevărat

zonele rurale, facându-le atractive pentru noi și noi generații. Având în vedere lipsa din

teritoriul GAL Pădurile Dacice a infrastructurii sociale de acest tip, propus prin măsura M5,

ideea însăși este inovatoare, contribuindu-se astfel la combaterea riscului excluziunii sociale,

a segregării din motive de apartenență la o anumită etnie.

Complementaritatea cu alte programe/strategii/măsuri: măsura M5 este

complementară cu măsura M4 – Servicii de bază și reînnoirea satelor deoarece beneficiarii

direcți (grupul țintă) ai măsurii M5 sunt și beneficiarii indirecți ai măsurii M4.






în zonele rurale.


În teritoriul GAL Pădurile Dacice infrastructura socială este slab dezvoltată.

Prin înființarea și/sau modernizarea (inclusiv dotarea) centrelor comunitare

multifuncționale de asistență medicală comunitară și socială reprezintă o abordare complexă

pentru soluționarea accesibilității la serviciile de bază pentru populația din satele izolate,

greu accesibile, cu venituri cvasi inexistente, inclusiv pentru persoane cu dizabilități și a

celor aparținând minorității rrome.

Aria de deservire a centrelor comunitare multifuncționale va fi reprezentată de mai

multe comune, fiind un criteriu de eligibilitate.

Prin implementarea măsurii va contribui la dezvoltarea teritoriului, a identității

locale, omogenizarea socială, prin favorizarea incluziunii sociale a grupurilor cultural-etnice.


Temei juridic: Articolul 20 din Regulament (UE) nr. 1305/2013



Regulamentul (UE) 480/2014 de completare a R (UE) 1303/2013

Regulamentul (UE) 808/2014 de stabilire a normelor de aplicare a R(UE) nr, 1305/2013



- Comunele, conform legislației naționale în vigoare;

- ONG-uri, conform legislației naționale în vigoare;

- Unități de cult, conform legislației naționale în vigoare;

- Parteneriate public-private.

Sediul social și punctul/punctele de lucru, după caz, ale solicitantului trebuie să fie situate

în spațiul rural, pe teritoriul GAL Pădurile Dacice, activitatea desfășurîndu-se în spațiul rural.

Beneficiari indirecți/grupuri țintă

Persoane aparținând grupurilor vulnerabile;

Persoane aparținând minorității rrome.

5. Tip de sprijin









Înființarea, modernizarea și/sau dotarea centrelor comunitare multifuncționale;

Costuri generale ocazionate de cheltuieli cu construcția sau renovarea de bunuri

imobile și achiziționarea sau cumpărarea în leasing de mașini și echipamente noi, în

limita valorii de piață a activului, precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și

consultanți, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică de mediu,

inclusiv studii de fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10 % din totalul cheltuielilor

eligibile pentru proiectele care prevăd construcții-montaj și în limita a 5% pentru

proiectele care prevăd achiziții simple de utilaje.


Contribuțiile în natură;



generale definite la art. 45 alin. 2 lit. c) a Reg. (UE) nr. 1305/2013, care pot fi



eligibile;












Dacice, iar investiția trebuie realizată pe teritoriul GAL și să deservească cel puțin

două comune;

- Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria de beneficiari eligibili;

- Solicitantul trebuie să se angajeze să asigure întreținerea/mentenanța investiției pe o

perioadă de minim 5 ani de la ultima plată;

- Solicitantul trebuie să nu fie în insolvență sau incapacitate de plată.

-


Sunt prioritizate:

- Proiectele care propun dotarea clădirilor cu sisteme care utilizează energie

regenerabilă;

- Proiectele depuse de comunitățile cu indice de sărăcie mare;

- Proiectele depuse de comunitățile aflate la distanță mare față de orașe.





Pentru beneficiarii publici ponderea sprijinului nerambursabil este de 100 % din

cheltuielile eligibile dacă investiția nu este generatoare de venituri și de 90 % dacă se

generează venituri.

În cazul investițiilor beneficiarilor privați, ponderea sprijinului este maxim 90 % dacă

acestea sunt generatoare de venituri și de 100 % dacă nu sunt generatoare de venituri.



Populația netă care beneficiază de servicii/infrastructură îmbunătățită.


Denumirea măsurii - Sprijin pentru microîntreprinderi non-agricole

Codul măsurii: M6 / Domeniu de intervenție 6A


Servicii

Sprijin forfetar




Această măsură va oferi sprijin financiar pentru dezvoltarea de activități non-agricole,

care să conducă la crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației rurale și

reducerea disparităților dintre rural și urban, având în vedere lipsa de capital din zonele

rurale, precum și cunoștințele reduse din domeniul managementului afacerilor dintr-un alt

domeniu decât agricultura.

Prin acordarea acestui sprijin, GAL Pădurile Dacice ar putea beneficia de o mai bună

dezvoltare a afacerilor, care ar conduce la reducerea sărăciei existente în zonă, inclusiv prin

absorbția surplusului de forță de muncă din sectorul agricol.

Stimularea activităților de producție, serviciilor de agro-turism, sanitar-veterinare și

medicale va crește gradul de atractivitate al zonelor rurale, reducând astfel tendința

populației de a migra spre mediu urban, mult mai ofertant, în căutarea unor oportunități

sociale și economice.

Sprijinirea are drept scop restructurarea și consolidarea activităților non agricole,

creșterea interesului generațiilor de tineri de a se dezvolta din punct de vedere profesional în

zonele rurale, dat fiind fenomenul de scădere și îmbătrânire a populației rurale.

Se va urmări promovarea antreprenorialului și a ocupării forței de muncă, reducerea

fluctuației sezoniere a locurilor de muncă. Prin diversificarea economică va crește gradul de



ocupare a forței de muncă, vor crește veniturile familiilor, contribuind astfel la un mai bun

echilibru teritorial socio-economic și la dezvoltare durabilă în zonele rurale.

Dezvoltarea rurală și diversificarea economiei rurale depind și de tinerele generații,

de modul în care societatea reușește să răspundă nevoilor specifice ale familiilor tinere.

Din analiza teritoriului a reieșit că:

- Vârsta medie a locuitorilor este peste 50 de ani, cu impact negativ asupra gradului de

inovare;

- Persoanele în vârstă, care dețin suprafețe mici de teren, practică o agricultură de

subzistență, rentabilitatea utilizării terenurilor agricole fiind foarte mică;

- Familii tinere, cu copii, se întorc din țările europene în care au lucrat, și intenționează

sa desfășoare activități non-agricole.


Măsura propusă va contribui la rezolvarea următoarelor nevoi:

- Reducerea sărăciei;

- Crearea de locuri de muncă în mediul rural;

- Creșterea veniturilor familiilor;

- Reducerea decalajului dintre mediul urban și cel rural;

- Stabilirea în mediul rural a familiilor tinere care se întorc din străinătate.



rurale, inclusiv crearea și menținerea locurilor de muncă.



economice în zonele rurale.

Contribuția la Prioritățile SDL (locale) — nu este cazul


Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor.

Contribuția la domeniile de intervenție, conform art. 5 , Reg. (UE) nr. 1305/2013:

Principal

- 6A Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a

creării de locuri de muncă.

Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. 1305/2013: Inovare

Diversificarea activităților economice în zonele rurale va deschide noi oportunități și

posibilități pentru adoptarea de metode noi și utilizarea de tehnologii inovatoare, sporind

astfel atractivitatea satelor românești.

Complementaritatea cu alte programe/strategii/măsuri: -




în zonele rurale.




Sprijinul acordat atât tinerilor fermieri cât și membrilor familiei acestora (pentru

activități non-agricole ) va conduce la interes crescut pentru întoarcerea acasă a tinerilor

care lucrează în străinătate și care au familiile (îmbătrânite și care au nevoie de ajutor sau

copii aflați în grija bunicilor) în mediul rural și au nevoie de venituri pentru subzistență.

Se pot astfel reuni familii, reprezentând mai multe generații și care, împreună, pot

dezvolta și alte activități, benefice întregii comunități rurale.

