Filosofia

Subiectele pentru testul nr. II

la disciplina Filosofie

discutate i aprobate la edina catedrei

Filosofie i Politologie

Procesul verbal nr.2

din 06.10.2011

ef-catedr______________ Dumitra Tudor

Filosofia

Subiectele pentru Testul nr. II (Temele 4, 5, 6, 7 )

1. Ce este ontologia? Numii problemele principale ale ontologiei.

Ontologia este teoria existenei ca existen, adic a fiinei (esenei) existenei. Ontologia

analizeaz "existena" unei infiniti de obiecte, fenomene, relaii, procese, prin intermediul unor

categorii ca: materie, micare, substan, devenire, spaiu, timp etc. sau a unor perechi de categoriiprecum: unitate diversitate, finit infinit etc.

2. Numii i caracterizai succint formele principale ale materiei n conformitate cu rezultatele tiinei contemporane.

Materia ca substan exist ca diferite tipuri de sisteme materiale cu anumite niveluri

structurale: particulele elementare, atomii, moleculele, corpurile macroscopice, organismele vii,

biocenozele, societatea uman, sistemele geologice, Pmntul i alte planete, atrii, galaxia,

sistemul de galaxii, metagalaxia

Materia ca realitate obiectiv este caracterizat prin diferite forme de existen, nsuiri i

legturi universale: timp, spaiu, micare, cauzalitate, legitate, structuralitate .a.

Materia ca temelie gndirea filosofic se dezvolt n direcia abstractizrii de la nsuirile

i calitile exterioare, neeseniale ale lucrurilor spre evidenierea unui obiect comun pentru

toat realitatea, ori unui substrat universal. Aa promaterie era apa, aerul, focul .a

3. De ce este dificil obiectivitatea cunotinelor n tiinele socio-umane?

Aceste stiinte presupun analiza, intelegerea si deducerea realitatii prin abstractizare si fiecare intelegeceva cum vrea el , formulidu-si subiectiv viziunea referitor la aceste cunostinte

4. Selectai noiunea care caracterizeaz cel mai elocvent modul de existen a materiei:

a. substana b. timpul c. micarea d. spaiul e. atomul

5. Ce este micarea ca noiune filosofic? Care este coraportul dintre micare i dezvoltare?

MICAREA - mod de existen, atribuit inerent al materiei, este orice schimbare n genere, ori

totalitatea schimbrilor ce au loc n univers(natur, societate).

Dezvoltarea reprezinta o specie aparte a miscarii reprezentind trecerea de la vechi la nou, de la

inferior la superior si invers, manifestindu-se ca o unitate a progresului si a regresului

6. Cum nelegei dezvoltarea, progresul i regresul?

Progresul este dezvoltare de la simplu la compus, de la inferior la superior i care duce la

acumularea structurii i funciei, mrete independena relativ a sistemelor, posibilitile dezvoltrii

n viitor.

Regresul este dezvoltarea de la superior la inferior, de la compus la mai simplu, cu limitarea

posibilitilor sistemelor.

Dezvoltarea este trecerea de la o calitate la alta n limitele unui i acelai grad de complexitate.

Ce este dezvoltarea progresiv? Dai exemple din domeniul economiei i ale culturii.

Dezvoltarea Progresiva este dezvoltare de la simplu la compus, de la inferior la superior i care

duce la acumularea structurii i funciei, mrete independena relativ a sistemelor, posibilitile

dezvoltrii n viitor.

Ex: trecerea de la economia naturala la cea de productie si schimb, trecerea de la comuna primitiva

la forme mai dezvoltate a gruparilor sociale ()familie, sat , oras, stat) , trecerea de la lucrul social la

cel tehnologic

Ce este dezvoltarea regresiv? Dai exemple din domeniul economiei i al culturii.

Dezvoltarea regresiva este dezvoltarea de la superior la inferior, de la compus la mai simplu, cu

limitarea posibilitilor sistemelor.

