Intrastatul

De la aderarea României la Uniunea Europeană, sistemul Instrastat,  funcţionează şi în România. Declaraţiile lunare Intrastat înlocuiesc declaraţiile vamale, şi sunt mult mai simplu de făcut. Astfel, declaraţiile Intrastat nu sunt o obligaţie în plus, ci o simplificare a vechii declaraţii vamale, fiind reduse la jumătate informaţiile care trebuie introduse. Există trei condiţii pentru ca un operator economic să devină FIS:• Să fie înregistrat ca plătitor de TVA.• Să realizeze operaţiuni de comerţ intracomunitar cu bunuri.• Valoarea bunurilor comercializate la nivel anual, separat pe fluxurile de introduceri şi expedieri, depăşeşte pragurile statistice Intrastat.Astfel, un operator economic ale cărui introduceri intracomunitare de bunuri sunt egale sau mai mari decât 300.000 LEI este obligat să declare pentru fluxul „introduceri”, un operator economic ale cărui expedieri intracomunitare de bunuri sunt egale sau mai mari decât 900.000 LEI este obligat să declare pentru fluxul „expedieri”. Aşadar, un operator economic poate avea obligaţia de a declara date pentru sistemul Intrastat pentru ambele fluxuri, pentru unul din fluxuri sau pentru nici unul din fluxurile comerciale, în funcţie de nivelul valoric al schimburilor sale intracomunitare. Responsabilitatea pentru acurateţea datelor din declaraţia Instrastat revine în întregime firmei. Declaraţia poate fi transmisă pe cont propriu (de un angajat al companiei) sau printr-un agent (parte terţă declaranta – PTD). Un PTD poate transmite date pentru mai multe firme. Dacă un operator economic utilizează serviciile unui agent pentru realizarea declaraţiei Intrastat, trebuie transmise la INS informaţii privind agentul (nume, adresa, număr de telefon, număr fax, date privind persoana de contact, codul TVA). Declaraţiile lunare Intrastat trebuie trimise la Institutul Naţional de Statistică până pe data de 15 ale lunii următoare celei raportate. Luna pentru care se întocmeşte declaraţia este numită ‘lună de referinţă’. Există trei tipuri de declaraţii statistice Intrastat:a) declaraţii noi - declaraţii transmise pentru prima data pentru o lună de referinţa şi un fluxb) declaraţii revizuite - declaraţii în care furnizorul de informaţii vrea să modifice/corecteze/steargă/adauge unele informaţii (nu sunt necesare ultimele declaraţii şi pot fi revizuite şi declaraţii mai vechi) c) declaraţii nule - pentru FIS care nu au nici o tranzacţie în luna de referinţă (obligatorii pentru a nu fi penalizaţi) Furnizorii de date Intrastat vor primi asistenţă de-a lungul operării sistemului Intrastat. Evident, o asistenţă crescută este necesară în primelor luni de operare, întrucât  sistemul este nou şi pot apărea o serie de probleme ce necesită clarificare. Intrastat este sistemul de colectare a datelor privind comerţul cu bunuri între statele membre UE, comerţul cu servicii fiind exclus din acest sistem. Declaraţia Intrastat urmăreşte mişcarea fizică a bunurilor şi nu fluxul financiar sau al facturilor cum se procedează pentru Decontul de TVA şi Declaraţia recapitulativă VIES. Datorită sistemului Instrastat, care permite administrarea unor informaţii statistice de comerţ foarte detaliate, de la un număr mare de firme, se poate monitoriza permanent evoluţia Pieţei Unice Europene, conturile naţionale şi Balanţa de plăţi, la nivel naţional. De asemenea, datele Intrastat sunt folosite pentru definirea măsurilor referitoare la politica comercială, regulile de concurenţă, managementul şi coordonarea agriculturii şi pescuitului, dezvoltarea regională şi organizarea transportului în Uniunea Europeană. Instrastat este conectat cu sistemul de TVA şi baza de date VIES (sistemul european de schimb de informaţii privind TVA), astfel încât exhaustivitatea şi calitatea datelor să poată fi verificată. În România Instrastat este gestionat de Institutul Naţional de Statistică, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice. Pentru elaborarea statisticilor de comerţ intracomunitar se vor utiliza atât surse de date statistice cât şi administrative (fiscale, vamale, registre ale diverselor ministere/autorităţi etc). Cele mai importante surse de date vor fi reprezentate de:• declaraţiile statistice INTRASTAT, colectate şi prelucrate de INS• deconturile TVA şi declaraţiile recapitulative (VIES) colectate şi prelucrate de Ministerul Finanţelor Publice. În acest context, este important să subliniem două aspecte:- datele din deconturile TVA şi declaraţiile recapitulative VIES puse la dispoziţie de autoritatea fiscală se