În vederea dezvoltării zonei rurale, se impune sprijinirea tinerilor care lucrează în

prezent în străinătate, au familii în teritoriul GAL Pădurile Dacice și doresc să se stabilească

în țară, beneficiind de experiența și capitalul acumulate în străinătate.

Se urmărește renunțarea la activități agricole nerentabile economic, practicate pe

suprafețe foarte mici și inițierea de activități din sfera producției de bunuri materiale și

prestarea de servicii către populația rurală.


Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 (art. 19), Regulamentul de punere în aplicare (UE)

nr. 808/2014, art. 8, Anexele I și II, Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014, art. 2 și 5.



Microîntreprinderi care propun activități non agricole complet noi sau

microîntreprinderi nou înființate (PFA, II, SRL) ce propun activități de producție,

servicii pentru populația rurală (non agricole).


Persoane fizice și juridice din GAL Pădurile Dacice, inclusiv UAT.

5. Tip de sprijin:





6. Tipuri de acțiuni eligibile

Investiții pentru producerea și comercializarea produselor neagricole:

Fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, de hârtie,

carton etc.;

Fabricarea produselor chimice, farmaceutice;

Activități de prelucrare a produselor lemnoase;

Fabricarea de construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente;

Fabricarea de produse electrice și electronice.



Investiții pentru activități meșteșugărești (activități de artizanat și alte activități

tradiționale neagricole - olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului și

pielii etc.)

Investiții legate de furnizarea de servicii:

- Servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare;

- Servicii de reparații mașini, unelte, obiecte casnice;

- Servicii de consultanță, contabilitate, juridice, audit;

- Servicii informatice, tehnice, administrative.

Investiții în pensiuni agroturistice și activități de agrement.

Investiții pentru producția de combustibili din biomasă (fabricarea de pelete,

brichete) pentru vânzare.

Costuri eligibile specifice:

- Construirea, extinderea și/sau modernizarea și dotarea clădirilor;

- Achiziționarea și costurile de instalare, inclusiv leasing financiar, de utilaje, instalații

și echipamente noi;

- Investiții intangibile: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de

brevete, licențe, drepturi de autor, mărci;

Costuri generale ale proiectului (proiectare, consultanță, monitorizare, management,

etc) cu condiția încadrării în maxim 10 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru

proiectele care prevăd construcții-montaj și în limita de 5 % pentru proiectele care

prevăd achiziții simple.




generale definite la art. 45 alin. 2 lit. c) a R (UE) nr. 1305/2013, care pot fi realizate

înaintea depunerii cererii de finanțare;


transport persoane;



eligibile;










cheltuieli de asigurare;





Dacice;

- Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria de microîntreprindere sau

întreprindere mică și să propună o activitate eligibilă;

- Solicitantul trebuie să aibă capital privat 100 % și să acționeze în nume propriu;

- Solicitantul trebuie să asigure surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul

implementării proiectului.


Sunt prioritizate:

- Domeniile de activitate: producție, servicii pentru populația rurală, agroturism;

- microîntreprinderi nou înființate;

- crearea de două sau mai multe locuri de muncă.



Ponderea sprijinului nerambursabil este de 70 % pentru activități de servicii și de 90 %

pentru producție, agroturism și servicii medicale și veterinare și pentru fermierii care își

diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unor activități non-agricole.



Numărul de beneficiari sprijiniți.




CAPITOLUL VI: Descrierea complementarității și/sau contribuției la obiectivele altor strategii

relevante (naționale, sectoriale, regionale, județene etc.)

Obiectivele și prioritățile de dezvoltare rurală ale strategiei GAL Pădurile Dacice vin în

completarea altor strategii și programe naționale, cum ar fi Strategia de dezvoltare teritorială

a României care este un documentul programatic pe termen lung prin care este conturată

viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 și sunt stabilite

obiective de dezvoltare, și măsuri complementare. Următoarele tipuri de acțiuni sunt

sprijinite: creșterea viabilității exploatațiilor agricole, sprijinirea formării lanțurilor

alimentare scurte, complementare măsurilor M2: ―Sprijin pentru fermele mici‖ și măsurii M1:

‖Cooperare în sectoarele agricol și pomicol‖; diversificarea activităților economice în mediul

rural, acțiune susținută prin măsura M6: ‖Sprijin pentru microîntreprinderi non-agricole‖. De

asemenea sunt propuse următoarele acțiuni strategice, complementare acțiunilor pe care GAL

Pădurile Dacice intenționează să le sprijine în cadrul măsurilor sale: modernizarea drumurilor

care fac legătura între reședințele de comună și localitățile componente, complementară

măsurii M4: ‖Servicii de bază și reînnoirea satelor‖; managementul integrat al deșeurilor prin

realizare/extindere/modernizare de platforme de depozitare, acțiuni care se regăsesc și

completează obiectivele susținute prin măsura M3: ‖Responsabilitate civică în problemele de

mediu‖.

În cadrul Strategiei Naționale a României privind schimbările climatice 2013-2020 sunt

prevăzute pregătirea acțiunilor legate de combaterea schimbărilor climatice atât pentru

politicile de reducere a emisiilor de GES, cât și pentru cele de adaptare din cadrul

Programelor Operaționale pentru ciclul financiar 2014-2020. Obiectivul strategiei de

dezvoltare locală a GAL Pădurile Dacice cu privire la combaterea schimbărilor climatice se

regăsește și în obiectivele cu privire la climă și mediu care fac parte integrantă a strategiei

mai sus menționate. Sunt susținute financiar prin proiecte integrate pentru consolidarea și

extinderea sistemelor de gestionare integrată a deșeurilor, acțiuni regăsite în măsura M3:

”Responsabilitate civică în problemele de mediu‖, respectiv colectarea selectivă a deșeurilor



menajere. Încurajarea cooperării prin crearea de grupuri operaționale între sectoarele agricol

și pomicol acțiuni sprijinite prin măsura M1, contribuie la intervențiile prioritare din PNA

2016-2020. Aceste intervenții pot include varietăți rezistente la secetă, practici agricole

prietenoase cu resursele de sol și apă. În plus, crearea lanțurilor de aprovizionare scurte și a

piețelor locale, sprijinite ar putea genera beneficii pentru climă și mediu. Măsura M1 face

parte și din prioritate de investiții P1 din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 16, sub-măsura

16.4. care are ca obiectiv sprijinul acordat pentru cooperarea dintre actori în sectorul angro-

alimentar și sectorul pomicol, cu scopul de a comercializa produsele din lanțurile scurte de

aprovizionare, va facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor și

atragerea unor categorii noi de consumatori. Prin Măsura M2: ‖Sprijin pentru fermele mici‖ se

acordă sprijin fermelor mici existente menit să determine transformarea structurală și

deschiderea spre piață a acestora. Acțiuni complementare se regăsesc în sub-măsura 6.3

‖Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din PNDR, obiectivele fiind îmbunătățirea

managementului exploatației agricole și orientarea spre piață a exploatațiilor agricole de mici

dimensiuni. Măsura M6: ‖Sprijin pentru întreprinderi non-agricole” va oferi sprijin financiar

pentru dezvoltarea de activități non-agricole, care să conducă la crearea de locuri de muncă,

creșterea veniturilor populației rurale și reducerea disparităților dintre rural și urban, având

în vedere lipsa de capital. Complementarități se găsesc în obiectivele POR (AP2.1;2.2)1

sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor,

referitoare la beneficiari microîntreprinderi non-agricole din mediul rural. Acțiunile sprijinite

sunt comune și se completează astfel: investițiile în active corporale precum și cele în active

ne-corporale de tipul brevete, licențe, etc. și alte drepturi și active similare. Alt program ale

cărui obiective vin în completarea măsurii M6 este POCU-AP3,PI 8iii2, care sprijină crearea de

întreprinderi cu profil non-agricol în mediul urban, furnizarea de servicii personalizate de

consiliere, formare profesională antreprenorială și alte forme de sprijin în faza de înființare și

post înființare. Prin sub-măsura 6.4. din PNDR sprijină acțiuni complementare măsurii M6,

pentru dezvoltarea micro întreprinderilor și întreprinderilor mici din mediul rural, care își

creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale, stimulând mediului de afaceri

din rural.