Ex: Utilizarea rationala a resurselor utilizarea irationala si incompetenta a resurselor naturale,

trecerea de la o biodiversitate bogata la una saraca prin poluarea mediului inconjurator,

distrugerea habitatelor, organismelor vii.

7. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos se refer la spaiu i care la timp:

obiectivitatemultidimensionalitate

universalitateireversibilitate

omogenitatereversibilitate

neomogenitate durata

ntindereUnidimensionalitate

Obiectivitate (timpul, spatiul)

b.

multidimensionalitate (spatiul )

c.

universalitate (timpul)

d.

ireversibilitate (timpul)

e.

omogenitate (timpul)

f.

reversibilitate (spatiul)

g.

neomogenitate (spatiul)

h.

durata (timp)

i.

ntindere (spatiu)

j.

unidimensionalitate (timpul)

8. Caracterizai particularitile spaiului economic.

Spaiu economic este sfera in care se organizeaz viaa economic a societii, se

efectuiaz interaciunea tuturor branelor economiei, deasemenea se produce colaborarea

economic internaional

9. Caracterizai particularitile timpului social.

Timpul social caracterizeaz durata, succesiunea, devenirea activitii umane i relaiilor sociale

n dezvoltarea proceselor sociale. Timpul social este diferit de la o epoc la alta, el are diferit

intensivitate

10. Definii urmtoarele noiuni: element, structur, sistem.

Element- componenta simpla ce face parte dintr-o totalitate complexa / - partile prime si

fundamentale a unui intreg la care se ajunge prin proceduri analitice sau prin diviziuni.

Structura- element ierarhic superior elementului primar reprezentind relatia dintre

elementele primare destincte care pot fi de diferite nivele. Structura reprzinta forme unitare

stabile, deci eoementele in cadrul structurii au un rol bine determinat, schimabrea rolurilor

elementelor in structura poate duce la schimbarea esenei structurii.

- Structura este totalitatea legturilor stabile a obiectului care asigur integritatea i

identitatea lui cu sine nsi, este stabilitatea trsturilor principale la diferite schimbri interne

i externe.

Sistemul este un mod de organizare complexa a elementelor si structurilor care

functioneaza in dependenta de : raportul si interactiunea dintre structurile sale

11. Definii legea ca categorie filosofic. Clasificai legile dup tipuri i forme.

Legea este reflectarea legturilor i relailor dintre obiecte i fenomene care au un caracter

intern, stabil, repetabil, esenial. Legea exist ca noiune a tiinei, este rezultatul cunoaterii i

exprim cunotine generalizate despre realitatea obiectiv. Deosebim urmtoarele legi universale:

legea trecerii schimbrilor cantitative i calitative, legea unitii i luptei contrarilor i legea negrii

negaiei.

Legea- in sens filosofic general, ordinea normala si uniforma udpa care au loc

evenimentele naturale sau pe care trebuie s-o respecte componentele umane.

Legile difera dupa

1.gradul de generalitate si apllicabilitate, unele fiind universale sau particulare.

2.Dupa sferele de actiune avem legi a naturii, ale societatii sii ale gindirii

3.Dupa caracterul actiunii avem legi dinamice si statice

.

Dezvluii particularitile legilor statistice.

Legile statice au aparut in sec al XX lea si erau cele mai obisnuite legi ale stiintei pe

masura ce intimplarea si hazardul au capatat drept de cetate in cunoaster stiintifica. Legile

statistice se afirma ca tendinta medie la nivelul unor fenomene de masa sau colectivitati

statistice. Legile statistice actioneaza in cadrul unor sisteme structurate aleatoriu precum

comportamentul particulelor elementare, moleculelor, fenomenelor meteorologice, enzimelor,

12. indivizilor unor populatii biologice sau umane

13. Dezvluii esena noiunii de contiin. Artai evoluia istoric a acestei noiuni, produs n cadrul filosofiei. Elucidai esena contiinei din perspectiva psihologic.

