Introducere

in 1969, anul cand omul a ajuns pe Luni, am petrecut orard de neuitat in Italia. Aveam l3 ani. Familia noastri a in-c'hiriat o vild pe coasta Toscanei, cocofatd pe un promonto-riu de calcar deasupra Mediteranei. Eu 9i cei doi frali ai meine-am petrecut vara hoin6rind in preajma unui sit arheologic

5i inotind l6ngE o micd phjA aflati in umbra unui castel din se-

colul al XV-lea, numit Tumul lui Puccini, unde compozitorulr*is Turendot. Arn gltit camcatild pe plaji, am ftcut scufun-diri cu tubul de oxigen printre recife gi am adunat pdtr6tele

de mozaic roman antic de pe {irmul erodat. lntr-un cotel depdsdri din apropiere, am gdsit un ciob al unei amfore romanevechi de doud mii de ani, marcate cu literele ,,SES" 9i cu ima-ginea unui trident, despre care arheologii mi-au spus ci apa4inuse familiei Sestius, una dintre cele mai bogate familii de

negustori din perioada de inceput a Republicii Romane. intr-ocirciumd sordid6, la un televizor alb-negm vechi, l-am privitpe N€il Armsfiong piqind pe Lund. ln acel moment, localul a

erupt ca un vulcan din iad, iar docherii qi pescarii s-au imbr4i-gat $i s-au sdrutat. Lacrimile curgeau pe felele lor dure, invreme ce strigau: ,,Viva I'America! Viva I'America!"

incd din acea vari, am $tiut cb weau sd tr6iesc in ltalia.intre timp m-am mah[izat $i am ajuns ziarist gi autor de

povestiri politiste. in 1999, m-am intors in Italia ca angajatal revistei The New Yorker, pentru a scrie un articol despremisteriosul artist Masaccio, cel care a lansat R€naSterea cu

l8 DOUCLAS PRESTON cu MARIO SPEZI

frescele lui impunitoare din cap€la Brancacci din Florenta iiapoi a murit la 26 de ani, chipurile otrdvit. lntr-o noapte rece

de februarie, in camera mea de hotel din Florenla, in timp ce

priveam rAul Amo, am sunat-o pe solia mea, Christine, 9i am

intrebat-o ce credea despre ideea de a ne muta in Florenla.

A fost de acord. in diminea,ta urmitoare, am sunat la o agen-

fie imobiliard gi am inceput sl vizilez apartamente. in doar

doud zile, am inchiriat ultimul etaj al unui palazzo din seco-

lul al XV-lea ti am plitit un avans. Ca scriitor, puteam locui

oriundc - de ce nu in FlorenP?

in vreme ce cutreieram prin Florenta, in acea siptim6nirece. am incepul sa schitez povestea crimei pe care urma s-o

scriu c6nd aveam si re mutdm aici. Florenfa va fi locul acliu-

nii 9i voi vorbi de un tablou pierdut de-al lui Masaccio.

Ne-am mutat in Italia. Am sosit pe data de 1 august 2000,

eu pi Christine, 9i cei doi copii ai nogtri, Isaac 9i Aletheia, in

varstE de cinci $i gase ani. La inceput, am locuit in apartamen-

tul inchiriat, care avea priveligte spre Piazza Santo Spirito, iar

apoi n€-am mutat la ta16, intr-un orbel numit Giogoli, aflat pe

colinele din sudul FlorenJei. Acolo, am inchiriat o fermi din

piatd, conshuitd pe panta unui deal, la capitul unui drum prd-

fos. inconjuratb de un crdng de mdslini.

Am inceput sd md documentez pentru cartea mea. $i,cum urna sd fie un roman politist, trebuia se inv6! tot ce se

putea despre procedurile poliliei italiene gi anchetele crimi-

nalistice. Un prieten italian mi l-a recomandat pe un legen-

dar reporter de investigalie toscan numit Mario Spezi, care,

mai bine de 20 de ani, scrisese pentru cronacanera (,,poves-

tea neagrd" sau rubrica de crime) de la ziaruI Lq Nazione, co'

tidianul Toscanei qi al Italiei C€ntrale.