Măsura M4: „Servicii de bază și reînnoirea satelor”, conține acțiuni prin care vor fi

susținute financiar stimularea investițiilor în înființare, extinderea și îmbunătățirea

infrastructurii rutiere locale din zonele rurale, investiții în infrastructura educațională și

socială, achiziționarea de utilaje pentru servicii de salubrizare și serviciul voluntar pentru

situații de urgență, investiții în crearea, îmbunătățirea și extinderea serviciilor locale de bază

destinate populației rurale, cu respectarea principiilor de eficiență energetică a clădirilor;

sprijin financiar pentru întreținerea, restaurarea și modernizarea căminelor culturale.

Complementaritatea acțiunilor acestei masuri se regăsesc și în POR - reabilitarea și

modernizarea rețelei de drumuri județene coordonate cu planurile de dezvoltare regională;

restaurarea, consolidarea, protecția ,conservarea monumentelor; restaurarea, protecția,

conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor. Prin PNDR Sub-măsura 7.6.3 se pot

1 Program Operațional Capital Uman - Axa prioritară 3, Prioritatea de investiții :Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi- subzistență 2 Program Operațional Capital Uman - Axa prioritara 3; Prioritatea de investiții: Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi- subzistență 3 PNDR Submăsura 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural



finanța investiții asociate cu restaurarea, conservarea și dotarea clădirilor/monumentelor din

patrimoniul cultural imobil, în zonele rurale, de interes local; construcția, extinderea și/sau

modernizarea drumurilor de acces ale așezămintelor monahale; restaurarea, conservarea și

accesibilizarea așezămintelor monahale; modernizarea, renovarea și/sau dotarea

așezămintelor culturale. PNDL4 își propune să finanțeze reabilitări de unități de învățământ

preuniversitar; drumuri publice clasificate și încadrate ca drumuri județene, drumuri de

interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților; poduri,

podețe sau punți pietonale; obiective culturale de interes local; platforme de gunoi. Aceste

investiții finanțate prin PNDL5 completează obiectivele stabilite prin strategia de dezvoltare

locală a GAL Pădurile Dacice.

Măsura M5: „Servicii sociale‖ oferă sprijin financiar construirea, extinderea,

modernizarea, dotarea de centre comunitare multifuncționale sociale și de sănătate, în

scopul deservirii comunităților locale, inclusiv a minorităților locale, în special minoritatea

rromă. Obiective complementare se regăsesc în POR 2014-2020, care finanțează investiții în

infrastructura de servicii sociale fără componentă rezidențială în urban și rural și investiții în

locuințe de tip familial, etc. Prin POCU se pot finanța investiții care urmăresc creșterea

calității serviciilor sociale la nivelul comunității prin abordări inovative în furnizarea

serviciilor sociale, incluziunea socială a cetățenilor din grupuri vulnerabile în special cei de

etnie rromă. Măsura M5 vine în completarea obiectivelor prevăzute în Strategia Guvernului

României de Incluziune a Cetățenilor Români Aparținând Minorității Rome (2014-2020), care

are ca scop incluziunea socio-economică a cetățenilor români aparținând minorității rrome la

un nivel similar cu cel al restului populației și asigurarea de șanse egale prin inițierea și

implementarea unor politici și programe publice în domenii precum: educația, formarea

profesională și ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuirea și mica infrastructură, cultură,

infrastructura socială, prevenirea și combaterea discriminării. Totodată, se urmărește

implicarea autorităților publice centrale și locale, a rromilor înșiși și a societății civile în

activități care vizează creșterea incluziunii socio-economice. Obiectivele acesteia,

complementare măsurii M5, sunt: creșterea nivelului de incluziune educațională a cetățenilor

români aparținând minorității rrome la un nivel similar cu cel al restului populației;

îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rrome prin

creșterea accesului la servicii de sănătate preventive și curative; asigurarea accesului la

servicii publice și mica infrastructură; îmbunătățirea situației sociale a categoriilor

defavorizate, inclusiv a rromilor, în domeniile: dezvoltare comunitară, protecția copilului,

justiție și ordine publică; dezvoltarea unei abordări integrate a domeniilor prioritare în

vederea sprijinirii cetățenilor români aparținând minorității rrome pe tot parcursul vieții, cu

măsuri directe specifice problemelor fiecărei etape de viață.

În ceea ce privește măsura M3: ‖Responsabilitate civică în problemele de mediu‖ se

oferă sprijin financiar pentru stimularea responsabilității civice în problemele de protecția

mediului înconjurător, scopul fiind realizarea unor proiecte ce vizează stimularea cetățenilor

pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Măsura M3 are ca obiectiv îmbunătățirea serviciilor

locale de bază destinate populației rurale, respectiv colectarea selectivă a deșeurilor

menajere. Acțiuni complementare sprijinite se regăsesc în POIM 2014-2020 care sprijină

4 Plan Național de Dezvoltare Locală 5 Plan Național de Dezvoltare Locală



investiții care vor avea ca rezultat sistarea activității depozitelor neconforme în conformitate

cu prevederile directivelor europene și cu angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare și

închiderea acestora, extinderea colectării selective și crearea capacităților de

compost/tratare și stații de transfer necesare îndeplinirii obiectivelor legate de creșterea

ponderii deșeurilor reciclate/valorificate în totalul cantității de deșeuri colectate, prin

crearea infrastructurii necesare. De asemenea, obiectivele pe care Strategia Națională a

Deșeurilor (2014-2020) și le propune să le îndeplinesc, sunt și ele complementare măsurii M3,

acestea sunt: dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deșeuri și

reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor; creșterea ratei de reciclare și

îmbunătățirea calității materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri și cu

unitățile și întreprinderile care valorifică deșeurile; promovarea valorificării deșeurilor din

ambalaje; reducerea impactului produs de carbonul generat de deșeuri; încurajarea

producerii de energie din deșeuri pentru deșeurile care nu pot fi reciclate. Măsura M3

completează Obiectivul Strategic nr.3, „Managementul eficient al deșeurilor și substanțelor

periculoase‖ care face parte din Planului Strategic 2014-2020, elaborat de Garda de Mediu.

Obiectivele specifice sunt următoarele: transformarea deșeurilor în resursă/utilizarea

eficientă a resurselor; extinderea și îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă a

deșeurilor; reducerea amplasamentelor de depozitare ilegală a deșeurilor; reducerea

suprafeței ocupate de situri contaminate; asigurarea protecției resursei de apă subterană.

CAPITOLUL VII: Descrierea planului de acțiune

În cadrul implementării strategiei de dezvoltare locală va fi urmărit următorul

calendar semestrial estimativ:

1. Pregătirea și publicarea apelurilor de selecție – măsurile de infrastructură socială se

vor realiza în primele două semestre.

Responsabilități: experți tehnici GAL, manager GAL. Lansarea apelului de selecție se

va face prin intermediul mijloacelor de informare mass-media, pliante, pagină web.

Perioada de timp: semestrele I și II.

2. Pregătirea și publicarea apelurilor de selecție – măsurile de investiții.

Responsabilități: experți tehnici GAL, manager GAL. Lansarea apelurilor de selecție se

va face prin intermediul mijloacelor de informare mass-media, pliante, pagină web.

Perioada de timp: semestrele I,II și III.

3. Acțiunile de animare a teritoriului

Responsabilități: experți tehnici GAL, manager GAL.

Perioada de timp: semestrele I, II, III, IV.

4. Analiza, evaluarea și selecția proiectelor se va desfășura în semestrele I – IV.

Responsabilități: expert tehnic 1, manager GAL, Comitetul de Selecție al Proiectelor.

o în urma depunerii cererilor de finanțare de către posibilii beneficiari care se

încadrează în criteriile de eligibilitate stabilite pentru fiecare măsură, expertul

tehnic al GAL, va verifica eligibilitatea și conformitatea proiectului, iar

managerul GAL va asigura coordonarea acestor activități;

o verificarea criteriilor de selecție și selecția cererilor de finanțare depuse în



cadrul fiecărei măsuri, va fi realizată de care Comitetul de Selecție a Proiectelor.