utilizează numai în scopuri statistice fără a fi diseminate la nivel de operator economic;- corelarea informaţiilor din deconturile TVA, declaraţiile VIES şi INTRASTAT  este posibilă numai pe baza unor informaţii de identificare comune (dintre care, cea mai importantă informaţie este codul fiscal/codul unic de înregistrare); de aceea, orice modificari de adresă, denumire, structură organizatorică sau de înregistrare fiscală trebuie preluată identic atât în documentele fiscale cât şi în declaraţia INTRASTAT.• declaraţiile vamale de export şi import pentru monitorizarea şi includerea în statisticile intracomunitare a anumitor mişcări de bunuri care sunt supuse unor operaţiuni derulate sub control vamal inclusiv după aderarea la UE (bunurile aflate în procesare sub control vamal) precum şi a unor bunuri care sosesc/sunt expediate din anumite teritorii aparţinând unor state membre UE dar nu şi teritoriului vamal al UE (ex. Ile Reunion, Martinica etc). Aceste mişcări de bunuri se vor exclude din statisticile EXTRASTAT şi se vor include în statisticile INTRASTAT. Declaraţiile statistice INTRASTAT pentru introducerile şi expedierile de bunuri conţin următoarele tranzacţii:• tranzacţii comerciale cu bunuri care îşi schimbă proprietarul şi sunt destinate consumului final, intermediar, investiţiei sau revânzării;• mişcări de bunuri dintr-un stat membru în altul fără transfer de proprietate;• bunurile returnate;• mişcările de bunuri pentru şi după activităţi de procesare (pe bază de contract). Tranzacţiile care trebuie raportate se determină pe baza regulamentelor în vigoare ale  Uniunii Europene în domeniul comerţului intracomunitar cu bunuri. Declaraţia statistică INTRASTAT se va transmite la INS numai în format electronic şi va conţine informaţii privind:- date de identificare pentru firma care efectuează operaţiuni de comerţ intracomunitar cu bunuri sau, dacă este cazul şi pentru declarantul terţ fluxul comercial (introducere, expediere)- perioada de referinţă (luna calendaristică)- statul membru partener, în funcţie de fluxul comercial- codul bunului (la nivel de 8 cifre conform Nomenclatorului Combinat, care stă la baza tarifului vamal de import)- codul pentru natura tranzacţiei- modul de transport - condiţii de livrare, conform INCOTERMS- cantitatea în kg şi în unitate de măsură suplimentară- valoarea facturată în lei- valoare statistică în lei.Declaraţiile statistice INTRASTAT vor fi transmise la INS în format electronic, fie în modul online fie offline.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune o serie de modificări în realizarea statisticilor de comerţ exterior cu bunuri, modificări prevăzute atât prin legislaţia comunitară din domeniu precum şi prin legislaţia naţională. Având în vedere importanţa deosebită a datelor statistice de comerţ exterior, în Uniunea Europeană a fost creat şi dezvoltat un sistem statistic pentru colectarea acestor informaţii. Acest sistem statistic, denumit “INTRASTAT”, are ca principală caracteristică colectarea datelor statistice direct de la operatorii economici care realizează schimburi de bunuri cu statele membre UE În România, instituţia responsabilă pentru implementarea şi funcţionarea sistemului statistic INTRASTAT este Institutul Naţional de Statistică, conform Legii nr.422/2006. Datele statistice privind comerţul intracomunitar cu bunuri se vor transmite la Institutul Naţional de Statistică prin completarea lunară a unei DECLARAŢII STATISTICE INTRASTAT, aferentă schimburilor intracomunitare de bunuri din luna precedentă celei de raportare.

Declaraţia statistică INTRASTAT reprezintă o simplificare a declaraţiilor vamale, deci nu reprezintă o nouă obligaţie, ci o reducere a sarcinilor avute anterior aderării României la UE. Toate informaţiile care vor fi solicitate a fi completate în declaraţia statistică INTRASTAT (în total 20 rubrici) se regăsesc în declaraţiile vamale care în prezent conţin 54 de rubrici plus încă 10 rubrici pentru control şi supraveghere vamală. O altă caracteristică importantă a sistemului statistic INTRASTAT constă în faptul că nu toţi operatorii economici care realizează schimburi intracomunitare de bunuri sunt obligaţi să completeze declaraţia statistică INTRASTAT, ci numai cei care depăşesc anumite praguri statistice. Aceste praguri statistice sunt stabilite anual de către INS, separat pentru expedieri şi introduceri intracomunitare de bunuri şi publicate în Monitorul Oficial al României. La nivel microeconomic, asociaţiile profesionale, companiile comerciale şi cercetătorii au nevoie de informaţiile Intrastat pentru a efectua sondajul pieţii, ca, de exemplu, studierea bursei globale a anumitor mărfuri şi preţurile acestora precum şi obţinerea informaţiilor despre concurenţii de pe pieţele străine sau despre concurenţii străini de pe piaţa internă. Furnizorii de informaţii statistice pentru Intrastat pot fi de asemenea beneficiari ai informaţiilor pe care il pot folosi în vederea monitorizării segmentului de piaţă în termeni de volum, valoare şi preţ al produselor şi în vederea examinării noilor pieţe sau oportunităţi de expansiune.

Contabilitatatea operatiunilor de import

La introducerea sau scoaterea din ţară a mărfurilor prezentate la vamă, autoritatea stabileşte un anumit regim vamal.

Regulile şi formalităţile necesare pentru determinarea originii preferenţiale a mărfurilor sunt cele stabilite în acordurile şi convenţiile internaţionale la care Romania este parte.

Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal al Romaniei. Când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie o garanţie în forma acceptată de autoritatea vamală.

Valoarea în vamă se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau de alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.

Introducerea marfurilor pe teritoriul vamal al Romaniei fac obiectul unei declaraţii sumare care se depune la biroul vamal de intrare.Declaraţia sumară se depune inainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al Romaniei.Biroul vamal de intrare poate renunţa să solicite depunerea unei declaraţii sumare pentru mărfurile care au facut obiectul unei declaraţii vamale înainte de expirarea termenului prevăzut. Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se află sub supraveghere vamală din momentul intrării lor şi pot fi supuse controlului vamal până la stabilirea statutului lor vamal.

Punerea în liberă circulatie conferă mărfurilor străine statutul vamal de mărfuri românesti.Punerea în liberă circulaţie atrage aplicarea măsurilor de politică comercială şi îndeplinirea formalităţilor prevăzute pentru importul mărfurilor, precum şi încasarea oricăror drepturi legal datorate. Mărfurile puse în liberă circulatie, care au beneficiat de drepturi de import reduse sau zero in funcţie de destinaţia lor finală, rămân sub supraveghere până când condiţiile pentru acordarea tratamentului favorabil încetează a mai fi aplicabile, precum şi când mărfurile sunt exportate sau distruse.Mărfurile puse în liberă circulaţie îşi pierd statutul vamal de mărfuri româneşti şi când drepturile de import sunt rambursate sau remise:

-în cadrul regimului de perfecţionare activă sub forma sistemului de rambursare; -în cazul mărfurilor defecte sau a celor care nu respectă prevederile contractuale;

-în situaţiile când rambursarea sau remiterea este supusă condiţiei ca mărfurile să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o destinaţie vamală aprobată în condiţiile prevăzute de regulamentul vamal.

Destinaţia vamală.În măsura în care nu există dispoziţii contrare, mărfurilor li se poate acorda în orice moment, în condiţiile prevăzute de lege, orice destinaţie vamală, indiferent de natura sau cantitatea lor, de ţara de origine sau provenienţa, de transport ori de destinatie.

Mărfurile destinate plasării sub un regim vamal trebuie să facă obiectul unei declaraţii pentru acel regim vamal.

Importul La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de vămuire şi de încasare a datoriei

vamale aferente drepturilor de import.Taxele vamale de import se determină pe baza Tarifului Vamal de Import al României. Taxa vamală este exprimată în procente şi se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor, exprimată în lei.

