ALDO CAROTENUTO

UNTRIUNGHI

PSlHANALITI C

SABINA SPIELREINJ:ntre

JUNG ~i FREUD

Traducere deMARILENA ANDREI

~iLUCIAN POPESCU

EDITURA TREI A . ~BUCURESTI,2001

Coperta de DAN STANCIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiCAROTENUTO, ALDOUn triunghi psihanaIi.tic: Sabina Spielreinintre Jung ~i Freud / Aldo Carotenutotrad.: Marilena Andrei, Lucian PopescuBucure~ti; Editura Trei, 2001260p.; 20 em (Biblioteca de psihanaliza; 33)Bibliogr.ISBN 973-9419-99-2

1. Andrei, Marilena (trad.)II. Popescu, Lucian (frad.)

159.964.2

ALDO CAROTENUTO

DIARIO DI UNA SECRETA SIMMETRIA,

Sabina Spie/rein tra [ung e Freud

© 1980, 1999, Casa Editrice Astrolabio - Ubaldini Editore, Roma

© Editura TREI, 2001, pentru prezenta versiune romaneasca

ISBN 973-9419-99-2

A.e. ..

Multumiri

Se euvine sa adue multumiri pline de reeuno~tinta AnneiFreud, pentm permisiunea de a include in aeest volum eores­pondenta dintre Sigmund Freud ~i Sabina Spielrein.

Din pacate, nu am primit inca aeordul de a include aiciserisorilelui e.G. Jung catre Sabina Spielrein. Sper ea aeestluem sa fie posibil in viitor.

Introducere la editia italiana

In decembrie 1974, lucram la lnstituto di Psicologia alUniversitatii din Roma, unde tine am 0 serie de cursuri despregindirea ~i practica analitica a lui e.G. Jung. Conferentiamdeja de dtiva ani pe tema psihologiei analitice, In diferite ins­titutii; cu aceste ocazii, aveam drept auditori elevi anali~ti,care erau deja suficient de informati In legatura cu tema pecare 0 tratam. Lucrurile au devenit mai complicate cu studen­tii de la Universitate; fiind yorba despre persoane lipsite deorice experienta analitica directa, predarea psihanalizei eraun lucru riscant, chiar daca era alimentata cu expunerea decazuri clinice; In eel mai bun caz, exista riscul ca materia safie de neinteles, ~i, In eel mai rau, ca lucrurile sa para atit declare Indt sa trans forme studentii In psihanali~ti "saIbatici".

Pentru a depa~i eel putin In parte aceste probleme, am de­cis atunci sa ancorez orice schematizare a teoriei analitice In

motivatiile profunde probabile ale lui JUI\g, legindu-ma astfelde fericita definitie de "maladie creativa" propusa,de Ellen­berger!. Speram In felul acesta - ~i rezultatele nu m-au dez­amagit - ca de-a lungul unei serii de cursuri teoretice chiar~i auditori~ carora Ie lipsea 0 cunoa~tere prealabila desprepsihanaliza sa Inteleaga ca este mai putin yorba despre teh­nici, dt mai degraba despre 0 Intreprindere care trebuie satreaca In mod necesar prin experienta personala.

- In 1976, aceste cursuri s-au transformat Intr-o carte, Sen­

so e contenuto della psicologia analitica, care expune, In luminapracticii mele clinice, punctele cele mai importante ale psiho­logiei lui e.G. Jung.

8 / Un t1iunghi psihanalitic

Unul dintre reperele psihologiei jungiene este, se ~tie, de­scrierea fenomenologica a modalitatii heterosexuale internecareia, pentru u~urinta comunicarii, i-a dat denumirea -deAnimus sau Anima, dupa cum se raporteaza la un barbat saula 0 femeie. Cu ace~ti termeni, Jung vrea sa indice imaginea"contrasexuala" incon~tienta prezenta in orice fiinta umana.

Chiar 0 lectura de suprafata a paginilor in care Jung de­scrie aceasta experienta este suficienta pentru a da 0 ideedespre evenimentele profund tralill1atice la care putea sa serefere.

Cu aceste consideratii in minte, am tinut in 1974 un se­minar detaliat, pentru colegii mei de la Associazione Italianaper 10 Studio della Psicologia Analitica, despre aceasta carteextraordinara constituita de corespondenta dintre Freud ~i-lung. Aceste scrisori au devenit cunoscute abia in 1955, gra­tie publicarii celui Cle-aldoilea volum allui Jones despre via­ta ~i opera lui Freud. Vicisitudinile prin care au trecut acestescrisori sunt pe larg descrise de William McGuire, la a caruiintroducere facem referire pentru fiecare particularitate inparte2. Citind aceasta corespondenta, am fost ccu precadereatras _deun caz clinic interesant, pe care, incepind cu a patrascrisoare (23 octombrie 1906), Jung il descria lui Freud. Erayorba de Sabina Spielrein, cu care Jung ar fi experimentat fe­nomenul fundamental de transfer-contratransfer. Vreme dedteva luni, am recitit, analizat ~i confruntat cu atentie cores­pondenta ~i amintirile lui Jung. Am ajuns la concluzia, cumscriam in lucrarea citata mai sus, pbtrivit careia "cazul Sabi­na Spielrein este exemplar in masura in care scoate in eviden­ta confruntarea lui Jtmg cu imaginea Ani11lei, confruntare ca­re trebuie sa fi influentat mai apoi teoriile sale in aceasta pri­vinta." Publicata in februarie 1977, cartea mea a fost cititade un prieten ~i coleg de la Universitate, Carlo Trombetta,asistent la psihopedagogie ~iun cercetator atent al gindirii luiClaparede. Surprins pro fund de textul meu, Trombetta, ga­sind referinta la Sabina Spielrein, ~i-a amintit ca, in trecut,intilnise acest nume tocmai cu ocazia cercetarilor sale istori­

ce legate de Claparede. Trombetta i-a vorbit mai,tirziu desprecarte a mea profesorului Georges de Morsier, de la Geneva,

Introducere la ,editia italiana / 9

care, ca prin minune, avea in minte trimiterile pe, care textulIe f~cea la aventut:ile lui Jung ~iale Sabinei Spieh:,ein.

In octombrie 1977, Carlo Tro111bettaa aflat, printr-un te­lefon primit de la de Morsier, ca se gasise~a ni~te documentein subsolul palatului Wilson din Geneva, vechiul Hica~al Ins­titutului de psihologie. 0 ce~cetare superficial a a lasat sa secreada ca acestea se refereau la Jung, Freud ~i Sabina Spiel­retn. Nu ar fi posibil sa-l intereseze pe Carotenuto? ,Citevasaptamini mai tirziu, tot acest material se gasea in biroul meu.

In cartea mea facusem citeva afirmatii clespre important~pe care a avut-o Sabina Spielrein in vlata luLJung, insa con­jecturile mele se bazau }i9ar pe intuitiile ce decurgeau din lec­tura anumitor pasaje din lucrarile lui, a corespondentei cuFreud ~ia amintirilor. Posedind documentele, ale caror origina­Ie sint d,epuse acum intr-o banca, aveam in cele dip urma do­vada ca presupunerile mele erau intemeiate. De 'fapt,. docu­mentele se refereau la corespondenta autografa intre SabinaSpielrein ~i lung, 46 de scrisoriale lui Jung ~i 12 ale Sabinei;corespondenta dintre Sabina Spielrein ~i Freud, 21 de scrisoriale lui Freud ~i 2 ale Sabinei; jurnalul S~binei Spielrein din1909 pina in 1912, ca ,~iscrisori ale lui Bleuler, Rank, Stl~kel~i ale altor persoane mai putin cunoscute. Intreg materialul(iind manuscris, a fost necesar ca Hlai intii sa fie dactilogra­fiat. Doar scriso-rilelui Freud all prezentat 0 mare dificultatede interpretare, invinsa de dna Kargan, care a inregistrat oralcuvint C:u cuvint corespondenta lui' Freud. Traducerea" ~itranscrierea au fost realizate de Antonio Vitolo, 'restul mate­rialului fiind transcris ~i tradus de"Anna Korda Crean. 'Dupao lunga reflectie pe marginea doeumentelor, a rezultat ac'eas­ta carte, in Gate am incercat sa dau citeva interpretari aleacestei istorii·.'

Nascuta la Rostov pe Don in 1885, moarta in UniuneaSovietica, aproximativ in 1936-1937, Sabina Spielrein fuse­se una dintre pacientele lui Jung, pe care-lintilnise la. Burg­holzli, clinica psihiatrica din Zurich, in 1904. Suferind detulburari nervoase, ea fusese adusa la Zurich de catre parintipentru 0 cura psihiatrica. Cura care avu un adevarat succes,de vreme ce Sabina a devtmit doctor in. medicinii cu 0 tezadespre schizofrenie. Ea devine ::tpoi psihanalist in "Asociatia

10/ ,Un triunghi psihanalitic

psihanalitica fondata de Freud, pe care I-a cunoscut personal.In cercurile psihanalitke, este amintita ca precursoarea,' inaceea~i perioada cu A. Starke, a ideii instinctului de moarte,care, in anii urmatori, va deveni cheia de balta a speculatiilorfreudiene. Diritre persoanele care au cunoscut-o, HeleneDeutsch ~i Dna A. Niehus-Jung mai traiesc inca. -

~adar, de la prima confruntare, Jung, un analist inca fa­ra experienta, s-a trezit implicat intr-o relatie de transfer-con­tratransfer cu Spielrein. I-a scris despre asta lui Freud, care aincercat sa-I ajute cun~ putea; Sabina Spielrein de asemeneaa trebuit sa recurga la asistenta lui Freud, dnd relatia ei cuJung a devenit imposibila. Insa cum prietenia dintre Jung ~iFreud se alterase deja, Sabina Spielrein se gasea chiar in cen­trulunei situatii foarte 'complexe de iubire ~i ura, care a facutca toate Cl~letrei perSonaj~ sa se zbata, chiar sa se sfi~ie, la fel ,de prinse ~ntr-o istorie omeneasca. Aceasta viziune nu aducel,lici 0 atingere staturii lor de oameni de~tiinta, nid imaginiipe care le-o pastram, cu exceptia acestei "claritati" agasante~i p~tin credibile, reci ~i ~ustruite precum marmura monu­mentelo~, care sluje~te mai curind la stingerea dedt la rea­prinderea amintirii, a gratitudinii, a dragost~i. De fapt, emo­tiile subtile care transpar din documente confera protagoni~­tilor trasaturi umane de 0 fascinatie incredib,ila.

Jurnalul Sabinei Spielreinacopera a perioada scurta detimp, 1909-1912. Alte patti e posibil,sa se fi pierdut, dar nuse mentioneaza ca ar fi pastrate altundeva. Jurnalul descrieemotiile ~i sentimentele legate de analist, vazut dnd ca undiavol, dnd ca un erou. Orice fata care tine un jurnal al pro­priei analize e foarte probabil sa foloseasca un,limbaj similar.Fiecare rind lasa sa se intrevada descrierea unui transfer, cli­

matul particular ce-i une~te pe pacient ~i analist in timpulunui tratament analitic ~i care-i permite pacientului sa in­frunte in sens critic actiunea trecutului asupra vietH sale pre­zente.

'; Scrisorile Sabinei Spielrein catre Jung sint scrise pe foialbe cu format normal, cu exceptia ce1ei din 27 noiembrie1917, redactata pe coli Ctl patratele. Cincifragmente de scri­sori nedatate sint probabH din perioada 1911-1912. Am in-

lntroducere la editia italiana IIIdicat pih1ile lipsa prin puncte de suspensie, ca la inceputulscrisorii din 15 decembrie 1917.

Urmatoarea scrisoare a Sabinei Spielrein ciitre Jung nupoarta dedt adnotarea ,,28 ianuarie" $i e probabil din 1918.o mina necunoscuta a subliniat in creion pe aceste scrisorinumele lui Jung $i allui Freud $i a fiicut adnotari in franceza.

Dintre scrisorile Sabinei Spielrein catre Freud, doar prima(30 mai 1909) este comple"ta. Din cealalta;scrisa in mai mul­te rinduri (intre 10 $i 20 iunie 1909), s-au pierdut dteva pa­gini., Am indicat aici elementele lipsa prin puncte de suspen~sie. In plus, exista cinci fragmente nedatate care ar p\ltea saapartina tot acestei scrisori foarte lungi. Am indicat in notede subsollegatura probabila cu anumite fragmente. Scrisori­Ie lui Freud sint scrise pe cartona$e impaturite, de ,formatmic; ar putea fi yorba de ciome, deoarece se gasesc aici_diver­se $tersaturi $i corecturi.

Dintre cele douazeci de scrisori ale lui Freud ciitre Spiel­rein, din perioada 1909-1923, $aptesprezece sint scrise pehirtie de 2 formate (normal $i de reteta medical-a), cu antetul"Prof. Dr. Freud" sus la stinga $i cu adresa la dreapta: ,;\VienXI, Berggasse 19". Celelalte trei scrisori (9 februarie, 8mai $i28 august 1913) poarta antetul "Intemationale ZeitschriftHir arztliche Psychoanalyse". Scrisorile lui Freud sint toatecomplete $i datate, cu exceptia unui bilet trimis la Viena, a$a­dar, databil 1912, an in care Sabina Spielrein se afla in capi­tala austriacii.

Jumalul, care tine de la 27 august 1909 pina la 11 iulie1912, e compus dintr-un caiet facut suI $i din mai multe foisep~rate, unele rupte din acela$i caiet. Unele pagini lipsesc.

In sfir$it, dteva date despre scrisorile lui Jung ciitre Sabi­na. Este yorba de patruzeci $i $ase de scrisori, dintrecarecinci nedatate. Doua poarta antetul "e.G. Jung-Privat-docentder Psychiatrie" sus la stinga, $i "Burgh6Izli-Ziirich'~ la dreap­ta, $i douasprezece "e.G. Jung-Privatdocent der Psychiatrie"la stinga, $i la dreapta adresa: ,,1003 Seestrasse-Kiissnacht-Zii­rich". Numarullocuintei este corectat de mina de catre Jungin antetul a $apte scrisori succesive (228 in loc de 1003); 0singurii scrisoare are imprimat noul numar. Urmeaza 0 scri­soare scrisa pe 0 hirtie de la Hotel Erbprinz-Weimar $i doua

12/ Un triunghi psihanalitic

antete: "Internement des Prisonniers de Guerre en Suisse.LeCommandant de la Region Anglaise". Alte noua scrismi sintscrise pe hirtie fara antet ~iavind patru formate diferite: una,mai mare, are sus 0 ~tampila: "e.G. Jung MDLLD. Seestr.228. Kussnacht-Zi.irich". Inplus,-exista opt scurte misive re­dactate pe fi~e fara antet, dintre care cinci nedatate. Apoi pa­tru carti de vizita nedatate, dintre care una singura poarta in­

scriptia "Dr. Med. e.G. Jung-Ki.issnacht-Zurich".In text, am redat cu italice pasajele subliniate in manu­

scris. Am adaugat note explicative ~i documentare, trimiteribibliografice ~i, in masuraposibilitatilor, am oferit scurte in­formatii despre persoanele ale caror nume sint mentionate.

Aut scrisorile lui Jung, Freud ~i Spielrein, cit ~i jurnalulerau complet necunoscute ~i nu li s~a banuit citu~i de putinexistenta. Aceasta editie partiala a documentelor regasite re­prezinta a~adar 0 noutate mondiala, care speram ca va stimu- 'la cercetari ulterioare despre Sabina Spielrein.

Am datoria sa Ie multumesc numeroaselor persoane carem-au ajutat in.cercetare:

Gerhard Adler (Londra), International Association ofAnalytical Psychology; Helene Deutsch (Cambridge, SUA),International Psychoanalytical Association; K.R. Eissler(New York), Directorul al Sigmund Freud Archives; K. Ernst(Zurich), Director al Psychiatrische Universitatsklinik Zurich(Burgholzli); Ern'st Federn (Viena), Curator al Minutes of theVienna Psychoanalytic Society; Anna Freud (Londra); AdolfGuggenbuhl-Craig (Zurich), Pre~edinte al International Asso­ciation of Analytical Psychology; Imre Hermnn (Budapesta),International" P1ychoanalytical Association; Ed,vard D. Jo­seph (New York), Pre~edinte al International Psychoanalyti­cal Association; A. Niehus Jung (Baden); Huldrych M. Koel­bing (Zurich), Director al Medizinhistorisches Institut derUniversitat, Zurich; A.B. Kogan (Rostov pe Don), Universi­tate a de Stat, Rostov pe Don, Jeanne A. Lampl-De Groot(Amsterdam), International Psychoanalytical Association;P.J. Van Der Leeuw (Amsterdam); Hans Lobner (Viena), Di­rector al Sigmund Freud House Bulletin; William Mc Guire(Princeton), Curator al Corespondentei dintre Freud ~iJWlg; e.A.Meier (Zurich), International Association of Analytical

Introducere la editia italiana / 13

Psychology; B. Petrakoba (Rostov pe Don), Redactor ~ef alKomsomolets; Paul Roazen (Downsview), York University (On­tario); J. Spanjaard (Harlem), International PsychoanalyticalAssociatkn; Richard F. Sterba (Grosse Pointe, SUA), Interna­tional Psychoanalytical Association; Isidore Ziferstein (LosAngeles), Associate Clinical Professor of Psychiatry, Univer­sity of California.

Aldo Carotenuto

PARTEA INTII

JURNAL51,

5CRI50RI

Trecutul este fragi!.Umblati cu el ca ~i cum ar fi

un fier inro~it in foe.

GOETHE

1Jurnalu;l Sabinei ,Spielrein'

(1909-:-1_912)

,

[ ... ] erau legate. leri, de pildii, dnd femei,a de serv:icill m-astrins la pieptul ei, m-a siirutat $i mi-a spus dt,ma iubea, ca

.. , ~eram 0 persoana aUt <;Iebun a etc., am fost emotion~tapro-fund. Merit oare asta? Pot fi cu adevarat iubj~a a$a? Eramadinc mi,$cata de faptul ca a~easta fem~ie} ea insa$i impova­rata de atitea griji, a putut sa puna la Inima suferintele mele,sa ma compatimeascii fara ca eu sa ma fi plins de ceva. A$ fivrut sa-i spun autea $i atitea lucruri, dar n-am putut sa scotnici un cuvint. Nu am 'putut dedt s-o string in brate, iar apoisa comentez luminarea curioasa a coridoiului. Am fost bucu­roasa sa fiu iara$i eu insami; astazi totu$i nu am tinut 's-o vad;cred cii m-a$ fi simtit stingherita. Ii doresc' atita bine acesteifemei $i nu sint ca'pabila sa gasesc nici cel mai mic cuvintbi­nevoitor! In interi~r, aut de profund mi$cata - in: exterior,aut de rece in compQrtament!- -

Sint obosita.

Berlin, .27 august 1909

Am ajuns aseara la Berlin. Spre surprinderea !llea, un,chiulAdolf ma a$tepta in holut hotelului Kiel, unde stau acum.Despre el va fi yorba mai incolo. Camera mea esteJoarte cu­rata, dar nu te simti ca acasa in ea: mobile simple, tapet gal­ben de prost gust. Fereastra da spre zidul din spate al cliidi­rii, care formeaza una din cele patru laturi ale unei mid curtipatrate. Nicaieri nici un fel de vegetatie. Totul e uscat $istrimt! De dimineata, mi-am permis sa fac 0 mica imbunata~tire. Dacii vrem sa fim cu totul one$ti - trebuie sa fim capa-

18 / Un triullghi psihanalitic

bili sa observam lucrurile care deschid 0 oarecare perspectivaasupra psihologiei a~a-numitelor fete modeste, categorie care­ia ii apartin ~i eu; ~ durat doar 0 clipa, acum a trecut ~i... eibine, nu prea imi place sa scriu despre asta. Sa terminam cuacest dezgust: de dimineCita, cind am fost sa ma spal, am trasdraperia dupa mine, dar astfel incrt sa las un spatiu prin carecineva sa poata privi in camera. Nu am facut-o intentionat;dar in timp ce ma spalam, am observat neglijenta ~i nu amvrut sa fac nimic. Cind imi amintesc, simt ca ro~esc; acumcred ca nu a~ fi vreodata in stare sa ma gindesc la un astfel delucru, ~itotu~i cu nu mai mult de 0 jumatate de ora sau 0 orain urma, stateam la lavabou ~i ma gindeam: e atit de placutcind cineva ma admira; pin a la mijloc nu ma sim:t jenata; imiplace sa am formele unei femei coapte, sint fericita ca pieleamea este fina, curbele mele sint atragatoare ~i bine facute.Chiar daca am un chip comun? inca pot fi atragatoare. Cepoate fi mai frumos decit 0 tinara fata sanatoasa, daca ea este"feciorelnica"?

28 august 1909

Pentru a completa rapid subiectul de ieri, voi mentiona caniciodata nu a~ putea sa ma expun astfel intentionat la fe­reastra mea. Trebuie ca mai intii con~tiinta sa fi fost contur­nata intr-un fel subtil, pentru ca dupa aceea ... sa-~i permitao mica abatere. Cind eram acoperita complet, cu exceptiapintecului, mi-am dat seama ca un tinaI' frumos arunca 0 pri­vire in camera mea: am simtit ca m-am inro~it intens ~i aceas­ta manifestare calma a incon~tientului, pe care il observam cuobiectivitate, imi era foarte pliicuta. Am ezitat 0 clipa. Apoipudoarea birui ~i m-am ascuns in spatele perde~ei. Putin maitirziu, fu rindul unui domn mai in virsta sa priveasca de la fe­reastra unui etaj superior ~i - ce minunat! Ma coplqi unprofund dezgust ... [... ]

[ ... ] groaznica singuratate. Setea de iubire, frica de a fivlaguita emotional... revad regiunea deluroasa, umeda ~iver­de care se intinde la nord de lacul Constanta, padurile sale debrad, pitoresc distribuite in petice. Cu efectele de lumina mi­nunate ale unui cer u~or acoperit. Si totu~i, intotdeaunami-am simtit sufletul greu cufundindu-ma in ambianta micu-

Jumal ~i scrisori / 19

tei case singuratice, inconjurata intr-un covor' de verdeata.Nu puteam niciodata sa ma abandonez in intregime'pacii vie­tii de familie. Ma tern de lini~tea-perfecta. Am nevoie sa simtin jurul meu oameni cu pasiuni mistuitoare, am nevoie sa tra­iesc viata mai multor indivizi, am nevoie sa fiu framintata deputernice ~iprofunde sentimente, sa flu'inconjuratA de mu"zid, de arta ... La drept vorbind, nu a~ putea fi niciodata sa­tisfacuta. ~i cum ar ramlne cu primul meu ideal, sa umbludupa pilda filosofilor greci, in orice colt al pamintului, inso­tita de 0 multi me de discipoli, drora sa Ie predau in aer liber,in deplina armonie cu firea intreaga? A~ vrea sa-i invat nu iu­birea sentimentala, ci iubirea sincera fata de orice lucru dinnatura. Imaginatia mea inchipuia scene despre cum la apusyom sta inconjurati de freamatul spicelor aurite ~i desprecum yom petrece, dupa 0 zi bine folosita, cu 0 cina modestacu pline ~i castraveti. Spuneam: "Nici fast ... , nici splendo~redivina, doar iubirea singura binecuvintata, ca bucurie ~i I)e­caz", fie ea zbuciumata, fie, ea dulce, fie ea vasta ~i netulbu­rata, aceasta este marea ~i adevarata iubire pe care a~ vrea sao predau discipolilor mei. Exista Cineva care sa 0 cunoasd?bad [...]

[ ... ] cu toate acestea, viata este atit de incorsetata in celemai stupide formalitati, pe care, in ciuda meschinariei lor,trebuie sa Ie onoram, altfel risdm sa fim exterminati. Ei, eyorba de lucruri binecunoscute. Suficient de gindite pentruastazi. Nu am putu~ spune pri~cipalul: pr!etenul meu ma iu­be~te. Voi reveni mai tlrziu.

21 sept~mblie 1909, J(olberg

Mai tlrziu: .. intotdeauna mai tirziu, chiar ~i acum, spun:mai tirziu. Sint inconjurata de familie ~i nu am 0 clipa pen­tru mine. Plna ~i acum pot auzi vocea mamei mele $i :a frate­lui meu mai mic, care se joad impreuna. Am fugit din came­ra mea, care imi este extrem de aritipatid ~i care, pe deasu­pra, se invecineazacu aceea a mamei, pentru a ma refugia peterasa, dci am nevoie de singuratate. Trebuie sa fiu singurapentru a putea sta de yorba cu mine ins ami. Ma simt atit de

1 Ilingrozitor de trista. Ar fi poate infinit preferabil dad n-a~avea 0 asemenea intelepciune in mine ~i dad a~-plitea sa "ma

I

I

20/ Un tliunghi psihanalitic

arune" pur ~i simplu in situatie. "A te arunea" intr-o situatienu are totdeauna eonsecinte rele, iar 0 experienta frumoasaramine 0 amintire fermee,atoare, ehiar daca, mai tirziu, inter­vin dezamagiri. Aeest lueru a fost deseris eel mai bine in fur­nalul fulieiI, de Peter Nansen. Aeeasta carte mi-a fkut mareplacere. Ce m-a tulburat cind am eitit-o a fost faptul ca el.!nu~tiu sa·seriu la fel de bine (din punet de vedere allimbii, vreausa spun). Am inima inca tinara ~ivie, dar mintea imi este de­ja foarte batrina, iar aeeasta permanenta examinare, cintarireprudentii ~i neineredere ... [indeseifrabil] ei sint tot [ ... ]

Prietenie. Se poate ea altera aut de repede?Mama spune ca e imposibil ea prieterrul meu ~i eu mine

sa raminem pur ~i simplu prieteni, dupa ee am fost iubiti. Unbarb at nu poate tine 0 prietenie prea multa vreme. Daca maarat amabila eu el, va vrea iubire. Daca ma arat 1ntotdeaunadistanta... [indeseifrabil] ii ranese sentimentele. Aeest lueru'm-a deprimat atit de mult, atit de mult. Ah, Doamne, ee artrebui sa sper? Daca a~ putea implora Soarta, daca a~ puteafi sigura, daca s-ar putea sa mi se garanteze de fata eu mar­tori ca arzatoarea mea rugaciune va fi ascultata, m-a~ rug$lastfel: 0, Soarta, fa ea prietenul meu ~i eu mine sa scapam re­glilii, fa ea intotdeauna intllnirile noastre sa stralueeasca debueurie, ea noi sa raminem aeeia~i la bine ~i la rau, sa nu al­catuim, fie ~ia distance, decit un singur suflet, ea sa ne intin­dem miinile unul sine eelalalt in efortul nostru spre eeea eeeste "mai inalt, mai indepartat, mai pretios", sau, dupa cumspune prietenul meu, spre "Frumos ~i Bine", fa sa fim sprijinmultor necajiti. Fa sa fiu ingerullui pazitor, geniul bun al in~­piratiei lui, sa-l ineurajez totdeauna spre lueruri mari ~i noi.Cer poate prea mldt? Daca eel' prea mult, atunei nu e nevoiesa aiba intotde,auna.,.aceea~i inteI}sitate, macar pina cind mis-ar intimpla ea alteineva sa-i ia loeul, cineva pe care eu 0 bu­el,lrie suprema sa-l numesc sotul meu. ~i aeela pe care il iu­besc acum sa ramin,a un bun prieten de demult. E posibil? Cem-ar a~tepta daca a~·merge aeum la ZUrich? Mi-e teama sama gindese mai mult la aeest lueru. De ee nu pot sa fiu feri­cita? De ee trebuie ea in ultimele zile ale tineretii mele saadorm, seara de seara, eu eelemaiintuneeateginduri?O.nu!0, ingere al meu pazitor, fa ea intre noi sa fie 0 inalta ~i pu-

Jumal ~i scrisori I 21

ra prietenie, ip. sensul in care int€leg eu ..acest cuvint; fa caacest sentiment sa-mi ~junga ~i sa devina 0 limpede raza desoare in sing1J.ratatea mea!

23 septembrie 1909

, El 0 iube~te; ea este iubita de el. bta istoria parintilor mei.In tinerete, mama a iubit pe altcineva. Iubirea ii era imparta­~ita. Erau logoditi, se tutuiau ~i, dnd nu erau unul cu celalalt,i~i trimiteau scrisori inflaciirate. Si apoi? .. Au trebuit sa'sedesparta. De ce? Rudele erail impotriva. I-au spus Jogodnicu­lui tot felut de pove~ti'despre logodnica lui. El Ii ranea senti­menteIe prin banuielile'sale nechiozuite. Nu a mal mers ni­mic. Ea a refuzat sa devina juciiria rudeIor ~ilui i-aspus in~tr-o zi saIW mai aiba indriizneala sa-i vorbeascii de iubire.

Astfel se va intimpla ruptura.:Mamq' a 'simtit 2a viara ei e rui­nata, lumea i~i pierd~se culorile, 0 noua iubire parea imposi­bila: In aceasta perioada, l:a cunoscut pe tata, care ii obtiimcurind mina. Inteligentasa, ferh1itatea ~i nobl~tea caracteru­lui lui, grija tandrii pe care i-o purta ad impresionat-o pe ma­ma. Stiu de asemenea sa-i d~tige parintii. In ciuda a tJ)ateacestea, ea nu-l iubea; in trei rinduii, se vazu refuzat. Nu aabandonat. A patra oara, a fost "da"'.,S-au ciis.atorit. Cu greuputeai sa-ti imaginezi doua fiinte aut <;Ied'iferite .. ~, ,...

[... ] ce a costat ore <;Iemuncii solitara, ~i voia acum sa fierecunoscut de lume sau eel pu.tin.de prof, BleuJer. 'Si nici.ma­car 0 singura persoana in preajma, careia. sa i se poata vorbi.Cine poate spune ce e mai valoros? Dacii tai orice contact cuviata, arjnsemna-cii nu sint potrivita pentruea, cii sint pier­duta pentru totdeauna, Dupa ce plecii prof. Bleuler, nict n-ammai vrutsa-mi regasesc cumpatul. Am plins hohotind, fara aacorda vreo atentie celor dtorva persoane aflate)n apropiere.Avea vreun sens pentru mine? Ce mai ciiutam in aceasta lu­me? Re,cunosc cii plirlsul· afost 0'pliicer~,'Tinjeam dupa CQn­

solare ~i ma bucuram cii totul se revarsa dintr-o data.Trebuia sa aiba loc 0 schimbare, ~i 0 schiml;>arein Iil1ai·bi­

ne. Intr~adevar, intreaga saptamina (tocmai am schimbat ho­telul pentru a doua oara) ce a precedat audierea lucrarii me­le2, am ramas iremediabil deprimaJa, fiindu-mi-ingrozit0J de

22/ Un triunghi psihanalitic

diu. Imi rugam ingerul pazitor sa ma apere de pierderea min­tii ~i intreaga noapte de dinaintea evenimentului fatal am vi­sat d eram cu tata ~i cu mama; I-am auzitatunci pe tatalmeu spunindu-mi d un mare destin ma a~teapta pe pamint,ca nu trebuie decit sa muncesc calm si cu rabdare. In vis, aminceput sa citesc 0 carte: eram inca complet captivata la tre­zire; m-am sculat ~i am continuat munca, ca ~i cum nici 0 in­doiaUi nu m-ar fi tulburat vreodata. Nu am fost surprinsa de­cit mai tirziu, pentru ca 0 asemenea tranzipe directa de la visla realitate era remarcabila, ~i, chiar ~i atunci, nici un gindcon~tient nu ,mi-a putut lua pacea. Intr-adevar, tatal reprezin­ta in noi elementul strabun, adesea profetic, in orice caz, maisemnificativ pentru destinul individului decit orice atitndine ­con~tienta de moment. Si tocmai in timpul acestei nopti cri­tice acest element ~i-a facut simtita forta; acest fapt trebuiasa aiba un motiv! Individul poate sa banuiasca ca se va intim- 'pIa ceva decisiv a doua zi. Ceea ce se ~i intimpla, intr-adevar.Disperarea mi-a dat curaj. Am alergat la prietenul meu, caru­ia de atita vreme nu mai voisem sa-i vorbesc. Mi-am cautat

indelung cuvintele, inainte de a-i putea spune intreaga measuferinta ~i de a-i propune sa-mi citeasca lucrarea, dad nudin ~lte motive, macar pentru ca figura ~i el acolo. EI a ridi­culizat calitatile d,eanalist ale prof Blader, spunindu-mi caeu,desigur, nu am ajuns inca sa iau·in ris pe cineva care imi eradrag. Ne-am inteles ca in luna septembrie sa ii cer lucrareaprof. Bleuler, pentru a i-a trimite prietenului meu. Aceasta per- .fidie fata de batrimd profesor ntl. a incetat sa ma tulbure. Maitirziu, ii voi marturisi aceasta, dar el nu se va simti mai putinnedreptatit de rivalul sau triumfator, care, cu zece ani in ur­ma inca modestul sau elev ~i devenit mai apoi, potrivit cuvin­telor insu~i prof. Bleuler, 0 "somitate ~tiintifica": il ridiculi­zeaza acum pe batrinul sau profesor.

Bineinteles ca am sa fac acest lucru, chiar daca asta in­seamna sa-l tratez in acest fel pe prof. Bleuler. Dar ce sa fac?Peste toate, a reie~it din convorbirea no astra ca ne iubim sin­cer din nou. Prietenul meu mi-a spus ca intotdeauna va tre­bui sa ne pazim sa nu ne mai indragostim unul de celalalt: re­prezentam un pericol unul pentru celalalt. Mi-a marturisit ca,pentru el, nici 0 femeie nu ar putea sa-mi ia locui. Ca si cumI '

Juntal $i scrisori / 23

ar avea un colier, ale carui perk sint tqate celelalte admira­toare ale sale, iar eu, medalionul. La inceput, s-a suparat- canu i-am trim is lucrarea dupa atita timp, ca nu am increde}'ein el etc. Dupa aceea, a devenit din ce in ce mai tandru. Incele din urma, mi-a strins de mai multe ori miinile in minalui, spunind ca urmeaza sa se deschida 0 noua era. Ce a,vrutmai exact sa spuna cu asta? Urmeaza sa ne ,revedem sau nu?Deoarece sint prea mindra pentru a merge sa-lintilnesc la el,~i exista importante obstacole pentru ca el sa vina la mine.Cum se va iutimpla? ,( t'

(

8 septembrie 1910

Pentru ce, asadar, ~imt aceasta neliniste, din 'nou? Pentru..ce acest chin? Totul a mers totusi atit de bine zilele acestea.

J ol.' -

Chiar ~i astazi, m-am simtit tinara ~i puternica ~i',m-am bu-curat de tineretea mea. Astazi am parcurs per;tru intila oaracararea care, nu departe de Promenadenstrasse; merge de-alungul Limmatului. Totul arunca in lumina soarelui'cele maivii culori, dupa atlteazile inchise. Era indntator, mai ales saexaminezi cu privirea ramurile batrinilor arbori, care, multaplecate', aproape netezesc cursJI apei. Din pacate, a trebuitsa plec, pentru a ma pune din nou pe munca la disertati~,pentm "tortura examenelor". Dupa aceea, fapt inca ~i mainefericit, am mers sa fac 0 vizita unei colege, pentma madestinde ~i pentru a 0 consola de dezgustul ei fata de existen­ta. Mai tirziu, a venit 0 alta colega, 0 femeie care ma irita, ~iapoi inca uh medic rus, de la clinica de chirurgie, un barbatmic cu parul ro~u, cOrllplet insignifiant. Am inceput 0 conver­satie prosteasca despre barbati ~i femei: remarci fara fOSt,ba­nale, doar pentm a spune ceva,. ~i lumea mi s-a infati~atatunci ingrozitor de lipsita de stralucire. Asta inseamna tine­retea, forta ~i inflorirea umanitatii? Nu voi ajtinge a~adarniciodata intr-un alt 'mediu, printre oameni carora viata saJefie la fel de draga ca ~i mie, care sa ~tie sa gaseasca fmmuse­tea in fiecare lucm ~i sa nu se multumeasca sa-~i bata joc in­totdeauna de tot? Macar de ar mai spune ~i ceva nou ~i inte­ligent! Ce doresc? Ah, iata din nou dificila intrebare:ce-midoresc. Ingerul meu pazitor avea dreptate sa-mi promita im­plinirea a tot ceea ce-mi doresc, daca prin a dori se intelege

24 / Un tr.iunghi psihanalitic

lucml dupa 'care tinje~te_orice .fiinta. Abia mi-am rostit neli­ni~tile in ceea ce privqte soarta lucrarii mele, abia ca am for­'mulat dorinta, care imi pare de nerealizat, de a nu avea de ju­cat acest rol de tradator fata'de prof. BIeuler, oa ea a ~i fostimplinita: a doua zi, eram; la prof. Bleuler. Fu din nou foa:rteprietenos, mi-a spus ca nu a putut verifica in fapt decit 0 ze­cime din lucrarea mea, dar aceasta fiind corecta, are increde-re in ce priv€~te restul. M-a intrebat dad nu a~"dori sa publiclucrarea intr-o revista freudiana, sau poate ca'a~ vreasa-i vor­besc eu insumi doctomlui J. sau poate a~vrea sa i-oJas s-o ci­teasca. Am ales aceasta ultima solutie. Ast(el, am scapat de 0mare greutate ~i nu mai e nevoie sa mint: pot sa-i scriu prof.BIeuler ca ii trimit lucra~ea ,dr. J. Acum, va fi intr-adevar pu­blicata? Poate ca nu va mai £i loc, mai ales pentm Q lucrareatit de intinsa? De ce ma tem aut de mult sa 0 public? Ei bi­ne, fire~te ca simt 0 mica sa,tisfactie. "Mi,ca" -.-:pentm ca sint, 'in general, foarle neincrezatoare ~i mi-ar placea sa adaug: "senon,e vero e ben trovato"3! Dar acllm va trebui sa fie "bentrovato"!Uneori mi se pare' ca in ochii lumii savante care 0vaciti voi trece drept 0 a:tot~tiutoare laudaroas( care vrea sa'aezvaluie lumii intregi prima,.nerozie care i-a venit in·minte.Nu, dac~ e sa vorbim serios, se gases,cmulte'lucmri,interesan-te ~i stimulatoare in lucrarea mea, ~i din acest motiv meritasa fie citita, chiar daca nu este 0 opera extraordina.ra. De ase­menea, este yorba despre bucuria pe care eao va face pai:in­

Jilor mei care ma... [ ... ][ ... ] face sa a~tept Cll nerabdare editarea in revista; de ase­

menea, pastrez fata de aceste ginduri 0 distanta putin critica;este yorba mai curind de reverii, despre intilnirile cel~ mai in­teresante pe c~re, prin munca mea, voi fi nevo,ta sa Ie am etc.

$i prietenul meu? Trebuie sa exprim cu respect aceea9i do­rinta in ceea ce-l prive~te? Ah, da, ce trebuie sa-i doresc? Dra­gul meu, bunul meu prieten! Cel mai greu este sa doresc ce-va coel'ent! ' ; '. '

)

9 septembrie 1910

Dumnezeule, cit de fericita sint! Am .primit chiar acum 0scrisoare de la prof. BIeuler: "Draga dom!li90ara Spielrein,Pot sa va rog sa trimiteti lucrarea dr. Jung, la Kussnacht, pen-

Jumal $i scrisori 125

tru ca el sa judece daca aceasta se va potrivi pentru Jahrbuch?Cu cele mai bune urari, al vostru de~otat, BI~ulfr"

Totul se potrive~te a~adar in motnesperat. Bunul p'rietenvechi! ~adar, nu a uitat! Cum sa-i raspund, acum? Mi-ar pla­cea atit sa-i spun cit de recunoscatoare ii sint, dar respect1.).1nu ingaduie decit putine cuvinte. Si acum, inca .~ \lltima gri­ji: dr. Jung va gasi lucrarea publicabila in Jahrbuch? Ah, ing~­rul meu pazitor, daca a~ putea sa am repede 0 s\guranta! Sepoate ca 0 stea buna sa se ridice ~i pentru mine? Se poate ca"fantezii~e" mele sa contina 0 oricit de mica parte de adevar?Multumesc, multumesc de 0 suta de ori, Soarta binevoitoare!

11 septembrie 1910

"Sa mergem, Ratacitorule, e~ti gata? Ramii calm ~i pas­treaza-ti singele rece! Alergi spre pierzanie dacaajungi sa-tifie frica. ", .,

Ah, aceste doua napti au fost foarte rele. Dragostea meapentru el m-a cople~it cu 0 inflacarare salbatica. Uneori rezis­tam Cllviolenta, alteori imi abanaonam fiecare. deget saruta­rilor ~ima agatam de buzele lui, devoratii de dragoste. Dar citde. stupid estesa vorbes'c despre ·asta! Deci a~a sint; ell', carede obicei sinLun suflet pur ~rrece" cu ratiunea limpede, imipermit asemenea fante~ii! Cum sa ma tin deoparte 'de aceas­ta; fortasalbatica? Acum, sfir~ita, ramin a~ezata aid; dupafurtunile indurate, ~i imi repet cu stra~nicie: nu asta! Mai bi­ne ar dori 0 prietenie perfect pura, fie ~i a distance. E totu~isigur ca ma iubqte, dar "exista un dar", cum spunea batrinulnostru profesor de istorie naturala, ~i anume ca ... prietenulmeu este deja ins'urat. Ajungein sa ne cunoa~tem, sa ne iu­bim, pe nesimtite: deja era prea tirziu pentru a fugi. Nu 0 da­ta, am cunoscut "imbrati~ari tandre". Da, a fost ce:va foarteimportant! Dupa aceea, a intervenit mama, ajungindu-se la 0disputa intre ea ~i el, apoi intre el ~i mine. Nu am putut sama despart de el in astfel de circumstante: citevaluni'mai tlr­ziu, simtindu-ma mai puternica, am mers sa-l intimpin la ie­~irea de la curs. A vrut mal intii sa fuga, nevazind in mine de­cit un du~man ~i teminducse poate de un scandaL Copil pros­tut. L-am lini~tit ~i i-am mai spus ca nu venisem pentru a "in­cepe" ceva cu el, ci pentru ca imi ramasese cu arice pret drag,

26/ Un triultghi psihanalitic

pentru cii dorisem sii-l viid ca pe 0 persoanii bunii ~i nobilii ~ipentru cii voiam,-din acest motiv, sii-i aduc la cuno~tintii ati­t~dinea sa nu prea elegantii fatii de mama ~i fatii de mine.Atitudinea i s-a schimbat imediat; ariitii 0 adinca remu~care~i a vorbit despre persoana riiutacioasa care ne birfe~te ~idin cauza' ciireia el, prietenul meu, a crezut cii il detestam ~iil denigrarrt in toate privintele. Cum puteau exista oamehiatit de lipsiti de caracter ~i cum a putut el sa creadii aseme­nea lucruri!