- $tie despre polifie mai multe decat polilia inse$i, mi

s-a spus.

Monstrul din Florenta 19

Agadar, m-am in6lnit cu Mario Spezi, in camera firi fe-rEstre din spatele cunoscutei Caffd Ricchi, zflate in Piazza

Santo Spirito.

Spezi era unjurnalist de modi veche, rezervat, firet $i ci-nic, cu un simf al absurdului putemic dezvoltat. Nul su4,rin-

dea nimic, oricdt de depravat, din ceea ce putea face o fiin{iumani. O claie de pir cenugiu gi bogat ii incadra figura ari-roase, cu pielea t6bicit5, crispatd, cu doi ochi cdprui gi vi-cleni care spionau din spatele ochelarilor cu ramS aurie. Purtamereu un trenci $i o pilirie de fetm, stil Bogart, ca un perso-

raj de-al lui Raymond Chandler Era un mare fan al bluesu-lui american, al filmului noir gi al lui Philip Marlowe.

Chelnerila aduse o tavi cu doui cafele espresso 9i douipahare cu apd mineralE. Spezi expirb fumul, fndndu-gi ligaraintr-o pade, biu cafeaua cu o singurd migcare rapidd, mai co-mandd una gi-gi puse Jigara inapoi intre buze.

Am inceput sd discutim. Spezi vorbea rar, deoarece std-paneam slab limba italiani. I-am povestit intriga ci4ii mele.

Unul dintre personajele principale urrna sd fie un ofi1er din

corpul carabinierilor gi i-am cerut s6-mi spuni cum operau

ace$tia. in timp ce eu imi luam notile, Spezi imi descrise struc-tura carabinieriloq care erau diferenlele dintre ei $i polili$ti

9i cum igi conduceau ei investigaliile. Mi-a prornis cd md vaprezenta unui colonel de la carabinieri carc cra un vechi prie-ten de-al sdu. in cele din urmd, am ajuns sd pildvrdgim des-

pre Italia. Md intrebd unde locuiam.

- intr-un ordgel numit Giogoli.Spezi ridicd din sprincene.

- Giogoli? it cunosc bine. Unde anume?

I-am dat adresa.

Giogoli.,. un orag istoric, minunat. Are trei repere fai-moase. Poate le Stii deja?

Nu le $tiam.

20 DOUCLAS PRESTON cu MARIO SPEZI

incepu s6 mi le ingire, zdmbind incdntat. Primul era VillaSfacciata, unde trdise chiar unul dintre stribunii lui, AmerigoVespucci. Acesta fusese navigatorul florentin, cartografulgi exploratorul care qi-a dal primul seama ci prietenul lui,Cristofor Columb, a descoperit un continent nou gi nu weun

tdrm necunoscut din India, 9i care a botezat cu propriul nume,

Amerigo (Americus, in latini), aceastd Lume Nou6. Al doi-lea reper, continue Spezi, era o alti villa, ntmiti. I Collazzi,cu o fapdi despre care se spune cd fusese proiectatd de cd-tre Michelangelo, unde prinlul Charles a stat cu Diana. Aici,prinlul a pictat multe dintre faimoasele lui acuarele ale peisa-jului toscan.

$i al treilea reper?

Zdmbetul lui Spenzi se lirgi.Cel mai interesant dintre toate. Se afld chiar in fala

uEii tale.

- Nu se gdsegte nimic in fafa ugii mele, in afari de un

crdng de m6slini.

- Exact. $i in acel c€ng a avut loc una dintre cele mai in-grozitoare crime din istoria ltaliei. Un dublu asasinat comisde propriul nostru Jack Spintecatorul.

Ca scriitor de romane politiste, am fost mai mult intrigatdecat inspAimantat.

- Eu i-am dat un nume, spuse Spezi. L-am botezal il Mostrodi Firenze, Monstrul din Florenla. M-am ocupat de caz incdde la inceput. La zixrl La Nazione ceilalli reporteri md nu-meau ,Jvlo6trologul".

