Introducere (1)

6
 Introducere  Ce este contabilitatea?Pe lângă faptul că mereu când sunt întrebată de ce am ales să stud iez acea stă tiin ă răspun d că pentru mine cont abili tatea îns eamn ă una dintre cele mai ș ț inventive opere ale spiritului uman,consider că poate fi numită un univers al cifrelor unde fiecare schimbare trebuie motivată cu ajutorul unui document.Documentele contabile prezintă inf orma ii tangi bil e, elocv en te i eleme nta re care sus in pract ici anu l în vede rea emit erii ț ș ț hotărârilor eco nomice.nforma iile contabile de inute de un utilizator în timpul în care tinde să ț ț cu mp er e sa u s ă nd ă o invest i ie de ca pi tal sunt folosite pe nt ru a lua o ho ta re de ț competen ă managerială,pentru eviden ierea ta!elor cuvenite statului la calcularea profitului i ț ț ș a dividentelor care vor fi partajate precum si oportunitatea oferii de beneficii."ă nu uităm că e lâng ă cele men ionat e ,info rma iile ec onomi ce reg leme nteaz ă în înt regime ocup a ia societă ii. ț ț ț ț De ce am ales această temă? #m ales să mă documentez în lucrarea mea despre decontările cu perso nalul ,cu asig urările sociale i protec ia social ă, deoa rece am porni t de la idee a că ș ț  personalul angajat reprezintă valoarea unei societă i prin faptul că ei transformă cuno tiin ele ț ș ț i abili t ă ile de inu te în luc ruri ma teriale ce aduc entit ă ii real iza rea de pr ofi t.C hia r dacă ș ț ț ț sun tem într$o cont inuă evol u ie a tehn ologi ei ce ne duce cu gând ul la filmu l ț %"$a intâmplat mâin e&,in ventâ ndu$s e o multi tudine d e robo ei ,ma inări i i progra me care pot rea liza an umite ț ș ș sarcin i în ac ti vi tatea de or ga ni za re a cont ab ili t ă ii sa u de pr od uc ie ,condise r că far ă ț ț interven ia factorului uman ac est lucru ar fi imposibil de realizat. ț Pentru efortul depus personalul prime te de la entit ate o retr ibu ie care se stabile te prin ș ț ș trata ie între sa laria t i anga jator sa u prin leg e in cazul institu iilor pub lice.'n urma ac estei ț ș ț tra ta ii se înc hei e contracte de mun că pri n care ent itatea se an gaj eaz ă să adm it ă anumit e ț cheltuieli privind personalul,asig urările sociale i protec ia socială. ș ț # adar în pr imul cap itol vă vom vorbi de spre ba zele teoretice i juridic e ale sistemului de ș ș sala rizar e ,a asig urări lor sociale si protec iei sociale ,în capito lul vom trece în revistă o ț  prezentare generală a societată ii iar in ultimul capitol vom vorbi despre reflectarea in ț contabilitate a de contărilor cu persona lul,cu asigurarile so ciale si protec ia socială. ț  Cap ito lul I:B azele teo re tice i jur idi ce ale sistemlui de sal ari zar e ,a asi gur ări lor ș sociale i pro tec iei soci ale ș ț

description

ss

Transcript of Introducere (1)

Introducere

Ce este contabilitatea?Pe lng faptul c mereu cnd sunt ntrebat de ce am ales s studiez aceast tiin rspund c pentru mine contabilitatea nseamn una dintre cele mai inventive opere ale spiritului uman,consider c poate fi numit un univers al cifrelor unde fiecare schimbare trebuie motivat cu ajutorul unui document.Documentele contabile prezint informaii tangibile, elocvente i elementare care susin practicianul n vederea emiterii hotrrilor economice.Informaiile contabile deinute de un utilizator n timpul n care tinde s cumpere sau s vnd o investiie de capital sunt folosite pentru a lua o hotarre de competen managerial,pentru evidenierea taxelor cuvenite statului la calcularea profitului i a dividentelor care vor fi partajate precum si oportunitatea oferii de beneficii.S nu uitm c e lng cele menionate ,informaiile economice reglementeaz n ntregime ocupaia societii.De ce am ales aceast tem? Am ales s m documentez n lucrarea mea despre decontrile cu personalul,cu asigurrile sociale i protecia social, deoarece am pornit de la ideea c personalul angajat reprezint valoarea unei societi prin faptul c ei transform cunotiinele i abilitile deinute n lucruri materiale ce aduc entitii realizarea de profit.Chiar dac suntem ntr-o continu evoluie a tehnologiei ce ne duce cu gndul la filmul S-a intmplat mine,inventndu-se o multitudine de roboei ,mainrii i programe care pot realiza anumite sarcini n activitatea de organizare a contabilitii sau de producie ,condiser c far intervenia factorului uman acest lucru ar fi imposibil de realizat.Pentru efortul depus personalul primete de la entitate o retribuie care se stabilete prin trataie ntre salariat i angajator sau prin lege in cazul instituiilor publice.n urma acestei trataii se ncheie contracte de munc prin care entitatea se angajeaz s admit anumite cheltuieli privind personalul,asigurrile sociale i protecia social.Aadar n primul capitol v vom vorbi despre bazele teoretice i juridice ale sistemului de salarizare ,a asigurrilor sociale si proteciei sociale ,n capitolul II vom trece n revist o prezentare general a societatii iar in ultimul capitol vom vorbi despre reflectarea in contabilitate a decontrilor cu personalul,cu asigurarile sociale si protecia social.

