8/13/2019 Intrebari Materiale de Constructii

1/5

INTREBARI LA TESTMATERIALE DE CONSTRCII II

1. Lianii care se ntresc n mediu uscat, umed sau sub ap idup ntrire rezist a aciunea apei sunt iantii !idrauici.

". Lianii #binui a temperaturi mai mici dec$t temperatura deapariie a t#pituri#r pariae sunt iantii necinc!erizati.

%. Lianii care se ntresc d#ar n mediu uscat i dup ntrire nurezist a aciunea apei sunt iani aerieni&ne!idrauici'.

(. Lianii #binui a temperaturi mai mari dec$t temperatura deapariie a t#pituri#r pariae sunt ianti cinc!erizati.

). Ar*ia este un iant ne!idrauic natura.

+. aru *ras este iant ne!idrauic arti-icia.

. aru !idrauic este iant unitar necinc!erizat.

/. Ips#su este iant ne!idrauic arti-icia.

0. imentu ma*nezian este iant ne!idrauic arti-icia

12. imentu siicatic este iant !idrauic unitar cinc!erizat.

11. imentu aumin#s este iant !idrauic unitar cinc!erizat.

1". 3articuee de ar*i se c#mp#rt ca niste macr#4ani#ni

1%. 3articuee de ar*i au caracter puternic !idr#-i.

1(. ariaia umiditii c#n-er ar*iei 5ariatia psticitatii sim#di-icari imp#rtante de 5#um.

1). Stabiizarea prin sc!imb i#nic se bazeaz pe ads#rbtiaseecti5a a cati#ni#r,respecti5 pe capacitatea di-erita de!idratare a acest#r cati#ni.

1+. Stabiizarea cu de*resani a ar*iei pr#duce6 reducereapasticitatii si marirea -recari#r interne.

1. Stabiizarea cu ciment are ca e-ect6 cresterea rezistenteiamestecuui de ar*ia.

1/. Ips#su se #bine prin6 des!idratarea partiaa a *ipsuui.

10. Ips#su se #bine prin ardere a temperatura6 de 1)24"22*rade cesius."2. 7a de *!ips s#ubiitatea ips#suui este6 mai mare.

"1. 3riza ips#suui este terminat c$nd acu aparatuui icat numai patrunde in pasta de ips#s.

"". 8n timpu prizei i ntririi ips#su prezint6 e9pansiune.

"%. 3rin arderea *ipsuui a +224)22 se #bine6 cimentu dean!idrid.

"(. 3rin arderea *ipsuui a 12241"22

i %atm presiune, se#bine6 ips#su de mare rezistenta.

"). 3riza ips#suui ncepe c$nd acu aparatuui icat nu maipatrunde pe intrea*a supra-ata in pasta ci pentru ma9 %2mm.

"+. Ips#su cu priza terminat are rezistena ma9im a zie.

". Ips#su ceuar este #binut prin amestecarea ips#suui dec#nstructii cu substante *enerat#are de spuma sau *aze.

"/. 3rin arderea *ipsuui a /22412222 se #bine ips#su de

pard#seaa.

"0. 3entru #binerea 5aruui *ras materia prim este cacaru

%2.Arderea materiei prime a #binerea 5aruui se reaizeaz a112241"22 *rade.

%1. aru !idrauic se #bine prin arderea materiei primeimpuri-icate cu siicati.

%". aru supraars n rap#rt cu 5aru ars prezintreaci#nabiitate -a de ap mai mica.

%%. La *r#apa de stins 5ar se zidesc numai peretii

%(. 3entru stin*erea 5aruui pra- apa de stin*ere este atemperatura camerei.

