'púira ora? ţi interurban se napoiaşăf Serbătorirea unui erou. 2. „KOMÄNUL Nr. 115-J 91 »....

Anul II. Arad, Duminecă 27 Maiu J 9 Iunie) 1912. ABONAMENTUL :

P» un an . . 28 — Cor. ?« jumătate an 14-— , P» 9 Ioni . . 7— , Pe o lună . . 2-40 ,

Pentru România ţi străinătate :

VLaJujIg N-rul 115.

Pt tm an. 40'— franci Telefon

'púira ora? ţi interurban Sr. 750.

R E D A C Ţ I A ţi A D M I N I S T R A Ţ I A : Strada Zrínyi R-ruí l /a .

INSERTION: se primesc la ai

tratie.

jJLK

A n ir f Mulţărnite publica şi Loa deschis costă şirul 20 fii.

Manuscriptele Au se in-napoiaşăf

Serbătorirea unui erou: Alexandru Ion Cuza.

-Diu prilejul desrăllrli statuie! fiul Cuza, în Iaşi. —

de Dr. H or ia Petra-PetreiM.

In t imp ce s e v o r t i p ă r i r â n d u r i l e aces tea se va p e t r e c e în c a p i t a l a M o l d o v e i u n act de o d e o s e b i t ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u î n t r e g neamul r o m â n e s c : v a c ă d e a p â n z a a l b ă de pe statuia r i d i c a t ă fos tu lu i d o m n i t o r Alexandru I o a n C u z a , î n t r e u r a l e l e u n e i m u l ţimi r e c u n o s c ă t o a r e . ^ M o m e n t u l : a c e s t a este a t â t de î n s e m n a t , î n c â t o r i ce m i n t e românească v a t r e b u i să m e d i t e z e în zi lele viitoare a s u p r a f a p t e l o r r o m â n u l u i m a r e , idealist î n f l ăcă ra t , c a r e a fost g a t a să-şi sacrifice tot sp re b ine l e ţ ă r i i s a l e .

Bucuria n o a s t r ă e s t e cu a t â t m a i m a r e , cu cât şi c a p u l î n c o r o n a t al R o m â n i e i de astăzi, M. S a Regele Carol, p ă ş e ş t e în ş i rul întâi, în c o r t e g i u l fest iv, p e d i n a i n t e a s ta-tuiei, făcând p r i n g e s t u l a c e s t a p l in d e cuminţenie să sece p e n t r u t o t d e a u n a Milco-vul relei-credinţi , c ă a c t u a l u l D o m n i t o r n'ar p reamăr i d in t o a t ă i n i m a m e m o r i a antecesorului s ă u . D e - a c u m n u m a i e s t e n ic i un Miicov, c a r e să-1 d e s p a r t ă , d u p ă c u m nu mai este g r a n i ţ ă d e s p ă r ţ i t o a r e r â u l e ţ u l Milcov, de pe la F o c ş a n i , a m i n t i t î n a d r e s a adunării din I a ş i c ă t r e a d u n a r e a e l ec t i vă a Munteniei, d r e p t g r a n i ţ ă î n t r e M u n t e n i a şi Moldova.

Kogălniceanu, c e t i n d a d r e s a a c e a s t a , în ziua de 28 I a n u a r i e 1859, în a d u n a r e a e-lectivă a Moldove i , a j u n g â n d la p a s a g i u l de mai la va le , a fost a p l a u d a t f u r t u n o s :

„ A ş a ' d a r , f ra ţ i lor , d i s p a r ă d i n t r e n o i t o a t ă f o r m a , t o a t ă d e o s e b i r e a d in a f a r ă ! Chiar urmele Milcovului contenească de a mai exista în limbagiul românesc! D - z e u ne -a f ă c u t un s i n g u r şi a c e l a ş p o p o r . A c u m a - a sos i t t i m p u l că să şi lucrăm c a u n s i n g u r şi a c e l a ş p o p o r ! L a F o c ş a n i , la F o c ş a n i dar , şi a c o l o î m p r e u n ă c u b i n e c u v â n t a r e a D o m n u l u i p ă r i n ţ i l o r n o ş t r i , s ă serb ă m m a r e a s e r b ă t o a r e „învierea României!"

Iri C u z a - V o d ă se s ă r b ă t o r e ş t e azi e rou l , c a r e a ş t i u t să-ş i c a l c e p e i n i m ă , s ă a s c u l t e d e g l a su l de c h e m a r e a l u n u i n e a m î n t r e g şi să p lece în exi l iu la g lasu l a c e l u i a ş n e a m , căc i u r a din a d â n c u l suf le tu lu i ro lu l u n u i C o r i o l a n .

D a c ă e a d e v ă r a t că e s te m a i m a r e a-c e l a c a r e se s t ă p â n e ş t e pe s ine , d e c â t u n be l iduce , c a r e a î nv ins o c e t a t e — C u z a -V o d ă a fost m a i m a r e d e c â t be l i duce l e . E l a î nv ins zec i de c e t ă ţ i d in suf le tu l său , glasu r i de s i r enă , c a r i s e î n m l ă d i a u şi-1 chem a u cu foc, s i r ene , c ă r o r a d â n s u l n u le de dea a s c u l t a r e , deş i m u l ţ i a l ţ i i l e -au î nd r ă git , c ă c i ele se n u m e a u T r â n d ă v i a , D i s p r e ţ u l f a ţ ă de supuş i , I n i m a de p i a t r ă , L u x u l , E g o i s m u l . E r a a t â t de p ă t r u n s de a d e v ă r că n u m a i u n d o m n i t o r , c a r e c o r e s p u n d e c h e m ă r i i s a l e a r e d r e p t u l s ă p o a r t e scept r u şi c o r o a n ă , î n c â t , î n d a t ă ce s 'a c o n v i n s c ă sfetnici i , la c a r i ţ i n e a , s u n t de a l t ă păr e r e şi îi î n t i n d c o n d e i u l să-şi s u b s c r i e ac t u l de a b d i c a ţ i e , n ' a p r e g e t a t u n m o m e n t să se r e t r a g ă .

N e c k a r u l d in H e i d e l b e r g n e - a r p u t e a p o v e s t i d e s p r e cea su r i l e p e t r e c u t e d e C u z a - V o d ă la ţ ă r m u l lui , în s u r g h i u n b e n e v o l ,

şi n e - a i pu t ea r o d a g â n d u r i l e lu i r ă s l e ţ e , n o b i l a şa m a r i , c h i a r şi "iri s u r g h i u n .

•N%r ia. p u t u t s ă se revolte de n e i s b â n -da g â n d u r i l o r sa le c u r a t e , êr-A c a r e a u n i t M Q l d o v a : % i ^ u n t e n i a , el c a r e . ^ f \ pus ' î m p r o r

p r i e t ă r i r e a / - - ^ a n i l o r la ca le , tyt c a r e a sec u l a r i z a t —",*fi|ß b ine le ^ăriiV—- aver i l e mâî»ă . s t i r e ş t i , - e ! fea re s 'a lupWţ>$b s t r ă i n ă t a t e ?şi în ţ a r ă , *<5ú s t r ă in i i ş l I M W m p a _

t r io ţ î fcsă i , c a s ă ^ i - d u c ă î n - î n d e p l i n i r e , a-d u c â n d fo loase r e a l e , p l a n u r i l e r e f e r i t o a r e la a d m i n s t r a ţ i e , la a r m a t ă , la l u c r ă r i l e publ ice , în i n s t r u c ţ i e e t c . ? Ce lun^ă d isgra-ţ i o a s ă , p ă t i m a ş e , f r ivolă a r fi f l u s , a l t u l ! E l î n să , c o n v i n s că e s t e spre b ine le - ţ ă r i i sa le să se r e t r a g ă , şi-a t r a s c o n s e c v e n ţ e l e . P e r m i s i u n e a d a t ă m a r i k í r p u t e r i la Suirea pe t r o n de a fi g a t a s ă se î n t o a r c ă în ţ r ia ţa p r i v a t ă , î n d a t ă c e ţ a r a v a / y r e a a c e a s t a , a . ţ i n u t ' o , s 'a s u p u s d o r i n ţ e i ţ ă r i i sa le , d u p ă c e a m u n c i t c u m a p u t u t ' mai bine sp re a m e l i o r a r e a s t ă r i l o r c u l t u r a l e , e c o n o m i c e şi po l i t i ce .

C o n ş t i n ţ a îi e r a Iţiniştită. C o r e s p o n d e n ţ a lui , în c a r e a u c ă u t a t d u ş m a n i i să i l u c r u r i c o m p r o m i ţ ă t o a r e , t r ă d ă t o a r e de n e a m , n ' a d a t la i v e a l ă d e c â t n u m a i c u t e l e su f le tu lu i c e lu i m a i c and id , a u n u i a d i n cei m a i m a r i idea l i ş t i a i n o ş t r i .

C ă n ' a a d u n a t b a n i , c ă a m u r i t s ă r a c ? D a r ce v a să z i c ă b a n u l p e n t r u u n om, c a r e ş t ie s ă p r e ţ u i a s c ă b o g ă ţ i i l e suf le teş t i m a i mult d e c â t b a n i i ? Ş i c u c e b ă n e t p o ţ i c u m p ă r a o d e c l a r a ţ i e ca a c e e a a lu i C. A . R o -se t t i , a ace lu i R o s e t t i , c a r e subsc r i s e se m e -ság iu l c a m i n i s t r u , î m p o t r i v a lu i C u z a : „Cuza Vodă a fost bun român!" ?

C u c â ţ i m u n ţ i de a u r eş t i î n s t a r e s ă

Barzini ' " Do dr. C. Pavel .

Şi «u c&l&toriile t r ebu ie să a i naroo. — Uneori baţi lumea în t r eagă ; s t r ăba ţ i şesuari, vă i , înă l ţimi împădurite, locur i is tor ice şi p i toreş t i . Vezi ziduri, tu rnur i , muzee, ga le r i i , dar feri t -a sfân-lul, să întâlneşti ţ i pen ie de om m a i răsă r i t , f ie din domeniul ş t i in ţe lor şi «1 ar te lor fi© d i n cel al politicei. —<Şi apoi după zile şi s ăp tămân i de alergare d in t run oraş î n t r ' a l t u l , te ireîntorci a-saaă cu geanta p l ină de z ia re a lbumur i , g h i d u r i ţi... ilustrate. încolo eu ochii p l in i , dar cu m â n a

t Altădată abia părăseş t i ţ a r a şi a jung i la cea dintâi gairă unde ţi-se a n u n ţ ă pleearea î n t r ' a l t ă limbă, iată că şi dai de celebri ta te . Ce f ior i te trec văzând câte-un om care o f i având oareşcare rost mai hotărî tor î n via ţa ce se scurge în j u r u l nostru. Cum e atunci , te apucă u n fel de ne l in iş te , emn să te apropii de dânsul , cum să-i iai u n in ter view, eum să străbaţi în atmosfera aceea de gândire a vieţii moderne, ce se desp r inde d in felul de-a vedea al unei ind iv idua l i t ă ţ i , n u de toate zilele.

Una d in t re călători i le mele cele mai reuşi te — ™ ă îndoială — e aceea, în oare mi-s 'a în tâmplat eă-i fao cunoştinţă dlui Luigi Barzini.

Nil ştiu, încât lumea românească a re cunoş-tinţă/despre Luig i Bara in i , \m însă «3 p r e m i t

şi cu acest p r i l e j , una-a i ta despre oeeace a fost fi ce-i astăzi Ba rz in i .

«Şi-a început ca r i e ra — dacă şi asta se poa te n u m i ca r ie ră — n W e diploma — ca repor te r la z ia ru l mondia l , Corriere delà Sera d i n Milano.

A n i de^arândul a fost şi él, ceeace-i f iecare repor te r get-bet, măscăr ic i şi sf redeluş în toa te mişcăr i le sociale şi pol i t ice d i n t r ' o ţară . P louă -n inga , fie gh ie ţ or i zăduf, întunece~se soarele cu t remu-re-se p ă m â n t u l , în pace şi în r e smi r i ţ ă , el informează. Şi ne informează d e cele m a i multe-or i despre ceeace ş i noi ám văzut ş i vedem.

;Ce vrea să însemne această notă psihologică a omulu i d in zilele noas t r e? E la mij loc u n fel de î m p ă t i m i r e de cur iozi tă ţ i o r i l ipsă de încredere în s imţu r i l e sale, că-i place să cetească luc ru r i şi accidente ce s 'au pe t recu t s u b ochii lu i .

A h t i a t le soarbe... Şi el a fost faţă. P e semne are mai mu l t ă înc redere în ochii re

po r t e ru lu i decât î n ai să i , — ori t r ă i n d în vremea a s igură r i lo r , ţ inem să ne a s igu răm şi văzul şi auzul dupăce ne-am as igura t p ic ioarele şi manile.. . de când cu nefer ic i r i le . . . invenţ i i lor moderne .

Acestei t r ă s ă tu r i psihologice d in via ţa scursă la repezială a zilelor noas t re este de-a se a t r i b u i , cum in formaţ i i l e p r i n d a deveni gen l i t e r a r şi u n in formator bun trece de cel mai necesar şi m a i pre ţ ios factor al presei moderne .

I n p resa de azi, r epo r t e r i i sunt caşi gonaci i , cari cu sgomotul lor trezesc şi u rmäres« din des-f un da tu r i l e şi j gheabu r i l e pădur i l o r , d in dede*

sup tu r i l e societăţ i i f iare le — crimele, r a r i t ă ţ i i» — senzaţ i i le şi le m â n ă în calea vână tor i lo r , —-sub apa ra tu l de vivieecţ iune a d iagnost ic iani lor .

C e p r iveş te n i zu in ţ a de a r id i ca n ive lu l informaţ i i lor — flori d e o zi — mezelicuiri p i can te î n cu lma gazetăr ie i — Barz in i are m e r i t e neper i -toare şi aprecia te de toată lumea.

S t ă p â n pe o l imbă cu r evă r să r i poetice, m â n a condeiul pe cele ma i r a f i na t e şi mai suges t ive căr ă r i a le s t i lu lu i — Sborul lui Ckavez.

Tot ce vede şi aude aperc ip iază la moment găs ind cu m u l t ă în lesn i re sune tu l de i n tu i ţ i une . Ş t i e ce t rebuie să se dea la gazetă şi ee n u t rebuie.

De-am ş t i şi n o i ! Tăcerea e de aur , când ai ce tăcea. P e l ângă aceste cal i tă ţ i , Ba rz in i se mai im

p u n e p r in t e ' o f i re neas tâmpăra tă , cura j , inven-ţ iosi tate şi o m a r e prezenţă de sp i r i t .

P rezen ta t , după o in t roducere cam sfiicioasă din p a r t e a mea, îi cer voie eă'l î n t r eb , cum de-a •răsbit să a jungă d in repor ter la poziţ ia de astăzi.

— A u înv ins Iaponezii . . . apoi şi eu am învins.. .

— B i n e — maes t re — ee credeţi , — că o să în ţe leg eu asta ?

— Ş t i i când cu lup ta delà r îu l J a u l u d i n Man-djur ia . E r a m o seamă de r epor t e r i pe câmpul de răsboi. Î n c e p u t u l glorioaselor b i r u i n ţ e ale I apo-nezilor s'a făcut aci l ângă apa aceasta. Toate semnele prevest iau înv inge rea mici lor eroi . E u u n u l n ' a m aş teptat «fârş i tul , oi în t a ină am retezat'-o

Fag. 2. „KOMÄNUL Nr. 1 1 5 - J 91 ».

p l ă t e ş t i f ap tu l , c ă ace la , c a r e t e - a hu l i t , r e c u n o a ş t e , i r e l e v a n t d a c ă o face c â t t i m p eş t i î n v i a ţ ă s a u c â n d eş t i m o r t , c ă a i fos t o m întreg, şi îşi i s p ă ş e ş t e as t fe l g r e ş a l a . s ăvâ r ş i t ă ?

Mic ,să fii de suflet , s ă n u t e c u t r e m u r i în f a ţ a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i c a a c e e a a lu i C u z a - V o d ă ! . . .

. . .Şi a c u m s t ă în f a ţ a n o a s t r ă , î n p i a ţ a U n i r i i — , u n d e s 'a j u c a t o d i n i o a r ă h o r a n o a s t r ă a U n i r i i — pe p i e d e s t a l u l de m a r m o r ă . Cel a l u n g a t p r i y ; e ^ e t u t u r o r a în f a ţ ă , ; c ă c i n ' a r e de ce să r o ş e a s c ă . Negr i^sKogăl-n i c e a n u , C r e ţ u l e s c u ş i F l o r e s c u îl î n t o v ă r ă şesc , foş t i i lu i s fe tnic i , c u ca r i a dus în îndep l in i r e o b u n ă p a r t e d in p l a n u r i l e m ă r e ţ e . -

U r m a ş i i s fe tn ic i lo r a c e s t o r a îşi desco-p e r c a p e t e l e şi a d a s t ă în f a ţ a m o n u m e n tu lu i , s m u l g â n d u - s e p e n t r u o c l ipă d in l up t e l e po l i t i ce i m i l i t a n t e . D a c ă v o r p r ice pe î n s e m n ă t a t e a m o n e t u l u i — şi s ă o eredem cu t o a t ă t ă r i a — a u s ă p r i v e a s c ă a-ceş t i s fe tn ic i la fe ţe le ţ ă r a n i l o r r o m â n i , c a r i v o r fi de f a ţ ă la s e r b ă r i . F e ţ e l e aces t e a le v o r s p u n e m u l t , c ă c i v o r fi u n co -m e n t a r a l m u n c i i î n d e p l i n t e de C u z a . S p r e dânş i i v o r t r e b u i s fe tnic i i de a s t ă z i a i re g a t u l u i l iber , s fe tnic i i M. S. R e g e l u i C a r o l , s ă se î n d r e p t e t o t cu m a i m a r e şi m a i sfânt ă d r a g o s t e , d a c ă v o r v r e a să fie u r m a ş i v r e d n i c i a i s fe tn ic i lor D o m n i t o r u l u i C u z a , cel s u r g h i u n i t p e n t r u d r a g o s t e a s a f a ţ ă d e ţ ă r a n i .

I a r K o g ă l n i c e a n u , c u d r e a p t a l a i n i m ă şi c u s t â n g a î n d r e p t a t ă î n a i n t e , e l o c v e n t , ( d u p ă c u m ni-1 a r a t ă s c u l p t o r u l R o m a n e l l i î n s t a t u i e ) p a r ' c ă r o s t e ş t e de p e p i e d e s t a l d i s cu r su l în n u m e l e a d u n ă r i i , d u p ă d e p u n e r e a j u r ă m â n t u l u i lu i C u z a - V o d ă :

„ O D o a m n e , m a r e şi f r u m o a s ă - Ţ i e s t e mi s i a . C o n s t i t u ţ i a . , ne î n s e m n e a z ă o e p o c ă n o u ă , şi M ă r i a T a eş t i c h e m a t s ă o deschiz i . F i i d a r o m u l e p o c i i : fă c a l e g e a s ă î n l o c u i a s c ă a r b i t r a r u l ; fă ca l egea s ă fie t a r e ; i a r T u , m ă r i a T a , ca D o m n , fii b u n , fii b l â n d ; fii b u n m a i a les p e n t r u a c e i a ,

la fugă spre oraşul cu serviciu poştal şi am dat eu, cel dintâi, «ea dintâi.veste în lume despre învingerea Iaponezilor, ziarului meu, Corriere delà Sera. Imediat, după această veste, ce a alarmat lumea întreagă, am telegrafiat ziarului toţi psalmii lud David. Cheltuiala a făcut aproape 24.000 mii de lire. Bedacţia m'a înţeles. I n chipul 'acesta nu numai Iaponezii, ci ş j eu am învins. — Ş i anume: când peste câteva ciasuri se ivesc informatorii delà ziarele mondiale, germane, franceze, engleze şi americane, maşinile erau dteja ocupate de mine. Dreptce celelalte organe mondiale au dat vestea cu o zi în urma ziarului italian, Corriere delà Sera. ' ,

Apucătura aceasta a însemnat pentru Corriere într'o singură zi un profit de aproape trei mil ioane de lire. Plătiau agenţiile Havas, Reuter, Ştefani. Se înţelege, ciuda le-a remas gratis.

Astăzi Corriere delà Sera are două ediţii , de dimineaţa şi «©ara într'un tiraj de opt milioane şi jumătate. După Times e al doilea ziar în toată lumea.

— Şi cum staţi cu cheltuieli le? — De-atunci de cheltuială nu mai e vorbă.

Vezi acum plec în Persia. A m la mine cât îmi trebueşte de drum, încolo alte parale nu port. Ziarul meu prin banca italiană mi-a deschis toate băncile din capitale. Prezent cheltuielile institutelor respective şi încolo... treaba lor.

— Ce credeţi — maestre — despre răsboiul d-voastră cu Turci i ; cum este de a se înţelege ţinu-ta Italiei în încăierarea aceasta i

p e n t r u ca r i m a i t o ţ i D o m n i i t r e c u ţ i a u fost n e p ă s ă t o r i s a u r ă i . N u u i t a c ă d a c ă 50 de d e p u t a ţ i T e - a m a les D o m n , î n s ă a i s ă d o m n e ş t i p e s t e d o u ă m i l i o a n e de oam e n i ! F ă d a r ca d o m n i a T a s ă fie c u t o t u l de p a c e şi de d r e p t a t e ; î m p a c ă patimile şi urile d i n t r e n o i ; şi r e î n t r o d u în m i j l o c u l n o s t r u s t r ă m o ş e a s c a f ră ţ i e . F i i s i m p l u , Măr i a T a , fii bun, fii Domn cetăţean; u r e c h i a T a fie p u r u r e a d e s c h i s ă la adevăr şi înc h i s ă ia m i n c i u n ă şi l inguş i re . . .

N ' a r t r e b u i s ă r o s t i m cuv in t e l e a s t e a m a i a l e s suf le te lor n o a t s r e ?

C u v i n t e de a u r , la c a r i v o r su r î de m u l ţ i şi v o r s p u n e : „ h i m e r e d in l u m e a b a s m e l o r ! " . Ş i t o t u ş i : numai în t e n d i n ţ a s p r e a c e s t e

[h ímére p o a t e u n n e a m să î n a i n t e z e pe căr a r e a a d e v ă r a t ă .

C u z a V o d ă e s t e u n e x e m p l u e locven t . D e a c e e a m e m o r i a lu i b i n e c u v â n t a t ă fie în vec i de vec i ! O s e m i n t e l e lui , d in c a v o u l de l à R u g i n o a s a ţ J s u n t sf in te p e n t r u no i , căc i s u n t o s e m i n t e l e u n u i om, şi a le u n u i ro m â n adevărat. P e n t r u n o i t o ţ i , f ă r ă deo-iSebire de g r a n i ţ e , căc i a fi r o m â n însemn e a z ă că i n i m a - ţ i b a t e c u t o ţ i f ra ţ i i t ă i , o r i şi u n d e s ' a r afla e i .