Valoarea în vamă se determină şi se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.Valoarea în vamă cuprinde urmatoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, înmăsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii;- cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încarcare, de descarcare şi demanipulare conexe acestuia, până la portul sau locul de import;- costul asigurării.Precizare:· Normele in vigoare prevăd pentru anumite categorii de mărfuri stabilireavalorii în vamă în funcţie de anumite valori standard1.Este vorba de stabilirea unui plafon obligatoriu al valorii în vamă pentrurespectivele categorii de mărfuri pentru cazul în care aceasta valoare nu sepoate stabili pe baza facturilor emise de furnizor, sau în cazul în carevaloarea stabilită de furnizor este mai mică decât plafonul respectivprevăzut..În aceste cazuri, taxele vamale se datorează în funcţie de diferenţa dintrevaloarea prevazută în anexă şi valoarea de pe factură.Dacă în termen de 30 de zile importatorul nu prezintă documenteconcludente privind determinarea valorii în vamă, se reţin taxele vamaleîinfuncţie de valoarea stabilită prin anexă.În cazul în care se aduc documente concludente, taxa vamală aferentădifereţei meţionate, constituiă la acea dată ca garanţie, se restituie.

Declaratia vamală de import se depune însoţită de urmatoarele documente:-documentul de transport al marfurilor sau alte documente emise de transportator care să cuprindă date

referitoare la mărfurile transportate;-factura în original sau în copie,ori alt document pe baza caruia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;

-declaraţia de valoare în vamă;-orice alt document necesar aplicării dispoziţiilor prevăzute de normele legale specifice care reglementează

importul mărfurilor;-codul fiscal al titularului.

Exportul

Sunt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate anterior, cu excepţia mărfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii comerciale. Exportatorul mărfurilor scoase definitiv sau temporar din ţară este obligat să depună o declaraţie vamală de export.Precizare:· La export nu se încasează taxe vamale. Liberul de vamă se acordă cu condiţia ca mărfurile să părăsească teritoriul ţării în aceeaşi stare în care se aflau în momentul în care a fost înregistrată declaraţia vamală de export.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export înscrisă în declaraţia vamală se exprimă în valută agreată de Banca Nationala a României şi se consideră franco frontiera română.

Regimurile vamale suspensive

Regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea taxelor vamale.Regimul vamal suspensiv se solicită în scris de către titularul operaţiunii comerciale. Autoritatea aprobă cererea numai dacă poate asigura supravegherea şi controlul regimului vamal suspensiv. Autoritatea vamală va cere de asemenea constituirea unei garanţii care să asigure încasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate. Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului mărfurilor şi cu acordul autorităţii vamale, drepturile şi obligatiile aferente regimului vamal respectiv.

Tranzitul vamal

Tranzitul vamal constă în transportul mărfurilor străine de la un birou vamal la alt birou vamal, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială. Aceasta se realizează sub supraveghere vamală şi cu garantarea taxelor vamale. Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit. Declaraţia vamală de tranzit este însoţită de specificaţii, facturi sau alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate. Termenul de incheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de felul mijlocului de transport, distanţa de parcurs,condiţii atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 45 de zile. Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal care din cauze fortuite se valorifică pe teritoriul României sunt supuse plaţii taxelor vamale şi altor drepturi de import.

Antrepozitul vamal

Prin antrepozit vamal se înţelege locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate. In antrepozitul vamal se permite intrarea mărfurilor străine, înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale sau unor măsuri de politică comercială, precum şi a mărfurilor românesti vămuite, care sunt depozitate, până la expedierea lor în străinătate. Autoritatea vamală poate cere deţinătorului de antrepozit să constituie o garanţie care să asigure plata drepturilor de import pentru mărfurile nevămuite, aflate în antrepozit. Autoritatea vamală poate cere transferul mărfurilor dintr-un antrepozit vamal în altul. Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt urmatoarele:- antrepozitul vamal de tip A, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea deţinătorului depozitului;- antrepozitul vamal de tip B, în care depozitul şi mărfurile sunt sub responsabilitatea fiecărui antrepozitar;- antrepozitul vamal de tip C, în care deţinătorul depozitului este şiantrepozitar al mărfurilor;- antrepozitul vamal de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamală.

Perfectionarea activă

Regimul de perfectionare activă constă în supunerea pe teritoriul României, la una sau mai multe operaţiuni de transformare sau prelucrare a:- mărfurilor străine destinate a fi reexportate în afara teritoriului vamal al României, sub forma de produse compensatoare, fără a face obiectul drepturilor de import sau al măsurilor de politică comercială;

- mărfurilor importate, introduse în regimul economic, dacă ele sunt exportate în afara teritoriului României sub forma de produse compensatoare. Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului vamal, regimul de perfecţionare activă se efectuează fie în regim de restituire (cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la efectuarea exportului), fie în regim de suspendare a drepturilor de import (urmând ca aceste drepturi să fie plătite numai pentru mărfurile sau produsele compensatoare ce nu au fost exportate în termenul prevăzut în autorizaţia eliberată de autoritaţile vamale). In cazul eliberării licentei de export pentru mărfuri supuse licenţierii, rezultate din operaţiuni de perfecţionare activă ( lohn sau processing ) a unor mărfuri importate temporar în România, se vor prezenta urmatoarele documente: -cererea de licenţă ;- declaraţii vamale de import, din care să rezulte ca importul este efectuat în regim temporar ;- declaraţie scrisă pe propria raspundere a agentului economic care a realizat prelucrarea, din care să rezulte ca din materialele importate s-au obţinut cantităţi de produse pentru care se solicită licenţa de export ;- declaraţie scrisă pe propria răspundere a exportatorului, atestând faptul ca declaraţiile vamale de import nu au mai fost utilizate pentru obţinerea unei alte licenţe de export sau dacă declaraţiile vamale de import au mai fost folosite parţial, declaraţie din care să rezulte că licenţa de export care se solicită este numai pentru soldul de marfă ramasă neexploatată ;- avizul dupa caz al ministerului sau instituţei de specialitate.

Transformarea sub control vamal

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul României, fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea de măsuri de politică comercială, a mărfurilor străine, pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transformă felul sau starea iniţială. Produsele realizate, numite produse transformate, se introduc în circuitul civil cu plata drepturilor de import.Lista mărfurilor care pot fi plasate în regim de transformare sub control vamal este stabilită prin Hotarâre a Guvernului.