%). Starea 5aruui past cu e9ces de apeste6suprasaturata.,stare de s#&apte de 5ar'

%+. 3riza a 5ar are #c6nici#data

%. Reacia 5aruui nestins cu apa este cu de*a:are de cadura

%/. aru stins se ine n *r#apa de 5ar ce puin " saptamani

%0. aruui past este un sistem de substan detip6suprasaturata&stare de s#'ca#id

(2. Starea 5aruui past cu c#ninut redus de ap este6 stare de*e

(1. 8ntrirea 5aruui are #c prin6 des!idratare si recarb#natare

(". ;ateria prim pentru #binerea cimentuui ma*nezianeste6ma*nezita

(%. imentu ma*nezian presupune amestecarea #9iduui dema*neziu cu6 c#rura de ma*neziu

((. ;ateria prim -##sit pentru #binerea cimenturi#rsiicatice este6 amestecu de cacar si ar*ia

(). #mpuii speci-ici iani#r siicatici cinc!erizai se-#rmeaz p$n a temperatura de61()2 *rade

(+. 3r#p#ria de a< din ianii siicatici este de 6)/4+/=

(. 3r#p#ria de A"

8/13/2019 Intrebari Materiale de Constructii

2/5

(0. Ada#su de *!ips a mcinarea cinc!eruui,-a5#rizeaz6intarzierea prizei cimentuui

)2. >in c#mpuii minera#*ici ai cimentuui prezint reaciesab cu apa i este srac ener*etic6 beitu

)1. #mpuii speci-ici iani#r siicatici necinc!erizai se-#rmeaz p$n a temperatura de61%22 *rade

)". #ninutu de ar*i ca impuritate a #binerea 5aruui

!idrauic este6 +4%2=

)%. aracteru !idrauic a 5aruui !idrauic este datde6p#nderea a&

8/13/2019 Intrebari Materiale de Constructii

3/5

8/13/2019 Intrebari Materiale de Constructii

4/5

1"+. >urata n#rmat de ntrire pentru bet#ane de c#nstruciieste de6"/ de zie

1". >urata n#rmat de ntrire pentru bet#ane !idr#te!niceeste602 de zie

1"/. #ntracia bet#nuui este un -en#men6n#rma

1"0. ariaiie de 5#um ae bet#nuui a temperaturi sub 4122

sunt6sunt mai mari decat in cazu temperaturii n#rmae

1%2. Cn bet#n are c#nducti5itate termic bun c$nd p#r#zitateaeste6mare

1%1. #ntracia bet#nuui este determinat de6m#di-icareac#ntinutuui de apa din structura bet#nuui.

1%". ariaiie de 5#um ae bet#nuui din temperatur suntdeterminate de 5ariaiie de 5#um ae6materiae#rc#mp#nente

1%%. #nducti5itatea termic a bet#nuui n rap#rt cu a pietreide ciment este6mai mare

1%(. asa de rezisten a bet#nuui se determin pe pr#be de-#rm6cubica sisau ciindrica

1%). 7a de direcia de turnare a pr#be#r din bet#n, direcia dencercare a cuburi 5a -i6perpendicuara

1%+. Rezistenee #binute prin ncercri standardizate mai maridec$t rezistena caracteristic, pentru # anumit cas de bet#n,se p#t nt$ni statistic6

1%. 8ncercarea standardizat pentru determinarea casei derezisten a bet#nuui se -ace n 5arianta6cu -recare

1%/. Rezistenee #binute prin ncercri standardizate mai micidec$t rezistena caracteristic, pentru # anumit cas debet#n, se p#t nt$ni statistic6sub ) =

1%0. Rap#rtu rezistene#r RtRcn timp6scade

1(2. 3ermeabiitatea pietrei de ciment n rap#rt cu a a*re*atuuieste6mai mica

1(1. 3ermeabiitatea bet#nuui se re-er a penetrarea acestuiade6presiune !idrauica,s#rbitie capiara,di-uziune a5ap#ri#r

1(". 3ermeabiitatea pietrei de ciment n rap#rt cu a bet#nuuieste6mai mica

1(%. >eterminarea permeabiitii bet#nuui se reaizeaz pepr#be de -#rm6cubica,ciindrica

1((. ;#di-icrie cee mai imp#rtante n structura bet#nuuisupus a n*!e, au #c a6412...4()

1(). >in punct de 5edere a c#mp#rtrii a n*!e4dez*!e,in-uena p#ri#r de *e este6in cazu tarii n#astre,mica

1(+. Temperatura de c#n*eare a apei din p#ri este cu at$t maimare cu c$t6p#rii sunt mai -ini si -#rtee de ads#rbtie semain-esta mai intens asupra 5#umuui apei c#ntinute inp#ri

1(. >eteri#rarea bet#nuui prin n*!e4dez*!e estedeterminat de6marimea 5#umuui cristae#r de *!eata sitrecerea apei din p#rii de *e in p#rii capiari.