Absolutismul în Croaţia. D i n Agram se a-nuinţă: Ziarul „Narodne Novine" publică un ordin al comisarului regesc, conform căruia se va sistemiza un comitet permanent pentru pregătirea şi elaborarea proiectelor de legi. Membrii în comitet sunt şefii celor trei secţii ale guvernului provincial, consilierii banului, procurorul general şi şeful serviciului statistic. Ceilalţi membri vor fi numiţi de cătră banul pentru un ciclu de şalse ani. Numărul membrilor numiţi e de 30, banul are însă latitudinea să treacă şi peste a-cest număr. Şedinţele comitetului vor fi prezidate ori de banul ori de locţiitorul lui. Comitetul poate să consulte în fiecare caz, după necesitate, părerile experţilor, ale jurisconsulţilor. Budgetul comitetului va fi suportat de visteria provincială.

Acest comitet ar fi menit deci să înlocuiască saboxul . : ' : . ! . ! !Ui.lJ:| J..M

* Evenimentele din Ungaria şi presa din Ro

mânia. — „L'Independance roumaine" organ francez al partidului liberal din România, co-

—• Noi de mult ne pregătim la pasul acesta. Lupta noastră e lupta istoriei. Pământul acela a fost ş i trebuie să fie pământul nostru. Pentru răsboiul acesta, proiectat pe cincisprezece ani noi suntem aranjaţi la fel. Luarea în stăpânire a Tripolitaniei pentru noi e Conditio sinequa non. Suntem gata la ori şi ce jertfe. A m fost în deplină cunoştinţă, că lucrul nu va merge aşa uşor, cum — pe semne — aştepta lumea delà noi. Te-ritoxul e macre, face de patru ori cât monarhia Austro-Ung-ară.

— Grazie tante! *

Suntem la München. D i n vorbă în vorbă vremea trecu de-abinele. D . Barzini continuă calea prin Bosenheim, Salziburg, Wien şi tăind Ungaria trece în Balcan şi de-acolo mai departe, iar eu felicitându'l şi dorindu-i bon viaggio, a'dânc mulţămit, mă dau aci jos, să vizitez câteva zile, expoziţia de ăsttimp delà Glaspalait.

Părerile celor mai mulţi oameni nu se întemeiază pe argumente, ci pe uri, pe simpatii ori speranţe. '

* Intoleranţa părerilor e mai tare decât tole?

ranţa, fiindcă cea dintâi este de origină afectativă iar a doua de origină raţională.

Gustave Le Bon.

mentând evenimentele din Ungaria face următoarele aprecieri adevărate intenţiilor ale factorilor îm luptă:

„Ar fi înşelat cine ar crede eă veritabila cauză a ciocnirilor stă în proiectele militare.

Fracţiunile opoziţiei nu s'ar f i lăsat mult timp rugate pentru a expedia stanţe pede aceste proiecte dacă guvernul s'ar fi angajat să pue în lucrare o reformă care să fi convenit lui Justh şi lui Kossuth. Adevăratul măr de discordie este dorinţa partidelor de ansi asigura o preponderenţă prmtr'o reformă electorală care să le eonvie intereselor lor particulare.

Pr iv ind lucrurile sub raportul chemării la viaţă a maaselor laborioase, ziarul bucureştean spune mai departe cu drept cuvânt următoarele:

Opinia imparţială va răspunde că în această privinţă toţi trebuie puşi în acelaş sac.

In serviciul cauzei naţionale. D e Mircea Russu-Şirlanu. j

Bucureşti, 5 Iunie n.

S e r b ă r i l e s i n d i c a t u l u i z i a r i ş t i l o r din B u c u r e ş t i , -cari a u a v u t loc zi lele t r e c u t e în p a r c u l C a r o l , î n s e m n e a z ă f ă r ă î n d o i a l ă o n o u ă e p o c ă în v i a ţ a g a z e t a r i l o r r o m â n i . P a r c u l C a r o l , u n d e î n a i n t e de expoz i ţ i e se g ă s e a u b ă l ţ i şi l oc de p ă ş u n e , a d e v e n i t un loc istoric. D e a c e s t f r u m o s p e t i c se leagă a m i n t i r e a p r i m i l o r p a ş i f ă c u ţ i de n e a m u l n o s t r u sp re unitatea culturală.

C â t s 'a v o r b i t , c â t s 'a scr is , m a i cu s e a m ă , d e s p r e a c e a s t ă u n i t a t e f ă r ă ca în m o d efec t iv s ă se fi f ă c u t m a r e t r e a b ă pent r u c a e a s ă n u m a i r ă m â n ă o f rază ci s ă dev i n ă o r e a l i t a t e .

î n ţ e l e g e m b i n e c ă e x i s t ă o a s e m e n e a u-n i t a t e de c u l t u r ă , m a i m u l t s a u m a i puţin c o m p l e c t ă , în s t r a t u r i l e de sus a le societăţ i i n o a s t r e ca , sp re e x e m p l u , î n s â n u l scriito r i lo r n o ş t r i . A s t ă z i n u m a i vez i deosebir e a că e „ d e d i n c o l o " s a u „de a i c i " în scrier i le d-lor C o ş b u c , G o r u n s a u Iosif, s a u în sc r ie r i l e d-lor S a d o v e a n u , A g â r b i c e a n u şi V l a h u ţ ă . L i t e r a t u r a n o a s t r ă a d e v e n i t una, s 'a c o n t o p i t î n t r ' u n s i n g u r î n t r e g .

R e c u n o a ş t e m c ă a c e s t a a fost u n pas f oa r t e î n s e m n a t î n s p r e u n i t a t e a culturei n a ţ i o n a l e . D a r el t r e b u i e să fie u r m a t de alţ i i c a r i s 'o conso l ideze m a i m u l t , s 'o pună pe t eme l i i m u l t m a i largi şi m a i puternice. N u e s t e de s tu l c a n u m a i ce i d in fruntea n e a m u l u i s ă a i b ă o s i n g u r ă c u l t u r ă român e a s c ă , ci u n i t a t e a c u l t u r a l ă ş i sufletească t r e b u i e să t r i u m f e z e în t o a t e s t r a t u r i l e neam u l u i n o s t r u , t r e b u i e ş ă p r i n z ă r ă d ă c i n i a-d â n c i în popor.

C â n d suf le tu l r o m â n e s c , m e n t a l i t a t e a r o m â n e a s c ă ş i t o a t e m a n i f e s t a ţ i u n i l e cult u r e i n o a s t r e spec i a l e r o m â n e ş t i v o r fi a-celeaşi de là N i s t r u p â n ' la T i s a , o p e r a de î n c h e g a r e a n e a m u l u i n o s t r u v a fi m u l t mai u ş o a r ă .

S ă v e d e m ce s 'a f ă c u t p e n t r u propăşir e a a c e s t e i o p e r e pe p a r e de o b ş t e o numim cauza naţionială.

E x p o z i ţ i a n a ţ i o n a l ă a fos t u n pri lej min u n a t de a î n t r u n i î n c a p i t a l a R o m â n i e i lib e r e şi a c u l t u r e i r o m â n e ş t i fii neamului din t o a t e u n g h i u r i l e p ă m â n t u l u i locui t de noi . E f ec t e l e v iz i te i r o m â n i l o r de sub ocâr-m u i r e a s t r ă i n ă la e x p o z i ţ i a d in 1906 au fos t din cele m a i b u n e , căc i f i ecare român de pes t e h o t a r e , c a r e a p u t u t ş ă v a d ă cu o-chii p r o g r e s e l e f ra ţ i lo r să i l iber i , a dus cu s ine , î n co l ţu r i l e cele m a i î n d e p ă r t a t e ale r o m â n i s m u l u i a m i n t i r e a n e ş t e a r s ă a celor

Kr. Í 1 5 — 1 9 1 2 . „EÖMÁXÜL

văzute, cari s ' au p r e f ă c u t î n t r ' u n e x e m p l u , m simbol, u n ideal.

Am auzit , l a expoz i ţ i e , d i s c u r s u r i înflăcărate prin ca r i f ra ţ i l iber i şi ne l ibe r i îşi promiteau s o l e m n ele a se m a i v e d e a , de a reînoi legături le de f ră ţ ie î n c h e i a t e ou prilejul expoziţiei. A u t r e c u t î n s ă m a i m u l ţ i ani de zile f ă ră ca să se f a c ă n i m i c .

Toamna t r e c u t ă L i g a p e n t r u u n i t a t e a culturală a o r g a n i z a t , t o t în p a r c u l C a r o l , unde a fost expoz i ţ i a , s e rbă r i m a r i la c a r i au participat r o m â n i d in a p r o p e t o a t e p r o vinciile r o m â n e ş t i . E s t e a d e v ă r a t c ă s copu l direct al Ligei e r a m a t e r i a l : s t r â n g e r e a fondului p e n t r u a c o n s t r u i u n loca l p ro priu. Dar efec tul i n d i r e c t al s e r b ă r i l o r a fost un nou p a s sp r e u n i t a t e a c u l t u r a l ă .

Tot aşa s 'a î n t â m p l a t , zi lele t r e c u t e , cu serbările S i n d i c a t u l u i z i a r i ş t i l o r d in B u c u reşti. D. I o n P r o c o p i u , p r e ş e d i n t e l e s indicatului şi f r u n t a ş în p a r t i d u l l ibe ra l , a a ră tat că serbăr i le a u a v u t pe l â n g ă î na l t u l scop naţional şi s copu l m a t e r i a l de a contribui la fondul p e n t r u r i d i c a r e a p a l a t u l u i presei. D a r f o a r t e b ine a spus d. P r o c o p i u oăaceste se rbă r i a u c â ş t i g a t o i m p o r t a n ţ ă deosebită prin f ap tu l c ă au p a r t i c i p a t la ele nnnumăr de z ia r i ş t i r o m â n i d in U n g a r i a şi Bucovina.

Nu s'a p u t u t ţ i ne , d e o c a m d a t ă , u n congres al z iar i ş t i lor r o m â n i de p r e t u t i n d e n i . .Se va face însă şi a c e a s t a . D . Vo iou Ni ţes -ci! în numele p rese i de p e s t e m u n ţ i a cerut ziariştilor din R o m â n i a l iberă să orga-nizze un a s e m e n e a c o n g r e s şi p r o p u n e r e a sa a fost p r i m i t ă cu o însufleţire, n e m ă r g i nită. Toţi g a z e t a r i i r o m â n i s u n t conv inş i că este o datorie a lor a face a c e a s t a , că vor servi în a c e s t ch ip c a u z a n a ţ i o n a l ă .

Este un e v e n i m e n t cu d e o s e b i r e impor tant acc-lta p e t r e c u t la B u c u r e ş t i . D a c ă ziariştii români de p r e t u t i n d e n i v o r veni în contact mai des uni i cu a l ţ i i ş i v o r găsi norme pentru o a c ţ i u n e e u l t n r a l ă - n a ţ i o n a l ă comună se va face un p r o g r e s i m e n s pe tărâmul luptei p e n t r u u n i t a t e a su f l e t ească , unitatea de t e n d i n ţ e c u l t u r a l e c o m u n e a întregului n e a m .

Fără să e x a g e r ă m i m p o r t a n ţ a p r e s e i trebuie să-i d ă m locul de f run t e ce i-se cuvine. Rolul ei es te c o v â r ş i t o r m a i cu s e a m ă Ia noi, care s u n t e m u n n e a m a s u p r i t u n d e curagiul şi s e n t i m e n t u l de j e r t fă , de eroism trebuiesc î n t r e ţ i n u t e în fiecare moment. P resa e s t e cel m a i p u t e r n i c mi j loc do agitaţie şi t i m p u r i l e g re le în ca r i t r ă i m reclamă o a g i t a ţ i e n a ţ i o n a l ă i n t e n s i v ă , — dacă nu voim să l â n c e z i m , să p e r i m .

Dorim ca d u p ă e n t u z i a s m u l p e n t r u u-nitatea cu l tu ra l ă ce s'a m a n i f e s t a t la Bucureşti în zilele de 2 şi 3 I u n i e s t . n o u să urmeze o m u n c ă r o d i t o a r e în a c e a s t ă di-recţiune./iîiariştii n o ş t r i s u n t c h e m a ţ i s ă scrie o pagină f r u m o a s ă în i s to r i a t end in ţelor spre u n i t a t e a n e a m u l u i r o m â n e s c .

N E U M A N

Delà Academia Română „Dacia preistorică", comunicarea d-lui dr.C,

Istrati. Miercur i d u p ă amiazi, Academia R o m â n ă a ţ i

n u t ş ed in ţ ă publ ică sub p res iden ţ ia d-lui Iacob Negruzz i .

î n a i n t e d e comunicare d. I . Negruzz i sa lu tă , în numele Academie i R o m â n e pe d. P o m p i l i u E-liad, ea m e m b r u corespondent , zicând că această a legere nu este o răsp la tă p e n t r u munca t r ecu t ă a d-lui P o m p i l i u El iad , ci un imbold p e n t r u ope-l i le v i i toare .

.Ü. Pompi l i u El iad mul ţumeş te de cinstea ce i-s'a făcut de a fi ales m e m b r u al Academiei . Mai depa r t e d-sa zice că dacă de aci î n a i n t e nu va re-

ţ uşi să facă ceva d e seamă, r i n a va fi a d-sale, i a r da<-ă va face opere mar i româneş t i , aceasta ee va

,da to r i , î n p r i m u l rând , Academiei R o m â n e , c a r g p r in faptul că l 'a ales m e m b r u , i-a da t un m a r e îndemn la muncă .

Con t inuând cu opera lui N. Densuş i anu , d profesor dr." O. I s t r a t i , vorbeşte deepre l uc ra rea „Dacia p re i s to r ică" .

Con fe r en ţ i a ru l zice că această, operă a h u N Densuş ianu este u n a d in operele cele mai de sea mă din câ te s'au scris la noi. A u t o r u l acestei monumen ta l e scr ier i , dovedeşte , că n n m a r e n u m ă r de documente , ca î a per ioada neoli t ică a ex is ta t — urmi sus de Carpa ţ i — şi până la D u n ă r e , marele imper iu al pelasgi lor . î n t r e a g a mitologie aşa zisă elenică s'a născut în Dacia. Pe lasg i i vorbeau l imba porto-latina'. E r a u două ramur i , d i n t r e cari una s'a scoborât mai jos de D u n ă r e , dând naş te re mar i lo r ce tă ţ i ale Troie i , Micenei îşi Delas .

N . Densuş i anu a rgumen tează to tu l cu dovezi ho tă râ toa re . L u c r a r e a a r e 1152 pagini şi începe cu epoca cua te rna ră , epocă ce formează leagănul civilizaţiei anti-el inice. I n volum se s tudiază o serie de mai mul te mi i de ani t r ă i ţ i de u n popor, care a fost p u t e r n i c p r e tu t i nden i : Europa., As ia apuseană şi nordu l Afr icei . Mai d e p a r t e au to ru l descrie pr imele in s t rumen te din epoca de p ia t r ă ciopli tă. Pe lasg i i e rau popoarele d e d o n ä rasse deoseb i t e : una in fe r ioară şi ca fizic şi ca intel ig e n ţ ă ; iar ceala l tă cu u n începu t de cu l tu ră şi civilizaţie. Poves tea lor se încheie odată eu epoca cua t e rna ră . Invaz ia neol i t ică a d is t rus cu desăvârş i re imper iu l pelasgi i lor a d u c â n d în Dac ia indus t r ia neoli t ică.

Se mai descriu în luc ra re , monumente le preistorice ale Dac ie i ; mormin te le vechi. D in ea se vede că Apollo nu este nici de or ig ină elenică şi nici eg ip teană , ci de or ig ină pelasgică. Templu l acestui zeu era în insula „ L e n e a " adică „ Insu la Şe rp i lo r " de astăzi d in marea -Neagră . Cul tu l a-cestui zeu a fost aci şi îna in te şi după răsboiul t ro ian . Mai târziu vine peste acest popor Osir is , mi mare cucer i tor egintean, c a r e a fost slăvit mai târz iu ca zeu, chir în Dacia . To t aci mai e rau ca divini tă ţ i , Zamolxis , adică „Zeul-moş" , Doch ius „Doeh ia " şi P r o m e t e u , care e r a geniul suprem al hune i pelasgice. Caucazul l egenda r al Sci ţ ie i nu este decât C a r p a t u l de astăzi. O r g a n i zator i i celor d in tâ i mis te re re l igioase au fost pelasgii. To t p ' a tunc i a t r ă i t şi zeul H e r c u l e Iorgovan, care nu este un zeu roman , ci pelasgic, zeu care şi-a găsi t s fâ rş i tu l în apele Cerne i , ca re se numea p 'a tunci K e r n a . U r m e l e d e lâingă T u r n u l -Sevcr iu ule munţ i lo r „Moşu l " şi „ B a b a " nu sunt decât urmele zeului Zamolxis .

Confe ren ţ i a ru l analizează volumul capitol cu capitol , a ră tând că totul es te o luc ra re de seamă. La sfârşit d-sa p ropune ca membr i i Academiei să facă, în corpore, um nere l inagiu la m o r m â n t u l lui Densuş ianu sau ca Academia să d e p u n ă o coroană .

* Principele Carol Ia Academia Română. P r i n

cipele Carol însoţ i t de d. G. Adamescu , profesor de l imba n mână şi de profesorul său pa r t i cu l a r , a cerceta t Miercur i d iminea ţ a la Academie , colecţia de manuscr i se . P r i n ţ u l s'a in te resa t mu l t de

manuscr i se le româneş t i d i n veaeul a l 17-lea. A semna t ch ia r în reg i s t ru l Academiei , aceste cuv i n t e : C ă r ţ i l e româneş t i d in veacul al 17-lea. Carol" .

P r i nc ine l e ia, mai viz i ta t Aeademia şi în d iminea ţ a zilei de 9 Maiu , când a ce rce ta t manuscr i sele româneş t i d in veacul al 15-lea şi al 16-lea, f i indcă se in teresează m u l t de t r ecu tu l is toric al Românie i , u r m â n d documente le secol d e secol.

Politica în Bucovina Preoţi , învăţători şi t i rani . — Răspuns la între-

>bărl fără răspuns. — Anarchie.

Suceava, 4 I u n i e 1912

Celeb re l e „ l e g i " a l e b ă r b a ţ i l o r n o ş t r i de s t a t p â n ă az i u r m ă r i d e o s e b i t e n ' a u a-v u t : f lăcăi i îş i s p a r g c a p e t e l e 'n c â r ş m e ca şi p â n ă a c u m a , r u t e n i i s u n t c h i a r m a i put e r n i c i în d i e t ă şi c ă m ă t ă r i t u l j i dan i l o r n ' a s c ă z u t , — p r o b a b i l că ţ a r a n o a s t r ă e î n c ă p r e a b a r b a r ă p e n t r u n i ş t e legi a t â t de m o d e r n e . I n s ă p e n t r u p a c e po l i t i c i an i i n o ş t r i a u s e c e r a t succese co losa le în a l t e p ă r ţ i : n ive lu l î na l t al p rese i r o m â n e din B u c o v i n a ii-se d a t o r e ş t e n u m a i lor , m e r s u l exc e l e n t a l i n s t i t u t e l o r n o a s t r e f i n a n c i a r e şi n u m e l e b u n de ca r e se b u c u r ă în s t r ă i n ă t a t e li-se d a t o r e ş t e n u m a i lor şi î m b o g ă ţ i r e a l inibei r o m â n e cu c â t e - v a e p i t e t e n o u i li-se d a t o r e ş t e n u m a i lor . N ' a m c u v i n t e s ă p r e a m ă r e s c şi s ă înş i r a ic i t o a t e fap te le m a r i a le i lu ş t r i lo r n o ş t r i po l i t i c i an i , î n s ă a c e s t e a r fi ce le m a i î n s e m n a t e .

Ş t i a I f o r m u z a c h i c u m s 'a r c o n d u c e u n z i a r ? Nic i v o r b ă ! A b i a î n decen iu l î n t â i a l v e a c u l u i al X X - l e a s ' au ivi t c â ţ i v a z i a r i ş t i î n t r ' a d e v ă r m a r i în B u c o v i n a ! Ş t i a u înain taş i i n o ş t r i c u m se c o n d u c e o b a n c ă ? D a de u n d e ! A b i a a n u l t r e c u t a r a î n v ă ţ a t - o p r i n t r ' o t r i s t ă e x p e r i e n ţ ă , — se zice de alt-m i n t e r e a că şi c r i za cen t r a l e i a e x i s t a t numa i în f an t áz i a u n o r b â r f i t o r i ! Az i î n s ă n u vo im să v o r b i m d e s p r e b ă r b a ţ i i n o ş t r i politici, ci d e s p r e r a p o r t u r i l e î n t r e c o n d u c ă tor i i f i reşt i ai popo ru lu i şi s ă t e n i . S e ş t ie că p r e o t u l , î n v ă ţ ă t o r u l şi . . . j i d a n u l s u n t cei m a i î n s e m n a ţ i fac tor i în v i a ţ a s a t e l o r n o a s -t r e . A fost î n s ă o v r e m e , c a r e î m i p a r e că î ncă n ' a t r e c u t , c â n d î n v ă ţ ă t o r u l e r a „lib e r a l " , p r e o t u l . . c o n s e r v a t o r " şi astfel şi c u t a r e s ă t e a n , care-ş i m u n c e ş t e ogoru l , a-j u n s în v â r t e j u l pol i t ice i a d o p t a la s fa tu l u n u i a s a u a l t u i a idei „ l i b e r a l e " s au „cons e r v a t o a r e " .

Ş i a î n c e p u t as tfel o l u p t ă î n t r e cele d o u ă „ c u r e n t e de i d e i " — pe v i a ţ ă şi pe m o a r t e . A c e a s t a d u r e a z ă de zece an i şi a-:>ia în zi lele n o a s t r e se p a r e c ă se d ă o lup-ă dec i s ivă . C i o m e g e l e se î n c r u c i ş e a z ă , de

s a r s c â n t e i ; e p i t e t e n o u ă ca „ ţ o p â r l a n , p r ă ş e a u " se p u n în c i r cu l a ţ i e a l ă t u r i de cele veeh i , — p â n ă az i însă n u ştii ce să c r e z i : deschiz i o foaie, dai de u n „ t o p á r á n " , desch iz i c e a l a l t ă da i de o „ c a n a l i e " , — c a r e e m a i t a r e ? Noi n e - a m dec ide pen-:ru cea d in u r m ă , c u v â n t u l a c e s t a s p u n e m u l t e : c i t i ţ i r a r cu c h i b z u i a l ă şi op r i ţ i -vă )uţ in la f i ecare s i l a b ă : „Ca-na- l i -e !" N u e

Magazin de haine pentru bărbaţi, :: pentru copii şi pentru femei ::

c r o i t o x » p e n t r u l i a l i x a e l e t > ă , r » l b & t i

f u p n i z o p » 1 c u i r ţ i i i m p . ş i x > e g . B f i » x » f u r » i e x c e l e n t e .

