Intoxicaţia Cu Monoxid de Carbon
3
Intoxicaţia cu monoxid de carbon (CO) este cauzată de inhalarea accidentală sau voită (încercare de sinucidere) a acestui gaz toxic. Deoarece gazul nu miroase, nu irită şi nu are culoare, intoxicaţia se instalează pe nesimţite. Dacă victima doarme, ea nu resimte niciun simptom, cazurile de deces în astfel de situaţii fiind mult mai numeroase. Monoxidul de carbon este mai uşor decât aerul, de aceea el este puţin nociv în spaţiile deschise sau foarte bine aerate (cu excepţia unor arii afectate de incendii de proporţii sau a unor zone deosebit de poluate cu fum provenit din arderi). Efectele toxice ale acestui gaz apar aproape întotdeauna în locurile închise sau semiînchise (interiorul autovehiculelor, locuinţe neaerisite în care funcţionează o sursă de încălzire, garaje închise). O stare de preintoxicaţie cronică se întâlneşte la marii fumători, la cei care staţionează în încăperi neaerisite cu mult fum de ţigară şi la locuitorii care îşi duc viaţa pe lângă drumurile deosebit de circulate. Forme uşoare de intoxicaţii, dar de lungă durată apar la persoanele care locuiesc în spaţii cu surse generatoare de monoxid de carbon (aparate şi instalaţii generatoare de căldură cu defecte de refulare, aparate casnice cu flacără - aragaz, şemineu; în condiţiile unei aerări deficitare). Un factor agravant în intoxicaţia cu monoxid de carbon este alcoolul, care încetineşte eliminarea CO din organism (M. Oardă). Monoxidul de carbon, chiar şi în cantitate mică, este periculos pentru făt Monoxidul de carbon afectează grav viaţa intrauterină, gazul pătrunzând cu uşurinţă, prin intermediul mamei, în sângele fătului (hemoglobina fătului are o afinitate dublă faţă de CO în comparaţie cu hemoglobina mamei şi o preferinţă pentru CO de 450 de ori mai mare decât pentru oxigen). Chiar şi formele uşoare de intoxicaţie cu monoxid de carbon, neresimţite de gravidă, sunt periculoase, căci pun în pericol sănătatea şi chiar viaţa fătului. De aceea, femeile însărcinate trebuie să evite staţionarea în spaţii închise şi neaerisite, unde există orice sursă care potenţial poate genera monoxid de carbon. În cazul fumătoarelor, se recomandă renunţarea la tutun sau măcar reducerea drastică a numărului de ţigări. Semnele intoxicaţiei cu monoxid de carbon
description
intoxicatia cu monoxid de carbon
Transcript of Intoxicaţia Cu Monoxid de Carbon
Intoxicaţia cu monoxid de carbon (CO) este cauzată de inhalarea accidentală sau voită (încercare de sinucidere) a acestui gaz toxic. Deoarece gazul nu miroase, nu irită şi nu are culoare, intoxicaţia se instalează pe nesimţite. Dacă victima doarme, ea nu resimte niciun simptom, cazurile de deces în astfel de situaţii fiind mult mai numeroase. Monoxidul de carbon este mai uşor decât aerul, de aceea el este puţin nociv în spaţiile deschise sau foarte bine aerate (cu excepţia unor arii afectate de incendii de proporţii sau a unor zone deosebit de poluate cu fum provenit din arderi). Efectele toxice ale acestui gaz apar aproape întotdeauna în locurile închise sau semiînchise (interiorul autovehiculelor, locuinţe neaerisite în care funcţionează o sursă de încălzire, garaje închise). O stare de preintoxicaţie cronică se întâlneşte la marii fumători, la cei care staţionează în încăperi neaerisite cu mult fum de ţigară şi la locuitorii care îşi duc viaţa pe lângă drumurile deosebit de circulate. Forme uşoare de intoxicaţii, dar de lungă durată apar la persoanele care locuiesc în spaţii cu surse generatoare de monoxid de carbon (aparate şi instalaţii generatoare de căldură cu defecte de refulare, aparate casnice cu flacără - aragaz, şemineu; în condiţiile unei aerări deficitare). Un factor agravant în intoxicaţia cu monoxid de carbon este alcoolul, care încetineşte eliminarea CO din organism (M. Oardă).
Monoxidul de carbon, chiar şi în cantitate mică, este periculos pentru făt
Monoxidul de carbon afectează grav viaţa intrauterină, gazul pătrunzând cu uşurinţă, prin intermediul mamei, în sângele fătului (hemoglobina fătului are o afinitate dublă faţă de CO în comparaţie cu hemoglobina mamei şi o preferinţă pentru CO de 450 de ori mai mare decât pentru oxigen). Chiar şi formele uşoare de intoxicaţie cu monoxid de carbon, neresimţite de gravidă, sunt periculoase, căci pun în pericol sănătatea şi chiar viaţa fătului. De aceea, femeile însărcinate trebuie să evite staţionarea în spaţii închise şi neaerisite, unde există orice sursă care potenţial poate genera monoxid de carbon. În cazul fumătoarelor, se recomandă renunţarea la tutun sau măcar reducerea drastică a numărului de ţigări.
Semnele intoxicaţiei cu monoxid de carbon
În funcţie de cantitatea de carboxihemoglobină din sânge, pot să apară o serie de manifestări, care pornesc de la o simplă cefalee şi merg până la pierderea conştienţei. Dacă toată hemoglobina a fost blocată survine moartea. În cazul expunerii la concentraţii mari de CO, intoxicaţia este periculoasă, evoluând spre apoplexie. Intoxicaţia acută cu monoxid de carbon, după dr. M. Oardă, evoluează în 2 stadii:
1. Stadiul iniţial
În această primă fază, apar simptome ca cefalee (durerile se localizează la tâmple şi în regiunea frunţii), ameţeli, anxietate, vâjâituri în urechi, greaţă, vărsături, uneori tulburări de vedere, rar halucinaţii.
2. Stadiul de paralizie
Această etapă a intoxicaţiei cu monoxid de carbon se caracterizează printr-o o slăbiciune marcată a membrelor inferioare şi prin alte semne ca: somnolenţă, apatie, nelinişte, accese de furie, pierderea conştienţei. Dacă nu se intervine la timp, survine moartea prin paralizie centrală. Ca o complicaţie ulterioară a intoxicaţiei, poate avea loc o leziune renală, care de asemenea pune viaţa pacientului în pericol.
În intoxicaţia cu monoxid de carbon, victima prezintă o culoare tegumentară rozalie (nu este cianotic ca în majoritatea hipoxiilor) [Păunescu-Podeanu].
Măsuri
Antidotul monoxidului de carbon este oxigenul, care trebuie restabilit atât în sânge cât şi în mediul extern. În primă instanţă este necesar ca victima să fie scoasă cât mai grabnic la aer curat şi să se facă respiraţie artificială. În intoxicaţiile severe trebuie să se practice neîntârziat oxigenoterapia. Chiar dacă semnele intoxicaţiei nu sunt prea severe, este necesar să se apeleze cât mai repede la medicina de urgenţă, care dispune de protocoale specifice de salvare şi de prevenire a complicaţiilor imediate sau ulterioare (edem pulmonar şi cerebral, acidoză severă, colaps cardiovascular, leziuni renale).