Perioada de timp: semestrele I, II, III, IV,V.

5. Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei. Dispozitivul de monitorizare,

evaluare și control implementat de GAL presupune: luarea operativă a deciziilor

asupra implementării (sau depistarea problemelor); efectuarea zilnică a gestionării

GAL; executarea operativă și corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

facilitarea coordonării între activitățile compartimentelor; monitorizarea și raportarea

la timp despre realizările și rezultatele implementării strategiei GAL; comunicarea

stadiului implementării strategiei de dezvoltare către factorii de decizie, respectiv

Adunarea Generală și Consiliul Director;

Responsabilități: responsabil financiar-contabil, experți tehnici, manager GAL.

Perioada de timp: toată perioada de implementare strategiei de dezvoltare locală.

6. Verificarea conformității cererilor de plată pentru proiectele selectate

Responsabilități: expert tehnic 2, responsabil financiar-contabil.

Perioada de timp: semestrele IV - XV.

7. Monitorizarea proiectelor contractate se va realiza de către tot personalul angajat al

GAL, în perioada cuprinsă între semestrele IV și XV. Beneficiarii finanțării sunt obligați

să înceapă implementarea proiectului în termenul fixat în contractul de finanțare.

Implementarea proiectului va fi urmărită de personalul GAL care va efectua vizite la

locul implementării va verifica respectarea condițiilor asumate prin contractual de

finanțare. Neînceperea condițiilor contractuale duce la pierderea ajutorului acordat

beneficiarului final.

Responsabilități: experți tehnici GAL, manager GAL.

Perioada de timp : semestrele IV – XV.

8. Întocmirea cererilor de plată, dosarelor de achiziții aferente costurilor de funcționare

și animare se realizează pe toată perioada de implementare a strategiei de dezvoltare

locală. Responsabil este responsabilul financiar-contabil, angajat al GAL-ului.

Responsabilități: responsabil financiar-contabil.

Perioada de timp : pe toată perioada de implementare a strategiei de dezvoltare

locală.

În scopul desfășurării acțiunilor mai sus menționate, se vor utiliza resursele financiare

necesare din: bugetul alocat costurilor de funcționare GAL Pădurile Dacice, conform Planului

Financiar și alte resurse externe: cotizațiile partenerilor, venituri realizate din activități

economice directe, donații, sponsorizări, resurse obținute de la bugetul de stat sau de la

bugetele locale, alte venituri prevăzute de lege. GAL Pădurile Dacice dispune de următoarele

resurse material-administrative necesare pentru implementarea corespunzătoare a strategiei

de dezvoltare locală în vederea gestionarii cât mai judicioase a fondurilor europene: sediu

corespunzător format dintr-un spațiu multifuncțional, dotat cu mese și scaune, videoproiector

și ecran de proiecție, flip-chart, birouri, dulapuri, telefon, fax, internet. Acest spațiu are

asigurate utilitățile necesare și este în stare bună.

În vederea desfășurării în bune condiții a activităților GAL Pădurile Dacice dispune de

aparatură IT: calculatoare, laptopuri, imprimante, scanner, copiator; birotică și papetărie

necesare desfășurării activităților cotidiene într-un mod cât mai eficient.



Semestrul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Activități Responsabili

Pregătirea și publicarea

apelurilor de selecție – măsuri

de infrastructură socială

Personal angajat:

experți tehnici, manager

GAL

Pregătirea și publicarea

apelurilor de selecție

Personal angajat: 2

angajați: experți

tehnici, manager GAL

Animarea teritoriului Personal angajat:


GAL

Analiza, evaluarea și selecția

proiectelor

Personal angajat: expert

tehnic 1, manager GAL,

Comitet Selecție

Monitorizarea și evaluarea

implementării strategiei

Personal angajat:

responsabil financiar-

contabil, experți

tehnici, manager GAL

Verificarea conformității

cererilor de plată pentru

proiectele selectate (cu

excepția situațiilor în care GAL

este beneficiar)

Personal angajat: expert

tehnic 2, responsabil

financiar-contabil

Monitorizarea proiectelor

contractate

Personal angajat:


GAL

Întocmirea cererilor de plată,

dosarelor de achiziții aferente

costurilor de funcționare și

animare

Personal angajat:

responsabil financiar-

contabil



CAPITOLUL VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităților locale în

elaborarea strategiei

Procesul de identificare a nevoilor comunității locale din cadrul GAL Pădurile Dacice a fost structurat în mai multe etape, scopul final fiind înștiințarea potențialilor beneficiari de proiecte asupra condițiilor de aplicare și de implementare a proiectelor sprijinite din fonduri nerambursabile. A fost pregătită echipa coordonatoare din cadrul GAL Pădurile Dacice și grupuri de lucru ce au organizat întâlniri cu potențiali parteneri, consultări pe plan local cu lideri de opinie, ONG-uri, potențiali beneficiari, administrații publice locale. Echipa de proiect a inițiat evaluarea mediului economico-social și a potențialelor locale pentru a crea și implementa politici și programe, bazate pe oportunități locale și adresate necesităților locale. S-a pornit de la înțelegerea faptului că forțele determinante ale dezvoltării locale sunt baza economică și capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în vedere și tendințele externe și evenimentele care pot avea impact asupra acestora. Pentru a asigura o informare cât mai corectă și eficientă au fost necesare definirea etapelor de urmat. Beneficiind de sprijin în cadrul sub-măsurii 19.1 ―Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală‖, echipa GAL Pădurile Dacice a realizat activitățile de animare în teritoriu, așa cum este menționat în proiect. Activitățile de animare au avut loc în cadrul fiecărei autorități publice și întâlniri ale grupurilor tematice cu partenerii în UAT-urile: Brăhășești, Tănăsoaia și Corbița, în scopul implicării acestora în procesul de elaborarea a strategiei de dezvoltare locală. Cu acest prilej a fost prezentată strategia de dezvoltare locală a GAL Pădurile Dacice pentru perioada 2016-2023. S-au purtat discuții informative despre tipurile de proiecte sprijinite la nivelul GAL-ului. Cele mai semnificative oportunități se regăsesc în următoarele domenii de acțiune: contribuția la diversificarea activităților economice non-agricole și încurajarea micilor întreprinzători; crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților de dezvoltare economică, infrastructura fizică locală la scară mică; proiecte prin care se urmărește creșterea atractivității teritoriului și diminuarea migrației populației rurale către zonele urbane, îmbunătățirea incluziunii sociale inclusiv în ce privește grupurile minoritare/etnice, protejarea și conservarea patrimoniului natural și cultural rural; încurajarea proiectelor inovative legate de mediu. La activitățile de animare și informare au fost invitați să participe reprezentanți din diverse domenii de activitate: agricultori, întreprinzători privați, autoritatea locală, parteneri interesați în dezvoltarea zonei. Transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica, se poate realiza și prin soluțiile pe care GAL Pădurile Dacice le oferă. În sprijinul celor spuse s-a pus accent pe oportunitatea realizării de proiecte care stimulează transferul de cunoștințe și acțiunile inovative, dar și pe implicarea reală a cetățenilor în deciziile strategice. Obiectivul întâlnirilor a fost reprezentat de creșterea capacității de colaborare între actorii locali, în scopul elaborării strategiei de dezvoltare locală.

La acțiunile de animare au participat reprezentanți ai sectorului privat și public. Aceștia au pus întrebări concrete în legătură cu ideile de afaceri pe care și le doresc sau pe care le au și vor să le dezvolte, (în principiu au fost legate de dezvoltarea micilor fermieri, investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, promovarea produselor agricole și alimentare locale, crearea de piețe locale de desfacere a produselor agricole și pomicole investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, servicii sociale pentru persoane dezavantajate, în special cei care aparțin comunității rrome). De asemenea, persoanele prezente, în urma materialelor informative și a dialogului liber purtat cu membrii echipei GAL, au manifestat un interes deosebit, mai ales că dintre aceștia erau oameni cu diverse activități economice, unii accesând în trecut alte măsuri. Informațiile au fost prezentate verbal. În urma discuțiilor au fost identificate o serie de proiecte care se doresc a fi



implementate în teritoriu prin obținerea de finanțare nerambursabilă; au fost date ca exemplu proiecte deja implementate în programul precedent.