D e s p ă r ţ ă m â n t s p e c i a ! pentru eomenzi după maură.

Pag . 4-

ceva g r o z a v ? I n s ă e r ă u , oă p r i n t r ' o folosire p r e a d e a s ă a a juns a c u m a b a n u l şi nu ir.ai a r e e fec tu l dor i t , p r o p u n e m dec i s ă se s c o a t ă d in uz. A cu i v a fi î n v i n g e r e a , p u ţ i n ne pa să , î n s ă să n e i e r t e b ă r b a ţ i i n o ş t r i de s t a t , d a c ă le v o m p u n e o î n t r e b a r e : „ P e n t r u c e a u fost t o a t e a c e s t e ? " S u n t e m ca copiii, cu r ioş i şi cu î n t r e b a r e a n o a s t r ă n a i v ă , c a r e p o a t e a junge însă şi i n c o m o d ă , d a c ă a m s t ă r u i a s u p r a ei, i - am î n c u r c a p o a t e pe m u l ţ i „ ţ o p â r l a n i " pol i t ic i din B u c o v i n a , car i a s t ă z i se r e s f a ţ ă încă . /n vo i e . N u v o i m să c r e d e m — D o a m n e fe reş te — că e r a vre-un i n t e r e s m a t e r i a l .sau vre-o a m b i ţ i u ne p e r s o n a l ă , — n o i ş t i m c ă b ă r b a ţ i i polit ici din B u c o v i n a , c o n d u c ă t o r i „ f i r e ş t i " ai poporu lu i , a u f ă c u t t o a t e din p u r idea l i sm, ca să s c a p e p o p o r u l din man i l e , u n o r oa« meni ră i , î n să t o t u ş i s u n t e m c a m n e d u m i r i ţ i .

(.'redea-! cu t ă r i e că scopu l a r fi fost cel m a i idea l şi c u r a t , d a r î n t r e b ă m : „Care a fost s c o p u l ? " P e n t r u ce zece an i î n t r u n a rai fost b a t j o c o r i ţ i o a m e n i i c ins t i ţ i , în r î n d cu ceice o m e r i t a u , p e n t r u c e zece a n i de-a r â n d u l a m ci t i t n u m a i „ g o g o m ă n i i " şi . . po t logă r i i " , p e n t r u c e a u fost d e s b i u a ţ i p reo ţ i i şi î n v ă ţ ă t o r i i , p e n t r u c e a fost desbinai ă şi ţ ă r ă n i m e a în t a b e r e c o n t r a r e , c a r i adese a u a juns să se d e d e a c h i a r la p á r u iéi i ? . P e n t r u c e ? Noi , p r iv i to r i i , n u ş t i m . Şi p robab i l că nu ş t iu , s a u nu vo iesc să ş t ie , nici i luş t r i i n o ş t r i b ă r b a ţ i de s t a t . I n s ă deviza lor p a r e a fi a s t a : „Să trăiască naţia, şi voi în spatele ei!" Nn « H n, p o a t e ne înşe l ăm, însă în cei zece < lin m v ; à n ' a m co t i t u n a r t i co l în v re -un z . r de p a r t i d din B u c o v i n a , că i a t ă , ei vo ie sc să r id ice p o p o r u l , c ă d o r e s c numai f e r ic i rea n e a m u l u i , mimai b ine le şi î n ă l ţ a r e a l u i ! P e n t r u pace însă a m f ă c u t c u n o ş t i n ţ ă cu t o ţ i „ m ă g a r i i " , „ g o g o m a n i i " şi „ ţ o p â r l a n i i " Bucovinei . C u n o ş t i n ţ i f oa r t e p r e ţ i o a s e , nu- i vorbă , î n să c a m n e p l ă c u t e ! D a r să fim d r e p ţ i ! A in ma i f ăcu t c u n o ş t i n ţ ă cu u n r â n d de oamen i , cu „ d e s r o b i t o r i i ţ ă r ă n i m i i de sub jugul popesc-c iocoieácvpropl ina toresc- fanar i -<>("...". cu . . b ă r b a ţ i i gen ia l i şi i l u ş t r i " , ce ni-i-a d ă r u i t D u m n e z e u , şi cu a l ţ i o a m e n i bun i ca pânea; c a l d ă . A c e ş t i a d in u r m ă sun t l u m i n a , cei d i n t â i s u n t î n t u n e r e c u l — însă şi a ic i ca p e s t e t o t locul , a u b i r u i t legile n a t u r i i .

P e n t r u c e ? S u n t s igur că în t r ebându-1 pe or i -ca re d i n t r e b ă r b a ţ i i pol i t ic i din Bucovina nu-mi va p u t e a d a u n r ă s p u n s . Şi-i vn fi r u ş i n e să spu ie a d e v ă r u l — căc i e p o c a prin ca re t r e c e m şi c a r e s p e r ă m c ă e acuma, pe s fârş i te , a fost şi o c e a m a i r u ş i n o a s ă din i s tor ia t u t u r o r r o m â n i l o r . S u n t s igur , că pe v r e m e a f a n a r i o ţ i l o r în M o l d o v a domnia o m a i m a r e m o r a l i t a t e , ca a c u m în a-r o s i pe tec de p ă m â n t î n s t r ă i n a t . S 'a s t r â n s p n r ' c ă t o t ce a r e l u m e a m a i r ă u în Moldova , u n d e o d i h n e s c oase le lui V o d ă , — v o d ă ."d t r e c u t u l u i şi v o d ă al v i i t o r u l u i ! Se p o a t e însă că t r e b u i a să t r e c e m p r i n t r ' o as t fe l de op.ooă t r i s t ă de t r a n z i ţ i e , e î n s ă cer t , c ă po-l i t icianii n o ş t r i ş i -au d a t c ea m a i m a r e si-

„Hh nn vinzi scump, dar să târgueştî i e f t in". Acesta este secretul succesului nostru.

Cui îi trebuiesc dar mobile frumoase, ieftine ş l btme —

.ROMÂNUL'

l i n ţ ă s'o f acă m a i i n m o r a l ă şi m a i c o r u p t ă ! T r ă i e s c — s p e r ă m c ă în c u r â n d v o m p u t e a z ice a u t r ă i t — î n epoca a c e a s t a c a n d i d a ţ i , ca r i în v e d e r e a a leger i lo r , f ă c e a u cu a legător i i c o n t r a c t e în t o a t ă r e g u l a cu t i m b r u şi i scă l i tu r i , în c a r i le f ă g ă d u i a u p ă ş u n i d in fondul r e l i g iona r s au a l t e de a c e s t e —• p ro mis iun i , c a r i r ă m â n e a u de ob ice i ne împl i n i t e fiind impos ib i le , t r ă i e s c „ s t â l p i " a căr o r s i n g u r ă t eme l i e e n e ş t i i n ţ a m a s s e l o r şi i m o r a l i t a t e a t o v a r ă ş i l o r de „ a f a c e r i " , t r ă iesc f run taş i , ca r i n e v o r b e s c de d e m n i t a t e , î n s ă îi sc r iu u n u i f u n c ţ i o n a r a ş de l à g u v e r n : „ I c h m e l d e e r g e b e n s t — A n u n ţ cu supun e r e !"

, . S ă n u ne m i r ă m dec i că î n t r e astfel de î m p r e j u r ă r i s ' au î n t â m p l a t a t â t e a c r ize . P u t e a u o a r e o a m e n i i a c e ş t i a să f acă a l tce v a ? Oine-i c u n o a ş t e , de b u n ă s e a m ă că v a z ice — nu. D a c ă a r fi r ă m a s cel p u ţ i n ej î n t r e ei l i -s 'ar p u t e a i e r t a , — î n s ă ei a u a-m ă g i t şi d e s b i n ä t pe s ă t e n i i a l e g ă t o r i , c a r i în f a ţ a a c e s t e i p r ive l i ş t i î n c e p să-şi p e a r d ă c r ed in ţ e l e şi t r a d i ţ i u n i l e ! I n s ă a c u m conş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă , c o n ş t i i n ţ a m o r a l ă a n e a m u l u i n o s t r u t r e b u i e să-şi r o s t e a s c ă jude c a t a . Şi pe o p a r t e şi pe a l t a .s'a doved i t , că s u n t o a m e n i î n c u r c a ţ i în a facer i necur a t e şi a c e ş t i a t r e b u i e să p ă r ă s e a s c ă t e re nul . Fa r i s e i i şi s c h i m b ă t o r i i de b a n i t r e b u i e d a ţ i a f a r ă din t e m p l u ! Z e c e an i ş i -au b ă t u t joc cîe n e a m u l , d in c a r e se t r a g —- î n s ă a-cun i a n e - a m s ă t u r a t , v ine ceasu l să le zicem : „ D e s t u l " . A c e i c a r i v o r a v e a î n c ă put e r e a să se d e s b a r e de p a t i m i l e şi p ă c a t e l e t r e c u t u l u i vo r p u t e a r ă m â n e , ce i la l ţ i î n s ă vo r t r e b u i să n e p ă r ă s e a s c ă , n e p a r e f oa r t e r ă u , însă. . . n ' a v e m ce f a c e ! Se apropie ceasul!

Şi v o m v e d e a d a c ă furtuna, v a avea, cel pu ţ in o u r m a r e b u n ă : de a c u r a ţ i a t m o s f e r a ! Şi b u n a învo i re şi p a c e a se v o r r e s t a bili . O l u p t ă de ide i e t o t d e a u n a f e c u n d ă , î n s ă o l u p t ă de i n t e r e s e şi de a m b i ţ i i , c u m e cazu l la no i , n u n e p o a t e duce d e c â t la u n a l t d e z a s t r u — m u l t m a i m a r e d e c â t cel e c o n o m i c din a n u l t r e c u t ! Ş i c â n d arm o n i a suf le te lor v a fi dep l ină , a b i a a t u n c i v a î n c e p e l u p t a a d e v ă r a t ă , căc i un r ă sbo i m a i a v e m de p u r t a t . I a r p r e o ţ i i cu c u v â n tu l , î n v ă ţ ă t o r i i cu p i lda şi ţ ă r a n i i cu f a p t a v o r m u n c i cu to ţ i i cu g â n d u l la b ine le nea m u l u i , n u m a i spre b ine le n e a m u l u i . Căc i o r ice s ' a r z ice , m u n c a a c e s t o r t r e i f ac to r i es te şi va r ă m â n e p u r u r i : temelia poporului nostru. I. T. Tjfiis.

H a i n e l e l u c r a t e în a t e l i e r u l p r o p r i u s e c a p ă t ă l a

LENGYEL ISTVÁN P R Ă V Ă L I E D E P Ă L Ă R I I ŞI S P E C I A L I

T Ă Ţ I D E M O D Ă P E N T R U B Ă R B A Ţ I

O r a d e a - m a r e — N A G Y V Á R A D Piaţa Beiner nr. 1. T e l e f o n ; 12 - -4S .

S fi cerceteze pe

Székely és R é t i fabricanţi de mobile

Marosvásárhely Széchenyi tér or, 47

Nr. 1 1 5 — 1 9 1 2 .

Yotul universal în Italia Roma, I u n i e 1912.

F ă r ă sgomot, după o discuţ ie scur tă şi măsurată , Camera i t a l i ană a votat zilele acestea marea re formă a votului universa l , p e n t r u ooţine-rea căreia în mul te ţ â r i s'au da t l ung i şi crâncene bătă l i i sociale, iar în une le aceste bătăl i i sunt în toiul lor. Reforma, care a fost propusa de însuşi guve rnu l dlui Giol i t t i , a fost aprobată de toate par t ide le burgheze şi chiar de conservatori i de sub şefia ba ronu lu i Sonnino. I n u rma nouoi legi electorale, n u m ă r u l alegători lor politici ai I t a l i e i se va r id ica delà 3 mil ioane, câţi sun t astăzi, la mai b ine de 8 mil ioane, d in t r e cari 2 mil ioane analfabeţ i .

Depu ta tu l Ber to l in i , r apor to ru l legei , a arăta t î n t r ' u n lung şi documenta t exemplu motivele ce au îndemna t guve rnu l să p r o p u n ă re fo rma electorală. I n p r i m u l r î n d v ine p r inc ip iu l l iberal, care s tăpâneşte tot mai mu l t conşt i in ţa vremei noastre că la conducerea s ta tu lui t r ebu ie chemate toate energ i i le sociale. F i eca re categorie socială e depozi tara urnei po r ţ i un i de adevăr, de raţ iune şi de interese, iar î n t r ' u n stat b ine cârmui t toate categori i le t rebuie să aibă p u t i n ţ a de a'şi spune cuvântu l lor. Apoi , e mu l t mai b ine să laşi masselor popula re o cale legală de a'işi expr ima voinţa lor, decât să le sileşti , îin l ipsa acestei căi, să r ecurgă la mijloace violente şi revoluţionare. I n sfârşi t , chemarea masselor La v ia ţa pulblică e cel mai bun mij loc pen t ru educarea lor socială. Cetăţeanul , care stă depa r t e de t rebi le publice se desinteresează cumpl i t de problemele vieţi i sociale şi se crede l ips i t de orice r ă spundere faţă de colectivi tate. N u m a i p r i n pa r t i c i pa r ea tu turor cetăţenilor la via ţa rpolitieă u n 'regim constituţional se va pu tea bizui m momente le gre le ale statu lu i pe sol idar i ta tea în t rege i na ţ i un i .

Î3upă dispoziţ i i le reformei votate, vor fi alegător i :

1. Toţ i cetăţenii car i au împ l in i t 21 ani , dacă vor avea o cu l tu ră egală sau super ioară cursului p r i m a r e lementar .

2. Toţi ce tă ţeni i car i vor fi făcut serviciul mil i ta r ind i fe ren t de vârs ta lor şi de ş t i in ţa lor de carte.

3. Toţi cetăţenii car i au î m p l i n i t 21 and şi ştiu a scrie şi a cet i , dacă mai îndepl inesc una din următoare le cond i ţ i i :

a) dacă plătesc u n impozit direct de cel puţ in 19 lei şi 80 ban i a n u a l ;

b) dacă eun t arendaş i de p ă m â n t u r i ruirale, pe car i le cul t ivă ei s i n g u r i , a renda anuală ne-f i ind mai mică de 800 l e i ;

c) dacă plătesc o ch i r i e anuală , care variază delà un m i n i m u m de 150 lei la un m a x i m u m de 400, după n u m ă r u l populaţ ie i comunei respective. Chi r ia e socotită fie p e n t r u locuinţă fie pent ru p răvă l i i , a te l iere etc.

4. I n sfârşi t sunt alegători toţi cetăţeni i cari au împ l in i t vârs ta de 30 a n i , chiar dacă sunt analfabeţi şi nu plătesc n ic i un impozit .

* P r e c u m se vede re forma e făcută pe baze de

mocratice foarte l a rg i . I n discuţ ia ce-a avut loc la cameră, p r i m u l m i n i s t r u Giol i t t i a a r ă t a t cum e ra de dator ia s ta tu lu i să dea d r ep tu r i l e politice analfabeţi lor cari au ajuns la vârs te m a t u r ă de 30 ani. Nouă ani de via ţă m a t u r ă — a spus dl Gioli t t i — dau ce tă ţeanulu i analfabet o exper ien ţă echivalenta cu î n v ă ţ ă t u r a de 4 clase primare a ce tă ţeanulu i care la vârs ta de 21 ani e găsit că posedă o a tare î n v ă ţ ă t u r ă şi e adimis la vot. Apoi , admi te rea târzie la vot a analfabeţi lor va fi un imbold pu te rn ic pen t ru pa r t ide le politice democrate ca să lup te p e n t r u r ă spând i rea cât mai miare a ins t rucţ ie i popu la re şi va fi şi pentru însuşi cetăţeanul fă ră de carte un î ndemn de a'şi apropia cât mai cu r înd acel m i n i m u m de cultură necesar pen t ru a a junge cât mai de g rabă la exerciţ iul d rep tu r i lo r politice. î n t r ' u n cuvânt , guvernul i ta l ian nădăjduoş te că ireforima votată va fi un bun remediu p e n t r u plaga analfabetismului.

C h i a r î n in teresu l lui propria.

Alegere mare în tru-souri pentru mirese.

Vânzare î n rate fără r id icare de preţ.

„ R O M Â N U L "

O al tă cons idera ţ ie care a î n d e m n a t la admiterea analfabeţ i lor la viaţia publică, a fost nevoia de a începe odată rezolvarea acelei nenoroci te probleme a Sudu lu i I t a l i e i . Sudu l I t a l i e i , zace încă î n t r ' o s tare îngrozi toare de mizeri© şi ignoranţă. S u n t acolo provinci i car i au p â n ă ia 8 0 % analfabeţi. D u p ă legea veche electorală, a legător i i în acele p ă r ţ i e r a u foarte p u ţ i n i la n u m ă r şi mai toţi din clasele suprapuse aşa că depu ta ţ i i raspdc-tivi e rau reprezen tan ţ i i unor categori i in f ime de oameni cu staire şi nu se ocupau deloc de soarta maseelor nenoroci te ale Sudu lu i , care nu aveau nici u n amestec în alegeri . Acum însă — când colegiile electorale de acolo vor fi completamente dominate de clasele cele mai pă t imi t e , e de per-văzut că vor p ă t r u n d e în p a r l a m e n t , depu ta ţ i oare vor şti să lup te p e n t r u r id icarea mora lă şi Materială a acelui nenoroci t mezzogiorno al I t a liei.

P r e c u m spuneam la început , r e forma a găs i t o largă aprobare în cameră , n n n u m ă r în par t ide le stângei dar ch ia r şi p r i n t r e e lementele conservatoare, ceeace dovedeşte d in nou că poporul i ta l ian e democrat m a i mul t p r i n t empe ramen t decât p r i n doctrină pol i t ică. Carac te r i s t ic a fost f ap tu l că baronul S idney Sonnino , conducătorul drepte i par lamentare , s'a declarat pa r t i zan al d rep tu r i lo r politice ale femeii , e x p r i m â n d aceleaşi vederi ca şi deputa tu l socialist revolu ţ ionar T u r a t i . Dair majoritatea camerei n u a voirt să meargă aşa departe şi a d a t d rep ta t e d lu i Giol i t t i c ând a spus eă deocamdată e de rezolvat problema egal izăr i i situaţiei j u r i d i c e a femeii cu aceea a bă rba tu lu i , eă în u r m ă se va încerca a i-tse da d rep tu r i l e administrat ive şi că t rebu ie lăsat v i i to ru lu i admiterea femeii la v ia ţa pol i t ică. Apoi , femeile italiene sunt , în mare major i t a te ana l fabe te <şi ar fi fost o l ipsă de tac t pol i t ic , ca a tunc i când se introduc ca a legător i 2 mi l ioane de analfalbeţi să se mărească acest n u m ă r cu alte câteva mil ioane de femei anal fabete .

Aceleaşi cons idera ţ i i de tac t pol i t ic au îndemnat pe legiui tor să r e n u n ţ e p e n t r u moment la introducerea r ep rezen tă r i i p ropor ţ iona le şi a scru-tmiului d e l is tă .

Aceste două reforme, — recunoscute de altminteri ca foarte democratice, au fost socotite ca premature pentiru s i tua ţ ia pol i t ică d e azi a I t a liei. Mai în t â i ar fi fost nevoe să se schimbe com-, plet c i rcumscr ip ţ i i le electorale iar s is temul de a-legere ar fi fost foar te î ng reuna t , — ceeace ar fi însemnat o m a r e greşa lă a tunci când se crează 5 milioane de noui a legător i , f ă ră nici o experienţă politică. I n al doi lea r î n d , r ep rezen ta rea proporţională —- p e n t r u a pu tea da o icoană f idelă a ideilor poli t ice d in t r ' o ţ a r ă — p r e s u p u n e partide bine organiza te şi o conşt inţă pol i t ică luminată la corpul electoral , — ceeace încă n u e cazul în I tal ia , unde pa r t i de l e toate (afaTă de cel clerical) sunt f ă rămi ţ i t e şi în consecinţă a legător i i , eei vechi şi cei noi , n u pot avea doct r ine poli t ice bine lămur i te .

Vor rămâne deci actualele c i r cumscr ip ţ i i e-'leetoisíie *r n a r © vor fi in te rca la te cele 5 mi l ioane de noui a legător i . Reform.* . . ^ ţ admisă cu 282 voturi con t ra 64. Actua la cameră va fi diJuLal-vata la toamnă, iar noui le alegeri se crede că vor avea loc la începu tu l anu lu i v i i tor .

P a r t i d e l e poli t ice au şi început să se o rgan i zeze de p e a c u m în vederea lup te i electorale al cărei rezul ta t n i m e n i nu-1 poate prevedea, căci corpul a legător i lor va fi î n t r e i t cât cel actual . Se fac tot soiul de pronos t icur i , dar toate s u n t fanteziste.

P i r imul -min i s t ru Œ o l i t t i a declarat , — şi poate cu d rep t cuvân t — că ar© înc redere în bunul s i m ţ al poporu lu i i t a l ian , ca re v a reuş i să mdrumeze noui le massa d« alegător i spre b inele întregei n a ţ i u n i .

Tiberinus.

ÎNŞTIINŢARE.

A d u c l a c u n o ş t i n ţ a o n . publ ic , c ă î n c e

pând c u z i u a de azi a m d e s c h i s în

ARAD Bulevardul Andrássy nr. 22

După atentat. Impresia în ţară .

Situaţia politică. — Telegrama monarhului. — Manifestul opoziţiei. — Alte scene în cameră.