Ne-am despiirtit buni prieteni, urmind a ne revedea cabuni prieteni. Dacii mai inainte ma puteam indoi de sinceri­tatea sentimentelor lui, acum, am vazut foarte ciar ca ma iu­be~te. Poate in trecut avea 0 oarecare neincredere fatii de mi­ne, care acum a fiicut loc unei increderi nepiitate. Dindu-misii citesc jurnalul siiu intim, mi-a spus, cu 0 voce joasii ~i abiaauzitii: "Sotia mea este singura care I-a citit. .. ~i dvs." A spuscii nimeni nu putea sii-l inteleagii la fel de bine ca mine. Pen­tru cii el are' 0 sotie, am adesea, impresia cii prin jurnalul meucomit 0 nedreptate evocind iubirea noastrii de acolo de undejumalullui se sfir~e~te. Poate e adevarat, dar am argumentepentru a scuza aceasta atitudine. Iubirea noastrii se intemeia­za pe 0 profunda intelegere spirituala ~i pe interese intelectu­ale comune. "Ce ochi inteligenti", suspina el uneori, sau Ii dii­deau lacrimile in timp ce discutam 0 problema oarecare, cumar fi psihologia muzicii wagneriene, pentru cii el avuseseexact acelea~i reflectii, incercase acelea~i emotii ~i se exprima­se cu acelea~i cuvinte (in textele publicate de asemenea). $ipentru el eram gata sa mor, sii-mi sacrific onoarea. Era primadragoste a tineretii. Mi se piirea imposibil sii traiesc fiirii el,sau, eel putin, sii nu traiesc pentru el, pentru copilul pe carevoiam sii i-I dau. Ii scriam poezii, ii inchinam cintece, zi ~inoapte nu ma gindeam dedt lael. $i totu~i sotia sa4, care, du­pa cum reiese din jurnalul siiu, a ezitat indelung inainte de ase ciisatori cu el, pentru cii, in ciuda dragostei, era deprinsacu un confort personal ~i nu dorea orice "sclav al unei ideo­logii"; sotia sa e protejatii de lege, respectata de toti, in vre­me ce pe mine, care voiam sa-i sacrific lui totul, fad cea maimicii consideratie pentru mine insiimi, societatea ma conside­rii imoralii, amanta, poate chiar 0 maftresse! Cu sotia sa, se

JUFnal $i scrisori /27

poate arata peste tot in mod deschis, eu trebuie sa ma diskmulez in colturi intunecoase. Este adevarat ca..etl insami nuam vrut niciodata ca iubirea no astra sa fie trimbitata pe stra­da, parte din consideratie pentru situatia sa sociala ~i pentrusotie, parte pentru a nu pata un lu.cni sfint; dar am suferit in­totdeauna pentru ca trebuia sa ne ascundem sen.timentele.Adevarat, dorea sa ma introduca in casa lui, sa devin 0 ,prie­tena a sotiei lui, ins a evident ca sotia. nu, ar fi vrut sa ia par­te, la 0 asemenea situatie, chiar daca, "volens-nolem(, multe lu­cruri tre,buie sa ramina ascunse de ea. Adesea, resimt atit qeviu forta pe care mi-o da suferinta ~i inrudirea sufletelorI}oastre, inch ma intreb daca nu ar trebui sa incerc sa-l smulgsotiei sale, ingerul meu pazitor asigurindu-ma ca pot reu~i totceea .ce doresc, cum mi-a dovedit deja de atitea ori, in situa­tii in care nu a~fi crezut ca e posibil (voi da alte exemple ma,itlq:iu). Dar trebuie sa-mi doresc eu adeva~at asta? Am puteaatunei sa fim intr-adevar fericiti? Cred ca nu am fi nici unul,~ _.,.J, .~ _

nici celalalt, deoarece mi se pare ca gindulla sotia ~i la copiiilui nu ne va da liniste. Nu Ii doresc absolut nici un rau sotiei

, ~ - ..J.! ,

sal~, nu pot decit sa inteleg prea bine poziti~ ei fata qe mine;o cunosc putin, dar prietenul meu nu a putut sa aleag~,decito fiinta buna. Ot de des am suferit din cauza· ei, de cite orinu i-am cerut iertare in gind pentru durerea pecare i-amadus-o in eaminullini~tit! Iubirea mea nu mi-a adus nicioda­ta altceva decit durere; nu exista dedt momente izolate intimpul carora, stind la pieptullui, puteam sa uit totul, in tim­pul carora nimic, nici giIi.dul la tot eeea ce situatia noastraavea tragic, nu ma putea scoate din extazul meu;'chiar ~i iro­niile cinice -."fiiI)tele umane sint n1a~inarii atit decurioase"- erau inofensive pentru mine; _

Si acum? Se apropie din nou de mime. A~ putea Gdevre­me ee tqt il iubesc) sa-i fac un baieteI, a~a cum am visat in­totdeauna impreuna? Aj:>oiel s-arintoarce la sotia sa. Daca arfi aut de simplu! Am suferit deja in a~a masura, incit ma gin­desc un pic mai mult la mine insami, incit ma tem de iminen­ta suferinta a despartirii ~i a singuratatii care va urma poatepentru tot restul vietii mele, pentru ca a~ putea a:vea deja 27de ani inainte ca copilul sa fi, implinit un an. Cum a~ puteaatunci, cu un copil linga mine, sa sper intr-o noua iubire?Ambitiile mele ~tiintifice vor avea de asemenea de suferit

28 I Un triunghi"psihanalitic

gray: eu lnicutul, riu voi mai fi primita niciunde. Si aceasta ar-fidbar cea mai buna dintre situatii: ce se va intimpla daca eunu voi ramine irisarcinata? Nu yom face dedt sa ne tulburam,

prin aceasta apropiere, prietenia noastra pura~ ~ftocmai prie­tenia 0 pretuiesc eu mai -presus de arice.

Trebuie a~adar sa incerc sa ma indragostesc de altcineva,daci~ mai e~posibi:l. Vreau sa fiu iubita ~i respectata, vreausa-mi unesc viata Cll a lui, astfel indt sa nu am doar straluci­rea unui meteor,cu chinuri pre-zente ~i viitoare, astfel Indtmindria mea de femeie sa nu aiJ:jameretl de suferit ~i nici eusa nu am de suferit din cauza altora. Daca_asta ar fi macar po­sibil! Nu e u~or sa renunt la gindul la micutul meu, la Sieg­fried al meu atit de dorit, dar ce e de fkut? Da, bunul meuprieten! Nu-mi este u~or, dar nu vad alta ie~i:re.Totu~i, sa fiuferma ~i sa nu ajung intr-un sentimentalism idiot. Dqresc dintot sufletul ca prietenul meu -sa-mi pastreze pretuirea ~i dra- ,gostea sa; ~i sa Ie pastr~ze 'intotdea~na la fel de vii in con~ti­inra-ca ~imine, in aFest moment. Am putea deveni periculo~iunul pentru celaialt. Si acum - poate sa fie ferieit! Numaide-a~ putea primi repede ve~ti despre lucrarea pe care i-amtrimis-o. Neiini~tea nu-mi na pace, cu atit mai mult cu dt' a~­te'pt'increzatoare sa tree prin inca 0 furtuna in legatura cuacest lucru.

14 septembrie 19!O ,. - .1 1 '.J i

Intr-adevar, era chiar ~ furtuna! Am trave:r:sat multe pinaazi ~i altele infinit de numeroase ma a~teapta inca. Am pri­mit a:dineauri un bilet:dragur de la el, in care imi spune "dra­ga prietena" ~i pe care il semneaza "priet~nul dvs.j.. Spune caunele--pasaje din IU€Fareamea-l-auindntat multo leri, a venito a doua scrisoare, al carei ton era"mult diferit: imi repro~ea­za d ii ignor in orice circumstanta '~Lca sa zicem a~a, inten­tionat numele, ca nu fac niciodata referire la scrierile sale ~i,intr-un cuvint, ca imi bat un piejoc de el. Dar, Doamne, da­d ar avea macar 0 idee despre dt sufar, ~i-sufar inca, din ca­uza lui! Ce e atit de uimitor in faptul d ma tem sa-i citescscrierile, nedorind sa cad din nou -sub stapinirea sentimente­lor mele? Ce e atit de uimitor in aceea ca' adopt astfel incon­~tient 0 atitudine negativa? In ultima scrisoare, imi spune

J1-!.n1fll ~i SCriSOli 129

"Draga Fraulein" ~i semneaz~ "AI dvs. devotat, dr. Jung". Ci­tind asta, aproape am fost darimata de tristete. Apoi m-amcalmat ·~i m-am bucurat ca reactioneaza atit de puteq1ic lacomportamentul meu ~ica vrea sa ma raneasca prin tonul saurece. Si apoi bucuria se transforma din nou in pasiune violen­ta, ~i dimineata [... ]

[ ... ] frumoasa casa, dar el nu par.easa auda ~i a ajuns de­indata la cazul meu, ceea ce m-a afectat foarte neplacllt. Pemasa lui am vazut 0 scrisoare care, desigur, imi era destinata,dar eram atit de emotionata, incit nu am putut sa retin n.imicdin ea, doar inceputul: "draga Fraulein" ~i sflr~itul "AI dvs. de­votat, dr. Jung". I-am explicat, pe cit posibil, ca, in duda afe2­tiunii mele pentru el, nu puteam sa-mi impiedic natura meamindra sa reziste marii sale influente. Totul a decurs foarte bi­ne. Mi-a propus sa lucrez impreuna cu el'Ia disertatie, pentruca ea sa poata fi acceptad. de Jahrbuch. Mi-a spus ca este uncaz atit de interesant, incit s-ar putea sa fiu primita direct camembru al Societatii Psihiatrice. Dupa citeva ezitari (din pri­cina tulb.urarii psihice la care ma supuneil piezenta sa), am ac­ceptat. Astfel, aceasta dorinta ce imi parea atit de fabtiloasapoate sa se realizeze ~i ea;,totu~i, inima ~ea nesatisfacuta sestringe dureios, pentru ca ii lipse~te inca luciul principal, c;i'reeste dragostea. Al1, din nou acest "ce e de facut?"! Imi vine'greu sa cred ca a~ putea iub.i pe cineva a~a cum il iubesc peprietenul meu. Ma tem ca viata mea e ruinata. Singura salva­re ar fi ca el sa imi apartina, dar intruat e imposibil din cali­za s6tiel sale~~i pentnica nu pot totu~i sa-i doresc acesteia ne­norocirea de a fi' abandonata, nu ramitle deat 0 solufie: ca so-

~, :0- ••••• --.

tii sa se plictiseascii untll de :altul ~i ca femeia sa fuga cu un"francez". E 0 dorintii puerila, desigur, fantezista ~i, in 'cazulunei elvetience, imposibil; totu~i, de-a lungul acestei nopti de­mente, nu am gasit alta consolare deat sii-mi imaginez 0 ase­menea solutie. Ce n-a~ da sa fie posibil! Hai, Riitaciton.ile, fiitare! Orice-ar'fi, pentru ,Jl10ment: munce~te! Mi-e ru~h1e cami-am risipit astfel timpul. Curaj! Ah, da: curaj!

[?] septembTie 1910 ..~eniul meu interiOJC:,imi spune ca sint o. "curca.plouati:\':.

0, Ingerul meu pazitor, da-mi puterea sa indur. totu!! Deja

30 I Un 'triunghi psihanalitic

i-am opus in inai ihulte rinduri 0 "rezistenta" incon~tientaprietenului meu: simbata trecuta, am fkut la fel, adica amajurl.s cu tramvaiulla 'statia din port exact la ora la care vapo­rul se pregatea sa pIece; de aceasta data totu~i, am devenit fu­rjoasa ~i, in ciuda vocii interioare care ma atentiona ca am sacad, am sarit din tramvai ~i... am cazut. Am cazut pe genun­chiul sting (dupa dr. Stekel, partea stinga inseamna dorinJeincestuoase), sfi~iindu-mi rochia ~i indoindu-mi umbrela; Inaceasta stare, am alergatla vapor, 'pe care abia am reu~it s~-lprind., "Dar ce curca plouata e~ti!", imi spunea ceva}n mine,~i am simtit atunci ca a~a ~i eram. $edinta.cu el m-a obosit ~imai multo La intran~, copiii sai, doua fetite adorabile ~iun ba­ietel5, au venit alergind in intimpinarea mea. Ma simteam pede-a-ntregul ca ~i cum a~ fi plonjat in apa rece, abia de Ie pu­team vorbi micutilor. Eram, in fata acestor copii, slaba ~i ne­putincioasa, orice "dorinta" imi repugna. Ce voiam exact? 'M-am a~ezat umila, am vorbit rational, dar in acela~i timp ...daca m-ar fi putut vedea cineva inghitindu-mi lacrimile, unadupa alta! EI a ris de necazul meu cu tramvaiul ~i mi-a reco­mandat sa nu catit sa-mi implinesc "dorintele anxioase". Amris la rindulmeu ~i mi-~m spus in forul meu interior ca sinto ,,~urca piouata" ..Oh" cum m-au indurerat toate acestea! Anu fi Aecit una printre atitea a\tel,e care tinjesc dupa el ~i saprime~ti in schimb doar 0 privfre binevoitoare, citeva cuvin­.tean;.icale! Sa ridicprivirea catre el~i sa ma grabese sa-i i~­pline.se fieeare dorinta pentru a nu-i provoca minia a~upra luiinsu~'it Pentru ca, daca cin~va nu reuseste sa tiria cont de va-

). ' r _J . \ 1 ' " .

nitatea sa - trebuie sa faca amara penitenta: i~i asuma unton rece, oficial, si cine sufera din cauza asta? Nu el;binein­teles: 0 mic~ supirare poate fi alungata eu ceva mundi; lubi­rea pentru 0 femeie poate fi inlocuita de iubirea pentru aha,~i atunci cu siguranta acea femeie va'fi umilita in cele din ur­ma ~iva indura zile chinuitoare~i nopti farasomn, prostutafata. Mai tirziu mi-am dat seama ca mI.-am servit bine nume­

Ie de "curca plouatai' printr-un zel excesiv:' cind natura meamindra se revoltii, dnd tentatia de a-I face sa fiarbii 0 ora inplus eprea puternica, atunci ar trebuisa asculti pentru a evi­ta umbrela stricata.- Pe scurt, inainte de aceste evenimente,

. am visat ca umbrela mamei ;mele era veche; in timp ce a mea

Junlal ~i scrisori / 31

era noua ~i eleganta. Acum nu mai e atit de frumoasa ~i defiecare data dnd dau de acest obiect mizerabil imi vine sa ex­clam: "Curca plouata!" Si acest lucru trebuie depa~it! Am dis­cutat atitea chestiuni interesante .. £1 a. sugerat sa-mi publiccel de-al do ilea studiu6. impreuna (:'i al sau ~i al dr. Honeg­ger?; a gasit ca legatura"instinct sexual-instinct de moarte"merita sa fie urmarita. M-am cramponat de interesul meu ~ti­intific, am visat la episQadele viitoarelor mele succese ~iast­fel m-am fortat sa ma intorc la "ratiune". Astazi, doua IUCl-urim"au derutat din nou. Dupa-amiaza, m-am dus la 0 expozi­tie de arta. M-am simtit complet pierduta printre toate aceletablouri. Ar fi putut sa-mi dea un sentiment de placere dacanu a~ fi fost chinuita de gindul penibil ca acest domeniuenorm este ten'a incognita pentru mine, care de fapt ~tiu atitde putin. Mai e oare posibil sa umplu aceste lacune? Nu maisint totu~i atit de tinara. Mai pot primi oare 0 astfel de edu­catie? Chiar daca a~ vrea sa particip la conferinte universita­re despre istoria artei ~i mitologie, oare memoria mea nu vae~ua dnd va fi yorba sa-mi reamintesc ~i sa organizez un ma­terial atit de imens? Sa fiu oare un caz fara speranta? ~ fiinstare sa fac 0 munca sistematica? Am ajuns acasa eu aceastadispozitie sumbra ~i m-am fortat sa rna ocup de textul meude patologie. Nu a fost prea surprinzator ca m-am eoneentratatit de greu ~i ca, dupa ce mi-am indeplinit sarcina cu scrupu­lozitate, mintea mea era inti-o zapaceala totala. I-am imputatin intregime acest fapt prietenului meu, pentru ca in acele zi­Ie de la inceput eram capabila sa-mi fac munca foarte bine.Acum mi-a aparut ideea ca daca mai continui astfel nu voi finiciodata in stare sa ma pregatesc pentru examene; poate soarcuveni sa renunt la vizitele la el. Dar pe de alta parte, ee vadeveni in aeest caz disertatia mea? Ie~ind sa nia plimb, am in­tilnit-o pe Frl. Aptekmann8. A fost pacienta prietenului meu,iar acum este "una printre altele". £1 mi-a spus ca ea nu s-anumarat printre cele pe care le-ar fi putut iubi. Am senzatiaca nu este foarte inteligenta. Totu~i, e Jrumoasa ~i este 0 fatadecenta ~i din acest motiv am acceptat bucuroasa dorintaei de a face cuno~tinta. Nu era interesata de pozitia meavis-a.-vis de el. Nici nu ~tia ca acum ar fi ceva intre mine ~i el.·II iube~te ~i crede ca ~i el 0 iube~te. "Binecuvintat este eel ce

32 / Un triunghi psihanalitic

poate crede." In scrisorile adresate ei, el folose~te salutul"Draga colega"! L-a intrebat daca poate sa'vina'sa-l velda Ii.1ii­ne. Pentru" ca diminetile.sint eu cu' el; i-a fixat 6 intllnire la6.00 p:m. Se ducela el din cauza tezei, pe' care e1 0 supervi­zeaza. 'Mi-a spus ca are .senzatia ca se vor intllni seara ~i ca vafi ceva foarte intim:. Era -£oarte feri<::itadin cauza astq - ochiili striiluceau, obrajii i se inro~ised. Nu -am vrut sa 0 mihnesc;i-amspus cu·un zimbet, de parca dr. Jung ar fi fost un oare­cine pentru mine: '"Oh, 0 sa-l vedeti! Aceasta are 0 senmifica­tie p~ofunda. Va doresc 'succes'" sauceva de genu! asta. Dar,dar! In ce noapte neagram-a aruncat aces~ fapt curind dupaaceea, marti, la ora 6.00 p.m.! Nu era oare.aceasta ora la ca­re obi~ilUiam sa ma ,cdmcla el, in. general, cu 0 apasare pe su­£let, dar uneori atit de.fericita! lar acum pot sa ma duc dimi­neata devreme, terna, obosita, pentru ca trebuie sa renunt laiubire. Ea din- contra, spera ~i straluce~te de pasiune. Cine~tie; pe mine, el ma considera .periculoasa; se tine in garda inprezenta mea, iar jubirea Jata de mine, pe care 0 reprima,~i-ar-putea gasi un nou obiect in eaAn fond, am facut acela~ilucru cu, dr. ,Lutz, dndva. Dar despreacest lucru poate altadata. "Deci farmecul tau s-a dus~'" mi-am spus, ~i mi-amamintit de diferitele femei ale lui Mark din Jurnalul Juliei. Oh,Ingerule pazitor, apara-made a astfel de teribila experienta.Nu pot fi una printre alte\e. Este de,o abso!uta necesitate savag d;~agostea lui pe!ltru mine in£lorind uneori ~i in conditii

_potrivite a~ putea sa 0 cqnalize;>:spre 0 forma mai calma. Amnevoie sa nu fiu schimbata atit de curind cu 0 alta fata, carein plus e~te perfect insignifianta. Mi-a dat el oare vreodatasu£letul.lui? Acum sin~ indeajuns de calma, am sa ma duc inpat ~i imi doresc 0 noapte cu adevarat lini~tita, astfel indtmiine sa ma intllnesc cu prietenul me.u avind inima plina deo-1;lUcuriepura ~i sa vad ~i in el acela~i lucw. Vreau acest lu­cru din striifundul su£letului meu. Vreau,vreau cu toata cre­

dint~ mea tinara sa nu mai fiu din nou 0 "curca plou<l~a,".

[?] sep.tembrie 1910

Cit de fericita ~i·neburfatica sint, aut de tare indt nlci, nu-ini pot aprecia propria fericire ~i ma arunc cu 'atita ener­

gie in emotie, ili.dtajung curind sa fiu orbita ~i sa vad tot ce

Jumal '$i sa-iS01-i 133

an~ legatura cu mine cafiind sumbru. A~ci·ca ~i acum-sint'inaceasfa dispozitie post factum; vreau sa' ma opun, multumin­du-i ingerutui pazitor din tot sufletul ca mi-a implinita aceas­ta ultima dorinta.

Seam

Da, sint fericita, uneori 'ath de fericita, ca a~ vrea sa i111­brati~ez pe toata lumea ~i uneorL .. ~ vrea sa wlu d~ disp'e­rare. Mad cineva dnta: ,,$i daca vreodata draga..."! Da, dragprieten bun. Te iubesc ~i ma iube~ti. Lucrul pe. care-l doreams-a implinit de putin timp: el ~i-a a~atat iubirea aproape preaclaroCum.s-a ajuns aici? Mattea trecuta n,-a putut sa ma pri­measca. Telegrama pe care mi-a trimis-o .~ ajuns prea tirziu,a~a ca eram deja in IGiss~acht. Aici am aflat de la slujnica cadoctorul nu poate fi vazut etc. Ce curca plouatii m-am sim,-titatunci! De asemenea, ploua. Am plecat spre casa fara sa afludnd aveam urmatorul vapor; unul tocmai ajunsese, a~a ca arfi trebuit sa a~tept 0 ora intreaga. Nu erain in stare sa ure pevapor; vaporulinsemna prea multe .asociatii dureroase'pentrumine; am ales trenul, unde am stat cu suspiciune in suflet,abia stapinindu-mi lacrimile. Dareram furioasa! beci astanumqti tu prietenie! Nici macar nu s-a deranjat sa coboarescarile ~rsa-~i ceara scuze ca m-a pus sa calatoresc pin a laKiissnacht degeaba. Daca aveam milioane ~'iun sot, cred caaltfel' ar fi stat lucrurile, dar a~a, eram doar eleva lui, 0 stu­denta'rusoaica la ananghie. De ce sa dea dovada de 0 atentieparticulara in ce ma prive~te? "A~teapta putin", mi-amspus,"daca nimic nu mai e sfint pentru tine, atunci a~a sa fie; 0 sa-ipovestesc colegei nl.ele totu!!" Dar pe masura ce ma'apropiamde casa, am revenit asupra deciziei. Am avut intotdeaunaprincipiul de a nu actiona~sub impulsul furiei ~i am ~i de as­ta data de ce sa ma felicit pentru acest principiu bun. M-amapucat de munca pe care planuisem mai devreme sa 0 fac,adica sa-i citesc lucrarea9, .

Dar'dupa dteva rinduri, am fost din nou complet stapini­ta de el; mi s-a parut atit de penibil sa vorbesc ell aceasta per­soana stralucita despre trivialitati precum mimierele saleproaste, dnd existau atitea temeinteresante de disClltie! Amhotarit sa-i repro~ez odata ca ar vrea sa-~i":reduca prietena la

34 / Un triunghi psihanalitic

o sclav~, iar apoi sa nu mai vorb~~c despre asta; voi Iua pJ.lr~isimplu ce vrea el. sa-mi dea; oare poate sa ma ajute faptul ciioperele lui ma transporta dihcolo de mica existenta 'persona­la, iar to ate bucuriile ~i suferintele mele imi apar drept frivo­litati copilare~ti? Acum ma simt complet impacata. I-am spuscolegei mele doar cit de nepoliticos a fost dr. Jung cu mine,faia sa-i divulg detalii despre relatia noastra. Seara am aflatcii i-am fiicu.t prietenului meu 0 nedreptate; cii in acea zi i senascuse 0 fetita ~i nu ~i-a putut lasa sotia singura. Aceastaveste m-a facut, de inJeles, sa ma simt bucuroasa ~i penibil inacelasi timp, totuS! n1i-a fost bine si m-am intors la muncii., , f '

Cind m-am privit in oglinda inainte de a ma duce la culcare,m-am infrico§at:,nu eram eu, aceasta fata impietrita care maprivea cu ochi negri cercetatori ~i ar;dnd cu 0 flaciira sumbra;era un lup 'incruntat ~i puternic, care pindea in adincuri, ga­ta sa sara."Ce vrei?",.m-am intrebat singura, ingrozita. Apoi'am va'zut totul distorslonat in camera; totul devenise straniu~iing'roz,itor. "Marele inghet care va veni ... " Apoi m-am dusla culcare. A doua zi m-am simtit transformata. Aerul era ra­coros ~i am inspirat entuziasmata prospetimea. M-am simtitca intr-o zi·de vara, limpede ~i racoroasa, pe Marea Nordului,cu 0 priveli~te larga, !impede ~i lini~tita inaintea mea ~i eu in­sami ~imtind 0 incitare calma ca marea respirind prin valuri­Ie sale marl. ,;'Irei?", m-a intrebat ceva din adincuri. "Oh,da!", am raspuns cu en~uziasm, fara sa ~tiu despre ce e vor­ba. Copacii, iarba, oamenii plimbindu-se pe malul marii, to­tul parea aranjat intr-un mod pic,tural. M-am sirntit sortitaunui lucru maret, lasind la 0 parte to ate micile griji. Acestsentiment a· peqistat pina la amiaza, cind prima intilnire cuo persoana reala mi-a disipat intreaga "dispozitie". A ram asinsa 0 J.lrma sub tire, astfel inch scrisoarea prietenului meum-a transportat ial'a~i in regiuni suprapamintqti. A doua ziI-am vazut. Ar fi trebuit sa lucram. In loc de asta, am stat S1

am discutat despre relatia instinct sexual-instinct de moarte,d~spre reprezentarea reflectiei asupra timpului sub aspectulmortii, teoriile despre dementia praecox ~i despre lumea stra­bunilor no~tri. Am tot vorbit. Prietenul meu m-a ascultat cuentuziasm, apoi mi-a aratat lucrarea lui, netiparita inca, ~i 0scrisoare ciitre prof. Freud ~i lii'ispunsullui Freud!!. Mi-a ara-

Jumal $i sci-isorl /35

tat aeeste lueruri pentru ca era prea incitat de paralelele dingindirea ~i sentimentele noastre. Mi-a spus ca aeeasta deseo­perire il ingrijoreaza, pentru ca il face sa se indriigosteasca demine. Am vazut foarte bine ee ihsemn pentru el. Nu puteamafla multumire mai mare. "Deci nu sint una printre altele, eisint unica ~ieu siguranta nici 0 faU nu-l poate intelege ea mi­ne, niei una nu-l poate surprinde eu un sistem de gindire in­dependent in intregime analog eu allui. El se opurie, nu vreasa ma'iubeasca. Dar aeum trebuie,pentru ca sufletdenoas­tre sint atit de apropiate; pentru ca, fie ~i despartite~ operanoastra eomuna ne une~te." Da, a~a cum am mai spus, senti­mentele erotice pot fi u~or reprimate pentru 0 prietenie no­hila ~i frumoasa. M-a indemnat sa-mi seriu noul studiu de­spre instinetul de moarte, dar i-am spus ca vreau mai intii sa-ltermin pe eel-la care luerez aeuml2. Miine am sa-l vad 'dinnou ~i am stabilit ca de data asta yom hmnci.Aeum, singuramea dorinta este sa ramihem "pJ.-ieteni" miine.

9' octombrie

S-au intimplatmulte lueJuri. Mai multe despre asta~lta da­ta, poate. Acum pot sa dnt aeela~i e~rtee ea mai inainte, caweau sa;~ubese. Noap~ea este atit ~e 'J;llinunat, atit de in~elator4e eald. In departare, se aude sunetul tinguitor all!lnei viole.Siegfried, micul meu fiu! Odata va trebui saexprimi ee simtemama ta aeum. Va trebui sa, iti gase~ti singur un tata vrednicde tine! Daca nu 0 sa se intimple a~a, daca toata inteligenta ~imare a mea sensibilitate mi-au fost date doar pentru a pereepeinutilitatea mea pentru viata ~i pentru a vedea visul tineretiimele disparind, atunei ... nu mai pot continua sa traiese.

Trebuie sa fiu foarte prudenta in eeea ee afirm, dar cred e;isint eapabila sa Il1aucid eu eianura in prezenta idolului tine­reW mele. Sub atingerea pasiunii, nu m,i-~ frica de moarte!Dar de ajuns eu aeeasta fantezie rn,aeabrii. Inca mi-au'mai ra­mas eitiva ani, nu trebuieI.sa disper - curaj!

18 octombrie 1910

In loe sa luerez - imi seriu jurnalul! Nu, eu siguranfa caaeest lueru nu va continua pe termen lung! Astazi inGereo

36 { Un triunghi- psihanalitic

noua'ab<:>xdare.:. mqi)ntii, descriu ce s-a intimplat. "A fost. ...a fast ... un vi~ minunat" - cuvintele unui dntec pe careI-am compus .. [)a, acest vis a fost Siegfried. Trebuie sa spuntotul in ordine? "Oh, Ingerule pazitor, fie ca dorul meu sa fiede origine divina!" Aceste cuvinte ale p,rietenuluimeu Ie-amstrigat noaptea t;re~uta, ·pentru ca acesta a fost gint;iul carem-a muncit toata noapt~a, faptul ca a~ putea fi una printrealtele, ca \e5lVzarile mde' n-ar depa~i mediocritatea" ~ar "ehe­mare a mea de ,sus" poate fi un vis ridicolpentru.,care acumtn;buie sa platesc. Se pune intrebarea din ce motiv nevoia dea erede. intr-un destin ,superior e· atit de ijuadacinata in mi­Lle?Aceasta poate proveni in parte din erepitatea paternaI3,dar ~tim sau mai degraba cei c;e admit rolul tatalui in desti­nul indivisiului ~tiu c~ tatal meu trehuie sa aiba un analogoni,n mama mea, care I-a ales. Se p<?ateca a~a Sa' se fi intimplat:strabunieul~i bunieul meu au fostamindoi rabini ~i astfd ­ale~ii Domnului"l,lnca imiamintesc de strabunicul meu, pednd aveam trei, patru ani, ca de un om mas iv, prietenos, im­bracat in negru. Ceea ce mi-a filcut 0 impresie mai puternieaa fost ceea ce am auzit despre d: era un rabin foarte respec­tat in J;,katerinoshnr. In ora~}ll'Ilostru, olimenii I-au 'purtat pebr~te pe s,traz'i. S-au spus multe pove~ti despre cap!lcitatilelui profetice: hni amfntesc p6ves'tea despre moartea lui: ~l-apreziscalm vren1ea dnd va'muri' cu 0 e'xactitate de minute.Nil a murit, ci m'ai tlegraba ne-a pariisit ~i s-a dus la Dumne­zeu, care I-a chemat. Bunieul este inca in viata. Este senil,dar a d.mas viu ~i iubitor. BtiriicU:Cmeuiubea ~an1enli. Cisalui era cfe~'chisatuturor. Numeroase rude au trait inlcasa lui~i Ii se da:dea yoie sa ia atitia bani 'dt aveau aveau nevoie. Nui-au mai ramas destui ca sa-i of~re 0 zestre fiicei lui, dar ntls-a ingrijorat: credea cu fermitate ca Dumnezeu va avea gri­ja de ea ~i a avut dreptate. Chiar ~i strilinii aveau dreptullabinefacerile lui. Exi~tatl 'povestiri despre cum odata a aparatpe cineva -la tribtmal, altaaata'a infruntat doi baieti care ba­teau 0 femeie pe strada, cum ~i-a dat ultimele treiruble uneifemei sarmane etc. Este semnificativ faptul di tata vorbe~tecu mare respect despre bunicul, a~a cum nu vorbqte desprenimeni;.ii apmira' inteIigenta ~i marea lui capacitate de aiubi. Este semnific;ativ di toata lumea nu are dedt laude pen-

, JU171,aZ~i scrisori /37

tn,l bunicul: "scumpul taub\:mic", "bunul tau bunic", "fer­mecatoFul dvs. bunic", a~a imi vorbesc oamenii despre el,chiar ~i cei pe care nu-i cunosc. Este de asemenea rem.arcabiIca bunicul meu putea, in locuri publice sau la tribunql, sa-~ipermita sa vorbeasca intr-un fel care nu era tolerat in Rusia.Soar putea crede ca un asemenea om, tenlperamental, tot­aeauna vesel, nu a adunat din viata dedt trandafiri, dar nu-ia~a. Pe dnd era tinar a suferit 0 deceptie. Femeile erau foar­te atrase de el, pentm ca pe linga natura sa iubitoare era unbarbat extr~m de araios. A a1es-o pe una dintre altele: fiicaunui doctor:'Doctoml, ca reprezentant al comunitatii cr.e~ti­ne, a fost considerat un necredincios. Strabunicur ineu nuputea, bineinteles, sa tolereze acest lucn.!. Visul tineretii bu­nicului a fost distrus ~i s-a casatorit cuo fata care-i -fusesealeasa. Buniea a fost 0 fiinta iubitoare, care a suferit inde­lung. Aparent, nu' era foarte inteligenta. Dintre ~~i patru co­pii ai bunicilor mei care au'supravietuit, fiul eel mare e idiot;eel de-al doilea copiI, 0 fUca (mama), este fbarte inteligent,eel de-al treilea, este un fiu limitat, eel de-al patrulea, un fiu,foarte inte1fgent. Toti copiii auUn foarte- bun simt 'h1Uzical,ea ~i bunicul. Oate ~i b':lnica>avea simt muzical, ma intrebacum? BuniCtil trebuie sa-:'~i'fiintretinut in'mod con~tientimaginea primei iubiri, pentru ca el considera studiul ~tiin­telor cre~tinemaiimportantcaoricealtceva.Fiica lui se pre­supunea d trebuie sa studieze, doar sa studieze;' nu i se per­mitea sa faca treaba prin casa. In eiuda luturor amenintari­lor indreptate catre el ca rabin, ~i~atrimis fata la Pi-ogymna­sium-ul erqtin (care apoi s-a numit GymnasiUlIl) ~i a fkut totee s-a putut pentrli ca ea sa beneficieze ere0 educatie univer­sitara. Mama, care invata totul cuu~urinta ~i cu aviditate,era mindria ~i bueuria lui. Cum s-a manife-stat acest complexta mama mea? [Propozitie indescifrabila.] Prima ei dragoste,cu care s-a logodit, a fost medic. ~a cum am mentionat, ceidoi s-au despaftit fortat. Deci mama mea 'a iubit un om eareincama inteligenta ~i profesiunea meaicala. Acest barbat nuera foarte religios, dar pentm bunicul n1eu nu el era necre­dinciosul pe care mama-ar fi trebuit sa-l caute, daca pastramanalogia. Mamei Ii ,era foarte frica sa se indragosteasca de uncre~tin sau sa fie iubita de un cre~tin. Ce s-aintin].plat? Un

38 / Un triunghi psihanalitic

barbat 'care era cre~tin, 0 persoana respectata in Sankt Pe­tersburg, murea- de dragoste pentru maina; ea i-a spus ca n\1soar marita niciodata eu un erqtin, pentru ca ~i-ardistrugeparintii; a-doua zi el s-a impu~cat. Multa vreme, mama meanu I-a vrut pe tatal meu. El Ii fusese prezentat de bunicul.De ee? Bunicii mei fusesera impresionati de inteligenta $ievlavia lui. Jar aeeasta evlavie a fost 0 sabie eu doua tai~uri,pentru ca, pe de 0 parte, tatal meu se poate sf!.fi avut puter­nice sentimente religioase, care luau forma unei vagi credin­te in forta destinului, poate de asemenea in sensul unei che­mari, dar in oehii "adevaratilor eredincio$i" tata era un he­tic. A~a cum am mentionat, m~I}1anu $i-a gasit multumireain iuoirea sotului ei. Aeum se intlmpla ~i la a treia geneiatie.Eu sint -cea mai batrlnii. Cred ca nimeni nu ar fi ptitut sii fiemai fericit dedt bunicuJ meu dnd a aflat ca am decis sii stu-,diez medicina. Plna la 13 ani, am fost religioasa; In eiuda anumeroase eontradictii, In ciud~ ,biitaii de joe din partea ta­talui meu, nu am putut abandona glndu11a Dumnezeu. Mi-afost extrem de dificil sii mil deta~ez de Dumnezeu. A rezul­tat un vid. Mi-am piistrat "Ingerul piizitor". C1nd, In singu­riitatea mea, visam sii am 0 prietenA, Imi imaginam Intotdea­una 0 fatii evreicii $i aeeasta ar fi fost cea mai bunii din cla­sii, dupa mine. Si a apiirut 0 astfel de fata ..La Inceput, eraun "pontifex maJ.imum" pentru mine, cum ii pliicea tatiiluimeu sii mii alinte. Eram sigurii cii ea era mai de~teapta, ~i In­ca eu mult, 0 persoanii mai nobilii dedt mine ~i am iubit-ocu toata intensitatea unei iubiri de copil. Aeeasta a durat untimp (un an). Apoi m-am simtit cumva dezamiigitii de ea ~iam ales 0 fatii cre$tinii sii-mi fie prietena cea mai buna. Tre­buie s\1bliniat ca niti una dint:re cele doua fete nu avea simtmuzical. Mai tlrziu, m-am Indepiirtat de toatii lumea, fiiraexceptie; dnd dupii clasa a $asea surioara mea a murit, amInceput $i eu sii fiu bolnavii. Mi-am giisit refugiul In izolare$i Ie-am liisat pe cele douii prietene ale mele sa lege intre eleo bunii prietenie. In copiliirie, erau partenere de joaca, apois-au uitat una pe eealaltii. Am eunoseut-o pe fiecare separat~i, a$a diferite cum au fost, am iubit-o pe fieeare, UIl timp.Apoi Ie-am unit $i m-am depiirtat de ele.

, Jumah~i scrisori 139

19 octombrie 1910

Binelntel~s ca este 0 neghiobie din partea mea sa ma ocupde jurnal in loc sa muncesc, dar, din pacate, nu am inteles tincuvint din ceea ce am citi~' ~a cae mai bine sa-mi descarcprompt sentimentele. Am ram as la printul cuplu'de' fete. Ce­Ie doua prietene ale mele au avut destine foarte diferite. Fataevreica e fericit maritata cu un cre~tin (un olandez) ~i a datviata la doua fetite, dintre care una a murit. Fata cre~tina estesingura. Libidoul ei a incen,:at sa se ata~eze de fratele meu14,apoi de cel mai bunprieten allui. Dar in nici'unul din,cazurinu a depa~it totu~i 0 ,prieteni'eplina' de tandrete ~i alinturi.Barbatii pe care i~a ales siIlt toti evrei.

Dintre cele doua prietene ale mele, pe fata cre~tina"o con­sider a fi cea mai inteligenta, insa nu a ie~it'niciodata' din ro­lul de "anexa" pe care I-a jucat pentru priettma ei. Deseori seprezintii pe sine ca fiind 0 adorabila natafleata. Ii e £ricadefurtunile emotion ale puternice; transforma viata intr-un joc~i pina acum n-a depa~it stadiul copilariei .•

Sotul fetei evreice, cu ochii lui 'alba~tri, cu panil blond ~icu temperamentullui vesel, aminte~te de prietena mea crq­tina. Mi-a fkut 0 impresie foarte placuta, de~i pare cumvaslab ~i copilaros. Dar cu siguranta este un scump. )

Acum cel de-al doilea cuplu, care este cronologic primul ~iconstituit din barbati. Clasa a cincea din Gymnasium. Prdfe­soml meu de istorie. Un cre~tin. Micul [indescifrabil] a trezitla inceput 0 aversiune profunda. Dupa primul curs, inteligen­ta ~i expresia serioasa ~i trista din ochii lui negri m-aucuce­rit. Pentru ca voiam sa'fiu sobra in prezenta lui, nu ill-am pu­tut canfrola ~i am izbucnifintr-un rlS convulsiv in fata'grima­selar sale ciudate. Acest fapt ne-a adus in c'onflict. Am primitmai multe bile negre in catalogul clasei. (Conduita rea?) Maitirziu, problema s-a.evaporat ond dorinta mea de cunoa~terea.deschis 0 lume cu tatul noua ~i in acela~i timp admiratiamea pentru omul care mi-a descoperit noi perspective, necu­noscute pin a atunci, a crescut in salturi. Voiam sa fac un sa­crificiu pentm el, voiam sa sufar pentru el. Si prietenei meleevreice ii placea cel mai mult tot acest profesor. Si ea admirainteligenta lui. Am citit impreuna istorie ~i istorie a culturii.Noi amindoua am fast singurele din clasa car~ am primit cea

40 / Un triunghi psihanalitic

mai mare nota de la el, dte un 5. Odata, a pus pe fiecare dinc1asa sa faca 0 prezentare a unei'perioade istorice anume. Ainceput cu elevii cei mai slabi~i a sfir~it cu cei mai buni. Prie­tena meaa ales bataliile pe care Ie-au dus ru~ii sub conduce­rea lui Alexei Mihailovici 15. Eu am ales dezvoltarea diferite­

lor conceptii religioase in acea perioada. Aceasta era perioa­da pentru care nutream cel mai viu interes in ce prive~te as­pectele psihologice ale religiei. Urmam de asemenea cursuride ebraica veche, pentru a putea citi Biblia in original. Proba­bi! ca am prim it amindoua dte un 5. Profesorul m-a vazut pemine ca fiind mai inteligenta. A considerat ca inteligenta meae exceptionala. Relatia no astra a inceput odata dnd, luindu-lpe fratele meu sa ma insoteasca, am mers sa-l intreb despredteva lecturi suplimentare pentru min~ insami. Nu I-am ga­sit, dar imediat dupa aceea a venit la mine acasa. Bucuria ~irespectul pentru el erau atit de mari, indt abia am putut .sa-mi gasesc cuvintele. ~i el era la fel de incurcat. Am statamindoi acolo, "ca doua faclii" , dupa cum spune Bombuch­na, uitindu-ne unulla altul prin deschizatura u~ii. Eu cautamun prieten caruia sa-i pot spune totul. El poate de asemenea.Dar voiam ca el sa ia initiativa, pentru ca eu erari1 prea min­dra ~i prea ru~inoasa, ~i in afara de asta il vedeam ca pe 0 di­vinitate. Dar el era la fel de ru~inos ca ~i mine, a~a cum aminteles mai tirziu, ~i facea tot soiul de giumbu~lucuri dintr-ofistkeala pura, cum ar fi tresaritul dnd trecea pe linga pilniaunui fonograf dat tare sau faptulca ma urmarea peste totprin camera mea cu tin binoclu de teatru, pentru ca ma con­sideram urita ~i ma simteam foarte rau dnd cineva ma privea

-de aproape. Imi era de asemenea frica sa fiu singura in came­ra cu un barbat dnd mama era absenta, dar pe de alta partevoiam sa iau lectii in particular, astfel indt sa putem discutafara inhibitii, animati doar de setea noastra comuna de cu­noa~tere. Dar nu s-a intimplat nimic, pentru ca iubirea meapentru el s-a racit. Poate unul dintre motive a fost acela caimparta~ea in multe aspecte teoriile psihologice ale parinti!ormei,~i astfel ~i-a pierdut curind aura de noutate ~i frumusete;dar intr-o mare masura, a fost in acela~i timp stingacia lui; incele din urma, a devenit pur ~i simplu plictisitor prin felul incare alegea un subiect complet banal, de care nu se mai des-

Jumal $i scrisori /41

partea toata seara. Dupa ce m-am departat, nevoia lui de aface confidente ~i-a gasit satisfactie la mama. A ajuns s-o iu­beasca ~i dnd ea a plecat la Paris s-a aruncat pe fereastra, in­tentionind sa-~i ia viata. A fost diagnosticat ca suferind dedementia praecox. Rivalullui la afectiunea mea a fost unchiulAdolf, pe care I-am amintit mai devreme, undelicios exemplude substitut de tata. Nu era deloc pe atit de inteligent ca pro­fesorul, dar avea un caracter nobil ca al tatalui meu ~i un ex­celent simt artistic. Deja am povestit cum s-au petrecut lu­crurile. Si unchiul meU: s-a indragostit in cele din urma demama. Interesant este ca am avut 0 pasiune pentru amindoibarbatii in acela~i timp, a~aca mama m-a intrebat odata: "Pecare dintre ei il iube~ti cu adevarat? Pe profesor sau peun­chiul tau?" Nu mai tin minte ce i-am raspuns, dar sint tenta­ta sa cred ca i-am spus "Profesorul". Mai tlrziu, dnd m-amdus la Var~ovia, unchiul meu conta mai mult, insa el a fostinlocuit curind de prietenul meu actual, care a ramas pin aacum cel maiprofund inradacinat in mine. Unchiul meu, a~acum am mai spus, s-a casatorit ~i a avut doua fete. Profesorula ram as singur. Cei doi nu au intrat niciodatain reiatie unulcu celalalt. Dar faptul ca amindoi au fost indragos~iti de ma­ma arata ca destinele lor au avut ceva in comun. In ceea ceprive~te muzica, tatal meu a fost singurul muzician din fami­lie. Unchiul iube~te cu siguranta muzica, dar "nu are ureche",adica nu ~tie nici macar [indescifrabil]

[ ... ] Fata cre~tina era ~i inca este indragostita pina pesteurechi de prietena care 0 domina. Chiar daca nu au avut 0 re­latie sexuala, cea mai puternica ~i-a exploatat farmecul femi­nin pentru a-~i mentine puterea asupra micii idioate. Astfelca am auzit-o spunind odata: ,y, nu vrei mai mult dnd imiadmiri trupul?" Tot atunci, a incercat sa 0 faca pe colega ei safie mai feminina, chiar sa-i gaseasca un logodnic, dar a dis­trus ea insa~ice realizase. S-a gindit ca daca-i gase~te un sotfetei, fata-i va aprecia bunatatea ~i ca fara e_animeni n-ar maiiubi-o; i-a plasat pur ~i simplu pe unul dintre admiratorii maiputin valoro~i, pentru ca ea era deja logodita. Sint sigura caa stat cu colega ei atit dt a putut pentru ca putea sa impru­mute bani. Ele au trait totdeauna impreuna; in acest feI, ma­joritatea cheltuieIilor erau preluate de cealaha fata; astfel de

42 I Un triunghi psihanalitic

lucruri ar trebui sa fie triviale in contextul unei prietenii rea­Ie; dar ea nu putea fi prietena fara sa se gindeasca la propriulfolos. Relatia ei cu actualul sot este de asemenea semnificati­va. El este armean, deci cre~tin, un om foarte onest, caremunce~te din greu, ~i prin urmare limitat (student la medici­na). Ea 11iube~te in singurul felin care e capabila sa iubeas­ca. Sint surprinsa doar de faptul ca in fericirea ei simte un im­puIs atit de marunt de a-i face fericiti ~i pe oamenii din jur.Eu, dnd vad ca prietenul meu este bine dispus in ceea ma pri­ve~te, stralucesc din adincurile sufletului meu de fericire - ~iaceasta a fost [ ... ]

[ ... ] cum doua persoane atit de diferite au putut gasi ca­lea URa catre cealalta. Ea - 0 persoana care se amesteca cumultimea, iar eu - 0 singuratica ..Ea, abordind viata dintr-unpunct de vedere pracfic, iar eu - 0 idealista. ~a a ajuns,chiar atunci dnd nu era inca in nevoie, sa-mi repro~eze caarunc cu banii pe fereastra pentru singurul motiv ca refuzamsa ma tirguiesc in maga2:ine. Pe mine ~i pe tatal meu ne nu­mea psihopati, pentru ca voiam sa urmez regulile ~i sa platesccursurile de chirurgie la care participam, in loc sa Ie audiez £3.­ra permisiunea oficiala, a~a cum facea majoritatea celorlalti.Episodul care a dus la definitiva noastra separare a avut locacum un an. A fost 0 perioada teribila pentru mine, pentruca ma despartisem de prietenul meu ~i ma luptam cu forteleintunericului, care voiau sa ma jefuiasca de credinta mea inidealuri. Pllngeam practic zi ~i noapte atunci dnd nu maabrutizam cu munca mecanica ~i lipsita de sens din spital. Inaceasta perioada, ea s-a mutat ca asistenta la clinica psihiatri­ca. Avea 0 camera larga ~i,aerisita, mincare din plin, ceea ceinsemna mult in ochii ei. In plus, era sigura ca este cea maiproeminenta,dintre femeile de acolo, deoarece Ie considera pecelelalte femei medic complet insignifiante. (Nu ~tiu daca eadevarat.) Lucrurile au mers bine ~i nu s-a mai gindit la mi­ne. De fapt, sint nedreapta. S-a mai gindit la mine uneori; d­teodata, dorea sa poata'sa ma ajute saies din dilema mea, a~acum ~i eu 0 ajutasem sa iasa din a ei. Ea nu ~tia totu~i ca ince ma prive~te trebuiau folosite alte metode ~i ca pentru mi­ne era crucial sa vad idealul salvato In afara de asta, n-am fostniciodata prietene cu adevarat. Chiar daca am avut unele mo-

· jU17laZ $i scrisori / 43

mente bune, pentru care slnt recunoscatoare, In ea egoismulera eel care conta. A$a ca 0 data mi-a cerut sa renunt la sin­gurul curs la care mai participam con$tiincioasa, In ciuda sta­rii mele mizerabile, doar pentru a corecta un memoriu pe ca­re II facuse. Daca ar fi fost yorba despre un eveniment impor­tant In viata ei, a$ fi renuntat. Dar a$a, am simtit ca Incearcasa monopolizeze timpul meu valoros; $i i-am spus ca nu potpierde cursul, pentru ca a$ pierde continuitatea materiei $i canu exista nici un motiv pentru care sa nu-i citesc lucrarea Inpauza din timpul cursului de histologie. Ea mi-a Intors spate­Ie ~i n-a mai vrut sa-mi vorbeasca. Mi-am spus ca va reveni,dar nu a facut-o; In schimb, a venit sa ma vada prietena ei,dar nu avea ce sa-mi spuna; probabil era fericita ca ne-am cer­tat. Iar mama i-a spus acestei prietene Inainte de a pleca capreferii sa ma lase singura in aceasta stare disperata dedt sa-iceara unei astfel de colege sa aiM grija de mine. A trecut mul­ta vreme plna sa facem pace ~i, "ma ierte cerul", am banuitca s-a glndit la ajutorul pe care i l-a~ fi putut da la disertatie.