Admiterea temporară

Regimul de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică comercială, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Autoritatea vamală fixează un termen în cadrul caruia mărfurile trebuie reexportate sau să primească o nouă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizării sa fie realizat. Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerare partială sau totală de taxe vamale. Exonerarea totală de taxe vamale este permisă pentru urmatoarele categorii de mărfuri precum:- bunurile destinate pentru a fi utilizate la expozitii, târguri, congrese sau alte manifestări similare;- materialul pedagogic şi ştiinţific, piesele de schimb şi accesoriile pentru aceste materiale, uneltele şi sculele concepute pentru intreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic şi ştiinţific;- materialul medico-chirurgical de laborator destinat spitalelor sau instituţiilor sanitare dacă face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit şi dacă este destinat a stabili diagnostice;- materialul destinat a fi utilizat pentru înlăturarea efectelor unor catastrofe care afectează teritoriul României etc. Pentru bunurile pentru care nu se acordă regimul de exonerare totală de plată taxelor vamale se acordă admiterea temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor. Prin urmare, se va plăti un procent de 3% din cuantumul taxei totale care ar fi fost perceputa în cazul unui import definitiv.

Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru identificarea mărfurilor străine. Autorizaţia pentru admiterea temporară se eliberează de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizează mărfurile străine. Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import. Regimul de admitere temporară cu exonerarea partială a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţară numai sub regim de import. Cererea de autorizare a regimului de admitere temporară se depune la biroul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor,precum şi locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.

Perfectionarea pasivă

Regimul de perfecţionare pasivă permite exportul temporar de mărfuri româneşti în afara teritoriului românesc, în vederea supunerii acestora unor operaţiuni de transformare sau de prelucrare şi, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea parţială sau totală de drepturi de import. În vederea eliberării licenţelor de export pentru mărfurile supuse licenţierii, care sunt trimise temporar in trainatate pentru operatiuni de prelucrare pasiva ( processing sau lohn ) sunt necesare urmatoarele documente: - cerere de licenţă, cu valoare FOB în valută plaţi ;- avizul ministerului de specialitate sau al Băncii Nationale a României , după caz - expertiza emisă de un laborator autorizat, declaraţie pe proprie răspundere referitoare la provenienţa mărfii, pentru metale şi obiecte confecţionate din metale preţioase ;- facturi de provenienţa a mărfii, în original ; Licenţele de export pentru operaţiuni de prelucrare pasivă se eliberează condiţionat de returnarea integrală în ţară a produsului sau a produselor rezultate.

Proceduri simplificate de vămuire - vămuirea la domiciliu

Procedura vămuirii la domiciliu a fost introdusă la începutul anului 2000 şi constă în plasarea mărfurilor sub unul din regimurile de import, perfectionare activă sau export la sediul unor persoane juridice autorizate de autoritatea vamală.Pentru a putea efectua operaţiuni de vămuire la domiciliu, persoanele jurdidice interesate trebuie să obţină autorizaţia DGV, depunând în acest sens un dosar de autorizare.Procedura de vămuire la domiciliu poate fi aplicată tuturor mărfurilor, cu excepţia mărfurilor prohibite, mărfurilor supuse accizelor, mărfurilor care fac obiectul operaţiunilor de leasing şi plasate sub regim de import definitiv, mărfurilor supuse unor restrictii sau contingente la export, precum şi mărfurile a căror încadrare tarifară necesită analize tehnice sau de laborator pentru fiecare operaţiune. Această procedură este destinată să faciliteze procedura de vămuire în cazul persoanelor juridice care realizează un număr mare de operaţiuni supuse regimului vamal. In acest sens, prin vămuirea la domiciliu, declaraţiile vamale se obţin în prealabil de către persoana juridică autorizată, operaţiunile vamale fiind efectuate la sediul acesteia, sau în alt loc desemnat sau agreat de autoritatea vamală, de către un expert vamal autorizat şi angajat de persoana juridică autorizată cu contract individual de muncă pe perioada nedeterminată. In vederea derulării procedurii de vămuire la domiciliu persoana juridică autorizată va constitui un depozit bănesc la dispoziţia biroului vamal competent pentru asigurarea plaţii tarifului de utilizare a sistemului automat de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu. Declaraţiile vamale se obţin în forma preautentificată, la solicitarea persoanei juridice autorizate şi corespunzător nevoilor estimate ale acesteia, pentru o perioadă de maximum 30 de zile din momentul

solicitării. Totodată, persoana juridică autorizată va solicita punerea la dispoziţie a unui număr de sigilii vamale estimat a fi necesar. Evidenta şi completarea declaraţiilor vamale preautentificate se efectuează în sistem informatic de către persoana juridică autorizată. La sfârşitul perioadei menţionate în solicitare, se va justifica utilizarea declaraţiilor vamale preautentificate, precum şi a sigiliilor, pentru fiecare operaţiune desfăşurată în această perioadă.

Regimul zonelor libere

Zonele libere sunt stabilite in România în anumite porturi maritime si fluviale, dea lungul Canalului Dunăre - Marea Neagră, al altor canale navigabile şi în teritoriile din apropierea punctelor de frontieră. Supravegherea vamală se face numai la limitele zonelor libere.In zonele libere sunt admise mijloacele de transport, mărfuri şi alte bunuri, fără restrictii privind ţara de origine, de provenienţă sau de destinaţie.

Activităţi permise în zonele libere

a) manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, fabricarea,marcarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, testarea, licitarea,vânzarea-cumpărarea, repararea şi dezmembrarea marfurilor;b) organizarea de expoziţii;c) operaţiuni de bursă şi financiar-bancare;d) transporturi şi expediţii interne şi internaţionale;e) inchirierea sau concesioarea clădirilor, spaţiilor de depozitare, şi a spaţiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice sau hoteliere;f) controlul calitativ şi cantitativ al mărfurilor;g) navlosirea, agenturarea, aprovizionarea navelor şi a altor mijloace de transport;h) prestări de servicii şi alte activităţi specifice zonelor libere. Aceste activităţi pot fi realizate de persoanele fizice sau juridice numai pe baza de licenţă eliberată de administraţia zonelor libere.f) bunurile dintr-o zonă liberă pot fi transportate în altă zonă liberă fără platade taxe vamale.