Cu l i t e re c â t p u m n u l v e s t e s c z i a r e l e d in c a p i t a l ă m a r e l u i pub l i c d o r i t o r de senz a ţ i i ; scenele t r a g i c e p e t r e c u t e î n p r i m a ş e d i n ţ ă de eri a c a m e r e i u n g a r e , s c e n e a i c ă r o r eroi , T i s z a şi K o v á c s , s u n t î ncun ju -r a ţ i az i de a d m i r a ţ i a m i i l o r de g u r ă - c a s c ă din a c e a s t ă ţ a r ă . S e t e a de s e n z a ţ i i a publ i cu lu i m a g h i a r , a d ă p a t decen i i d e - a r â n d u l de cele m a i s t u p i d e s e c r e ţ i u n i a le c r ee ru -lui s emi t , a fost de a s t ă d a t ă , t r e b u i e să r e c u n o a ş t e m , dep l in m u l ţ u m i t ă . D a r a t â t , i şi n i m i c m a i m u l t . I n z a d a r se î n c e a r c ă p re sa o p o z i ţ i e i să a t r a g ă a d m i r a ţ i a şi s impa t i i l e p o p o r u l u i a s u p r a l u p t e i e ro ice (?) ce o p o a r t ă r e p r e s e n t a n ţ i i „ d e m o c r a ţ i e i " î n c a m e r ă î m p o t r i v a o l iga rh ie i . Z a d a r n i c îşi c r e i a z ă m a r t i r i a i ide i lor pe c a r i n u le r e p r e s i n t ă , l u m e a r ă m â n e la t o a t e r e c e . D e s o a r t a lu i K o v á c s d o a r r uden i i l e , p r ie t ini i m a i b u n i şi — c red i to r i i de se in te r e s e a z ă s incer , înco lo l u m e a îşi v e d e înain t e de p ropr i i l e n ă c a z u r i , cu c a r i a c e s t m a r t i r a j n i m i c n u a r e de-a face .

T i s z a m e r g e m e r e u î n a i n t e pe c a l e a a p u c a t ă . S c ă p a t do /opoz i ţ i e v o t e a z ă înt r ' o suf la re legi p e s t e legi , t r e c â n d c u z â m b e t u l p e b u z e p e s t e scene le de t e a t r u ce zi de zi, . şed in ţă de ş e d i n ţ ă , îi a r a n j e a z ă p ă r i n ţ i i p a t r i e i d in p a r t i d e l e c o n t r a r e . Nu- i p a s ă că în j u r u l s ă u a u î n c e p u t să se p ro d u c ă golur i s i m ţ i t o a r e , a d e r e n ţ i v a l o r o ş i î n c e p să-1 p ă r ă s e a s c ă , a l ţ i i se ţ i n d e p a r t e de a c ţ i u n i l e sa le d in u r m ă . E m u l ţ u m i t că p o a t e v o t a f ă r ă î n t â r z i e r e r e f o r m e l e ce i-le c e r e m o n a r h u l , n ă d ă j d u i n d l a r â n d u l s ă u c o n c e s i u n i î n s e n m a t e de là d o m n i t o r , d r e p t r e c o m p e n s ă , pe s e a m a „ n a ţ i u n i i . "

A z i a p r i m i t o t e l e g r a m ă de fe l i c i t a re d e l à M a j e s t a t e a Sa , p e n t r u s c ă p a r e a no r o c o a s ă de g l o a n ţ e l e lu i K o v á c s . Ş i m u l ţ u m i t T i s z a m e r g e î n a i n t e .

Opoziţia cătră naţiune.

Ziarele de azi publ ică u n manifes t , iscăli t de toţi depu ta ţ i i d in opoziţie, î n oare se apelează la sen t imente le pa t r io t ice ale „naiţ iunei", ca aceasta să pornească o ac ţ iune genera lă în ţa ră , p r i n confe r in ţe şi a d u n ă r i poporale , în p resă «i cu g r a i viu, î n contra r eg imulu i absolutist i n a u g u r a t de Tisza în pa r l a m e n t u l unga r . I a t ă ce se spune în mani fes t :

iscăliţi deputaţii din opoziţie.

Şedinţa de eri după amiazi.

La orele 3 după amiazi s'au î n t r u n i t deputa ţ i i d in opoziţie în cafeneaua d in faţa pa r l amen tu lu i . Vorbesc de t r aged ia lui Kovács, căutând cu toţi i o jus t i f i ca re psihologică p e n t r u fapta lui nebună . La orele 3 şi j u m ă t a t e pornesc în corpore spre pa r l amen t . P e culoare Appony i îşi e x p r i m ă părerea că în u r m a even imentu lu i t r ag ic de d imineaţă , luc ru l cel mai po t r iv i t ar fi ca opoziţia să păstreze în cursul şedinţei o l in i ş te m o r m â n t a l ă dând şi p r i n asta expres ie d u r e r i i ce simţesc pent r u sufer in ţe le lu i Kovács.

D e p u t a t u l kossuthiet A. J a k a b povesteşte că l'a vizi ta t pe Kovács şi acesta l 'a r u g a t să le spună şefilor opoziţiei că s imte r eg re te p e n t r u ceea ce a făcut şi se teme ca n u cumva p r i n fapta nenoroci tă să fi s t r i ca t cauzei opoziţiei.

L a orele 4 apa re pol i ţ ia suib conducerea lu i P a v l i k şi provoacă pe deputa ţ i i d in opoziţ ie să părăsească inc in ta . N i m e n i nu-i r ă spunde . Se a-dresează a tunci lu i J u s t h : „Domni i mei , am ord in să nzez de for ţă , dacă de b u n ă voie n u u r m a ţ i p rovocăr i i " .

J u s t h îi răsjpunde: „ O r d i n u l dat dta le e i legal şi n u m ă voi su

pune , decât forţei b r u t e " . P a v l i k îi a t i n g e u m ă r u l la ce J u s t h se scoală

şi porneş te u r m a t de î n t r eaga opoziţie spre ieşire. K u n Béla s t r i g ă : — Lukács e u n mizerabi l de cea mai o r d i n a r ă

specie! A. För s t e r t r e m u r î n d de mânie , a ra tă spre

ga le r i i , u n d e se afla şi soţia Ini Tisza în societatea m a i mul to r dame din e l i t ă :

— Ptriviţ i- le! zice — cnrn r înjese când aici se săvârşesc cele m a i mizerabi le încă lcăr i de lege! P a r ' c ă a r fi n i ş te servi toare de r î n d ! Ruş ine , de mi i de or i ruş ine , când o n a ţ i u n e a re asemenea dame de e l i tă ! !

L a orele 4 şi j u m . Tisza deschide şedinţa. L a o rd inea zdleii sun t o m u l ţ i m e de chest iuni de ordin secunda i . S'a p r i m i t u n a n i m noua p rocedură civi lă p rezen ta tă de m i n i s t r u l Székely.

Şedinţa de astăzi. Scenele cunoscute, deveni te acum şablonice, se

repetă . Opoziţ ia îşi ocupă locul, apare P a v l i k cu 120 de pol i ţ iş t i , r u g ă r i , provocări , p ro tes tă r i , sune t de trâmlbiţe şi s i rene, u r le te sălbat ice, scoaterea cu forţa a opoziţiei şi in u r m ă se înstăpâneşte o l in iş te perfectă, iar „ m u n c a " grea şi o-bositoare, a p a r t i d u l u i munc i i u rmează î n a i n t a necontorba tă .

a t e l i e r d e f o t o A r a f a t pe care-1 p u n la d i spoz i ţ ia on . publ ic . R u g â n d b inevo i toru l spnj i , s u n t c u t o a t ă s t i m a :

• N Ä G Y G K E Z ; J L , F O T O G R A F . — .

„ R O M Â N U L " Nr 1 1 5 - 1 ^ 1 2 .

„Ches t iunea naţ ional i ta ţ i jor , beste atât de mul t şi care în genera l este atâit de p u ţ i n cunoscută e t r ac ta tă î n car tea d lu i O. Jász i cu temei şi în sp i r i t l iber de orice p r e j u d i ţ i u naţional. Cu is tor ia în mână , au toru l a r a t ă că înatfcte de 1848 problema na ţ iona l i t ă ţ i lo r n ' a exis tat în U n g a r i a ; constată că dinas t ia a rpad iană a chemat, od in ioară , s t r ă in i în ţa ră p e n t r u a se apăra contra o l igarh ie i feudale a junse la prea mare pu te re , şi afirană că u r a împot r iva na ţ ional i tă ţ i lor a fost aţâţată, poate chiar creată, de s tăpâni i feudali de astăzi p e n t r u a de tu rna a ten ţ iunea poporului mag h i a r delà relele ver i tabi le sub care geme ţ a ra şi p e n t r u care na ţ ional i tă ţ i le sunt cu totul nevinovate.

I n această scr iere a unu i m a g h i a r de irassă p u r ă toate greşel i le şi păcatele o l igarh ie i şi ale tămâie tor i lor ei s u n t demareate , desvălite, f ă ră nici u n fel de consideraţ ie p e n t r u casta aceasta, pu te rn i că dacă n u in teresantă .

Aducând sub ochi exemplele, a tât de d i fer i te , ale Rus ie i şi ale S ta te lor -Uni te din Aimerica-de-Nord , dl Jász i stabileşte că na ţ iona l i t ă ţ i l e n u pot fi as imi la te p r i n violenţă. Ş i , în t r ' adevăr , î n A-merica n u exis tă luiptă î n t r e n e a m u r i ; elementele e tnice a tâ t de numeroase şi de d i fer i te se asimi-lază s'ar putea zice î n mod au tomat ic în pacea oea miai p rofundă .

Trecând apoi la p a r t i c u l a r i t ă ţ i , autorul (rezumă problema aistfel:

1. Po l i t i ca askn i la ţ iune i for ţa te produce o poten ţa re a idei i şi sent imentelor naţ ionale .

2. As imi la ţ i a for ţa tă demoralizează striaturile sociale a le poporu lu i dominan t oare p rac t i că a-eeaistă poli t ică, ş i , d in contra , în tă reş te poporu l op r ima t şi aeelerează progresu l desvoltări i sale morale şi intelectuale.

3. Aejimilaţia for ţa tă a re ca u r m a r e fap tu l că sol idar i ta tea celor opr imaţ i ş terge toate diferenţele de clasă î n t r e ei.

4. (Rezultatele de l imbă ale as imi la ţ iune i forţate sunt min ima le acolo u n d e nici o bază econo-mioă şi comercială n u secondează opera şcolară, şi duce la căderea n ive lu lu i in te lectual genra l .

5. As imi la ţ i a for ţa tă d i s t ruge rezul ta tu l cul-tu re i intelectuale, pen t rucă ea consideră scoate ca mijloc de a disc ipl ina sen t imentu l în p rof i tu l pat r io t i smulu i .

6. As imi la ţ i a for ţa tă n u n u m a i îngreunează economia şi acţ iunea de civi l izare la poporu l a-supr i t , ci opreşte în loc avântul ţ ă r i i î n t r e g i .

7. D i n toate acestea rezul tă că as imi la ţ ia forţa tă n u e capabi lă de a contopi î n l imbă şi mai ales în sent imente , n e a m u r i l e

D i n pa r t ea sa, dl Jáiszi judecă , că des legarea

! S'a deschis !

chest iunei naţ ional i tă ţ i lor are două condiţ i i indispensabi le :

1. Şcoli bwnev ad/rninistraţie bună, justiţie bună, în limha poporului.

2. Recunoaşterea formală că fiecare naţionali-täte are dreptul de a-şi vorbi limba sa maternă şi a-şi desvolta liber cultura sa proprie/'

Corespondentul aprobă apoi pă re rea dlui Jász i că p e n t r u as imilarea menta lă a na ţ ional i tă ţ i lor e suficientă c u l t u r a supe r ioa ră ( ? ! ) a poporului magh ia r , d u p ă cum „ U n g a r i a a absorbit , în cei 120 de ani d in u r m ă , două mi l ioane de s t r ă in i , fă ră violenţă, numa i p r i n for ţa sa m o r a l ă ( ? ) şi con t inuă : „ E s t e evident că dacă U n g a r i a doreşte să poată conta s igur la concursul popoarelor nem a g h i a r e ( români , sârbi , slovaci, r u t en i , g e r m a n i etc.) va t rebui să respecte îna in te de toate l imba şi cu l tu ra lor na ţ iona lă" , şi p e n t r u a dovedi că aceasta e poli t ica v i i to ru lu i , citează, de bună cred in ţă , pasa ju l cunoscut, d in d iscursu l -program al p r e m i e r u l u i Lukács , expr imându-ş i încrederea că guverne le ce vor u r m a , var t r ac ta cu mai mul t ă pr icepere problema ex t r ao rd ina ră de însemnată a na ţ iona l i tă ţ i lo r în U n g a r i a .

„ I n t r e guverne le care n ' au făcut ce au avu t dator ia a face p e n t r u a real iza, or i a p regă t i măcar, soluţia acestei probleme, a bă tu t recordul guvernul faimos al coaliţiei. N u s'ar fi p u t u t proceda ma i d inad ins şi cu mai mul t ă ned rep t a t e contra popoarelor n e m a g h i a r e decât în t i m p u l a-celui s is tem i n a u g u r a t de coaliţ ie. Cei p a t r u ani au fost o luiptă con t inuă împot r iva acestor cetăţ en i . " F i r e ş t e , t r ă i n d la Budapes ta , corespondentu l se crede obl igat a admi te că î n t r e aceştia „vor fi fost şi agitatori profesionali"; totuiş, dânsul condamnă acel sistem de t e ro r i sm şi persecuţ i i , convins că „nu pot fi combătute p r i n asemenea măsur i de ş icană tendenţele centrifugale, presup u n â n d că ar exista la na ţ iona l i t ă ţ i asemenea ten-denţe, ceea ce eu n e g ca tegor ic ."

Contrazicer i le be lg ianulu i au r ădăc ina lor î n acel „proton pseudos", de care n u e l iber n ic i dl O. Jász i , a n u m e : fur işarea î n t r e p r inc ip i i l e u-mane ce expr imă , a doctr inei de nivel scund desp r e contopirea naţionalităţilor cu magh ia r i i , ceea ce va r ă m â n e utopie .

Cronică externă. Reforma electorală în Franţa. P r i m - m i n i s t r u l

Po inoaré a dec la ra t în camera franceză în numele guve rnu lu i francez, că1 laderează la suspend a r e a u rgen ţe i în chest i i le re formei e lectorale şi la r ându i r ea cet irei a doua a pro iec tu lu i elector a l ; to todată ta făcu t cunoscut pr inc ip i i le propuneri i î na in t a t e de guvern . Aces te s u n t în aceeaş direcţ ie cu pr inc ip i i le publ ica te de ziarele oficiale şi s tau pe punc tu l de vedere al unei a leger i cu ra t p ropor ţ iona le şi resp ing compromisele p r i c inu i t e pen t ru câş t igarea duşmani lor pro iec tu lu i pe baza că rora comisia a voit să men ţ ină proiectul . Guvernu l susţ ine dispoziţ i i le fundamen ta l i ale pro iec tu lu i : vo ta rea p r i n l iste şi cuo ţ i en tu l electoral ; şi acest d i n u r m ă e esenţa a leger i i proporţ ionale. Guve rnu l mai doreşte să se arondeze cercur i e lectorale cât mai mar i . A n u m e cu cât sunt mai mar i cercur i le electorale cu a tâ t mai cu ra t

besc, Stepanovici în u r m a conf l ic tu lui ce s'a ivit î n t r e el şi moş ten i to ru l de t ron şi-a dat abzice-rea. I n consiliul deminiş t r i i ţ inu t v ine r i sub prez idenţ ia regelui s'a p r i m i t abzicerea aceasta şi în locul lui Stepanovic i a fost numi t min i s t ru de răsboi P u t n i c Radomi r , şeful s t a t u lu i major .

P r i m min i s t ru l Milovianoviei cu considera re la amel ioarea s i tuaţ ie i p a r l a m e n t a r e va lungi cu două! luni ses iunea p a r l a m e n t a r ă , î n scopul votăr i i de 2 mil ioane d ina r i pe seama minis te-r iu lu i de ex te rne . I n scopul acesta s 'a convocat o confer in ţă a f run taş i lo r , în ca re pr im-minist r u l a mot iva t necesi ta tea î m p r u m u t u l u i , provo-cându^se la s i tua ţ ia pol i t ică ex t e rnă .

* Răsboiul italo-turc. I n fa ţa comunica tu lu i

consi l iului de miniş t r i al Turc ie i , că T u r c i a nu poate accepta pacea ofer i tă în candi ţi un i le stipu la te de guve rnu l i t a l ian , I t a l i a se pregăteş te la o nouă ac ţ iune în contna imper iu lu i otoman. „Moni to ru l O r i e n t a l " p r imeş te o depeşăl d i n A-thena despre sosi rea unu i g r u p de ziariş t i i ta l ieni în Grecia , cu scopul, de a u r m ă r i d i n nemijloci tă aprop ie re p lănu i t a a c ţ i une în cont ra Smirne i .

I n u r m a svonur i lo r a l a r m a t e răspândi te la Smirna , valral d in acest ţ inut a publ ica t o proc lamaţ ie în care dezmin te ca tegor ic că guvernu l a r fi d i s t r ibu i t a rme la popula ţ ie , dec la rând că acest procedeu e absolut deprisos, deoarece guvernu l e î n s t a re să apere S m i r n a în contna oricărei eventa l i tă ţ i . Cei car i răspândesc aceste zvon u r i a l a rman te vor fi u r m ă r i ţ i . Diviz ia de rezervişti d i n Amas ia ia p r imi t ord in de mobi l izare . Aceas ta divizie e menită' să în tă rească garn izoana locală din Smi rna .

Consil iul de min i ş t r i a mai publ ica t şi o iradee p r i n care insula Chios e pusă în s ta re de asediu d in causa locui tor i lor grec i de pe această insulă. Locui tor i i mohamedani d e pe insulele ocupate au t r im i s o depută ţ ie la ami ra lu l V ia l e cu în t rebarea că, ce soar tă va lavea insulele ocupate . Amiralul le-a ră spuns că desp re soar ta insulelor încă nu s'a decis n imic , însă înda tă ce se va hotăr î ceva refer i tor la insule le ocupate , locui tor i i acestor insule vor fi avizaţi p r i n manifes t despre aceasta.

R e g i a monopolului de t u t u n a ofer i t guvernu lu i o toman 200,000 de fonti avans p e n t r u înt ă r i r ea punc te lo r per ic l i ta te . înda tă 1 ce cu această sumă n u se vor acoperi toa te spesele pen t ru înzes t ră r i l e t rebuincioase R e g i a monopolu lu i va mai da u n avans de 300,000 fonti .

M i n i e r i . es n a sta.lbilizxi.ent colector» de fabrică, văpsitor de pănuri, curăţitor cbemic şi spălă-= torie de rufe cu aburi. —

Arad str. Weitzer János nr. 7. « ^ « s f

Pentru fraţii r imaţ i pe drumuri pradă peirei

Glasul de durere al fraţilor noştri rămaşi pe drumuri, al cărui echou ne-am făcui alături cu onorata societate „Concordia" începe să fie auzit de publicul român.

Subscripţiile, pe care le publicăm constitue o dovadă că publicul român acest admirabil public, a cărui putere de jertfă E - are ue egal decât n e ^ ^ t e j e n e v o i a i e năcăjitului nostru neam tratat ca duşman în propria sa ţară, îşi dă seamă de datoria de solidaritate ce i-se impune în f«ţ» unei împrejurări atât de supreme, cum este, pentru inundaţii români, clipa de astăzi, când spe* trul morţii, prin foame, se ridică în faţa fie-că-ruia dintre dânşii.

Mulţumind generoşilor donatori, care au răspuns până acum în chip atât de frumos chemării deznădăjduite a inundaţilor, rugăm publicul român Be pretutindeni să continue şi să accelereze mişcarea începută.

Să nu uite că cei loviţi de catastrofă se no-

Totfelul de haine pentru bărbaţi, femei şi copii se curăţesc pe cale chimică, ori se văpsesc. Albitu-— rile devin albe ca zăpada. —

Se primesc albituri pentru călcat.

http://sta.lbilizxi.ent

Nr. 1 1 5 — 1 9 1 2 „ ß Ö M A N U L ÍV. T

mătră cu zecile de mii şi că pentru a-şi mântui viaţa, nu au altă nădejde decât în obolul său.

Să nu uite că este în joc existenta lor, în adevărata accepţiune a cuvântului, şi că pentru mântuirea acestei existent« fiecare dintre noi, delà cel mai bogat până la cei mai sărac, poate contribui jertfind o cât de neînsemnată sumă.

Să ne lipsim ficare de câte o plăcere trecătoare, să ne impunem fiecare câte o privaţiune de un moment, dacă fiecare dintre noi vom înţelege aceasta se va putea constitui o sumă care să le poată aduce o mică alinare.

Altfel, numai cu jertfa celor câteva suflete de elită, ori cât de mare ar fi contribuţia ce şi-o vor impune, ne vom alege cu o picătură de apă intr'un pustiu.

Pentru aceasta este necesar, precum am spus, ca mişcarea de ajutor şi de solidaritate frăţească, să se organizeze punându-se în sprijinul ei toate instituţiile române de pretutindeni, în frunte cu pressa pe care o rugăm să dea tot sprijinul.

Orice sumă cât de mică e bine venită şi se poate trimite la.

„Românul" Arad (Ungaria) .

1 ' Zrinyi utcza Nr. 1.

Am rnai primit următoarele eontribuiri: Sumele subscripţiilor de până acum 852.62

Delà Iustin Ardelean, legător de cărţi Arad, pt. fraţii rămaşi pe drumuri 3.—•

Alexandru Vuia, inginer, Roşiori de Vede (România) pt. inundaţii din Banat 8.—

Ioan Paseallău, Săcuien, pt. nefericiţii din Ardeal 2.—

Andrei Popovici ec , Bulza, pt. nenorociţii din com. Clujului 1.—

T. Bogdan, Perchtolsdorf, pt. nefericiţii din L"goj îi J«r 1 0 - —

Brad, Ilizda, pt. nenorociţii din Banat 10.— Parohienii corn. bisericeşti rom., Vérd tract.

Agnita, pt. nenorociţii din Banat 7.40 George Şuta, protopop, Borleşti, pt. neno

rociţii din Banat 20.— IV. Nicolae Ciaclan, medic, Peciea, pt. inun

daţii din Ardeal (delà Murăş spre nord) 100.—

Colecta dnei Aurelia Dr. Robu, Baia de Criş pt. inundaţai din Banat:

Dr. Victor Nemeş 20.— Dr. Nerva Oncu ' 10.— Dr. Robu 10.— Colecta dlui Iordan Curcu/betfi, paroh, Bo

ii ol a delà parohienii săi, pt. fraţii râmaşi pe drumuri 22.38

Colecta dlui Teodor Harşian, preot gr. cat. în Chim telnie delà parohieni, pt. fraţii păgubiţi de uraganul din 13 mai ,şi de inundaţii 21.20

Colecta doamnelor Maria Ticaciu şiNelly Moldovan din Bazna, pt. inundaţii din Banat 17.—

Colecta dlui luliu Magdu, înv. Eeica-veehe pt. inundaţii din Banat:

Alexandru Ursulescu, oorist-masar 4.40 luliu Codarcea, corist-farmacist 2.— Teodor Agotescu, agricult.-corist 2.— Dimitrie Agotescu, agricultor-<coirist 2.— Colecta dini Ilie Beu, paroh, Apoldul-mic ., pt. fraţii nenorociţi din Ardeal şi Banat:

Ilie Beu preot şi soţia 5.— Ioan Beu, econom 2.—• Maria Beu văd. 2.— Elisaveta Orestean văd. " 1.— văd. Elisaveta Beju ţk ' y 5.— Ioan Făreaşiu - 2.—• Nicolae Făreaşiu, înv. > 1.— 'Meise Popa, comerciant 2.— Moise Papa 196 2.— Delà Florian Roxin preot, Lipova pt. inun

daţii din Banat 10.— Total 1157.64

C R O N I C A Ş C O L A R A

Revizorul şcolar. (Sfârşit)

Ar fi să zicem ceva şi despre revizorul gene ral metropolitan, care ar trebui să suprarevizuie munca institutelor pedagogice din întreaga me-tropolie, cvalificaţia profesorilor şi a învăţătorilor din întreaga metropolie, şi dacă munca tuturor este în consonanţă cu planurile de învă ţământ, dacă cel de lecţii este potrivit cerinţelor locale, pentru fieştecare regiune.