Anlm - eel mai mic numitor comun al celor doua priete­ne ale mele - a fost ingratitudinea. Fata evreica a uitat cu to­tul ca Imi datoreaza mare parte din cuno~tintele ei psihiatri­ce - daca nu toate. A uitat analizele pe care Ie-am practicatcu ea, cuno~tintele de literatura pe care le-a primit de la mi­ne, discutiile diferitelor cazuri. Intr-adevar, de curlnd, am In­cetat sa mai fiu atlt de generoasa cu instructia mea, pentru can-am mai vazut In ea 0 prietena, ci doar 0 rivala care Incercaconstant sa extraga informatii de la mine. Chiar ~i a~a, dteo­data, abandonam rezerva, repro~lndu-mi ca nu doresc sa ajuto persoana sa se dezvolte ~i ca din orgoliu Imi pastrez cu­nO$tintele doar pentru mine Insami. Acum, In sflqit, I~i scriedisertatia ~i i-o da altei colege s-o corecteze, a~a Inch prof.Bleuler, care Imi cunoa~te stilul, nu va ghici ca am ajutat-o.Ea sustine fata de mine d I~i face singura munca ~i ca 0 con­firmare citeaza pasaje pe care eu i Ie-am explicat. De exem­plu, i-am explicat semnificatia asocierii piicatului cu marul.I-am reamintit de marul din Biblie17. Atunci a Intrebat-o pePat despre asta. S-a dovedit d aveam dreptate. A dat expli­catia mea ca baza a argumentatiei ei. Din fericire, nu i-amspus de ce m-am glndit la Biblie, pentru d soar fi dus ~i ar fi

44/ Un triunghi psihanalitic

parodiat ca fiind ale ei unele idei care pentru mine inseamnafoarte multo Chestiunea aceasta cu marul merita citeva expli­catii; m-a deranjat, pentru ca era un indiciu despre atitudineaei fata de mine. Acum s-a terminat ~i gata cu asta. M-am 'gin­dit doar ca prietenul meu, care va fi urmatorul ce-i va citi di­sertatia, cu siguranta nu vabanui ca, inainte de a aborda ana­liza, ea a profitat de sfaturile mele. Va compara analiza ei cua mea, care bineinteles este mult mai complicata, ~i se va gin­di d in analiza mea nu e nimic special, in fond, dad oame­nii pot fara nici 0 pregatire sa inteleaga ~i chiar sa practice 0analiza. In imaginatia mea deja il vedeam pe prietenul meuindragostit de ea, 0 vedeam stind linga mine la congresele psi­hiatrice, ea - mindra ~i multumita ca nevasta ~i mama, eu,un sarman psihopat care a avut 0 multime de dorinte ~i nu~i-a putut realiza nici una dintre ele. Renun(1nd la iubire, su­fletul meu se umple de durere. Cu siguranta, este 0 mare eIi­berare sa scriu in jurnal. Astfel poti ci~tiga incredere in sine,pentru ca eu inca nu mi-am pierdut'credinta in puterile me­Ie. In taina, noul meu studiu "Despre instinctul de moarte"18ia forma in mine, dqi in disperarea mea prima oara am vrutsa renunt lael ~i atunci ... m-am gindit in ce masura dorintamea de a avea vreo influenta in dementia praecox e justifica­ta. A~a ca: rabdare.

Femeia crqtina careia i-am consacrat odinioara atit demult timp - am consolat-o totdeauna in iubirea ei neferici­ta pentru prietena sa, am fiicut totdeauna pace intre ele, celepe care Ie-am numit tata ~i mama - aceasta gisd proasta maura~te acum. Totdeauna a fost geloasa pe prietenia dintre mi­ne ~i femeia care 0 domina. Iar acum pretinde ca am incercatsa 0 despart de cealalta femeie, de~i eu am fost, ~i inca sint,cea care le-a adus impreuna ~i m-am bucurat sa Ie vad impre­una. In ceea ce prive~te destinul lor ulterior, fata evreicii s-amaritat cu un cre~tin, a~a cum am mai spus, un barbat al ca­rui caracter onest, a ciirui iubire dezinteresata ~iloiala ~i a ca­rui capacitate de a munci din greu,'odata cu inteligenta lui Ii­mitata, imi amintesc de prietena mea actuala. Fata crqtina aramas singura.

In ceea ce prive~te muzica, cre~tina are un foarte bun simtmuzical, chiar dad intr-o anumita perspectiva sentimentala;

Jumal ~i scrisori /45

fata evreicii nu e chiar afona, dar nu are nici un simt muzicalanume. M-a chinuit totdeauna sa-i dnt romante;acesta estestilul pentru ea, aflat la mare distanta de adevarata muzicafrumoasa.

Acum - cuplul nr. 419. Este cuplul masculin actual. Cre~­tinul din acest cuplu -;- prietenul meu; este doctor, ciisatorit.AIte elemente, cum ar fi un simt religios puternic ~i un simtal chemarii, sint lucruri pe care Ie poseda mai mult dedt su­ficient, pentru cii tatal sau a fost pastor! Pe vremea dnd a in­ceput "poezia" noastra20, el avea doua fete ~i un baietel vir­tual in el, pe care incon~tientul meu I-a depistat la timpul po­trivit in "vise profetice"21. Mi-a spus cii iube~te femeile evrei­ce, cii vrea sa iubeascii 0 fata evreica bruneta. $i el are imbol­dul de a riimine credincios religiei ~i culturii lui ~i in acela~itimp simte nevoia de a explora alte posibilitati printr-o rasanoua, nevoia de a se elibera de constringerile paterne in ceprive~te evreii necredincio~i. Prietenul sau este prof. Freud­un evreu, un batrin pater fam~lias. Nu ~tiu dacii e realitate saufantezie faptul cii prof. Freud are~~asecopii22. Aici de aseme­nea cre~tinul este "fiul" evreului. Acesta din urma este maibatrin ~i mai independent. Dar in acela~i timp prietenul meueste micul meu fiu, a~a cii volens-nolens sintem ciisatoriti cuprof. Freud. Nu-l iubesc pe Freud, pentru cii m-a jefuit de eelmai frumos bun al meu, ~i anume de prietenul meu. Acumprietenul meu probabil cii se va indriigosti de fiica lui Freud.De ce trebuie sa continui sa ma chinui singura? Ce-o fi 0 fi.Singurul lucru straniu este cii nu simt nici cea mai micii ur­ma de prietenie pentru Frl. Freud. Ea are avantajul de a aveaun tata care este foarte cunoscut. Eu nu am un astfel deavan­

taj ~i trebuie sa ma bizui pe puterile mele, motiv pentru caream parte de mari dificu1tiiti. Dar intentionez sa ma crampo­nez de credinta cii ma a~teapta un destin maret. $i acum cecurs vor lua evenimentele? Tocmai am terminat de cintat la

pian. E atita foe ~i atita iubire in mine! Am convingerea nestrii­111utatii:Siegfried triiie~te, triiie~te, triiie~te!* Nimeni nu imi po~­te lua aceasta certitudine, doar moartea. lata acum la ce m-amgindit in timpul acestei nopti critice. Toata ziua am fost mar-

* Subliniat in original (vezi lntroducerea). ,"

46/ Un triunghi psihanalitic

cadi de oboseala ciclului menstmal ~i, prin urinare, am cau­tat sa evit emotiile din cauza lui Siegfried. Dupa-amiaza am'vnit sa ma due in vizita la 0 fata pe care inca nu 0 cunoscbine, pentm a petrece ziua cit mai plAcut posibil ~i sa nu malovesc din nou de aceasta oboseala, de care incerc intotdeau­na sa-mi protejez colegele. Dar lucmrile au decurs altfel. Di­mineata, fata evreica din cel de-al treilea cuplu, pe care pen­tm comoditate am s-o numesc Frl. B., a venit la mine; primaei idila a fost cu un doctor evreu; acum e cu altul ~ieste dejain a ~asea luna. Acest lucm ~i discutia despre munca noastram-a fAcut sa fiu foarte agitata. Am fost cople~ita de teama casoar putea sa fiu nefolositoare vietii sau ca a~ putea fi neferti­la. In ~ceasta dupa-amiaza m-am dus sa-mi vad noua cuno~­tinta. In locul unei influente calmante, numai disperare. Fa­ta mi s-a plins ca iubirea nici macar nu exista ~i m-a invidiatpentm ca inca mai am aceasta credinta luminoasa. "Cel maiimportant lucm este credinta", a spus ea. "Daca aveti credin­ta - yeti putea afla totul. Eu l\u mai cred." Am vazut in as­ta 0 incurajare dir; partea Sortii. Oh, eu cred cu fermitate inexistenta iubirii. In ciuda tuturor chinurilor, mi-am pastratfmmoasa [indescifrabil] perspectiva asupra lumii nealterata!Cred in posibilitatea unei iubiri sfinte; intrebarea este citpoate dura ea, dar atita timp cit iubim putem iubi din toatainima: cu aceste ginduri m-am dus acasa. Aici ma a~tepta 0calega, a femeie care avusese parte de curind de a depresie -te­ribila. S-a indragastit de un medic de la clinica aftalmalagi­ca. A fast prima ei iubire. Pentru el? .. Sint daar impreuna,pentm ca el nu vrea sa se casatareasca. lar ea? .. Ea este a fa­ta dintr-a familie faarte buna. A rezistat un timp. Voia sa-lparaseasca ~i nu putea. Apoi, lucmrile au continuat pin a cindea ~i-a dat seama ca e 0 luptafara speranta ~i atunci s-a de­clan~at depresia. Mindria ei a' fost ranita. Dar in aceasta ziera stralucitoare. Nu era multumita, ci fericita, ~i dt de feri­cita!, chiar daca ~tia ca despartirea e inevitabila. Mi-a spus cail va parasi fara sa inceteze sa-l iubeasca, iar eu am incurajat-oin acest sens, caci am vazllt in ea aceea~i nevoie ca ~i in mi­ne insami: sa pastrez momentele fmmoase a~a cum au fost.Nici ea nu se putea elibera impro~dndu-l cu noroi, a~a cumar fi fost cel mai simplu pentm Frl. B. Acum am ramas singu-

JumaZ ~i scrisori 147

ra ~i ma gindesc cit de frumoasa este dragostea cind ne pu­tem darui pe de-a-ntregul emotiei, cind putem avea pe cine­va numai pentru noi in~ine, chiar dad numai pentru untimp; cind devenim siguri d putem aduce, prin iubire, ferici­rea, fara a face pe nimeni sa sufere, cum s-a intimplat totdea­una cu mine. Nu, mai bine sa nu ai relatii. cu cineva dsato­rit! Si dad e posibil, cu cineva cu care pot sa am 0 viata a~e­zata. Unei astfel de persoane i-a~ da tot ce e mai bun in mi­ne. Ne-am plimba impreuna pe-afara, am petrece lungile seride iarna in camera dlduroasa ~i confortabila. Seara a~ sta pesofa ~i a~ tricota, in timp ce el mi-ar citi din lucrarile lui. Vomgindi ~i yom simti la unison. Vom incerca sa dezvoltam celemai nobile ~i mai frumoase calitati unul in celalalt. Citeoda­ta, 0 sa-I surprind pe iubitul meu sot cu un mic eseu pe caream sa-I scriueuinsami, iar el il va primi ca pe un copil drag.Si acest barbat respectat ~i iubit va deveni apoi tatallui Sieg­fried al meu. Acest curajos erou care ma va salva de to ateconflictele care ma rod va putea sa-mi spuna: "Pentru tine amluptat cu valurile furioase; acum vin ridicindu-mi visla insemn de victoxie. Tu vei fi premiul meu!" (din poemul pe careI-am compus cu prietenul meu dupa prima noastra "poezie").Voi fi oare in stare sa-I iubesc pe el, pe salvatorul meu? Siprietenul meu? EI imi va ramine drag, foarte drag, ca un tata.Ii voi face cuno~tinta sotului meu ell el ca fiind un vechi prie­ten ~i ii voi da un sarut in prezenta sotului meu. Dad esteatit de mindru ~i atit de sigur de puterea lui asupra mea, in­cit sa fad acela~i lucru fata de prietenul meu, voi ~ti cum sa-Irasplatesc. Va putea fi sigur de victoria lui. Dar dad va de­veni gelos asemeni unei persoane mediocre, ii voi ridiculizaintotdeauna aceasta slabiciune. Dar nul Va fi deasupra unorsentimente atit de meschine! Prietenul meu va fide aseme­nea na~ul primului meu fiu. Mama imi va alege sotul. ~a

. sint visurile mele cele mai frumoase. Dar in acela~i timp, exis­ta un spirit rau ce se insinueaza in mine ~i ~opte~te: dad to­tul nu e decit un vis, dad e~ti sortita sa ramii fata batrina?Reactionez violent ~i ma jur pe zeii mei d in acest caz voi re­nunta de bunavoie la aceasta existenta mizerabila ~i d mavoi duce la prietenul meu, druia i-I datorez pe idealul meuSiegfried ~i ma voi otravi in prezenta lui cu Ken23. Deci ... am

48 / Un triunghi psihanaZitic

facut acest juramint ~i curind am fostcople~ita de teroare.Am devenit obsedata de gindul ca poate ar trebui sa ma otra­vese acum, pentru a preveni 0 deceptie posibila, chiar proba­bila. Acest gind a devenit din ce in ce mai insistent ~i am in­ceput din ee in ce mai mult sa ma indoiese de mina insami.Mi se parea ca hipt impotriva unOr spirite rele pe care priete­nul meu Ie trimitea inspre mine, ca ~i cum m-a~ fi luptat cu el.Aceasta e 0 lupta dificila, probabilimposibila. Nu pot sa facacest pas dedt cu acordullui. Imi trebuie binecuvintarea lui.

24 (23) octombrie 1910

E aproape trei dimineata. Nu pot sa dorm. Ne iubim atitdt e po sibil sa iube~ti. Daca ar fi liber! Dar nu e ~i, tinindcont de imprejurari, consemnez aid decizia mea ferma: vreausa maeliberez de ell Inca vreau sa traiesc ~i sa fiu fericita.Acum trebuie sa-mi pun 0 compresa rece pe frunte, pentru caam facut febra din eauza domlui meu salbatie. Doamne, a~vrea sa am putina pace, macar noaptea, pentru a-mi adunafortele ~ia-mi incepe noul studiu "Despre instinctul de moar­te". Deci, "vino in sflr~it, Ratiune!" Lasati-ma sa fiu liberamacardteva luni, voi, mon~tri intuneeati! 0, Ingerule pazi­tor, fa~ma sa ies nevatamata din aceasta furtuna de emotii.Sint absolut hotarita acum, vreau sa fiu libera.

9 noiembrie 1910

De ieri, de dnd I-am vazut, ratiunea m-a parasit iara~i.Ratiunea! Exista oare un astfel de lucru? Poate cineva sa sear·ate rezonabil dnd iube~te a~a? Descriu cu calm ce s-a in­timplat? Ceomi-a spus el? Da, "poezia"24 noastra n-a fost pro­babil niciodata atit de puternica precum martea trecuta. Mi-aspus ca ma iubqie .datorita remarcabilului paralelism al gin­durilor noastre; uneori, pot sa exprim ceea ce ginde~te inain­tea lui; mi-a spus ca ma iube~te pentru caracterul meu min­dru ~i magnific, dar mi-a spus de asemenea ca nu se va easa­tori niciodata eu mine, pentru ca exista aseuns in el un marefilistin, care rivne~te la limitele inguste ~i stilul de viata elve­tian. Mi-a mai spus ca uneori ii vine gindul de a-~i schimbacursul destinului, ca ideea de a poseda 0 femeie atit de splen-

Jumal ~i scrisori /49

dida ca mine este bineinteles foarte tentanta, dar. .. exista un"dar", ~i aeesta este filistinul din el. Am ineercat sa nu-l con­trazic. La ee bun? Are totu~i 0 sotie! Acum trebuie intr-ade-

.var sa-mi opuna 0 oarecare rezistenta. Dar sint indeajuns desigura ca s-ar casatori eu mine daca ar fi liber, pentru ca e ea­pabil sa se abandoneze entuziasmului nobil. Am vazut acestlueru ieri ~i aeesta este motivul pentru care am fost cuprinsadin nou de 0 pasiune salbatica. Ar fi trebuit sa-i spun ca s-aintimplat eeva stupid. A programat urmatoarea.intilnire, eeade dinaintea conferintei lui, chiar in ziua in care prof.Kr6nlein trebuia sa fie ingropat25. A venit 0 singura persoanala,reuniune, iar prietenul meu a trebuit sa anuleze ~edinta inmod ridicol. Ieri mi-a vorbit ~i mi s-a plins de cit de izolat se'simte in ee prive~te reeunoa~terea lui de eatre lume. Iar eu?- M-am simtit ca 0 mama care nu vrea decit ce-i mai bunpentru el ~i eel mai inteligent sfat la care m-am putut gindi afost de a-~i folosi prestigiul origiriii lui distinse ~i averea pen­tru a ci~tiga oamenii ~i a obtine in acest fel profesoratul. Ade­varat, spunind aceasta, am glumit pe seama filistinului din el,dar am fost 'sever pedepsita pentru sugestia mea, pentru caprietenul meum-a privit de sus ~i mi-a spus ca nu ar aeeeptaniciodata astfel de compromisuri. $tie deja ca nu va deveniniciodata profesor, ca are multi inamici ~i ca nu poate eontadecit pe el insu~i, dar din aeest motiv va ramine ferm, pentruca maretia adevarului scinteiaza totdeauna in intunerie; intimp, ceea ce este autentic ajunge la lumina. Era atit de plinde forta,incit m-am simtit ru~inata; pentru ca in felul in ca­re a vorbit ar fi trebuit eu sa-i vorbesc in aeele momente cind

eurajul il parasise. Mi-a spus cum i-a luat odata apararea prof.Freud, cind participa la intilnirea membrilor consiliului.Aeest lueru a fost de ajutor. Oh, ered ca a fost de folos faptulca mi-a vorbit cu atita forta ~i cu atita credinta in opera lui.Data treeuta a vorbit ea un taran, bineinteles, pentru a-~i ara­ta dezacordul fata de lumea cultivata. Aceasta a fost eeea eea voit. Adio, fiul meu! Dumnezeu sa te apere!

26 noiel1lbrie 1910

Iata-te, tovara~ al suferintelor mele, pentru ca daca sufle­tul meu n-ar singera iara~i, cu sigurantii n-a~ mai sctie. Da, .

SO/Un triunghi psihanalitic

acum sint gata sa ma prezint la examene. A~ vrea sa tree pro­ba scrisa pe 15 sau 16 decembrie, iar proba orala pe 16 ia­nuarie. Curind va fi ajunul unui mare eveniment, iar eu mavoi gindi la cuvintele prietenului meu, care odata a spus: "As­tazi este 0 zi solemna: este ajunul examinarii mele finale; sintintr-o stare de a~teptare calma, dar sufletul meu arde de ne­rabdare." Da, a fost un moment solemn! Iar eu? Este exami­narea un moment solemn ~i perttru mine? Trebuie sa admitca nu ~tiu ce simt. Pentru mine, examinarea este doar un raunecesar. Gindurile mele merg dincolo de asta ~i... neindura­torul ,,~iapoi?" ma apasa. Da, primul scop pe care vreau sa-lindeplinesc este acela ca disertatia mea sa fie atit de buna, in­cit sa-mi asigure un loc in Sodetatea Psihanalitica26. Multmai important pentru mine este eel de-al do ilea studiu almeu, "Despre instinctul de moarte", ~i aid trebuie sa admitca mi-e foarte frica de faptul ca prietenul meu, care a planuitsa mentioneze ideea mea in articolul sau din iulie, spunind caam drepturi de priori tate , ar putea pur ~i simplu sa imprumu­te intreaga dezvoltare a ideii, pentru ca acum vrea sa se refe­re la ea mai devreme de luna ianuarie. Este aceasta 0 suspi­dune nejustificata din parte a mea?~ vrea atit de mult sa fiea~a, pentru a dedica acest al doilea studiu celui mai respectatprofesor etc. Cum a~ putea sa stimez 0 persoana care minte,care imi fura ideea, care n-ar fi prietenul meu, ci un rival mes­chin ~i perfid? Cum a~ putea sa-l iubesc? Totu~i il iubesc.Munca mea trebuie sa fie impregnata de iubire! IIiubesc ~i ilurasc pentru ca nu este al meu. Ar fi de nesuportat pentrumine sa apar ca a gisca proasta in ochii lui. Nu, trebuie sa fiunobila, mindra, respectata de toti! Trebuie sa fiu vrednica deel, iar ideea careia i-am dat na~tere trebuie sa apara de aseme­nea sub numele meu.

Pe de alta parte, este bine ca tata a venit sa stea cu minepina cind imi voi lua examenele, pentru ca prezenta lui punefrina sentimentelor mele, lucrul eel mai potrivit pentru a"ma~ina de studiat", dar pe de alta parte inseamna sfir~itulli­bertatii mele, pentru ca nu mai am timp pentru mine insamidin cauza ca trebuie sa stau cu el, ~i aceasta obligatie ma ne­caje~te. Tata vrea sa ma ia inapoi in Rusia, iar eu nu vreau sa

Jurnal $i scrisori / 51

merg. Ma obose~te cu filosofia lui individualista ~i realista,care vrea sa alunge vraja din marile meIe pasiuni. Nu vreau samerg In Rusia! Limba german a pe care am adoptat-o In jur­nalul meu Imi arata limpede ca vreau sa stau dt mai departede Rusia. Da, vreau sa fiu liberal Unde ar trebui sa merg? Cear trebui sa fac cu viata mea? Acestea sint toate Intrebari ba­nale. De acum - munca! Ce vreau acum? Totdeauna acela~ilucru: sa vad iubirea prietenului meu pentru mine stralucindInca 0 data, da, aceasta este dorinta mea nestramutata! To­tu~i, vreau ca aceasta iubire sa ma calmeze ~i sa faca mai pu­ternice sentimentele mele altruiste, materne fata de el. Nupot sa spun mai mult acum. Efectul faptului de a-I avea pe ta­tal meu aici este acela ca toate seritimentele meIe vor fi Inchi­

se In mine. Fata de colegele mele, tata a afirmat ca nu are ab­solut nimic Impotriva unei legaturi ilegitime ~i chiar are con­sideratie pentru femeile care nu se cramponeaza de opinia pu­blica ~i ~tiu sa-~i Infrunte singuratatea. Intr-adevar, respectao femeie careia nu-i e frica de opinia publica ~i poate toleraizolarea. Binelnteles, nu i-ar placea sa-~i vada fiica nefericita,dar altfel nu ar avea obiectii ca ea sa experimenteze 0 astfelde soarta. A vorbit mult despre acest subiect, iar inima meaa devenit din ce In ce mai grea, doar pentru ca posibilitatea"poeziei" cu prietenul meu Inca exista, dar pe de alta partemindria mea se ridica Impotriva unor astfel de ginduri. Dece? - Pentru ca'nu pot fi 0 simpla "distractie".

1 noiembrie 191027

o noua camera! Daca ea semnifica noua mea fericire?

8 decembrie 1910

Mline am prima examinare finala. Mi-am descarcat dejato ate marile emotii dntind la pian. Astazi am dntat toataziua ~i m-am gindit la Siegfried. Mi-e frica sa ma gindesc maideparte, pentru ca ma voi alege cu 0 durere de cap teribila.

Toata fiinta mea debordeaza de iubire. ~ vrea sa creez ce­va maret ~i bun. Ajuta-ma, Ingerule pazitor! Ajuta-ma, Soar­ta. Arata-mi idealul nobil pe care trebuie sa-l iubesc, arata-mi

52 / Un triunghi psihanalitic

domeniul de actiune ~i voi purta cu umilinta bucuriile ~i du­rerile. Daca ar trece mai repede chinul examinarii! Ajuta-ma,Soarta, in straduinta mea pentru iubirea adevarata. "Fii cal­ma! Perfect calma!" Sa se intimple ceea ce trebuie atita timpdt e ceva frumos! Fie ca sufletul meu sa fie umplut de paceacum! Para frica, fara indoieli! Clnd se va termina examina­rea, voi marturisi cu onestitate cum a decurs totul ~rfie caSoarta sa ma ierte ca am tri~at un pic pentru un scop inalt;oricine altcineva ar face la fel. Am copiat pur ~i simplu temalucrarii de examen. Prietenul meu n-ar putea sa faca asta. El~i-ar aduce carti, dar nu soar putea decide sa copieze. Da, elar fi mai nobil dedt mine in aceasta situatie. Aici nu sintvrednica de el. Da, imi e ru~ine de mine ins ami ~i din aceas­ta cauza am aceste feroce dureri de cap. Acum am onestita­tea de a-mi recunoa~te slabiciunea, oridt de jenant ar fi pen­tru mine ~i promit sa compensez, pe dt posibil. Iertati-ma,zei! Ingaduiti-mi la noapte un som~ bun! Promit cu credintaca imi voi con sacra toate puterile pentru tot ce este cu ade­varat bun. Ceea ce ma <;:hinuieinca este ca nu pot sa-i dau ta­talui meu iubirea pe care 0 merita ~i astfel, pe de 0 parte, sintpasiva in ceea ce-l prive~te, iar pe de alta parte, imi exprimsentimentele intr-un mod negativ, dar simt fundamental caam un tata neobi~nuit de bun, complet lipsit de egoism, ca­ruia ii datorez multa recuno~tinta. Cum pot sa-i recompensezingrijorarile ~i bunatatea? 0 sa vad ce pot sa fad "Fii calma!Perfect calma!" Vino, Vinzatorule de nisip28, ~i dnta-i fetiteiun dntec de leagan. Spune-i un basm despre casuta pierdutadeparte, in nord ~i risipe~te aceasta anxietate mistuitoare ~iinutilele remu~cari. Pleaca, acvila neagra ~i inspaimintatoare."Sunete blinde, blinde prin camera ... " Ar trebui oare acum sama culc linga vioara mea, precum fetita care a cedat locul fe­meii triumfatoare? Nu, ma vad adormind intl'!O mare sala debal in bratele iubitului meu. Cine ar fi acest iubit? Nu ~tiu!Mi-e frica sa ma gindescla asta. Fa ce vrei, Soarta. Scopulmeu este acum sa ma descurc bine la examinare. In special ­sa plagiez bine! Oh, ce ru~ine! Prietenul meu mi-a spus dnda plecat ca voi scrie 0 l!lcrare de examen excelenta, pentru camomentan am incheiat un pact cu diavolul. Poate ca e ade-

Junzal ~i scrisori 153

varat. Prietenul meu ~icu min~ am traitmiercurea trecuta ceamai tandra "poezie". Ce va urma? Fa sa se intimple ceva bun,Soarta, pentru ca eu sa-l pot iubi nobil. Primqte in loc de larevedere un sarut lung ~i extatic, fiul meu iubit! Acum - no­rocul fie cu mine! Ce diferenta intre consemnarile din jurna­lullui ~i cele din al meu in ajunul examinarii finale, in ciudacolosalei similitudini intre gindirile noastre. Ce diferenta re­marcabila in felul in care barbatut ~i eu, femeia, i~i privesc mi­siunea ce Ie sta in fatii! La el, sacralitatea profesiei este cea ca­re prevaleaza, la mine, sacralitatea iubirii. Acum - la culcare!

14 decembrie 1910

Miine - a doua examinare scrisa. 0, Ingerule piizitor, numa parasi! De fiecare data dnd devin atit de confuza, pentruca mi-e frica, ma blochez. Curioasa stare de confuzie. In­seamna ca cineva este gata sa faca ceva incorect. Stiu acest lu­cru, dar scopul meu justifica aceasta mica punga~ie. Imi pro­mit inca 0 data sa merg la culcare.

21 decembrie1910

Cind se va termina aceasta torturii? I-am marturisit tatul

sincer prietenului meu, dar el a reactionat foarte diferit fatade cum ma a~teptam; a fast foarte fericit ca ~i eu am comis 0mica punga~ie ~i mi-a spus ca a facut deseori astfel de lucrurila ~coala. Mi-a mai spus ca atunci dnd va fi yorba de iubirema voi comporta onest, in contrast cu el, care nu este a~a. Inlac sa-mi arate 0 iubire calma, a cazut in "rolul lui de DonJuan", care ma oripila atit la el. De~i ma considefa onesta iniubire, mi-a spus ca probabil apartin acelei categorii de femeicare nu sint facute pentru a fi marne, ci pentru a iubi liller.Ce pot sa spun? Ro~esc dnd imi amintesc de asta. Am fostprofund deprimata ~i am spus multe prostii. Nu ma lasa sapier, Ingerule pazitor! Vreau sa iubesc pe cineva din taata ini­ma, pe cineva care sa poata sa raspunda sentimentelor meIecu toata puterea tineretii; vreau sa fiu sotie ~i mama, nu daaro "distractie". Vreau ca el sa vada de ce sint capabila ~idt va­lorez. Vreau ca el sa ma iubeasca nebune~te ~ivreau sa pot

54 I Un triunghi psihanalitic

sa-i tin piept. Vreau ca er sa vada dt pot sa iubesc ~i cum potsa ma ridic deasupra sentimentelor. Vreau sa iubesc pe cine­va! Unde este barbatul pe care l-a~ putea iubi?

15 ianuarie 1911

Afara ninge minunat! Miine am prima examinare, pentruca nu pot numi punga~ia anterioara 0 examinare. Dupa 0 lun­.ga perioada de depresie, sint iara~i complet calma. A1?vrea saprivesc Soarta in ochi, plina de speranta. Deoarece gindurilemele aspira catre bine. Multe spirite rele pot sa se lupte in su­fletul meu, dar dnd sint purtata de iubirea vietii, "cei rai"sint infrinti. Ce se intelege prin "cei rai"? Etc. etc. Sa lasamla 0 parte filosofia acum. Soarta, ma incredintez tie!

19 ianuarie 1911

"A plecat ~i bine a fkut."Bine eel putin caparintii mei sint acum fericiti. "Ah, da,

ce se intimpla acum?"

[. .. ] februalie 1911

Deci, Soarta! Acesta va fi ultimul meu cuvint. Nu ma daubatuta, in ciuda angoasei teribile care imi fura somnul ~i pof­ta de mincare ~i ma tulbura vinindu-ma in fiecare loc ... Numa daubatuta, pentru ca trebuie sa creez ceva nobil ~i maret~i nu sint facuta pentru rutina de zi cu zi. Aceasta este 0,ba-

.talie pe viata ~i pe moarte. Daca exista Dumnezeu Tatal, poa­te ca acum ma aude: nici 0 durere nu este de nesuportat pen­tru mine, nici un sacrificiu prea mare, daca am sa pot sa-miimplinesc chemarea sacra! "El trebuie sa fie un erou"; pentruca este dorinta ta ~i "vointatatalui meu Wotan". Mai binert10artea declt umilinta. Fie ca aceste cuvinte sa ramina'in­crustate in mine ca intr-o stinca dura ~i cenu~ie. Acum fricaa disparut, pentru ca nu este demna de invingatori, nu maisimt deloc durerea; maninc, dorm, muncesc, pentru ca numai sint eu ins ami, dorintele mele simple nu mai exista, ci 0vointa divina ferma, nestramutata. Superioritatea calmadomne~te in mine, sinteliberata de "tensiune" in adincul su­fletului meu, semn al capacitatii de a face acte pline de forta.

Jumal ~i scrisori /55

Tot a~a cum inainte de exam inarea finala am strigat: "Aju­ta-ma, Soarta, pentru d spiritul meu aspira spre bine, iarvointa mea - este vointa divina!

[ ... ] am putut sa aud dnd aparitia s-a destramat. Este ma­re pacat, pentru d, descinzind din mai multe generatii debarbati religio~i, cred in puterile profetice ale incon~tientuluimeu. Cineva poate sa ajunga atit de aproape de acest "Dum­nezeu", indt poate vorbi cu El ~i poate afla ce voie~te El, adi­d ce convine cel mai bine acestei cantitati de energie acumu­late de generatii fara numar, care se numesc indivizi. Deci, cedore~ti, Doamne? Sau formulat mult mai corect: ce ati decisin consiliul vostru voi, zei? Revelati-mi vointa voastra ultima~i a~a sa fie!

Dad portiunea infima de forta con~tienta are vreo semni­ficatie, ar trebui sa ma felicit, ~i nu pot intelege de ce sint atitde deprimata, de pard n-ar mai fi nici 0 speranta de salvarepentnl mine. Sa se intimple oare a~a pentru d zeii se contra­zic unul pe altul adinc in mine? Este 0 premonitie despre sfir­~itul meu sau aceasta durere este un sacrificiu cerut de mari­Ie opere? Va veni timpul dnd voi fi pe deplin fericita? Oarenu sint condamnata la 0 tortura eterna?! Acum vreau sa gin­desc ~i sa reflectez dt mai putin posibil. Voi incerca sa ma lascu totulin mlinile puterii divine pentru a vedea dad nu pri­mesc vreun mesaj.

28 februarie 1911

Fie d zeii sint prea obositi ~i deci prea putin productivi,fie d mintea mea con~tienta e prea critica pentru a fi afecta­ta de frumusete, cu greu pot crede in adevarul profetic al ul­timului meu vis. Visele profetice reale au stralucire ~i te lasaintr-o dispozitie solemna elevaUi. Dar acest vis a trecut ca ~ialtele, probabil pentru d a emanat de la 0 divinitate minoracare avea ceva de spus ~i ~i-a ales intervalul de timp in careTitanii i~i adun au puterile in lini~te ~i, prin urmare, nu i-auintrerupt vorbaria. Iar micul zeu a adunat lucruri vechi, lu­cruri de toata ziua ~i s-a apucat sa Ie povesteasd. Actiuneaare loc intr-un spital de boli mintale. Cladirea avea trei (in locde doua) etaje. Personajele implicate erau: tata, mama, frate­Ie meu mai mare (care, a~a cum a mai fost spus, 1l reprezinta

561 Un triunghi psihanalitic

in vise pe prietenul meu), fratele meu mai mic ~i un alt copilasemanator. Fratele meu mai mic suferea de tifos exantema­tic. Parintii te-au trimis pe tine ~i pe fratele mai mare in cea­lalta camera pentru a-I veghea. Tie ti-era foarte frica de con­taminare ~i de moarte ~i nu Intelegeai de ce parintii tai, caresint Intotdeauna atit de buni, nu slnt dispu~i sa se sacrifice eiIn~i~i in acest caz, in loc sa-~i expuna copilul la acest risc.Clnd micutulavea nevoie de ajutor, voi doi ati intrat In ca­mera lui. Tu i-ai repro~at fratelui ca a fost superficial cind astabilit diagnosticul: de ce micutul trebuia sa aiba chiar tifos,cind el nu avea nici febra, nici eruptii pe corp? Mai tlrziu, fra­tele tau ti-a aratat ca baietelul avea un abdomen balonat caIn 1Yphus abdomina/is ~i citeva pete albastre pe spate. Tu e~tiinca putin suspicioasa [... ]

Viena, 7 ianuarie 1912

Viena! A trecut aproape un an ~i a fost 0 perioada foartedificila! Un cititor ar putea Intreba: "Cum s-a terminat?" Nus-a terminat, s-au Intlmplat multe lucr\.lri, dar nu exista incao concluzie. Am plecat din Zurich in vacanta la Montreux(Chailly sur Clarens), ~i de acolo la Munchen pentru istoriaartei, allOi aici, unde in deplina singuratate mi-am terminatlucrarea "Distrugerea dreJpt cauza a devenirii". 'pentru ca dr.Jung mi-a recomandat sa public lucraxea in alta parte, ea vaaparea in Jahrbuch, dar cu 0 jumatate de an intlrziere. Sintemprieteni. Primul meu articol a avut un mare succes. Lui ii da­torez faptul ca in prezent sint membru al Societatii Psihana­litice. Prof. Freud, de care m-am ata~at sincer, este entuzias­mat de mine ~i poveste~te tuturor despre "articolul magnific"pe care I-am scris ~i de asemenea este foarte afectuos cu mi­ne personal. Astfel, tot ce a~ fi putut spera plna acum s-a re­alizat, cu exceptia unui singur lucru: un de este barbatul pecare sa-l pot iubi, pe care sa-I pot face fericit ca sotie ~i ma­ma a copiilor lui? Sint inca singura de tot.

Am doua femei paciente, pe care Ie tratez gratuit. Amin­doua sint pe cale sa se vindece; mai ales una (0 cintareata) seirlsanato~e~te foarte repede; mi-a scris.scrisori lungi ~i poemepline de laude. Este fiica natural a a unui conte, iar som"ta eim-a impresionat profund [Siegfried]. Fie ca de acum soarta

Jumal $i scrisori /57

sa-i surida! Ce altceva? In timpul vacantei, am ramas douasaptamini laRostov29. Practic, am fost ingropata sub 0 ava­lan~a de afectiune din parte a parintilor mei, a Bombuchnei,cuno~tintelor ~i rudelor. Aici am tinut 0 conferinta desprepsihanaliza. Pre~edintele mi-a multumit pentru "conferintaremarcabila" ~i;m-a rugat sa mai tin dteva, dar eu ... Dr. D. aspus ca voi pleca in ziua urmatoare. Secretarul Br. voia sascrie un articol despre conferinta mea in ziarul Prias K1'.30.Toata lumea ma iubea ~i ma aprecia, inca ma iube~te ~i maapreciaza, iar eu ... sint atit de singura! ~i acum -la munca!Fie ca de acum toate sa mearga bine.

28 ianuarie [1912J

Am terminat a1'ticolul ~i iI-am t1'imis lui Jung. Ce se va In­timpla? Nu vreau sa-mi mai fac ginduri negre. Acum v1'eau safiu fericita!

17 februmie [1912J

Cum 'a mers? Exact ca ~i cu primul meu articol, de fapt,chiar mai rau.

Kiissnacht,5 februarie 1912

"Draga colegi,Confirm prin aceasta primirea celor doua manuscrise ale

dvs. Cu cele mai bune urari, al dvs. sincer, Dr. Jung."

~a imi scrie prietenul meu. M-am gindit mult la 0 multi­me de lucruri. Nu am puterea de a povesti cum i-am raspuns.Astazi am avut parte de alta neplacere. Nu mai suport. Mi-amridicat protector gulerul in jurul gitului ~i cu indntare m-amvazut eliberata de aceasta existenta mizerabila. "Doa1' unalt. .. " - "sa mai a~teptam putin", exact cum se spune in po­ernul meu. M-a cuprins 0 mila profunda de parintii mei; amezitat p1'ivindu-ma in oglinda ~i mi-am dat seama ca fularulde Iina albastra-gri mi se potrive~te foarte bine. M-am ginditcu dta dragoste mi-a infa~urat mama fularul in jurul gituluica sa nu racesc ~i acum, la virsta asta ... singura fiica ... din

58/ Un triunghi psihanalitic

cauza unui ... Oh! din cauza unui barbat care mi-a zdrobit in­

treaga viata, sau poate ma in~el, pentru ca daca mi-ar fi fostdat un barbat pe masura lui ~i care sa fie al meu, ce maremi-ar fi fost bucuria! Dar, bineinteles, aceasta este 0 himera!Mai devreme sau maitirziu - va trebui sa termin cu aceastaexistenta mizerabila ~i totu~i sint sanatoasa, puternica, inte­ligenta, iar inima mea e capabila sa se aprinda de iubire. Nue stupid? Prin urmare, trebuie sa amin inca 0 data sfir~itulacestei comedii? Pentru moment, pot medita la sinucidere fa­ra nici cea mai mica urma de teama. Noaptea trecuta am vi­sat ca 0 fata (evident, soarta mea) imi privea in palma ~i-mispunea ca ma voi casatori cu un barbat mai in virsta cind voiavea 27 de ani. Un vis profetic! Dr. Tausk s-a uitat recent inpalma mea ~ia declarat solemn ca voi avea 0 anume experien­ta la 26 sau 27 de ani, cind soarta mi se va schimba. Jung s-acasatorit la 27 de ani. Aceasta virsta este deci hotaritoare

pentru mine. Dar cit de remarcabil este faptul ca Tausk a pu­tut vedea aceasta virsta ca decisiva pentru soarta mea! Dacasoarta lui Jung este deja indreptata catre ce e mai bun, dublulsau trebuie sa se faca nevazut - pentru ca fericirea dublaeste indoielnica; sa fiu eu oare negativullui tragic? Blestem!

Acum - munca -

22 februarie [1912]

"Dumnezeu a vrut sa faca din el un erou, cursul eveni­mentelor a facut din el un bufon." Lamentabil zeu! (Schnit­zler - Tfniirul Medardus)31

Un vis de acum citeva zile. Cobor panta unui munte,ajung la gari'i - al carei nume loam uitat (cred ca se terminain "ine"). Semana cu Elvetia. Ma intilnesc cu Frl. Aptek­mann, 0 pacienta a dr. Jung, care trebuia sa-~i dea in curindexamenul ~i arata foarte palida. Ea ~i-a luat examenulla scmttimp dupa mine ~i apoi a paras it Zi.irichul. Am simtit 0 pla­cere rautacioasa fata de efectul pe care loa avut tratamentuldr. Jung asupra ei. Am intrebat-o despre dr. J. Mi-a spus ca adevenit deja director. La aceasta, eu am remarcat cu amara­ciune, cu indignare ~i dispret: nu, prof. Bleuler este director."Lui, prof. B., i se permite sa mearga doar in pivnita de <;:ar­buni acum." Prof. Bleuler, in visele mele, inseamna prof.

funzaZ $i scrisori 159

Freud, pentru ca totdeauna Ie-am confundat numele. "Pivni­ta de carbuni" pare sa sugereze faptul ca sarmanul prof. B. afost degradat sa joace un rol penibil ~i demn de mila, dar arede asemenea ~i 0 semnificatie erotica: "Nici taciune nici car­bune/ nu pot straluci/ ca iubirea tainica! pe care nimeni nutrebuie sa 0 ~tie." Carbune = grota subterana = pintec ma­tern, un simbolism pe care-l intilnesc constant la pacientiimei. Orice alta analiza superflua. Acum prof. Freud este celcare ma face sa stralucesc; daca dr. J. ar fi director, iubirea luine-ar lasa rece (Frl. A.).