1(/. Reacia acai4a*re*at este -a5#rizat de temperaturi6intre12...(2

1(0. 8n*!eu structurii bet#nuui pentru # 5itez de scdere atemperaturii impus, se pr#duce6 treptat,de a e9teri#r spreinteri#r

1)2. >in punct de 5edere a c#mp#rtrii a n*!e4dez*!e,in-uena p#ri#r capiari este6!#tarat#are in sens ne*ati5

1)1. >in punct de 5edere a c#mp#rtrii a n*!e4dez*!e,in-uena aeruui antrenat este6mare,-a5#rabia

1)". 3rin creterea c#ncentraiei s#uii#r din p#rii bet#nuui,temperatura de c#n*eare65a scadea

1)%. 8ntre c#mpuii bet#nuui p#t a5ea #c reacii c!imice6da

1)(. ;#di-icrie c#mp#zii#nae pe care e pr#duce z*ura n

piatra de ciment ntrit se re-er a6reducerea capiaritatii siimpicit a permeabiitatii,cu e-ecte p#ziti5e ac#r#ziune,in*!et4dez*!et,rezistenta mecanica mai mare

1)). Rezistena bet#nuui este cu at$t mai mare cu c$t d#za:ude ciment este6mia mare in cazu mentinerii rap#rtuui A

1)+. ;#di-icrie c#mp#zii#nae pe care e pr#ducpuzz#anee n piatra de ciment ntrit se re-era6-a5#rizarea cresterii 5#umuui de n#i -#rmatiuni *eice

1). Rezistena bet#nuui este determinat de -ineea demcinare a cimentuui6este mai mare cu cat -inetea demacinare este mai mare a cimentu siicatic

1)/. Ctiizarea a*re*atuui c#ncasat *r#sier n bet#ane aree-ecte -a5#rabie c$nd6in#cuieste d#ar partea *r#siera cuacesta

1)0. Rap#artee ba i ca minim acceptate pentru a*re*atec#ncasate n bet#ane de ciment sunt62,++ respecti5 2,%%

1+2. urba de *ranu#zitate situat spre imita superi#arpermite reaizarea unui bet#n6cu d#za: mai redus deciment,mentinerea rap#rtuui A sau prin reducerea

rap#rtuui A,cu e-ecte -a5#rabie asupra rezistenteimecanice si a caracteristici#r structurae,deci si adurabiitatii

1+1. @ranu#zitatea in-ueneaz caracteristicie bet#nuuiprin6m#di-icarea c#mpactitatii si a randu ei aceastain-uenteaza caracteristicie -izic#4mecanice si dedurabiitate,supra-ata speci-ica a a*re*ate#r si 5#umu de*#uri,de care depind ucrabiitate si tendinta de se*re*are

1+". ;ic#rarea rap#rtuui A 5a in-uena caracteristiciebet#nuui6ne*ati5

1+%. Acceerat#rii de ntrire -a5#rizeaz reaizarea derezistene -inae mai mari6in cazu maririi -inetii demacinare

8/13/2019 Intrebari Materiale de Constructii

5/5

1+(. 7##sirea aditi5i#r tensi#acti5i permite6imbunatatireaimpermeabiizarii prin reducerea rap#rtuuiA,m#di-icarea dimensiuni#r p#ri#r si a distributiei#r,mics#reaza ascensiunea capiara

1+). Temperaturie ne*ati5e mari pentru bet#nu n curs dentrire sunt6de in-uenta ne*ati5a

1++. ;eninerea umiditii c#b#r$te a supra-aa bet#nuui ncurs de ntrire are in-uen6ne*ati5a

1+. Bet#anee din care ipsete sau este n cantitate micnisipu, iar a*re*atu mare&c#mpact sau u#r' are*ranu#zitate disc#ntinu sau este s#rt m#n#*ranuar -acparte din cate*#ria bet#ane#r6macr#p#r#ase

1+/. >in punct de 5edere a aspectuui supra-eei, in-uen-a5#rabi ma9im asupra caracteristici#r bet#nuui ausupra-eee6p#r#ase