Capitolul I:Bazele teoretice i juridice ale sistemlui de salarizare ,a asigurrilor sociale i proteciei sociale Personalul angajat reprezint valoarea unei societi prin faptul c ei transform cunotiinele i abilitile deinute n lucruri materiale ce aduc entitii realizarea de profit.

Fiecare salariat pentru a fi motivat s produc i s creeze valoare unei entiti trebuie s primeasc anumite renumeraii n natur sau n bani.

n urma realizrii sarcinilor de ctre angajai rezult ctigurile care produc pentru societate anumite cheltuieli de exploatre i n acelai timp o obligaie fa de acetia prevzute in contractele ncheiate.

1.1 Definirea i coninutul salariului Fr prezena factorului uman nu se poate realiza nici o activitate economico-social.Aadar pe lng resursele materiale existente ntr-o inteprindere este utilizat fora de munc ,n scopul obinerii bunurilor i prestrii de servicii.Munca prestat aduce la rndul ei beneficii entitii ,formnd n acelai timp o serie de relaii de decontare cu proprii salariai ,cu statul,asigurrile sociale i unele fonduri realizate special fiind puse la dispoziia instituiilor publice. V-ai ntrebat vreodat unde i are obria noiunea de salariu?Folosim frecvent acest cuvnt dar cu siguran dac am face un studiu aprofundat puine persoane au fost intresate de provenien.Potrivit Tratatului din Dreptul Muncii ,cuvntul salariu deriv din latinescul salarium fiind un concept folosit n antichitate pentru definirea raiei de sare care se acorda unui soldat din legiunile romane[footnoteRef:2].Cu trecerea timpului conceptul fost folosit pentru pltirea muncii prestate de ctre o persoan n beneficiul alteia,far a fi supus unor obligaii sau constrngeri. [2: iclea, A. , Tratat de dreptul muncii , Ediia a 5 a, revizuit, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2011, pg. 481]

n zilele noastre,dup cum tim cu toii ,salariul reprezint contraprestatia muncii depuse de salariat pe baza unui contract de munc care se stabileste n urma unor negocieri individuale sau colective ntre angajator i salariai respectiv reprezentani de sindicate n cazul personalului angajat n domeniul public.ncheind acest contract de munc,unitaile beneficiare ct i angajaii respectivi trebuie s suporte anumite cheltuieli privind personalul,asigurrile i protecia social. Fcnd o analiz a termenilor utilizai pentru identificarea salariului,att n vorbirea curent ct i n limbaj juridic ntalnim o mare varietate :renumeratie,retributie,indemnizatie sau pur si simplu salariu dar indiferent de denumirea utilizat ,salariul constituie o categorie economic i una de factur juridic. Categoria juridic presupune conform Art.159 alin (2) c fiecare salariat pentru munca prestat n baza contractului individual are dreptul la un salariu exprimat in bani sau n natur n cazul persoanelor care lucreaz in domeniul agricol ,cu obligaia s nu depeasc 30%.[footnoteRef:3] [3: ** Codul Muncii, art 159, alin 1, republicat n Monitorul Ofcial I nr. 345 din 18 mai 2011]

Studiind Constituia Romniei ,ne documentm din Art 16 alin (1) c toi cetenii au drepturi egale n faa legii iar acest informaie o gsim reluat in Codul Muncii n Art.159 alin (3) care presupune ca este interzis orice discriminare pe criterii de sex,varst,caracteristici genetice,apartenen naional,handicap,culoare,etnie ,opiune politic la stabilirea i acordarea salariului. Tot din Codul Muncii conform Art 163 alin(1) ,angajatorul are obligaia de a asigura confidenialitatea salariului,urmnd ca in Art 164 s se prezinte obligaia angajatorului s garanteze plata unui salariu lunar cel puin egal cu salariul de baz minim pe ar.[footnoteRef:4] [4: ** Codul Muncii, art , alin164 , republicat n Monitorul Ofcial I nr. 345 din 18 mai 2011]