Contiina - nsuire a materiei superior organizat, funcia superioar a creierului, specific

numai oamenilor i legat cu vorbirea; ). Contiina este capacitatea omului de a se evidenia pe

sine nsi din lumea nconjurtoare, de ai da seama despre lumea sa intern i atitudinii sale

ctre ali oameni i societate, ea este o reflectare conceput, neleas. . Contiina este esena

personalitii, este o realitate specific - realitate ideal, subiectiv.

-Buchner, Voht , Moleschott au redus constiinta la o forma aparte de manifestare a materiei, au

redus psihologicul la fiziologic, au considerat gindirea ca simpla secretie a creierului, Hilozoist a

inzestrat cu constiinta toate obiectele din lumea organica, uneori si din cea anorganica.

Elucidai esena contiinei din perspectiva psihologic.

Constiinta este capacitatea omului de a se evidentia pe sine insusi din lumea inconjuratoare, de asi

da seama despre lumea sa interna si atitudinii sale catre alti oameni si societate, ea este o

reflectare conceputa, inteleasa. Ea prezinta continutul lumii spirituale ale omului, cunostintele,

convingerile, dorintele lui, vointa, pasiunile, vointa, demnitatea, speranta, credinta, dragoste.

Constiinta este esenta personalitatii, este o realitate specifica-realitate ideala, subiectiva.

Numii particularitile eseniale ale contiinei.

Particuaritatile esentiale ale constiintei : Idealitatea, cognoscibilitatea, subiectivitatea, creativitatea,

comunicarea

14. Reflectarea ca atribut al materiei este specific:

a. doar materiei vii

b. doar materiei nevii

c. formelor superioare de organizare ale materiei d. tuturor formelor materiei

15. Care din prezentrile de mai jos corespund tiinei contemporane n privina interpretrii contiinei:

a. contiina - proprietate a materiei

b. contiina - proprietate a materiei vii

c. contiina proprietate superioar a materiei

d. contiina - proprietate a materiei nevii

16. Expunei esena raportului dintre creier i contiin.

Coninutul contiinei sunt cunotinele. Contiina, alt fel vorbind, este activitate cu cunotine.

Cunostintele sunt produse adica culese si prelucrate de catre creier, astfel se poate spune ca

creierul elaboreaza constiinta prin productia cunostintelor.

Constiinta este functia superioara a creierului. Care este proprie doar omului, si se

bazeaza pe gindire- reproducerea legaturilor si relatiilor dintre fenomene si obiecte.

17. Cum explicai corelaia dintre material i ideal n contiin?

Ideal este categoria filosofic contrar dup semnificaia sa cu materialul i caracterizeaz

produsele activitii psihice umane. Idealul nu-i altceva dect materialul transpus i prelucrat n

creerul uman, el are sens numai n aspectul gnoseologic i poate exista printr-un purttor material.

18. Explicai esena problemei intelectului artificial.

Una din preocuparile stiintei moderne este crearea intelectului artificial, unui robot ce va contine o

totalitate de principii, reguli, algoritmuri, cu ajutorul carora se realizeaza multitudinea formelor de

gindire. Aceste robot va putea concura cu creatorul sau, cu omul.

19. Caracterizai succint corelaia dintre contiin i limbaj.

Contiina e un fenomen ideal care poate s existe i s se manifeste numai prin limbaj ca

totalitate/sistem de simboluri i semne. Prin intermediul limbajului se realizeaz cunoaterea lumii,

n limbajse obiectiveaz contiina personalitii . Limbajul ndeplinete funcia de cunoatere,

comunicare i expresiv-afectiv.

20. Definii limbajul artificial i cel natural.

Limbajul natural include sistemul de semne folosite in viata cotidiana de membrii unei

comunitati. Limbajul artificial este limbajul consituit in cadrul unei stiinte, un sistem de semne

deosebite. Esena acestuia const n aceea c putem opera cu simbolurile sale dup anumite

reguli, fr a fi obligat s inem cont de coninutul lor .

21. Elucidai esena psihicului i a contiinei. Marcai coraportul dintre ele.

Dupa Freud - Contiina reprezint dimensiunea cea mai evoluat a psihicului uman, el

demonstreaz faptul c activitatea psihic a omului nu se reduce la contiin.