Tot aşa va ţinea seamă, ca învăţământul nostru să ţină paşi cu cel al popoarelor înaintate în cultură şi bunăstare, conducând congresul metropolitan al învăţătorilor din 3 în 3 ani şi pe baza rapoartelor revizorilor diecezani dând explicări şi îndigitări la desbaterile generale şi speciale ale referenţilor fiecărei secţii de ştiinţă a învăţământului şcolar.

O grije deosebită ar trebui să pornească delà acest loc central pentru cultura morală, creştină mai cu scamă la viaţa familiară, naţională şi economică socială, cultivându-se legăturile intime pe baza de principii echitabile, tot aşa şi între factorii noştri organici din bserică prin scoale după gradurile lor.

Revizorul metropolitan raportează prin con-zistorul metropolitan la congresul naţional bisericesc rezeultatele revizuirii numirii tuturor institutelor de cultură din metropolie, şi nizuieşte în sfera ecumenică a bisericii spre progresul unităţii culturale române.

Este fără îndoială, că cvalificaţia revizorului metropolitan trebuie să fie asemenea cu a celor diecezani însă miai bogat în geniu personal şi în virtuţile morale, precum şi în merite pe terenul cultural, cu practică şi orientare desăvârşită în lumea iş pe terenul şcolar.

Magna petis Faeton! — vor zice unii. Ei bine, dar de unde oameni şi bani, — vor

reflecta alţii. Răspunsul l'a dat d. Moldovan în cetirea celor

două nume de autori a scoţianului Adam Smith, născut la 5/G 1723, mort la 27/7 1790, şi a lui Pestalozzi, născut la 12/1 1746, mort la 17/2 1827.

Tngeniul celui dântâi a fixat legile ecomiei naţionale arătându-ne munca naţională ca izvor al bogăţiei; iar celalalt ni-a învăţat intuiţiunea. Dacă vom căuta, deci vom afla, cum învaţă de 2000 de ani şi evanghelia.

Tot evanghelia, la Matei XXV 1—27 ne spune foarte intuitiv, că dacă nu voim să păţim ca fetele, ce s'au dus fără oleiu în candele spre întâmpinarea mirelui, averile bisericei delà paro-chie, nu trebuie să le chivernisim cu servul ce prinnise numai un talent şi şi pe .acela la îngropat în pământ; dar nici după sfatul, ce l'au dat Domnul în ultima raţio celui nebun, ca să pună banii la schimbători spre a aduce măcar cât de puţină dobândă, cum îi depunem noi la bănci cu 4—5% ; ci să-i chivernisim înşi-ne sistematic, după cum a făcut servul, care primise 170 talanţi, şi celce primise 5, pe cari i-a urmat întru câtva biserica sub arhiepiscopul şi metropolitul Vi-ciienţe loanovici Vidak la 1778, precum arată plânsoarea clerului şi a poporului iliric din 27. I. acestui an (Vezi pag. 100 din cartea I. de aur alui Păcăţan) p. 9 al 2: „banii să-i elocheze la credincioşii noştri de ritul gr. n. u. la naţionaliştii noştri etc." ziceau în rugare cătră guvern, deşi era vorba numai despre 8000 fl. depuse cu 4% la oficiul statului, argumentând, că la credincioşi se capătă Gc/c etc. — Fireşte, că dacă am voi o e-conomie raţională în biserică, epitropii parohiali ar trebui să ştie ceva mai mult, decât stereotipul „Dzeu să primească", ce se aude din gura lor, de câteori cade filerul în tasul portativ al lor, iar ziarul din casă şi eocoţile le fac alţii tot aşa de pricepuţi ca şi dânşii la această treabă, deotse-bi*ndu-se numai prin aceea, că ştiu scrie şi chib-zui, ce se înducă şi ce să lase din socoti. A T fi timpul, ca acest important factor din viaţa bisericii noastre, economia sa se scoată la suprafaţă în desbaterile sinrdale şi eongresuale, şi să se dea bisericii epitrepi cvalificaţi, din tinerimea absolventă a şcofdelor comerciale, cari şi aşa trebuie să ia lumea în estp spre (Jerninnia, spre America şi Românii, uepuîându-i p.aşa pe toţi băncile noastre; iai averea bisericii să circule între

credincioşii ei, din a cărui spor apoi vor răsări şi bărbaţi cvalificaţi pentru toate terenele vieţii noastre culturale şi bani vom avea de ajuns pentru toate trebuinţele. A. Linea.

Declaraţie. Prin mandatari autorizaţi mi-s'a adus

la cunoştinţă, că doamna dr. Gheorghe Adam din Timişoara se simte insultată prin articolul „Dame inconştiente — Bărbaţi minori" apărut în nr. 111 al ziarului „Románul". Ou toate că în acest articol nimeni nu 'este numit şi axitorul articolului tia putut avea şi nici n'a avut intenţia să insulte ori să atingă onorabilitatea personală a cuiva, fie damă, fie bărbat, totuşi pentru încunjurarea oricărei neînţelegeri şi spre liniştirea acelora, cari prin articolul de sub întrebare s'ar simţi atinşi în onorabilitatea lor personală, declar, că regret e.rpresiiîe vătămătoare din articolul „Dame inconştiente — Bărbaţi minori" şi îi cer scuze doamnei dr. Gheorghe Adam, precum şi tuturor acelora, cari s'ar simţi atinşi în o n o r a b i l i t a t e a lor p e r s o n a l ă prin articolul de sub întrebare.

Această declaraţie însă întru nimic nu alterează şi nu invalidează desaprobarea energică a participării la colecta societăţii „Crucea Albă".

Arad, 8 Tunie n . 1912 . i Constantin Savu,

redactor responsabil al ziarului „Românul."

N F O R M A T I U N Ar*mH. 8 Iunie .> 1912

Redacţional. D. Romulus Cioflec, prim redactorul

nostru, cu ziua de azi a părăsit redacţia „Românului", întorcându-se la Bucureşti, spre a-şi continua şi termina studiile sale ia facultatea de Utere. Cu acest prilej d. Vasilie Goldiş, directorul nostru i-a adresai dlui R. Cioflec următoarea scrisoare:

Iubite domnule Cioflec! Cu regret am luat la cunoştinţă hotărîrea ne

strămutată a Dtale de a Te reîntoarce la Bucureşti pentru întemeiarea carierei pentru care Te-ai pregătit. Simţesc datoria a constata cu acest prilej, că Dta în timpul cel mai greu pentru „Rat mânui" ai primit sarcina de a conduce redactarea lui şi în această chemare ai desvoltat acel zel, care nu-şi poale avea alt izvor, decât însufleţirea curată pentru cauza cea bună. In lupta ce a trepuit să port, Dta mi-ai fost credincios şi bun tovarăş. Primeşte mulţumită şi asigurarea celor mai ose-hitet consideraşi uni delà

iubitorul Dtale amic . ,\

Vasilie Goldiş, directorul ziarului „Românul".

O conferinţă în Blaj — pentru fraţii cari pier. Din încredinţarea despărţământului Blaj al Aso-ciaţiunii, miercuri în 5 1. c. la orele 8 dl Horia Petra Petrescu a ţinut o admirabilă conferinţă „despre Germania" •— în sala de gimnastică a gimnazidui, Conferenţa a fost împreunată cu pro. iecţiuni de schiopticon, pe lângă interesante explicaţii şi impresii cari au însoţit numeroasele vederi din câteva oraşe mai însemnate ale Germaniei: Berlin, Lipsea etc.

Admirabila conferenţa a dlui Horia Petr,^ Petrescu a fost furtunos aplaudată.

In numele despărţământului îi mulţumeşte Reverendissimul canonic dr. Vasile Suciu pentru

t&g. 8. „ R O M Â N U L Nr. 1 1 5 - 1 9 1 2 .

entuziasmul şi dragostea de neam, care Va făcut pe dl H. P. Petrescu să cutriere Ardealul în centrele mai însemnate — în nobilul scop de a ajuta cât de puţin pe „fraţii" care pier, căci întreg veç nitul este destinat lor.

Păcat numai, că o însemnată parte a publicului românesc din Blaj — onoare excepţiunilor, cari totdeauna au dovedit, că sunt la locul lor — nu a asistat la conferenţă, dovedind, un absolut indiferentism faţă de fraţii noştri rămaşi pe drumuri peritori de.... foame. Coresp.

Pentru fondul ziariştilor. D . Dr . Va ie r Vicaş a d v o c a t , S z i l â g y s o m l y o (Ş imleu) a d ă r u i t p e n t r u fondul z i a r i ş t i lo r — ca r ă s c u m p ă r a r e a a n u n ţ u r i l o r de c u n u n i e — s u m a d e 2 0 c o r o a n e . . - ••'

Cununie. Dr . Va ie r Vicaş advocat şi A u r o r a dr . Vicaş nasc. David cununie i .

Ves te îmbucurătoare. C t : în „ L i b e r t a t e a " : in Văl işoara , comună pe Vs"'- i * ' k i i n u l u i ce duce in Brad, admin i s t r a ţ i a voieş^; • u or ice p r e ţ să facă şcoală comunală deşi va i i şcreni i au şcoală, frumoasă, corespunzătoare şi voiesc să o sus ţ ină ! Au purces c a şi în a l te comune, da r oameni i aceştia, cari s'au şt iut p u r t a b ; , y tocdeauna, nu se dau aşa uşor.

P r e t o r ele a chemat pe p r i m a r să subscrie protocolul pen t ru facerea şcoalei comunale , dar acesta — nu a veni t ! L-a amenin ţa t eu l ăpădare de slujbă. D a r le-a spus, că el n u de aceia a fost pus p r i m a r că n u ar fi avut cu ce t r ă i ! Şi l-au dat a fară din slujbă. Protocolul însă n u l-au subscris. Mai b ine vrea să t ră iască l ăpăda t din slujba de p r imar , dar iubi t de f ra ţ i i şi consăteni i săi, cu <-ari se în tâ lneş te zi ele ?\, decât să fio p r ie ten cu „ d o m n i i " delà oraş şi hii i . t în sat.

Pirimairul acesta e Îmi) eş Alexandru , pe oare Dumnezeu sa '1 t ră iască şi si ne dee mul ţ i ca el.

Derogator i i umblă acuru AÚ afle vre-o „coadă de topor" cu care să se ajule să ne d ă r î m e şcoala românească, dar , se zice că până astăzi nu au aflat! Toţi oamenii cer de p r i m a r tot pe cel înlă tu ra t !

— Dacă oameni i aceştia ne voiesc „b ine le" , voiesc cu gând bun, să ne deie „ î n v ă ţ ă t u r ă " , a-tunci pen t ru ce nu ne a jută să facem un pas înain te spre lumină , iar n u să ne a runce îndă ră t , în în tunerec , cu zeci de ani , p r i n n imic i rea aşeză-minteloir noas t re cu l tu ra l e?

Din Toracul-mare p r imim u r m ă t o a r e a coresponden ţă : J n ziua î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i la sf. l i turgie iubi tul nos t ru fost pa roh Ioan Popeseu şi-a luat r ămas b u n de là noi, împăr tăş indu-ne ult imele poveţe şi s fa tur i păr in teş t i , îna in te de a pleca în noaua s a pa roh ie din f run taşa comună Pecica-Eomână. Despă r ţ i r ea de poporeni i săi a fost foar te cordială. P o t a f i rma că aproape n u a fost (-an ori femeie în sf. biserică, căru ia să nu i-se umezească ochii, luând ş t i r i despre plecarea preotului , care în t r e toate împre ju r ă r i l e şi-a făcut da to r in ţa . S u b du ra t a scur te i siale păs to r i r i de 5-—0 ani, s'au făcut luc ru r i de o valoare netă-gsXluită, cum s u n t : zidirea şcoalei confesionale române, câş t iga rea pr in proces a une i aase pa ro li iale în va loare de 20.000 cor. etc., car i s ingure dovedesc o act iv i ta te rodnică în aşa t imp scurt . Da r adevăra te d ragos t e şi-a câştigat-o delà poporeni i săi p r in ţ inu ta sa neşovăelnică ş i românească pe t e renu l polit ic na ţ ional , fi ind în f run te în tot locul, unde l-a chemat vre-un in teres na ţ iona l n.mâneso. I ţ i era mai mare d ragu l văzându-1 aparii nd vre-o cauză de in teres genera l în reprezentanţa comunală , c u m a fost h o t ă r â r e a u n a n i m ă «le-a se pu r t a protocolul şedinţelor în l imba română. l n t âmplândn-se şi o a legere de d e p u t a t dietei în cercul nos t ru , cu mândr i e p r iveam cu toţ i la el, văzându-1 în f run tea a legător i lor , conducând u-i la u rnă pen t ru candida tu l agră i t al pa r t i dului na ţ iona l român. — Parohianul.

f Andre i Todoran. Vechiul nos t ru l ib ra r d in Olierla Andre i Todoran s'a m u t a t la cele e terne . Via ţa î n t r eagă şi-a dedicat 'o p e n t r u u n scop nobil , f ipűrirca cărţ i lor , p r in care muncă a răspândi t ." .oiu! de ce t i t î n oropsi tul nos t ru popor . Acum când tot mai m u l t se desvoaltă acest gus t de cetit , soarta, v i t regă spre marea noas t ră du re re , ne ri! peste făclia vieţi i sale. N u sunt eu chemat să apreciez t r ecu tu l acestui bă rba t , servească de dovadă sutele de căr ţ i ce s 'au t ipă r i t î n t ipograf ia sa, care ia fost o adevăra tă c i tadelă , ce mul t t imp

a revărsa t lumină în por ţ i le noas t re . I a r acum când vechiul nos t ru l ib ra r părăseş te această vale a p lânger i lo r , da to r i sun tem şi noi. cari l'iam cunoscut să-i aducem t r i bu tu l nos t ru , r ugând p e bunul D u m n e z e u să aşeze suf le tul lu i acolo unde nu este d u r e r e nici în t r i s t a re ci v ia ţă de veci. D o r m i în pace pomeni rea ta va fi veşnică în j u r u l nostru. Gher la în luna lui I un i e . Ignatus.

Incendiul din Constantinopol. A m amin t i t în n u m ă r u l nos t ru de ieri despre groaznicu l incendiu d in Constant inopol . Refe r i to r la acest incendiu m a i a f l ă m u r m ă t o a r e l e :

Focu l a început în ca r t i e ru l Ishak-paşa , s i tua t pe povârnişu l p r imei coline a S t a m b u l u l u i , care descinde spre marea de Marmana şi al cărei vârf este ocupat de p ia ţa h ipodromulu i , moscheea Ahmed şi S-ta. Sofia , min i s t e ru l de jus t i ţ ie sau vechea Cameră . F lăcăr i le iau cupr ins repede mai

, mul te car t ie re urcându-se p â n ă la min i s t e ru l de jus t i ţ ie , ca re a fost salvat. Şcoala ve te r ina ră , g imnaziul fetelor musu lmane şi lalte şcoli musu lmane

.an ars. Acoper işul conic al unu i mina re t al mos-cheei Ahmed, format d i n table de p lumb, s'a topit de căldură . Min is te ru l de agr icu l tu ră , a fost salvat . N u m ă r u l oaselor arse, car i e rau ocupate n u m a i de musulmani , este încă necunoscut . Se •socoteşte a fi de 800. O mare d isord ine domneşte în S t a m b u l . S t rade le sunt aproape impracticabile. P u t e r n i c e de t a şamen te de t r u p e formează cordoane cari păzesc ordinea. Se obsearvă: mai ales cavaler ia care stă în rezervă mai depar te de cartierele incendiate . P i a ţ a h ipodromulu i este pl ină de mobile salvate. H a m a l i şi c ă r u ţ e t raversează s t radele repede t r anspor t ând obiecte salvate. Incendiul este deplâns î n genere ca o mare calamitate. Focul a d u r a t 12 ore. N u m ă r u l exact al caselor arse este încă necunoscut . Eva luă r i l e ziarelor variază în t re 1000 şi 2300. Şase moschee, 5 scoale musu lmane , 3 s tab i l imente de băi au fost cu to tu l dis truse. Şcoala teologă, moscheea sultanului Ahmed au ars de-asemenea. Au a r s n u m a i câteva a tenan ţe delà labora toru l de chimie şi de bactér iologie . Mobilele salvate au fost t ransporta te în al te car t ie re . Calea fera tă Constant inopol-E u r o p a fiind acoper i tă de d ă r â m ă t u r i până l ângă s taţ ia K u m k a p u , c i rcula ţ ia t r enur i lo r a fost în t rerup tă pen t ru o j u m ă t a t e de oră. Numeroase f ire te legraf ice şi telefonice au fost d is t ruse .

Rectificare. I n s t i t u t u l „Arde l eana" din Orăş-t ie publică concurs pt. postul de director şi secret a r cu t e rmin până lia 30 Iun ie a. c. şi nu până la 20 Iun i e cum a fost publ icat în n u m e r i i an ter ior i ai z iarului nos t ru ceeace rectif icăm pr in aceasta.

Necrolog. E m i l Doge în ziua de 28 Main 1912 în e ta te de 37 ani şi-a d a t nobilul suflet în mani le Crea toru lu i . Oseminte le defunctului s'au aşezat spre veşnică odihnă în 30 Maiu 1912 d. a. la 4 ore în cr ip ta fami l ia ră d in Lipova. Fie-i ţ ă r â n a uşoară şi memor ia b i n e c u v â n t a t ă !

Comori în adâncimea mării. Se anun ţ ă din Londra , că au izbut i t să scoată la l u m i n ă comor i le vaporului cu funda t „Oceana". Es te cea mai mare muncă , săvârş i tă până astăzi de cufundaturi . Vaporu l se găsea la o adânc ime de 90 u rme , şi p u r t a o avere în aur de peste douăzeci mil ioane de mărc i . Societatea de asigunare a p lă t i t , după catastrofă, 18 mi l ioane de mărc i ca despăgubi re pen t ru societatea de n a v i g a ţ i u n e ; şi-a as igura t însă d r ep tu l , oa dacă comorile se vor putea scoate la l umină , averea găs i tă să treacă în propr ie ta tea sa. Munca cufundător i lor , în considerare că marea era de mul teor i fur tunoasă , a ţ i nu t nouă săptămâni . Aproape comoara în t r eagă a fost scoasă din adâncimea m ă r i i .

Soţie moartă înviată. Cu câţ iva ani îna in te , un luc ră to r f rancez din P a r i s îşi pe rduse soţia dupăce zăcuse mai mul te lun i î n t r ' u n spital . Avizat despre moar t ea soţiei sale luc ră to ru l s'a dus în persoana la spi tal şi-a văzut cu ochii soţia moar t ă şi a lua t p a r t e la î n m o r m â n t a r e a ei. In -t r ' u n a d in zilele t r ecu te s'a în t âmpla t acuma oevia neobişnui t de tot . La casa luc ră to ru lu i a veni t o femeie î n t r ebând unde este s t ăpânu l casei căci aceasta e ra încuia tă . Vecini i spre u imi r ea lor, au recunoscut în femeie pe soţ ia m o a r t ă a lucră torului. P l i n i de bucur ie l-au avizat pe acesta că soţia sa e vie şi-1 aş teaptă acasă. Mare îi fu m i r a r e a lucră toru lu i când ajuns acasă se convinse despre a-devăru l ş t i re i primită' . I n t r e cei do i soţi porn i a-cum un schimb de vorbe foar te i r i ta t . Luc ră to ru l susţ inea că el este văduv, deoarece soţia sa admi

n i s t r a t ive este moartă, după cum arată atestatul oficios ce i-s'a es t rada t despre această moarte. Soţia din con t ra , dec la ră că deşi oficios este moar t ă fiziceşte e vie şi ca a t a re îşi rec lamă toate dreptu r i le de soţie. B ă r b a t u l însă refuză să mai t răiască cu o soţie despre care este oficios cons ta ta t că este moar tă . Au to r i t ă ţ i l e franceze se nizuiesc acum să clarifice aceas tă s i tuaţ ie mist if ică. în tâi t r ebu ie să se consta te cine a fost î nmormânta tă în locul şi cu numele soţiei l u c r ă t o r u l u i ; cum se explică apoi că luc ră to ru l a recunoscut în moar tă pe soţia sa şi abia a tunci se vor pu tea pronun ţa că oare luc ră to ru l poate fi cons t râns să mai t ră iască cu soţia sa despre eare are document în toată forma că este moar tă .

Groaznica explozie din Austria. O or ib i lă catastrofă, s'a în t âmpla t v iner i d iminea ţa în Stein-feld locali tate din Aus t r i a , aproape de graniţa U n g a r i e i . Aici se află cea mai mare magazie de praf de puşcă a monarh ie i , unde urna din magaziile în care e rau înmagaz ina te nu mai p u ţ i n decât 200.000 chi lograme de p ra f a explodat, producând o d e t u n ă t u r ă înspă imân tă toa re . Teribila explozie a făcut o sumedenie de v ic t ime omeneşti a căror n u m ă r nu s'a p u t u t constata încă, iar pres iunea ex t r ao rd ina r de mare a aeru lu i a nimicit tot ce s'a aflat în apropiere , ba încă a spar t fere-atri le mai delà toate casele d in Baden , Vöslaub şi Mödl ing, oraşe în depă r t a r e de 6—14 ohilo-metr i delà locui catastrofei . Detunătura puternică a asurzi t peste 100 de persoane şi s'a auzit până în V iena chiar .