11 iulie 1912

Pe 14 iunie32 m-am casiitorit cu dr. Paul Scheftel. Va ur­

ma. Visele noastre dupa 0 noapte tumultuoasa. Visul meu:trebuia sa-i servesc cu ceai pe tata ~ipe mama. Mai intii, I-amturnat intr-o sticla pentru a-I pune apoi in pahare, dar nu amputut gasi nici un pahar, pentru ca paharele erau murdare ~imUlte dintre ele crapate. Cred ca am gasit doar un singur pa­har, nu ~i pe al doilea, ceva m-a impiedicat. Frau Ter-Oganes­sian (inainte Frl. Bubiguy), cu 0 fetita urlta care devine apoisplendida.

, Materialul visului - ieri dupa-amiaza sotul meu mi-a ce­rut sa-i aduc repede un pahar cu ceai, inainte sa pIece la sina­goga din cauza tatalui lui. Am vrut sa fac asta, am glumit pu­tincu el, fara sa-mi dau seama ca era in mare graba, ~i a ple­cat fara sa bea ceai. Seara, am imitat un copil mic. Eu ~i Frl.T.-O., a~a cum am mai sl'us, am avut 0 soarta erotica cu ex­periente asemanatoaIe. Imprejurarile casiitoriei mele au fostacelea~i ca ~i ale ei. In ceea ce 0prive~te: '0 cearta 'cu'mamasotului ei. Cu mine - la fel, pentru di. mama lui se simtea ra­nita de comportarea sa ~i a plecat intr-o caUitorie fara sa-l va­da. Acum ea are 0 fetita de un an, Asia.

Noaptea - "Freud" [... ]

2Scrisorile Sabinei Spielrein

ciitre e.G. Tung

[Fragment nedatatJ

[... ] care ne preocupa. Vorbim cum trebuie sa vorbim, ac­tionam cum trebuie sa actionam; deseori sintern atra~i in ce­va, chiar atunci dnd enorme complexe ne stau in drum, ~i a~avorbim de dorinta. Acum alte grupuri intra in joc, a~a-numi­tele sentimente morale; ele sint cele mai demne de mila, pen­tru ca sint predestinate suferintei, pentru ca sint mereu incH­cite de cea mai cruda discordanta unele fata de celelalte. Mo­rala inceard sa se adapteze la ceea ce este "avantajos", iar fe­lul in care cineva interpreteaza un concept obscur este doaro chestiune de gust.

"Sa fac pe cineva sa sufere? Niciodata!" - "Dar oare Iu­cml pentru care ma straduiesc nu este 0 sursa de suferintapentru mine? II vreau pentru mine insami macar? Bataliapentru existenta" etc. - "Asta se nume~te furt, jaf, ingratitu­dine" etc. - "Dad vrei sa-ti protejezi gi~tele, paze~te-le" ~itoate acestea .... Fiecare dintre cele doua parti e indrepta1itasa-ispuna individului: "E~ti dezgustator, e~ti un egoist" etc.,cu diferite variatii de la un individ la altul.

Sa-I jefuie~ti pe un tata de copiii lui? lata ce ma afecteazacel mai profund, pentru ea niciodata nu voi putea sa calc inpicioare existenta unyi copil. Va imaginati oare ea a~ fi gasitun raspuns la asta? lnainte de a merge mai departe, a~ vreasa mentionez d niciodata nu mi-a venit ideea sa va vreau casot, sa va fur familiei dvs. Acum: una dintre rudele noastre~i-a parasit sotul dnd fetita ei avea dtiva ani. Tatal s-a reea­satorit ~i a avut mai multi copii; mama de asemenea s-a ma­ritat ~i a mai avut 0 mea. Prima ei fiid ~i-a iubit mama ~i so­ra mai mult dedt orice altceva in lume, dar ~i-a iubit ~i tatal

Juntal ~i scrisori /61

~i i-a purtat multa vreme, in secret, portretulla sin, pin~ dndmama ei i I-a luat. A devenit apoi dntareata de opera, s-a bu­curat de mult succes ~i... in acea vreme a facut cuno~tinta cuunul dintre fratii ei, iar intre cei doi tineri s-a infiripat curindo iubire (dar nu in sens sexual). Ea dorea acum sa-~i reintil­neasca tatal, care, i se spusese, era un doctor binecunoscut inSankt Petersburg; dar intre timp :l"primit 0 scrisoare de la ci­neva care Ii descria relatiile dintre tatal ~i mama ei, in carepersoana spunea despre mama ei [... ]

[Fragment dintr-o scrisoare nedatatii,scrisii fnainte de 1911]

[ ... ] bucuroasa ca nu v-am trimis prima mea scrisoare, ca­re era aspra, ca ~i dispozitia mea de ieri. Acum tocmai am fa­cut 0 mica plimbare eu muzicianul; mintea imi este clara ~i a~vrea ca ~i dvs. sa simtiti la fei. lntotdeauna scopul meu p~in­cipal este de a cultiva in dvs. tot ce este sublim, ~i pentru caacest lucru sa se intimple este esential, bineinteles, ca dvs. sama iubiti. Dispozitia in care sinteti eel mai aproape de idea­lurile dvs. coincide cu aceea in care ma iubiti: sint "primulsucces" al dvs.; atunci dnd va indoiti de propriile forte etc., semanifestii neincrederea fata de mine; dnd va indoiti, devenitipentru mine doar un doctor. Ce vreaueu este sa fiti grandios.

Noua mea euno~tinta este fiu de croitor; a ajuns artistcomplet de unul singur, iar acum vrea sa se dedice exclusivcompozitiei, atit dt vor permite imprejurarile. Nu i-am spusnimic despre mine; dar crede ca am 0 atit de buna inteIegerea artei, incit nu poate pricepe de ce m-am indreptat spre me­dicina. Si colegul meu de exameri, antropologuf, mi-a spus cadomeniul meu ar trebui sa fie istoria artei ~i rlU medidna.

Cu muzicianul am discutat putin despre elvetieni (el vinedin Boemia), apoi a adus yorba de Goethe ~imi-a spus ca Go­ethe a fost incintat de Elvetia, dar nu ~i de locuitorii ei, careis-au parut pre<l;rigizi; muzidanul crede ca aroganta elvetie­nilor se va dimiriua de-a lungul a dtorva generatii. Binecuvin­tati fie cei ce pot crede!

Mi-a povestit de asemenea despre muzicieni, iar printreei, despre Haydn, al eami tatii a fast pasionatde dntecele po-

62 / Un triunghi psihanalitic

pulare, pe care Ie cinta la titera dupa ureche. Ma aflu inaceea~i situatie; cintecul meu favorit este:

Imi place sa umblu din loc in locAsta am sa fac atit cit am sa potDe vrep cu tot dinadinsul sa ma schimbati,N-am sa pot Indura soarta ce mi-o haraziti.Vechi~ifrumoase cintece 0 sa va cintStind in frig ~istind flamind,Ciupind corzile sa-nalt 0 serenada$i nu ~tiu unde-am sa donn deseara.o frumoasa ma sorbea din ochiSpunindu-mi ca-miva darui inima ei,De un ban macar voi face,De-oi cinta macar frumos.Sa-ti dea Domnul sot bogatCu casa ~igospodarie,Ca noi dad ne-am luaMa tem ca n-a~mai cinta. [...]

[Scrisa probabil In prima lunaa anului 1911J

Dragii prietene,Tocmai am sositde la conferinta dr. Burger (istoria artei) 1,

care este 0 persoanadeo mare inteligenta ~i de un umor scli­pitor. Nu exista nimic pe lume pe care el sa nu-I poata ridicu­liza pertinent, in afara de "eternitate" ~i "infinit". Este inzes­trat cu un caracter demoniac irezistibil, fara indoiala pericu­los. Astazi a vorbit, printre altele, de faptul cil un picior micpoate exercita 0 atractie senzuala ~i despre cum .~tiu pictoriisa exploateze aceasta atractie. ~i cu toate acestea nu este de­loc banal; din contra, transmitea toate aceste sugestive idei cuatita finete, inclt soar fi putut exclama, odata cu Nietzsche:"Cel ce are urechi de auzit sa auda!"2 Astazi a analizat ilus­tratiile lui Kaulbach la Reinecke Fuchs intr-un mod minunat3.Calul de bataie al desconsideiarii sale a fost filistinismul, daratacurile au fost atit de bine indreptate, incit ascultatorii nici .n-au observat cil sint asemenea celor 'pe seama carora se dis­treaza ~i I-au aplaudat furtunos. Pentru astfel de conferinte enevoie, fara indoiala, de subtiIitate psihologica, a~a cilIa sfir­~it m-am trezit gindindu-ma: nu este oare aceasta persoana

Jurnal $i scrisori / 63

care ati fi dorit sa ma recomande? Trebuie sa a~tept pentrurecomandare pina voi termina disertatia4? De ce trebuie saariit cuiva disertatia? Oamenii ma VOt cn~de pe cuvint dadIe spun d am scris una, mai ales d lumea de aici este ama­bila ~i prietenoasa. Semestrul urmator n1.avoi duce la Viena5,a~a d a~ vrea sa va rog sa-mi scrieti 0 recomandare care sapoatii fi folosita acolo, dad va fi nevoie. Sau poate ar trebuisa merg direct la prof. Freud? Bineinteles d a~tept cu neriib­dare disertatia sau, dad vreti, cu "admirabila riibdare", pen­tru d nu am cum sa cunosc care-i va fi soarta, ~i n-am vruttotu~i, pIn a astazi, sa-mi tradez preocuparea. ~tept Insa stu­diul dvs. cu nu mai putina nerabdare6. CUrlnd am sa va spun~i de ceo

[Scrisa probabi! fn primeZe ZuniaZe Zui 1912J

Dragul meu,Primiti acum fructul iubirii noastre, proiectul care este mi­

cui dvs. fiu, Siegfried? M-a costat eforturi enorme, dar nimicnu e prea greu cind e yorba de Siegfried. Dad yeti decide sa-Itipariti, voi simti atunci dmi-am Indeplinit datoria fata dedvs. Doar atunci voi fi libera. Acest studiu Inseamna pentrumine mai mult decit viata ~i din aceasta cauza sint atit de te­matoare. Ati promis d mi-I yeti publica In iulie, dad merita,bineinteles. Si cu siguranta trebuie sa aiba 0 anumita valoa­re, din moment ce au fost investite In el atita dragoste ~i per­severenta. Am stat multe zile ~i nopti cu Siegfried ~i am lu­crat. Siegfried poseda 0 enorma creativitate, de~i nu are decito umbra de existenta in regatul Proserpinei. SeifS a fost ~i elfoarte interesat de studiu. Acum a~tept, bineinteles, cu mareemotie, rasp un sui dvs. ~i din aceasta cauza cu siguranta numa yeti face sa a~tept prea mult, nu-i a~a? Nu vreau sa va tul­bur pacea ~ilini~tea; din contra, disertatia este men ita sa con­tribuie pe cit posibil la starea dvs. de bine. Pot sa gasesc pecineva sa-mi corecteze limbajul9; pot de asemenea sa amelio­rez alte inegalitati ale expunerii mele, dragostea pentru Sieg­fried ma va ajuta. V-a~ramine foarte recunosdtoare dad ativrea sa-mi semnalati pasajele obscure ~i sa-mi indicati 'poateeventuala neglijare a operei vreunui savant.

64/ Un triunghi psihanalitic

In general vorbind, parte a mitologica este probabil mai re­u~ita in ansamblu, pentru ca am fost eu singura cu Siegfried,in timp ce in munca la prima parte am fost tulburata de oa­meni; vine apoi un pasaj indreptat contra lui Siegfried, iardupa aceea numi-am mai putut organiza gindurile dedt in­tr-un mod imperfect.

[Scrisoare datind probabil din 1912]

Dragul meu,Profund deprimata, pierduta fara speranta ~i tot ce mai

vreti. Poate ca am avut 0 premonitie a ceea ce va veni, dnd,dupa ce mi-am trimis disertatia, am fost cuprinsa de 0 sen­zatie intensa: nu produc nimic de valoare ~i nu am nici unmotiv sa existpe lume. M-am a~ezat apoi cu interpretarea vi­seior a lui Stekel10,~i ascultati ce scrie acest om minunat:,Yiata ~i moartea in vis" (capitol din lucrarea sa Limbajul vise­lor, aparuta in 1911): "Acolo unde apare moartea, se mani­festa de asemenea impulsul mortii. In basmul despre BuniculMoarte11, doctorulli cere Mortii sa inlocuiasca flacara slabi­ta a vieW printr-unanoua. Ce raspunde Moartea? Nu pot.Trebuie ca flacara aceasta sa fie stinsa inainte sa fie reaprinsao alta."

Swoboda a derivat din acestfeilOmen legea conservariivietii 12."£Xista,spune el, un echilibru intre viata ~i moarte,datorita caruiaemisia de celule sexuale - pentru ca nu oriceact'sexual duce la crearea unei noi vieti - cauzeaza 0 dimi­nuare temporara a vietii, adica moarte intr-o anumita forma~i masura. £1 se refera in mod just la Celsus13: "Seminis emis­sio est partis animae junctura." ~a se explica faptul ca atitde des coitul apare reprezentat in vis sub forma mortii. Apoi?tekel analizeaza mai multe vise de moarte. Ce parere aveti?lmi riirrtin doua posibilitati - (1) sa.arat intr-o nota din pre­fata - ~i este cazul sa fac asta- ca lucrarea mea trebuia saapara in numarul anterior din Jahrbuch 14~i ca era deja trimi­sa editorului cind am aflat de carte a recenta a lui Stekel, Lim­

bajul viselor; am mentionatde altfel noul meu proiect in stu­diul "Dementia praecox" 15.0 varianta scurta e deja termina­ta. Am dezvoltat acest studiu, pentru ca profesorul Bleulernu vrea sa-mi admita ideile16, iar dvs., mai ales dvs., trebuie

fumal $i scrisori I 65

sa ~titi ca il aveam deja in minte in momentul cind nu eraminca de acord cu teoriiIe lui Freud ~i voiam sa va demonstrezin scrisori ca [... ]

27 noiembrie 1917

Dragii dr. Jung,Voi profita de un u~or guturai ca sa scriu, pentru ca altfel

n-a~ fi inceput niciodata. A trecut multa vreme de cind am ci­tit carte a dvs. 17 ~i mi-ar placea sa discut mai multe chestiuni,fara legi'itura intre ele. Aceasta discutie trebuie repartizata inmai multe scrisori.

Scrisoarea nr. 1

V<;>intade putere sau pulsiune sexuala?

Ati observat ca am modificat termenul de "pulsiune deputere": nu este yorba de un subterfugiu semantic, ci de 0clarificare a conceptelor. Istoria naturala recunoa~te cloar do­ua pulsiuni, pulsiunea de autoconservare ~i pulsiunea de COll­

servare a speciei. Din acest motiv, "vointa de putere" poate fi,bineinteIes, tot atit de semnificativa pentru nevroza ca ~i"dorintele infantile refulate de natura in principal sexuala",de care vorbe~te Freud. Yom vedea imediat acest lucru. V~eausa va supun atentiei un caz concret, ceva ce am intilnit recentla fiica mea, ~i apoi yom discuta. Cind avea trei ani ~i juma­tate, micuta s-a imbolnavit de gripa, cu accese incontrolabilede tuse ~i voma. Am banuit 0 intoxicatie acuta, insotita debron~ita, a~a ca am dus-o la doctor. Micuta a fost tare dulcecu el, iar doctorul i-a promis ca 0 va lua la plimbare cu auto­mobilul cind se va face bine. Doar 0 singura data cind aveafebra mare a strigat din toate puterile cind a venit eI, fapt ca­re I-a contrariat multo La urmatoarea lui vizita, ea parea prie­tenia intruchipata ~i i-a ~optit: "Je serai gentille! Tu viendrasdemain!" [Yoi fi draguta! 0 sa vii miine!"] N-a mai venittimp de mai multe zile, pentru ca ea se simtea mai bine. Apoiintr-o seara, pe cind dormea dusa, s-a trezit brusc ~i a avutunul dintre acele accese nesfir~ite de tuse ~i a vomitat. Am

luat pe loc in considerare posibiIitat~a aparitiei unei nevroze- dar am chemat imediat mediCld. In timp ce 0 examina pecopila, eI mi-a aratat ca era perfect lini~tita ~i a fost de pare-

66 / Un triunghi psihanaZitic

re cii buna parte din aceasta istorie era de natura nervoasa. Adoua zi dimineata, micuta copila mi-a spus: "Quand Molli to­usse - alors Maman a peur, Ie docteur vient et fait de toc-tocsur Ie petit ventre de Molli" ["Clnd Molli tu~e~te - mama sesperie ~ivine doctontl ~i face cioc-cioc pe burtica lui Molli"].I-am raspuns, bineinteles, cii grqe~te mult, cii acum ~tiu ciinu e mare lucru, iar tu~itul ei in cel mai rau caz ma va plicti­si ~i ma va alunga de llnga ea ~i cii nu-I va mai vedea pe doc­tor pina nu se face bine. Asta a re<:tnimatprocesul con~tient~i ea a tot incercat sa tu~eascii fara succes. Dupa 0 zi, intrea­ga chestiune s-a stins incet-incet. Exista ~i 0 preistorie la to a­te acestea: dnd abia implinise un an, copila a facut pentruprima oara 0 gripa, insotita de tuse puternicii ~i vomitaturi.Tatal ei a trebuit sa se trezeascii noaptea ~isa-i dea apa cu lin­gura. La scurt timp dupa aceea, el a trebuit sa pIece intr-o cii­latorie de afaceri ~i, dupa sfatul medicului, am trimis-o la spi­tal ca sa fie tinuta s'Ubobservatie. Cu siguranta era prezenta~i 0 boala organicii, dar curind simptomele ei s-au inrautatit;copila tu~ea ore intregi, totdeauna noaptea. Trebuie observatcii atunci dnd se intlmpla, eu stateam in lini~te in camera dealaturi. L-am intrebat pe profesorul Bleuler, care a fost de pa­rere cii in spatele acceselor de tuse trebuie sa se ascunda anu­mite dorinte, dar cu un copil atit de mic nu puteam afla ni­mic. Ceea ce s-a intimplat mai apoi ne spune ca fetita speraca prin accentuarea simptomelor bolii sa-l poata chema pe ta­tal ei ~i sa-l retina Hnga ea. La trei ani ~i jumatate, "nevroza"se folosea de acela~i complex de simptome ca ~i la un an pen­tru a-I aduce pe tata linga ea. Acum se servea de ele pentru aatrage Hnga ea un substitut al tatalui, pe doctor. Dupa pro­priile-i cuvinte, ea gase~ contactul fizic, apasarea micutului eistomac, foarte plkut. Ii plkea sa-~i dezveleasca stomacul ~istriga fericita: ,,0, Molli prend des bains de soleil!" [,,0, Molliface bai .de soare!"]. Ea mai avea ~i 0 pronuntata tendinta de"voyeurism", i~i punea ~i papu~ile sa facii baie de soare ~i in­cerca sa descheie bluzele doamnelor. Era oare vorba deja deaparitia pulsiunii sexuale sau de ceva complet diferit, care, inorice caz, demonstra 0 analogie marcata cu pulsiunea sexua­Ia adulta, creind piste, ca sa spunem a~a, pe care instinctul vi­itor sa se dezvolte? La aceasta intrebare nu se poate raspun-

fumal $i scrisori /67

de ~i nu mi se pare importanta atita timp cit in ambele cazurine confruntam cu forme primitive ale unui instinct care, incursul dezvoltarii, se vor transforma in instinct sexual, mani­festind, in cazul nevrozei, aberatii corespunzatoare pulsiuni­lor copilariei etc.

Adler ar spune ca micutul vrea mai multa putere ~i maimulta protectie ~i, prin urmare, produce aq:ste simptome18.Dar eu trebuie sa subliniez ca "actiunea simptomelor" erastrins legata de departarea de tatal ei ~i ca, dintre toate me­canismele pe care Ie avea la dispozitie, copilul il alegea intot­deauna pe acela care i-I adusese aproape pe tata ultima oara.Trebuie observat de asemenea ca ultima oara cind a fost bol­

nava, fetita a trebuit sa stea in pat nemi~cata; nu i se permi­tea sa vorbeasca sau sa manince ~i singura ei compensatie inaceasta nepliicuta situatie era faptul ca mama ei statea acolo,linga patul ei, fara sa vorbeasca, iar doctorul venea 0 data pezi. Daca nu facea a~a, nu venea nimeni. Ce tip de putere eraimplicata aici? Nu ar fi fost mult mai logic din punctul de ve­dere al pulsiunii de autoconservare sa renunte la a vomita,astfel incit sa poata sa manince orice, inclusiv ciocolata? Li­ni~tirea, libertatea de mi~care, joaca cu alti copii, mincarea fa­vorita - totul era sacrificat pentru a primi mai multa atentiedin partea celor a caror dragoste 0 dorea. Pentru a-mi expri­ma propria opinie, eu a~ include instinctul de autoconserva­re in instinctul de conservare a speciei; nevoia de supravietui­re se une~te imperceptibil cu nevoia de a muri ~i de a rena~­te. In stadiul initial, instinctul de autoconservare coincide inintregime cu instinctul de conservare a speciei, de~i cind eyorba de copii atit de mici nu ne putem da seama daca ei iu­besc sinul mamei, de pilda, pentru ca Ie satisface nevoia dehrana sau daca aceasta iubire este deja atit de emancipata in­cit sa fie iubit sinul "fizic", pentru el insu~i, sau, ce mi se pa­re mai just, pentru ca satisface foamea ~i, in plus, procura cal­dura ~i pace, ~i din acest motiv contactul fizic ajunge sa fie 0placere, ceea ce inseamna deja inceputul sentimentului sexu­al. Si senzatia puterii? Ce altceva poate fi decit nevoia de aatrage mai multa atentie ~i iubire? Si senzatia de insuficien­ta? - Suferim de 0 senzatie de inferioritate pentru ca putempretinde prea putina recunoa~tere ~i iubire; nu putem supra-

68 I Un triunghi psihanalitic

vietui sau procrea; acest lucru se aplica atit la dorintele neim­plinite, refulate cit ~i la produsele sublimate. Freud ne-a spusdeseori ca multi dintre pacienti se fac bine - daca realitateaIe este ceva mai favorabila. "Refugiul in maladie" este un con­cept general recunoscut, tot a~a cum, dupa Freud, nevroticiiau nevoie de maladia lor ~i nu vor sa renunte fa ea. Au nevoiede ea pentru ca astfel e mai u~or sa aiba parte de gratificatiiinfantile ~i, bineinteles, pentru ca boala Ie aduce reale avan­taje. Luati ca exemplu nevroza pe care 0 manifesta pensiona­rii19. Ceea ce introduceti dvs. nou este ca un simptom pato­logic poate indica 0 alta traiectarie. Aceasta idee a fast expri­mata in aceasta forma doar de dvs., din cite ~tiu. Freud spu­ne ca simptomul nevrotic este in acela~i timp un efart de au­tavindecare sau de adaptare, dar dacii I-am lnteles eu coreet ­el nu voia sa sugereze prin aceasta ca un simptom relevaacum traiectorii nai, valaroase pentru nai, a~a cum ati facut-advs. ,Fara a contrazice deloc pozitia lui Freud, aceasta este ainestimabilii contributie ~i slnt foarte nerabdiitoare sa discutiim

aceste Iucruri ~i multe altele. Din pacate, aceasta scrisoare estemult prea lunga ~i trebuie sa 0 inchid.

V-a~ ruga, pentru ca estefoarte impOltant pentru mine ~i pentrucercetarea mea viitoare, ca de fiecare data sii-mi trimiteti odatii cu

raspunsul dvs. ~i scrisoarea mea. Veti face asta, nu-i a~a?Nu pot decit sa va asigur inca 0 data ca noile dvs. concep­

tii ~tiintifice ma intereseaza faarte mult ~i din acest motiv a~dori sa discut cu dvs. fiecare punct, unul dupa altul.

Cu cele mai bune urari,S. Scheftel

Adresa: Lausa~ne, Av. de Solange, Castel Vesta

3 decembrie 1 91 7

Cuvint inainte

Draga dr. Jung,Recitind scrisoarea dvs., mi-am dat seama ca probabil nu

v-am inteles corect. Aveti, va rog, rabdarea de a citi tatu~i pi­na la capat scrisoarea alaturata aici, care era deja scrisa, ~ipa­tru intrebari in plus.

Jumal ~i scrisori / 69

1. Ce vreti sa spuneti dnd'vorbiti de "a trai ceva simbolic",daca dvs. considerati simbolul ca pe ceva real?

2. Cum traiqte cineva ceva simbolic?3. La ce ne servqte 0 viata simbolica?4. Daca un simbollmi spune, de pilda, ca am 0 "dispozitie

eroica" - Insa eu ~tiu asta fara sa am nevoie de un sim­bol- ce Imi releva analiza simbolului? Am uitat cea de-a

cincea Intrebare.Voi Intelege aceste lucruri cu mult mai bi­ne dupa ce voi primi 0 explicatie scrisa dedt din carte advs.2o, unde ele slnt tratate atlt de laconic, fiind parte aunui monolog interior ..Va multumesc anticipat.

Ca Intotdeauna,S.S.

Draga dr. Jung,Timp de mai multi ani, am fost unul dintre cei mai buni

elevi, dad nu cea mai buna eleva a dvs. Era deci de la sineInteles ca dupa 0 perioada de care am avut nevoie pentru adezvolta In mine noi dimensiuni sa ma interesez din nou de

progresul dvs. ~tiintific.' Intentionat v-am oferit un caz con­cret, pentru ca am vrut sa aflu (1) daca In acest caz conside­rati interpretarea lui Freud corecta, (2) dad puteti aplica in­terpretarea lui Adler aici, ~i dad da - cum puteti explicaacest caz din punctul de vedere al "vointei de putere"? (3)Cum interpretati dvs. personal acest caz? Daca nu yeti Incer­ca sa-l interpretati fara analiza, cum 11 yeti cerceta In cazullncare yeti avea ocazia ~i ce poate reie~i din acest proces? Va fiacesta conform viziunii dvs., potrivit careia un copil este In­totdeauna de tip extravertit, iar conflictele copiilor se mani­festa totdeauna In viata lor emotional a (pentru moment, voilasa deoparte teoriile despre emotii)? Am dedus acestea dinscrierile dvs. de istorie culturala, pentru dele vorbesc dedezvoltarea tipurilor .... In nevrozele extravertite, se indicaprobabil de asemenea noi piste. Mi-ar fi de folos sa ~tiu ce noipiste slnt anuntate de simptomele ce apar la fetita mea.

Revenind la Freud, este foarte instructiv pentru mine fap­tul d dvs. ~i Freud va acuzati unul pe celalalt-de acela~i lu­cru, anume de aplicarea presupozitiilor biologice In psiholo-

70 / Un triunghi psihanalitic

gie. ~i totu~i, nici unul nu interpreteaza instinctul in sensbiologic. Freud studiaza in principal manifestarile psihologi­ce ale "instinctului", de pilda, sentimentele de placere sau ~enepHicere care dau na~tere dorintelor ce Ie corespund. Inaceasta privinta, Freud adopta Hid indoiala pozitia "psiholo­giei eului". Scumpul eu! El presupune ca senzatiile de place­re ~ide neplacere sint sursa tuturor ocurentelor fizice din noi,in cazul nevrozelor, "dorintele" sexuale profund refulate. ~acum spune el, cu totii cautam placerea ~i reprimam tot ceeace ne produce neplacere. Doar fn domenilll w:1wlitatii nu ni sepen/lite de obicei sa cautam placutul, fntr-adeval; nu ne pennitemnici macar fata de noi sa admitem aceasta cautare, pentru caaceste dorinte sint foarte puternice ~i de~teapta 0 puternicarezistenta in noi. De unde conflictul ~irefularea anume a sen­timentelor de natura sexuala sau, mai degraba, a "dorinte­lor". Freud este interesat, bineinteles, de mecanismele psihi­cului universal ~i demonstreaza ca energia care ar fi trebuit sasatisfaca pulsiunile sexuale daunatoare dezvoltarii individu­lui pot fi eliberate ~i ,?transferate" catre scopuri mai inalte. Elnumqte asta "subl}mare". De aceea, dupii Freud, nici Nietzsche,nici Goethe nu s-au oprit la stadiul rtfulalii; mai degrabii, ei ~i-ausublimat pulsiunile iliferioare, deposedfndu-le de enagia ilwestita fn

ele. Opersoana nu poate fi pictor, muzician, doctor, matema­tician in acela~i timp. Freud ~i-a asumat sarcina de a schitaaceste procese umane in dezvoltarea lor normal a ~i patologi­ca; iar in opinia mea, el s-a achitat de aceasta sarcina in modstralucit (in ciuda fragilitatii conceptuale ~i a exagerarilor).Sinteti de acord, nu sinteti?

Acum se pune 0 alta intrebare: ce forta ne impinge catresublimare? Ce forta ne face capabili sa sacrificam dorinteleinfantile in favoarea celor mature? Fiind empirist, Freud nicinu a atins aceasta chestiune in ltlcrarile sale. Adler, mi se pa­re, a facut un salt nejustificat and a ignorat observatiile luiFreud ~i a vazut nevroza constind doar in. conflicte inauntrulvoiritei de putere. Ideile dvs. sint categoric mai bine intemeia­te, pentru ca folosesc principiile freudiene ca punct de porni­re ~i sugereaza, in MetamOlfozele ~i simbolurile libidoullli, felul incare, in filogenezii, de asemenea, investir@a originala a euluieste sublimata (domesticita), iar apoi prezentati propria dvs.

Jumal ~i scrisori / 71

munca despre acest subiect. Dvs. spuneti ca libidouleste de­ja domesticit in asemenea grad, este atit de stabil ata~at dediferite proiecte culturale, incitconflictele pot izbucni chiarin sinul acestor valori culturale, tot a~a cum reprimarea ori­caruia dintre aceste proiecte culturale (misiuni ale vietii) esuficienta pentru a crea 0 nevroza. Acum, daca vreuna dintremisiunile vietii ramine neindeplinita ~i daca 0 mare cantitatede libido ramine neutilizata, acest libido regreseaza pina sprestadiul infantil, chiar pina la ideile filogenetice, formind do­rinte corespondente (aceasta pentru ca reprezentarile nu aualt debu~eu decit in domeniul incon~tientultli). "V-am lilfeles

oare corect? Dadf este a~a - mi se pare cif aJ7em aici 0 descoperiri­

re Jructuoasa ~iJoarte illteresallta.

Daca ati ~ti cit de imens de multe am sa va spun! Dar tre­buie sa sfir~esc, altfel scrisoarea ar deveni prea lunga. Inca 0data va voi cere, ca totdeauna in aceasta corespondenta, sa-mireturnati scrisorile ce vi Ie adresez.

eu cele mai bune urari,S. Scheftel

4 decembrie 191 7

Draga dr. Jung,Aceasta scrisoare se refera la traduce rea lucrarilor dvs.

$titi probabil ca Herr Medtner vrea sa-mi trimita traducerileca sa Ie corectez21. Dupa aceea, Ie va revedea ~iva face corec­turi Ia rindul sau. Ei bine, am incercat sa ma uit peste uneseu, iar traducerea este foarte slaba, atit ca stil cit ~i in con­tinut. Am lucrat din greu ~i a trebuit sa traduc din nou aproa­pe fiecare fraza; in cele din urma, am trimis mmfa lnapoi lui

Hen" Medtner (la cererea Iui). Acum, Herr Medtner imi repro­~eaza in gluma ca am fost prea pedanta, incit aproape ca I-aminsuitat. Ii sint recunoscatoare pentru critica sa, dar acum ba­nuiesc ca ~i celelaite traduceri sint de asemenea siabe, iaraceasta pedanterie a mea pe care 0 consider necesarif rl1ava pu­ne in mod constant in conflict cu alti oameni. Mai exista unpunct esential: cunoa~terea limbii respective ~i cunoa~tereaterminologiei ~tiintifice sint doua lucruri diferite. Cindmi-am tinut conferintele in Rusia22, am constituit 0 anume

72 / Un triunghi psihanalitic

terminologie, iar dad eineva vrea sa dud la bun sfir~it 0 ast­fel de sarcina importanta preeum tradueerea luerarilor unuisavant, trebuie macar sa ineereesa afle ee au faeut predeeeso­rii sai, saafle, de pilda, dad nu a fost stabilit deja un corpterminologic; aeesta ne face munea eonsiderabil mai u~oara ~ine apropie de aeuratete. Aeest lueru nu inseamna d nu pu­tem eoreeta slabiciunile terminologiei existente. I-am mentio­nat aeest lueru lui Herr Medtner, dilr din nefericire nici unuldintre noi nu a pus mina pe vreo tradueere de psihanaliza inlimba rusa23. Daca ..yom crea _acum, spontan, 0 terminologiea noastra in ruse~te, probabil d va inregistra multe inadec­vari .~iva avea dezavantajul d cititorul care se va fi obi~nuitcu 0 anume terminologie va intimpina mai multe difieultatiin a asimila materialul in noua terminologie. Este desigurfoarte neplacut sa faci 0 treaba imperfecta, cu atit mai multeu dt am abordat luerarile dvs. eu aceea~i onestitate ~i buna­vointa cu care ati abordat ~i dvs. primul meu studiu. Sfatulmeu ar fi in acest caz sa a~teptam pin a and yom avea indea­juns de multa literatura de specialitate inlimba rusa ~i tradu­catori capabili, chiar dad asta ar insemna 0 inurziere eonsi­derabila a tradueerii.Graba inutila ~i superficialitatea nu pro­due niciodata ceva de valoare ~i, in plus, din cauza evenimen­telor politice din Rusia, terenul nu e pregatit pentru chestiuni~tiintifice, a~a d putem sa ne luam un ragaz. Ce spuneti ?

Salutari de laS. Scheftel

[Fragment] 15 decembrie 1917

[... ] care ar putea avea vointa de a agresa (puterea). Mi-amgasit refugiul la seqia de chirurgie, eeea ce inseamna ca amrenuntat la orice aspiratie de creativitate personala ~i mi-amfixat atentia asupra faptului de a face 0 munca irepro~abila.Si apoi, total nea~teptata, a aparut reactia, cu 0 forta peearenu a~ fi banuit-o in mine: sublimarea in eompozitia muzica­la a dorintei mele de a ma preda. In plus, capacitatile meles-au dezvoltat, ma simt mai libera ~i mai independenta ~isimt ca de acum pot sa-mi reiau munca ~tiintifica, cu 0 lini~­te ~i eu 0 aseutime a mintii poate fara precedent.

Jumal $i SC1'is07'i I 73

Dupii acest exemplu, mii fntorcla teoria tipurilor a dvs.24. Mise pare ca "tipul introvertit" este cel in care vointa de putereprevaleazii, in timp ce la tipul extravertit este mai pute171iciine­voia de a se diirui pe sine. Predominanta unei inclinatii sau a al­teia - de care sintem con~tienti - constituie totdeauna fac­toml decisiv in judecarea unui tip. In vorbirea normaHi, emo­tia care insotqte dantirea de sine poarta numele de "iubire";aceasta emotie este alttuista ~i astfel prezinta cele mai finevariatii in ceea ce prive~te relatia cu 0 alta fiinta umana, com­parativ cu emotia pe care 0 simte cineva afirmindu-~i eul (sauvointa de putere). Acesta este motivul pentm care extraver­titul este pe drept cuvint vazut ca 0 persoana "mai simtitoa­re" in raporturile cu ceilalti (am subliniat p~ste tot faptul cadoar predominanta este factorul decisiv pentm conceptiacon~tienta) .

. In opinia mea, persoana introvertita are fara indoialaemotii, dar aceste emotii sint In primul rInd diferite de cele aleextravertitului: in timp ce extravertitul, care cauta sa se dam­iasca, i~i proiecteaza personalitatea in Celi:ilalt-~i este, in ge­neral, con~tient de sensul participarii la fiinta Celuilalt - ati­tudinea introvertitului trebuie sa fie opusa acestui fel de rela­tii. Nu voi mai continua sa vorbesc de acest subiect, caci in­tra in joc diferite probleme legate de geneza ~i natura emoti­ilor, probleme care nu au fost inca cercetate temeinic. Va voiatrage atentia doar asupra impreciziei care ar putea, duce la 0grqita interpretare ~i asimilare a perspectivelor dvs. ~i ale luiFreud. Clnd Freud vorb~~te de "refulare", elspune c.eva com­plet diferit de ceea ce intelegeti dvs., care )iorbiti de contras­tul dintre refularea emotiilor ,~i refularea gindurilor in. celedoua tipuri. (l) Pulsiunea poate fi rejulatii, ~i la fel 0 tendinta(in sensul dinamic al termenului), 0 "nevoie" sau 0 "dorinta".Dar "emotia" este un produs aI.con~tiintei; cineva poate avea"predispozitii", "dorinte" incon~tiente (cu rezerva de a com­pleta cu un "ca ~i cum", adica, incon~tientul actioneaza "ca ~icum"), actiuni etc., dar nu emotii inco1t~tiente. Acest lucm nuexclude posibilitatea ca emotiile sa provina dintr-o ,motivatieincon~tienta. (2) Fara a spune ce cred eu ca este corect­Freud intelege prin "refulare" un proces activ, ca sa spunema~a, rezultat al unui conflict ~i al unei "condaInnari" pronun-

741 U11'triunghi psihanalitic

tate de organul cenzurii interne. Dvs.folositi totu~i termenulde "refulare" in sensul de reprimare, care este rezultatul invo­luntar al-predominantei uneia dintre componente. In opiniamea, ar trebui sa retineti termenul de "represiune", pentru cael nu distorsioneaza intelesul explicatiilor dvs. ~i pentru caFreud folosqte termenul "refulare" intr-un sens complet dife­rit, ceea ce creeaza mare confuzie in rindul majoritatii citito­rilor. (3) 0 emotie nu poate fi refulata - dar poate fi fara indo­iala reprimata (adica putem chiar sa 0 impiedicam sa ia fiin­ta). (Inca 0 data puteti vedea diferenta in terminologie.) Darcum apare aceasta? lata, aid sint -doua diagrame, ilustrind ti­pul extra- ~i introvertit:

I. Tipul extravertit II. Tipul introveltit

a nevoia de

diiruire de sine

a'b a b = ate arunca­

intr-un obiect

c voin\a de purere d\J) n ""ljC 0 '"10" :l ~n -'",/l ~

o :. c:l ~.-"" :l,... .,...~. "rt ~.~

c c'd = retragerede la obiect,

adicii

obiectivare

Aceste doua diagrame mi se par perfect trans parente. Saluam introvertitul, Tipul II. Linia ab este nevoia de daruire desine (imersiunea In obiect). Ea prevaleaza asupra liniei cd,adica asupra liniei vointei de putere, anume prin linia c' d.Aceasta marime intersecteaza pragul spre con~tientizare. Li­nia ab este tinuta in jos de linia cc' ~i astfel ramine in sub­con~tient. Pentru ca acum partea predominanta este c' d =vointa de putere - aparitia ei pe suprafata con~tiintei nueste conectata cu sentimentele'de '"iubire"; aid apare un "tipde gindire" in care 0 emotie corespunzind liniei ab este repri­mata. Dar aceasta cantitate de emotie reprimata ramine pre­zenta in calitate de "predispozitie". Se poate intimpla ~iin zi­lele noastre ca In cazul unei persoane introvertite (dqi nueste cazul cu oricine), ca rezultat alloviturilor soartei sau da­torita unei experiente fericite de dragoste, nevoia de a fi con­sumata de dragoste (daruirea de sine) sa fie atit de intensa,

fumal ~i scrisori /75

inat sa prevaleze asupra vointei de putere; atunci avem untip extravertit, iar marimea ab, care ocupa acum suprafatacon~tiintei, sa creeze sentimente unice in felul lor, care deacum vor fi prezente doar ca "predispozitii", adica, pentru avorbi mai clar, care nu sint prezente; and se intimpla acestlucru, "vointa de putere" in marimea cd din primul exemplueste reprimata, probabil asemanator cu "em6tiile" corespun­zatoare (aici e yorba de. terminologia folosita, pe care, pentrumoment, nici n-am sa 0 apar, nici n-am s-o pun la indoiala).

Am priceput oare teoria tipurilor elaborata de dl's. In mod coreet?

AJleti oare I'reo obiectie lafelul In care am inte7pretat aceasta tcorie?Iar acum sa ne intoarcem la Freud. ~a cum am mentio­

nat mai inainte - Freud examineaza instinctul nu in compo­nentele lui separate, ci ca intreg. Atunci and vorbqte de "do­rinte refulate", el intelege in principal placerea sexuala in sensrestrins ~i tot ceea ce are legatura cu ea, nu doar vaga nevoiede iubire (de daruire), ci de asemenea toate impulsurile egois­te ce pot fi subsumate rubricii "vointa de putere". Odovadapentru aceasta: i-am dus lui Freud 0 parte din analiza pe ca­re deja 0 descifrasem: conform ei (in visele mele), a~ fi 'pututtine conferinte la fel de interesante ca Freud sau ca Jung; darin acela~i timp simbolismul releva de asemenea realizareaunei dorinte de a crea un mare erou ariano-semitic. Nu nu­mai ca Freud a fost de acord cu interpretarea, dar a gasit ana­liza ca fiind foarte interesanta ~i profunda. jn scrierile lui

Freud, l1lultil'alenfa sil1lbolurilor este descori e.'-plicitaccentuata. Mise pare deci, dupa tot ce am auzit de la Freud ~i dupa tot ceam invatat din scrierile lui, ca teoria lui Freud include dejatot ceea ce este considerat a fi "inovatiile" lui Adler, adiea ide­

ea de "I'ointa de putere" reprimata. Dar Inl1laSUra In care Adler nu

e de aeord eu Intreg edifieiul freudian ~i e preoeupat doar de 0 singu­ra eomponenta, "Jlointa de putere", este eonsiderabil mai linlitat ~i

mai pm1ial deat Freud. In cazul fiicei mele, este doar aparentfaptul ca fetita ar vrea sa faca din doctor un substitut al tata­lui; "actiunile ei simptomatice", la fel ca ~i comportamentulei amabil fata de el, bucmia neascunsa pe care 0 manifestacind aparea el - toate aratau ca fe~ita il placea ~i-ivoia dra­gostea.

761 Un t17unghi psihanalitic

Dvs. spuneti, luind pozitia lui Adler ca punct de referin­ta: "copilul dore~te sa-l aiba pe doctor linga ea -~i-~ipune lacale simptomele nu de dragul placerii, ci pentru a-~i duce laindeplinire proiectul." Pot fi ridicate doua obiectii: (1) in ca­zulin care copilul dore~te ceva, iar aceasta dorinta se impli­nqte - ea ata~eaza deja de fndeplinirea dorintei smtimmte de pla­cere; astfel, copilul se straduie~te pentru 0 placere; (2) intre­barea ramine: ce scop spera copilul sa atinga dnd dore~te savina doctorul? Sa presupunem (in acest caz particular nu esteadevarat) ca fetita vrea doar sa-~i probeze puterea, demon­strind ca este indeajuns de puternica peJ;ltru a-I atrage pe me­dic la ea prin diferite strategii. Aceasta ar fi 0 slab sublimatacomponenta masculina ("protestul masculin"). 0 dorinta re­primata de a fi mare ~i puternic - nu am auzit oare desprea~a ceva in psihologia lui Freud? Freud, de fapt, nu ramflle laaceasta interpretare ~i spune ca un simptom are mai multe de­terminari ~i trebuie sa reveleze multe alte aspecte al vietii ins­tinctuale ale cuiva.

Tres acum la perspectiva dvs. despre acest subiect ~i aiciadopt 0 alta pozitie, pentru ca dvs. spuneti ceva foarte dife­rit. Daca punctul de vedere teleologic este corect sau nu, e unfapt ce nu poate fi nici dovedit, nici contestat, din momentce e vorba de 0 chestiune de sentiment ~i de convingere. DarI).U aceasta este principflla problema. Subcon~tientul nostru con­tine, fara fndoiala, avertismente, indicatii ~isemnale pentru directiape care trebuie sa 0 ia viitoarea noastra viata ~i pot sa-i dau pede-a-ntregul dreptate lui Goethe dnd spune: "Omul bun rata­cind fn fntuneric/ nu va uita de mlea dreapta. "25 Cred totu~i canu a fost suficient de bine subliniat faptul ca acest lucru nuse intimpla in "incon~tientul" lui Freud, ci in "subcon~tient".In aceasta "con~tiinta secundara" [Seitenbewusstsein] se aduna~i iau forma gindurile reprimate de prejudecatile aflate in"dmpul con~tiintei"; in acela~i timp, acolo sint rezolvate pro­blemele importante ~itot acolo sint depozitate stravechile in­telepciuni ~i simboluri. ~ putea spune multe lucruri despreacest lucru, dar Ie las la 0 parte deocamdata.