Facilităţi în zonele libere

a) mijloacele de transport, mărfurile şi alte bunuri provenite din străinătate sau destinate altor ţări, care se introduc sau se scot din zonele libere sunt exceptate de la plata taxelor vamale şi a impozitelor;b) scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugată, a accizelor şi a impozitului pe profit pentru activitatile desfăşurate în zonele libere;c) persoanele fizice sau juridice străine pot transfera în străinătate capitalul şi profitul, după plata tuturor obligaţiilor către statul român;d) materialele şi accesoriile românesti, care intră în zonele libere şi sunt folosite pentru fabricarea unor bunuri sunt scutite de taxe vamale, cu indeplinirea formalităţilor de export;e) bunurile românesti care se utilizează pentru constructii, reparaţii şiîntreţinerea de obiective în interiorul zonelor libere sunt scutite de platataxelor vamale;f) bunurile dintr-o zonă liberă pot fi transportate în altă zonă liberă fără plata de taxe vamale.

Operaţiuni financiare în zonele libere

Toate operaţiunile financiare legate de activităţile desfăşurate în zonele libere se fac în valuta liber convertibilă acceptată de Banca Natională a României. Exceptional, operaţiunile financiare care se efectuează în perioada realizării construcţiilor şi obiectivelor în zonele libere, se pot efectua şi în lei. Salariile personalului care îşi desfăşoară activitatea în zonele libere se stabilesc în lei şi în valută sau numai în lei ori numai în valută, prin negocieri colective sau individuale.

Plângeri şi contestaţii împotriva actelor autorităţilor vamale

Persoanele fizice sau juridice pot solicita diminuarea sau anularea datoriei vamale sau a altor măsuri dispuse de autorităţile vamale, prin formularea unor contestaţii in condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin acte de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice. Contestaţiile se adresează autorităţii vamale emitente în termen de 15 zile de la comunicarea actului atacat. Contestaţiile sunt scutite de taxa de timbru. Autoritatea vamală emitentă va inainta dosarul contestaţiei către organul de soluţionare competent, care va soluţiona contestaţia prin decizie motivată. Termenul de soluţionare este de 30 de zile de la înregistrarea contestaţiei.Persoanele care sunt nemulţumite de soluţionarea contestaţiei pot ataca decizia la instanta judecatorească competentă în a carei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul, după caz, în condiţiile dreptului comun.

Scutirea de la obligaţia garantării datoriei vamale

În baza prevederilor art. 151 alin. (3) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, Direcţia Generală a Vămilor poate acorda scutiri de la obligaţia garantării datoriei vamale, în cazuri temeinic justificate, pentru următoarele categorii de bunuri:- bunurile care fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate într-unregim vamal suspensiv;- navele, aeronavele, elicopterele, locomotivele şi vagoanele de cale ferată, plasate în regimul vamal de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import, în vederea reparării şi returnării lor partenerilor externi. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazul în care aceste bunuri se introduc în ţară si/sau se scot din ţară, în stare demontată, în mai multe transporturi, cu condiţia ca produsele compensatoare, menţionate în autorizaţia de perfecţionare activă, să reprezinte nave, aeronave, elicoptere, locomotive sau vagoane de cale ferată;- mărfurile plasate în regimul vamal de tranzit, daca acesta se efectuează sub supravegherea brigăzilor din subordinea Direcţiei de supraveghere şi control vamal;- maşinile şi utilajele agricole din Republica Moldova, plasate în regimulvamal de admitere temporară cu exonerare partială de la plata taxelorvamale, în vederea executării lucrărilor mecanice în campaniile agricole;- bunurile pentru care se acordă custodie vamală în vederea întregirii unorproduse (inainte de depunerea declaraţiei vamale) şi care nu pot fi importate în întregime într-un singur transport;- materiile prime, materialele şi accesoriile trimise de clienţii externi învederea executării de comenzi de export pentru aceeaşi clienţi, plasate înregim vamal de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import;- mărfurile exceptate de la plata taxelor vamale, conform actelor normative în vigoare, plasate într-unul dintre regimurile vamale de antrepozit, perfectionare activă cu suspendarea drepturilor de import, transformare sub control vamal şi admitere temporară cu exonerare parţială de la plata taxelor vamale.

Documente necesare la import

- factura comercială externă - de la exportator( Anexa 1) ;- factura de transport (dacă acesta e plătit separat) - de la exportator ;- document de transport şi asigurare marfă; - actele firmei exportatoare - de la exportator - actele firmei importatoare ;- licenţa de import, daca e cazul - de la Ministerul de Externe ;- certificat de origine a mărfii - de la biroul vamal sau camerele de comerţ ale ţării exportatoare ;- certificat de conformitate, de calitate - de la producător(Anexa 2) ;- certificat de garanţie - de la producător; - contract extern; - packing list - de la exportator(Anexa 3); - alte avize, daca e cazul (certificate fito-sanitare, certificate sanitar-veterinare, certificate de abilitare etc.) ;- declaraţia vamală de import ;

Principalele operaţiuni de import

Importul şi exportul de mărfuri au diferite forme de realizare. Din acest punct de vedere cele două activităţi comerciale se caracterizează după:- modalităţile de realizare a importului de mărfuri se efectuează pe cont propriu şi în comision;- termenul de decontare a mărfurilor importate se face cu plata la vedere şi cu plata la termen (pe credit comercial);- principalele instrumente de decontare cu furnizorii externi:acreditivul documentar; incasso-documentar precum şi pe baza de efecte de comerţ;- mărfurile importate generale şi mărfuri complexe;- destinaţia mărfurilor importate: pentru consumul intern şi pentru reexport În organizarea statului, vama este o instituţie complexă care, pe lângă rolul ei primordial, fiscal, indeplineşte funcţia de instrument de protecţie a economiei naţionale şi, indirect, un rol social şi de apărare a naţiunii. Instituţia vamală din România, chiar dacă sub forme diferite de-a lungul secolelor, a avut un rol important în structura generală a statului, fie în cazul formaţiunilor statale antice, fie în cadrul statului medieval, modern sau în epoca noastră. Atribuţiile instituţiei vamale decurg din scopurile pe care vama este chemată să le indeplinească, funcţiile economice şi financiare, administrative, dar şi de protecţie a patrimoniului national sau cu importante funcţii în sistemul naţional de apărare. Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri şi produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a comerţului exterior. Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuţiile ei administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelor de import şi export, precum şi autoritatea care reprezintă puterea executivş în chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, funcţionarii vamali şi poliţia vamală, instituţia amintită participă la efortul de aparăre a teritoriului ţi a populaţiei României