Nenoroc i rea s'a î n t âmpla t în u r m ă t o r u l c h i p : V ine r i d iminea ţa , ca de regulă a fost provăzută garnizoana din loc cu p ra f de puşcă deadreptu l din magazine . Soldatul Bohrer , care ducea în au-'Timobil praful p â n ă la casairmă, a u i t a t în maga-.ia n r . 48 lampa apr insă . De abia trecuse automo

bilul pe sub poa r t a magazinelor , o d e t u n ă t u r ă groaznică a zgudui t în t r eaga î m p r e j u r i m e . Magazia n r . 48 explodase. Cei din apropiere au fost doborîţi la pământ , iar bucăţi de cărămizi au fost a runca te până la d i s tan ţă d e 2 chi lometr i delà lecui exploziei. I n locul magaziei nu se mai vede decât o groapă de 7—8 met r i adâncime, iar zidirea magaziei e r i s ip i tă în mici bucăţi de cărămidă şi lemne pe o suprafa ţă cu o rază de cel pu ţ in 2 chi lometr i . Un automobil ce se afla în faţa magazinelor a p i e r i t de tot după suprafa ţa pămân tu lu i , nu s'a mai găsi t nici o bucată d in e l ; un ofiţer de a r t i l e r i e , ee se afla călare la d e p ă r t a r e de 130 me t r i de magaz ine a fost a runca t cu cal cu tot la 80 met r i d is tan ţă unde a căzut mort , d i m p r e u n ă cu calul său. Locotenentul I b r u l j e vits, care era la o d is tanţă mai mare de lccud catastrofei , a fost a runca t de pres iunea aeru lu i jos după cal şi în căderea lui s'a r ă n i t grav. î n t r ' o şcoală din loc s'a surpat un p ă r e t e r ăn ind mai mul ţ i elevi.

S'a constatat , că morţ i n u pot fi mai mul ţ i decât 18, d in t r e car i 6 sunt soldaţi, iar ceilalţi probabi l munc i to r i . Au fost scoşi de sub ru ine le z idi r i lor d in apropierea magaziei nr . 48. 22 răni ţ i până acum.

V ine r i seara a sosit şi moşteni torul de t r o n la faţa catastrofei u n d e în p r i m u l rund a vizi tat pe cei rămaşi orfani în u r m a catastrofei dându- le ajutoare mater ia le . Mai în u r m ă a cercetat şi pe răn i ţ i i d in spital .

x Adolf Nadler, fabrică de oroloage pentru tui • ' i r i , Budapesta V I I I . str. Prater 2. O recomandăm în atenţia On. public cetitor. Această firmă, după cum suutem informaţi liferează cele mai perfecte oroloage pentru turnuri, cu preţ redus bisericilor şi comunelor. Trimite om de special i ta te pen t ru luarea măsurilor necesare pe cheltu ia la proprie. Ia garanţie pentru oroloagelo liferate. Lămuriri şi catalog trimite gratuit celor ce se refer la acest anunţ din ziarul nostru.

x Instrumentul bun e munci uşoara. Acum când fiecare econom grăbeşte să'şi procure coasă, a t ragem atenţia asupra coasei „Korona gyémánt" care având tăiş şi ascuţiş excelent şi f i ind uşoară i sprăvim eu ea lucru întreit. Astfel ohne să nu cumpere coase din Kőbánya sau din Somogy-Szill , pentrucă coasa „Korona gyémánt" se poate oăpăta exclusiv numai delà Lengyel testvérek «an delà prăvăliile din Kaposvár.

Kt. 1 1 5 — 1 9 1 2 „ R O M Â N U L P a ? . P

L I T E R A T U R A .

Balada românească. Balada, până n'a existat is torie scr isă , a r ă m a s

singura expresie fidela a vieţii d in t recu tu l unu i neam. Din. motivele ei poţi închega adevăra te tablouri istorice. Aistifel e explicabil cum balada a putut păs t ra istoria poporului suedez 1 ) . Fap te l e glorioase ale voevozilor şi a le altor vi tej i s e rv i r ă drept elemente, pe cari le d ramat iza poporul , delà eare le lua lău ta ru l pen t ru solemnele mese de după lupte când voevozii răsp lă teau pe vitej i şi se veseliau î m p r e u n ă cu ei. Szamosközy, c ronicaru l maghiar con t imporan cu Miha i Vi teazul măr tu riseşte că măr i tu l Vodă a fost în tovărăş i t la în-tirarea în Bă lg rad de ţ igani cobzari, ear i ziceau balade. Ex is ten ţa ei o a f i rmă încă P a u l St rass-burgh în călătoria sa spre G i u r g i u pe la 1831 petrecut d e cântăre ţ i „qui valachiia l inqua pa-

' trium earmen pleno g u t t u r e c a n t a b a n t " 2 ) . Motivele din eari se ţesea pânza cu colori t

dramatic a acestui fel de n a r a ţ i u n e e rau d i fe r i t e . Plecând delà cur ţ i le voevozilor, apoi delà vechii răsbunători aii poporulu i , delà ha iduci i de ţ a ră luptători cont ra duşmanu lu i ex te rn sau cont ra boerilor împi lă to r i — se sfârş iau p r i n desvălirea vieţii năcăj i te , t rag ice a „plugărelu-lui" , care zi':c, că

D u p ă cei cu p lugu r i Tră iesc şi cei cu ciucuri

sau N u mănâncă toţi p rescur i Ci trăiesc d u p ă p lugu r i .

Acele balade aduna te cu pa r t i cu la r i t ă ţ i l e lor neştirbite aşa cum trăiesc în g u r a poporulu i , au o valoare locală, un caracter p ropr iu , după care cunoşti ţ i nu tu l unde s'au p u t u t naşte.

Poporul eu fantázia sa creatoare în faţa unu i fapt oe'l pune în miraire caută să şi 'l deslege, îi dă f i inţă. F o a r t e mul te fenomene ale n a t u r i i au prilejul naşierei unei povest i r i , care pu tea să fie legendă sau baladă. Izvorul „cu apă vioară, rece şi uşoara" de lângă falnica c lădi re a mănăs t i r e i dc Argeş în temeia tă de un Vodă evlavios a da t naştere haliadéi „Meşteru lu i Manole" cu coi 9 zidari, numi ţ i în t r ' o va r i an tă dascăli şi p r i m a r i , cu j e r t f i r ea femeii m e ş t e r u l u i " 3 ) .

Moştenitori i de tron d in t r 'o ţa ră sunt membri din famil ia domni toare sau din vre-o famil ie fruntaşa.

Ajungerea la Tronul Ţ ă r i i Româneş t i a unu i

l ) I). N. Ciotori : Cursuri în Văleni , 1911. ") X. Io rga : Cursur i le de vară 1909, pj». 144. s ) C. X. Mateescu: Balade .şi cântece . Văleni 1910.

Mircea Ciobanul în min tea poporulu i e ra o problemă, ce t rebu ia p r insă în versul «buc iumat al baladei . Mircea t rebu ia să î n d u r e gre le încercăr i până să înfăţişeze lui N e g r u vodă izvorul de dovedire că el î n t r ' adevă r e „f iu de Cra işor" , t rebuia să pr imească bătăi delà s tăpân i i nemiloşi ai tu rmelor de ai ce le păştea până i^s'au dovedit semnele de fiu de domn. E l era cioban

Cu cămaşa ca t ina Cu pielea ca zăpada ; In pieptu- i soarele L u m i n a cu raizele; In cei doi dalbi uimerei Luci'au doi luceferei .

Povestea Var tic, sfetnicul lui P e t r u Ra re ş şi al lui Ştefan Vodă — e izvor al dragostei irezist ibile, ca re dacă nu ' ş i poate dovedi d r e p t u r i l e pe lumea aceasta şi le va dovedi pe cealaltă. Anume Doamna lui Ştefan Vodă s imte afecţ iune faţă de f inul să V a r t ic. Acesta, fuge la Constanţi-: nopol, dar Vodă îl readuce şi'l spânzură . Doamna se s inucide şi sunt îngropa ţ i lângă olal tă, i a r din mormân tu l lor

Răsa r t r anda f i r i De mijloc învâlcimaţi s> De vâr fur i apropia ţ i Tocmai r ău ca niş te f ra ţ i .

Vodă'şi recunoaşte greşala z icând:

Cine s t r ică dragostea Dumnezeu să n u i-o dea ; Să i-o dea şi să i-o iea Ca să creadă al tuia .

I n t r e ciclul Domnesc al baladelor şi î n t r e cântecul haiducesc sunt cele re fe r i toare la Corbea şi Miu. Corbea e p a h a r n i c „la masa 'n t iusă , de mul ţ i boieri c u p r i n s ă " a lui Ştefan Vodă — t ipicul naine al Voevozilor. E l roagă pe Domn să facă schimb de ha ine , căci lui mai b ine i-ar şedea decât lui Vodă. Acesta însă îl t r i m i t e la t emni ţă pe apa .Nistrului în sus, unde zace 9 ani , iar când mama poar tă pe u l i ţa mare pe m u r g u l lui Corbea şi o în t reabă Vodă de-i e s t e d é vânzare , ea-i răsp u n d e că îi e de dă ru ia lă aceluia, eine îi va readuce pe fiu-său. Corbea scapă d in t emni ţ ă şi din palatul domnesc dupăce a făcut cu Vodă schimbul în ha ine . O altă baladă îl înfăţ işează p e vodă la l a ş i , nu la Bucureş t i ca aici. M i u e un voinic „ce tot haiduceşte, n imeni nu mi-1 dovedeşte". Lspit indmse Vodă cu cur ten i i să-i dea de u r m ă , haiducul preschimbat în cioban îl înşa lă şi'l păl-mueşte pen t ru cutezanţa de a-i călca hotară le de haiducie .

I m a g i n a ţ i a ap r insă şi îndrăznea ţă ce carae-

terizează unele balade, n recum şi forma alegorică le localizează or ig inea . F i r i l e zvăpăiate , i as luni le avânta te ce le au eroii nuvelelor lu i Sandu Aldea hotărnicesc şi pen t ru balade locul naş ter i i ca f i ind ţ i nu tu r i l e dunărene . La Badiul" cel

Ziua cârc iumar de buţ i Noaptea măcelar de Turc i

vin să'şi r ă sbune cete de Turc i , să'l p r i n d ă şi să'l despoaie de avere. Nevastă-sa Bădi r leasa cere ajutorul f ra te lui lu i Badiu , Neculcea, care dupăce goleşte 49 oca de vin p r i n d e a tăia cu nemi lu i t a până-i cu ra ţ i pe toţi d in acel sat. Al tă baladă dobrogeană e povestea lui Tudor care ţ ine în căsătorie pe eea mai m â n d r ă fată d in Dobrogea. P u -nându-o er îşmăreasă se îmbogăţ i de-i merso vestea până în ţa ra Turcească. Lacomi Turc i i îi pun dăr i g re le

Tot pe an cazan cu bani Şi pe lună p u n g ă p l ină ,

pe cari nu-i poate p lă t i nici cu pre ţu l morilor de făină, nici cu moşiile, nici cu cele

« u i mori pe sub p ă m â n t De-mi măcina la a rg in t .

T rebu ia deci să'şi dea nevasta, de dorul căreia

D i n picioare se usca P â n ce mi-şe p răpăd ia.

Adevărul ce'l c u p r i n d e balada aceasta e de valoare pen t ruca dă în vileag mişel i i le păgânu lu i de peste D u n ă r e , care necontenit amenin ţa averea, pând ia femeea şi fata c reş t inu lu i . Motivul acesta l-au pre lucra t poetul Iosif în „ F r u m o a s a I r i n a " şi Baronzi un scr i i tor cu l a rgă cu l tu ră , care a luat ea model î n d ramat iza rea elementelor baladei cântecul Dobrogeni lor . Foicica bobului" , în care cu o ra ră desăvârş i re se desfăşură Boncep-ţia aceasta. F a t a Săndruleasă- i e p r insă de Turc i şi când a junge la D u n ă r e să o treacă ea îi roagă:

Deslegaţi-mi mani le Ca să'mi spăl obrazele, fifi-'m.' rumenesc buzele Şi să 'mi fac spr încenele >S.i vă 'niret cadânele.

Liberă , se a runcă în va lur i le apei g ră indu- l e :

Decât slugă Turc i lo r Şi doica cadânelor — O mâncare peşti lor Şi-o p r ânza re raci lor .

F O I Ţ A Z I A K U M H .ii O 21 \ *

W C O L A E G O G O L

Suflete moarte (« O M A N)

•í« Senioi 103 — Vai Doamne, ui te s u n t a c u m de o oră aici

lângă d-ta, şi încă n ' am găs i t momentu l să-ţi ?pun... era aproape să uit . . ."

Aici Gent i l a se simţi aproape sufocată de vorbele cari , ca un sobor de vu l tu r i t iner i făcându-şi jocul lor zburdaln ic , se p rec ip i tau , toate de-odată, ia_ fel de g răb i t e de a scăpa la la rg . Noi socotim că fu aici o faptă neomenească fa ţă de s t ă p â n a casei î n t r e r u p â n d în zece r ându r i pe interlocutoarea fia p r in obieeţiun-i fă ră niei un înţe les , precum sunt aces tea :

„Spune , s p u n e ; însă te prev in , poţ i să mi-1 lauzi câ t îţi place şi să-1 ridici în slava cerului , pe frumosul d-tale, eu ţi-oi s p u n e şi i-oi spune şi lui în faţă că nu-i decât un ticălos, da, da, d ragă , un ticălos, un cnain.

— Ei da, d a r lasă-mă să-ţi povestesc.. . — Ele îl găsesc că-i f rumos, f rumos? cum îl

în ţe leg ele adecă? dar nu-i f rumos d e fel. U i t e nu mai depar te , la nasul l u i ; la p r i m a vedere n u tocmai r ă u ; da r un na.s de femeie, fi un nas ta re

, nep lăcu t ; ma i mul ţ i inşi m ' a u as igura t că cu näs-! ciorul acesta el s t r ă n u t ă uneor i de ţiuesc geamu-• rile. i — Da, bun.. . dă-mi voie... dar Doamne , sufle-i ţelule, lasă-mă să spun.. . foar te b ine , foar te bine.. .

da r ce-atm auzit , ce auzii acum două ore, e o istorie în t r eagă , în ţe legi d- ta? asta-i ceeace se numeşte o i s to r ie ! Voi eşti acumta să mă laşi să vorbesc ?

Ia tă ce zise Gent i la , mai în tâ i cu accentul u-nei adevăra te groaze, apoi cu o voce rugă toa re t e rminând . Nu este pot r iv i t să observăm ca, în convorbirea celor două doamne, se făcu u n ciudat amalgam d e cuv in te s t re ine cu ruseasca, iar franceza i n t r ă aici fraze în t reg i . Or i c a r e ar fi adâncul respect al au to ru lu i p e n t r u sa lu ta re le avantag i i pe oari le p rocură Rusie i l imba franceză, ori care ar fi venera ţ iunea ei pen t ru lăudabilul şi pa t r io t i cu l obiceiu al .societăţii noas t re îna l te de a vorbi f ran ţuzeş te , şi numai f ran ţuzeş te în orice oră din zi, care totuşi au to r iza ţ iunea de ia nu lăsa să p ă t r u n d ă în poemul lui naţ ional rusesc cuvin te le s t re ine a tâ t de scumpe nobleţei noas t re . P o e m u l nos t ru o fi bun, o fi rău , se va vedea ; dar ţ inem cu totdimadinsul să fie rusesc.

, . 0 i s tor ie ! ce is tor ie? E i b ine ! să vedem istoria d-tale.

— A h ! scumpa mea A n a Grigorievoa^ nu-ţ i poţi face o idee despre s ta rea în care mă găseam acum două o r e ; închipuieş te- ţ i că mă scol, mi-se p regă teş te eea iu l ; soseşte la mine, gâceşte. . . in t ră

la mine protopopeasa, protopopeasa , nevas ta preotului , da , da , a pă r in te lu i Cyril . . . şi ce crezi d-ta \ f rumosul nos t ru , că lă torul nos t ru , omul ăsta atât de poli t icos, a tâ t d e delicat , a tâ t de discret ai? Ce-mi zici de el, să vedem?

— Ci spune iute, d-ta mă omori cu z i le ; ei ce? înţe leg, în ţe leg, face cur te protopopesei .

— Să conteze pe protopopeasa n ' a r fi încă nimic. Ascul tă r e aii-a poves t i t : spre miezul nopţi i sosise la ea d-na Kor* bocika, ştii d-ta, care t răieşte pe moşiile ei, la pa t ru zeci şi cinci , ori cincizeci verste de a ic i ; doamna asta, care e o cunoşt inţă a ei, î n t r ă ag i t a tă de tot , aproape buimăcită, pal idă ca moar tea , şi-i is toriseşte că pe o noapte foar te în tunecoasă , la o oră îna in t a t ă şi când [•; tul dormea la ea, cineva dă în poar ta ei o lovi tură î n spă imân tă toa re u r m a t ă de al te lovi tur i încă şi mai violente şi un glas s t r i g a : „Deschideţ i , deschideţi repede ori dobor poar ta la p ă m â n t ! " Ce-mi zice de asta ? U n d r ă g u ţ domn, nu-i aşa, a-cela care so p o a r t ă astfel?

•— Da, b i n e ; d a r d o a m n a asta Koroboc ika cum e? e t ână ră , d r ă g u ţ ă ? Ce?

— F o a r t e b ă t r â n ă şi foar te u râ tă . — Bravo, bravo ! Aşa dar , dumnea lu i se leagă

de bă t r âne . E i bine, bun gus t au f rumoasele noast re de aici, iar el e d răguţ , pasărea care le t rage pe sfoară pe t o a t e !

(Va u rma . )

Pag. 10. R O M Â N U L " Rr. 1 1 6 — 1 9 1 2

T i p u l curat da haiduc ni-1 păs t rează baladele (Ic ţară. Acestea nu mai lup tă contra asupr i tor i lo r s t r ă in i , ci contra ânipi lăr i lor dinlăumtrul ţ a r i i . Adevăru l is toric e ne tăgădui t . P r i n jumătatea sec. al X V I I I - l e a se aşează mocani ardeleni în diferi'îe pă r ţ i , pr i ineioase pen t ru oi, d in 'J'.tra Român uască.

Ha iducu l Polâncu cunoaşte starea lu i moş Lu-ţa pen t ruca lu l i n w t ţ e suferise ca cioban la el in lipsa de „măla iu" , de „ l egumă" şi „opinca"', deşi pr insese chiag bă t r înu l . Cu o ceată de voinicei „îl bate, îl canoneşte, eu moartea mi ' l po t r i veşte", pânăce Lu ţa scoate în t â iu „o mică găle-tuţă , p l ina cu sfanţi şi leite, făcute după oi ţe" , apoi „un pot i rei p l in cu galbenei , făcuţi după berbeeei", iar neslăbit d in bătăi le dădu şi „hâr-dionul p l in cu zimţişor i făcuţi după boişori" . Că-p i ianu l Gheorghi ţă îşi răsbună pe pârcă labul -VI ac-a vei pen t rucă tot pe el îl da legat când venea pi.'îera în sat. Tot astfel de haiduci sunt codreanu, ianeu din colecţia bănăţenească a lui Enea Hódos, Ghi ţă Cătănuţă , da r mai super ioa ră e balada Chire i , p r i n care se dovedeşte devotamentul nt is t rămutat al i u b i t e i 4 ) . î n t r u c h i p a r e a genială a acstni fel de baladă e „Mior i ţ a " lui Alecsandri .

Din viaţa „păcură re i lo r " , a istoviţi lor pluga r i d i n Maranmrăş , căci sunt mai fer i ţ i de roadele cu l tur i i româneşt i decât î n t r ' a l t ă p a r t e , unde deci balada a r ămas în î n t r eg ime — fi indu-le însăşi viaţa lor n u m a i element de baladă — pu ţ in ne este cunoscut. „Poezi i le poporale" ale păirin-t t lu i T i t l i ud, doar, ne des văl esc sufletul aspru al R o m â n u l u i de acolo. Soldatul r e în to r s d in g reaua ostăşie, unde s 'a ales cu l imba s tr icată , îşi găseşte nevasia, care nu'l mai aştepta, eununân-du-se a d.i-na ovă. E l tăcut şi-axează ,,'clopu'n cu iu" in casa sa.

Tră ieş te în amin t i r ea acelor p luga r i încă măreaţa f igură a lui P i n t e a Vi teazul — erou a l vre-inilor lui F ranc i se Rákóczy — încun ju ra t de 85 de fâ r ta ţ i , cu cari coboară până la Baia-Mane împrăş t i ind groază pe unde trece dar e p r ins . E acel viteaz din romanţa lui losif, la al cărui glas de •tulnic şapte sate joaca hora după sunetul cântăr i i , întomnai cum odinioară cân tă re ţu l amphion cu lira m făcu sa salte pie t re le şi să întemeieze cetatea Tobei. Alt voinicel îşi cumpără cal delà Câmpulung , ţ ine calea t recător i lor z icând:

Si oiu omorî J i z i i Ş i li-oiu lua ta ler i i Şi-oiu bea cu mândru ţe l e P r i n toate orîşniuţele.

O colecţie preţ ioasă d e „cântece bă t r î ne ş t i " e cea a învă ţă toru lu i Vasi l iu din ţ inu tu l Sucevei, Si aici vom în tâ ln i cântecul Bad iu lu i , al lui Gru ia , Torna Alimoş, al „Bogatulu i şi să raculu i" , care t ră ieşte în toate ţ i nu tu r i l e ca clnst indu-se împreună , al „Solea i" p re luc ra t ă şi de Alecsandri , dar aici Solea că ţeaua cu „cincizeci de căţălan-d r i " , u rmăreş te pe F u l g a , p rădă to ru l turmelor de oi, a cătrui in imă i-o mănâncă dupăce 1-a p r ins ciobanul Costea. I n s ă ceeace se remarca p r i n orig ina l i ta tea , ca rac te ru l p rop r iu , specific al acestui ţ inu t — sunt motivele nouă a le baladei „Noure l şi Calapod P a h a r n i c u l " . Noure l , boier de casă, iubeşte pe doamina I leana. Vodă îi taie capul, iar Doamna îşi face seama s ingură cu hange ru l . Fata lui Vodă iubeşte pe P a h a r n i c u l Calapod, care în serile frumoase cânta la fereast ra jupân i ţ e i din cobuzul fermecat. Nevoind să'şi pea rdă şi fiica spânzur înd pe P a h a r n i c la care Vodă văzu inelul şi caftanul de Domnie ,

î n d a t ă mi-i c u n u n a M â n d r ă n u n t ă rădica Di taţi b<-!f ri i ginea.

In baladele din colecţia aceasta mai găs im expr imata şi una faţă de ciocoii lacomi, xăsbuna-rea cu moarte asupra lor, când cei cu palmele groase mor de foame, iar

La moară la Dorohoi Meri-or car cu p a t r u boi Încărcat cu păpuşoi . D a r în u r m a caru lu i l e ciocoiu dracului .