Izbucni brusc in chicoteli lipsite de respect, expirdnd fu-mul cu un $uierat printre dinti.

Poveste$te-mi despre acest Monstru din Florenla.

- Nu ai auzit niciodati de el?

- NiciodatS.

- Povestea nu €st€ faimoasd in America?

- Este complet necunoscutA.

Monstrul din Florenta 2l

- Asta md surprinde. Pare.,. aproape o poveste americani.hi pi FBI-ul a fost implicat - cu brigada aceea pe care Tho-ras Harris a lEcut-o atat de faimoasd, Brigada de $tiinleCmportamentale. L-am vezut pe Thomas Harris la unul din-tr procese, ludnd noti,te pe un bloc cu foi de culoare galben6.* spune cd Monstrul din Florenla i-a folosit drept model pen-Eu Hannibal Lecter.

Acum, eram cu adevdrat interesat.

- Spune-mi povestea.

Spenzi bdu dintr-o inghilituri al doilea espresso, aprinseo alti ,igad Gauloise 9i incepu sd vorbeasca in vreme ce ex-pin fumul. C6nd povestea deveni mai captivantii, scoase dinhEunar un caiet gi un creion auriu uzat $i incepu sd desenezeo schip a naraliunii. Creionul titia gi sdrea de-a lungul hArtiei,Ecand sdgeli gi cercuri, dreptunghiuri Si linii punctate, ilus-Eatrd complexitatea legdturilor dintre suspecfi, crime, arestiri,pocese 9i multiplele piste gresite ale anchetei. Era o povestehmg6, iar el vorbea incet, umpl6nd progresiv pagina albd.

L-am ascultat, fiind uimil la inceput, apoi surprins. Ca unautor de romane pol(iste, md inchipuiam un cunoscdtor al po-veitilor intunecate. Cu sigurantd, auzisem destule. Dat pemisurd ce povestea Monstrului din Florenta se dezviluia, amrcalizat ci era ceva special. O poveste ce-gi definea genul.Nu exagerez c6nd spun asta: cazul Monstrului din Floren{aar putea fi - gi este unar puteafintemeiat ceamai extraor-dinard poveste despre crimi gi investigalii pe care a auzit-ovreodati lumea.

intre 1974 ti 1985, Sapte cupluri insumind 14 per-soane - fuseserd asasinate in timp ce Eceau dragoste in ma-ginile parcate pe frumoasele coline din jurul Florentei. Cazula provocat cea mai lungi gi mai scumpi ancheti criminalis-tic6 din istoria Italiei. Aproape 100 000 de oameni au fost in-vestigafi gi mai bine de l2 au fost arestali_ Multi dintre ei eraueliberafi imediat ce Monstrul didea o noud loviturd. Zeci de

22 DOUCLAS PRESTON cu MARIO SPEZI

vieti au fost ruinate de zvonuri gi false acuzalii. Generalia de

florentini care se maturizase in tinpul crimelor zicea ci aces-

tea le-au schimbat oragul 9i vielile. Au avut loc sinucideri,exhumiri 9i pretinse otriviri. S-au trimis frapente de rimi-gile omenegti prin potti gi s-au tinut lntehiri spiritiste in ci-mitire. S-au desf4urat proces€, s-au plantat probe false, $iprocurorii corupli au cdutat str se dzbune. Ancheta awseseun caracter malign, inttzAndu-se lnapoi in timp 9i in spaliu,metastazAnd diferite oraqe gi transformdndu-se in investiga-

tii noi, cu judecdtori noi, polifigti pi procurori, cu mai rnullisuspecli gi mai multe arestiri $i cu din ce in ce mai multevieti distruse.

in ciuda celei mai lungi venEtori de oameni din istoria lta-liei modeme, Monstul din Florenla nu a fost d€scoperit nicio-dat5. Cand am ajuns in Italia, in anul 2000, cazul era incinerezolvat, iar Monstrul, probabil, liber ca pasirea cerului.

