Introducere

Delta Dunrii, ce se interpune ntre Dunre i partea de vest a Mrii Negre, fiind un loc unic nu doar n Europa, ci i printre celelalte ecosisteme deltaice, datorit marii sale diversiti biologice, a resurselor ei naturale cu o capacitate constant de regenerare i a peisajului mirific, la care se adaug valoarea sa cultural i istoric. Delta Dunrii reprezint un imens laborator tiinific pentru un numr mare de cercettori i exploratori, fie acetia ecologi, biologi, zoologi, botaniti, ornitologi, geologi, geografi etc. dup fiind unic prin faptul c: e cel mai nou pmnt din Europa (crete cu 40 m de pmnt n fiecare an); e a doua delt ca mrime din Europa (cea a Volgi deine primul loc) i ocuplocul 23 n lume; e a treia ca importan ecologic din cele 300 de rezervaii naturale din lume; e o zon foarte productiv, genernd o diversitate de resurse biologice; e una dintre cele mai mari i compacte zone de stuf din lume (240.000 ha); e locul cu cea mai bogat faun ornitologic din lume (peste 250 specii); e o combinaie de ecosisteme i ecotonuri naturale i artificiale, cum sunt ap potabil, ap de mare, ecotonuri terestre, ap curgtoare i stttoare, mlatine, zone uor inundate, diguri, terenuri de regenerare pentru agricultur, piscicultur, pduri etc. n Delta Dunrii se afl insule de pduri vechi cu vegetaie subtropicalrar pentru aceste zone ale lumii aflate ntre 45 latitudine nordica i 29 longitudine estica, la jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord; e cea mai important zon umed din sud-estul Europei, cu rol nsemnat n reciclarea apei n regiune i n lume; e o zon cu o mare biodiversitate - o multitudine de insecte, psri i peti - i un loc de ntlnire al psrilor cltoare; este locul n care se gsesc specii de psri foarte rare i pe cale de dispariie, cum ar fi pelicani dalmaieni, cormorani mici, gte cu pieptul rou sau Pelecanus crispus, Pelecanus onocrateus, Egreta alb, Egreta garzeta; dispune de pescrii cu aprox. 90 de specii de peti de apdulce, slcie i srat, specii locale sau migratoare, printre care se numri unele rare ca Acipenseriada; este una dintre puinele zone din lume unde i gsesc adpost mamifere precum Mustrella Lutreola i oterul (Lutra lutra).

1. Ecosistemul Terestru

1.1. Clima Clima este de stepa temperata moderata de influenta Marii Negre si a baltilor. Precipitatiile sunt sub media anuala de 450 de mm, cu zapezi putine( 9 zile pe an la Sulina). Fenomenul caracteristic deltei este vantul (peste 300 de zile pe an), iar toamna este ceata. Datorita variatiei incalziri si racirii diferite a suprafetelor de nisip si de apa se naste o briza diurna cu efect local. Umiditatea relativa a aerului este mare. Dunarea ingheata uneori iarna, iar baltile si lacurile ingheta intotdeauna iarna, ceea ce afecteaza negativ lantul trofic. O mare influenta asupra ecosistemelor o are variatia sezoniera a apelor care ridica si coboara nivelul in lacuri si balti stimuland migratia si reproducere animalelor acvatice si cuibaritul pasarilor. Delta Dunarii este inclusa in Rezervatia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO.Caracterizarea climatic n funcie de anotimpuri Iarna este relativ calduroasa, temperaturile medii din cea mai friguroasa luna (ianuarie) fiind in jur de -10. Primavara (martie - aprilie) este uscata si racoroasa. Incalzirea se manifesta uneori din februarie, insa temperaturile medii pozitive se stabilesc abia in martie. Temperaturile pot urca deseori ziua pana la 200-250, iar o data cu invazia maselor de aer rece, pot scadea sub -100. Vara esta calda si secetoasa. Incepe de obicei in luna mai si se termina la sfarsitul lunii septembrie. In mai temperatura medie este de +150, dar sunt inregistrate si raciri provocate de trecerea fronturilor reci, temperatura coborand uneori pana la +50. Toamna incepe in octombrie si dureaza pana la inceputul celei de-a doua jumatate a lunii decembrie. Temperatura se ridica ziua pana la 200, a doua jumatate a toamnei este ploioasa si racoroasa, temperatura aerului scade sub 150.