In studiul meu "Distrugerea etc." am inlocuit sau am vrutsa inlocuiesc peste tot expresia "incon~tient" cu "subcon~­tient", fara sa-mi fi dat seama pe moment, cred, ca Freud in-

Jurnal $i scrisori / 77

telege prin "incon~tient" ceva fundamental diferit de ceea ceinteleg eu. Ca eleva a dvs., concep "incon~tientul" in sensu!de non-con~tient ~i doar mai tirziu am realizat d dvs. ~iFreud intelegeti lucruri diferite prinaceasta expresie. 0 anu­mita "nevoie", "imbold", "dorinta" din noi, conectata cu ce­Ie mai adinci, intunecate instincte, inceard sa se descarce invise de energia pe care 0 are, faand uz de imageria subcon~­tienta pentru a arata obiectul ei ca realizat. Intreaga "remo­delare" a domeniului gindurilor subcon~tientului (incon~tien­tului) apare la nivel precon~tient, pentru d dorintele "repri­mate", intunecate, nu pot ca a,tare nici macar sa fie admise insubcon~tient ("con~tiinta secundara"). Dacii analiziim acum

simbolul precon~tientului - descoperim, pe de 0 parte, toate do­rintele refulate ale incon~tientului, care sint considerate demintea con~tienta ca imorale ~i intolerabile; pe de alta parte,dacii analiziim directia opusii, vom descoperi in con~tiinta se­cundara (subcon~tientul) 0 preocupare profund etid, dlau­zitoare ~i toata intelepciunea ancestrala de care nu sin terncon~tienti, pur ~i simplu pentru d mintea no astra con~tien­ta este doar 0 minuscula parte a uria~ului sistem de coordo­nate, parte de care avem nevoie la un moment dat pentruadaptarea la prezent. Dar ce e "prezentul"? Sinteti de acord cuacest mod de a concepe incon~tientul ~i subcon~tientul?

. eu cele mai bune urari,S. Spielrein-Scheftel

20 decembrie 1917

,Draga dr. Jung, ~Voi incerca sa va explic constructul meu mintal. Sinteti fa­

miliarizat cu fenomenele hipnagogice pe care le-a descris maiintii Silberer26. Voi incepe prin a spune d aceste fenomeneconstituie primul stadiu al procesului gindirii subcon~tiente.Prof. Bleuler m-a intrebat dad a~ pune formarea simboluluipe seama efectelor autocenzurii sau nu. I-am raspuns catego­ric "nu", pentru d simbolul apartine chiar esentei procesuluigindirii subcon~,tientului (subliminal). Dad oboseala, narco­za sau oricare altii forma de intoxicatie slabe~te gindirea "di­recta" - se instaleaza gindirea "simbolid". Observarea feno-

78/ Un trlunghipsihanalitic

menelar hipnagagice ne invata ca procesul gindirii sublimina­Ie canverte~te gindurile in simbaluri, nu daar in simbaluri vi­zuale, ci ~iin simbaluri acustice sau in "gindire simbalica" di­namica etc. Simbolurile subliminale sfllt universale ~i mai arhaice

decft gfndurile con~tiente corespondente. Dar procesul gindirii su­bliminale este mult mai mult, dupa cum a~ vrea sa deman­strez prinintermediul unui'exemplu: dnd sint faarte abasita,ma surprind gindindu-ma la diferite lucruri pe care planuiescsa Ie fac; aceasta meditatie produce a Figura hipnagagica, unpaligan, caruia ii parcurg perimetrul "furi~indu-ma" (aceastaimagine dateaza din anul 1904). Paliganul ia farma dnd tra­sez liniile ce carespund directiilar in care a~ putea actiana.Aceasta cantitate de simbalic descrie pracesul gindirii can~­tiente. Acum urmeaza a cantinuare care nu apartine gindiliimele can~tiente; paliganul se preschimba intr-un grilaj pe ca­re incerc sa-l escaladez, dar de fiecare data a fata bruneta, ta­cuta ma prinde de piciaare ~i ma trage inapai; acest capital alvisului se transfarma sau cantinua cu a parte in care vad a gi­za cum cade in pIasa unui paianjen; a ating cu degetele ~i defiecare data trebuie sa a ia· de la inceput sau eel putin sa re­faca a buna parte din drumul ei cu un cansiderabil efart.Cind analizez acest lucru, imi apare imediat gindul : Yrei sascapi, dar diavalul te prinde de piciaare ~i te aduce inapai lael." Acestea sint cuvinte de undeva din Garki27. Acest curent

de gindire (cantinuarea) nu provine de la mintea can~tientapentiu a se retrage sub pragul ei. El curge independent demintea can~tienta inca de la inceput; el apm1ine "con~tiinfei se­cundare" a "subcon~tientului", daca preferati acest termen. Inacest fel, gindurile subliminale (natiunile) releva nu daarcan~tientul nastn~, ci ~i subcan~tientul sau gindurile can~ti­intei secundare. Dupa tat ce s-a spus, trebuie sa fie evidentca analiza subcan~tientului ne prezinta cele mai interesanteprobleme la care trebuie sa lucram in'limbaj simbalic sublimi­nal, pentru ca gindurile naastre directe Ie reprima. Pentru apreveni fntelegerile gre~ite, subliniez explicit ca nu este varbadaar de lipsa de timp care ne face sa atribuim multe dintre"camplexele" naastre subcan~tientului, dar e ~i inertie, senti­mentul de insecuritate etc. - pe scurt, este vorba de mativetinind de afectul persanal. ~a am expulzat din can~tiinta

Juntal ~i scrisori / 79

mea complexul "muzica", pentru ca ducea la prea multe emo­tii tumultuoase ~i nu aveam incredere in abilitatea mea inaceasta zona. Simbolurile subliminale mi-au relevat faptulcain subcon~tient eram preocupata de vocatia mea muzicala.Acum: chiar daca sint scoase afara din con~tiinta, felurile decomplexe pe care Ie-am mentionat sint perfect "capabile de adeveni con$tiente", pentru ca ele nu sint condamnate ~i alunga­te precum instinctele. Ele nu sint barate de catre con~tiinta prin"cenzura" in acest sens. Prin contrast, exista anumite pul­siuni organice, brutale care contrasteaza atit'de apasat cu eulnostru con~tient, "incit te simti "uman" anume pentru ca aireu~it in final sa domini aceste "dorinte", pina· acolo ca dis­pare orice urma dih ele. Acest lucru are de-a face in particuclar cu sexualitatea infantila, cu complexul Oedip. Un instinctputernic de autoconservare ~i de dezvoltare personala rezistarecunoa~terii acestor "dorinte". Aceasta este ceea' ce Freudnume~te "cenzura". La persoanele normale, aceste "dorinte"sint sublimate, adica acestor rama~ite animalice. Ie este retra­sa cea mai mare parte a energiei, care este transferata spre re­giunile "inalte", sau cel putin spre activitatile amoroase obi~­nuite. Aceasta are loc sub influenta "nevoilor inalte" din noi,care atrag energia ca un magnet. Totu~i, urmele sexualitatiiinfantile din noi nu se ~terg cu totul; energia revine pe vechi­Ie trasee, provocind in acest proces senti mente de placere acaror sursa nu poate accede in con~tiinta. Orice parte a vietiipsihicului care se dezvolta plecind de la instinct prezinta si­multan 0 expresie simbolica a acestui instinct, ~i astfel "do­rintele" sexuale infantile (depa~ite) sint oprite de catre cen­zura sa vorbeasca limbajul con~tientului - ele trebuie sa fo­loseasca limbajul simbolic subliminal. Dar chiar $ifara cenzu­

ra ele ar avea limbajullor subliminal, deoarece con~tientul estedoar "punctul focal", care nu poate absorbi decit foarte pu­tin. "Cenzura" face doar ca "dorintele" acestea sa ramina in­

con$tiente; in contrast cu aceste tendinte psihice discutate pi­na acum, se creeaza 0 uria~a bariera intre aceste "ginduri dinadinc" ~i gindurile con~tiente. ~ vrea acum sa reprezint toa­te acestea intr-o diagrama. Diagrama descrie urmatorul fapt:tot ceea ce nu e in con~tiinta este subcon~tient. In conul abc,

viata psihica individuala se dezvolta in "psihicul colectiv", cu

80 / Un triunghi psihanalitic

atit mai complet cu dt merge mai adinc. Partea incon$tientaa subcon$tientului la fel, i$i formeaza sfera de influenta un­deva deasupra sau intr-o parte (de aceea apar cele doua repre­zentari), adica el trimite impulsuri care sint psihic active $icare pOLda na$tere la imagini. Exact a$a cum "emotiile cor­porale" descrise de Scherner28 sint reprezentate in sub con­$tient (deci simbolic) - tot a$a aceste impulsuri infantile vorduce la formarea imaginilor simbolice. 0 forta puternica(cenzura), pe care am descris-o ca suprafata ac, separa aceste"continuturi psihice" undeva intr-un loc din subcon$tient, lerefuleaza $i previne aparitia lor in con$tiinta. Aceasta supra­fata din subcon$tient (grafic vorbind) este precon$tientul. Po­sibil ca este mai corect sa vorbim de 0 zona a cenzurii $i sanumim "precon$tientul" "subcon$tient". Nu m-am decis inca.

uPunctul focal

al con~tiintei

Subcon~tientul

.C Precon~tientul(cenzura)

Incon~tientul (care cel mai bine e safie considerat ca parte specialii a subcon­~tientului, blocat de zona cenzurii)

Jumal ~i scrisori / 81

Trednd prin zona cenzurii ~i fiind procesate de aceasta,vlastarele impulsurilor refulate primesc un aspect convenabilde moraIa; primesc acest aspect pentru cii ele nu pot penetradirect in con~tiinta (ca rezultat indirect al cenzurii). Aceasta

este perspectiva mea asupra lucrurilor; ea difera de eea a lui Freudprin nuanta ca Freud nu ia in considerare subcon~tientul ca entita­

te separata. Subcon~tientul poseda un grad inalt de cultivaremoral a, 'pentru ca el este depozitarulintregii istorii a dezvoI­tarii umane. Astfel, subcon~tientul modeleaza impulsul ~i de­seori 11sublimeaza, directionindu-i energia (cu exceptia unor

-mici rama~ite) catre "scopuri mai inalte". Analiza subcon~-tientului ne releva acest mecanism. Imi reprezint geneza sim­bolului visului dupa cum urmeaza: slnt implicati mai multifactori, dintre care cu patru sint familiarizata, iar ace~tia sint:(1) ~i (2), continuturile psihice con~tiente ~i incon~tiente, (3)"emotiile corporaIe" (vezi Schemer), (4)- dorintele refulate, adi­ca dorintele infantile emanind din incon~tient ~i alte dorintecondamnate de cenzura intema. Toti ace~ti factori contribuiela formarea unei imagini simbolice specifice. Grice analizacompleta va trebui sa releve eel putin ace~ti patru factori; in exem­pIuI cu fata care ma trage in jos, am analizat gindurile con­~tiente ~i incon~tiente; 0 analiza freudiana nu prezinta difi­cultati pentru un initiat; eu nu imi mai amintesc "emotiilecorporale" - senzatiiIe organelor - pe care Ie-am experi­mentat atunci. Cineva ar putea gindi ca 0 pozitie incomodaa piciorului in timpul somnului ar putea explica alegerea sim­bolismuIui; bineinteles ca pot fi responsabile pentru acestfapt tot felul de lucruri, de exemplu, durerile de inima de na­tura pur fiziologica pot produce vise anxioase etc. etc. Ceipatru factori formatori de simbol mentionati se influenteazaunul pe celalalt, probabil pe baza unei inervatii mutuale.N.B.: procesul formiitii'simbolului apare totdeauna in sub­con~tient. Con~tientul foIose~te de asemenea simboluri, pen­tru ca noi gindim in imagini simbolice, dar el rareori generea­za simboluri; de obicei, se servqte de simbolurile inrada­cinate in subcon~tient, care trebuie sa aiba, in plus fata desemnificatia lor con~tienta, 0 semnificatie care este subcon­~tienta, "incon~tienta", in eel mai larg sens (inclusiv senzati­ile corporale). Pentru a mai spune inca 0 data: inteleg prin "sub-

82 / Un triunghi psihanaZitic

con~tient" tot ce nu cade sub sub incidenta cOll~tiilltei; se poate ex­clude 0 portiune izolata de cenzura interna; aceasta repre­zinta "incon~tientul" in sensullui Freud. Problema practicii adiferentierii factorilor in analiza imi pare a intimpina obsta­cole majore in cele mai multe dintre cazuri: dacii sintem in te­ritoriul pe care il tolereaza con~tientul, printre lucll.lrile denatura inalta, dacii avem de-a face cu ginduri inalte sau cuconflicte emotionale - atunci sintem fie in subcon~tientulcolectiv, fie in cel personal; dar dacii intilnim lucll.lri abomi­nabile, acestea apartin domeniului instinctual sau a ceva carepare ~ocant, pentru cii apare intr-un context neobi~nuit ­atunci sintem propriu-zis in incon~tient. Intinderea ~i pu­terea incon~tientului variaza de la persoana la persoana. Nuse poate spune care este mai "inalt" sau mai "jos", subcon­~tientul sau "incon~tientul". Ele sint pur ~i simplu diferite, in­tr-un anume sens, sint domenii contradictorii. In practicii,ceea ce conteaza este mai putin 0 clasificare precisa, dt 0 in­telegere intuitiva a pacientului, pentru ca psihoterapia este 0arta practica de vindecare. In acest punct sintem de acord.Avem nevoie de descoperirile ~tiintifice doar pentll.l directiape care ne-o dati. Voi lasa chestiunea emotiilor ~i alte proble­me pentru urmatoarea mea scrisoare.

P.S. Ce inseamna "deviatie standard"?

eu cele mai bune urari,S. Spielrein-Scheftel

Addendum:

Simbolurile sint interschimbabile, adicii se poate spune, deexemplu, cii subcon~tientul simbolizeaza con~tientul ~iinvers.Sa luam, de pilda, reflectarea la 0 problema dificila in minteacon~tienta; imaginea ei paralela in subcon~tient este cea asciildatului Intr-o mare intunecata. Explicatia acceptata este ciiprivim imaginea subcon~tienta ca pe un simbol- dar dad neindreptam atentia ciitre domeniul subliminal, dacii 0 vedempe aceasta ca "realitate" - atunci toate gindurile noastrecon~tiente constituie doar 0 incercare aproape reu~ita de a re­prezenta aceasta realitate intr-o forma simbolicii. Sa luam inconsiderare aceea~i imagine a sciildatului intr-o mare intune­cata din punctul de vedere al subcon~tientului ~i al "incon-

Junta! ~i scrisori / 83

~tientului" (pal'tea de refulat a subcon~tientului); din punctulde vedere al "dorintelor subcon~tiente", aceasta imagine sub­con~tienta este un simbol pentru dorinta refulata de a ne in­toarce in pintecul matern ("incon~tientul" folose~te aceastaimagine subcon~tienta ~i 0 transforma intr-o "fantasma"). Dinpunct de vedere al subcon~tientului nerefulat, se poate spunecontrariul: marea intunecata este simbolul reflectiei la proble­ma dificila, odata ce ea intra in subcon~tient, ~iin acela~i timpun simbol pentru multe alte idei legate de aceasta din sub­con~tient; fantasma reintorcerii in pintece este, la fel, doar unsimbol care reprezinta, de asemenea, ca sa spunem astfel, 0 si­tuatie dificila sau refluxullibidoului pe canalele infantile. Din

. punct de vedere al "emotiilor corporale", se poate spune caimaginea marii intunecate ~i dificultatile con~tiente ale uneimisiuni de indeplinit sint doar 0 expresie ~i 0 imagine a un orimpedimente, sa spunem, ale functiei respiratorii. Notiuneacare ne vine in minte este cea a unei simbolizari a simbolului

original. Unde se giise~te interpretarea corectii? Totul depinde dece concluzie vrem sa derivam din analiza simbolului sublimi­

nal, pentru ca formarea ~i selectarea unui simbol sint clar in­fluentate de cele mai variate forte din noi.

Este de ajuns pentru moment.

21 decembrie 1917

[... ] un simbol este produsul compromisului, configuratde procesele care au Joe in subcon~tient ~i incon~tient, care larindul lor primesc elemente constind in rama~ite ale vietiicon~tiente ~i "senzatii organice" subcon~tiente. De~i con~ti­entul ~i incon~tientul au probabil multe in comun in ceea ceprive~te gindirea ~i, de asemenea, simtirea (pina la 0 anun1eadincime), constituind astfel 0 intindere neintrerupta de"con~tiinta" - "subcon~tientul" este mai "strain". Dar maimulte despre chestiunea emotiilor data viitoare.

6 ianuarie 1918 (16 ianuarie)

Draga dr. Jung,Dupa vacanta, s-au instal at ~i "tristele dimineti de luni".

"Tant pis!" - altfel nimic n-ar mai incepe iara~i. Ultima dvs.

· 84 / Un triunghi psihanalitic

scrisoare m-a facut fericita, pentru cii mi-am dat seama ciigindurile noastre se intilnesc ~i cii deci 0 intelegere reciprociieste posibila.

Terminologia pe care pe care 0 folosesc pentru agentii con­~tientului este doar una provizorie ~i probabil voi gasi ter­meni mai nimeriti dupa ce voi discuta cu diverse persoane.Am vrut doar sa va arat ce gindesc, adica faptul cii dvs. ~i

Freud folositi acela~i material - sa-l numim subliminal - ~iil analizati in directii opuse. Dvs. analizati intreaga parte asubcon~tientului care se apropie de con~tiinta, in timp ceFreud descinde in directia opusa, analizind "incon~tientul".Dvs. spuneti: ,,Dacii cenzura este Indepiirtatii, dacii este analizatrifulatul, nu mai e::dstiiincon~tient?" Am tradus fraza prin con­ditional ~i sint de acord - atunci nu mai eJ:1stiiincon?tient; darpoate fi analizat macar ceva ce a fost "refulat"? Lasati-ma saspun ce inteleg prin aceasta, astfel incit discutia noastra sa nuse incurce din cauza unor dificultati terminologice.

De multe ori, nevroticul, care ~tie perfect cii nutre~te do­rinte incestuoase fata de tata, poate totu~i sa cada intr-o cri­za de isterie dupa ce-~ivede tatal dezbracat la baie. Cum poa­te fi explicat acest lucru? Atunci cind imbracii fenomenul intermenul simbolic de "dorinte incestuoase", el aparent tra­verseaza dorinte incon~tiente veritabile; incon~tientul are po­sibilitatea de a elibera foarte putin din energia lui ~i poate fieliberat~ de sub inriurirea cenzurii 0 cantitate atit de insigni­fianta, incit simpla vedere a tatalui este suficienta pentru aprovoca simptome nevrotice, serim al unui conflict sub con­~tient. Deci ce apare In timpul analizei? - Sa luam un exemplu:o tinara fata care imediat dupa logodna a inceput sa vomiteviolent din cauze nevrotice a fost vindecata de aceste simpto­me prin analiza. Ea ~i-a dat seama cii senzatiile ei de greataerau in legatura cu dorinte incestuoase ~i a fost capabila saelimine aceste asociatii din noua ei dorinta, aceea de a aveaun logodnic. Aceasta noua dorinta se manifesta intr-o varie­tate de feluri in con~tiinta ~i in subcon~tientul ei. Chiar ~ia~a, fata avea constant vise despre aceasta dorinta intr-un in­veli~ simbolic, deseori in forme complet infantile. Din ce mo­tiv? (1) Trebuie ca.tot ceea ce ocupa in mod activ con~tiintasa-~i gaseascii un echivalent subliminal? (2) Aceste continu-

fur-Hal $i scrisori / 85

turi psihice continua sa fie remodelate in subcon~tient, pen­tru d mintea con~tienta nu Ie poate acorda dedt 0 atentie re­l~tiv redusa? Aceste solutii incon~tiente ale problemelor, im­preuna cu alte probleme ce sint create, sint descrise sublimi­nal (cum ar fi simbolistica in vis). (3) Prin analiza legaturii cudorintele incon~tiente, unele dintre continuturile psihice (0foarte mid fractiune) au putut sa scape refularii ~i astfel seg­mente ale "libidoului" au fost plasate la dispozitia "scopuri­lor inalte". Cantitatea eliberata' i-a fost suficienta fetei pentrua 0 face sa-~i reia viata normala. Dar acest lucru nu inseam­na d in dorinta sa de a poseda un logodnic fata nu mai refu­leaza altceva; din contra, probabil 0 cantitate considerabilaeste ind refulata; ramine legata de dorintele infantile ~i-~ivagasi exprimarea sub infati~area simbolid subliminala. Dinaceasta cauza, cele aflate din analiza ~i din continuturi con~­tiente pot aparea in vise ca simboluri pentru "dorintele in­con~tiente". Gnd apare vreo dificultate - de exemplu, 0cearta cu logodnicul - simptomele dinainte pot aparea oca­zional, in ciuda analizei: legatura intre dorinta de a posedalogodnicul ~i atitudinile psihice naive este prea slaba pentrua preveni regresiunea libidoului spre dorintele infantile in fa­ta Ullor mici obstacole. 0 absenta relativa a rifularii nu va fi po­sibWi deeft fn cazul unei perversiuni absolute, care, fara a simti nicicea mai mica rezistenta interioara, poate implica cele mai mon­

struoase acte cu parintii etc. Chiar ~iaici poate fi prezenta 0 can­titate de refulare mo~tenita genetic, probabil mai putin ca re­zultat al inhibitiilor "umane" deat al simplului instinct deautoconservare, druia trebuie sa-i trasam 0 granita undeva.

Analiza nu tinte~te la 0 eliminare completa a rifularii. Este ne­cesara 0 anumita cantitate de refulare, mai mare sau mai mi­d, depinzind de forta vietii instinctuale a individului, pentrua-I face "apt de functionare". Prea multa poate fi la feldedauniitoare ca ~i prea putinii. Problema eft de lJlult trebuie saramina de competenta doctorului. In functie de personalita­tea pacientului ~i in special de aceea a doctorului, analiza "in­con~tientului" poate priva materialul' analizat de energia sasau "sa-l alimenteze cu singe proaspat'~. Probabil d atitudi­nea neutrii din partea doctorului, pe care 0 recomandii Freud,este cea mai bun a pentru pacientul, mediu, pentru d: dad

86 I Un triunghi psihanaZitic

doctorul manifesta dezaprobare in cursul analizei, el nu va fa­ce altceva dedt sa sporeasca rezistenta ~i refularea pacientu­lui; daca arata prea multa ingaduinta - llincurajeaza pe pa­cient in tendintele sale de a fi indulgent cu sine ~i "alimen­teaza cu singe proaspat dorintele pe care Ie are". Aceste douaextreme sint riscante in special atunci dnd e yorba de 0 ana­liza implidnd un doctor ~i un pacient de sexe diferite.

Acum, mai e un pas de facut, ~i aceasta este metoda dvs.:Freud spune ca trebuie lasat pe seama pacientului faptulde agasi 0 aplicatie pentru nou descoperita energie. Dvs., pe dealta parte, credeti ca trebuie continuata analiza (analiza sub­con~tientului) pentru a-i releva pacientului "scopurile saleinalte" (vocatia). Aceasta chestiune poate fi rezolvata mai bi­ne prin experienta dedt a priori. La prima vedere, mi se pareca metoda freudiana se potrive~te mai bine pacientului me­diu, in timp ce a dvs. se aplica la oamenii puternici, care sintcapabili de a sublima (aici am inca in minte doctorul ~i pa­cientul de sex dlferit, pentru ca, de regula, pericolul fixatieieste mai mare). In practica, lucrurile nu merg niciodata in fe­lulin care se decide in teorie ca ar trebui. Freud, fara indoia­la, se ginde~te la felulin care pacientii lui vor aplica nou des­coperitullibido dupa analiza. Elevii lui Freud sint ca ~i copiiilui: ii formeaza dupa propria lui vointa. Odata, avind motivemotive pur ~tiintifice, i-am aratat lui Freud analiza unuia din­tre "visele mele cu Siegfried", iar el ~i-a expimat placerea pen­tru dt de reu~ita era interpretarea mea ~i apoi a adaugat:,,~tii, ai putea avea copilul pe care ti-l dore~ti, dar ce pierde­re de talent etc." Aceste vorbe au exercitat 0 influenta extra­ordinara asupra mea. Daca Freud putea interveni astfel indestinul meu, dnd nici macar nu i-am fost foarte apropiata,cu siguranta a jucat un rol mult mai mare, prin cuvinte ~iprinfapte, in destinul pacientilor lui ~ii-a sprijinit in proiectele lorde sublimare. Totu~i, el nu a analizat subcon~tientul in sen­suI dvs., adica metodic, pentru ca atunci dnd se analizeazaincon~tientul se analizeaza involuntar ~i 0 portiune a sub­con~tientului ~i reciproc.

Acum, apare 0 alta importanta consideratie practica: ce

este mai important pentru pacient (fadnd abstractie de efectelesecundare daunatoare ale terapiei), sa fie fncuno~tilltat de ten-

Jumal ~i scrisori /87

dintele lui znalte sau de cele joase? Simplu, pentru a putea ras­punde la acest lucru, trebuie trasata geneza formarii simbo­lului nevrotic. Este nellroza un fenomen produs defixatie sau de re­gresie? - De amzndoua. Se poate spune ca 0 experienta nepla­cuta sau e~ecul in atingerea unui scop in viata face ca libido­ul sa regreseze catre continuturile infantile ~i astfel se pro­duce nevroza; dar daca privim mai indeaproape, vedem ca 0persoana experimenteaza ceea ce e predispusa sa experimen­teze prin constitutia ei. Exista 0 reala profunzime in spusa cafiecare este arhitectul propriului noroe: unii oameni vor sa fiefericiti, iar altii vor sa fie nefericiti, daca luam "doritul" in in­teles metafizic. Sint oameni care se indragostesc totdeaunade indivizi necasatoriti ~i foarte tineri, iar altii care se indra­gostesc de indivizi mai batrini ~i casatoriti ~i care iubesc doardnd nu sint iubiti la rindullor. Pentru cea de-a doua catego­rie, predispozitia la conflicte este prezenta in intreaga lor ati­tudine, chiar ~iinainte de 0 experienta traumatica. Acela~i lu­cru este adevarat ~i pentru "tendintele inalte". Ce anume, znultima aIlaliza, zmpiedica 0 persoana dezlloltata nonnal sa-~i atingascopurile? Fri.ca de viata? Sentimentele de inadecvare: dar deunde vin ele? De ce, de pilda, nu a~ incepe sa-mi sublimez sis­tematic libidoul prin muzica in urmatorii zece ani, a~a cumfac acum? De fapt, jurnalul meu este presarat cu remarci de­spre "sentimentele superflue care s.int descarcate einotional"in muzica. Ar trebui sa fie evident ca aceasta nu este 0 pozadin partea mea, ci expresia unei nevoi interioare urgente.Ceea ce a fost reprimat are nevoie sa fie exprimat in ie~iri oca­zionale ~i cu atita vehementa, indt mi-ati spus odata ca s-arputea sa-mi pierd mintile daca ma voi apuca sa fac muzica.A~a ca a trecut multa vreme pina sa va trimit visul in careapaream ca pictor ~i voiam sa ajung la "incon~tientul" meu.Atunci am raspuns fara ezitare la propria mea intrebare de­spre ce-mi doream cel mai mult sa fae: sa compun. ~i amcompus, iar profesorul meu a fost uimit de prospetimea ~i in­tensitatea dntecelor mele; astazi inca mai lucrez ~i progresezin acest domeniu. De ce acest lucru 71U a aparut mai dellreme?Pentru ca mi-a fost frica de viata, frica de a avea incredere inmine insami, frica de "demonstrarea" celor mai intime senti­mente ale mele, pe care nu mi-am pennis sa Ie arat dedt fa-

88 / Un tTiunghi psihanalitic

ta de dvs., iar atunci intr-o maniera foarte nepotrivita, citeo­data prea rigid, citeodata excesiv. De unde vine aceasta atitu­dine fata de viata, 0 atitudine care se transmite, de asemenea,tendintelor mele de sublimare? - Vine din fixarea libidouluiintr-o atitudine infantila. 0 atitudine infantila fata de viatli creea­za corifliete, iar aeestea au ea rezultat regresia libidoului, dupa ee ela fost deja sublimat, a$a eli aeeste dorinte vechi sfnt "alimentate eusfnge proaspat", iar elemente ase;ruale anterior sfnt "se;rualizate" expost facto. Acum spiritul rau i~i face loc, intr-o deghizare po­trivita, in subcon~tient, unde aranjeaza un compromis cu"tendintele inalte". Acest compromis este simbolul sublimi-'nal. La un anumit nivel al con~tiintei, prezinta un caracter in­dividual, iar apoi, cu cit se progreseaza mai mult, cu atit de­vine mai arhaic. Continutul eon$tientului individual se trans­forma in con~tient colectiv, problemele individuale apar caprobleme vechi de cind lumea etc., de la care plecind se cris­talizeaza iara~i problemele individuale, c.a~i solutiile lor, carepot parcurge impreuna drumul catre con~tient.

Nu trebuie sa va explic valoarea analizei freudiene. ~titi cese poate dobindi cu aceasta metoda in tratamentul pacienti­lor ~i ~titi de asemenea ce valoare culturala poseda, daca e"inteleasa corect". Pentru a judeca potrivit valoarea practicaa metodei dvs., cea mai importanta intrebare la care se poateraspunde este urmatoan~a: are subeon$tientul pentJ:u oricine 0

fimctie prospectiva, astjel,fncft sa fie nevoie de 0 analiza bine eondu­sa pentru a deseoperi "vocatia" euiva fn viata, sau aeeastii calitateapartine doar unom? In cazul in care aceasta calitate prospec­tiva este 0 caracteristica umana universala accesibila uneianumite metode - aceasta metoda trebuie sa fie numarata

printre cele mai mari descoperiri umane, ceva de 0 valoare ex­traordinara atit pentru bolnavul mintal, cit ~i pentru omulstabil psihic. lata de ce vreau sa stapinesc metoda dvs. ~i dinpunct de vedere practic. Vedeti, prin forta simbolurilor viselormele am ajuns sa recunosc ca cerintele multa vreme reprima­te ale naturii mele au dreptulla existentii. Evident, aceasta re­cunoa~tere nu a venit fara 0 batalie interioara; privesc nouamea activitate ca pe 0 ocupatie secul}dara - constant ma in­treb unde ma va duce, cit pot spera sa realizez etc. ~titi ca in­teresele mele sint multiple, ~titi ce mi-ati spus cu privire la

Jumal ~i sC1;isori / 89

puterea mea de intelegere psihologica; am auzit acela~i mesajde la instructorul meu dnd studiam matematica; iar acumaud acela~i mesaj de la profesorul meu de muzica. "Prea mul­te alegeri inseamna a pierde prea mult", de vreme ce poti spe­ra sa dobinde~ti 0 instruire excelenta in mai multe domeniidate doar prin sacrificarea altor ."vocatii". Am luat deciziacon~tienta ca profesia mea va fi psihologia. Pot sa fiu sigm'aca nu fac 0 gre~eala? Care este semnificatia senzatiei persis­tente de abundenta ori libido ~i a unei marete, chiar "sacre"vocatii 7'Am trait atit de invelita in idealuri, indt acum potprivi cu umor disconforturi ale vietii reale precum foamea,temperaturi mai joase de 4SOF in camera.mea ori somnul in­suficient din cauza lipsei de timp. La ultima mea lectie, atiteu cit ~i profesorul meu am stat imbracati cu haine groase ~iinfa~urati cu ~aluri; amindoi am ris de aceasta situatie. Apoiel a dntat Bach, iar eu am fost transportata spre alte regiuni~i am uitat de toata mizeria omeneasca. Cind a sosit vremeasa-mi spuna dt trebuie sa-i platesc, nici unul dintre noi nu~tia de dte ore era yorba - trebuie sa 0 intrebam pe sotia lui.~a am fost intotdeauna ~i a~a am ramas. Vad dt sint de di­ferita de oamenii "normali", fapt care ma face sa ma gindescd "trebuie" sa existe un motiv pentru asta ..Deseori ma in­treb: ce semnifid simbolul meu cu tina·rul Siegfried, dad elnu poate fi luat in sens propriu? Nu mai demlj.lt decit prima­vara trecuta, versurile neindeminatice pe care Ie-am compusin tineretea mea mi s-au parut suficient de pertinente pentrua fi cuvintele unei melodii: "Pa;storule, fa clopotele sa nu maibata, lasa satul in tacere ~i-mi raspunde la-ntrebare - fiulmeu traie~te; la ce bun, spune-mi, la ce bun? Nu traiqte de­cit ca sa moara? Iar dad inima mamei e frinta - ce bine mai

poti primi de la viata, te rog sa-mi spui, cind durerea sfi~iein­treaga lume? Dar clopotele continua sa bata, iar secretul ra­mine nedezvaluit. Poti oare sa-mi raspunzi, inteleptule cio­ban, ne na~tem doar pentru a ne intoarce in tarina?"

Ei bine, 0 alta femeie a avut un fiu, eu am 0 faEi. Deci totacest fapt trebuie vazut ca 0 inchipuire de tinerete. Dar n-afost dedt atit? Nu a fost nimic mai mult decit "realizareaunei dorinte"? De ce atita framintare? Ieri, de asemenea,mi-am pus toate aceste intrebari reflectind la scrisoarea pe ca-

90 / Un triunghi psihanalitic

re v-a scriam; ~i ce mesaj am primit prin vis, noaptea? Visula fost a~a:

Dna Bechtiereff (care locuiqte in casa vecina) pleaca inRusia cu copila ei. In ultimul moment, ma gindesc sa-i cer saIe trimita 0 scrisoare, odata ajunsa in Rusia, parintilor mei, cuve~ti despre mine. Pot sa scriu 0 carte po~tala ~i de aici dinElvetia, dar din Rusia e mai sigur ~i ofera un contact mai per­sonal. Femeia nu a fost tocmai amabila cu mine, dar probabilca va face ce i-am cerut, oricum.

Analiza: Bechtiereff este psihiatrul clasic rus29. Posibil caDna Bechtiereff ma reprezinta pe mine~ pentru ca recentm-am gindit intens daca sa ma duc acasa. Asocierea cu fetitace apare in urmatorul segment al visului confirma aceastapresupunere. AI? putea fi la fel de folositoare tarii mele (pa­rintilor) in Elvetia tot atit cit ~i acasa, dar marea diferentaconsta in contactul personal. AI? putea oare sa stabilesc uncontact eu compatriotii mei (= va duce dna Bechtiereff car­tea po~tala parintilor mei)? Probabil dna Bechtiereff nu e atitde amabila cu mine pentru ca mi-am neglijat datoria, dar inviitorulapropiat voi aranja sa restabilesc contactul pina la ur­ma. Punctul crucial este faptul ca intrebarea, pe care con~ti­incios mi-o pun deseori, prime~te raspunsul de la subcon~­tientul meu prin 111'viito11l1apropiat - plna la U/7na. In plus, eusint descrisa in vis ca 0 importanta figura in psihiatrie, caBechtiereff.

in plus, ma intreb deseori daca fiica mea este destul de pu­ternica ea sa suporte eonstringerile unei calatorii ineonforta­bile ~i privatiunile ei.

Vis - Fiiea mea nu este destul de puternica, pentru ea eaa avut eezeme ~i in afara de asta [indescifrabil] peste tot. IIa~tept pe doctor la ora 2.00 ~i a~vrea sa diseut cu el acest lu­eru. Sint iritata pentru ca cineva (varul meu?) a vorbit eu elsa vina atit de devreme, jar eu nu am terminat treburile ea­sei. Nu vine la ora 2.00. In aeest timp, eu nu-l mai a~tept pedoctor, ci pe profesorul de muzica. Masa este aranjata festiv,eu un buehet din patru flori, iar profesorul inca nu a ajuns.Dar imi amintesc ca el totdeauna intirzie ~i ca in Rusia esteaproape un obicei sa intirzii 0 ora, a~a ca s-ar putea sa vinape la 3.00. Apoi ma trezese.

Jumal $i scrisori / 91

Analiza: In timp ce lucrez la ultima mea compozitie, malovesc de dificultati tehnice care ma aduc intr-o dispozitie de­primata. A~tept impacientata sa vad ce va spune profesorulmeu ~i cum va ie~i el din aceasta situatie incurcata. Subcon~­tientul identifica compozitia "bolnava" cu fiica mea bolnava(N.B.: fiica mea nu este deloc bolnava; mi-e teama doar ca eaar putea sa moara in timpul dificilei calatorii); prin urmare,doctorul = profesorul. Doi - simboh.il casatoriei; buchet depatru flori (= patru copii) indica faptul ca ma gindesc la ma­riajul parintilor mei. Profesorul nu vine la ora 2.00, adica nuvoi avea un mariaj ca al parintilor mei. Mai inseamna de ase­menea ~i altceva. V-am scris ieri sau am intentionat sa 0 facca am inceput lectiile de compozitie cu eel putin zece aniprea tirziu. Visul inlocuie~te 10 cu 1, a~a cum deseori viselemele substituie 20 cu 2, ~i spune - in Rusia este aproape unobicei sa se intirzie 0 ora. In realitate, profesorul meu mi-aspus ca este caracteristic compozitorilor ru~i ca ei sa.inceapaca savanti ~i doar mai tirziu sa se apuce de_o cariera muzica­la, dupa ce ~i-au completat studiile academice. Aceasta aparede ·asemenea in visui meu. 1Tei este tm simbol pentru geneza.Este implicata oare, in mod direct sau simbolic, geneza in pro­cesul creatiei muzicale? Aici visul raspunde de asemenea cu:Este jara Indoiala posihil. Am analizat visul coreet? Curios este casubcon~tientul nu da raspunsuri definitive, daca voi realizaceva intr-unul din cele doua domenii. Este ca un dialog intredoua instante; ca raspuns la indoiala ridicata de catre con~­tient, subcon~tientul spune ca trebuie incercat, trebuie a~tep­tat ~i vazut ce va urma. Este cu siguranta posibil, in primulcaz chiar probabil. Cum se poate interpreta acest lucru? Seindoiqte, de asemenea, subcon~tientul de talentul meu sauexista dificultati de alta natura ce-i .apar in cale ~i care potavea un efect paralizant? Nu e aeesta un eaz In care 0 atitudineClitiea eon~tienta jata de hane treee In gfndirea suheon~tienta, Intimp ee suheoJl~tientul eauta ~i gase~te 0 sursa de eonj011in a reco­manda faptul ca eu sa continui sa lucrez ~i sa a~tept succesulcare probabil ca va veni? Ce parere aveti?

Addendum la analiza visului: Nu demult, profesorul meucinta una dintre compozitiile sale, a~a cum face de obicei, nu­mai ca aceasta nu era prea reu~ita. Era foarte deprimat din ca-

92 I Un triunghi psihanalitic

uza asta ~i se indoia de vocatia sa. I-am raspuns: "Ce non­sens! Uisati piesa la a parte 4-5 saptamini sau poate doar d­teva zile - perioada variaza de la am la am - ~i va yeti daseama imediat ce sa faceti. Este intotdeauna bine sa a~teptiputin, sa nu arati cuiva opera creata, intr-un prim val de en­tuziasm; inainte de a-ti lua a distanta critica fata de actul decreatie. Atit dt pot judeca, ideea de baza este bun a ~iyeti pu­tea face ceva din ea." Cred ca acest vis releva 0 identificare cu

profesorul prin vehiculul compozitiei nereu~ite ~i ca imi spunmie insami acela~i lucru,a~a cum am mai facutco de altfel in­tr-o intreaga serie de vise. "Orice ai face, nu abandona speran­ta. Ai rabdare ~i vezi ce a sa se intimple."

Vis ~i realitate: Dupa acest vis, am avut astazi lectia de com­pozitie. Profesorul mi-a spus urmatoarele: "Nu trebuie sa-tipierzi curajul prea repede. Piesa este buna. In afara de douamici gre~eli, trebuie sa va repro~ez faptul de a va fi dedicatuneia dintre voci mai mult dedt altora, iar rezultatul este cacelelalte servesc mai mult ca acompaniament. Mi-ar placeamai multa polifonie, iar acest lucru 11puteti schimba cu u~u­rinta. Continuati sa lucrati, dar nu a~teptati pina dnd yeti fisatisfacuta de piesa, altfel nu yeti avansa; nici eu nu sint sa­tisfacut vreodata de ceea ce fac."

Acumputeti examina valoarea prospectiva a subcon~tien­.tului.

Din pacate, am putut sa testez noua dvs. metoda doar prinautoanaliza, ~i am ajuns sa cred urmatoarele, eu rezerva ea ex­

perienta viitoare nia va instrui In eontinuare: subcon~tientul ori­cui este probabil prospectiv pina la un anumit punct. Daracest lucru nu trebuie inteles in sensul ca este totdeauna pro­fetic, ci ca elaboreaza diverse tendinte'in noi ~i ne releva po­sibilitatile ~i probabilitatile care "plutesc in aer", adica posi­bilitatile aproape de a fi actualizate. Insa subeon~tientul poate

gre~i. Subeon~tientul este influentabil ~i poate fi incurajat sa cau­te solutia unei probleme intr-o forma "inalta" sau "joasa".Acest lucru e de inteles daca libidoul este privit ca 0 cantita­te mobila de energie ce poate fi sublimata. Astfel, [lndurile ~isentimentele subcon~tientului meu au fast influentate de dvs.,inch am crezut ca gasesc 0 solutie la problema lui Siegfriedsub forma unui copil real. Subcon~tientul meu, estimind ca

Jumal ~i scrisori 193

aceasta forma de realizare este posibila, m-a s£atuit sa nuopun rezistenta, din moment ce aceasta tendinta nu putea ficonsiderat~ decit "inalta". Realizarea visului meu a-fast blo­cata de dificultatile vietii de zi cu zi. Complexul "real" alluiSiegfried trebuia sa fie atunci golit de energie, ~ipentru a-i ti­ne energia in viata, ea trebuia sa fie canalizata spre a alta mi­siune, cea a lui "Siegfried" intr-o -forma sublimata. Ce esteacest nou "Siegfried" nu ~tiu. Este straniu, nu mai am vise cuSiegfric;d ~i cred ca acest lucru s-a intimplat de cind i-am ad­tat profesorului Freud analiza unuia dintre visele mele cuSiegfried. Nu - nu e chiar adevarat! EI mi-a mai aparut a da­ta in vis in timp ce eram insarcinata, cind m-am aflat in pe­ricol sa-mi pierd copilul. ~i acesta este, bineinteles, motivulpentru care fiica mea, redata vietii, se nu~e~te "Renate". Safie oare multe dintre visele mele cu simbolism solar vise cu

Siegfried?Probabil eroarea mea in ceea ce privqte problema Sieg­

fried poate fi imputata analizei con~tiente £acute de mine,dar eu vad acest lucru intr-un mod diferit de dvs.: probabil ca,

la fnceput, Siegfiied era "real" pentru subcon~tientul meu, in careacesta a vazut cu perspicacitate propria dvs.'atitudine fata deaceasta problema. Mai tirziu, au aparut dificultatile vietii dezi cu zi; dvs., ca adult, ca persoana cu experienta, puteti ve­dea toate ramificatiile. Eu eram mult prea tinara, iar primamea dragoste ~i "vocatie" erau prea sacre pentru mine pentrua urma argumentele dvs. ~i pentru a tine seama de simbolu­rile pe care subcon~tientulle producea probabil pentru a mapune in garda. Pot inca sa-mi amintesc unul dintr~ acele sim­boluri de atentionare. Probabil au fast multe de acest fel.

Deci, puteti vedea cum abordez problema: subcon~tientulpoate fi incurajat sa lucnize asupra unei probleme fie intr-oforma reala, fie intr-o forma sublimata. Bineinteles, el ne poa­te de asemenea preveni in ceea ce prive~te rezolvarea uneiprobleme intr-o forma "reala"; ~i de asemenea poate sa ne in­dice spre forma sublimata. Abordarea subcoll~tientii. de catre 0

persoanii. poate.ft, totu~i, alterata complet de procesarea con~tienta aunei probleme sau de e:xpunerea la influente sugestive. Acesta estemodulin care dvs. l-ati ucis in cele din urma pe "realul" Sieg­fried, a~a cum mi-ati explicat (dovada ca dvs. de asemenea ati

94 / Un triunghi psihanalitic

avut unul "real"), adica I-ati sacrificat in favoarea unuia su­blimat. Eu, din contra, I-am ucis in visele mele pe omul caretrebuia sa devina tatallui Siegfried, iar apoi, I-am inlocuit inrealitate cu un alt om.