Eu 9i Spezi am devenit repede prieteni dupi prima intdl-nire gi, in curdnd, am inceput sd-i impirtiqesc fascinatia inlegituri cu acest caz. in primivara anului 200 I , amindoi am

hotirit sd descoperim adevdrul qi siJ identificim pe adevd-

ratul uciga$. Aceasti carte este povestea acelei ciutiri 9i, incele din urm6, int6lnirea noastri cu birbatul despre caxe cre-

dem cd ar fi putut fi Monstrul din Florenla.De-a lungul investiga{iei noastre, eu gi Spezi am pdtruns

addnc in miezul poveqtii. Eu am fost acuzat ci sunt complicela crimd 9i ci am falsificat dovezile, cd am minlit Si obstruc-

tionat justilia. Am fost amenin{at cd voi fi arestat dacd voimai cdlca weodati pe pemant italian. Spezi a p6lit-o qi mair6u, fiind acuzat ci era el insugi Monstrul din Florenla.

Aceasta este povestea pe care a spus-o Spezi.

Capitolul 1

Tnii zilei de 7 iunie l98l r6s6rir6 str6lucitori deasupra

t4i, fo Italia. Era o duminicd linigtiti, cu cer senin. Vdn-ugor din direclia colinelol purtind in orag mireasma

rliroqilor incdlzili de soare. Fumdnd gi citind ziarul, Mario

tfrzi se afla la biroul lui de la ziar La Nazione, unde lu-ellc ca reporter timp de mai mulli ani. Fu abordat de cdtre

qrterul care se ocupa de obicei de investigafii, o legendd

* Fintle ziariiti, care supravietuise 20 de ani scriind des-

FMde.B&batul se ageze pe marginea biroului lui Spezi.

- ln dimineala ast4 am o scurti intilnire, spuse el. Nu arati

-, e cisetoritii...

- I: v"arsta ta?! exclarnn Spezi. inh-o duminic6 dimineatd,

irinte de bisericE? Nu-i cam mult?

- Cam mult? Mario, su:rt sicilian! zise acesta lovindu-se

l piept. Provin de pe p6m6ntul unde s-au ndscut zeii. Ori-@, speram s6 acoperi tu investigaliile, in locul meu, in di-uineala asta. Treci pe la sediul politiei , in caz cd zpzre ceva.

Ao dat deja nigte telefoane, nu se intimplE nimic. $i, aga

om gtim cu totii - 9i atrmci spuse fraza pe care Spezi nu o va

uita niciodati -, niciodati nu se intempli nimic in Florenla,

fotr-o duminici dimineaJi.Spezi se aplecd 9i apucS mdna omului.

- Dacd Nagul ordon6, mA voi supune. i1i sarut mena,

Don Rosario.

26 DOUGLAS PRESTON cu MARIO SPEZI

Spczi lenevi la ziar, pierz6nd vremea pdni la ora prAnzu-

lui. Era ziua cea mai lipsitd de activitate, ziua moartd a sipti-minii. Poate ci din cauza aceasta inc€puse sd pund stipdnirepe el un scntiment de indoiale ce-i tulbud profund pe toti re-portcrii criminaliqti - faptul cd s-ar putea intdmpla ceva gi el

ar publica o gtire inaintea celorlalli. Aga ci Spezi urce supus

in Citro€nul lui gi conduse aproape un kilometru pdnS la se-

diul poliliei, o clidire invechitA Si d66pdnati aflate in partea

veche a Florenlei, care fusese odatd o mdnestire strlvechegi undc oficialii din polilie i9i aveau birourile mici in fostele

chilii ale cdlugirilor Urcd scdrile, carc doue o datd, spre bi-roul comandaniului Brigizii Mobile. Ecoul vocii certdrefe gi

puternice a lui Maurizio Cimmino reverbera de la uga birou-lui siu in lungul culoarului. Spezi se alarmd.

Ceva se intdmplase.