Au avut loc 3 întâlniri ale grupurilor tematice în Brăhășești, Tănăsoaia și Corbița unde au participat pe lângă membrii GAL, parteneri reprezentanți ai administrației publice locale, ai mediului de afaceri, ai societății civile, interesați în dezvoltarea zonei prin depunerea de proiecte viabile. Din analizele realizate în urma acțiunilor de informare din teritoriul GAL Pădurile Dacice au rezultat următoarele: necesitatea conceperii unor măsuri care să satisfacă necesitățile din teritoriu și care bineînțeles să respecte regulamentele europene și legile României. Următoarele idei de proiecte s-au expus:

realizarea unui centru multifuncțional în comunele Brăhășești și Homocea sau chiar în

una din comunele învecinate. Prin realizarea de investiții în infrastructura socială se

urmărește impactul major asupra dezvoltării rapide a unor zone prin reducerea

gradului de sărăcie, analfabetism și acces la anumite servicii medicale, educaționale și

de consultanță a grupurilor vulnerabile și în special a minorității rrome;

colectare selectivă a deșeurilor prin amplasarea de pubele de reciclare cât și acțiuni

de conștientizare a populației în acest scop;

proiecte de cooperare, atât prin măsura națională la care GAL Pădurile Dacice poate

deveni un beneficiar dar și local, zonal sau chiar internațional privind realizarea de

studii, proiecte și instruiri privind asocierea dar și lanțuri scurte și scheme de calitate;

necesară intervenția asupra infrastructurii rurale de bază, mai ales prin dezvoltarea

infrastructurii rutiere și s-au identificat câteva posibile drumuri care ar putea face

obiectul unor finanțări prin GAL;

Proiecte în direcția sprijinirii tinerilor pentru deschiderea unei afaceri în mediul rural,

non-agricolă.

Concluziile întâlnirilor au fost integrate în Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală Pădurile Dacice iar liniile de intervenție analizate și încadrate în fișelor măsurilor pe care GAL își va propune să le implementeze în perioada de finanțare. Dacă se vor identifica pe parcursul activității potențiali beneficiari ai măsurii de sprijin pentru instalare a tinerilor ca șef de exploatații, beneficiari care nu se încadrează pe punctaje naționale din diferite motive obiective dar a căror activitate trebuie stimulată, finanțarea prin sume forfetare a afacerilor pe care aceștia ar dori să le realizeze poate fi una din direcțiile de acțiune a GAL Pădurile Dacice. S-a concluzionat importanța realizării unor măsuri care să ofere posibilități de selectare și finanțare a unor proiecte viabile, inovative și sustenabile. S-a discutat și despre încadrarea beneficiarilor pe măsurile clasice ale PNDR și despre depunerea de proiecte pentru finanțare națională. În urma discuțiilor s-a considerat oportună realizarea unor măsuri pentru beneficiarii din teritoriu care nu îndeplinesc condițiile pentru finanțare națională, dar și măsuri clasice care beneficiază de finanțare acordată de PNDR.

În etapa de animare și elaborare a SDL, inițiatorii au respectat nediscriminarea și egalitățile între bărbați și femei, tineri sau bătrâni, minoritățile etnice, persoanele cu dizabilități, religie sau convingeri, vârstă sau orientare sexuală. Nici o persoană nu a fost dezavantajată de caracteristicile pe care le are din naștere și pe care le poate influența cu dificultate pentru a le schimba. Fără egalitatea de șanse, dezvoltarea locală ar putea fi afectată sau chiar oprită, existând o corelație clară și pozitivă între creșterea economică și egalitatea de șanse pe piața forței de muncă.

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a GAL Pădurile Dacice reprezintă un pas important în creșterea calității și bunăstării teritoriului.



CAPITOLUL IX: Organizarea viitorului GAL - Descrierea mecanismelor de gestionare,

monitorizare, evaluare și control a strategiei

Structura de organizare a GAL Pădurile Dacice, structura organizatorică și prezentarea

compartimentelor organizatorice sunt conținute în Regulamentul de Organizare și

Funcționare. Aceasta cuprinde Adunarea Generală, Consiliul Director, Cenzorul, Comitetul de

selecție al proiectelor, Comisia de Contestații și Aparatul Administrativ.

Adunarea Generală este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea

membrilor asociației. Atribuțiile principale sunt următoarele: aprobă strategia și obiectivele

generale ale asociației; aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil; aprobă

Strategia de dezvoltare a teritoriului GAL; alege și revocă pe membrii Consiliului Director,

Cenzorul sau după caz a membrilor comisiei de cenzori și Comitetul de Selecție al Proiectelor

și Comisia de Contestații; decide primirea de noi membri și excluderea unor membri.

Consiliul Director este organul care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării

Generale. Consiliul Director exercită conducerea Asociației în perioada dintre sesiunile

Adunării Generale și hotărăște în toate problemele ce intră în competența sa. Este

răspunzător pentru întreaga activitate în față Adunării Generale. Fiecare membru al

Consiliului Director este individual responsabil pentru actele și faptele sale în cazul încălcării

legislației sau dispozițiilor primite. Consiliul Director este format dintr-un număr de 5

membrii, președinte, secretar și membrii aleși, în care ponderea membrilor care provin din

sectorul privat este de peste 50 %. Consiliul Director are principalele atribuții: programează

gestionarea administrativă, economică și financiară a asociației, în conformitate cu

obiectivele asociației; prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada

anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul

bugetului de venituri și cheltuieli și proiectele asociației; aprobă încheierea de acte juridice

în numele și pe seama asociației de către președintele GAL, altele decât cele pentru care

directorul executiv este reprezentant legal al GAL-ului; aprobă Regulamentul de Organizare și

Funcționare al Comitetului de Selecție precum și a Comisiei de Soluționare a Contestațiilor.

Cenzorul asigură controlul financiar al Asociație își poate participa la ședințele

Consiliului Director, fără drept de vot; verifică modul în care este administrat patrimoniul

asociației; verifică gestiunea asociației, consemnând constatările într-un registru de procese-

verbale; întocmește pe baza verificării efectuate și prezintă Adunării Generale, rapoarte

asupra activității sale și asupra gestiunii Asociației; îndeplinește orice alte atribuții stabilite

de Adunarea Generală și Consiliul Director.

Aparatul administrativ este compus din Managerul GAL, Serviciul de audit, Serviciul

financiar–contabil, Serviciul Tehnic. Serviciul de audit al asociației va fi externalizat, către

un auditor financiar, acreditat de Camera Auditorilor financiari din România. Principalele

atribuții ale serviciului de audit sunt: elaborează norme metodologice proprii privind

exercitarea auditului public; elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

efectuează activități de audit public intern, inclusiv auditări ad-hoc cu caracter excepțional,

cu aprobarea și la ordinul ordonatorului de credite, pentru a evalua dacă sistemele de

management financiar și control ale asociației sunt transparente și sunt conforme cu normele

de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate.



Asociația Grupul de Acțiune Locală Pădurile Dacice, va ține cont următoarele sarcini,

în direcția implementării cu succes a Strategiei de Dezvoltare Locale: consolidarea capacității

actorilor locali relevanți de a dezvolta și implementa operațiunile, inclusive promovarea

capacităților de management al proiectelor; conceperea unor proceduri de selecție

nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea

operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 51 % din

voturile privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de

autorități publice și permite selecția prin procedură scrisă; asigurarea cu ocazia selecționării

operațiunilor, a coerenței cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea

comunității, prin acordarea de prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la

atingerea obiectivelor si țintelor strategiei.

Grupul de Acțiune Locală Pădurile Dacice are ca principale atribuții, următoarele:

implementarea strategiei de dezvoltare locală a teritoriului Grupului de Acțiune Locală

Pădurile Dacice; elaborarea și implementarea proiectelor oferite de programul LEADER, din

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020;pregătirea si publicarea de cereri de

propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea

criteriilor de selecție; primirea și evaluarea cererilor de finanțare; selectarea proiectelor

care vor fi finanțate în cadrul strategiei, stabilirea criteriilor de selecție a proiectelor în

acord cu prioritățile specifice ale strategiei de dezvoltare locală; primirea și verificarea

conformității cererilor de plată depuse; selectarea operațiunilor; stabilirea cuantumului

contribuției și prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală

a eligibilității înainte de aprobare; monitorizează implementarea strategiei de dezvoltare

locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de

activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.