De~i subcon~tientul nu ne releva 0 anumita soarta, ei doarsolutioneaza probleme in functie de circumstante, sau aratacalea de solutionare, sau ne incurajeaza, sau ne atentioneazaetc., observatia metodologica a acestor procese este extraor­dinar de valoroasa ~i de interesanta.

Va urma!

Cu cele mai bune urari,S. Spielrein-Scheftel

[pe margine:] Aceasta scrisoare a fost terminata pe 6 ianuarie~i ar fi trebuit sa fie trimisa atunci.

7 ianuarie 1918

P.S. Am 0 anum ita reticenta in a va comunica lucruri preapersonale, dar acest fapt este inevitabil, caei, a~a cUlJl~titi ~idvs., prin autoanaliza se poate invata cel mai mult ~i, in afa­ra de asta, eu nu am la dispozitie 0 alta forma de analiza.Acum a~.fijoarte interesata sa aud cegfnditi despre comentariile me­Ie ~i cum priviti aceste lucntri.

16 ianuarie 1918

Am a:~teptat (10 zile! Ce coincidental Comparati simbolis­mul numeric eu visul pe care I-am analizat!). N-am tinut sea­ma de timpul seurs! Am dorit sa reeitese scrisoarea dupa eemi-am terminat compozitia muzicala. E in regula. Am termi­nat in sfir~it compo ziti a ~i am mai compus inca doua piese.Ce semnifica oare toate aeestea? Luata eomplet prin"surprin­dere! Unde duce oare toata aceasta vrajitorie?

[pe margine:] Din eauza a diferite dificultati, P.S. a fost serispe 7 ianuarie, iar apoi scrisoarea a mai a~teptat zeee zile.Mentionez acest luem din cauza visului eu simbolism nume­rologic. La eel de-al doilea P.S. am scris 17 ianuarie, in loe de16 ianuarie30.

Jumal ~i scrisori /95

19 ianuarie 1918

Draga dr. Jung,Va voi raspunde imediat ~ivoi lasa la 0 parte intreaga dis­

cutie despre emotii etc., pentru ca ultima dvs. scrisoare m-adeconcertat complet. Bineinteles, am citit monografia31; chiarde doua ori, dar ati fkut 0 mare gre~eala crezind ca concep­tiile "dvs." complet noi vor putea fi adoptate imediat, cindunele aspeete ale lor nu au fost niciodata abordate de catrevechea ~coala de gindire. Daca credeti ca eu nu voi fi nicioda­ta in stare sa va inteleg - ei bine, in acest caz orice fel de dis­cutie este inutila.

Eu plec de asemenea de la 0 pozitie pragmatica. Mai intii,va voi repeta fraza dvs.: "Siegfried este un simbol care ince­teaza sa mai fie simbol din momentul in care este recunoscutca atitudinea noastra eroica specifica." Dvs. spuneti ca unsimbol este un "pod". Gare acest pod nu ne arata nimic? Dvs.spuneti ca fantasma Siegfried este 0 fantasma a atitudiniimele eroice, iar acest pod sau expresie dispare prompt cindaceasta atitudine ~i-a gasit 0 aplicatie in viata reala?

Dacii v-am Inteles coreet, apare 0 a doua intrebare. Atitudi­nea mea eroicajatii de lume nu a fost niciodata un secret pen­tru nimeni, inca din prima copilarie; a~ fi ~tiut asta chiar ~ifara analiza. Fara instruirea dvs. a~ fi crezut, ca orice profan,ca visez despre Siegfried pentru ca dintotdeauna am sala~luitin fantasme eroice, fie sub forma unor exprimari con~tiente,fie sub forma unei "atitudini psihice eroice". Am ~i mai alesam avut dintotdeauna inclinatii mistice; am rezistat viol~ntla interpretarea lui Siegfried ca ~i copil real, # pe baza tendin­telor mele mistice am avut ideea simpla ca ma a~teapta un des­tin maret ~i eroic, ca trebuie sa ma sacrific pentru crearea aceva maret. Cum altfel a~ fi putut interpreta acele vise in ca­re tatal sau bunicul meu ma binecuvintau spunind: "un ma­re destin te a~teapta, copilul meu"?·

Altceva estejoarte important. Da subcon~tientul vreo indica­tie despre arena In care va trebui triiitii C011CJ-et"atitudinea eroicii",reprezcntatii de simhol?

Dupa Freud, fantasma Siegfried nu este decft implinireadorintei. Am obiectat intotdeauna la acest declt. Mi-am spustotdeauna ca am fost sortita pentru ceva maret~ ca va trebui

96/ Un tliunghi psihanalitic

sa fac un act eroic: daca analiza releva acurn ca iubirea mea

pentru X nu a fost perfect platonica, a~a cum am fost convin­sa ca a fost ~i am vrut sa fie - de ce ar trebui sa ma opun ~isa nu vad aici actul meu eroic de a ma sacrifica pentru aceas­ta iubire sacra ~i sa creez un erou?

Ginditi ca sint vinovata de inconsecventa pentru ca sub­con~tientul mi-a aratat 0 alta cale, folosind "podul" (simbolal atitudinii eroice), 0 cale pe care n-am ~tiut sa 0 apuc sau caeroarea mea consta simplu in faptul ca eram prea tinara, preafara experienta, prea idealista ~i prin urmare am ales 0 formade realizare a "atitudinii mele eroice", care era inacceptabilain viata prozaica de zi cu zi? Sohttia la aceasta problema este ex­traordinar de importanta pentru mine, pentru ca: daca nu am gre­~it in abordarea problemei mele psihice ~i nu m-am indreptat~pre 0 aplicare eronata, doarca rezultat allipsei mele de ex­perienta cu realitatea prozaica - atunci calea pe care am des­coperit-o este una corecta: am realizat "atitudinea eroica" indoua directii (1) inlocuindu-l pe X cu J ~i (2) in muzica. Per­sonal, cred ca muzica este cea care reprezinta "dispozitia eroi­ca" ~ica ~tiinta reprezinta "sentimentul meu religios". (Totu~icele doua se intllnesc, a~a ca nu sint foarte sigura.)

Dar daca voi descoperi ca am pierdut calea indicata miede catre simb0l, a~ fi teribil de nerabdatoare sa aflu unde segasqte calea cea dreapta.

Dvs. presupuneti 'ca muzica este doar un pod pentru mine, unmod de a exprima marile sentimente per se. Este munca mea ca doc­

tor doar un pod? Daca nu - de ce este- muzica doar un podpentru mine? Nu 0 sa-mi spuneti ca doar datorita faptului casint deja "instruita" ca doctor ~i nu sint inca instruita in mu­zica? S-ar imtea sa fi facut 0 gre~eala in alegerea profesiei ~iin rastimpul a dtorva ani s-ar putea sa devin indeajuns de in­struita ~iin muzica. Dvs. nu sinteti expert in muzica ~i totu~isint convinsa ca yeti observa ce diferenta enorma este intreceea ce compuneam inainte ~i ceea ce compun in prezent. Nupot inca sa-mi dnt propI'iile piese, dar Ie pot tI'anscI'ie (apro­ximativ, binell\teles), pe dnd inainte stricam totul ~i creaseminstinctiv un fel de notatie intuitiva, care in principiu sema­na cu notatia folosita in timpurile gregoriene ~i chiar mai de­mult. leri i-am dntat una dintre coralele mele unei doamne

Jumal $i SCl-is01-i I 97

cu 0 bun a instruire muzicala, pentru ca ea e solista, fara sa-ispun numele compozitorului. A gasit piesa foarte frumoasa,la fel ~i exercitiul meu contrapunctic, care, de fapt, ma satis­face mai putin dedt corala, dar imi place destul de mult. Un­de poate fi gasit un criteriu? Bineinteles, nu voi deveni unmare compozitor, ca Bach, Beethoven sau altii. Las asta peseama celor ce vor veni dupa mine. Fiica mea, de pilda, com­pune constant melodii cu cuvinte sau fara cuvinte, pe care iIe transcriu ~i care corespund perfect stilului vechilor ruga­ciuni (pe care ea bineinteles ca nu le-a auzit niciodata). Oarvoi deveni eu oare 0 "mare figura" in psihologie? Ocupin­du-ma cu problemele psihologice, trebuie sa-mi depa~esc tot­deauna rezistenta care provine din timpurile copilariei; cumuzica, nu experimentez 0 astfel de rezistenta ~i ma pot da­rui ei complet. Continuarea visului cu catedrala gotica. Nu maivisez fllchisoarea, ci case noi, aerisite $i spatioase, fnconjurate demari peluze verzi. Odata am visat ca Gazette de Lausanne conti­nea urmatoarea caricatura in culori: in prim plan, un generalgerman, puternic, furios, energic, ~i in spatele lui rusul (Ke­rensky?)32 cu armata sa, la fel ca Hristos, plin de idealism ~ibunatate. Soldatii ru~i il asculta, dar nu-l urmeaza nici unul.Se poate citi: "De ce au pierdut 71J$ii."M-am trezit rizind, de­oarece desenul era foarte graitor ~i mi-am spus mie insami:;,Stii de ce au pierdut ru~ii? Pentru ca ei au crezut prea multin bunatatea umana ~i in alte idealuri ~i astfel au visat in locsa actioneze." -

Ce vrea sa spuna acest vis indntator? Trebuie oare sa in­cerc sa actionez mai degraba dedtsa visez in muzica mea sauin munca mea ca medic? Foarte bine. Sint gata sa devin acti­va ca psihoterapeut, dar unde am sa gasesc pacienti? Ma vetirecomanda daca voi merge in Germania? - Probabil ca nu,de~i ma considerati inteligenta ~i detectati in mine 0 "atitu­dine eroica" ~i "un sentiment religios" ~i de~i ma consideratio fiinta buna. ~a e filcuta lumea ~i acesta este motivul pen­tru care imi este greu sa gasesc un drum care sa duca de la re­verie la actiune altul dedt creatia muzicala.

Ce spuneti despre asta?

Cu cele mai bune urari,S.S.

98/ Un triunghi psihanalitic

P.S. Sint bucuroasa ca aproape am terminat de verificattraducerea operelor dvs. pe care mi le-ati trimis. Le-a~ fi ter­minat daca nu ar fi fost aceasta scrisoare.,[Scrisii probabil in 27-28 ianuarie 1918J

Draga dr. Jung,Nu doar poporul evreu ~i-a ucis profetul; intr-adevar,

aceasta pare sa fie soarta profetilor, de a nu fi recunoscutiniciodata in tara lor in timpul vietii. Mesianismul (sau crq­tinismul) pune 0 problema foarte interesanta. Daca religiaeste vazuta a~a cum ne este prezentata la ~coala, este binein­teles un nonsens. Un nonsens mai degraba daunator. Dacaintram adinc in natura legendei lui Hristos - apare intreba­rea: oare Mintuitorul a fost deja pe pamint sau va veni doarla sfir~itullumii, a~a cum afirma "necredincio~ii" evrei, intre~bare perfect justificata. Hristos este simbolul pentru unifica­rea cerescului cu pamintescul, stadiul de tranzitie intre om ~iDumnezeu, cea mai completa imagine a procesului de subli­mare, pentru ca noi yom dobindi 0 "viata mai inalta", min­tuire "spirituala" dupa ce yom depa~i toate instinctele anima­lice ~i egoiste din noi in~ine.

Pentru umanitate, Crist nu a venit inca, pentru ca dacatoate fiintele umane ar fi ~ealizat in mod perfect idealul crq­tin al negatiei de sine complete (adiea negarea tuturor pulsiu­nil or animalice ~i egoiste), asta ar fi condus la pieirea lumii.Aceasta nu ar fi fost de conceput decit ca reactie la 0 teribilabestialitate pe pamint, ceea ce explica de altfel profetia evrei­lor ca Mesia va veni dupa un razboi teribil, in care suferintelear fi dezlantuite intr-o asemenea masura incit totul ar fi con­damnat; doar atunci va fi posibil un elan general catre Divin.

Chiar daca Hristos nu a venit inca in sensul unei realitaticomplete, el traiqte in fiecare dintre noi ca tendinta ~i ca re­actie impotriva elementelor de la baza noastra. In aceasta pri­vinta, cre~tinii au fara indoiala dreptate sa afirme ca Mesiacel a~teptat de evrei e deja aiei. Si astfel se poate intelege fap­tul ca oricine crede in Hristos i~i gasqte mintuirea 0 data cei~i depa~e~te propriul sine ~i pulsiunile inferioare.

Jumal ~i scrisori 199

,,0 persoana este cu atit mai valoroasa cu dt poate subli­ma mai mult"; acestea sint cuvinte lui Freud pe care dvs. nule-ati citato In legatura cu povestirea despre micuta Anna,dvs. ati explicat ca dqi fetita ~tie marele secr;et despre cum sefac oamenii, ea prefera sa gaseasca explicatii fantastice carenu corespund realitatii. Este aceasta 0 infirmare a ceea ce sus­tine Freud, ca toata lumea no astra intelectuala ~i spirituala"inalta" se constituie in detrimentul instinctelor noastre re­primate (proces pe care Freud fl nume~te sublimare)? Piica meaa descoperit de asemenea recent cheia problemei na~terii. Ur­marea a fost 0 cre~tere colosala a interesului ~i a vietii fantas­matiee, a ereatiei artistice, mai intii sub forma acestor micipapu~i ~i animale pe care vi Ie trimit, pe care ea Ie-a decupatde una singura, fara ea nimeni sa-i arate cum. De ce asta nuse poate expliea in maniera freudiana: ea urmare a initiativeicopilului, 0 parte din energia care tine de instinetele ei a foststimulata ~i, pentru ca exista 0 rezistenta naturala la confrun­tare a cu probleme sexuale -'- aceasta energie nou descoperitase "sublimeaza", adica se indreapta catre arte ~i ~tiinta.

Dvs. ne repro~ati noua, evreilor, inclusiv lui Freud, ca nuvedem in viata noastra cea mai spirituala dedt implinireaunei dorinte infantile.

1. Ca raspuns la aceasta, trebuie sa spun mai intii ca gasimcu greu un alt popor dedt evreii atit de inclinat sa vada oriun­de semnificatii mistice ~i profetiee. Spiritul clar, analitic ~iempiric, allui Freud c0ntrazice aceasta inclinatie. Un om nupoate ataca toate probleme lumii. Meritul lui Freud a fostacela ca a urmarit manifestarile vietii instinctuale pina in pri­mele zile ale copilariei; Freud ne-a aratat de asemenea cumintreaga dezvoltare viitoare depinde de aceste prime expe­riente ale instinctului infantil. Incepind cu aceste observatii~i chiar cu explieatiile sale, se poate merge mai departe ~i sepoate spune ca instinctul nu este elementul primar, ci uneorio expresie, alteori un mijloc eu ajutorul caruia alteeva ne esteeomunieat prin intermediul diferitelor combinatii ale ele­mentelor psihice din noi etc. etc. Valoarea fiecarei cuno~tinteeste relativa; se poate vedea aeest lucru chiar ~i in faptul cateoria darwiniana este doar relativ importanta acum, ca avemacces la deseoperirile lui Mendel33.

100 I Un triunghi psihanalitic

Nu vad cum Freud ar devaloriza cele mai mari realizari ale

omului doar pentru ca el Ie gasqte radkinile, adica fortelemotrice, in instinctele reprimate in prima copilarie.

2. Jar acest fapt eu 11consider de importanta cruciala:Freud vede fiecare simptom patologic ~i fiecare produs al "in­con~tientului" ca pe un compromis. Dupa Freud, este 0 Incercarede adaptare sau de vindecare, adica dorinta este satisfacuta, dar In

Jonna pennisa de cenzura intema, prin intennediul direia pacientulat dorintele lui altfel intolerabile se acomodeaza la cerintele lumii.

3. Dvs. vedeti nevroza In principal ca un proces de refula­reoFreud vede aici In principal 0 dezvoltare inhibata. Daca e saalegem 0 definitie generala, amindoua sint in mod ciar corec­te. Dvs. spuneti ca un scop neimplinit din viata duce la ne­vroza, adica la refulare. Freud spuneca drept rezultat al dez­voltarii inhibate, 0 persoana nu-~i gase~te misiunea pe care 0are in viata, adica nu poate sublima suficient. Un de vedeti dvs.contradiq-ia? Freud afirma de asemenea ca circumstantele ex­terne joaca un rol in a-I determina pe individ sa devina sana­tos ~i apt de munca sau in a-I impinge inapoi pe caile infan­tile, ca sa spunem a~a.

4. Dvs. va concentrati toata atentia asupra "vocatiei" in­dividului, care-~i gase~te expresia in simbolurile subliminale(dvs. Ie numiti "semne semiotice" - ce inseamna asta?).Freud nu da nici 0 atentie acestui fapt, pentru ca el crede caeste suficient sa-i prezinte pacientului acele fixatii ale instinc­tului care-l fac sa fie bolnav ~i sale supuna procesarii con~tien­te: aceasta se presupunea ca va declan~a 0 reactie sanatoasa,care-l va face pe pacient sa-~i gaseasca in mod con~tient sco­pul in viata. Prin urmare, simbolismul subliminal e interesantpentru Freud doar pentru ca deghizeaza dorintele instinctive;el prefera ca pacientul sa-~i completeze procesul de adaptare,lucrind con~tient asupra tiparelor infantile care 11fkeau sa fiebolnav. Din contra, dvs. spuneti ca pacientul trebuie sa ajun­ga sa cunQasca caile subcon~tientului: el trebuie sa-~i dea sea­ma ca pulsiunile noastre cele mai nobile aleg limbajul simbo­lurilor ~i cauta sa dea 0 alta forma elementelor psihologice innoi pentru a servi unui scop mai inalt in viata.

5. Freud nu va argumenta niciodata, niciodata ca transfe­rul asupra doctorului nu este in mod simultan 0 tentativa de

Jurnal $i scrisori 1101

adaptare. De ce asta? Chiar dad. pacientul i~i transfera toateatitudinile sale infantile (dorintele) asupra doctorului, esteevident d. in acest proces incearca sa-~i adapteze atitudineainfantila la realitate. Eu nu vad absolut nici 0 diferenta intretransferul asupra doctorului ~i oricare alt fel de transfer; cine­va dind din propria lui personalitate, preia din personalitateaCeluilalt, pe care 11iube~te. Atunci dvs. sinteti in ochii mei deo extraordinara valoare ~in-a~ vreasa va vad devenind un spi­rit ingust partizan. Este foarte posibil ca Freud sa nu va inte"leaga cind yeti propune teorii inovatoare. In timpul vietii sa­le, Freud a realizat lucruri aut de extraordinare, suficiente casa-l tina ocupat pentru restul zilelor lui, lucrind doar asupradetaliilor vastului sau edificiu. Dvs., pe de alta parte, sinteticapabil ind. de devenire. Dvs. il puteti intelege pe Freud per­fect, dad. vreti, adid. dad. afectele dvs. personale nu va im­piedica. Teoriile freudienfYau fost, sint ~i vor ramine extraor­dinar de fructuoase. A-i face repro~Uli lui Freud de pe 0 pozi­tie unilaterala mi se pare foarte incorect, pentru d. fiecaredintre noi ~i mai ales eel care construie~te un edificiu univer­sal pare un rege la inceput: apoi, cind oamenii au destul ~ivorsa se elibereze din sfera lui de influenta, 11denunta ca unila­teral ~i plat. Dvs. trebuie sa aveti curajul sa-l recunoa~teti peFreud in toata grandoarea lui, chiar dad. nu sinteti de acordcu el in fiecare punct, chiar dad. in acest proces s-ar puteasa-i atribuiti multe dintre realizarile dvs. Doar aturrci yeti ficomplet liber ~i doar atunci yeti fi maret. Yeti fi uimit sa ve­deti cit mult din noua dvs. teorie ~i din .personalitatea dvs.luata ca intreg va ci~tiga in obiectivitate prin acest proces.!

Eu cred, in ceea ce ma prive~te, cu toata inima in semni­ficatia prospectiva ~i profetica a subcon~tientului nostru.To­tu~i, exista citeva intrebari despre cit de mult poate functio­na ea, adica:

1. Este subcon~tientul fied.rei persoane prospectiv? Pro­babil d. da. Este prospectiv in acela~i grad la fiecare? Adicaeste ca 0 formula divina, ca sa splmem. a~a, pe care fiecare 0poate citi in sine doar dad e de ajuns sa doreasca asta? Saue yorba de 0 capacitate precum inteligenta, de exemplu, carese manifesta cu 0 forta diferita in oameni diferiti? Ce parereaveti?

102/ Un triunghi psihanalitic

2. Am avansat deja catre punctul din care putem explorasistematic subcon~tientul in ceea ce prive~te semnificatia luiprospectiva? Nu voi nega acest lucru, tot a~a cum sint gata sarecunosc ca dvs. ati pus temelia acestei aventuri a carei valoa­re nu poate fi inca masurata.

3. In acest punct al descoperirilor dvs., oare putem deter­mina deja, in cazul meu, de exemplu, cum trebuie sa actione­ze cineva intr-o situatie anume sau cum va actiona - sau sub­

con$tientul trebuie vt'izut doar ca 0 extensie a con$tiintei, unde pro­blemele initiate In glndirea $i emotiile con$tiente ale cuiva slnt proce­sate mai departe, llli peJfect clar $i consecvent, ci In modul uman, deobicei incomplet, cu care slntem familiarizati prin gfndirea cOJl$tien­tt'i? Cum vedeti aceasta problema?

4. Ideea dvs. ca simbolul este totdeauna bipolar este noua~i foarte interesanta pentrumine.

5. Daca simbolul este totdeauna bipolar, dupa ce indiciuputeti recunoa~te care dintre parti ne indreapta catre "vocatia"noastra? Uneori, bineinteles, este foarte u~or, atunci dnd ci­neva distinge instantaneu ceea ce e "comun" de ceea ce estemai "elevat". Dar 0 problema sexuala poate fi deseori "maielevata", pentru ca ea face parte din scopul vietii impus deDumnezeu. Cum se poate decide intr-un astfel de caz careeste calea corect de urmat? Problema mea cu Siegfried, de pil­da, poate produce la fel de bine un copil real sau un copilarian-semitic simbolic - de pilda, un copil care sa fi rezultatdin unirea teoriilor dvs. cu cele ale lui Freud. Nu uitati ca nu­mai dupa numeroase analize am inceput eu sa-l visez [indes­cifrabil - poate "Siegfried"] in mod direct. Uneori era 0 can­dela (lumina) pe care mi-o dadeati dvs., uneori 0 carte carecre~tea cu 0 viteza colosala, uneori erau vise ce contineau ele­mente din Siegfried-ullui Wagner, uneori muzica, uneori viseprofetice ~i profetii care nu-l revelau pe "Siegfried" ca pe uncopil real, dedt atunci dnd era subiect al analizei. Numai dnderam la Viena am inceput sa visez despre copil in mod direct~i nici atunci nu era chiar direct, din moment ce nu era yorbade un copil nascut din noi: mai degraba eram uneori Siegfrieddeghizat, alteori eratm menestrel ariano-semitic Aoles34: une­ori auzeam un dntec in care se spunea ca s-a nascut un copililegitim, parasit de tatallui, caruia ii seamana in cele mai mici

jurnaZ $i scrisori / 103

detalii. Viata a aranjat lucrurile in a~a fel indt Siegfried saapara in alt fel. Dar unde, In cursul analizei, se putea gasi sprijinpentru afimzatia ca Siegfried ar fi nu un copil real, ci unul ideal?M-am luptat cu aceasta Intrebare timp de ani de zile, plna clnd amajuns sa nu mai vad simbolurile subcon~tientului din pztllctul de ve­dere prospectiv ~i sa Ie atribui doar InteIesuI unor dorinte i1ifantile.

Batalia a fost foarte dificila, iar vina rezultind din pierdereascopului vietii mele atit de mare, indt Siegfried aproape ca i-aluat viata fiicei mele. Ce contradictie exista Intre Siegfried ~i micamea Renate asifel Incft velzirea pe lume a acesteia sa declaJz~ezeIn mi­ne 0 atlt de aspra biitalie Intre cele doua componente?

A)a cum ~titi, v-am scris deja, in timpul dnd eram insarci­nata, era aproape sa-mi pierd fiica simultan sauca rezultatal aparitiei unui vis puternic c:u Siegfried. In ce!e din urma,copilu! meu s-a dovedit victorios in realitate ~i am numit-oRenate, a~a cum m-a instruit un alt vis. Siegfried a fost in­vins. Oar este el mort? Acum, ascultati· continuarea. Am lu­crat la clinica de chirurgie fiindca ma saturasem de psihana­liza ~i doream sa fac ceva folositor chiar cu costul individua­litatii mele. Dupa ce m-am supus acestei constringeri untimp, am sflr~it prin a ceqa veritabilei mele naturi ~i, supu­nindu-ma unui vis, mi-am compus dntecele. Le-am dus laConservator pentru a-mi fi indreptate grqelile: am luat-o peun drum gre~it ~i fara sa-mi dau seama am ajuns la 0 alta~coala de muzica, unde I-am intilnit pentru prima oara pe vi­itorul meu profesor. Timp de luni de zile am fost convinsa cafusesem la Conservator, intr-o a~a masura ma retrasesem dinlume. Totul a decurs lini~tit pina in ziua in care v-am tr!misversurile frantuzqti pentru a afla ce credeti despre de. Incanu ~tiam nimic, dar s-a intimplat dupa aceea; profesorul a se­!ectat aceste versuri la intimplare din carte a mea, pentru a !epune pe muzica. $tiam ca nu exista coincidente pure in ast­fel de lucruri, asta trebuia sa semnifice ceva in !egatura cu el~i probabil cu mine. Data urmatoare I-am vazut ~i acest lucrua fost confirmat printr-un lapsus care I-a facut sa citeasca mOil

courage in loc de son courage ("Je sais de quels remords son coura­ge est attaint: Ie l£idzecraint la lizOlt et c'est tout ce qu'il craint"*).

* Edi!ia franceza a acestei lucrari identifica aceste versuri ca apa11inindJui Racine. (N. t/:)

I

104/ Un triunghi psihanalitic

Am simtit la fel ca ~i dvs. ca acest lucru avea legatura cu mi­ne, pentru ca m-am gindit ca nimeni nu traie~te 0 experientain van ~i ca exista 0 predispozitie fundamentala in viata carene face totdeauna sa stabilim 0 anumita analogie intre ele­mente. Am vrut sa vad daca subcon~tientul se dovede~te maiclm'vazator dedt mintea con~tienta in aceasta privinta ~i,pentru ca sint familiarizata cu sensibilitatea subcon~tientuluidvs., v-am trimis versurile. Dar incercarea a e~uat, pentru caati opus 0 anum ita rezistenta, de care probabil nu v-ati datseama. Ce a urmat mi-a relevat intr-un mod stupefiant acestsecret ~i mi-a aratat dt de profund sint conectate lucruriledin aceasta lume ...

28 ianuarie

Ce s-a intimplat este 'prea profund ~i cutremurator: nu potinca sa vorbesc despre acest lucru. Mult timp dupa ce mi-amdat seama, am ramas ca paralizata: mi-am dat seama ca unelement psihic nu poate fi eliminat ucigindu-l. Poate ca tre­buie sa va· spun odata ceea ce am experimentat, pentru caeste intr-adevar uluitor, dar inca nu pot sa fac asta. Pot doarsa spun ca, dupa 0 lunga uimire care m-a paralizat complet,m-am trezit ca dintr-un vis cu urmatoarele cuvinte "Deci tra­iqte totu~i, Siegfried al ei!" Ce este ~i ce vrea de la mine? Amscris in contiriuare, pentru a obtine 0 clarificare in ceea ce pri­ve~te felulin care trebuie interpretat acest "simbol". In pre­zent, sint anxioasa sa ~tiu urmatoarele: pentru ca eu considerdrept 0 "realizare inalta" la fel de pretioasa faptul de a-I creape "Siegfried" ca pe un copil fie psihic, fie spiritual, ~i pentruca din cauza a diferite consideratii ~i decizii el a devenit acumun copil spiritual - mi-ar placea sa ~tiu .ce indicii pot fi gasi­te in faptul ca I-am vazut pe Siegfried ca pe un copil spiritu­al? Subcon~tientul ne indica oare pe care dintre cele douacontinuturi superioare tre,buie sa 11alegem sau se multume~­te sa spuna ceva de genu!. "Este sarcina ta sa creezi un mare erou

ariano-semitic" ~i apoi lasa in seama mea cum sa implinescaceasta inalta vocatie religioasa, realizind acest mare poet,muzician ~isalvator allumii sub forma unui copil sau sub for­ma unei opere artistice sau ~tiintifice?

Jurnal ~i scrisori 1105

Acestor doua posibilitati Ii se adauga 0 a treia: poate ciicredinta mea in aceasHi vocatie de a-I crea pe Siegfried intr-ofonna real.:'isau sublimata este doar 0 incercare patologicii deautopreamarire, 0 megalomanie care imi traverseaza toate vi­sele ~i toate fantasmele. Poate ca subcon~tientu/ meu anunta ca-/

poi crea pe Siegfried sau ca trebuie sa-/ creez pentru ca In mod con~­tient Jlreau sa-/ am ~i am creat aceste Fise prin autosugestie? Chiardacii intelectual accept aceasta a treia expIicatie, intreaga meafiinta rezista la ea, pentru ca reaIitatea ar fi mult prea ternapentru mine fara credinta in Siegfried; Visul meu de dinain­te, in care bunicul sau tata m-a binecuvintat, a~ezindu-~i mli­nile pe capul meu ~i spunind ,,0 soarta mareata te a~teapta,copilul meu", ar putea fi oare in realitate 0 simpla "implinirea dorintei"? Pentru mine, Siegfried = Hristos, ~i totu~i nuexact la fel. El s-a nascut din anii mei de viata comuna cu ungerman (arian). lata de ce s-a schimbat, de unde ~i numelesau: "Siegfried" = Aoles = Balder etc.35

Inca ceva: ati remarcat deseori cii imi iau in serios "inspi­ratia" muzicala. Cu dt lucrez mai mult la compozitiile melemuzicale - cu aut sint mai atrasa de ele, in ciuda tuturoropozitiilor ~i a criticilor. Fac progrese extrem de rapide, darnu am nici un criteriu prin care sa-mi evaluez corect operele,in special dt de mult pot merge pina la urma. Cum ar trebuisa ma comport in aceasta situatie curioasa? Freud ar spuneprobabil ca ma identific cu copilul meu, care se presupune cava deveni muzician - dupa aceasta interpretare, ar fi yorbade 0 implinire a dorintei. Bineinteles, s-ar putea adopta 0 al­ta pozitie ~i s-ar pune intrebarea: de ce trebuie sa deFina Sieg­

flied In primul rind un poet ~i un muzician? ~ putea interpretabineinteles "muzica" in mod simbolic, dar ce baza a~ aveapentru asta? Pentru mine, muzica este cea mai intima ~i mainemediata nevoie spirituala ~i de asemenea 0 nevoie intelec­tuala, ~i pentru cii acum 0 inteleg din ce in ce mai bine, imida 0 inalta placere intelectuala. A~ putea spune ca totdeaunam-am gindit la Siegfried ca la un muzician, pentru di aceastaextraordinar de importanta dispozitie a mea era cea pe care 0traiam eel mai putin. Bun: acum 0 traiesc - dar e rational?Este oare cu adevarat po sibil sa traie~ti dispozitii diferite ~i sanu poti sa atingi diferite scopuri pina nu treci prin 12 copii?

106/ Un triunghi psihanalitic

Acest motiv imi spune d trebuie sa renunt la "chemarea"mea muzicala, pentru dam sa implinesc mai multe prin pro­fesia mea ~tiintifid. Oar din punct de vedere emotional nupot face asta; a renunta la muzid este ca ~i cum mi-a~ sfi~iao bucata din suflet, iar rana ml s-ar mai vindeca niciodata.Este aceasta nevroza? - Dad nu, de ce? De ce nu se poatepresupune, odata cu Freud, d sint tipul "salvatorului de sa­crificiu", al ceIui ce i~i descrie dorintelein simboluri ce expri­ma completa disolutie a personalitatii, precum, de pilda, ma­rii eroi care mor pentru idealurile lor, precum zeul-soare Sieg­fried, precum muzica printre celelalte arte, care de asemeneacere 0 daruire totala?

Ce glllditi despre taate acestea?Multe alte intrebari striga dupa raspuns, dar este de ajuns

pentru moment. Va rag, fi-ti bun ~i retumati-mi sCl1saarea,pen­tru ca este ulla dilltre caramizile pe care fmi cladesc viitarul ~i vaiavea din nau nevaie de ea.

eu cele mai bune urari,S. Spielrein-Scheftel

3Scrisorile Sabinei Spielrein

ditre Sigmund Freud

30 mai 1909

Draga domnule profesor Freud,V-a~ fi foarte recunoscatoare daca ati avea bunavointa

sa-mi acordati 0 scurta intrevedere! Pentru mine este yorbade 0 chestiune de cea mai mare importanta, despre care ati fiinteresat sa aflati ..

Daca yeti fi de acord, v-a~ ruga sa aveti amabilitatea dea-mi face cunoscuta cu ceva timp inainte ora care v-ar con­veni, deoarece aici sint asistenta la clinica ~i va trebui a~adarsa-mi gasesc 0 inlocuitoare pe timpul absentei mele.

Aveti poate impresia ca a~ fi 0 indrazneata in cautarea glo­riei ~i care ar vrea sa va prezinte 0 lucrare slaba care "sa zgu­duie pamintul" sau ceva in genulacesta. Nu, nu asta ma adu­ce in preajma dvs. $i dvs. m-ati facut sa ma simt incurcata.

Cu toata consideratia~i in speranta unui raspuns favorabil,Sabina Spielrein

Pensiunea Hohenstein, Plattenstrasse 33, Zlirich

10 iunie 1909

Draga domnule profesor Freud,Iertati-ma ca va deranjez inca 0 data: "Trei se intimpla sa

fie cifra divina."l Credeti ca ma adresez dvs. pentru ca sa me­diati intre mine ~idr. Jung? Dar intre noi nu a fost nici 0 cear­tal eea mai dragii dorintii a mea este sa ma despart de el cu dragos­te. Sint indeajuns de analitica, fila cunosc indeajuns pentru a~ti ca pentru mine 0 infatuare it distance ar fi ceea ce mi s-ar

108 I Un triunghi psihanalitic/

potrivi cel mai bine. Reprimarea sentimentelor nu ar functio­na in cazul meu, deoarece, dacii ar trebui sa fac acest lucru ince-l prive~te pe dr. Jung, nu a~ mai putea iubi pe nimeni; inschimb, dacii las u~a intredeschisa, se va gasi probabil un bar­bat tinar' care sa aiba 0 infati~are mai mult sau mai putin sim­paticii, la care sa se gaseascii vreo asemanare cu persoana iu­bita ~i pe care in cele din urma chiar sa-l iubesc. Ezit in fatalui "Freud" sa citez un exemplu din istorie, deoarece e posi­bil sa spun 0 ineptie; dar nu pot sa ma impiedic sa ma gin­desc la relatia lui Berne2 cu metresa lui: ea a putut sa iubeas­cii pe altcineva ~i sa se ciisatoreasd, raminindu-i totu~i fide­la toata viata lui Berne; ea a trait intr-adevar mereu cu gindulla el. Eu, dimpotriva, a~ vrea sa ma despart complet de dr.Jung ~i sa-mi urmez propria cale. Dar nu a~ putea sa 0 fac de­Clt dad a~ fi destul de libera pentru a putea sa-l iubesc: dadi-a~ ierta totul sau dacii l-a~ ucide. Sint obsedata de aceastafraza: "Iudita 11 iubea pe Olofern ~i trebuia sa-l omoare."Foarte departe de mine, domnule profesor, sa vreau sa-l acuzin fata dvs. pe dr. Jung! Dimpotriva, a~ fi fericita sa-mi ,aratecineva cii el este demn de iubire ~i d nu este un tidlos. In ul­timele trei luni, am analizat totul; m-am retras la tara pentrua incerca sa ma salvez, pe mine ~i idealul meu; in cele din ur­ma, i-am vorbit despre asta uneia dintre colegele mele ~i i-amaratat fiecare dintre scrisorile lui, iar rezultatul a fost cii m-amsimtit ~i mai singura dedt inainte, deoarece iubitul meu nuputea fi dezvinovatit, iar gindul d el n-ar fi bun de nimic ~id m-a folosit pentru primullui experiment etc. etc. m-a fa­cut sa innebunesc. Aceasta suspiciune mi s-a furi~at in toategindurile ~i imi apasa greu sufletul; iar in caz d imi regaseamceva din speranta, era de ajuns sa-mi amintesc 0 expresie ca:"punga~ mizerabil", "sa-llasam pe Siegfried sa cada" sau, da­d vreti sa auziti mai mult, "un sarut fara consecinte face 10franci"3 etc. etc., pentru ca de indata elanul meu sa se stinga."Nu fi atit de entuziasmata! Nu este cu nimic mai bun dedtalte mizerii din aceasta lume, chiar dad de departe pare atitde frumos", "Nu te increde in Friedel" etc., ad infinitum. ~acii am recurs la ultima solutie pentru mine, sa vorbesc cuomul care 11iube~te adinc ~iil respecta, care poseda 0 profun­da cunoa~tere a naturii omene~ti, iar cind am primit ultimadvs. scrisoare, de~i imi era atit de defavorabila, am inceput sa

Jurnal ~i scrisori /109

pIing: "II iubqte! Poate intelege toate acestea!" Penultimadata dnd m-am dus la cursul dr. Jung colega mea a remarcatca dr. Jung a palit brusc. S-a uitat imprejur ~i m-a vazut stindacolo, palida, linga cuier. Am ie~it, pentru ca simteam ca "am­bitia" ar fi putut sa ma impinga sa fac 0 neghiobie: data ur­matoare m-am a~ezat in fata lui ~iI-am observat in masura incare mi-au permis imprejurarile; eram intr-o confuzie totala.A suporta 0 asemenea batjocura din partea acelei persoaneiubite mai mult dedt orice pe lume vreme de patru, cinci ani,careia i-am inchinat cea mai frumoasa parte a sufletului, ca­reia i-am sacrificat mindria de fata tinara, lasindu-ma saruta­ta etc., pentru prima ~i poate ultima data in viata mea, pen­tru ca atunci dnd mi-am inceput tratamentul cu el nu eramdedt 0 copila naiva... I-am spus ca nil}leni nu a indraznit unasemenea lucru in ce ma prive~te etc. Dar destul pentru as­tazi, domnule profesor, deoarece miine dimineata la ora cincipentru mine incepe 0 zi de munca.

11 iunie

~tiam bine ca nu voi putea dormi. Ei bine, Ratacitorule,acum este cazul "sa-ti pastrezi singele rece ~i sa ai mintea lim­pede". ~adar: nu vin sa ma pIing de un amant infidel. Astazinu se mai crede aproape deloc in fidelitate; in locul iubiriiunui barbat tinar se poate obtine in cele din urma iubirea al­tuia sau se poate transforma sentimentul pe aha cale. Patruani ~i jumatate, dr. Jung a fost doctorul meu; a devenit apoiprietenul meu ~iin cele din urma "poetul" meu, adica iubitulmeu. Pe urma a venit 0 zi ~i totul se petretua~a cum se in­timpla de obicei cu "poezia". El predica poligamia, mi-a spusca sotia lui nu ar avea vreo obiectie etc. etc. Mama a primito scrisoare anonima, bine ticluita, in care i se spunea ca tre­buie sa-~i salveze fiica, altfel dr. Jung 0 va conduce la pierza­nie. Nici unul dintre prietenii mei nu ar fi putut sa scrie 0asemenea scrisoare, pentru ca eu nu suflasem un cuvint de­spre asta ~i locuiam intotdeauna foarte departe de ceilalti stu­denti. Am banuit-o pe sotia sa. (?) Ca sa scurtez, mama i-atrimis lui 0 scrisoare mi~catoare, spunindu-i ca ii salvase fiica~i ca nu trebuie acum sa intoarca lucrurile ~i i-a interzis sa de­pa~easca limitele prieteniei. Raspunsul la aceasta: etc./etc.

110 / Un triunghi psihanalitic

"Din medic, i-am devenit prieten, incetind sa mai tin in um­bra adevaratele mele sentimente pentru ea. Am putut de alt­fel cu atit mai u~or sa-mi las la 0 parte rolul de medic cu citnu ma mai simteam indatorat in ateasta privinta, nepretin­zindu-i niciodata onorarii. Or, tocmai aceasta determina cu

cIaritate limitele impuse medicului. Intelegeti, desigur, cii esteimposibil ca un barb at ~i 0 tinara sa se vada des Hira sa nuexiste aparenta cii in relatia lor a intrat ceva mai mult. De alt­minteri, ce i-ar opri pe cei doi sa traga consecintele iubiriilor? Un medic ~ipacienta lui, pe de alta parte, pot sa vorbeas­cii la nesfir~it in toata intimitatea cit vor; pacienta este indrept ~i poate sa a~tepte din parte a medicului toata dragos­tea ~i toata atentia de care are nevoie. Medicul insa i~i cu­noa~te limitele ~i nu va trece niciodata peste ele, deoarece eleste pliitit pentru osteneala pe care ~i-o da. Aceasta ii impunelimitarea necesara ..

De aceea va propun, pentru ca sa nu ies niciodata din rolulde medic, de vreme ce aceasta este ceea ce va doriti, sa-mi pla­titi un onorariu potrivit cu osteneala mea. Astfel, fiti absolut si­

gurii cii in 07ice fmprejuriili imi voi respecta datoria de medic.In calitate de prieten al fiicei dvs., dimpotriva, ma vad ne­

voit sa las in voia Destinului imprevizibil grija de a decide cese va intimpla. Nimeni, intr-adevar, nu poate sa impiedicedoi prieteni sa facii ce vor. Sper, draga ~i respectata doamnaSpielrein, cii ma intelegeti ~i cii ~titi cii nu existii in aceste cu­vinte nici 0 josnicie, ci doar experienta ~i cunoa~tere de sine.Onorariile ce rni se cuvin se ridicii la 10 franci pe consultatie.Vii sfiituiesc sii alege'ti aceastii solutie prozaica, pentru cii eaeste cea mai prudenta ~i nu creeaza pentru viitor nici 0 con­stringere.

eu urari prietene~ti etc."

Cit de insultator trebuie sa fi fost pentru mama, mai alescii parintii mei nu au acceptat in viata lor nici un cadou ~ide~i mama nu ~tia cii dr. Jung avea dreptul sa accepte pacientiprivati, ea i-a oferit in locul banilor cadouri care erau expre­sia unor sentimente prietene~ti. BineinteIes, mai tirziu, in­treaga situatie s-a complicat (din moment ce el a incetat sa fi­gureze ca doctor in viata mea).

Jurnal ~i 5c1'i501'i / III12 iunie 1909

lata scrisoarea nr. 2:

etc. .. "I-am spus intotdeauna fiicei dvs. ca 0 relatie sexu­ala era exclusa ~i ca actiunile mele se doreau expresia senti­mentelor mele prietene~ti. Cind aceasta a aparut, eram eu in­sumi intr-o dispozitie afectiva destul de tandra ~i compatimi­toare ~i doream sa-i dau fiicei dvs. 0 dovada puternica a in­crederii pe care poate sa 0 aiba in mine, a prieteniei mele,pentru ca ea sa fie tocmai prin aceasta eliberata interior.Aceasta a fost in fapt 0 grava eroare, pe care 0 regret enorm ...

Migrenele de care ea sufera sint doar intermitente ~i pro­vin de la faptul ca unele dintre dorintele ei sint nesatisfiicute~i, din piicate, nu pot fi satisfiicute de mine" etc.