Spezi il gdsi pe comandant in cimaitr, in spatele biroului,Ieoarcd de transpiratie, tinand telefonul strans intre bdrbie

9i umir Stalia radio dc politie trambta in fundal, in timp ce

cativa polifigti vorbeau qi injurau in dialect.

Cimmino il observa pe Spezi in u96 9i so intoarse cu vio-lentd spre acesta.

- Isuse Hristoase, Mario, te afli deja aici? Nu te apuca sd

m6 strdngi de boage, tot cc $tiu e cd sunt doi.

Spezi sc prefdcu cd gtia tot, indiferent despre ce era vorba.

Sigur. Nu te mai deranjez. Spune-mi numai unde ii gisesc.

- Via dell'Arrigo, dracu'Stie pe unde-i... undeva in Scan-

dicci, cred.

Spezi o lud Ia goani pe scdri qipi sund redactorul-qefde la

telefonul cu plati aflat la primul etaj. Acesta $tia exact unde

sc afla Via dell'Anigo: un prieten de-al lui delinea Villadell'Arrigo, o proprietate spectaculoasi, situati la capdtul mi-cului gi intortocheatului drum de prd cu acelagi nume.

- Du-te repede acolo, ii ceru redactorul-tef. O sd-fi trimitun fotograf.

Soezi pdrisi sediul poliliei 9i se avand pe shezile medie-

-""i;;;; ;;"ului, spre colinele Florenlei' La ora I du-

Jil'oupa-u.iu"e, intr€aga populatie se afla acas6' dupi

-"d-o"ilio*.t' pregatiridu+ese se aSeze la cca mai sacrd

#'ait .uo*rntu" inJ-o pra unde min catnl in famiglia este

;i.itu;.mnte;a deti'anigo urca pe o colini abruptd

li* ii, J*"t"ti 9i crdnguri de mdslini bitrani indatd ce

!ffi t;i;;il; culmile-impadurite ei abrupte ale coline-

il v"i*"., i"*figtea devenea vasti' intinzindu-se peste

Lul alor"n1r. ,p'e mirelii Apenini din depdrtare'

"*i:#;;t ;asina setului carabinierilor locali 9i opri

*En";;astl. ;;iinlete iot"ta' Cimmino ei echipajul lui nu

;."*; ;; t;;i meaicur legist sau altcineva' carabini-

il;;;; *"1 faptei il etia bin" pe Spezi ei nu-l opri'

it-u rlttliJ * ti trecu mai departe' continui s6 coboare

;;;;;;;""t'oiin6 de praf' printr-un crans dc mdslini'

fi ;;;;;;'ing"ruti' ecoto' chiar de panea cealalts'

tL to"ut "tim.i'

care nu fusese delimitat'-;;

,ttt .o;te Spezi' ii va rdmine intiparite in mintc'

*"*i"ii."""" negiunea rurala toscani ldncezea sub un cer

[;;;;;;bll' un tutt"l -tdieval' incadrat de chipa-

L.i t""."t" * a"al din apropiere La distanlS' prin pdcla ve'

nTirntJi' * ""0"a bolta ie teracoti a D"Tltl' 'i$"ul-t:-j:

l.^uoru oruqului Florenla' personificarea fizic6 a Renaqtenl'

iT#i tJt"J .t o"arma pe locul $oferului' cu capul ldsat pc

"'""-"i i""*f. avdnd ochii inchigi 9i fala calm6 9i netulbu-

"-". O""t * .1. semn negnr in dreprul tdmplei' corespun-

;;;;i ;il;" geamul ce arita ca o pinzi de pdianjen in

il-" *n,ilut*t' toica faPtul cE awsese loc o crim6'*"'t. ol"'"i'. *od. se afla o geanti dt otl::*:::t.Yi

9i intoarse cu fala in jos' de Patcd scotocise cineva inaunnut

ei 5i aPoi o aruncase'" eiti mrai*r patilor in iarbd si ofilerul de carabinieri se

opri in sPatele lui'

Monstrul din Florenla

t