Renunţarea la taxele vamale: o condiţie pentru integrarea în Uniunea Europeană

Printre principalele noutăţi aduse de noul Cod vamal menţionăm:1)datorită faptului ca există posibilitatea reprezentării directe/indirecte în faţa

autorităţii vamale a oricărei persoane, persoanele nerezidente vor putea să declare mărfurile în vamă,

2) apare noţiunea de agent economic autorizat, precum şi condiţiile în care un agent economic poate primi acest statut; agentul economic autorizat poate beneficia de anumite facilităţi şi simplificări privind controlul vamal, obţinerea unor autorizaţii şi efectuarea formalităţilor vamale;3) se introduc informaţiile obligatorii atât în ceea ce priveşte clasificarea tarifară a mărfurilor cât şi în materie de origine a acestora; acestea vor avea o valabilitate de 6 ani, respectiv 3 ani de la data emiterii;4) se introduce posibilitatea rectificării declaraţiei vamale sau a invalidării ei după acordarea liberului de vamă, în anumite situaţii;5) originea nepreferenţială se stabileşte în funcţie de două criterii: criteriul mărfurilor produse în întregime într-o ţară şi criteriul transformării substanţiale;6) regimul de import este inlocuit de regimul vamal de punere a mărfurilor în libera circulaţie;7) pe lângă regimurile vamale suspensive existente, se introduc regimuri vamale cu impact economic (antrepozitare, perfectionare activă şi pasivă, admitere temporarăţi transformare sub control vamal) - aceste regimuri vamale vor avea condiţii speciale de autorizare;8) apare o nouă destinaţie vamală – antrepozitul liber;9)se modifică termenul limită pentru stabilirea unei destinaţii vamale mărfurilor prezentate la vamă; faţă de termenul de 30 de zile prevăzut în prezent, termenul va fi de 45 de zile în cazul mărfurilor transportate pe cale maritimă şi de 20 de zile în cazul mărfurilor transportate pe altă cale decât maritimă;10) se introduce un termen maxim de 24 de luni pentru regimul vamal de admitere temporară (în prezent nu există un termen limită);11) datoria vamală, în conformitate cu prevederile noului Cod vamal, va cuprinde numai taxele vamale de import/export şi taxele având un efect echivalent taxelor vamale (suprataxe, taxe compensatorii etc.). Celelalte taxe care în prezent sunt incluse în datoria vamală (accize, TVA), vor urma regimul stabilit prin Codul fiscal;12) se introduce noţiunea de dobânzi compensatorii; acestea vor fi datorate în cazul încheierii prin punerea în libera circulaţie a mărfurilor care au fost plasate anterior în regimurile vamale de admitere temporară şi perfecţionare activă;13)termenele prevăzute în prezentul cod şi în alte reglementări vamale se calculează potrivit normelor prevăzute în Codul de procedură civilă. 14) operaţiunile vamale iniţiate sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare intrării în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementări. 15) Autoritatea Naţională a Vămilor este desemnată ca autoritate competentă să aplice pentru România, la data aderării la Uniunea Europeană, prevederile Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995, în temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană - JO C 316, 27 noiembrie 1995, şi ale Convenţiei cu privire la asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997.16) Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba prin hotărâre regulamentul de aplicare a Codului vamal, care intră în vigoare la aceeaşi dată cu prezentul cod. 17) dispoziţiile cuprinse în prezentul cod şi în alte reglementări vamale privind plata, garantarea, înscrierea în evidenţele contabile, stingerea datoriei vamale şi remiterea drepturilor de import se aplică în mod corespunzător şi pentru taxa pe valoarea adăugată şi pentru accize care, potrivit Codului fiscal, sunt în atribuţiile autorităţii vamale. 18) declararea electronică şi sistemele automatizate pentru punerea în aplicare a gestiunii de risc şi schimbul electronic de date între birourile vamale de intrare, import, export şi ieşire, prevăzute la art. 40, 60-62 şi 202-204, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului cod.

a) Sistem de documente privind privind organizarea contabilităţii materialelor1 .N.I.R.-u.l

Serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatte la receptie, document justificativ de inregistrare in contabilitate .Circula la:

-gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate -compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind re-glementarea

diferentelor constatate, precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sinteticasi analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii).Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

2 .Bonul de consum. Este un document care serveste ca . :a. document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor materiale, dupa caz;

-document justificativ de scadere din gestiune; -document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în evidenta contabila în partida simpla .

. Se întocmeste în doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie

pentru consum. Acest tip de document circula dupa cum urmeaza, si anume: -la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre

gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare). Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil . .

3 .Avizul de insotire a marfii. Este un :formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie , executat pe hartie autocopiativa securizata. Serveste ca:

-Document de insotire a marfii pe timpul transportului -Document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale. .

4 .Dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta (folosit si in cadrul firmei pentru insotirea marfurilor transferate de la gestiunea centrala la gestiunile din punctele de luctru catre clienti) Este un document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleasi unitati in cazul transferului Circula la:

-furnizor -la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de primire(

.-la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura( .-la cumparator

.-la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptiesi dupa consemnarea rezultatelor

-la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica si analitica, atasat la factura .

5 .Dispozitie de livrare. Este formularul care serveste ca: -document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a altor valori materiale

destinate vanzarii -document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare

-document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii fiscale , dupa caz.Circula la:

-Magazie, pentru eliberarea produselor , marfurilor sau altor valori materialesi pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate . Se arhiveaza la magazie

-la departamentul vanzari. .6 .Fisa de magazie. Serveste ca:

-document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale -sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale .

. Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza de

gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc. Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetica .

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se întocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii. Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune înregistrata, dar în mod obligatoriu zilnic.

7 .Fise de magazie a formularelor cu regim special. Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie, executat pe carton securizat.Serveste ca:

-document de evidenta a intrarilor , iesirilor si stocurilor de formulare, care au un regim special de inseriere, numerotare , evidenta si urmarire

-document de evidenta a formularelor anulate. Sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare. Se intocmeste intr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar.Acest tip de formular nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.Ca orice agent economic, SC ITALROM LEATHER SRL are pus la punct un sistem de documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor, si anume:

8 .Jurnal de vanzariFormulat tipizat fara regim special. Serveste ca:

-jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii,-document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,

Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de progarmul de contabilitate si are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.