Plata salariului se face cel puin odat pe lun n bani sau prin virament ntr-un cont bancar dup modul stabilit n contractul de munc sau n regulamentul intern.Aceast plat fiind dovedit prin semnarea statelor de plat sau alte documente justificative care demonstreaz efectuarea platii catre salariatul ndreptatit.Angajatorul are obligaia de a lua msurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia[footnoteRef:5] [5: Codul Muncii, art 173,alin (1), republicat n Monitorul Ofcial I nr. 345 din 18 mai 2011]

Din punct de vedere economic salariul cuprinde urmatoarele: salariul brut, salariul net, salariul nominal, salariul real, salariul minim brut .Care este defapt suma pe care o primete ,in bani un salariat?De ce din punct de vedere economic salariul este divizat n mai multe pri? Conform dictionarului juridic suma de bani pe care o primete o anumit persoan pentru munca prestat este salariul nominal fiind in strans legatur cu salariul real care depinde de salariul nominal dar si modificarea preturilor si tarifelor .Dar aici apare ntrebarea: Celelalte diviziuni ale salariului ce seminifica? Aadar pentru a rspunde concret la ntrebrile adresate vom face o analiz succint a clasificrii salariului din punct de vedere economic.

n primul rnd avem salariul brut care include : salariul de baz, indemnizaiile, sporurile precum i alte adaosuri.Apare aici notiunea de salariu de baza care se defineste a fi partea fix a salariului total calculate pentru fiecare salariat in functie de complexitatea atributiilor postului in care este ncadrat. Salariu net este salariul micorat datorit unor factori cum sunt: impozitul pe salarii, contribuiile salariatului la fondul de omaj, la asigurrile sociale de sntate i reinerile n favoarea terilor precum i deducerile personale. Pe ultimul nivel avem salariul brut minim care l putem asocia cu baza priramidei de ierarhizare a nevoilor a lui Abraham Maslow reprezintnd suma de bani suficient pentru a asigura satisfacerea necesitilor vitale ca: ap, mbrcminte, hran.Acesat valoare se calculeaz n funcie de dezvoltarea i evoluia economic a fiecrei ri. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore in medie pe luna in anul 2014, reprezentand 5,059 lei/ora.

ncepnd cu data de 1 iulie 2014, salariul de baza minim brut pe ar garantat in plata se stabileste la900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore in medie pe luna in anul 2014, reprezentand 5,357 lei/ora.[footnoteRef:6] [6: Hotararea Guvernului nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2013]

Pentru rezultatele deosebite obtinute n cadrul funciei ,angajaii din domeniul public pot primi un salariu de merit .

Potrivit contractului colectiv de munc unic pentru calcularea salariului de baz minim la nivel de ar se stabilesc urmtorii coeficieni de ierarhizare : a) personalul calificat n domeniu-1,2 respectiv necalificat-1;b) personalul care deine diverse funcii n domeniul administrativ plecnd de la nivelul de pregtire: liceal- 1,2 iar pentru postliceal- 1,25;c) persoanele angajate pe funcii de specialitate pentru care condiia de pregtire este: coala de maitri-1,3, iar pentru studiile superioare dar de scurt durat-1,5d) angajaii ncadrai pe funcii avnd condiia de pregtire de studii superioare: 2[footnoteRef:7] [7: Prelucrat dup Pntea, I., P., Bodea, Gh., Contabilitate financiar romneasc, Editura IntelCredo, Deva, 2009]