Uneor i numai îi chinueşte în bătăi nu prea moi :

4 ) Floarea Darurilor, 1907, vol. II pg. 282.

Ciocoiul când ti bat i Dzaci un cias şi g i u m â t a t i ; Da ţ a r anu când ti bati Dzaci un an şi g iumă ta t i .

î n s e m n ă t a t e a baladelor e cât se poate de evidentă. Ele păstrează sufletul neamulu i nostru zbuciumat în trecut , ele sunt ogl inzi le clare , în cari se reliefează dor in ţ i zvăpăiate , lupte le cu păgân i i , dure r i l e casnice, putern ice le sen t imente de iub i re ; ele după t ipu l eroilor şi n u m i r e a local i tăţ i lor deosebesc difer i te le epoce ale t recutu lu i românesc.

Balada cultă sau ar t i s t ică a fost creată cu alt scop decât acela de a e x p r i m a o necesi tate a vremii . E a t rebuia să trezească î n d e m n u l contimporani lor de a se subt rage de sub ar ip i le străin i smulu i , care năvălia d i n apus şi n u ne da răgaz să ne fo rmăm o cu l tură na ţ iona lă . T e n d i n ţ a aceasta o au Bol in t ineanu , Baronz i , Alecsandr i . Mai l impede se observă la Ból in t ine anii, care nu se

-adânceşte mai temeinic în t recut , dar n ic i măcar nu'tşi ia de model al baladelor sale baladele poporale, cari-i erau un bun sfătui tor p r i n natu-raleţa , s imţ i rea adevărată , mersu l g răb i t şi agitat al acţiunea. E l se mul ţămeş te să „pr inză nu--mai anecdote,, şi nunie de mireazmă de vechime, ceeace i-se. pa r dea juna pen t ru a încerca să înte-meeze din pu ţ ine elemente, cu un aşa de sărac fond personal , balada românească 5 ) . E l n ic i adevăru l istoric nu ' l păstrează. B u n ă o a r ă Ştefan cel Mare pe patul de moarte , după Bol in t ineanu i-a pus la in imă fiului său, Bogdan Orbul , continuarea răsboaielor eu T u r c i i , Po loni i , pe când istoria ne spune că Mare le Ştefan a s fă tu i t pe fiul său să închine ţara Turcu lu i ca f i ind mai de omenie decât Poloni i .

Baronzi şi Alecsandri s'au mul ţ ămi t mai mul t a pre lucra baladele poporale.

Adevăra tu l ireprezpntainlj al baladei noastre culte e Co'şbue. E lemente de conţ inut trasric sunt. foarte var ia te . P lecând delà „Cântecul ba rba r " al neamivrillor n e n u m ă r a t e din Asia, cari voiau să s t ingă de pe faţa p ă m â n t u l u i cetatea lumine i , R o m a ; Delà om'orîtorul de Hugeno ţ i „ C a r o l . al I X - l e a " - delà -fcmalazunda, reg ina Ostrogoţi lor , care'şii află moartea d impreună cu sfetnicii delà c runtu l Tăsboinic s Ä p d u făcut de ea ca rege ; delà „ E l Zorab" fur tuna tecul cel al stepei arabe — motivele baladei lui Coşbuc se iau din viaţa neamului nos t ru . R î n d pe r î n d ne trec pe dina in te f igur i l e t recutu lu i — balada f i ind o formă l i t e r a ră ce apa r ţ ine lui . Voevodul Gelu, r ă n i t de-o săgeată vrăşmaşă, la cap pe marg inea de apă avându'-şi m u r g u l , bunul paznic , ascultă chiotele barbare ale arcaşilor duşmani , cari î n t r ' a t â t a îl tor turează încâ t :

Cetele căzăceşti p r ind în ţara Moldovei pe „frumoasa Bogdană" , care'şi făcu moart/e, nevoind să fie p r a d ă ha tmanu lu i , în tocmai ca I r i n a , ce se a runcă în valur i le D u n ă r i i , d in balada poetului l o s i i . I u „Moar tea lui F u l g e r " Coşbuc des-voaltă cele mai grele probleme, cea a veşniciei, a des t inului , a mor ţ i i , a vieţii cu a ju torul simplei filozofii a ţ ă ranu lu i . Cruzimea lu i Ş te făn i ţă Vodă e înfă ţ i şa tă în toată măre ţ i a ei înfiorătoare, adevăra tă d u p ă m ă r t u r i a istoriei . Chipul ta tă lui ce şi-a p i e rdu t pe cei t re i cruce de voinici în răsboiu, al lu i Costea ce'şi găseşte la re întoarcere d i n ostăşie pe mama m o a r t ă ; al ţ ă r anu lu i ch inu i t de neag ra foame ce „vrea p ă m â n t — chipur i lua te din viaţa t r ă i t ă cu în t reaga realitate crudă a ei formează obiectul unor balade de valoare în l i t e r a tu ra universa lă . Se apropie p r i n profunzimea lor de baladei? nordu lu i . Costea are perfectă asemănare cu Oluf, eroul baladei cu motiv scandinav a poetului D. Angliei . P e Oluf îl ispitesc zânele, iar pe Costea cei doi camarazi de ostăşie, cari cântă spre casă de r ă sună codrul . Amândoi rezistă ispitelor. Oluf e omonît de zâna zânelor, logodnica lui înebuneş te ; lui Costea îi moare mama, iar el înebutneşte.

Suf le tu l omenesc cu p r iv i r i l e sale i rezist ibi le , adânci , ne în f r îna te , îşi are expres ia sa fidelă în baladă. Des lăn ţu i rea acestor p o r n i r i cere je r t fe . Deaici t ragicul baladelor provocat de ură , de credinţă , de idealuri ce nu se pot a junge , de nepot r iv i rea de caractere, de dragoste nebună, du re r i neprevăzute , de pa t im i înviforate . Sen t imen te

general omeneşt i în izbucnirea lor r epen t ină — sunt motivele baladei . P e lângă valoarea lor de a

'*) N. Iorga: Ist. lit. rom. ». XIX, II, pg. 189.

păs t ra adevărul istoric, viaţa rea lă , baladele româneşt i au valoare universală p r i n ident i ta tea motivelor fundamenta le .

Ion Poenaru.

Cronica femenină Prăvălie de lucruri de mână în Arad.

Cetesc şi eu cu plăcere şi in teres „cronica femenină ." E b ine să romi auzim şi pă re r i l e altora în chest iunile noas t re , şi precum văd că se purcede , să se a ra te d i rec ţ ia sănătoasă a ţ inute i femeilor noas t re hune şi p r imi toa re de s fa tur i în ţe lepte .

Ta re mi-a plăcut însă p ropune rea „ O m b r e i " că se ne silim a în jgheba prăvăl i i pen t ru lucrur i de mână în toate centre le româneş t i , aşa că mater ia lul care ne t rebu ie pen t ru lucrul de mână în şcoalele noas t re de fete, să n u fie c u m p ă r a t delà s t ră in i , care ne vând cu p rocen t e : sută după sută, şi apoi cum zice O m b r a " p r i n aceea, că um da noi ţă rance lor de lucru, le-am face o mare binefacere mater ia lă şi un câşt ig moral nespus de mare, am uiiduce neamulu i nos t ru , a ră tând lumii motivele noas t re f rumoase, şi a feri pe ţărancele noas t re de contactul cu s t ră ini i şi de mome-k'le lor.

Cred apoi, că bine ar fi, dacă lucrul acesta l 'ar duce în dep l in i r e : comitetul „Reun iune i femeilor române d in Arad şi j u r " , şi iată cum gândesc eu : Acum că se va ţ inea t r age rea lozuri lor loteriei să sc facă un apel că t ră publicul românesc, să se îndure a d o n a obiectele câş t iga te pentru şcoala de fete şi a tunci iată, cu luc rur i l e dona te iar putea Reun iunea pune temelie ideii bune , de a avea prăvăl ie românească cu tot felul de material t rebuincios pent ru lucru de mână al elevelor de là şcoala de fete din Arad .

R o g pe doamnele delà R e u n i u n e să se înţeleagă asupra acestui lucru vrednic de lua t în samă, şi să caute a afla modal i ta tea pot r iv i tă , acestu i scop măre ţ .

O membră a „Reuniunel.''

Ultima oră Atentai asupra banului Cuvaj.

Agram, 8 iunie .

Azi la amiazi, un student universitar a încercat un atentat asupra banului Cuvaj, comisarul regesc al Croaţiei. Banul era în birje cu nevas-tă-sa şi cu şeful de secţie delà instrucţie Her-vaici, când, la cotitura unei străzi a fost întâmpinat pe neaşteptate de-un mare grup de studenţi, cari l-au primit cu înjurături.

Din mijlocul tumultului ţîşni de-odată o flacără de revolver, şi şeful de secţie Hervaici se prăbuşi sângerând în birj^- Glontul era menit pentru banul Cuvaj, şi-a greşit însă tinta.

Studentul a fost luat la goană de gardişti, dar spre pierzarea lor. Studentul a culcat la pământ c'o detunătură pe-un poliţist şi a rănit pe mai mulţi inşi. După multă goană a fost prins în sfârşit. El se chiarnă L u c h i c i şi e student la universitate.

Preludiile unor vremi de furtună în Croaţia şi în Ungaria se anunţă şi mai mult prin acest atentat, care voia par'că să fie ecoul celui încercat !a Budapesta asupra contelui Tisza.

Vestea atentatului a făcut o enormă senzaţie în ţara întreagă şi a înspăimântat şi pe cei delà Budapesta.

Amănunte lipsesc.

Redac to r responsabi l : Constantin Savu.

Nr. 115-1912. „ROMANUL Pag. 11

F ă i n a l a c h a i ă

Este dovedită dupa o lungă experienţă cafoarte bună pentru copii sănătoşi şi bolnavi cât şi pentru bolnavii de stomac. Impedică şi înlătură vărsăturile, diareea, catarul intestine» lor — Broşura »Ingrijirea Copiilor« ° se poate avea gratuit de la ; N E S T L É , Viena I. Biberstrasse 11.

S e v i n d e cYptcl de opţiune la 100 buc. acţii „Albina" ca preţul de 80 cor. bucata. Ad esa la administraţia

ziarului .Românul".

A N U N Ţ . In comuna Câmpeni cu staţia căilor ferate

ae află

de î n c h i r i a t o p r ă v ă l i e cu trafica. Se recere şi oareşcare capital. Condiţiu-nile se pot primi delà

Szi lágyi , hotelier Topánfalva.

Caut

un c a n d i d a t de a d v o c a t începător.

Dr . N i c o l a e P e t r a , advocat Sălişte (Szel istye) .

Caut

un c a n d i d a t de a d v o c a t eu praxă pe lângă condiţii favorabile. A se adresa: Dr . Emi l Monţia, advocat Siria (Vi lágos).

O c a z i u n e r a r ă . U n Chinematograf complect, delà cea mai

fină firmă Paris model 1911, constatatorul d in: 1 maşină sistem Gaumondt cu 6000 metri fiţm 1 Pathe Freres, o Dy inamă de 120 lampe putere 115 Volţi, 46 ampere, 600 metri coudiict electric, 32 asiguraţi contra focului, 5 2 lampe mici, à 25 lumini, 2 lampe mari à 125 lumini una, şi alte multe aparţinătoare, aduce un venit curat cel puţin de 5—6 coroane lunar.

Cauza vinderei este perderea braţului drept. Cei doritori de a-1 cumpăra n'au lipsă de mecanici streini, ori şi cine poate să-l conducă, des luşiri dă: I o a n Mohan mecanic, Cell gyár Zemeşt.

Am onornl a face cunoscut onor. public: I.

că cancelaria din Lugoj mi-am predat-o dl ai advocat Dr . Cornel ia Jnrca din Lugoj ;

II. Că mi-am deschis cancelarie advocaţială nonă

tn Bocşa-montană (Boksánbánya). Cu stimă:

Dr. Stefan Pe trov ic iu , advocat.

Gustaţi

Berea SLEPING-car din fabrica „Bragadiru".

GHEORGHE SZOCS :: CROITOR CIVIL Şl MILITAR ::

B R A Ş O V , Strada Mihael Weiss nr. 10.

[Casa proprie].

Deposit de cele mai nouă stofe indigene şi din — străinătate —

Serviciu prompt! Preţuri solidei

BIROU COMERCIAL PENTRU IMOBILE :: Şl PENTRU CREDIT FONCIÂR ::

Rezolvă în mod foarte culant cumpărarea ş i vânzarea de pământuri , v i i , păduri ş i case. Mijloceşte împrumuturi noui şi convertează grabnic şi favorabil datorii vechi, atât în loc, cât şi în provincie. Sunt prenotate actualmente mai mul t e ease mai mie l ş i mai mari din loc , precum şi mai multe proprietăţi. In caz de binevoitoare autorizare până la rezolvire nu se compută nici :-: o cheltuială. :-:

L Ü S T B A D E R A D O L F b i r o u de mi j loc i re conces . prin l ege .

ARAD, piaţa Libertăţii (Szabadság-tér) nr, 12.

GHEORGHE CIOROGARIU MAESTRU TÂMPLAR.

L U I 0 4 , STRADA ATANASIOVICi No. 10. (Casa proprie).

îş i recomanda atelierul bine asortat cu materiale uscate, întreprinde şi execută tot felul de lucrări aparţinător acestei branşe, aranjamente interne şi lucru pentru edificii ori unde, şi în ori ce stil, ou : : : preţuri moderate. : : :

I

A i n i m e r i t , dacă voieşti să cumperi ieftin, apoi să cumperi oroloage de aur şi argint şi alte giuvaericale delà

noua părvălie de giuvaericale din Arad, str. Forray, (în casa Gutt-mann, lângă prăvălia Guttmann). Magazin de oroloage Omega elveţiene şi alte oroloage de cea mai bună calitate. Asort iment foarte bogat în oroloage cu pendul, de părete şi deş teptătoare (weeker). Execut reparări cu garantă de 3 ani. — Rugând binevoitorul sprijin sunt cu s t i m ă :

G a r t n e r J ó z s e f , orologier şi g i u v a e r g i u .

SINGURA FIRMA ROMÂNEASCA IN ŢARA CARE

VOPSEŞTE,

CURĂŢEŞTE şi

SPALĂ ALBITURI.

EUGEN JUNCAN, ARAD, str.. JÓZSEF-FŐHERCEG 9

L U C R Ă R I E X C E L E N T E , P R E Ţ U R I I E F T I N E .

In atenţia celor ce zidesc case i

TEODOR CIOBAN ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARCHITECT

ARAD, Str. Deák-Ferencz 20.

Cn onoare încnnoştiinţez pe on. publie, că

In branşa a r c h i t e c t o n i c à execut tot felul de întreprinderi, transformări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc cu preţnri cât se poate de moderate. Comande primesc atât în loc, cât şi în provincie. Rugând sprijinul on. public român semnez

Cu stimă

Teodor Cioban.

Ces. şl reg. privilegiatele B a n d a g e p e n t r u = s u r p ă t u r i = cu pelote de gumi pneumatice, sunt cele mai

perfecte.

Corsete p . e ? t r u i 1 0 *" 1 1 " 5

— 1 I şi domni, tn toate cazurile de vătămături şi morburi ale părţilor cor

porale inferioare.

Ciorapi de g u m i j a de arterii şi vine.

Mini şi picioare artificiale - în cazuri de amputări

pentru m a r ş şi sprijinit (oârji).

Corsete artifioiaie p e n t ? u d e f e c i e c o r ^ 9 - A p a -

wu.umv. minimum f a t e o r t o p e d e pentru băeţi şi fetiţe, precum şi tot soiul de articli pentru sanatorii se confecţionează după cele mai nouă sisteme şi mai modernă tehnică cu preţuri moderate

originale de fabrică. Cele mai nouă l i s t e de p r e ţ u r i i l u s t r a t e , cari conţin c-a. 3000 ilustraţiuni şi îndrumări de folosinţă se trimit la cerere gratuit fi franco de către „Fabrica ces. si reg. priv. de bandage fi spe

cialităţi medicale 0 lui

Aparate ortopedice

K E L E T I I. Fondată 1878.

BUDAPEST, IV., Prov. Koronaherczeg-ut. 17.

Telefon 13—76.

P a g 12 . „ROMANUL' Nr 115 -1912

Doar n'ai mâncat ceapa ciorii? să cumperi gramafon ori eufon în rate eu preţuri întreite, când eu dau gratia un eufon de concert fiecăruia care cumpără delà mine 15 plăci duple noui pentru 30 fl. Gramafon mare, pe lângă ga

rantă 12 fl. Mare asortiment de Pathefon şi plăci.

Reich Aladár mare magazin de instrumente muzicale

Budapesta, VIII., str. Népszínház nr. 2 7 . Cereţi imediat oa.ta.LOGR de PX>eţupi.

Putere dinamică ie f t ină, foarte po

tr iv i tă pentru eco-

norale şi industrie .

CÜ locomobilele-Petrolin şi motoarele lui Bernhardt se lucră pe jumătate mai ieftin decât cu maşinele eu aburi ; nu r t c e r maşinist, sunt libere de concesiune, absolut sigure, nu

fac fum, nu produc funingine, nici miros.

Stabilimente de pumpe de gaz S a fflî» mai ieftină putere dinamică. Cheltuelile de mânat circa 0'8—2 fileri pe oră. Cereţi prospecte delà fabrica de maşini şi m o

toare, privilegiată, ces. reg.

6. BERNHARDTS Söhne, Wien XII, Scbönbrunnerstrasse 173.

A m onoare a aduce la cunoştinţa on. public din loc şi din jur, că din 1 Aprilie n. începând am luat în primire

Hotelul „Fekete Sas " („Vulturul negru") din Mar ia -Radna (în Piaţă). Mă voi nizuî ca prin cele mai bune mâncări precum si vinuri curate de podgorie, bere galbenă şi neagră să câştig deplina mulţumire a on. public. — Odăi curate şi sănătoase pentru călători. — Local de întâlnire pentru excursionişti. R o g binevoitorul sprijin al onoratului publ ie :

Szász Péter, ospătar şi măcelar.

RECOMANDALE DA CĂTRE CEL MAL RENUMIŢI MEDICI

picioare artificiale, corsete, legatoare pentru pântece, iri-gatoarc, stropitoare, suspen-zorii, îndreptătoare, ciorapi de guma, v a t ă ( b u m b a c ) , legat o a r e şi art ic l i i p e n t r u bo lnav i p r e c u m şi ce l» m a i e x c e l e n t e prezervat ive f ranceze p e n t r u f e m e i şi bărbaţ i , s e v â n d c u preţuri ief

t i n e la

LEINER GYULA, bandagist Braşov, str, Mihael Weis nr. 13.

Ce voiesti delà mine? Pentru ce

mă prinzi de brat? Vă rog să uu vă spăriaţ i , deoarece voiesc numai să vă atrag atenţ iunea asupra inserate lor publ icate in numărul de azi al „ROMANULUI", rugându-vă să ce t i ţ i aceste inserate ale renumi

te lor firme, dacă vo i ţ i sà cumpăraţi ie f t in ş i bun.

Nou atelier pentru gravură de firme! Fostul conducător al atelierului de gravură a lui CZEI-

L E R I S T V Á N Z ö l d y Gyula , şi-a deschis în Arad ,

p ia ţa S z a b a d s á g nr. 22 (Palatul Teatrului) un atelier

modern de gravură pentru firme. Aducând aceasta la

cunoştinţa on. public, roagă binevoitorul sprijin:

Zöldy Gyula, pictor artistic, de firme şi embleme. TELEFON nr. 10. TELEFON nr. 10.

PAPP K. oroloyier de turnuri, lăcătuş artistic, de zidiri maşini şi lucrări de aramă. Temesvár-Gyárváros, Fö-u. 34 OROLOAGE DE TURN

construcţia cea mai nouă şi solidă pentru biserici şi şcoli, precum şi reparaturile astorfel de oroloa^e să efectuesc conştienţios şi ieftin.

Preliminare do spese gratuite. Pregăteşte Maşini pentru fabricarea de gheaţă, pentru răcire, aparate de ars rachie şi fabricarea berei, apaducte de mare presiune şi reparaţiile necesare, cu preţuri ieftine. La privirea lucrării se

prezintă pe cheltuiala sa.

S T I L L b R J Ó Z S E F fabrică de dulapuri de ghiaţă b evetate :

Fabrica şi biroul: Budapesta, V I L , Kazlnczy-utca 6/b. Telef >n 12— 83 . (Mai înainte in Nagydiófa-u . 22).

Recomandă dulapuri de ghiaţă scutite prin lege , cea nai bună construcţie pentru răcirea berei, apei, untului, cărnii pentru trebuinţe gospodăreşti , maşini şi rezervoare de îngheţată, instalaţ i i pet tru boite ea cele mai noui condatoare- CATALOG ilustrat despre articolele anunţate mai sus şi despre r ă c i t o a r e l e Pentru carne şi bucate, recitoare cu şir condensat pentru bere, I a c e r e r e s e trimite gratuit şi porto franco.

Unicul proprietar :

Stil ler József, BUDAPESTA, VII,, Kazinczi-utca nr. 6|B. Pentru a preveni eventuale greşeli , atrag atenţiunea on. clienţi, că fabrica m e a de

dulapuri de ghiaţă, există de 36 de ani şi să nu fie confundată cu alte fabrici de aceasta branşă, dar de dată mai nouă.

C B stimă : STILLER J Ó Z S E F .

I

http://oa.ta.logr

Nr. 1 1 5 — 1 9 1 2 . R O M A N U L Pag. 17

Salon de haine bărbăteşti J « S e h r * e t e i ® i * t S i b l i n

Hermanttsplatz 8 , e t a g i u ! L Palatul Habermann. (Nagyszeben) .

OT Ş I L O G O M O B I L E

cu gaz, olei şi benzin. Liferare promită

Condiţii conta- J f ^ . f J Dabile de piaţa!

Garantă p« tlip tfidslungaf!

F a b r i c a d a m o f o a r e d i B D r e z i l a

societate ps acţii. Cea mal mare şi mai v e c h e fabrică de m o t o a r e din Germania .

AGENTURA GENERALĂ PENTRU UNGARIA:

GELIERT I 0 N Á 0 Z és TÁRSA BUDAPEST, V., KOHÁRY-UTCA 4

(Alkotmány-utca sarok).

B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B t g

T e l e f o n » 8 2 .

Balog Sándor, cămătărie şi depozit de şuncă

de Prága.

B u d a p e s t , V I L , R o t î e a b i l l e r - u t c a 6 6 .