9 .Jurnal de cumparari. Formulat tipizat fara regim special. Serveste ca: -jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii,

-document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de progarmul de contabilitate si are la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari de servicii).Circula la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.

10 .Factura (furnizor / client)Este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare , comun pe economie, executat pe hartie autocopiativa securizata. De asemenea, factura Se distribuie numai platitorilor de T.V.A. Tiparit in carnete cu 100 de file.Serveste ca:

-document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;

-document de insotire a marfii pe timpul transportului; -document de incarcare in gestiunea primitorului;

-document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.Se arhiveaza::

-la furnizor -la departamentul vanzari

-la compartimentul financiar-contabil -la cumparator ; la compartimentul financiar-contabil.

Cotele de impozitare

Cotele de impozitare variază de la o ţară la alta. Tarile Uniunii Europene practică cote cuprinse între 15% si 21%. În România se practică o singură cotă standard de TVA.a) cota de 24% pentru operaţiuni privind:

-livrările de bunuri mobile şi imobile efectuate de către agentii economici înregistraţi ca plătitori de TVA către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia cotelor scutite de TVA;

-vânzări de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România; -importul de bunuri mobile, precum şi vânzarea acestora către beneficiari; -prestările de servicii pentru care locul impozitării, este situat în România;

-carne comestibilă de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi măruntaie, vândute în stare proaspătă, preparate şi sub formă de conserve;

-produsele necomestibile provenite de la animale şi păsări domestice: piei, păr, fulgi, pene, puf, coarne etc., preparatele şi semipreparatele culinare, precum şi conservele din carne cu legume;

-peşte şi produse comestibile din peşte, semiconserve şi conserve, exclusiv icre. -preparatele şi semipreparatele culinare;

-făină de grâu, secară si orez; -făină destinată nutreţurilor pentru animale;

Sunt scutite de TVA: -medicamentele de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale, aparatură de tehnică

medicală şi alte bunuri destinate exclusiv utilizării în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare utilizate în unităţi autorizate: spitale, sanatorii, centre medicale;

-medicamentele şi produsele biologice de uz uman prevazute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii; -medicamentele de uz veterinar prevazute în Nomenclatorul Ministerului Agriculturii si Alimentaţiei;

-plantele medicinale prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătăţii şi cel al Ministerului Agriculturii si Alimentaţiei;

-aparatura de tehnică medicală; -proteze si produse ortopedice;

-uniformele din învăţământul primar şi preşcolar cu dimensiuni până la măsura 36; -articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii sub un an;

-articole de încălţăminte până la mărimea 14,5; -lucrări agricole;

-pâine, grâu de consum si seminţe.b) operaţiuni scutite de TVA cu drept de deducere :

-exportul de bunuri şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de agenţii economici cu sediul în România;Justificarea realităţii exportului de bunuri se face cu:

-factura externă; -declaraţia vamală de export vizată de organele vamale;

-documentele de transport internationale; Aceste documente sunt justificative pentru exportul realizat de agentul economic care

acţionează în numele propriu. Pentru exportul realizat prin comisioane sunt necesare: copia de pe factura externă, şi de pe declaraţia

vamală de export, pe care comisionarul a înscris denumirea unităţii proprietare a mărfurilor exportate.Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate:

-documentul de transport internaţional în original, având confirmarea destinatarului privind recepţia mărfii;- poliţa de asigurare şi / sau reasigurare.

Pentru alte prestări de servicii legate direct de exportul bunurilor sunt necesare:

- contractul încheiat cu unitatea exportatoare;

- documentele prezentate de exportatori, din care să rezulte că operaţiunile în cauză sunt direct legate de exportul de bunuri;

Scutirea de TVA se aplică şi asupra prestatorilor de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul impozitării se

situează în străinătate . Serviciile prestate în contul beneficiarilor cu sediul în străinătate, pentru bunurile din import aflate în

perioada de garanţie se supun cotei zero. În această cotă se încadrează şi serviciile prestate de agenţii economici cu sediul în România, constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piaţă, asistenţă de specialitate, contracte cu beneficiarii cu sediul sau domiciliul în străinătate.Justificarea cotei zero pentru serviciile de mai sus se face cu:

-contractele încheiate cu partenerii externi sau dupa caz comanda lor-factura externă;

-dovada încasării facturii externe sau după caz a introducerii în bancaa declaraţiei de încasare valutară.

11 .Chitanta, este un formular de doua tipuri, si anume:a) Chitanta. Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si

numerotare.Tiparit in carnete cu cate 100 de file.Serveste ca:- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii- document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea

Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.

Circula la:- depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet,

fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a

carnetului (exemplarul 2).b) Chitanta fiscalaIn conformitate cu prevederile ART. 8 Hotarirea nr. 831 din 12/02/1997 aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora Monitorul Oficial nr. 368 din 12/19/1997, chitanta fiscala este definita ca fiind formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Se distribuie numai platitorilor de T.V.A. Tiparit in carnete cu 100 de file.Serveste ca:

-document justificativ privind cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura;

-document justificativ de inregistrare in contabilitate, atunci cand este insotita de bonul eliberat de la casa de marcat, Bonul de vanzare (cod 11-1-12) sau Chitanta (cod 14-4-1), si de deducere a T.V.A.Se intocmeste in doua exemplare de catre vanzator sau de catre prestatorul de servicii. Eliberarea chitantei fiscale se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate, in care sens s-a eliberat bonul de la casa de marcat, Bonul de vanzare (cod 11-1-12) sau Chitanta Chitanta fiscala nu inlocuieste Chitanta), care se intocmeste pentru incasarile in numerar la casieria unitatii.Chitanta fiscala nu se utilizeaza pentru vanzarea bunurilor en gros catre alte unitati patrimoniale. In coloana "Specificatie", bunurile sau serviciile se inscriu grupate pe cote de T.V.A .