Psihicul defineste personalitatea ca unitate comportamentala dotata cu perceptie.

Intelectivitate si afectivitate.

Caracteristica principala a psihicului este constiinta, cel mai complex operant si cea mai

grea de inteles functie. Constiinta este posibilitatea subiectului de a sa identifica modal pe sine

ca o entitate distincta de ambient si de a identifica toate identificarile de sine. Print constienta

omul se poate reprezenta si modela dinamic , intelectiv si efectiv, asdica isi poate construi

descrieri lingvistice de stare.

Psihicul genereaza personalitatea, aceasta fiind un ansamblu de caracteristici

informationale auto explicitante si auto controlante intentional, unitar conectate, orientate

permanent catre definirea de stari scop proprii fiecarui subiect.

22. Expunei i caracterizai structura contiinei.

Structura contiinei reprezint o totalitate de procese psihice cognitive, afective, volutive.

Nucleul contiinei este gndirea, intelectul. Ultimile sunt latura gnoseologic a contiinei.

Contiina este imposibil fr cunotine. Coninutul contiinei sunt cunotinele.

In structura constiintei evidentiem doua niveluri : constient si inconstient.

Nivelul constient include acele procese pshice de care noi ne dam seama, le intelegem, se gasesc

in centrul atentiei noastre. Inconstient domeniu al psihicului ce consta dintr-o totalitate de

procese, operatii si stari ce nu sint reprezentate in constiinta subiectului.

23. Cine dintre filosofi a fondat metoda psihanalizei:

a) I. Kant

b) F. Hegel

c) K. Marx

d) K. Jung

e) S. Freud

f) E. Fromm

24. Analizai corelaia dintre sine, eu i supraeu din psihanaliz freudist.

Freud a delimitat psihicul uman in trei nivele . Sine este nivelul intii, este inconstientul,

Eu este nivelul doi, el raspunde de fenomenele constiente, autoconstiinta. Supra-eu este

nivelul trei, este morala. Aceste 3 niveluri ale psihicului uman sunt intr-un continua debalansare,

incearca a se inaduse una pe celalalt. Mai ales in privinta primului nivel, inconstientul, acest

nivel tinde spre realizarea dorintelor, nclinaiile incontiente formeaz coninitul emoiilor i

tririlor. Aici domina pasiuni, si aceste impulsuri inconstiente pot sa vina contra normelor morale,

si contra regulilor impuse de aceasta, de aceea impulsurile urmeaza a fi stopate de celelalte 2

niveluri, in cazul cind acestea au un caracter imoral.

Freudismul consta in absolutizarea rolului proceselor incontiente, recunoaterea

conflictului dintre contiin i incontient, dintre personalitate i societate, este concepie ce d

prioritate pasiunilor n motivarea i explicarea faptelor omului.

25. Descriei raportul dintre gnoseologie i epistemologie.

Gnoseologia- Ramura

filozofiei

care se ocup cu studiul procesului de cunoatere si care se ocupa

multiplu de intrebarea ce este cunoasterea si cum este ea posibila... etc..

Termenul de Gnoseologie deriva din grecescul gnosis care inseamna cunoastere, iar

cel de epistemologie deriva tot din lima greaca veche, unde prin episteme se intelege

cunoasterea stiintifica. Cunoasterea (gnosis) se realizeaza in viziunea filozofilor greci prin

intermediul opiniei (doxa) adica prin generalizarea observatiilor, pe cale inductiva, si prin

intermediul cunoasterii stiintifice (episteme) ori filosofice.

Deci gnoseologia desemneaza teoria cunoasterii in general, pe cind epistemologia

26. trebuie inteleasa doar ca teorie a cunoasterii in stiinta.

27. Numii i caracterizai succint esena concepiilor gnoseologice despre posibilitatea cunoaterii lumii de ctre om.

Empirism (gr.empeiria - experien F.Bacon, Th.Hobbes, I.Locke) - doctrin n

filosofie cu referire la domeniul cunoaterii ce afirm c experiena senzorial este unica sau

principala surs a cunoaterii. Toate cunotinele se bazeaz pe experien sau se

dobndesc prin intermediul experienei. Coninutul cunotinelor se reduc direct la experien

ori este o descriere a acestei experiene.