Recomandă :

Ş u n c ă d e P r a g a ,

calitatea cea mai bună, fără s, care e cea mai « preferabilă comercianţilor, — putându-se tăia

excelent

Recomandă diferite soiuri de cămătării cu preţuri ieftine — Catalog

trimite gratuit

R B B B É È f t f l l l B t f l B I B B B È B B l B ^

Fabrica budapes tană d e c a s s e de ban!

H e i l e r » ! ş i S c h ü l l e r

B U D A P E S T Fabrica : IX., Rákos-utca 4. Depoz i tu l o r ă ş e n e s c şi b iroul : V. Széchenyl -u . 7.

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargerilor, casse pancelate pentr|i păstrarea do

cumentelor. Cata log gratuit şi

franco. i J O A N T E J N O R T i m i ş o a r a - F a b r i c , • A n d r á s s y - u . 18 .

Recomand numai fabricate de clasa primă ca: c u ţ i t e c i e I J Î I -z u n a r , tori-c i n t i d e i a s , f o a r 1 -

, f e c i d e o -ţ e l , instru

mente chirurgice, tacâmuri, unelte de grădină, bantage ; legături la curarea mor burilor se efeptuieşte'prin oameni esperţi Ciorapi de gumi, specialist pentru mâni artistice, picioare şi alte aparate ortopédé, preservetive, ascuţiri, reparaturi, nichelări se efeptuiesc garantie de oameni esperţi.

Numărul telefonului 23.

Ujj Janos, stabiliment industrial de cement,

î n K i s j e n ő - E r d ő h e g y ş i N a g y z e r i n d . ( A r a d m e g y e ) ,

Execută ţevi de beton, plăci de pavaj, plăci de marmură artificială, terrazzo şi mozaic, columne, scări, laviţe, cărămizi, ţigle, inele de fântâni cu fer, plici sub sobe, vălaie de ori-ce lungime, etc. etc

1

1 Acest s tabi l iment lucrează şi proiecte Qüf che l tu ie l i şi p lanuri pentru podur i

' d e b e t o n cu cons tauc ţ i e d e fer şi pentru b e t o n i z s r e a {rotoarelor . S

ËICICLETE (je renume mondial :

Î H E CHAMPION

ş i P R E M I E R

cu osie campani'ară, roată automată (cu irînă iihf.rî) se vând pe lângă garantă de 3 şi 5 ani cu pre{ul origina! a fabricei, 'eră nici o ridicare de prêt, în rate lunare de 12 şi 15 L r precum şi părţi a lcătu i toare pentru bicic lete , gumă interioară şi exterioară prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — in urma circulaţiei mare unde în toată Autro-Ungara trimite şi în provincii cu preţ foarte redus. La

cumpărări mari se dă rabat mare.

Láng Jakab é s fia mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapest, VIII., József-körut 41. Filiale: Boro83-tér 4 şi în Buda, II, Margit-körut 8. Caíalogul da lux cu 1000 do chipuri se trimite gratuit.

ima îaonoa in ungaria de nord alui Kozár Lajos pentru ţesutul şi Împletirea s i r ie i (drot), îngrădiri (gardur'% tot felul de site, ciur, orna iaoăîuşerie, construcţii de fier, soba (şparheriuri), cuptoraşe h üNtiVA*. Fabr ică totfelul <i(

ornamente de do garduri

din s î rmâ (drot), din a r a m ă galbină, din fier í r s t n á t e a cüb :.toriu sau argint viu, ţesă tur i de rabi t , rosteio de c iurui t , coşeri p e n t r a p s t r i ş şi t r e s t i e împlet i tă pen t ru pla

fond ( s t ruc tu ră ) . Despăr ţamâ&t deosebit pen t ru fabricarea

._L ' -~ ]U.Ä i !

V

ş i cons truc ţ i i ue u e r . u e s p a r ţ a m a n t din nou a ran ja t p e n t r u fabr icarea a totfelul de sobe (spar-her tur i ) delà e secu t a r ea cea mai simplă până la cea mai pompoasă cu î m b r ă c ă m i n t e de p ă m â n t (cabale , olane) în colori

sau aíbe. Prospsűttrimit gratis. Vînzatoiîîcr ;jrocent3 coraspimzátoa:?,

Premiat cu medalia cea mare la expoziţia tn tenarä rfîn Budapesta în 1896. ^

Turnătoria de c lopote . - Fabrica de scaune de fier pentru clopote alui I

A N T O N I O I0ÏM1Y, TIMIŞOARA-

F A B R I C . Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum Ia turnarea de nou a clopotelor stricate, sprj facerea de clopote întregi, armonioase pe garantie de mai mulţi ani, provăzute cu adjustări de fier bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel scutite de erspare. — Sunt recomandate cu deosebire C L O P O T E L E G Ă U R I T E , de dânsul inventate şi premiate în mai multe rânduri, cari sunt provăzute în partea superioară — ca viollua — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai adânc, mai limpede, mai plăcut şi cu vibra;? mai voluminoară decât cele de sistem vechiu, astfel, că un clopot pate tat de 327 klg. este egal în ton cu un clopot de 461 kilograme patentat după sistemul vechiu. — Se mai recomandă spre facerea scaunelor de fier bfetut, de sine stătătoare, - spre preadjustarea clopote'or vechi cu adjust.- ; : de fier bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal. — Preţuri-curentc ilustrate trimit gratuit.

Pag. 18. R O M A N U L Nr. 115—1912.

In lucrätoarea elec troteliuica şi mehaniea şi Institutul concesionat de autorităţi de instalări electrice.

A L F R E D P O L A T S C H t K Budapest V. str, Nagymező utca 64,

Se lucr.1: tot felul de instrumente chemice-fi-zice, monomentre ţi executarea brevetelor. Cântare de preeiziane pentru formacişti, dregerii şi aurari. Instalări do luminăţie şi so-ncr (clopotele) electrice, telefon ele casă pş

pe lângă preţurile cele mai ieftine.

P r i m ; 1 a t e l i e r d e b i l i a r d e d i n B r a ş o v

MERTH JÁNOS, B r a s s ó , Tasút-utca 8 . sz.

Pregăteşte din material excelent şi uscat totfelul de biliarde, în stilul cel mai modern, primind pe lângă preţuri foarte moderate şi reparaturi.

GYAPJAS LflJOS maestru zidar diplomat

ARAD, str. Teleki nr. 19.

Primeşte ori-C6 lucrări

: în branşa aceasta. :

Face şi executa, planuri

de zidiri pe lângă preţu-

ţurile cele mai moderate.

« a r A R A D , W E I T Z E R - U . 13 .

D n a SZÁLKAI ÁRMIN lucrează în timpul cel mai scurt în atelierul

său de BRODĂRII ŞI ALBITURI, t r u s o u r i complete pentru femei,

bărbaţi şi copii, lucrate artistic şi cu gust. — B r o d ă r i i

albe şi colorate, lucrări cu aur, albi

turi, batiste, şervete, m i l l i e n u r i , perini pentru

divan, se află gata şi se vând cu prêt ieftin, — se află şi nelucrate.

D o m n i ş o a r e s e p r i m e s c spre Instruare.

Frideric Honig turnătorie, fabrică de clopote şi metal, aranjată

_ : pe motor de vapor : A r a d , str. Rákóczi nr. 11—28. Fondat ia mo.

Premiat la 1890 cu cea mai mare medalie de stat. Cu garanţie pe mai mulţi ani şi pe lângă cele ruai favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă cu ori-ce alte clopote la turnarea unui şi aceluiaş tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30 percente la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de 1er ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror întrebuinţare clopotele se pot scuti do crepat chiar şi cele mai mari clopote se pot trago fără să se clatine turnul. Recomandă apoi translormarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se pot învârti cum şi turnarea din nou a clopotelor vechi sau schimbarea lor cu clopote nouă pe lângă o suprasolviro neînsemnată.

Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni — la dorinţă se trimit g r a t i s .

F a b r i c a n t d e c u p t o a r e i ( e l u t .

S C H Ö N J Ó Z S E F , Lúgos S z t . I s í v á n - u . 3 6 . K o s s u t h u . 21. Atrage atenţiunea on. public că pri

meşte pregătirea a ori-ce fel de

c u p t o a r e descărcare şi zidirea vetrelor de fert cu preţuri convenabile şi pe lângă servi

ciu prompt şi conştiinţios.

3

C o m a n d e l e s e e x e c u t ă i m e d i a t . ]

Să ne oredefl S Ä ^ J S S S S c o a s a „ K o r o n a g y é m á n t "

C u c o j s u s u a . , , î < o r o n t*. g j y é l i xAsn t 4 * bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din oţel-diamant, c o a s e rele şi mo i nu s e g ă s e s c Intre ele . Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm.

75 SO 85 90 95 100 110 cm. I a c o m a n d e d e 1 0 Preţul : 1 buc 1-80 190 2.— 2-20 2-40 2-50 2*0 cor. b u c . 1 s e d ă r a b a t

s L e n g y e l T e s t î é r e k A S Comandele se potfa:e prin trimiterea banilor înainte sau pe lângă rambursa

K a p o s v á r , J P o - u t c » T .

Atenţiune ! »

Aducem la cunoştinţa on. $ffi3pS»äs

proprietaii í;i economi, că ^Jf^f

Pe timpul trieratului suntem în plăcuta poziţiune de a expedia imediat 2 garnituri cu aburi de trierat d a 4 cai putere, 3 garnituri de 6 cai putere şi 3 garnituri de 8 cai putere, precum şi mai multe garnituri cu benzin de trierat şt motoare cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă cele mai favorabile condiţiuni de plătire.

FRAŢII BURZA Cu stimă

mare magazin de maşînâriiXeconomlce "şi ferărle, reprezentanţii cerc. a fabricei.'de; maşini '„Nlc'iolsohn".

A R A D , p ia ţa B o r o s B é n i nr. 1.

wmmm\

B i t t e n b i n d e r J ó z s e f ,

sculptor şi arhitect de altare

Tem es Vâr-Erzsébet város

Ihityu utc/.u ül s/Ám {cusn proprie).

Face totfelul de mobilier de biserică, aşa ca : Iconostase şi altare, statui de piairâ şi lemn, amvoane şi se ne de spovedanie, Sicriul Domnului, Orota Măriei de Lourd, cristelniţe, icoane de staţiune, sculptură în relief sau pictură, străni, pictură de biserică şi altare.

Renovează în stil altare vechi.amvoane şi statui, aureşte şi marmorează. Pret,-curent, preliminar de spese şi planuri gratuit. — Dacă sunt chemat pentru examinarea lucrului, mă duc ori-unde

pe cheltuiala mea proprie.

Nr. 115—1912 R O M Â N U L Pag. 19

MINISTERUL FINANŢELOR Direcţiunea Contabi l i tăţ i i Generale a Statu lu i

ş l a Datorie i P u b l i c e . Datoria Publ i că .

Nr. 20286 7 Mai 1912

PUBLICAŢIUNE A 46-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

4% amortibilă din a. 1889, împrumutul de Lei 50,000.000 se va efectua în ziua de 2/15 I u n i e 1912, la ora 10 dimineaţa în sala specială a Ministerului de Finanţe, conform dispoziţiuni-lor stabilite prin regulamentul publicat în „Monitorul Oficial - Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

L a această tragere se vor amortiza titluri pentru o valoare nominală de L e i 517,500 în proporţia următoare:

51 titluri de câte Lei 5.000 Le i 255.000 211 „ „ „ „ 1.000 „ 211.000 103 „ „ „ , 500 „ 51.500

865 titluri p. o valoare nominală de Lei 571.500 Publicul este rugat a asista la tragere.

Direetorul Comptabilităţii Gen. a Statului şi a Datoriei Publice"

D . Petrov ic i .

P O P P E R T e s t v e r e k

MAGAZIN DE MODA — Arad str. Forray Surprinde publicul cu cadouri estraordinare de Rusalii !

Toţ i ar t l c l i i aci înş iraţ i de-o execuţ i e admirabilă l e socoteşte în 20 coroane. Delin lânos, modern, în formă nouă pentru un în

treg rând de haine. 1 talie de pânză ori batist brodată ou mătasă, 1 velinţă de flanel pentru vară, tigru ori turcească. 1 serviciu de cafea pentru 6 persoane. 1 păreohe mănuşi lungi de aţă. 6 buc. băsmuluţe flne de mătasă, batist, ori pânză. 1 umbrelă ori ploier negru fin. 1 val de pânză fină pentru 6 cămeşi femeeşti.

magazin de covoare şl perdele. Tp re

de xenof o b i e 1 * 6 ^ ^ 1 ' 6 P u n c * u a l ä î n provincie ca de p i ldă votat pe li Domnub puţin d atât

1 ramfours.

jfTn" atenţiunea celor-ce z i d e s c " ! A m onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că reîntorcându-mă acasă după 8 ani de experienţă câştigată în America, am des chis aici în loc, pe strada József főherceg nr. 1 (lângă „Victoria")

un biou de arhi tectură. Primesc totfelul de construcţiuni în branşa arhitecturei, precum şi transformări confofin cerinţelor moderne. L a dorinţă servesc cu planuri şi prospecte. L a dorinţă merg şi în provinţă. — Cu deo

sebită s t imă:

I O A N C L A I T I zidar diplomat

ARAD, strada József-főherceg nr. 1.

C U C K T HUGO mechanlo

BISERICA-ALBĂ str. Becher 6.

D E P O Z I T de renumite maşini PFAFF pentru cusut, de cârpit ciorapi şi brodat.

M A Ş I N I de cusut P H Ö N I X şi N E U M A N N , biciclete S T R Y A şi W A F F E N toate părţile constructive la maşini de cusut şi

biciclete cu preţurile cele mai ieftine. A T E L I E R pentru reparaturi foarte bine aran

jate, motor^lectric. P Ă R Ţ I C O N S T R U C T I V E electrice, sonerie, lămpi de buzunar aparate de electrizat. I N A T E N Ţ I U N E : nu ţin agenţi voiajori şi aşa preţurile sunt mai ieftine, cu firmele şi agenţii acestora trimişi pe sate nu stau în

nioi o legătură.

BERECZKY ZOLTÁN atelier de croitorie pentru domni

Cluj—Kolozsvár. — I n co l ţu l s trăzi lor Uni s ş i Rózsa. —-

Magazin permanent de mater i i din ţara ş i străinătate pentru toate sezoanele.

Comandele din provincie se execută prompt. E suficient a se trimite o haină croită : : bine : :

X A

A N U N Ţ U R I se primesc ou preţuri moderate la administraţia ziarului „Românul." Y

Prima fabrică de trăsuri, cu instalaţiuni de maşini este a lui

Kovács István T E M E S V Á R J Ó Z S E F V Á R O S str. Fröbe l nr. 5 8 ( o a s a proprie),

fabricant de trăsuri şi au-: tocarosserie : furnisorul poştelor" reg. ung. şi mehaniz-

melor militare.

Mare deposit permanent de totfelul de trăsuri şi calese noui şi folosite.

Atelier de reparatură. Atel iere de făurie, rotarie şi de lustruit.

Fabrica pentrn matraţe. mobile de fer şi aramă.

Recomandăm onor. public mobilele noastre de fex» şi apamă, fabricate proprii, executate excelent .

Bffaclpcbţe cu ramă de fier sau de l emn, în orice, măsură, executare solidă.

Efeptuim orice reparări, precum şi văpsirea mobilelor de fier

Fabrica : Atelier :

Arad, str. Aulich Lajos nr. 14. In str. József-főherceg nr. 7. Liferează aranjamente pentru spitale şi internate

precum şi mese şi scaune pentru grădini. Preţcurent trimitem la cerere gratis şi franco.

Rugând binevoitoarele comande, s emnăm

Cu stimă :

FRAŢII FLEISCHER Tot aci se primesc învăţăcei din casă bună, cu

plată, pentru atelierul de lăcătuşerie şi lustruire.

F O N D A T în anul 1893. — T E L E F O N la fabrică nr. 423. T E L E F O N la atelier nr. 183.

Pag . 2 0 TM Nr. 115 1912

pVÏÏCA PUBLICITATE] & Se plăteşte de curaat 5 («inel) fllerl. Titluri sau cuvinte mai groase G fil. j

Farmacie bine aranjată în comună românească, ou staţiune balneară, cu circa 3500 locuitori, o de vândut. Informaţiuni dă proprietarul IOSEF WAGNER, Sângeorgiul-român (Oláh Szt. György)

De Y â n d u t . In comuna Uj-Ozora (corn. Torontál) se află de vânzare din mână liberă o casă cu prăvălie, cu drept de tot felul de beuturi şi trafica. A se adresa lui IULIUS JUROA, corners. Ujozora.

Un h a r m o n i u . se află de vânzare foarte bun, tonuri curate şi puternice, bile de os veritabil, dulapul din lemn de stejar sănătos, foarte potrivit pentru concerte, instruarea corurilor şi pentru acompaniament. Doritorii să se adreseze cătră administraţia ziarului „Românul". 1—10

Eeonoamă. Caută un preot delà sate văduv

fără copii. Oferte să primesc numai delà preotose, soţii de învăţător, de notar, văduve şi fără do copii, sau delà învvăţătoare ; ovodişte necăsătorite.

Să cere ca să ştie şi să-i placă a conduce economia de casă. Altă e-economie nici nu port. Adresa la administraţia „Românul".

Legătorie űe cărţi. Iustin Ardelean. Arad vis-a-vis de poştă. Primeşte totfelul de luorări a-

f)arţinătoare de jaceastă branşă, pe-âugă preţuri moderate.

Caut. o familie cinstită românească, caro are un băiat la şcoli şi ar dori ca să înveţe mai uşor limba ungurească dacă s'ar învoi ca în schimb să îmi susţină oopilul meu în vrîstă de 12 ani, iar eu pe al lor pe timpul cât ţine cursul pe anul 1912/1913. Doritorii să se adr»3eze la administraţia ziarului. 8—8

Un tânăr român absolvent al şcoalei de agricultură, caută loc la vre-un domeniu. Se pricepe, la toate ramurile agricole precum ţ i la fabricarea unturilor, caşurilor şi brânzeturi. Doritorii să se a-dreseze la: Ştefan Cftlamlei. Dombóvár „Vajtermelö közp." (To lnám. )

Caut post de maşinist. Un tânăr român, maşinist diplomat, caută loc de maşinit la vre-o moşie românească. P. T. Domnii cari au lipsă de un atare sunt rugaţi să comunice oondiţiunile d« plată, cât timp ar avea de treerat precum şi ce fel de maşină au, se poartă singură şi delà ce firmă e fabricaţia, câte H. P. are ? Toate a-ceste să SO comunice la admnistraţia „Românului" unde se află adresa mea.

Pentru orie» soiu de întreprindere (comerţ, industrie, moşie) „Românul" recomandă o persoană pricepută, muncitoare, de absolută încredere. Vorbeşte româna, maghiara şi germana, etatea 35 ani, 2 gimnaziale, 5 ani practică la bancă. Adr. la ziar sub „Corect".

De închiriat 8 odăi cuină, odaie de scaldă şi toate cele de lipsă în zidirea „Românului".

PROHASZKA JANOS FABRICANT DE MOBILE DE FEB ŞI DE ARAMĂ

Budapesta, VI., str. Gróf Zichy Jenő nr. 46.

•i

Durmltul sănă

tos lungeşte

iricttcb !

Aparat uşor şi veritabil de aramă, liber de insecte şi de praf cor. 18 — Matraţe de s istem vechiu, eu corzi aşezate se reparează ieftin.

Matraţe cu corzi din fier Cor. 17'— Paturi de fier eu decoraţie de aramă, eu matraţe din fier „ 32-— Paturi de aramă cu matraţe din fir bun „ 72*— Paturi de fier cari se pot închide, cu 3 matraţe . . „ 17'— Matraţe de fir cu cadre de fier, executate bine . . . „ 11-50 Matraţe de fier in cadre de l emn „ T—

Vknzire de mobile de fier şi aramă cu preţuri foarte ieftine.

iziţi-vă de imiiatiuni !

Deoarece în p rezen t imitaţ i i le maşinelor noas t re de cusut , da r ma i cu seamă maş ine le noas t re de s is tem mai vechiu s u n t r ecomanda te ca „SINGER" , ba chiar ca „adevăra te maşini SINGER,", a t r agem a t e n ţ i u n e a publicului , că orice fabricaţ i i r e c o m a n d a t e în felul aces ta nu sunt maşini de cusut veritabile Singer şi acele nu sunt ale noastre. Renumitele maşini de cusut originale Singer, Wehler şi Wilson se pot căpă t a n u m a i în magazinul nos t ru ori prin agenţi noştri ; cine voieşte deci să cumpere maşiu i de cusu t , t o t d e a u n a să în t rebe hotăr î t , că m a ş i n a de c u s u t este ea oare delà firma n o a s t r ă şi să n u vă mu l ţumi ţ i cu răspunsur i neho tă r î t e .

societate pe acţii pentru m a ş i n i de c u s u t

ARAD, strada József ic-Casa cont.

Porcia : harozeo nr. 9. ; (vis-à-vis de biserică).

Fiiiaie in toate părjile ţării.

PRĂVĂLIE DE ART1CLI1 DE MODĂ PENTRU

BĂRBAŢI Şl FEMEI, PRĂVĂLIE DE ALBITURI

BISERiCÂ-ALBÂ (FEHÉRTEMPLOM) str. Vásár nr. 6 8 ,

Aducem la cunoş t in ţa on. public d in BISERICA-ALBĂ şi j u r , că In magazinul nostru de articlii de modă pentru bărbaţi, femei şi de albituri se capă tă u rmătoa re i* mărfuri excelent© şi moderne cu pre ţur i — — fixe foarte ieft ine: — —

ARTICLII PENTRU BĂRBAŢI: cămeşi albe şi în culori, panta loni albi, gulere , manşe t e , c ravate , nă f rămuţe , mănuş i de a ţă şi de piele, cioropi, bas toane, ploiere, t abache re , pungi , e tc .

ARTICLII PENTRU FEMEI : cămeşi , ha la tur i , gulere b roda te , năf rămuţe , ciorapi, rocuri brodate , mănuş i de a ţ ă şi de piele, ploiere, parasoîe, corsete veri tabile franceze, voaluri p e n t r u mi-— rese şi p e n t r u faţă, réticule, jiipoane, şorţuri. —

ARTICLII MĂRUNŢI: dan te le , totfelul de mă tă su r i pen t ru — decorur i , p recum şi totfelul de articlii m ă r u n ţ i . —

TIPARUL TIPOGRAFIEI „CONCORDIA ARAD.

'púira ora? ţi interurban se napoiaşăf Serbătorirea unui erou. 2. „KOMÄNUL Nr. 115-J 91 »....

Documents

Transcript of 'púira ora? ţi interurban se napoiaşăf Serbătorirea unui erou. 2. „KOMÄNUL Nr. 115-J 91 »....