În ceea ce privește încheierea contractelor de muncă pentru toate posturile, GAL

Pădurile Dacice se vor respecta următoarele principii: nediscriminare și tratament egal, prin

care se vor asigura condițiile de manifestare a concurenței reale, prin stabilirea și aplicarea

pe parcursul întregii proceduri de reguli și condiții identice pentru toți candidații;

transparență, constând în aducerea la cunoștință publicului a tuturor informațiilor referitoare

la încheierea contractelor de muncă; asumarea răspunderii, prin determinarea clară a

sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de evaluare și selecție a

personalului cheie al GAL Pădurile Dacice - evitarea conflictului de interese, prin punerea la

dispoziția candidaților a tuturor documentelor ce trebuie însușite, precum și a atribuțiilor ce

vor reveni ocupantului postului, pentru a se evita situațiile de natură să determine apariția

unui conflict de interese și/sau manifestarea concurenței neloiale; egalitatea de șanse -

toate condițiile de evaluare și selecție sunt strict de natură profesională și în acord cu

legislația în vigoare, evaluarea și selecția asigurând-se pe criterii obiective, pentru toate

categoriile de persoane, fără considerarea deosebirilor de rasă, naționalitate, etnie, limbă,

religie, sau orice alt criteriu care ar putea avea ca efect restrângerea drepturilor sau

libertăților fundamentale, asigurând-se evitarea oricărei forme de discriminare directă sau

indirectă.

În cadrul GAL Pădurile Dacice își vor desfășura activitatea 4 persoane, angajate pe

baza unui contract de muncă de minim 4 ore. Funcțiile administrative sunt următoarele:



MANAGER GAL (responsabilul administrativ): responsabilitatea principală este

coordonarea activităților zilnice de implementare a proiectului și luarea deciziilor în toate

chestiunile legate de implementarea proiectului. Pentru deciziile strategice se va consulta

mai întâi cu Consiliul Director (partenerii de proiect). Va fi responsabil pentru calitatea

activităților, pentru respectarea costurilor previzionate și pentru îndeplinirea obiectivelor în

timpul asumat. Atribuții principale: coordonează activitatea GAL sub aspect organizatoric, al

implementării și respectării procedurilor de lucru; Coordonează și evaluează împreună cu

experții GAL activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor Strategiei; Conducerea

generală a activității echipei tehnice a proiectului; Aprobă specificațiile tehnice și cerințele

pentru produsele și serviciile care urmează a fi achiziționate în cadrul proiectului; asigură

suportul tehnic pentru evaluarea, verificare și selecția cererilor de plată;

EXPERT TEHNIC GAL realizează managementul general și implementarea proiectului

conform fișei postului, contractului de finanțare, legislației comunitare și naționale în vigoare

și instrucțiunilor emise de PNDR. Responsabilitatea principală este coordonarea activităților

zilnice de implementare a proiectului. Pentru deciziile strategice se va consulta mai întâi cu

partenerii de proiect și managerul proiectului. Va fi responsabil pentru calitatea activităților,

pentru respectarea costurilor previzionate și pentru îndeplinirea obiectivelor în timpul

asumat. Atribuții principale: organizează lansarea apelurilor de selecție a proiectelor; asigură

suportul tehnic pentru evaluarea, verificare și selecția cererilor de finanțare depuse

respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite pentru fiecare măsură; participă la activități

de monitorizare și implementare strategie, conform prevederilor contractului de finanțare;

pune la dispoziția managerului de proiect și a Comitetului de Selecție toate documentele

redactate în timpul evaluării cererilor de finanțare; proiectează și implementează campanii

de informare și de animare pentru promovarea acțiunilor GAL în teritoriu.

3.RESPONSABIL FINANCIAR-CONTABIL care este și reprezentantul legal al GAL Pădurile

Dacice, asigură corectitudinea cheltuielilor și înregistrarea contabilă a acestora, avizează

operațiunile financiare ale organizației, efectuează rapoartele de decontare și cererile de

rambursare în conformitate cu legislația și normele europene, centralizează documentele

justificative aferente plăților efectuate în cadrul proiectului, ține contabilitatea aferentă

proiectului conform prevederilor din Manualul Beneficiarului, se ocupă de supravegherea și

controlul gestiunii financiar-contabile, redactează rapoartele financiare, asistă Comitetul de

Selecție pentru aspectele economico-financiare, este implicat în activitatea de monitorizare.

Principale atribuții: efectuează rapoartele de decontare și cererile de rambursare în

conformitate cu legislația și normele europene; ține evidența contabilă a operațiunilor

financiare ale organizației în conformitate cu principiile generale ale contabilității;

centralizează documentele justificative aferente plăților efectuate în cadrul proiectului; ține

contabilitatea aferentă proiectului conform prevederilor din Manualul Beneficiarului; asigură

suportul tehnic pentru evaluarea, verificare și selecția cererilor de plată; relaționează cu

auditorul pentru pregătirea raportului anual de audit; relaționează cu expertul contabil – în

vederea avizării rapoartelor justificative; relaționează cu experții responsabili cu

monitorizarea în vederea verificări conformității bugetului cu activitățile ce urmează a fi

implementate; efectuează operațiuni bancare prin virament și/sau în numerar (plăți furnizori,

ordine de plată bugetare etc), după aprobarea de către managerul de proiect a acestora; are

activități de secretariat; înregistrează documentele.



Angajarea personalului se va efectua cu respectarea Codului Muncii și va respecta

legislația cu privire la reglementarea conflictului de interese. Grila de personal a Aparatului

Administrativ a fost gândită în scopul unei utilizări judicioase a fondurilor alocate, astfel va

fi ocupată într-o normă de lucru de minim 4 ore/zi, cu excepția managerului GAL care va

deține normă întreagă de 8 ore/zi. Pentru fiecare angajat al GAL Pădurile Dacice se va

întocmi o fișă a postului care va cuprinde descrierea clară a obiectivelor, sarcinilor,

responsabilităților acestora. Acestea sunt prezentate în Anexa 8 - Fișe de post.

Organigrama personalului propriu al GAL Pădurile Dacice, care evidențiază relațiile de

subordine și subordonare are următoarea componență:

În ceea ce privește personalul necesar pentru derularea activității de audit, care

necesită o calificare specială, acesta va fi angajat pe bază de contract prestări de servicii în

funcție de necesitățile reale ale GAL PĂDURILE DACICE, în fazele distincte de implementare a

strategiei. Criteriile pe baza cărora se va realiza contractarea personalului, sunt

următoarele: experiență relevantă în domeniul în care este necesar, astfel persoana

juridică/expertul care urmează a fi contractat trebuie să beneficieze de o bună experiență în

domeniul respectiv și să dețină o calificare profesională conformă activității din cadrul

contractului de prestări-servicii.

Monitorizarea este un bilanț continuu și sistematic al contribuțiilor bugetare, al

activităților finanțate conform măsurilor și al datelor privind primele rezultate la nivelul

proiectelor. Procesul de monitorizare trebuie să evidențieze următoarele aspecte:

respectarea termenelor și conținutul activităților din cadrul planului de dezvoltare locală a

GAL Pădurile Dacice; întârzierile în realizarea activităților și motivul producerii lor;

modificările asupra situației grupurilor țintă vizate prin fiecare măsură și acțiune din cadrul

Strategiei, atât pe parcursul implementării cât și la finalizarea acesteia; costurile

implementării. În vederea monitorizării atingerii obiectivelor stabilite în Strategia de

Dezvoltare, pentru fiecare obiectiv se vor colecta date statistice, care necesită să includă

indicatori măsurabili și măsuri stabilite pentru fiecare obiectiv. Aceste informații constituie

baza rapoartelor de monitorizare și a raportărilor strategice anuale și vor fi folosite evaluarea

rezultatelor proiectului. Monitorizarea oferă informații privind evoluția punerii în aplicare a

programului în raport cu indicatorii de inputuri financiare, de realizări și de rezultate.