Raionalism(reprezentanii R.Descartes, G.W.Leibnitz, B. Spinoza, I.Kant,

L.G.Fichte, F.W.Schelling, G.W.Fr.Hegel) - curent filosofic cu referin la problema

cunoaterii care recunoate contiina drept baz a cunoaterii i comportrii umane,

adevrul, deci, se afl numai prin raiune. Izvorul cunotinelor i criteriul verdicitiilor se

gsete n raiune, dar nu n lumea exterioar cum cosidera empirismul.

28. Scepticismul i agnosticismul - reprezint una i aceeai poziie filosofic?

Da Nu (argumentai rspunsul)

Scepticism (din l.gr.skeptikos - ce examineaz, cerceteaz, critic) - concepie i

orientare filosofic ce exprim ndoial n ceea ce privete posibilitatea atingerii adevrului.

Agnosticism (din l.greac a - negare i gnosis cunoatere, ceea ce nu este accesibil

cunoaterii) - doctrin i curent filosofic care neag complet sau parial posibilitatea

cunoaterii lumii.

Ambele concepte nu recunosc cunoasterea , doar ca scepticismul exprima indoiala in

ceea ce priveste posibilitatea atingerii adevarului, iar agnosticismul neaga compler sau

partial posibilitatea cunoasterii lumii.

29. Explicai raportul dintre subiectul i obiectul cunoaterii.

Subiectul este omul activ care cunoate i transform realitatea obiectiv n procesul activitii sale

practice. Obiectul este existena n afar i independent de contiina noastr, este lumea

exterioar, realitatea inclus n activitatea practic a subiectului. Obiectul exist independent de

subiect, ca primar n raport cu subiectul, iar subiectul cunosctor ca secundar referitor la realitatea

obiectiv, iar dac privim interaciunea dintre subiect i obiect ca relaie a dou forme de realitate

obiectiv, atunci i subiectul i obiectul snt primare, materiale, iar rezultatul activitii de cunoatere

ca secundar i ideal

30. Nivelele i formele procesului de cunoatere sunt urmtoarele:

Dup nivelurile cunoaterii deosebim metode a cunoaterii empirice (observaia, comparaia,

msurarea, experimentul) i teoretice (abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret i abstract,

istoric i logic, ascensiunea de la abstract la concret).

Dupa tipuri deosebim cunoastere comuna (prestiintifica) si stiintifica (in baza unei specialitati)

31. Caracterizai esena i formele nivelului senzorial al cunoaterii.

Treapta senzorial este o cunoatere nemijlocit, concret-imaginativ, superficial, ne d

informaia primar despre fenomen

Nivelul senzorial are urmatoarele forme : - senzaia, percepia i reprezentarea

32. Caracterizai esena i formele nivelului raional de cunoatere.

Treapta raional , este o cunoatere mijlocit , ne d cunotine generalizate i abstracte, n

form de noiuni i legiti, ne red esena obiectelor i fenomenenlor

Formele cunoaterei raionale sunt noiunea, judecata i raionamentul.

33. Dezvluii esena noiunii de adevr i formele acestuia.

Adevr este categoria filosofic care vizeaz corespunderea adecvat a imaginei cu obiectul, a

cunotinelor cu realitatea obiectiv. Formele adevarului sunt : Adevar obiectiv, absolut, relativ

Cele trei forme de adevar sunt:

1)Adevarul generat: este informatia extrasa din realitatea expusa publicului larg.