1. 2. Suprafaa Zona de varsare a Dunarii este alcatuita din patru mari subunitati: Delta propriu-zisa, intre zona lacustra Ialpug-Catalpug-Chitai si complexul lagunar Razim-Sinoe (383 000 ha). Zona lacustra Ialpug-Catalpug-Chitai, la nord de bratul Chilia (86 000 ha). Complexul lagunar Razim-Sinoe, inclusiv grindul Chituc (95 000 ha). Setorul maritim din fata deltei Cele mai adanci, dispuse de asemenea dispersat, se intalnesc in anafoarele de pe bratele principale. Astfel, pe bratul Chilia patul albiei coboara la -36m, pe bratul Tulcea la -34m, pe Sulina -18m, iar pe bratul Sf. Gheorghe sub -26m.

ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%); incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta

1.3. Poziia geograficaDelta Dunarii este situata in Sud Estul Romniei, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la Sud Vest de pod. Dobrogei, la Nord trece peste granita cu Ucraina, iar la Est cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45 lat Nord si de meridianul de 29 long. Est.Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.1.4. Vegetaia In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Cercetrile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentnd: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive.

Nota dominant este dat de prezenta speciilor de arbori ca: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor cataratoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).1.5. FaunaDatorit condiiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre i acvatice, precum i proximitatea ctorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteranean, pontica, eur-asiatic), fauna Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este reprezentat de 3.541 de specii (3061 nevertebrate i 480 vertebrate).Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluznd specii de importana conservativ european cum sunt vidra (Lutra lutra) i nurca european (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) i mistreul (Sus scrofa) ce au importan economic pentru blana i respectiv, pentru vnatoare, precun i cerbul (Dama dama), capriorul (Capreolus capreolus), dihorul de stepa (Mustela eversmanni), dihorul patat (Vormela peregusna), bursucul (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele i pisica slbatic (Felis silvestrisPasarileSpecii sedentare care traiesc in delta toata viata lor, cum sunt: rata cap brun (Aythya ferina), vulturul codalb (Haliaentos albicilla), fazanul (Phasianus colchicus), gugustiucul (Streptopelia decaocto), ghionoaia neagra (Dendrocopus martius), cioara griva (Corvus cornix), cotofana (Picapica), s.a.Specii migratoare - oaspeti de vara - specii care vin si se reproduc in zona deltei pe timpul verii si migreaza mai la sud in perioadele mai reci ale anului, cum e pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cret (Pelecanus crispus), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), chira de balta (Sterna hirundo), stracul galben (Ardeola ralloides), turturica (Streptopelia turtur), cucu (Cuculus canorus), uliul de trestie (Circus aeruginosus). Unele specii tind sa devina sedentare, cum sunt: cormoranul mare (Phalocrocorax carbo, corcodelul mare (Podiceps cristatus), mierla (Turdus merula), rata rosie (Aythya nyroca) si altele.Specii migratoare - oaspeti de iarna - specii originare din zonele nordice, care ierneaza in delta: fundacul polar (Gavia artica), rata pitica (Anas crecca), soimuletul de iarna (Falco columbarius), huhurez coada lunga (Stryx uraliensis), martinul trei degete (Rissa tridactila), pasarea omatului (Plectophenax nivealis).Specii de pasaj ce cuibaresc mai la nord de teritoriul tarii noastre, trecand prin delta primavara si toamna, ca de exemplu: rata flueratoare (Anas penelope), cocorul (Grus grus), sitarul de padure (Scolopax rusticola), sturzul viilor (Turdusiliacus), etc.Specii accidentale sau de invazie se refera la speciile care ajung in delta accidental, fiind pasari ce provin din alte zone, ca de exemplu corcodelul urechiat (Podiceps auritus), fundacul glacial (Gavia immer), rata mandarin (Aix galericulata), rata neagra (Oedemia nigra), gasca gulerata (Branta berniclea), etc. Iar speciile de invazie apar in perioade neregulate, fara un ciclu bine determinat si in diferite anotimpuri in functie de specie cum sunt: gainusa de stepa (Syrohaptes paradoxus), matasarul (Bombicilla garrulus), s.a.InsectelePn n prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru tiin, incluznd un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de pete Knipowitschia cameliae i 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus i Homoporus deltaicus. 2. Ecosistemul Acvatic

2.1. Componena ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe. Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.

ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp). 2.2. Flora Are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hranesc organismele care traiesc in mal si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii in zona maritima, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile ,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatica a carei baza este stuful, constituit in plauri prin aglomerarea radacinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o planta perena care acopera 1500 de kmp din suprafata Deltei si este exploatat economic. Plante acvatice: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben, de o importanta exceptionala pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigura insectele, fructul se coace in adanc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pasari. Alte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia), precum si plante carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlastinoase sunt acoperite cu papura si rogoz, stanjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de balta, macrisul de apa, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vasc, catina, mure, ciuperci, iar in apropierea marii pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. 2.3. FanaDintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tantarii, buhaiul de balta, mai multe specii de libelule, taunii si ca o curiozitate in zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de balta, paianjenii de apa si mai multe specii de fluturi.Principala bogatiei faunistica a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, platica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pastruga, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar intalnit in apele noastre ), in lacuri intalnim chefalul, labanul, salaul(care traieste in apele salmastre), bibanul, carasul. In dreptul gurilor Dunarii se pot intalni hamsiile, sardelele, hrana preferata a rechinilor, amurul alb, tiparul, anghila, calcanul, lufarul, sanger. Unii pesti migreaza pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si scrumbia albastra, care intra primavara in carduri pe rauri si pana la izvoarele Dunarii. La gurile Dunarii traieste o specie mica de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice. O parte din pesti migreaza din balti in Dunare si invers pentru hranire si reproducere. Delta adaposteste o bogata fauna ornitologica formata din circa 300 de specii, in mod deosebit in carduri mari venind de la mari departari: din nordul inghetat si din afara Europei. Delta reprezinta un important loc de trecere si iernare. In anii 80 au fost numarate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pasari sunt specii sedentare: pescarusii, piciorongul, starcul, lacarul cenusiu, cufundacul, lopatarul, cristeiul, fluierarul, stancuta, vulturul, soimul dunarean, chirighita, bufnita, vanturelul, lisita, gainusa de apa, prundasii, porumbelul de scorbura, califarul alb si corcodelul, pe langa speciile comune pentru Romania: cioara, ciocanitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea pasarilor fac parte din categoria pasarilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebada, cormoranul mare. Din regiunea siberiana vin huhurezul mare 3 specii de rate lebada de iarna, fluierarul negru si becatina din regiunea arctica trec in pasaj garlita, gasca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin in delta pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lastunul de mal, barza alba, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria. Speciilede pesti predominante sunt prezentate in imaginea de jos.

3. Resursele care au facut din Delta Dunarii o regiune turistica atragatoare sunt: - exotismul peisajului de pe brate si canale; - padurea de stejari de pe grindul Letea; - dunele de nisip de pe grindurile Caraorman si Saraturile; - asezarile de la Maliuc, Mila 23, Sulina, Sf.Gheorghe. O resursa importanta, traditionala este fauna piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala. 4.PopulaiaPopulaia deltei a fost totdeauna rzlea, mediul semi-acvatic nepermind densiti importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul deturititripleaz populaia, care la recensmntul din 2002 se meninea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 romni (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diveri alii (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populaiile iniial greceti (greciipontici erau nc 2059 n 1910, mai numeroi dect lipovenii), ulterior romneti (dicienii, denumire care provine poate de laVicina), apoi din (lipovenii). Aceste populaii s-au amestecat, lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite n delt, ndeosebipescresc.

Populaii de psri de importan internaional pe teritoriul Rezervatia Biosferei Delta Dunarii:

Denumirea tiintificDenumire popularProcente din populaia european(E), palearctica (P), mondial (W)

Phalacocrorax pygmeusCormoran mic61 W

Pelecanus onocrotalusPelican comun52 P

Pelecanus crispusPelican cre5 W

Nycticorax nycticoraxStrc de noapte17 E

Ardeola ralloidesStrc galben26 P

Egretta garzettaEgreta mic11 E

Egretta albaEgreta mare71 E

Ardea purpureaStrc purpuriu11 E

Branta ruficollisGsca cu gt rou90 W

Plegadis falcinellusignu30 E

Platalea leucorodiaLoptar1 E

Haliaeetus albicilla Codalb1 W

Circus aeruginosusHerete de stuf4 E

10