Circula la: -la cumparator, pentru inregistrare in jurnalul pentru cumparari (exemplarul 1)

-la furnizor, in cazul in care este scutit de obligatia emiterii facturii (exemplarul 2).Se arhiveaza:

-la cumparator, la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu bonul de la casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta eliberata de vanzator (exemplarul 1);

-la furnizor sau la vanzator, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).De asemenea SC ITALROM LEATHER SRL are pus la punct si un sistemul de documente privind organizarea contabilităţii generale, dar si un sistem de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului, si anume.

12 .Balanta de verificare se foloseste balanta de verificare cu patru egalitati , este emisa de programul de contabilitate si raspunde de exactitatea inregistrarilor seful contabil.. Serveste la:

-Verificarea exactitatii inregistrarilor -Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica

-Intocmirea situatiilor financiare.Nu ,circula fiind document de sinteza. Si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.Iata cateva elemente principale privind sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului.Se stie, ca inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica , dupa caz , a elementelor de activ si de pasiv aflate in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.b) Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de

activ si de pasiv sunt: 1 .Decizia de inventariere. Decizia de inventariere este emisa de seful contabil cu acordul scris al

conducerii compartimentului financiar-contabil – Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singura data pe an pentru toate gestiunile (de regula la sfarsitul anului) , in cazul schimbarii gestionarului si ori de cate ori este nevoie in cursul anului.

2 .Declaratia de inventar. Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor materiale si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere.Se intocmeste intr-un exemplar, de gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a valorilor materiale si banesti de care raspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, inainte de inceperea operatiei de inventariere, si se semneaza de acesta.

3 .Lista de inventariere. Serveste ca: -document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile societatii,

-ocument pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri,document justificativ de intregisrare in evidenta magaziilor si in contabilitate a plusurilor si minisurilor constate,

-document pentru intocmirea registrului jurnal, -document centralizator al operatiunilor de inventariere. Se listeaza din programul de contabilitate,

listele de inventariere fara cantitati (doar cu simbolul si denumirea). Aceste liste se completeaza cu nr. de bucati gasite in timpul inventarului , „faptic” in gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea in contabilitate si arhivare.

4 .Decizia de imputare. Serveste ca: -document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in munca,

Titlu executoriu in momentul comunicarii, -Document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste de catre Biroul de Resurse Umane (in

cazul de fata de catre dna Andrea Critac, fiindca aceasta firma sibiana nu are anjat care sa se ocupe de acest Birou), pe baza documentatiei prezentate de contabilul sef (in cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii) .se intocmeste in trei exemplare : exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea in aplicare (retinerea pe stat), exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului.

5 .Angajamentul de plata. Acest document serveste ca: -angajament e plata , a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii patrimoniale,

titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor,

-titlu executoriu pentru executarea silita , in caz de nerespectarea angajamentului.Se intocmeste intr-un exemplar , de persoana care isi ia angajamentul(in urma unui proces verbal sau a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in compartimentul financiar-contabil. Acest angajament se da in fata juristului societatii , care are sarcina de a respecta legile si al semna.

6 .Registrul-inventar. Acest registru se completeaza odata pe an avand la baza liste de inventariere intocmite in fiecare gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare departament (mijloacele fixe si obiectele de inventar).Personal, cu aceste documente m-am intalnit in activitatea mea de practica.

C. LUCRARILE CONTABILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR

Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex deagregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului. Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar fiind structurate astfel:

I. Lucrarile preliminare de inchidere a exercitiului financiar1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere – pentru centralizarea si controlul exactitatii

datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general

2. Inventarierea generala a patrimoniului – reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :

SNP = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate la valoarea actuala 3. Contabilitatea operatiilor de regularizare – o data stabilite rezultatele inventarierii , plusurile si

minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii , iar minusurile se imputa.

4. Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar

5. Provizioanele pentru deprecieri. Vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila – valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este:Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane pentru deprecieri In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare, facindu-se inregistrarea de principiu Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane

6. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.

Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a cheltuielilor si veniturilor inregistrate.

II.Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor. Genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :

1. Cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :

Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli 2. Cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza scadentelor

Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans 3. Venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la inchiderea

exercitiului asupra conturilor de regularizare : Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans

4. Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza de scadenta :

Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul zilei a

creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei

5. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere. Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .

6. Determinarea rezultatului exercitiului Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor se prezinta

astfel: a ) inchiderea conturilor de cheltuieli :

Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli b) inchiderea conturilor de venituri :

: Conturi de venituri = Profit si pierdere c ) se calculeaza si se plateste impozitul pe profit :Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile fiscale-nededucerile

fiscale - Impozitul datorat :Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit- Inchiderea contului de cheltuieli :Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit- Plata impozitului pe profit :Impozit pe profit = conturi curente la banci7. Distribuirea profitului sau finantarea pierderii Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe urmatoarele

destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea rezervelor legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea fondului de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul exercitiu

Inregistrarea contabila este:Repartizarea profitului = %

RezerveFondul de participare la profitFondul de dezvoltare Dividende de plata

Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare urmatoare, din rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o alta solutie din capitalul social .

8. Redactarea (completarea) bilantului contabil. Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este necesar ca în urma lucrărilor curente

de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente de sinteză constituie obiectul de bază al contabilitaţii financiare, deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991, toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil. Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale si contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:

- respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;- respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea activităţii bilanţului de

deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;- posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în  contabilitate, puse de

acord cu inventarul. Procedeul principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală, bilanţul propriu-

zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire  a acestora, precum şi rezultatul unui agent economic la un moment dat. Bilanţul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea Contabilităţii de mai sus mentionata.

Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin continutul lor in cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent si din balanta conturilor. Prin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea, gruparea si insumarea soldurilor din balanta conturilor

a) Analiza pe baza de bilant contabil Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile privind situatia

financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si restructurarea pozitiilor din bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor din bilant se intocmeste tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul serveste la analiza echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii , iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor.

b) Analiza echilibrului financiar. O asemenea analiza este centrata pe indicatorul denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente (mai mari de un an) pentru finantarea activelor circulante :Fond de rulment = capitalul permanent – activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera) Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lungTrezoreria = Necesarul in fond de rulment – Fondul de rulmentTrezoreria =disponibilitati – datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen scurt)Necesarul de fond de rulment = activul circulant – datoriile financiare pe termen scurt.

c) Analiza rezultatului financiar.Se procedeaza la regruparea si restructurarea pozitiilor din contul “Profit si pierdere ".