Interpretarea viselor- Freud şi Jung –

FreudAnaliza viselor în psihanaliză oferă posibilitatea să descifrăm misterul

afecţiunilor nevrotice, în speţă isteria, şi în al doilea rînd, deschide calea spre

inconştient. A devenit celebră expresia lui Freud : „visul este calea regală spre

inconştient”.

Primele mari intuiţii legate de vis au fost materializate în anul 1895 cînd Freud

consideră că a descoperit misterul viselor. Este vorba de celebrul vis al injecţiei Irmei,

analizat aproape complet de Freud şi publicat în paginile monumentalei sale lucrări

"Interpretarea viselor" (1900). Visul este abordat în maniera care va deveni clasică

pentru practicienii psihanalizei, cu ajutorul asociaţiilor visătorului.

După analiza visului său care se dovedeşte a fi cît se poate de coerent, Freud

declară pe bună dreptate: "Visul este un fenomen psihic în întreaga accepţiune a

termenului şi de fapt este împlinirea unei dorinţe. Visul, prin urmare, se cere integrat

în suita actelor psihice inteligibile din starea de veghe; activitatea spirituală care îl

structurează este o activitatea extrem de complexă." (Freud)

Această afirmaţie exprimă de fapt o mare deschidere spre activitatea psihicului

abisal şi mai ales, credinţa în determinismul psihic, în ideea că toate faptele psihice au

semnificaţie, sens, şi se conectează la activitatea diurnă, chiar dacă într-o manieră mai

puţin vizibilă. Contrar opiniei generale a lumii ştiinţifice a epocii sale, pentru Freud

visul este o activitate psihică coerentă, care poate face obiectul unei analize profunde.

Definiţia completă a visului include însă şi alte descoperiri inedite, care

constituie într-adevăr pecetea originalităţii abordării freudiene: "visul este realizarea

(deghizată) a unei dorinţe (înăbuşite, refulate)", precizează Freud.

În timpul somnului, Eul îşi slăbeşte apărările şi permite conţinutului

refulat să iasă la suprafaţă: visele sunt expresia acestui conţinut.

Eul poate recunoaşte că un vis este extrem de ameninţător şi va cenzura în

diverse moduri conţinutul refulat.

Visele au 2 conţinuturi:

- manifest: părţile din vis pe care ni le amintim la trezire

- latent: impulsurile, credinţele, emoţiile, conflictele şi amintirile inconştiente

ascunse în spatele conţinutului manifest

Travaliul visului reprezintă procesul care converteşte gândurile latente în

conţinut manifest – va cenzura anumite conţinuturi sau le va transforma

- ex: transformarea dragostei în furie

Jung

Jung are o concepţie proprie, deosebită de cea a lui Freud, privind rostul şi

interpretarea viselor.

Freud credea că visele îşi modelează conţinutul manifest folosind amintiri

reziduale din două surse: din evenimentele zilei precedente şi din copilărie. Jung

admitea acest lucru, însă mergea mult mai departe, susţinând că visele provin dintr-o a

treia sursă, şi mai profundă, ţinând de istoria evoluţiei speciei noastre, pe care o

numea inconştient colectiv.

Freud susţinea că dorinţele interzise sunt răspunzătoare de producerea viselor

cu o origine predominant sexuală. Jung era convins că visele îsi au originea într-un tip

de preocupări mult mai exstinse, anume în problematica fundamentală a existenţei

umane.

După ruptura cu Freud şi confruntarea avută referitor la inconştient, Jung s-a

considerat liber să îşi dezvolte propria abordare privind visele. El studiază serii de

vise care apar timp mai îndelungat, în luni sau ani, în scopul de a surprinde teme

dominante, repetiţii, posibile filiere.

Anthony Stevens rezumă teoria jungiană a viselor în 4 puncte:

1. Visele sunt evenimente naturale, spontane, care se desfăşoară independent

de voinţa ori intenţia conştientă.

2. Visele sunt deopotrivă funţionale şi compensatorii, prin faptul că servesc la

înlesnirea echilibrului şi a individuării personalităţii.

3. Simbolurile viselor sunt adevărate simboluri, nu semne, şi ele au o funcţie

transcendentă.

4. Forţa terapeutică a viselor este mai bine slujită de tehnica amplificării şi a

imaginaţiei active decât de interpretarea bazată pe „asociaţe liberă”.

Aşadar, visele îndeplinesc următoarele funcţii: de compensare, premonitorie

şi de transcendere prin simboluri arhetipale.