1+0. 7#rmee *ranue#r de a*re*at acceptate a preparareabet#ane#r sunt6scurt prismatice si iz#metrice

12. #umu de *#uri reaizat prin c#mp#ziia *ranu#metrictrebuie s -ie6mai micc de =

11. urba de *ranu#zitate situat spre imita in-eri#arpermite reaizarea unui bet#n6cu # cantitate mai mare deciment

1". ;rirea rap#rtuui A 5a in-uena caracteristiciebet#nuui6ne*ati5

1%. Acceerat#rii de priz se -##sesc pentru #binerea unuinceput de priz a iantuui de6 "4) min

1(. 8nt$rziet#rii de ntrire -a5#rizeaz reaizarea de rezistene-inae mai mari6p#ziti5

1). Temperaturie p#ziti5e mari pentru bet#nu n curs dentrire sunt6ne-a5#rabie

1+. ;eninerea umiditii ridicate a supra-aa bet#nuui ncurs de ntrire are in-uen6p#ziti5a

1. Bet#anee care -##sesc a*re*ate u#are -ac parte dincate*#ria bet#ane#r6c#mpacte cu a*re*ate us#are

1/. Bet#anee care au n structur un numr mare de bue deaer de dimensiuni 2,)..mm n pr#p#rie de p$n a /)=,

intr n cate*#ria bet#ane#r6ceuare10. Bet#anee n#tate simb#ic cu BA, -ac parte din cate*#ria

bet#ane#r6ceuare

1/2. Bet#anee n#tate simb#ic cu @B, -ac parte din cate*#riabet#ane#r6ceuare

1/1. Bet#anee n#tate simb#ic cu @BN, -ac parte din cate*#riabet#ane#r6ceuare

1/". Fpriu de m#rtar are r# de 6aderenta

1/%. Tinciu de m#rtar are r# de 6pr#tectie

1/(. @rundu de m#rtar are r# de6rezistenta

1/). Fmiru este un strat de tencuia reaizat din6ips#s

1/+. Srurie s#ubie din a*re*atee -##site a preparaream#rtare#r pr#5#ac a tencuiei6e-#rescente

1/. aru supraars din m#rtar, pr#5#ac a tencuiei6puscaturi1//.!eresteaua a emn este un pr#dus6semi-abricat

1/0. Cmiditatea p#ate in-uena caracteristicieemnuui6ne*ati5

102. 3un*a cu rin a emn este un de-ect de6structura

101. i#pitura a emn este un pr#dus6semi-abricat

10". ;asee pastice care se #btin prin e*area ntre ee dem#ecue&m#n#meri' de aceai -e sau m#ecue di-erite,iar m#ecua #binute p#arta denumirea de p#imer,sunt6materiae pastice de p#imerizare

10%. ;asee pastice care se #btin prin unirea m#n#meri#r siare #c cu eiminarea un#r substane cu mas m#ecuarmic&ap, acizi sau am#niac', sunt materiae pastice de 6

p#ic#ndensare

10(. ;ateriaee pastice #binute prin trans-#rmareapr#teine#r&cazeina din apte' i p#iza!aride#r cuderi5aii #r&ceu#za i deri5aii ei', sunt materiae pastice#btinute prin6 trans-#rmarea pr#dusi#r macr#m#ecuarinaturai

10). Structura p#imeruui ce c#n-era masei pastce # mareeasticitate a aciuni mecanice, prezint s#ubiitate nanumii s#5eni #r*anici i aptitudinea de a se nmuia anczire, este 6iniara

10+. Structura p#imeruui care a aciuni mecanice c#n-eramasei pastice un c#mp#rtament east#4pastic, prezintaptitudinea de a se nmuia a nczire i au # s#ubiitateredus a s#5eni #r*anici&n prezena s#5eni#r se um-i se trans-#rm n paste 5$sc#ase', este6 pana4rami-icata

10. Structura p#imeruui ce c#n-era masei pastce unc#mp#rtament ri*id sub sarcin, s#ubiitate apr#ape nun s#5eni #r*anici i stabiitate a temperaturi ridicate,ast-e nc$t prin creterea temperaturii se pr#ducedesc#mpunerea termic a pr#dusuui, -r a parcur*e etapade nmuiere, 6este spatiaa.