Ceea ce trebuie sa percepem cu mai multe au mai putine umbre. Forma

informatiei este modificata in diferite scopuri fixe (indiferent de ce domeniu

vorbim)

2)Advarul cautat: este informatia extrasa din nevoia noastra de a intelege ce ne

inconjoara , adica informatia ce ar trebui initial sa fie generata de cei ce o

modifica in diferite scopuri

3)AAdevarul Absolut: care este de fapt acel adevar la care nu vom mai ajunge

niciodata pentru ca factorii ce influenteaza imaginea imaculata a acestuia sunt

extrem de numerosi

34. Minciuna i eroarea sunt una i aceeai:

Da Nu (argumentai rspunsul).

Minciuna este o afirmatie care este contrazisa de experienta, observatie sau bun simt, care este

oferita de mincinos in mod premeditat sau spontn prin contorsionarea totala sau partiala a faptelor

si a adevarului sau prin argumentarea selectiva, dar aparent semnificativa, a faptelor, iar eroarea

este o componenta a argumentatiei, care fiind demostrabil gresita in forma sa, face ca intreg

argumentul sa devina invalid.

35. Expunei principalele poziii filosofice asupra adevrului.

Teoria corespondentei, dupa care adevarul desemneaza concordanta dintre cunostintele

subiectului epistemic cu obiectul exterior la care se referea

Teoria coerentei conform careia adevarul exprima consistenta reciproca a ideilor, a

propozitiilor unui sitem de gindire, unei teorii

Teoria operational-pragmatica pentru ca adevarul semnifica valoarea operationala a unor

cunostinte

existenialitii recunosc adevrate acele cunotine pentru care omul poate s-i jertfeasc viaa,

convenionalitii afirm c adevrul e rezultatul conveniei savanilor, pragmatismul leag adevrul

cu folosul, machitii cu o gndire economic.

36. Expunei pe scurt esena noiunii de tiin.

tiina - sfer a activitii umane, scopul creia este studierea obiectelor i proceselor naturii i

societii, una dintre formele contiinei sociale.

Stiinta -in general, ansamlul cunostintelor dobindite. In timp ce a cunoaste un obiect

semnifica a avea o familiarizare generala cu el, stiinta presupune o cunoastere de natura

intelectuala a oiectului determinat.

Stiinta implica capacitatea discursivitatii si a comunicarii. La origine stiinta indica orice forma de

cunoastere umana.

37. Dezvluii structura cunoaterii tiinifice.

Cunoasterea stiintifica apare pe o anumita treapta a dezvoltarii societatii, urmarind

descoperirea legilor, esentelor, structurilor profunde ale obiectului sau. Este specializaa si se

utilizeaza un libaj specific, (caracteristic fiecarei discipline stiintifice in parte) ca si o

aparatura tehnica adecvata. Are un caracter sistematic si metodic, rezultatele sale fiind

organizate in sisteme logice, inchegate , autonome fata de obiect si avind continuuri

cognitive desubiectivizate, cu o semnificatie precisa, (caracter denotativ) . Detine mijloace si

procedee proprii de testare si validare a cunostintelor, supunindu-se unor exigente logice si

practic-experimentale de verificare. Creeaza obiece si modele aparte a caror studiu duce la

obtinerea unor cunostinte de mare valoare teoretica, practica si predicitva

Cunoasterea stiintifica este atinsa in baza unei specializari cresicinde, a utilizarii unor

mijloace , tehnice, metode eficiente. Rezultatele cunoasterii stintifice sunt expuse sub forma

de concepte, ipoteze, legi si terii stiintifice.

38. Caracterizai concis cunoaterea empiric i formele ei.

IIn cunoasterea empirica, subiectulu, bazindu-se pe datele observatiei, acumuleaza informatii legate

nemijlocit de situatiile praxiologice, elaborind notiuni si legitati (empirice) care depind dirct de

datele experientei si au o puternica conditionare socioculturala. Aceasta forma de cunoastere

sesizeaza, de regula prin inductie amplificatoare, anumtie corelatii si legaturi, care privesc starile

actuale ale abiectului si descifreaza notele comune unei clase de obiecte. Inductia amplificatoare o

face probabila si nu necesara, permitind realizarea prin ea, doar a unei certitudini practice si nu

logice.