Nu sint in stare sa retranscriu scrisoarea nr. 3; nu a~puteadecit: sa v-a arat. Ea este ~i mai jignitoare pentru mine decit adoua scrisoare ~i se termina cu acest post scriptum:

,;va voi ruga sa binevoiti sa-l informati de contimitul aces­tei scrisori pe Domnul Spielrein, care de altfel m-a cunoscut deasemeneapersonal. "

Nu cuno~team pe atunci nimic din aceasta scrisoare,~tiam doar de prima ~i inca intr-o alta interpretare. Pe urma,comportamentul prietenului meu s-a schimbat brusc. Mai in­tii, nu a mai vrut sa vina la mine, potrivit precautiilor pe ca­re voia sa Ie ia ince-l privea, deoarece sufletul sAu era con­stant sfisiat intre doua femei, astfel inch ar fi trebuit in celedin urmi sa 0 ia la fuga. "In America?" - "Poate in Africa!"(el imi spunea Egipteanca); astfel ca mi-a fixat ca oricareiadintre pacientele sale 0 ora pe saptamina. Este lesne de ima­ginat cit a suferit "ambitia" mea! Bine,sa lasam asta! Dupaaceea, cred, trei saptamini, am mers sa-l intilnesc. Si cind teginde~ti ca aceasta persoana mi-a scris: "Scrisoarea dvs. il fostpentru mine ca 0 raza de soare strabatlnd norii" sau: "Cit defericit sint sa cunosc pe cineva cu Un spirit magnific" etc., ~imi-a dat sa citesc jurnalul sau intim (nu vreau sa relatez de­talii "surprinzatoare"), afirmind cii nimeni in afara de minenu ar putea sa-l inteleaga l~ fel de bine, cind nu demult pe­treceam impreuna intr-un extaz fara cuvinte oreintregi ~i ca

112/ Un triunghi psihanalitic

in preajma mea ii venea sa plinga etc. etc., ~i toate acesteas-au intimplat pin a nu demult. ~i acum - am ajuns pro funddeprimata, de dnd am aflat de tragedia unei paciente a lui,pe caremaiintlioindmmase.maiapoi 0 respinsese; oameniiau povestit despre alte asemenea "ispravi" de-ale sale ~i an)ajuns a~adar foarte firesc la ideea ca el s-a distrat cu mine pi­na dnd a primit 0 scrisoare de la mama ~i i s-a fiicut teama.Nimeni nu I-a vorbit de bine, in afara de mine, care in aceavreme a~ fi putut sa spun de rau. I-am marturisit aceste gin­duri. Toate gindurile au disparut. ~tiu doar ca mi-a tinut 0lunga predica despre ceea ce facuse odinioara pentru mine ~imai facea inca, ~i ca ... in fine, tot ce a mai spus a fost ca esteiara~i doar doctoml meu. Mi-a spus ca el crede ca a comis 0neghiobie; nu ar fi trebuit sa-mi faca bine; eu vreau acumprea mult, pentru ca el a fost prea bun cu mine etc. Oricinea patmns putin in sufletul altuia W poate da seama ca mi-ampierdut complet mintile. Sa-mi spuna mie acest lucm, careeram atit de mindra intotdeauna, care-i scriam scrisori lungi(uneori chiar de 40 de pagini) pentru a ma apara impotrivafiecami repro~, care am fost fortata in calitate de pacientsa-mi marturisesc dragostea pentru el ~i I-am avertizat de ne­numarate ori ca nu cumva prin analiza sa aducem inapoimonstml, pentm ca dorintele mele con~tiente sint irezistibi­Ie .~i cer sa fie satisfiicute. L-am mgat de atitea ori sa nu':rri.iprovoace "ambitia" prin numeroase supozitii, pentm ca altfelvoi fi fortata sa decopar complexe similare in el. In cele dinurma, dnd inevitabilul s-a produs ~i dnd nu mai vedeam inel dedt angoasa ~i depresii profunde, am renuntat la tot; el a~tiut acest lucru. Sufletullui sensibil era mai important pen­tm mine dedt orice altceva; de atunci am refuzat totdeauna"consecintele". Dragostea mea pentru el a trecut dincolo deafinitatea noastra, pina in ziua in care nu a mai putut supor­ta ~i a voit "poezie". Din multe motive, nu'am putut ~inu amvrutsa rezist. Dar dnd m-a intrebat cum imi imaginez ceeace se va intimpla in continuare (din cauza "consecintelor"),am spus ca prima dragoste nu vrea nimic, ca nu imi trece ni­mic prin minte ~i ca nu vreau sa trec dincolo de un samt, lacare a~ putea renunta daca ar trebui. Iar acum pretinde ca afost prea bun cu mine, ca, din aceasta cauza, am vmt sa maimplic intr-o relatie sexuala cu el, pe care el bineinteles nu a

Jurnal ~i scrisori / 113

dorit-o etc. Va puteti face 0 imagine. Personajul meu ideal afost complet distrus; am fost pierduta; am crezut ca am vrutsa-I sarut ~ica nu am avut vointa de a-i rezista, pentru ca nu-Imai respectam nici pe el, nici pe mine. Am stat acolo cu uncutit in mina stinga ~i nu am ~tiut ce sa fac cu el; mi-a strinsmina, m-am opus; nu am idee ce s-a intimplat dupa aceea.Bruse, a devenit foarte palid la fata ~i ~i-a dus mina la timplastinga: "M-ati lovit." Eu nu ~tiam nimic din ceea ce fkusem~i m-am regasit in tramvai, cu miinile acoperindu-mi fata,plingind cu torente de lacrimi. M-am indreptat catre un grupde colege ~i primul lucru pe care I-am auzit de la ele a fost:"Prive~te, singerezi!" Intr-adevar. .. mina ~i antebratul plinede singe. "Nu e singele meu, e allui. L-am omorit!" Si nu ~tiuce am mai balmajit. Dupa ce mi-a fost spalata mina, am ob­servat 0 senzatie curioasa la unghii. Am vrut sa ma due la spi­talla dr. Z.4, ca sa ma arunc in bratele lui, caci ma credeampierduta fara speranta ~i aveam numai dispret in ceea ce maprive~te. Si am fkut neghiobii! Noaptea am avut dureri pu­ternice, mai ales la incheietura umarului drept, pe care Ie-amcrezut multa vreme ca fiind un atac de reumatism, pin a cindam inteles ca ele ar putea avea ca origine ceea ce am trait cudr. Jung, pe care trebuie sa-l fi lovit in ureche. 0, Doamne, ceoroare! Doua zile am fost furioasa ~i am plins; intre timp,i-am scris 0 scrisoare dr. Jung, pe care nu a primit-o pina acum,in care i-am descris starea in care eram. Am realizat de ase­

menea ca trebuia sa ne despartim ~i nu puteam suporta gin­dul ca acest lucm se va intimpla dupa 0 scena atitde oribila.In acel moment, profesorul Freud mi-a aparut ca un Inger aleliberarii. V-am scris chiar ~i un poem.

12 iunie

"Durere de cap groaznica"*, cum ar spune elvetienii. Sacontinui? Prima oara, scrisoarea catre dvs. trebuia sa fie ano­nima: "luati aminte ... " etc. Dar n-a mers. Am piecat intr-o ca­latorie in minunata regiune a Orselinei, pentru a incerca sa

* Grusiges Clzopfwe, eJ.,;presieIn germana elvetianil, intraductibilil}n milsu­ra In care ea nu este perceptibila dedt la nivelul pronuntiei, cf. traduceriifranceze. (N. tr.)

114/ Un triunghi psihanaZitic

uit cu ajutorul naturii. Spre surprinderea mea, am primit do­ua scrisori scurte, seci de la dr. Tung. in una dintre ele scria cavineri (ziua rendez-vous-urilor noastre obi~nuite) pleaca dinora~, deoarece considera ca este mai bine pentru noi doi sanu ne vedem vinerea aceasta. "Astfel, intreaga aceasta aface­re dureroasa va fi lasaHi mai u~or uitarii." In aceasta naturade 0 frumusete imbatatoare, furtuna din sufletul meu s-a cal­mat curind, a~a ca i-am scris dr. Tung: ,,«Ambitia»? Dragosteaocupa 0 pozitie mai inalta! Va iert, pentru ca, in ciuda a ori­ce, va iubesc. .Puterea de a ierta satisface ~i «ambitia». Mer­geti ~i bucurati-va de viata cum doriti" etc. etc. Ca precautie,nu i-am trimis scrisoarea, pentru ca aflasem ca mama va veniin curind ~i speram sa aud diferite lucruri de la ea. Din paca­te, trebuie sa ma intrerup aici, pentru a merge intii la ~efulmeu ~i apoi la conferinta dr. Tung. Fie ca dragostea mea sa seimpra~tie peste toata lumea. Bine. Din nou cuprinsa de fre­nezie. Am sa va trimit toata faimoasa scrisoare nr. 3 in origi­nal, pentru ca nu a~ suporta sa ma mai uit 0 data peste ea.Acum mama mea merge sa-l intllneasca pe dr. Tung ca ras­puns la invitatia lui, a~a cum yeti putea citi in aceasta scrisoa­reo (Da! Uitasem! Expresia: "ea inca i~i manifesta dispretulpentru caracterul ~i conceptiile mele" etc. arata ca scrisoareaa fost scrisa in ziua in care prietenul meu a primit 0 loviturain ureche de la mine; ~i trebuie sa remarc aici ca i-am raspunsimediat, incepind cu "nu este adevarat, eu n-am facut asta",continuind cu "nu am vrut asta", pentru ca totu~i nu fusesemdeloc con~tienta de ce s-a intimplat ~i am fost foarte uimitasa aud de la el cii am fkut un astfel de lucru.) Mama voia sama vada pe mine mai intii, dar nu ~tia unde stau, pentru caintentionat nu lasasem nici 0 adresa precis a la Zurich, iar eaera deja pe drum dnd a ajuns telegrama in care era specifica­ta adresa. Apoi i-a scris 0 scri~oare ingrijorata dr. Tung ~ia pri­mit ca raspuns scrisoarea nr. 4, un de eu am subliniat cu al­bastru un pasaj "clasic". Dedesubt, mama a scris ca planuie~- .te sa se indrepte catre prof. Bleuler, dar vrea mai intii sa vor­beasca cu dr. Tung ~i, pentru cii deja a venit de departe, poa­te merge ea sa-l vada, daca este pe undeva prin apropiere. Ur­meaza apoi scrisoarea numerotata cu 5, pe care v-am trimis-odvs. Nu trebuie sa fii psihiatru pentru a intelege ca mama s-a

JurnaZ $i scrisori / 115

simtit pro fund ofensaHi ~i a scris ca nu vrea sa-~i compromi­ta fiica venind sa-l vada pe dr. Tung in timpul orelor lui de ser­viciu la Burgholzli. Ea ar fi vrut sa-l intilneasca pe dr. Tung laun hotel, cum ar fi Baur au Lac. Avea ea oare dreptul sa-i cea­ra a~a ceva? Daca dr. Tung nu voia sa 0 vada, ce nevoie aveasa-i scrie mamei (!), spunind ca vrea sa-i spuna ceva impor­tant despre copila ei; ~i orice persoana decenta ar fi trebuitsa poata sa arate indeajuns de multa consideratie fata de 0doamna, mama prietenei lui, pentru a fi de acord sa 0 vada.Eln-a mai rifspuns deloc la aceastif scrisoare! Mindrie? Dupa pu­tin timp, am vazut-o pe mama. La inceput, voia sa nu spunanimic despre aceasta corespondenta, dar eu am ram as uimi­tor de calma ~i am intrebat-o despre tot ce s-a intimplat. Nui-am facut nici eel mai mic repro~ mamei, caci de~i gasearndemersul ei neindeminatic, intelegeam in intregime punctulde vedere al unei marne ingrijorate, ce-~i credea copilul in pe­ricol de moarte.

Intrerupere. Trebuie sa plec la spital.

13 iunie

Lamento! Ma simt atit de apatica ~i adormita and ma a~ezsa scriu ~i atit de fericita dupa ce termin. leri am fast capabi­130 sa lucrez mai bine dupa foarte multa vreme. ~a ca ...

Am citit scrisorile. Da! Nu-mi vine nici un cuvint, dar qintoate partile tot felul de poeme se revarsa asupra mea. "Du­rere de cap groaznica!", din nou. Bine, asta e. Sint cu adeva­rat norocoasa ca parintii mei au reactionat atit de rezonabilla aceste evenimente. I-am descris mamei felul in care ne-am

despartit, iar ea i-a transmis tatalui meu; care a spus doar:"Oamenii au facut din el un zeu, iar el nu e nimic altceva de­at un om oarecare. Sint atit de fericit ca ea i-a dat una pesteurechi! A~ fi facut-o eu insumi. 5-0 lasam sa faca ceea ce cre­de de cuviinta. Poate sa aiM singura grija de ea insa~i." Stiuca ~i daca ar fi existat consecinte, parintii mei nu mi-ar fi spus

.nimic, pentru ca felul in care am ales sa traiesc nu ma prive~­te deat pe mine. Nu mi-e ru~ine de mine insami, dar nu potsa il privesc pe tatal meu in fata, pentru ca nu m-a~ putea im­piedica sa gindesc: persoana pe care 0 iubesc atitde profund~i pe care am laudat-o atit se poate purta in felul acesta. El

116/ LJn triunghi psihanalitic

nu are nici 0 jena sa vorbeasca intr-un mod atit de dezgusta­tor despre un lucru pe care pin a de curind il numea sacru sausii-~i tirasca cea mai buna prietena in noroi in fata propriilorlui ochi ~i in cei ai parintilor ei. De ce! Din la~itate, din co­moditate. Ah! dt de vrednic de dispret poate parea un astfel-de personaj oricui altcuiva. Ginditi-va doar, profesore Freud,mi-a daruit intregullui suflet! Cind mi-a inminat jurnalullui,mi-a spus cu 0 voce joasa: "Doar sotia mea I-a citit... ~i tu!",iar dr. Jung nu este un ermit; el vede multe alte femei in afa­ra de mine. Am accentuat acest lucru pentru a clarifica fap­tul ca nu sint una dintre acele femei care vor sa aiba 0 mica

aventura cu sau fara "consecinte"! Pentru mult timp, suflete­Ie noastre au fost profund apropiate; de exemplu, nu amdis­cutat niciodata despre Wagner, iar intr-o zi m-am dus la el ~ii-am spus ca Wagner se distinge de compozitorii dinaintea luiprin aceea ca muzica lui esteprofund psihologica: in momen­tul in care apare 0 anum ita tonalitate emotionala, apare ~imelodia ce i se potrive~te ~i tot a~a cumla inceput 0 tonali­tate emotionala este perceputa neclar in adincuri dnd estee'\tocata situatia potrivita, la felin muzica lui Wagner melo­dia apare la inceput-aproape de nerecunoscut printre celelal­te, apoi se ive~te in deplina claritate, doar pentru a se ames­teca ~i a se uni mai tirziu cu altele etc. Muzica lui Wagnereste "plastica". Cel mai mult imi place, am spus, Das Rhein­gold. Ochii dr. Jung s-au umplut de lacrimi. "Am sa-ti arat,chiar scriu ceva despre acest lucru." Apoi mi-a spus cum oda­ta Freud I-a mi~cat pina la lacrimi, dnd ~i-a dat seama ca dvs.ginditi ~i simtiti exact acela~i lucru ca ~i el. Fata dvs. ii inspi­ra 0 enorma simpatie, mai ales in zona urechilor etc. Aceastas-a intimplat acum un an ~ijumatate sau doi, dnd nu era vor­ba inca de nici 0 relatie erotica apropiata intre noi doi. Lui deasemenea cel mai mult Ii placea Das Rheingold.

o astfel de infinitate de amintiri se inviilma~esc in mine,indt cu greu mai pot continua. Acestea vor fi fara indoialapentru mai tlrziu. Cit de ingrozitor ar fi pentru mine dacamama ar interveni acum ~i ~i-ar lua copila~ul swb aripa, iarprietenul meu ar disparea ca un la~ mizerabil, murdarind ce­va ce a fost atit de nobil, de luminos ~i de pur. Daca macar arfi venit la mine, spunind ca prietenia no astra inseamna pen-

Jumal $i scrisori 1117

tru el mai mult dedt orice birfa stupida, ca ar trebui sa nedespartim pina dnd blestematele lui sentimente sexuale vortrece intr-un plan secund, dar ca mai tlrziu va veni sa ma va­da ~i ca, daca a~ dori, ar veni chiar acum, ,daca ar avea macarcurajul sa recunoasca faptul ca eu Ii sint cea mai draga prie­tena, nu doar pe ascuns ~i apelind la diferite subterfugii. Cea~ face atunci? A~ spune ca este 0 persoana in fata careia m-a~inclina ca in fata divinitatii, de care a~ vrea sa ma despart cucea mai adinca iubire, ca nu cumva sa tradez aceasta venera­tie. Presupuneti oare ca vreau sa profit de gloria dr. Jung pen­tru ca el m-a recunoscut drept prie~ena lui? Daca-i a~a, va in­~elati grav in ceea ce ma prive~teL In timpul primei perioade,atunci dnd ignoram felul in care oamenii privesc "nebunia",nu am facut niciodata un secret din faptul ca eram in trata­ment la Burgholzli5. Dar nu am spus nimanui ca 11cunosc pedr. Jung, ca i-am facut 0 impresie sau alta; voiam sa-liubescdezinteresat. ~i daca vreau sa dovedesc acest lucru, 0 pot fa­ce, caci posed 0 scrisoare din 25 noiembrie 19056 catre prof.Freud, in care dr. Jung ma descrie ca fiind ,,0 persoana de 0mare inteligenta, f6arte dotata ~i extrem de sensibila". EramInca 0 fetita de 19 ani pe atunci, ma Imbracam foarte simplu,aveam cozi lungi atirnind pe spate, pentru ca voiam sa-miinalt sufIetul deasupra trupului. Aceasta explica de ce Jungcontinua: "Caracterul ei are ceva abrupt ~i distinct, lipsindu-iorice simt oportunist ~i al tinutei, care trebuie atribuite bine­inteles caracteruluirusesc." Cum ar fi putut sa vorbeasca alt­fel bunul om, dnd eu voiam sa Ii apar maidegraba saraca­cioasa dedt bogata, pentru ca bogatia distruge sufIetul; dndeu voiam sa ridic pe oricine pe un piedestal ~i, bineinteles, 'atrebuit sa recunosc curind ca "totul e de~ertaciune, totul e 0comedie, toti oamenii sint pro~ti ~i fal~i" etc. Capacitate a dea vedea lumea ca un artist vine odata cu virsta ~i cu trezireacomponentei sexuale. Apoi severitatea face loc "feminitatiijuvenile". Dar intre timp multe lucruri au ,scapat intelegeriidr. Jung; sub ochii mei el a cunoscut 0 astfel de mareata dez­voltare intelectuala; eu am putut sa urmaresc aceasta dezvol­tare pas cu pas ~i am invatat foarte multe lucruri nu doar dela el, ci ~i observindu.-l. El mi-a oferit 0 colaborare la primalui lucrare, Uber das Vel1talten del' Reaktionszeit beim Assoziatio71S-

118/ Un triunghi psihanaLiticI

experimente [1905 Gesammente Werke 2]. Am avut numeroa-se diScutii despre acest lucru, dar el a spus: "Minti precum advs. fac ca ~tiinta sa avanseze. Trebuie sa deveniti psihiatru."Accentuez aceste lucruri iara~i ~i iara~i, ca sa va dati seama carelatia care ne-a adus atit de aproape unul de altul nu a fostuna obi~nuita doctor-pacient. Eli~i s<;rialucrarea in timp ceeu eram inca sub tratament la spital. In acea perioada, i-amspus odata ca am visat-o pe sotia lui, care mi se plingea de el,spunind ca e cumplit de tiranic ~i ca viata cu el este dificila.Chiar ~i atunci, nu a raspuns la acest lucru ca un doctor, ci caun miop ~i mi-a spus ca ~i-a dat seama mai demult ca viataimpreuna era dificila etc. I-am vorbit despre egalitatea ~i in­dependenta intelectuala a femeii, la care el a raspuns ca eusint 0 exceptie, dar ca sotia lui este 0 femeie obi~nuita, nein­teresindu-se decit de ceea ce il interesa pe sotul ei.

Capul meu - greu ca plumbul. Doua componente foarteputernice se lupta in mine: pe de 0 parte, orgoliul meu ranitcere sa va fac sa intelegeti ce am insemnat pentru acest om- am multe, multe scrisori de la el, care sint suficient de cla­re in aceasta privinta, pe de alta parte, va dati seama ca pinaacum am fost incapabila sa citez din vreo scrisoare in care elma nume~te altfel decit prietena sau i~i exprima senti mente­Ie in ceea ce ma prive~te. Acest lucru este prea pretios pentrua-I dezvalui. "Nici tkiune nici carbune/ nu pot stralucV ca iu­birea tainiciV pe care nimeni nu trebuie sa 0 ~tie."7 Oar acumchiar trebuie sa citez un pasaj, pentru ca dvs. vreti sa auzitide asemenea altera pars8. "De aceea, daca cineva este deja ca­satorit, este mai bine sa se angajeze in aceasta minciuna 0singura data ~i in acela~i timp sa faca penitenta imediat, de­cit sa repete aceasta experienta iara~i ~i iara~i, mintind dinnou, dezamagind pe cineva." Cred ca este destul de clar ­dar ce ziceti de pasajul precedent? "Cind dragostea pentru 0femeie se treze~te in mine, primul lucru pe care il simt esteregretul, mila pentru sarmana femeie care viseaza 0 fidelitateeterna ~i alte lucruri imposibile ~i care se pregate~te pentru 0trezire dureroasa." Puteti gasi asociatiile lui in lucrarea dr.Binswanger9 (imediat am recunoscut asociatiile care se ga­seau acolo, iar el nu a negat): copil - grija - sa ai grija. Inalt loc: fidelitate [Treue] - regret [Rate]. EI mi-a spus ca tre-

Jurnal ~i scrisori / 119

buie sa aiba grija sa se fereasca [a~if der Hut sein] din cauzamea ~i a lui insu~i. Poate ca mai urziu va reie~i altceva; pen­tru moment, ma simt prea idioata ~ivreau sa termin at mairepede posibil. E u~or de imaginat starea mea dupa ce amaflat de intreaga corespondenta. I-am spus mamei ca fara in­doiala lucrurile merg prea departe ~i ca mai ales nu pot tole­ra 0 astfel de lipsa de respect fata de mama mea; pe de altaparte, nu puteam tolera faptul ca mai intii mama ~i apoi prie­tena mea sint minioase pe el ~i ca nu suporta sa ma vada umi­lindu-ma atit. Am vrut sa-i scriu profesorului Freud din nou,dar am fost prevenita sa nu 0 fac de un vis in care va imagi­nam ca dorind sa ascultati doar de fratele dvs. (acesta este fe­lul in care este simbolizat de obicei dr. Jung), nu de mine.M-am gindit la tot felul de razbunari, dar de fiecare data a in­tervenit dragostea, spunind ca el nu poate fi salvat prin supu­nerea la oprobiul public, cu alte cuvinte, ca ar fi incapabilsa-~i dea seama de ceea ce a facut ~i ca daca pina acum s-apurtat dezgustator actionind doar din la~itate, va ajunge sasuspecteze toate bunele sentimente ~i va deveni un tical osdin convingere. A;;a ca m-am decis sa a~tept cit mai multtimp posibil ~i sa apar la conferintele lui astfel incit prezenpmea sa-l faca sa se mai gindeasca la intreaga chestiune. Nudupa mult. timp, am aflat de la anumite curi.o~tinte ca dr.Jung Ie spunea oamenilor ca a tratat multa vreme fara platao pacienta; dar acum a fost fortat sa ii scrie mamei ei ca tre­buie sa-i plateasca serviciile, pentru ca pacienta are anumitepretentii in ceea ce-l privqte. 0 cuno~tinta a lui I-a intrebatatunci daca nu cumva in colonie exista 0 studenta care pre­tinde ca a fost implicata in ni~te relatii cu dr. Jung; este unnonsens, a spus Jung, pentru ca studenta i-a fost doar pacien­ta; a declarat ca un doctor trebuie sa fie cu adevarat precautcind i~i trateaza pacientii gratis. A spus ca oamenii vorbescdespre el ca ar avea opt amante etc., in timp ce in realitateeste 0 persoana perfect inofensiva. Dar eu sint sigura ca nuam povestit nimanui ---:in afara de prietena mea, de care numa indoiesc - despre dr. Jung. [... ]

[ ... ] de exemplu, ~i chiar daca a~ fi spus ceva, el n-ar fi pu­tut nega nimic! Sint pregatita sa va arat totfce posed in ceeace privqte documentatia. Persoana careia dr. Jung i-a fkut

120 I Un triunghi psihanalitic

aeeasUi declaratie (mi-a spus altcineva) a zimbit, bineinteles,spunind ca dr. Jung vrea sa se prezinte ca un crin alb in ochiisopei sale; aceasta persoana n-a vazut nimic rau in a impar­ta~i aceasta poveste prietenilor ~icuno~tintelor lui, printre ca­re ma numar ~i eu, lucru pe care dr. Jung nu-l putea ~ti. ~i bi­neinteles am recunoscut povestea n6astra de la primele cu­vinte. Mindrie?

14 iunie

"Totul e bine dnd se termina cu bine." 0 conversatie a dis­

tance este dificila ~i pentru ca am de-a face cu "Freud" [... ]

20 iunie

Draga profesore Freud,Vedeti crt de mult trebuie sa reflectez inainte de a made­

cide sa va scriu! leri dupa-masa (asta trebuie sa fie pusa peseama anamnezei) am vorbit cu "ticalosul" insu~i, intre orele4.30 ~i 6.00. Da! Daca ar avea mai multi du~mani ca mine,totul in lumea asta ar fi bine pentru ell Doua semne de excla­mare ar trebui sa fie de ajuns. El mi-a promis ca va va povestitotul eu onestitate. Daca e intr-adevar capabil sa faca asta,daca ar fi capabil sa fie onest cu el insu~i, dt de fericita a~ fi!(3) Ah, dar dvs. sinteti de asemenea ~iret, domnule profesor:"audiatur et altera pars"IO. Prima concluzie logica la care tre­buie sa ajungem este ca trebuie sa fiti de aeord sa ma vedetifara sa opuneti eea mai mica rezistenta. Dar am prefera saevitam un moment neplacut. Nu-i a~a? Nici chiar marele"Freud" nu-~i poate ignora totdeauna propria-i slabiciune. Eibine, to ate explieatiile ~i corectiile neeesare pentru intelege­rea eomportamentului meu ~i allui va VOl' fi oferite de catredl: Jung. Aveti, bineinteles, tot dreptul de a-i arata intreagamea corespondenta eu dvs. A~vrea doar sa adaug ceva ee amuitat s'a diseut eu dr. Jung. El a retunoscut ca, pentru a se dis­culpa in ce prive~te pasiunea lui pentru mine, v-a prezentatluerurile ea ~i cum ar fi fost yorba de dragostea lui pentru fi­ica dvs. Vreau sa subliniez cu putere ca nu cred ca dr. Jung afost con~tient in acel moment ca ar avea vreo intentie rea ­ar fi prea revoltator! Indin mai degraba sa cred ca s-a tradat

Jumal $i scrisori / 121

pe el insu~i in dutarea sprijinului din parte a dvs., ca doreaiubirea dvs. ~i ca, prin urmare, a ales fara sa se gindeasca preamult primullucru care i s-a parut cea mai buna solutie posi­bila in aceasta situatie aparte, pentru ca voia sa fie pliicut dedvs. Iar acum eu vreau ca iubitul meu sa aiba curajul sa ad­mita ca, de~i a gasit-o atriigatoare pe domni~oara Freud, rada­cinile iubirii lui pentru mine trebuie cautate in cu totul altaparte. Ni se pare ca 0 astfel de marturisire nu ar putea dedtsa-l faca sa creasca in ochii prietenului lui.

Proiectul meu se apropie de sfir~it ~i 0 profunda depresiese instaleaza in mine. Cine este prof. Freud caruia i-am scris?Poate el sa priceapa ce inseamna pentru un suflet mindru safie ridiculizat astfel de catre eel mai bun prieten? Cine ~tie cevrea sa insemne dnd spune ca ~i-a transferat libidoul de ladomni~oara Freud la mine? Probabil simte ca fiica dvs. estepe 0 pozitie morala foarte inalta, iar eu se intimpla sa fiu pri­ma fata cu care el a venit in contact apropiat ~i care in apa­renta seamana cumva cu acea fata iubita etc. Soar putea cre­de ca sint geloasa, dar ar trebui sa fiu geloasa pe :domni~oaraS.Wlq Dragostea este intotdeauna transferata de la unobiect la altul, dar pot sa ma consolez gindindu-ma ca pen­tru mine iubirea a fost mai profunda.· A;;a s-a facut el placutprof. Freud, uitind complet tot, da, tot ce a fost intre noi, poa­te acum rizind inca de mine pentru ca- am fost sa-l vad ~im-am lipsit de singura mea arma, spunindu-i ca nu doresc sa-ifac nici un rau ~i lasindu-l sa mearga sa vorbeasca cu dvs.?Nu, prof. Freud! Nu! Nu voi spune asta, pentru cae prea sen­timental. Este important sa va dati seama ca am fost ostiladoar fata de dvs. ~i asta cu mult timp inainte de a auzi cevade fiica dvs. In conversatie si de asemenea intr-o scrisoare, dr.

Jung ma identifica cu mama sa, iar eu pe el cu fratele ~i tatalmeu (N.B.: doi oameni!). In cursul analizei, a reie~it ca acumceva mai multi ani, dr. Jung a fost indragostit de 0 fata isteri­ca, bruneta, numita S.W, ce se descria pe sine ca fiind evrei­ca (dar in realitate nu era). In acea perioada, dr. Jung nu eracasatorit. Ascultati acum, prof. Freud, ~i spuneti-mi daca nueste interesant: dr. Jung ~i cu mine sintem foarte priceputi ina ne citi unul altuia gindurile. A~a se face ca intr-o zi el a de­venit teribil de agitat ~i mi-a dat sa-j citesc jurnalul, cerin-

122/ Un triunghi psihanalitic

du-mi rizind sa-Ideschid la intimplare, pentru ca sint inte­leapta ~i am mina buna. L-am deschis ~i... era chiar pasajulin care S.W ii aparea dr. Jung in ve~minte albe. Cred ca estesingurulloc din intregul jurnal unde el vorbe~te despre aceas­ta fata. Pentru a se razbuna, a descris-o pe aceasta fata in di­sertatia sa; spunea ca era foarte frumoasa ~i foarte inteligen­ta. Aceasta fata a avut ri'idacini adinci in el ~i a fost prototi­pul meu. Este semnificativ de spus ca inca de la inceputul te­rapiei mele dr. Jung m-a lasat sa-i citesc disertatia in care el 0descrie pe aceasta S.W Mai tirziu, se intimpla sa cada pe gin­duri cind ii spuneam ceva; cutare sau cutare femeie ii spuse­se acela~i lucru etc. Or, era intotdeauna yorba de aceea~i ti­nara! Acum, teama I-a facut sa uite totul despre aceasta;merge acum la Freud ~i cauta scuze ~i ajutor. I~i aminte~te cafata lui Freud12 i s-a parut odata atri'igatoare, iar acum ceamai u~oari'i cale de a obtine favorurile tatalui este de a expli­ca chestiunea ca pe un transfer datorat afinitatii cu fiica dvs.Veti intelege cu siguranta, profesore Freud, ca este completirelevant din punctul meu de vedere daca dragostea lui pen­tru mine este un transfer de la domni~oara S.W sau X. Freud;transferul ulterior va fi mai mult pe placul meu, pentru ca ­flatarea nu face parte din stilul meu ~i din fericire nu pot sao practic bine in aceasta situatie, pentru ca nu 0 cunosc pe fi­ica dvs. - nu ar fi imposibil ca fata profesorului Freud sa fieo personalitate marcanta, careia sa-i fi luat locul din punct devedere psiho-se:utal, pentru ca eu cred ca scrisoarea va va daprobe suficiente despre 0 profunda comuniune psihica intrenoi; ~i in afara de asta, bineinteles, despre fiica dvs. se spuneca este foarte frumoasa, fapt foarte flatant pentru mine, pen­tru ca eu nu sint atit de cutezatoare incit sa ma consider fru­

moasa. $i totu~i am suspiciunea ca aceasta interpretare sesprijina pe 0 meschinarie incon~tienta. De ce? In vremea cinddr. Jung se inulnea en fiica dvs., noi eram deja aut de buniprieteni, inch dr. Jung putea sa admita fata de mine, fara sastea mult pe ginduri, ca s-a inulnit cu fiica dvs., care I-a im­presionat pentru ca este 0 fata foarte frumoasa ~i inteligenta.In ciuda sensibilitatii mele fata de astfel de lucruri, domni­~oara Freud nu mi-a provocat nici urma de gelozie: eramcon~tienta ca dr. Jung cunoa~te mai multe femei inteligente ~i

JurnaZ $i scrisori / 123

d va intilni ~i altele, dar puteam percepe in mod clar inrudi­rea ei psihid cu mine. Persoana care a stat in calea mea a fostinsu~i prof. Freud. EI prezenta anumite trasaturi de caracterpe care Ie-am recunoscut imediat, pentru d de asemenea sintprezente in mine total reprimate; ~i a~a m-am gindit d daddr. Jung va fi respins de dvs., iar dvs. il yeti deveni dezgusta­tor, ~i cu mine se va intimpla la fel. Chiar i-am profetit [ ... ]Fie ca el sa iubeasd pe cine vrea; probabil d sint cea mai dis­pusa de a-I lasa sa 0 aiba pe fiica dvs., pentru d eu n-o cu­nose ~i 'Lmiimaginez d este vrednid de iubirea lui. Dar el nuva putea niciodata nega d timp de ani de zile a existat 0 pro­funda afinitate psihica intre noi, nu va putea nega ca excla­ma tot timpul "ce inteligenta!" sau alte lucruri pe care nuvreau sa Ie mentionez, de~i a~ fi foarte fericita dad a~ ~ti del va va povesti mai multe despre aceste lucruri; nu poate ne­ga d a vazut in mine ~iin dragostea lui pentru mine ceva sa­cru; nu poate nega d m-a asigurat de multe ori d nimeni nupoate sa-l inteleaga a~a cum pot eu ... Am prim it mult de lael ~i el de la mine, a~a d nu trebuie sa ezite sa recunoasca inmine 0 prietena foarte drag a ~i sa marturiseasd faptul dpentru a obtine favorurile prof. Freud a prezentat transferulca facindu-se de la domni~oara Freud, de~i originea lui nueste aici, ci la domni~oara S.W EI trebuie sa marturiseasd cuonestitate d iubita lui a fost totdeauna un spirit deschis ~iputernid in iubirea ei (pina acum tn~i saptamini, cind ~i-apierdut brusc credinta in tot ceea ce este nobil in lume). Nua spus oare dr. Jung: "va iubesc pentru maretia pasiunii dvs."?(Dad ea voia sa accepte consecintele de la inceput.) Da, da,va spun eu de eel P·rietenul meu v-a povestit 0 mu1time de lu­cruri intr-o lumina deformanta! Wagner a fost eel care a plan­tat demonul in sufletul meu cu 0 claritate aut de terifianta.

Voi omite metaforele, pelltru d s-ar putea sa rideti de extra­vaganta emotiilor mele. Intreaga lume a devenit 0 melodiepentru mine: pamintul cinta, lacul cinta, copacii cintau, ~ifiecare ramura din fiecare copac. Ma simt de pard [... ]

[in juru/ anu/ui 1909]

[ ... ] rezultatul a fost d am plins cu infiorare, cople~ita depropria-mi micime, d n-am mai putut'sa fac nimic ~i am in-

124/ Un triunghi psihanalitic

trat la examen gindindu-ma daar la "vocatia" mea. Eram in­vinsa ~i nu mai puteam sa rezist. eu 0 saptamina inainte, madusesem sa-l vad pe dr. Jung. M-a primit foarte rece. A reie­~it in cele din urma ca "ambitia" lui era ranita, pentm d mi-atrebuit foarte mult timp pina cind sa-i raspund la scrisoare,pentm d nu am vrut sa-i dau noua mea adresa astfel incit sanu fiu tulburata in munca mea de anumite emotii. I-am po­vestit cum au decurs examenele mele, dar am fost pro funddeprimata de faptul d el nu a aratat nici 0 placere la auzulfaptului d am fost capabila sa ma descurc bine ~i d eramacum candidat oficialla titlul de medic. Mi-a fost m~ine dam crezut in profetii ~i mi-am spus: nu doar d nu ma iubq­te, dar nu sint nici macar 0 amid buna pentm el, al drei bi­ne sa-l intereseze. El a vmt sa-mi arate d am devenit com­

plet straini unul fata de altul, ~i d faptul d m-am dus sa 11vad inseamna pentm mine 0 umilinta. M-am decis insa sa maduc ~ivinerea urmatoare, dar sa adopt 0 conduita in intregi­me oficiala. Diavolul mi-a ~optit altceva, dar nu I-am mai as­cultat. Am stat acolo a~teptind profund deprimata. El a ve­nit iradiind de bucurie ~i mi-a spus cu mare emotie despreGrossl3, despre profunda descoperire pe care a facut-o (adicadespre poligamie); el nu mai vrea sa-~i reprime sentimentelepentm mine, a admis d am fost prima sa prietena buna (cuexceptia sotiei lui, bineinteles) etc. etc. ~i d dore~te sa-mispuna totul despre sine insu~i. Din nou acest straniu hazardpe care diavolul mi I-a rezervat intr-un fel aut de nea~teptat.Trebuie sa-l binecuvintam sau sa-l condamnam? Aceasta fra­

za nemuritoare: ,,0 parte din aceasta forta care totdeaunavrea raul ~i totdeauna creeaza binele" 14. Aceasta forta demo­nica a drei esenta este distmgerea (raul) ~i care in acela~itimp este 0 forta creatoare, pentm d din distmgerea (a doiindivizi) apare ceva nou. Aceasta este de fapt pulsiunea sexu­ala care prin natura sa este 0 pulsiune distmctiva, 0 pulsiuneexterminatoare pentm individ ~i din acest motiv, in opiniamea, trebuie sa depa~easd 0 atit de mare rezistenta in fieca­re; dar pentm a dovedi acest lucm aici ar lua prea mult timp.

E vremea sa merg la culcare!

funzal ~i scrisori / 125

[Fragment dintr-o scrisoarescrisii In jurul anului 1909J

[ ... ] s-ar putea sfir~i.

nOh, a fost odati un vis atit de minunat,In noaptea riicoroasa ~i frumoasa Rinul dnta odinioarii

Cinta despre un poeteu ochii negri ~i pletele blonde ... "etc. etc.

A~a a aparut Siegfried; el trebuia sa devina cel mai maregeniu, pentru ci'iimaginea dr. Jung ca descendent din zei plu­tea in fata mea ~i din copilarie am avut premonitia ci'inu sintsortita vietii mundane. M-am simtit debordind de energie,toata natura imi vorbea direct, melodie dupa melodie prindeaforma in mine ~i la fel basm dupa basm. ~teptati putin, pro­fesore Freud! Cind i-am marturisit pentru prima data acestcomplex dr. Jung, el m-a tratat cu 0 prietenie tandra, ca untata, daci'i vreti. A recunoscut fata de mine ci'iuneori ~i el iain considerare astfel de lucruri dnd se ginde~te la mine (adi-,ci'i afinitatea lui cu mine ~i consecintele posibile), ci'i acestedorinte nu-i sint straine, dar ci'i lumea este astfel fi'icuta etc.etc. Aceasta convorbire m-a calmat complet, pentru ci'iorgo­liul.meu nu fusese ri'init ~i gindulla marea lui i~bire m-a fi'i­cut sa doresc sa-l pastrez perfect "pur" in mine. Intelegeti cevreau sa va spun. Odata, m-am dus la culcare cuAnatomia luiRauber1S ~i i-am scris repede pentni prima oari'i 0 scrisoare dr.Jung; nu vreau nimic care m-ar putea instraina [rauben] de elca prieten scump, medic, iubit, vreau sa fiu pentr:u el priete­na cea mai dezinteresata etc. Am pus scrisoarea in cartea luiRauber ~i mi-am spus cuindignare: nu vreau sa fiu jefuitorul[riiuber] 16! "Nu", au raspuns celelalte cOmponente, "nu tu veifi un jefuitor, ci el va fi!" Data urmatoare dnd m-am dus sa-lvad pe dr. Jung eram plinii de frumoase sentimente de priete­nie, dar el era foarte rece ~i a trebuit sii plec repede. M-amsimtit complet paralizatii ~ipentru prima oarii dupii multi aniI-am a~teptat pe 0 paji~te pe linga care ~tiam ci'iva trece cu­rind. Nu mi-a vorbit ~i de asemenea pentru prima oara I-amintrebat unde se duce; de obicei, trebuie sa ma tin in friu in

,"

126/ Un triunghi psihanalitic

prezenta lui. Nu, pardon, trebuie sa fac 0 carectie. Odatai-am spus ca m-am descarcat emotional de tot ce era 1egat deel ~i ca vreau sa aud mai multe despre el; mi-a marturisit caIi era frica de acest 1ucru (acestea s-au intimplat acum maibine de doi ani), pentru ca ii bintuiam subcon~tientul, iar afi­nitatea 1ui cu mine era intr-o masura [... ] 17

[ ... ] este cu siguranta intr-atit incit cu u~urinta ar puteatrece peste prag ~i ca este ca un barbat casatorit care nu-~iprea poate permite acest lucru; dar 0 persoana este mai con­stnnsa daca vorbe~te de propriile ei complexe. Am respectatonestitatea lui atit de mult, incit nu I-am intrebat despre ni­mic altceva care 1lprivea direct, nici macar despre cel mai micdetaliu!

Mi-a spus ca va merge la teatru ~i, 0 data in plus, ceva m-afacut sa-1intreb ce piesa se va juca. A ris: ,,0 poveste prosteas­ca: Riipirea Sabine1or" (numele meu e Sabina). Bineinteles caam ramas interzisa, iar el a continuat: "Regizoru1 nu ~i-a datseama de existenta unar oameni cu acest nume ~i, pentru aface ca pies a sa sune mai picant, a numit-o Riipirea Sabinete­101'''18. Ce stranie coincidenta, ~i nu a fost singura. Eram ca­pabila sa-i citesc gindurile dr. Jung atit cind se afla in apro­piere, cit ~i atunci cind era if, distance. $i el putea sa faca ace­la~i·lucru cu mine. Dar de asemenea puteam sa fac acela~i lu­crn: ~i cu prietena mea. Intr-o buna zi, i s-a intimp1at un lu­cru pe care nu era posibil sa-l anticipez, pentru ca era preastraniu. Ea m-a chemat ~i m-a intrebat ce visasem cu 0 noap­te inainte. I-am spus: "Oh, e a~a un nons ens incit nu pot sa-tispun" etc. Atunci a insistat; i-am spus ~iva puteti imagina ceimpact a avut.

Cunnd am avut 0 multime de astfel de visuri ~i am facuto calatorie la Lacul Maggiore pentru a-mi pregati examenele.Dar in cele din urma, din mai multe motive, nu am lucratcum sperasem, a~a ca am decis sa merg cu colega mea la pro­fesorul defizio1ogie, pentru a-i cere sa ne inscrie in grupa lui,care trebuia sa dea exameiml doua saptamini mai tirziu. Tre­buia sa avem examen pe 1 mai 1908; data urmatoare trebu­ia sa fie pe 8, iar urmatoarea pe 16. Am visat ca ajungem laprofesor, care i~i da acordul sa stabileasca examenul pe datade 6 ~i refuza sa faca arice schimbare; ce se intimpla cu cole-

fuma! ~i scrisori / 127

ga mea este neclar. Ne intoarcem la Zurich. Prima fata fami­liara pe care 0 vad este asistentuL de la catedra de fiziologie(N.B.: nu ma duceam spre sediul catedrei de fiziologie, I-amintilnit pur ~i simplu pe strada). "Cind este examenul?" Pe 30aprilie cred, celalalt pe 6,mai etc. Totu~i, am considerat cazvonul este fals, dar mi-a fost teama ca soar putea sa avemexamen pe 30 aprilie. Colega mea a rlS putin de talentele me­Ie de profet, iar eu i-am explicat cu prudenta ca toate viselecare imi apar cu 0 asemenea claritate trebuie sa se implineas­Ca. ~a ca ne-am dus sa-l vedem pe prof. [ ... ]19 ..