Sporurile reprezint un factor compensator pentru mprejurrile deosebite n care angajatii i desfoar activitatea ele acordndu-se n urmtoarele situaii:pentru condiii nocive,primejdioase,stresante ( acordmdu-se 10% din salariul de baz),pentru ore lucrate n zilele de srbtori legale sau n zilele de repaus sptmal(acordndu-se un spor de 100% din salariul de baz),pentru orele lucrate pe timp de noapte(acordndu-se un spor de 25%),pentru numrul de ani prestai (acordndu-se un spor de minimum 5% pentru 3 ani de vechime i un spor de maxim 25% pentru o vechime de peste 20 de ani ).Alte sporuri care ar mai putea fi acordate ar fi in cazul folosirii unei limbi strine ,far ca aceasta s fie cuprins n contractul de munc ,confidenialitate i fidelitate. Adaosurile la salariul de baz semnific partea variabil i se acord pentru performanele individuale ale salariailor.Acestea le considerm variabile fiindc nu au un regim obligatoriu i nu se recunosc ca drepturi nici n Constituie .Adaosurile sunt prescrise in contractul colectiv de munc sub trei aspecte:adaosul n acord,premiile acordate din fondul de premiere ,calculate n proporie de 1,5% din fondul de salarii realizat lunar i cumulat respectiv alte adaos-uri stabilite in cadrul unitilor fiind exprimate de obicei prin primele adordate pentru vacan sau primele acordate de srbtori. Pentru ndeplinirea obligaiilor de serviciu salariaii sunt nevoii s efectueze cheltuieli,care fac referire la transport,personalul trimis n strintate.deplasri i funcii de conducere.Toi aceti bani care sunt oferii salariailor poart denumirea de indemnizaii.Aadar pe baza contribuiilor care formeaz cuantumul asigurrilor sociale de santate,angajaii se bucur de urmtoarele drepturi:

a) Indemnizaia pentru concediul de odihn care prezizeaz c toate persoanele angajate au dreptul la concediu de odihn platit ,acordat pe o perioad mai mare de 20 de zile lucrtoare,fiind proporionale cu munca prestat ntr-un an calendaristic .Angajatul are obligaia de a stabili programarea concediilor n aa fel nct s aib 15 zile lucrtoare concediu nentrerupt.Suma de bani cuvenit se calculeaz prin nmulirea salariului mediu zilnic cu numrul de zile lucrtoare i se acord cu cinci zile naintea plecrii n concediu . Nu este permis echilibrarea n bani a concediului de odihn neefectuat dect n cazul sfririi contractului de munc individual.b) Indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc care sunt achitate din fondul de salarii.c)Avantaje n natur care sunt reprezentate de o parte a salariului sub form de servicii sau bunuri .d)Alte drepturi prevzute in Art 39 ,alin (1) din Codul Muncii:1)Dreptul de a fi retribuit pentru munca efectuat,salariul este consimit angajatorului sau unei personae mputernicite de aceasta .2)Dreptul la pauze zilnice i sptmnale .Fiecare angajat care are un program de peste ase ore de munc pe zi ,trebuie s aiba o pauz de mas care s fie mai mare de cinsprezece minute.De asemenea angajatul trebuie s aib parte de dou zile libere pe sptman fiind acordate de regul smbta i duminica,dar se stabilesc i alte zile din cursul sptmanii , n cazul n care desfuratea activitii nu poate fi suspendat n aceste zile.3)Dreptul la minim 21 de zile lucrtoare n care s fie pltii n mod normal dar n acelai timp s fie scutii n mod legal de prestarea serviciilor.4)Dreptul conform cruia angajaii au parte de acelai tratament i de anse egale .Acest drept este bazat pe legea egalitii ,aadar persoanele care desfoar activiti asemntoare vor primi acelai salariu.5)Dreptul de securitate i sntate n munc.Persoanele angajate beneficiaz de echipament de protecie n funcie de mediul n care lucreaz i de asemanea de un examen medical corespunztor.6)Dreptul de prestigiu la locul de munc priviind interzicerea agresrii i discriminrii indifferent de motiv.7)Dreptul de acces permanent la formarea profesional referindu-se la situaia n care salariaii au dj o calificare recunoscut legal ,ei putnd opta pentru diferite cursuri de dobndire a unor competene.8)Fiecare angajat are conform legii dreptul de a fi informat cu privire la sarcinile pe care le are de efectuat la locul de munc.9)Dreptul de a participa la determinarea i ameliorarea condiiilor i mediului de munc.10)Dreptul de protecie n caz de concediere .Fiecare angajat ,indifferent de drepturile cuvenite ,atunci cnd oprirea contractului de munc este datorat unor cause care nu in de acea persoan,se acord acesteia o contraprestaie mai mare dect salariul lunar.11)Dreptul de participare la activitile colective.12)Dreptul de constituire sau aderare la un sindicat.Conform Art 215 din Codul Muncii organizaiile sindicale,sunt constituite de salariai pe baza dreptului de liber asociere n scopul promovarii intereselor lor profesionale ,economice si sociale ,precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevzute n contractele colective i individuale de munc precum i n legislaia naional ,n pactele, tratatele i conveniile la internaionale la care Romnia ia parte.[footnoteRef:8] [8: Codul Muncii actualizat 2014 ,Legea 53 /2003 ]

Toate aceste drepturi sunt cuvenite n mod legal salariatului n cazul n care i exercit toate sarcinile ce in de postul ocupat.1.2 Formele de salarizare