Cunoasterea empirica este tipul de cunoastere cu un caracter narativ, descriptiv, si sunt formulate

in baza observarii faptelor.Este etapa iniial a cunoaterei, este legat cu contemplarea vie i

experiena individual a subiectului. Ea reflect realitatea la nivelul fenomenului i se bazeaz pe

activitatea cotidian a omului. Formele ei sunt: observaia, comparaia, msurarea, experimentul

39. Caracterizai formele cunoaterii teoretice: problema tiinific, ipoteza, teoria. Artai rolul lor n cunoatere.

Cunoasterea teoretica constituie modalitatea cea mai inalta de asimilare a obiectului, cea

care pune in valoare capacitatea constructiva a subiectului epistemic. E a presupune trecerea

de la experienta concreta la experimentul mental, prin folosirea abstractiei de tip constructiv si

prin impunerea alaturide limba naturala a unui sistem special de semne. Cunoasterea teoretica

defineste astfel riguros si sistematic conceptele si propozitiile utilizate, instituind ample

demersuri logice, cu o accentuata valoare operationala. Subiectul elaboreaza concepte al caror

continut este doar logic si nu real posibil, ca de exemplu, punct geometric, gaz ideal, corp

absolut negru, - numite obiecte ideale care reprezinta elemente-cheie in formularea leilor

teoretice ale stiintei, ( legi ce exprima raporturi necesare si universale, invariante fata de

anumite trasformari ale obiectelor cercetate). Constituind modele logico-teoretice a realului,

cunoasterea teoretica face abstractie da factorii perturbatori si are posibilitatea sa explice

geneza, structura, devenirea realitatii, anticipind viitoarele configuratii ale acesteia.

40. Numii temeiurile de clasificare a cunotinelor.

38.Numii temeiurile de clasificare a cunotinelor.

Clasificare :

a.In baza temeiului (comuna, stiintifica)

b.In baza substantialitatii lumii (mteriale, ideale)

c.Sub aspect calitativ (afirmative, negative)

d.Sub aspect cantitativ (singulare, particulare, universale)

e.In baza metodei de obtinere (inductive, deductive)

f.In baza domeniului caruia apartin (mitice, artistice, stiintifice, filosofice)

41. nceputurile refleciilor metodologice se leag de numele lui:

a). Thales

d). Socrateb). Anaximene

e). Aristotel

c). Anaximandru

(Alegei rspunsul corect)

42. Ce este paradigma i ce rol joac aceasta n metodologia tiinei contemporane?

Paradigma este o totalitate de viziuni i idei care servesc drept model de formulare i

rezolvare a unor problene, este un tip (stil) de gndire dominant ntr-o anumit perioad de

dezvoltare a tiinei. n istoria filozofiei paradigma este ca un mod specific de filozofare, ca un

model de formulare i rezolvare a problemelor filozofice, ca ceva general i relativ stabil n

multitudinea concepiilor i ideelor filozofice.

43. Cine dintre filosofi a elaborat noiunea de paradigm:

a. K. Popper b. T. Kuhn c. I. Lakatos d. P. Feyerabend

e. B.Russel f. L.Wittgenstein

44. Cum se clasific metodele de cunoatere n tiina contemporan?

1.

Metode matematice : inductia si deductia

2.Metode clinice : observatia, convorbirea, metoda biografica

3.Metode psihometrice sau experimentale : experimentul, testul sau chestionarul

45. Caracterizai esena noiunii de societate. Numii elementele principale ale structurii societii.

Societatea este o totalitate de oameni, un ansamblu unitar, un sistem organizat bazat pe

un anumit mod de producere i pe un anumit tip de legturi i relaii sociale istoricete adecvat

determinate. Societatea este o form de existen i de interaciune colectiv a indivizilor.

Elementele de baza sunt: purtatorii relatiilor sociale si ansamblul relatiilor.

46. Numii poziiile filosofice principale cu privirea la problema apariiei i dezvoltrii societii.

Societatea constituie o treapta in dezvoltarea naurii , apare la o anumita etapa a

dezvoltarii acesteia si poseda un caracter specific. Societatea functioneaza si se dezvolta

conform legilor proprii care se deosebesc de cele ale naturii.