Indicatorii de input financiar se referă la resursele financiare alocate la fiecare nivel al

activităților desfășurate în cadrul GAL Pădurile Dacice. Acești indicatori sunt utilizați pentru

a monitoriza evoluția în ceea ce privește angajamentele și plățile din fondurile disponibile

pentru fiecare operațiune, măsură, acțiune sau proiect în raport cu costurile eligibile

aferente. Activitățile de monitorizare și evaluare urmează a fi realizate de către un Grup de

monitorizare, format din 3 persoane desemnate dintre membrii Consiliului Director, astfel

încât structura să asigure reprezentarea tuturor sectoarelor cu relevanță în implementarea

Strategiei de dezvoltare locală a GAL Pădurile Dacice: un reprezentant al sectorului public,

un reprezentant al sectorului privat și un reprezentant al societății civile.

Evaluarea este un proces de apreciere sistematică și obiectivă a intervențiilor pe baza

rezultatelor, a impacturilor și a necesităților pe care acestea încearcă să le satisfacă,

utilizând informațiile obținute pe parcursul monitorizării. Evaluarea privind Strategia de

Dezvoltare Locală trebuie să ofere informații referitoare la punerea în aplicare și la impactul

programelor cofinanțate prin Strategie. Scopul este, pe de o parte, sporirea responsabilității

și a transparenței în ceea ce privește implementarea Strategiei, și, pe de altă parte,

ameliorarea procesului de punere în aplicare a programelor printr-o mai bună informare în

privința planificării și a deciziilor privind nevoile, alocarea și administrarea adecvată a

resurselor, managementul eficient al fondurilor publice. Un instrument cheie al evaluării este

așa-numita „logică de intervenție‖, care stabilește lanțul de cauzalitate începând cu

inputurile, adică resursele financiare și/sau administrative, care vor genera realizările

activităților de program, în scopul atingerii obiectivelor operaționale sau de măsuri.

Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale intervențiilor, care ar trebui să

contribuie la realizarea obiectivelor specifice. Impacturile ar trebui să contribuie la atingerea

obiectivelor globale ale Strategiei care trebuie să corespundă necesităților identificate

anterior prin analizele efectuate (analiza diagnostic, analiza SWOT).

GAL Pădurile Dacice are obligația de a crea și asigura funcționarea corectă a

sistemelor de gestiune și control. Sistemele de gestiune și control ale GAL trebuie să se

bazeze pe o pistă de control adecvată, care să garanteze: respectarea planificării legate de

implementarea Strategiei (controale pe operațiuni individuale realizate pe teren pentru

verificarea realizării produselor și serviciilor co-finanțate - controale fizice); respectarea

legislației naționale și comunitare; utilizarea adecvată a fondurilor comunitare astfel încât să

se poată asigură corectitudinea, conformitatea și eligibilitatea cererilor de contribuții

comunitare; corectitudinea declarațiilor privind cheltuielile depuse de GAL la Autoritatea de

Gestiune și asigurarea faptului că aceste declarații provin din sistemele de contabilitate și

sunt bazate pe documente justificative verificabile; prevenirea, identificarea și corectarea

iregularităților.

Controlul fizic se efectuează la locul de realizare a investiției finanțate prin GAL

Pădurile Dacice și are în vedere aspecte de ordin tehnic legate de realizarea investiției

finanțate prin proiect și va reflecta într-un raport de control pe teren în care se vor

înregistra: stadiul investiției (munca realizată), respectarea/nerespectarea graficului de

realizare a investiției, explicații privind eventualele întârzieri survenite, măsurile luate în

legătură cu eventualele discrepanțe constatate. Raportul va fi însoțit de fotografii care să

reflecte stadiul de realizare a investiției propuse.



Controlul administrativ se efectuează la biroul GAL Pădurile Dacice, în urma unei

invitații adresate beneficiarului de a se prezenta la birou cu toate documentele menționate

în invitație. Realizarea efectivă a cheltuielilor va fi demonstrată prin facturi sau documente

contabile cu valoare probatorie echivalentă, împreună cu documentele bancare care

garantează efectivitatea plății.

CAPITOLUL X: Planul de finanțare al strategiei

Planul de finanțare al strategiei GAL Pădurile Dacice are în componență două părți, A și B. Componenta A are valoarea totală 739.416 EURO, compusă din: valoarea aferentă populației: 24.031 locuitori * 19,84 EURO/locuitor = 476.775 EURO (număr întreg obținut din aproximare la unități prin lipsă, s-au scăzut 0,04 unități) și valoarea aferentă teritoriului: 266,54 km2 * 985,37 EURO/km2 = 262.641 EURO (număr întreg obținut din aproximare la unități prin adaos, s-au adăugat 0,49 unități). Componenta B (exprimată în euro) va fi determinată în funcție de nivelului de calitate obținut în urma procesului de evaluare și selecție.

În cadrul Anexei 4 – Planul de finanțare, alocarea financiară majoritară, conform nevoilor precizate conform analizei SWOT, s-a făcut pentru P6 497.416 EURO (67,27 %), deoarece, contribuie la îmbunătățirea calității vieții unui număr de cel puțin 10.000 persoane din teritoriul GAL. De asemenea, în cadrul P6, vor fi create 5 noi locuri de muncă, prin intermediul măsuri M6/6A, ce contribuie astfel, la îndeplinirea indicatorului specific domeniului de intervenție 6A. Contribuția adusă domeniului de intervenție 6B, se va realiza prin intermediul M4/6B și M5/6B, încurajând dezvoltarea locală prin angrenarea unui număr de peste 10.000 persoane care beneficiază de servicii sociale/infrastructuri îmbunătățite cu ajutorul măsurilor menționate. P2, are o alocare financiară de 45.000 EURO, respectiv 6,09 % din total SDL, datorită investițiilor propuse în domeniul agriculturii, ce reprezintă principala ocupație și surse de venituri pentru populație, vor fi sprijinite un număr de 3 exploatații agricole. Contribuția se va realiza prin intermediul măsurilor M2/2A, contribuind la îndeplinirea indicatorului specific 2A, respectiv 3 exploatații agricole sprijinite. P1 are o alocare de 25.000 EURO, 3,38 % și vizează acțiuni de cooperare între sectoare agricole, va fi sprijinită 1 operațiune de cooperare. Măsura M1/1B contribuie la îndeplinirea indicatorului specific domeniului de intervenție 1B. P5 are o alocare de 25.000 EURO (3,38 %), această prioritate va fi îndeplinită prin intermediul măsurii M3/5C. P5 contribuie la îndeplinirea indicatorului specific 5C, respectiv totalul investițiilor 25.000 EURO.

PRIORITATE MĂSURA INTENSITATEA SPRIJINULUI

CONTRIBUȚIA PUBLICĂ NERAMBURSABILĂ/ MĂSURĂ (FEADR + BUGET NAȚIONAL) EURO

CONTRIBUȚIA PUBLICĂ NERAMBURSABILĂ /PRIORITATE (FEADR + BUGET NAȚIONAL) EURO

VALOARE PROCENTUALĂ (%)

1 M1 90%, 100% 25.000 25.000 3,38%

2 M2 100% 45.000 45.000 6,09%

5 M3 100% 25.000 25.000 3,38%

6

M6 70%, 90% 82.416

497.416 67,27% M4 100% 375.000

M5 100% 40.000



Cheltuieli de funcționare și animare 147.000 19,88%

TOTAL COMPONENTA A 739.416

CAPITOLUL XI: Procedura de evaluare și selecție a proiectelor depuse în cadrul SDL

Comitetul de selecție al proiectelor reprezintă forumul decizional din cadrul

parteneriatului GAL Pădurile Dacice. Acesta va fi alcătuit din 7 persoane. Fiecărui membru,

îi va corespunde un supleant.