In procesul distingerii si separarii ocietatii de natura un rol important au jucat factorii

biologici, care se refera:

Instinctul gregar

Folosirea asa-numitelor unelte de munca

Reflexul de orientare si cautare

Populatia si mediul geografic

47. Ce este societatea civil i care sunt elementele sale principale?

Societatea civila este o notiune care descrie forme asociative de tip apolitic si care nu

sunt parti ale unei institutii fundamentale ale statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel,

organizatiile non-guvernamentale asociatii sau fundatii, sindicatele, uniunile patronale sunt

actori ai societatii civile, care intervin pe linga factorii de decizie, pe liga institutiile statului de

drept pentru a le influenta, in sensul apararii drepturilor si a intereselor grupurilor de cetateni

pe care ii reprezinta.

Societatea se structureaza pe 3 elemente:

1.Componenta economica

2.Componenta politica

3.Componenta societatii civile, sectorul non-profit, care legitimeaza sau

amendeaza celelalte doua componente

48. Ce nelegei prin noiunea de sistem politic al societii? Numii elementele sale principale.

Sistemul politic al societatii prezinta in sine totalitatea institutiilor si organizatiilor,

activitatea carora poarta caracter politic, adica este directionata la realizarea intereselor

politice ale claselor, altor grupuri sociale, comunitati nationale. Interesele lor politice se

manifeste sub forma de relatii politice existente in societate si sunt canalizate spre

rezolvarea problemei puterii politice, cuceririi si mentinerii ei, deasemenea realizarea

drepturilor si libertatilor politice. Interesele politice se realizeaza prin intermediul unor sau

altor elemente ale sistemului politic. La ele se refera : oranele legislative, judiciare ale

puterii de stat, partidele si miscarile politice.

49. Caracterizai succint esena determinismului geografic.

Exista o interdependenta intre societate si mediul geografic. Mediul geografic este

acea parte a biosferei, care se include in activitatea oamenilor, societatii in intregime- lumea

animala si vegetala, apele solurile, zacamintele subterane, atmosfera Terrei. El influenteaza

considerabil dezvoltarea productiei materiale, societatii in ansamblu. Conditiile naturale

nefavorabilesau lipsa unor materii primein anumite zone sau tari frinau si frineaza

considerabil dezvoltarea sociala

50. Caracterizai succint esena concepiei materialiste despre societate.

Societatea materialista este o societate in care valorile umane nu-si gasesc locul,

(conteaza numai Eu , in detrimentul celor din nur, al colectivitatii) . Astfel nu constiinta

oamenilor le determina existenta, ci, cimpotriva, existenta lr sociala le determina constiinta.

51. Ce este noosfera i care este rolul acestei noiuni n rezolvarea problemelor ecologice actuale?

Ansamblu al sistemelor de informatie, cunoastere si valorizare specifice fiintei umane.

Respectiv cunostintele in domeniu ar putea duce la gasirea solutiilor de depasire a

crizei ecologice mondiala

52. Dezvluii esena i enumerai factorii progresului social.

Procesul social este o legitate obiectiva ce caracterizeaza dezvoltarea ascedenta a tuturor sferelor

sociale. Continutul progresului social este dezvoltarea multilaterale, calitativa si cantitativa a

elementelor constitutive- fortelor de productie, tehnicii, cunostintelor tehnice si naturaliste, culturii

materiale si spirituale, morale, artei, structurilor sociale si politice s.a.

Izvorul progresului social sunt contradictiile modului de productie, rezolvarea carora duce la

perfectionare, dezvoltarea ascedenta a societatii. Fiindca contradictiile modului de productie se

rezolva prin activitatea oamenilor, fortele motrice si subiectul progresului social sunt masele

populare, grupurile sociale, clasele si activitatea lor materiala si social-politica. Dezvoltarea

progresiva a societatii este de neconceput fara lupta cu fenomenele regresive (conservatism,

reactia, restauratia, contrrevolutia)