În Comitetul de selecție al proiectelor vor fi reprezentate toate sectoarele care fac

parte din asociația GAL Pădurile Dacice. Astfel: 3 membri vor fi reprezentanți ai

administrației publice: 4 membri vor fi reprezentanți ai sectorului privat, dintre care: 1

membru reprezentant al societății civile din teritoriu; 3 membri reprezentați de agenți

economici din teritoriu. Componența nominală a comitetului de selecție se stabilește de

către Adunarea Generală. Reprezentarea procentuală a autorităților publice nu depășește

procentul din parteneriat. În situația în care o persoană nu poate participa la lucrările unei

sesiuni de selecție, ea are obligația de a notifica acest aspect Consiliului Director, care va

decide înlocuirea cu unul dintre supleanții din aceeași categorie. Obligațiile membrilor

Comitetului de Selecție al proiectelor sunt următoarele: de a respecta întocmai regulile

stabilite în cadrul Regulamentului de Funcționare a Comitetului de Selecție al Proiectelor și

de a respecta confidențialitatea lucrărilor Comitetului. În situația în care unul dintre

proiectele depuse pentru selectare, aparține unuia din membrii comitetului (inclusiv

președintelui), persoana (organizația) în cauza nu are drept de vot și nu va participa la

întâlnirea comitetului respectiv, având obligația de a notifica acest lucru Comitetului

Director. Pentru a evita paritatea de voturi, se va alege prin tragere la sorți unul dintre

supleanți pentru a participa la întâlnirile comitetului și pentru a vota asupra proiectului

respectiv. În ceea ce privește selecția proiectelor în cadrul GAL Pădurile Dacice, se va aplica

regula „dublului cvorum‖, respectiv pentru validarea voturilor, va fi necesar ca în momentul

selecției să fie prezenți cel puțin 50 % din parteneri, din care peste 50 % să fie din mediul

privat și societate civilă. GAL Pădurile Dacice își propune lansarea unor apeluri de selecție.

Procesul se va derula astfel: publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL Pădurile

Dacice și la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL a anunțului de lansare a

procedurii de selecție a proiectelor; depunerea de către solicitanți a cererilor de finanțare și

a documentației prevăzute în anunț. Cererile de finanțare vor fi transmise echipei tehnice,

care le va analiza și va realiza o informare pe care o va transmite Comitetului de Selecție a

Proiectelor; Comitetul de selecție a proiectelor se va reuni în sesiune de lucru pentru

evaluarea proiectelor în vederea selectării; verificarea îndeplinirii criteriilor de selecție a

aplicaților și evaluarea proiectelor din punct de vedere al punctajului obținut; anunțarea

rezultatelor preliminare prin intermediul site-ului propriu. Selecția se face în ordinea

descrescătoare a punctajului de selecție, în cadrul sumei alocate. Contestațiile depuse în

termen vor fi înaintate echipei tehnice, care are obligația de a le analiza și de a întocmi un



raport, pe care îl va transmite Comisiei de Soluționare a Contestațiilor, însoțit de o copie a

contestației și a documentelor justificative aferente acestuia. Pentru soluționarea

contestațiilor, Comisia de Soluționare a Contestațiilor va desfășura următoarele activități: va

analiza rapoartele înaintate de compartimentul administrativ, precum și verificarea

concordanței lor cu documentele justificative transmise; va trece la verificarea rapoartelor

Comitetului de Selecție.

Tabel cu componența Comitetului de Selecție:

PARTENERIPUBLICI 42,86 %

Partener Funcția în C.S. Tip*/Observații

UAT BOGHEȘTI MEMBRU PREŞEDINTE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

UAT CORBIȚA MEMBRU ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CAMERA AGRICOLĂ JUDEȚEANĂ

COMUNA

PLOSCUȚENI

MEMBRU

MEMBRU

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PARTENERIPRIVAŢI 42,86 %


GHEȚU CĂTĂLIN

PERSOANĂ FIZICĂ

AUTORIZATĂ

MEMBRU AGRICULTURĂ, CULTURA

PLANTELOR

SC EDIPARTCIP SRL MEMBRU PRESTĂRI SERVICII ÎN AGRICULTURĂ

SOLOMON I.

EDUARD PERSOANĂ

FIZICĂ AUTORIZATĂ

STOICA ALIN

EMANUEL PFA

MEMBRU

MEMBRU

AGRICULTURĂ

APICULTURĂ

SOCIETATEA CIVILĂ 14,28 %

Partener Funcția în C.S. Tip* /Observații

ASOCIAȚIA AMARO-

DROM MEMBRU DREPTURILE MINORITĂȚII RROME

Tabel cu componența Comitetului de Selecție - SUPLEANȚI

PARTENERIPUBLICI 42,86 %


UAT TĂNĂSOAIA MEMBRU ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ UAT BRĂHĂȘEȘTI MEMBRU ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

UAT HOMOCEA MEMBRU ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PARTENERIPRIVAŢI 42,86 %

Formatted: Indent: Left: 0 cm




SC AWANIS MARIA

SRL MEMBRU

PRESTĂRI SERVICII ÎN

AGRICULTURĂ

OPREA FLORIN

PERSOANĂ FIZICĂ

AUTORIZATĂ

MEMBRU AGRICULTURĂ, CULTURA

PLANTELOR

SC SAURAMIS SRL PREȘEDINTE AGRICULTURĂ, CULTURA

PLANTELOR

SOCIETATEA CIVILĂ 14,28 %

Partener Funcția în C.S. Tip* /Observații

ASOCIAȚIA

COMNITARĂ MARIA

FRANCISCA

MEMBRU DEZVOLTARE COMUNITARĂ

CAPITOLUL XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de interese

conform legislației naționale

Un conflict de interese apare în cazul în care este compromisă imparțialitatea sau

obiectivitatea unei persoane implicate în orice fel în luarea, influențarea unei decizii sau în

acțiunile de pregătire ce conduc la aceasta din cauza intereselor proprii sau a unor interese

comune cu cele ale unui solicitant.

Regulile pe care GAL Pădurile Dacice le va respecta în scopul evitării conflictelor de

interese în implementarea strategiei de dezvoltare locală sunt: persoanele fizice sau juridice

care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanțare nu pot fi

solicitanți și/sau nu pot acorda servicii de consultanță unui solicitant. În cazul în care se

încalcă această regulă, solicitantul va fi exclus din procesul de selecție a cererilor de

finanțare iar contractul de finanțare va fi anulat. Solicitările de informații suplimentare

privind documentațiile depuse în vederea obținerii de fonduri nerambursabile nu vor avea

caracter de activități de consultanță.

Nu au dreptul să fie implicați în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor

de finanțare precum și în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de

rambursare/plată prezentate de beneficiari sau a programelor în cadrul unei proceduri de

selecție următoarele persoane:

cele care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia

dintre solicitanți sau care fac parte din consiliul de administrație/organul de

conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanți;

soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți

sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori

care fac parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare

a unuia dintre solicitanți;

cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze

imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de



finanțare.

Persoanele care participă direct la procedura de verificare/evaluare/aprobare a

cererilor de finanțare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecție, precum și cele

implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată

prezentate de beneficiari sunt obligate să depună o declarație pe propria răspundere din care

să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute în paragrafele anterioare. În

cazul în care unul din membri Comisiei de Selecție, constată că nu sunt respectate

elementele Declarației de evitare a conflictului de interese, confidențialitate și

imparțialitate, va completa și va transmite o Nota către Președintele Comisiei de Selecție.

În urma analizei acesteia, în funcție de cvorumul prezent la ședință, îl înlocuiește, sau

dacă cvorumul nu este îndeplinit, acesta anulează întâlnirea Comisiei, notifică Consiliul

Director pentru a fi numit un alt membru.

În implementarea strategiei de dezvoltare locală, se va asigura o separare clară a

responsabilităților persoanele implicate. Astfel, personalele implicate în elaborarea,

evaluarea, selecția sau aprobarea proiectului nu vor fi implicate în activități de verificare a

cererilor de plată.

INTRODUCERE · Pe teritoriul județului Galați se întâlnesc foarte multe tipuri de sol, iar în...

Documents

Transcript of INTRODUCERE · Pe teritoriul județului Galați se întâlnesc foarte multe tipuri de sol, iar în...