[ ... ] ca am fost examinata pe 6 mai. Nu mai ~tiu exact, dinpacate, ce a fost prevazut pentru colega mea. $tiu doar ca eaa fost in alta grupa, cred ... nu, nu ~tiu! Am fast atit de pro­fund zguduita de aceasta coincidenta curioasa, indt la ince­put n-am indraznit sa spun nimic. Apoi am fost din ce in cemai calma ~i am decis sa amin examenul; eram deja la u~a luidnd am aflat ca examenul nu putea fi aminat, pentru ca nufusese stabilita nici 0 data pentru examenul de anatomie. Eibine, daca forta demonica din mine avea dreptate, examenulmeu final de anatomie trebuia sa fie vineri, pe 8, pentru caaceasta zi a saptaminii a avut tot timpul 0 anumiHi semnifi­catie in familia mea: mama s-a logodit vinerea, s-a maritat vi­nerea; eu m-am nascut intr-o vineri; fratele meu s-a logoditvinerea, singura data dnd am fost libera sa 11vad pe dr. Junga fost vineri. M-am gindit mai departe ca pentru examenul deanatomie ar fi trebuit sa am ca tema cerebelul, unde se situea­za eentrii nervo~i ai perceptiei ritmului ~i ca acesta ar fi unsemn ca fiul meu va fi un mare muzician. Examenul a fost

stabilit pe 8 mai. Am intrebat un domn: "Ce ar trebui sa pre­gatim?" El s-a gindit un pic - "creierul". Apoi s-a uitat la mi­ne ~i a adaugat: "eerebelul". Ajungind la examen, I-am intre­bat pe asistent ce preparate ii fusesera cerute; a enumerat d­teva, printre care ~i cerebelul. Acum eram absolut sigura caacesta va fi subiectul meu ~i Ie-am spus ~i celorlalte colege.Trebuia sa tragem bilete. Am tras biletul nr. 6 ~i pentru caeram sigura ca e cerebelul, i-am spus profesorului dnd m-aintrebat ee numar am: "Trebuie sa fie 9." El mj-a spus ca estenr. 6, pentru ca punctul era jos. M-am dus la locul meu. Co­rect! Cerebelul! Examenul a trecut cu bine, eu exceptia faptu-

128/ Un triul1ghi psihanalitic

lui d la mine negativismul a continuat sa se manifeste in­tr-un mod curios. De exemplu, am descris corect locul un dese gase~te A/teria vertebral is, dar am descris a ~aptea vertebracervicala ca ~i cum ar fi fost yorba de prima ~i mi-a luat mul-.ta vreme pina sa inteleg de ce profesorul deschidea ochii atitde mari; in cele din urma, ~i-a dat seama ce se intimpla ~i, bi­neinteles, a izbucnit in ris. Nu sint sigura, dar imi amintescd am refuzat cu indpatinare sa recunosc A/teria and01tiva

printre numeroasele vase de singe. Lucruri ciudate s-au in­timplat ~i in acea parte a examenului in care a trebuit sa fo­losesc microscopul. Dar nu vreau sa va plictisesc prea multoVa relatez toate aceste detalii pentru d par de necrezut. $itotu~i puteti sa-l intrebati pe dr. Jung dad i-am povestit vre­odata lucruri neadevarate. Colegii mei au fost martori la totce s-a intimplat. Impactul acestor miracole asupra mea [ ... ]

[ ... ] am plecat de la spital. Cei doi care ne a~teptau afa~ane-au urmat rlzind. Deci, eram salvata! Dar ceea ce au ginditasistentul ~i dr. Lutz20 despre aceasta chestiune va fi cunos­cut doar de posteritate. Primul meu gind a fost d trebuie sapun capat chestiunii; a doua zi dimineata, dr. Lutz a primitde la mine urmatoarea scrisoare: "Draga doctore Lutz, imipare rau d nu v-am vazut ieri sead. Aveam sa va spun cevaurgent ~i sa va dau ni~te Gugeli21; asistentul s-a uitat la minecu atita suspiciune, d mi s-a facut frid ~i am plecat in gra­ba, dar nu am rezistat ~i v-am mincat Gugeli. Va trimit acumo mid portie din ceea ce a mai ramas'. Cu urari cordiale, advs., Hanna Wrut*

P.S. Din piicate, am mincat ~ restul."(sau ceva in genul asta)

'Astazi a trebuit sa-mi duc carnetul pentru a fi vizat de dr.Lutz. Am fost ultima dintr-un mic grup. Mi-a citit numele,care este,scris destul de clar, Spielrein, ~i m-a intrebat de do­ua ori: ,;va numiti Spielerein ori Spielerei?"** Dad a fost 0coincidenta sau 0 aluzie - nu ~tiu. Cu cea mai serioasa fata

* ,,YVrut"inseamnii in ruse~te - "ei mint", ,** "Spielerein" inseamniiflirtl glumif. In timp ce "Spielerei", dimpotrivii,

glumii. (N. ed. fr.)

Jumal ~i scrisori 1129

din lume, i-am raspuns: "Spielerein"22, ~i chiar am replicat fa­ra cea mai mica urmii de intentie rea, dar complet involuntar,pentru ca atentia mea se con,centra doar asupra efortului co­losal pe care-l faceam pentru a nu izbucni in rls. Doar [ ... ]

191423

[ ... ] pe de alta parte, nu-l dispretuiesc deloc, dar deplingpurtarea lui fata de dvs., profesore Freud, ~i atitudinea fata decei din Societate - pe care, da, daca vreti, i-a suparat. Nupot sa uit atitudinea lui J. fata de Societatea noastrii, n:aimult chiar dedt afacerea pe care a avut-o cu mine. L-am va­zut 0 singura data ,dupa ce m-am casatorit, dar atunci eu nusint tatal, ci sora. In ciuda tuturor ~ovaieIilor, imi place J. ~ia~ vrea sa-l aduc din nou la turma noastr-a. Nici dvs., profe­sore Freud, ~i nici el nu aveti nici cea mai vaga idee de faptulca va apartineti unul altuia mai mult dedt ar putea banui ci­neva. Speranta pioasa nu inseamna cu sigur~nta 0 tradare aSocietatii noastre! Toata lumea ~tie ca eu m-am declarat 0adepta a Societatii Freudiene, iar J. nu poate sa ma ierte pen~tru acest lucru. Nu e nimic de fiicut!

4

Scrisorile lui Sigmund Freudditre Sabina Spielrein

4 iWlie 1909,Viena, IX. Berggasse 19

Draga colega 1,

M-ati pus in incurcatura. Nu pot sa va rog sa faceti 0 ca­latorie la Viena pentru 0 chestiune care, potrivit exprimariidin scrisoarea dvs., ma prive~te personal.

Nu pot sa ghicesc despre ce chestiune este yorba, nici ince fel ati ajuns sa va oferiti sa faceti acest sacrificiu pentru mi­ne. Va rog a~adar sa incepeti prin a-mi explica in scris desprece e yorba, pentru ca eu sa pot judeca oportunitatea calato­riei dvs. ~i pentru a putea eventual sa reflectez la acellucruin prealabil.

AI dvs. devotat,Freud

8 iunie 1909,Viena, IX. Berggasse 1 9

Draga colega,Remarcile dvs. mi-au facut clar faptul ca nu am inteles de­

loc scrisoarea dvs. Dar ma felicit ca v-am cerut 0 prima expli­catie preliminara in scris despre ceea ce va aduce la Viena; de­oarece acum pot fara nici 0 ezitare sa va precizez atitudineamea in legatura cu subiectul care va intereseaza.

Dr. Jung este prietenul ~i colaboratorul meu; cred ca il cu­nose destul de bine ~i in ceea ce prive~te alte aspecte ~i ammotive sa cred ca este incapabil de un comportament frivolsau lipsit de eleganta. Imi repugna sa ma erijez in judecatorin chestiuni care-l privesc in mod intim; n-am nici 0 compe-

Jurnal $i scrisori / 131

tenta In aceasta privinta, iar dad a~;fi constrlns, nu a~ puteasa ignor vechea regula de drept audiatur et altera pars.

Nici nu cred dati dori ca eu sa actionez mai putin judi­dos. Din anexa la scrisoarea pe care mi-ati trimis-o pot sa pri­cep dati fost prieteni aprapiati ~i nu este greu sa deduc dinsituatia prezenta d acest lucru nu s-a lntlmplat demult. Aaparut oare aceasta prietenie ca urmare a consultatiei medi­cale, ~i aceasta disponibilitate de a ajuta 0 persoana tulbura­ta mintal sa fi aprins oare simpatia dvs.? Slnt tentat sa credastfel, pentru d am cunoscut multe cazuri similare. Dar nu~tiu nimic despre cum ~i din a cui vina s-a ajuns la sflr~itulacestei prietenii ~inu vreau sa judec aceste lucruri. Totu~i, da­d pe baza presupunerilor de' mai sus mi-a~ per,mite sa vaadresez un cuvlnt, v-a~ lndemna atunci sa va lntrebati singu­ra dad sentimentele care au supravietuit acestei relatii strln­se nu ar fi cel mai bine reprimate ~j' eradicate, In psihicul, dvs.,se lntelege, fara 0 interventie extern a ~i fara implicarea uneia treia persoane2•

Dad aceste remarci au fost nepotrivite, va rag sa nu mi-oluati In nume de rau.

Al dvs. credincios,Freud

P.S. Va trimit anexa indiscreta ~iva pot spune doar d nusustin 0 astfel de efuziune sentimentala lmpotriva tlnarului,de~i ca om mai 1[1 vlrsta ar trebui sa zlmbesc la astfel de apre­cieri.

24 iunie 1909,Viena, IX. Berggasse 19

Draga colega,Am aflat astazi ceva de la lnsu~i dr. Jung3 despre subiectul

pentru care v-ati prapus sa ma vizitati ~ivad acum d am ghi­cit corect unele chestiuni ~i d am reconstruit altele In modgrqit, In dezavantajul dvs. Trebuie sa va rog sa ma iertati dinaceasta cauza. Totu~i, faptul d am grqit, iar eraarea trebuieblamata dnd e yorba de barbat ~inu de femeie, a~a cum tl­nand meu prieten admite el lnsu~i, lmi satisface nevoia de avedea femeia cu lnalt respect. Acceptati, va rag, expresia In-

132/ Un triunghi psihanalitic

tregii mele simpatii pentru modul demn in care ati rezolvatconflictul.

AI dvs. credincios,Freud

27octombrie 1911,Viena, IX. Berggasse 19

Draga Frau Doktor,Ca femeie, aveti prerogativul de a observa lucrurile cu mai

multa acuratete ~ide a evalua emotiile mult mai precis deataltii.

Prin urmare, eel mai placut lucru este faptul di vreti sa ne­teziti cutele ~i incretiturile cu 0 mina blinda, a~a cum ati £3.­cut-o. Adevarat, deseori sintranit de inabilitatea mea de a ri­dica nivelul conduitei personale ~i a intelegerii reciproce prin­tre membrii no~tri, pe care vreau sa-i cresc ca psihanali~ti. Ul­tima noastra seara nu a fost una prea glorioasa4. Oar nu sinttotdeauna atit de lipsit de umor, cum trebuie sa fi parut inacea ocazie particulara. In rest, sint cu totul de acord cu ati­tudinea dvs. ~i privesc increzator la viitor. Am mai facut asta,totu~i, timp de multi ani, confruntindu-ma cu imprejurarimult mai dificile. Sint recunosditor pentru cuvintele dvs.prietene~ti ~i sper d va yeti simti ca acasa in cercul nostru.

Cu salutari cordiale,Freud

14 iunie 1912Viena, IX. Berggasse 19

Draga Frau Doktor,Pacienta dvs. blonda m-a dutat alaltaieri pentru a ma asi­

gura di sinteti bine ~i pentru a-mi multumi d i-am recoman­dat un medic. Eu de asemenea am fost foarte satisfacut.

Voi ramine la Viena pin a pe 13 iulie, apoi voi face 0 pau­za pina pe 1 octombrie. Dad pentru compatrioata dvs. nu eyorba deat de 0 consultatie cu mine, dupa care va merge inalta parte pentru tratament, este binevenita sa ma caute. Dara~a cum ~titi, la virsta de 51 de ani, 0 nevroza obsesionala ve­che nu mai poate fi stapinita. 0 ameliorare este singurullu-

Jurnal $i scrisori / 133

cru la care ne putem a~tepta. Nu recomand aeest caz in fatacompatriotilor dvs. ea un test pentru puterile psihanalizei.

Tot ceea ce scrieti despre dvs. este de interes pentru mine,chiar dadi unele lucruri nu sint noi. De la conversatia noas­tra asupra subieetului, am ajuns sa imparta~esc perspectivadvs. in ceea ce prive~te problema prioritatii. Germenii acesteiidei pot fi gasiti, fara indoiala, in primele noastre lucrari. In­tr-adevar, daca vrem sa fim preci~i, expresia clara a aeesteiidei poate fi gasita in carte a lui Abrahams, Ii-awll und Mytos6,p. 70. Jung trebuie sa fi uitat de acest pasaj cind v-a dictat cu­vintele in ehestiune ~i la fel mi s-a intimplat ~i mie dnd amseris acea nota in Imago. In alta parte a trebuit sa fac 0 corec­tie care restringea meritul lu~ Jung ~i il restabilea pe al dvs.,ca ~i pe cel allui Abraham. In ansamblu, totu~i, ehestiuneaprioritatii nu este foarte importanta. In preajma lunii octom­brie a~tept sa primese decizia dvs. de a veni la Viena pentrua rupe dependent.a de Jung. Sint foarte reeunoscator pentruceea ce cu inteligenta ati spus despre Jung; in afara de asta,nu lipsesc ~i altii care se forteaza sa largeasca aceasta spartu­ra pin a a ajunge la 0 ruptura.

Cu salutari cordiale ~i cu cele mai bune urari pentru mun­ca dvs.,

AI dvs. cu sinceritate,Freud

1Carersee, 20,

august 1912

Draga Frau Doktor,Serisoarea dvs. ar fi fost 0 mare surpriza pentru mine da­

ca nu a~ fi vorbit cu dr. Jekels eu citeva zile inainte de a ple­ca din Karlsbad, care mi-a comunicat noile ve~ti7. Acum sin­teti 0 femeie maritata ~i, atit cit ma prive~te, asta inseamnaca sinteti pe jumatate vindeeata de dependenta nevrotica deJung. AItfel nu v-ati fi decis. sa va casatoriti. Cealalta jumata­te ramine inca; problema este ce se poate face in aeeasta pri­vinta.

Dorint.a mea este sa va vindecati complet. Trebuie sa vamarturisesc, dupa ce faptul s-a consumat, ca fantezia dvs. de-

134/ Un triunghi psihanalitic

spre na~terea Salvatorului dintr-un mariaj mixt nu mi s-a pa­rut foarte atragatoare. Dumnezeu, in perioada antisemita, afkut ca el sa se nasd din rasa evreiasca superioara. Dar ~tiuca acestea sint prejudecatile mele.

Am cazut de acord ca ma veti in~tiinta inainte de I oc­tombrie dad intentionati sa izgoniti tiranul printr-o psihana­liza cu mine. ~ vrea sa-mi comunicati astazi intr-un cuvintsau doua decizia dvs. Imi imaginez ca barbatul caruia ii spu­neti atitea lucruri dragute are ~i.el anumite drepturi. Acesteaar fi destul de mult prejudiciate printr-un tratament atit decurind dupa casatorie. Sa-llasam mai intii· pe el sa vada citde multva poate lega de el insu~i ~i in ce masura va poateface sa uitati de vechile visuri. Dar locurile in care va e~uaapartin psihanalizei. In acest timp s-ar putea intimpla sa so­seasca altcineva care sa aiba mai multe drepturi dedt cele alebatrinului ~i ale tinarului la un loc. In acest stadiu cel maibine este ca analiza sa ocupe planuJ secund.

Eu iau intotdeauna cea mai mare parte a proiectelor dvs.ca evenimente care -va ating. Pentru moment, nu am sa vadau nici un sfat practic, cum se pare d a~teptati; poate intr-ozi voi .putea sa va recomand 0 persoana potrivita pentru ins­titutul pe care vi l-ati propus.

Am incredere d nu veti abandona cauza noastra, d vetifi un valoros membru al ei.

Va salut cordial pe dvs. ~i pe partenerul cu care va veti pe­trece zilele.

AI dvs. cu sinceritate,Freud

13 octombrie 1912,Viena, IX. Berggasse 19

Draga Frau Doktor,Anexa este cea pe care mi-ati cerut-o. Nu va pot spune da­

d ea corespunde nevoilor dvs., dar fara indoiala d imi veticomunica. Se prea poate sa va trimit pacienti. Afluxul destraini care vin la mine, de~i fluctuant, imi este indeajuns.Mi-ar face mare plkere dad v-ati asocia mai strins cu Abra­ham. Sint multe de invatat de la el, iar felullui sobru de a se

fumal $i scrisori / 135

purta este 0 buna contragreutate pentru multe tentatii la ca­re sinteti expusa in munca dvs. De ce va izolati atit de mult,nu ~tiu; de asemenea, in scrisori exista prea putine lucruri de­spre sotul dvs.

Voi transmite visul pe care mi I-ati trimis lui Stekel pen­tru Zentralblatt8. Este destul de claro Laba piciorului este deasemenea un substitut des intilnit pentru ceea ce altfel estemai mult un obiect autoerotic.

Va salut cordial,al dvs. sincer,Freud

20 ianuarie 1913,Viena, IX Berggasse 19

Draga Frau Doktor,Ce v-a f.iicut sa mergeti la sanatoriu? De ce va operati? Nu

mi-ati scris nimic despre asta ~i trebuie sa ma multumesc cufaptul d sinteti bine ..

Decizia in ceea ce 0 prive~te pe prietena dvs. este foartesimpla. Dad are nevoie de analiza - iar acest lucru apare caevident din scrisoarea dvs. -, atunci nu trebuie sa vina laViena pentru consultatie. Ea poate sa decida dinainte dadvrea sa mearga la Abraham sau la mine (un doctor barbat pa­re cel .mai potrivit in cazul ei). Nu exista nimic care sa fie infavoarea alegerii mele, decit un pret mai ridicat ~i faptul d a~juca mai bine rolul tatalui. Totu~i, dad ma alege pe mine, vatrebui sa a~tepte citeva saptamini. Rindul Ii va veni fara in­doiala in februarie. Va voi in~tiinta printr-o telegrama cindam 0 ora libera. Pentru d pacienta nu poate lua singura 0 de­cizie, trebuie sa 0 indrumati dvs.

In primul numar din Zeitschrijt, din cal'e am 0 buna partesub ochi, yeti gasi un articol despre ultima dvs. mare contri­butie9. Ne-am luat libertatea de a 0 critica liber, pentru ca oa­menii din Zi.i.richau cerut in mod expres sa facem a~a. Nu fitifurioasa ~i cititi cu indulgenta.

Relatia mea personala cu eroul dvs. germanic este defini­tiv rupta. Comportarea lui a fost prea rea. De cind am primit

136/ Un triunghi psilzanalitic

prima scrisoare de la dvs., parerea mea despre el s-a alteratmult. Cooperarea ~tiintifica, totu~i, se va mentine prezumtiv.

Va transmit salutarile mele cordiale ~i sper sa mai audve~ti de la dvs.

AI dvs. sincer,Freud

PS. Daca ne yeti trimite in mod regulat lucrarile dvs., nu~mele va va fi pus pe frontispiciul revistei.

INTERNATIONALE ZEITSCHRIFT FUR ARZTLICHE PSYCHOANALYSE

Viena,9 februarie 1913

Draga Frau Doktor,Mi-ati trimis un alt vis foarte bun. Poate ca ati putea

adauga mai multe cuvinte pentru a atrage atentia asupra ca­racteristicilor tip ice ale transferu}ui. Cu cita u~urinta reu~e~­te pacienta sa-~i regaseasca destinul gnttie tatalui care a alun­gat-o! Totul facut cu cea mai mare economie de mijloace.

Ve~tile dvs. despre KrauslO sint de asemenea binevenite,pentru ca este cel mai recent semn despre apropierea lui in­ceata de luciditate. Luarea lui de pozitie ar putea avea impor­tante repercusiuni pentru Germania doar daca el ii va face maimulta publicitate. Dar chiar acest lucru va refuza sa-I faca.

Aveti tot dreptul sa va odihniti acum. Ati facut 0 muncaserioasa ~i importanta ~i sinteti indreptatita sa luati 0 pauzapentru 0 vreme ~i sa va adunati gindurile.

Cu salutari cordiale,Freud

INTERNATIONALE ZEITSCHRIFT FUR ARzTLICHE PSYCHOANALYSE

Viena,8 mai 1913

Draga Frau Doktor,Imi pare rau sa aud ca sinteti devorata de dorul dupa J., ~i

aceasta intr-o vreme in care relatiile mele cu el sint atit de re­Ie, ajungind aproape la concIuzia ca nu este vrednic de nici

Jurnal $i scrisori / 137

un interes din parte a mea. Am senzatia ca.este gata sa distru­ga tot ce am construit atit ae laborios, fara sa poata sa fadaltceva mai bine. Aparte de diferentele de ordin ~tiintific,comportamentullui personal merita 0 critica severa. Dar fa­ra Indoiala d este In van sa ma pllng de eL,~ vrea mai de­grab a sa accentuez un lucru care este foarte clar pentru mine~i binevenit. Am Inteles d faceti 0 pauza ~i ca to ate glnduri­Ie dvs. se Indreapta spre copiP 1. Este calea cea buna. Sper caaceasta investire a libidoului dvs. va va face mai fericita dedt

cele precedente. Veti gasi ca e mai u~or sa va multumiti cufaptul de a va limita la un singur om. Imi imaginez ca il iu­biti pe dr. J. atit de adinc pentru d nu ati adus la lumina urape care 0 merita. Clnd a trebuit sa iau 0 pozitie, la inceputulcorespondentei noastre, parea d va functiona. Slnt multumitd acum slnt atit de putin responsabil pentru realizarile luipersonale dt slnt ~i pentru cele ~tiintifice.

Va rag sa malncuno~tintati dnd se va na~te copilul, pen­tru a va putea trimite felicitarile mele din toata inima.

AI dvs. cu sinceritate,Freud

INTERNATIONALE ZEITSCHRIFT FUR ARzTLICHE PSYCHOANALYSE

San Martino,28 august 1913

Draga Frau Doktor,Slnt fericit sa aud ca ati inceput sa va reconciliati cu via­

ta dvs. prezenta ~i cu existenta dvs. In general. Sa speram dperi,oada praasta de pIna acum va va scuti de analiza. eu greupot suporta sa cit~sc faptul ca regretaH vechea dragoste ~iidealurile trecute ~ica va sprijiniti pealiati dintre marii ~imi­cii necunoscuti.

In ceea ce ma prive~te, a~a cum ~titi, m-am vindecat de se­chelele predilectiei mele trecute pentru cauza ariana ~i vreausa presupun d, dad copilul dvs. va fi baiat, va deveni unbray sionist.

El trebuie sa fie brunet sau, In orice caz, sa devina; fara ca­pete blonde. Sii blamam toate chestiile astea cu spiridu~i!

138/ Un triunghi psihanalitic

Nu am sa-i prezint complimentele mele lui Jung laMunchen, a~a cum ~titi, fara indoiala12. Dvs. insa va doresctot ce e mai bun; prisos de blindete, umor ~i intelegere, a~aincit mult din acestea sa treaca asupra micutei noi vieti.

Sintem ~i raminem evrei. Ceilalti ne vor exploata doar ~inu ne vor intelege niciodata sau nu ne vor aprecia.

Cu cordiale salutari,al dvs.,Freud·

29 septembrie 1913,Viena; IX. Berggasse 1 9

Draga Frau Doktor,Cele mai calduroase felicitari, acum! Este mult mai bine

ca copilul dvs. este 0 "ea" 13. Acum putem sa ne gindim iara~ila blondul Siegfried ~i probabil sa spargem idolul inainte sa-ivina timpul.

In ceea ce privqte restul, mica Ea va vorbi ea insa~i. Fieca viata ei sa fie buna, sperind ca dorintele mai au inca unvestigiu de omnipotenta!

AI dvs.,Freud

P.S.Am fost in ora~ul dvs. timp de citeva ore,.pe data de 25.

15 mai 1914,Viena, IX. Berggasse 19

Draga Frau Doktor,Acum 0 sainnebuniti* dvs. inseva ~i, mai mult, cu acelea~i

simptome ca ~i predecesorul dvs.! Intr-o zi, fara sa ma a~teptdeloc, am primit 0 scrisoare de la Frau Jung, in care spuneaca sotul ei este convins ca am ceva impotriva lui14. Acesta afost inceputul, sfiqitul il cunoa~teti.

$i argumentul dvs, ca nu v-am trimis inca nici un pacient?Exact acela~i lucru s-a intimplat cu Adler, care s-a crezut per-

• Freud fo\ose~te 0 expresie de origine idi~, intratii in limbaju\ vienez:"meschugge", care are ~iastiizi sensu\ de "smintit" sau "ticnit". (N. ed.fi:)

funzal $i scrisori / 139

secutat pentm ca nu i-am trimis nici un pacient. Nu recu­noa~teti binecunoscutul mecanism care consta in a mari penedrept un om pentm a-I face mai responsabiPS? Nu am maivazut un pacient din Berlin de ~ase luni sau pe altcineva pecare vi l~a~fi putut trimite. Am cele mai mari dificultati in ama ocupa de tinerii mei din Viena. La jumatate din anali~ti~i tuturor celor care nu fac parte din domeniul nostm Ie faceplacere sa ma injure, ~i dvs. sinteti surprinsa ca toti pacientiicu nevroze nu vin la mine pentm ca eu'sa kindic medici. Nu~tiu daca Abraham s-ar putea descurca cu multi pacienti, darsint convins ca va avea in vedere dorintele dvs., cu conditiade a nu va tine departe de activitatile Asociatiei.

Ce oare a~ putea avea impotriva dvs., dupa relatiile pecare Ie-am avut pin a acum? Nu este I'limic mai mult dedtreaua dvs. con~tiinta, datorata qecului de a va elibera de ido­lul dvs. Mai ginditi-va 0 data ~i scrieti-mi despre acest lucm.

Cu salutari cordiale,Freud

12 ilmie 1914,Viena, IX. Berggasse19

Draga Frau Doktor,Va mulwmesc ca mi-ati dat ~ansa de a va trimite aceste

dteva cuvinte. Vreau sa leg laolalta ce ain de spus intr-un sin­gur nod, ca sa spun a~a. incuno~tintati-ma, va rog, daca do­riti sa apareti pe frontispiciul revistei noastre!6. Daca da, yetiaparea in urmatoarea editie. Oar ginditi-va bine! Va trebui samutam numele ~i adresele celor din Zurich repede. Va fi ceamai clara luare de pozitie, dad numele dvs. va aparea acum.Jar acest lucm se va intimpia dnd inca sinteti indragostita deJung, nefiind cu adevarat suparata pe el, dnd inca il vedeti cape un erou vinat de gloata, imi scrieti folosind termeni extra~idin teoria libidoului ~i il blamati pe Abraham pentm ca spu­ne adevaml adevarat! Dvs., de asemenea, trebuie sa vreti saluati 0 decizie clara; indecizia nu va va servi mai mult dedtbunului Pfister!7, care s-a pomenit dintr-odata stind intre do­ua scaune. Nu va impun nici 0 constringere, dar orice yeti de­cide sa faceti, faceti-o fara rezerve.

140/ Un triunghi psihanalitic

Bineinteles, vreau sareu~iti sa va descotorositi ca de ungunoi de visele infantile cu eroul ~i cavalerul germanic, in ca­re se ascunde intreaga dvs. opozitie la mediulinconjurator ~ifata de originea dvs.; nu trebuie sa cereti de la aceasta fanto­ma copilul pe care odata I-ati dorit de la tatal dvs. Eforturiledvs. pedagogice sint fara indoiala indreptate intr-o directiebuna. Focul dvs. interior sa va inciilzeascii ambitiile in loc dea Ie consuma. Nimic nu este mai puternic ca 0 pasiune con­trolaHi ~i sublimata. Nu puteti realiza nimic atita timp dt sin­teti certata cu dvs. inseva.

Va exista un bun venit ciilduros dacii .yeti sta cu noi aid,dar atunci va trebui sa recunoa~teti cii inamicul se gase~te infata.

eu cele mai bune -urari,al dvs.,Freud

20 aplilie 1915,Viena, IX Berggasse 1 9

Draga Frau Doktor,Multe multumiri pentru cotizatia semestriala de membru,

pe care am sa 0 predau la urmatoarea adunare. Sint completde acord ell tratamentul dvs., dar sa nu vorbim prea mult deJung; totdeauna yeti gasio scuza sau alta pentru el. De­scrierile despre Z. au fost completate de dr. Pfister, care apetrecut dteva ore cu mine ~i care mi-a fost oaspete intr-oseara, impreuna cu Rank18 ~i Sachs19. Impresia mea este ciiacqti oameni sint mult mai stupizi dedt am indraznit vreo­data sa gindim.

Sint gata. sa accept cii dvs. pareti heproductiva doar lasuprafata, iar schimbarile ce au loc in dvs. raspund noilor dr­cumstante. Mi-ar placea sa ~tiu ce face tatal dvs., un om pecare I-am gasit atit de interesant, de~i inflexibil. Ma intreb da­cii razboiul nu I-a"lovit cu duritate.

Dr. Rank este liber, fapt care face posibil sa apara amindo­ua revistele, bineintel~s, intr-un ritm lent, pe care ni I-au im­pus circumstantele. In orice caz, primul numar din Zeit­schrift20 a ie~it ~i Imago21 este in tipar. Exista articole semnate

JurnaZ $i scrisori /141

de mine in amindoua, pentru ca am mai mult timp dedt a~vrea sau dedt a~ putea folosi in mod productiv.

Dr. Taus~22, despre care intreba~i, lucreaza la spitalul ge­nerallocal. lntilnirile Asocia~iei sint pline de via~a ~i reflectaun bun spirit. Zentralblatt allui Stekel a incetat sa mai apa­ra23. Sa speram ca odata ce potopul va inceta, yom putea lan­sa iara~i la .apa mica noastra barca. Din pacate, nu vedem niciun porumbe1 cu 0 ramura de maslin.

Salutari cordiale,al dvs. cu sinceritate,Freud

1 8 noiembrie 191 7,

Viena, IX. Berggasse 1 9

Draga Frau Doktor,Sint fericit, ca de un semn de via~a, ca am primit 0 dova­

da a interesului dvs. Ave~i dreptate: timpurile sint grele ~i ne­favorabile muncii ~tiin~ifice. lncercam aici, la Viena, sa um­plem timpul intr-un mod dt mai productiv cu putinta. Aso­ciatia merge inainte, jurnale1e continua sa apara, speranta cayom rezista furtunii ramine ferma.

eu salutari cordiale,al dvs.,Freud

Badgastein,2 august 1919

Draga Frau Doktor,Si eu ill-am bucurat sa aud ve~ti despre dvs., mul~umita

vizitei frate1ui dvS.24,dar nu pot deat sa regret ca aceste vre­muri de razboi nu v-au adus nimic bun. Pot raspunde scriso­rii dvs. spunind ca yeti putea ramine membra ~i creditor alAsocia~iei noastre atita timp dt doriti. Voi da instructiuni caZeitschrift sa va fie trimis cu regularitate. Va"rog sa-l contac­tati pe directorul editorial, dr. Otto Rank, Viena I, Griinan­gerg. 3-5, in aceasta chestiune.

Nu pot potrivi discutia propusa grupului psihanalitic dinZurich pe care il mentionati in nici 0 ordine cronologica. Mai

142/ Un triunghi psihanaZitic

trebuie a~teptat pina cind va fi pusa la punct. Mai mult, dincite ~tiu, societatea lui Jung nu mai e cunoscuta sub acest nu­me de mai multi ani. Am avut sentimentul cii nu am dreptulsa va sfatuiesc sa nu participati la traducerea scrierilor luiJung, macar pentru ca imi scrieti cii va place sa faceti acest lu­cru ~i pentru cii va ajuta sa va d~tigati existenta. ~ remarcanumai cii explicatia pe care 0 oferiti pentru implicarea perso­nala este foarte neobi~nuita. Oamenii fac in general astfel delucruri doar dacii sint in acord cu principiile lor. Este intr-a­devar trist dacii imprejurarile v-au fortat sa acceptati fara a vada adeziunea.

~ vrea foarte mult, fara indoiala, sa va am ca traduciitoral ciirtilor meIe de psihanaliza. Dar aveti dreptate, nu estemomentui. In plus, multe dintre ele au fost traduse de multavreme in limba rusa, fara ca eu sa consimt la acest lucru ~i amaceste ciirti in posesie. Psihopatologia vietii cotidiene ~i Cinci con­

ferinte25 au fost, dacii nu ma in~el, autorizate chiar de mine(dr. Medem26 ~i dr. Ossipoff27).

Va rog sa trimiteti articolele promise28 direct editorului(Rank), pentru cii eu vreau sa due 0 viata de nomad in august~iprobabi! ~iin septembrie. Dr. Tausk ~i-a pus sfir~it vietii sa­le nenorocoase pe 3 iulie.

in speranta cii yom auzi ve~ti bune de la dvs. in viitorulapropiat, va trimit cordiale saluHiri.

AI dvs.,Freud

3 ianuarie 1921,Viena, IX. Berggasse 1 9

Draga Frau Doktor,Sint foarte interesat sa aud ve~tile dvs. ~i despre experien­

tele dvs., dar sint sigur cii nu ati crezut cu adevarat cii de la 0asemenea distanta poate fi dat un sfat pentru cazurile acute.

A fost 0 eroare din partea dvs. in ceea ce-I privqte pe Cla­parede29. Laud fara rezerve traducerea lui, spunind chiar ciisun a mai bine decit textul original german. Poate cii a luataminte la 0 remarcii critica despre lucrarea lui introductivapublicata in Revue de Geneve ("Fr. et la Psychanalyse"), dar eu

Jurnal $i scrisori /143

nu pot sa-i iert faptul d a prezentat cititorilor intr-o formacomplet eronata teoria libidoului30.

Cu cele mai bune urari de sana tate ~i pentru munca dvs.in noul an,

AI dvs.,Freud

12 iunie 1922,Viella, IX. Berggasse 19

Draga Frau Doktor,Am lasat fara raspuns ultimele dvs. citeva s~risori, pe care

Ie-am citit cu mare interes ~i cu apreciere pentru realizariledvs., deoarece nu pareau sa ceara un raspuns ~i pentru ca sintcople~it de corespondenta. Scrisoarea dvs. de astazi, totu~i,cere un raspuns imediat.

Am inteles d este 0 chestiune arzatoare ~i cii aveti urgentnevoie de "terapie activa". Nu sint de acord cu acest punct ~i,in particular, consider prima dvs. alegere, interventia mea, afi pusa sub sernnul intrebarii.

Oamenii din Geneva sint toti ~i fiecare in parte diletanticarora trebuie sa Ie transmiteti gradual ceva din instructiadvs. analitica. Claparede insu~i nu face exceptie. Saussure31,dnd se va intoarce de la Cery, va fi probabil singurul expertin afara de dvs. Ace~ti oameni sint aut de profund gelo~i peindependenta lor ~i aut de greu de sfatuit din afara, indt pi­na astazi nu au aderat la organizatia psihanalitica. Astfel, pede 0 parte, nu sintem responsabili de ceea ce fac ei gre~it saupernicios, dar pe de alta parte nu avem dreptul sa-i consiliemsau sa-i disuadam fara ca ei sa ceara acest lucru. Dad a~ fa­ce ceea ce imi sugerati, nu a~ produce altceva decit un resen­timent national-patriotic impotriva batrinului lider care sesimte indreptatit sa joace rolul de papa al psihanalizei.

Ace~ti oameni se intimpla sa-~i transfere punctul de vede­re politic in ~tiinta ~i11folosesc ca sa-~i disimuleze ignorantatotala sau partiala. Cei din Zurich nusint in realitate prea di­feriti ~i nu e nimic de facut, in afara de a a~tepta ca in Orga­nizatie sa intre membri noi, care sa fie instruiti in functie devederile noastre.

Imaginati-va doar cii unul din grupul nostru face ceva ab­surd, implidnd psihanaliza. Nu putem face nimic in afara de

144/ Un triunghi psihanaZitic

a-I convinge sa paraseasca mi~carea internationala, dar ceidin Geneva nici macar nu fac parte din ea.

Altceva acum. Pentru 'a judeca coueismuP2, trebuie sa fistudiat cartea lui B., dar ~i altele33. Nici aceasta s-ar putea sanu fie de ajuns. In practica, se cuvine sa aruncam noi in~ineo privire asupra felului cum stau lucrurile. I<:reu nu am nicitimpul, inclinatia ~i nici puterea de a 0 face. In afara de asta,este posibil ca in spatele confuziei sa stea 0 parte ce poate fiutilizata de psihologie a eului, ca in cazullui Adler. Entuzia~-.tii VOl' sa foloseasca aceasta parte pentru a respinge ansam-'blul psihanalizei. Sa-i-Iasam sa incerce ~i, ca intotdeauna, saaccentuam cu putere diferentele.

Cu saltitari cordiale,al dvs.,Freud

9 februarie 1923,Viena, IX. Berggasse19

Draga Frau Doktor,Am primit scrisoarea dvs.•~i cred chiar ca aveti dreptate.

Intentia dvs. de a merge in Rusia mi se pare mult mai bun adecit sfatul meu de a incerca la Berlin. La Moscova putetiavea realizari importante inpreuna cu ·Wulff34~i Ermakov35.Si, in sfir~it, yeti fi pe pamintul tarii dvs. Vremurile sint du­re pentru noi toti.

Sper sa aud de avs. curind ~i va rog insistent sa va punetiadresa in interiorul scrisorii, ceea ce putine femei fac.

Cu cordialitate, al dvs.,Freud

. Frau Dr. Spielrein36IX Alserstrasse

Pension Cosmopolite

Va rog sa 0 examinati pe aceasta doamna, ~idaca, a~a cumpare, are 0 istorie nevrotica, sa incepeti poate tratamentul.

Cu salutari sincere,Freud

PARTEA A DODA

POVESTEASABINEI

5PIELREIN

Aldo Carotenuto

1Un caz dificil

Prietenia dintre Freud ~i Jung a fost amara. Clnd doi marioameni care se pretuiesc nu sint indeajuns de con~tienti de ri­valitatea subterana din relatia lor, chiar ~i un dezacord ma­runt poate deveni pretextul ca unul dintre ei siHi impuna su­prematia. Prin urmare, sintem surprin~i sa descoperim acesteslabiciuni umane functionind la doi oameni ale caror numesint legate de studiul motivatiilor profunde ale comporta­mentului uman. Faptele acestei gilcevi sint biriecunoscute.Dupa 0 perioada de colaborare intensa, documentata de co­respondenta lor, Freud ~i Jung hotarasc sa rupa relatiile ~isa-~i urmeze fjecare drumul sau. S-au dat doua explicailiacestei rupturi: prima insista asupra motivelor ~tiintifjce, ceacle a doua avanseaza ideea ca motivele sint in intregime psi­hol?gice.

In mod natural, cele doua teze presupun un discurs defond. Cele care sustin explicatia ~tiintifica pun accentul peincompatibilitatea desavlr~ita a celor doua teorii; a adopta te­oria freudiana inseamna sa ajungi sa refuzi in mod absolutideile jungiene, care apar drept false ~i reductive in raport cucele ale lui Freud. Cea mai mare parte a psihologilor freudieniau subscris la aceasta versiune a faptelor. Cealalta ipoteza,ipoteza psihologica, pune dimpotriva pe plan secund posibi­litatea unui dezacord teoretic ~i insista asupra problemeiesentialmente afective in care au fost implicati amindoi, pro­babil inca de la inceputul relatiei lor. Cum am spus in altaparte], sint partizan al celei de-a doua ipoteze, cu atit maimult cu dt Jung manifesta 0 autonomie de gindire chiar in a­inte de a-I cunoa~te direct pe Freud ~i de a avea 0 relatie strin-

148/ Un triunghi psihanalitic

sa cu el. Amindoi recuno~teau importanta incon~tientului,dar nu erau de aceea~i parere in ce prive~te etiologia mecanis­melor acestuia. Rezervele lui Jung din prefata la Psihologia de­melltei precoce ne-o demonstreaza: "Loialitatea fata de Freudnu inseamna, a~a cum multi cred, 0 supunere neconditiona­ta fata de 0 dogma; se poate foarte bine pastra 0 judecata in­dependenta. "2 Apoi, dupa ce i-a trimis un exemplar la Viena,Jung ii explica lui Freud de ce unele interpretari date vietii in­con~tiente ii apareau intr-o lumina diferita fata de aceea a te­oriilor psihanalitice nascinde: "I) materialul meu este com­plet diferit de al dvs ... ; 2) Educatia, mediul ~i premisele me­Ie ~tiintifice sint in orice caz extrem de diferite de ale dvs.; 3)Experienta mea comparativ cu a dvs. este extrem de restrin­sa; 4) Cit prive~te cantitatea ~i calitatea talentului psihanali­tic, balanta inclina clar in favoarea dvs. Si 5) absenta unuicontact personal cu dvs ... trebuie sa atime greu. "3

Nu trebuie uitat nici faptul ca inca inainte de a-I cunoa~­te pe Freud, Jung i~i delimitase deja, prin studiile sale despreprocesele asociative, sferele de interes carora Ie va consacrarestul vietii4.

Freud ~i Jung ~tiau inca de la inceput ca nu aveau acela~ipunct de vedere, dar de ce 0 diferentii de opinie ar constituiun obstacol in calea unei prietenii sau a unei colaborari5?Probabil ca atmosfera epocii ~i impactul revolutionar al ipo­tezelor psihanalitice, chiar conflictele teoretice puteau fi re­simtite de ambele parti ca ni~te atacuri personale. eu toateacestea, dorinta de a trage totul inapoi la 0 divergenta teore­tica in ciuda dovezilor este cel putin reductionista. Putemspune ca 0 astfel de pozitie e relevanta pentru angoasa pe ca­re 0 provoad doar simpla banuiala a unui conflict de ordinemotiv.

Dad ar fi sa luam, de pilda, aceasta observatie a lui Ma­riecLouise von Franz: "Despartirea era nece~ara, in generalvorbind, pentru d Freud se concentra asupra planului fizio­logic-biologic al incon~tientului. .. in timp ce Jung concepeapsihicul intr-o formula polad ... "6 Sa credem d despartirealor a fost necesara doar pentru d aveau perspective diferiteasupra incon~tientului? In realitate, niciodata un autor nu a re­u~it sa aduca un singur element plauzibil pentru a demonstra

Povestea Sabinei Spielrein / 149

fundamentele ~tiintifice ale acestei rupturi. Intr-adevar, nuexista argument care sa reziste la un examen obiectiv ~i calm .• Ramln atunci motivele psihologice, adica trama legaturi­lor afective dintre cei doi rivali, care, din pacate. I~i cufundauamlndoi mlinile in magma incandescenta a incon~tientului,in parte inca necunoscut in epoca lor ~iincarcat de primejdii.

Jung avea treizeci ~i unu de ani dnd i-a scris primele scri­sori lui Freud. La 10 decembrie 1900 a intrat la Burgholzli,clinica psihiatrica din Zurich, ~i In 1903 s-a casatorit cu Em­ma Rauschenbach, fiica unui industria~. Prima sa fiica, Agathe.s-a nascut in 1904, iar cea de a doua, Gret, In 1906. Printreactivitatile sale ~tiintifice se numara disertatia: Psihologia ~ipatologia fenomenelor numite oculte, publicata in 1902, ~i cer­cetarile experimentale asupra asociatiilor de cuvinte7. In plus,Jung lucra deja de mai bine de trei ani la cartea Psihologiadementia praecox, alimentata de bogata sa experienta de laBurgholzli. Freud putea in mod cert sa se considere deja cele­bru datorita publicarii Interpretiirii vise/Oil!; inmultirea adver­sarilor confimundu-i de altfel importanta.

Virusul analitic I-a cuprins cu u~urinta pe Jung, care, Inciuda distantei geografice, Ii trimitea lui Freud vise pentru afi analizate. Amanunt curios, Jung nu dezvaluia Intodeaunadel era autorul visului; se dovede~te intr-una dintre scrisori­Ie lui ci nu i-a marturisit dedt la 0 data ulterioara.

Sa vedem acum un vis, probabil primul pe care Jung i I-atrimis lui Freud. Este citat In Psihologia dementia praecox ~i esteInsotit de 0 nota in care Jung spune, nu fara umor: "Persona­litatea ~i circumstantele familiale ale subiectului imi slnt bi­necunoscute. "9

lata visul in Intregime: ,Yad cum se inalta cai cu ajutorulunor funii groase la 0 inaltime nedefinita. Unul dintre ei, unputernic cal cafeniu, care era legat cu sfoara In lac de curele~i purtat spre inalt ca un pachet, mi-a atras in mod specialatentia. Brusc funia se rupse ~i calul fu aruncat in strada. Amcrezut ca a murit. Dar se ridid dintr-un salt ~i pled in galop.Am remarcat d un trunchi de copac greu era tras de cal du­pa el ~i m-am mirat ca Inainta totu~i atit de repede. Era inmod evident speriat ~i putea sa provoace cu u~Ulinta un acci­dent. Sosi atunci un dlaret pe un cal mic, care mergea incet

150/ Un triunghi psihanaZitic

in fata caluhli inspiHmintat, care in momentul acela mai in­cetini putin pasul. Cu toate acestea, ma temeam ca nu cum­va calul sa sara peste cavaler, dnd sasi a calea~ca, care ince­pu sa avanseze la pas inaintea cavalerului, incetinind inca ~imai mult pasul calului inspaimintat. Atunci m-am gindit:acum totul e bine, pericolul a trecut."IO

Tung da a interpretare magistrala acestui vis, iar corectiileaduse de Freud nu ~tirbesc esentialul. Insa cu siguranta Freudinterpreteaza unele detalii care probabil ii scapasera visatoru­lui; ma gindesc aici la pasajul in care Tung afirma ca era feri­cit cu sotia lui "din taate punctele de vedere", ~i adauga intreparanteze: "nu doar din eel al optimismului". Aceasta preci­zare Ii serve~te probabilla negarea altor sentimente. EI subli­niaza intr-adevar in continuarea scrisorii sale catre Freud ur­

matoarele: "explicatia rationala - «cumpatarea sexuala» ­este, dupa cum am spus, doar un ecran la indemina intre pla­nul din fata ~i eel ce ascunde 0 dorinta sexuala ilegitima carear fi fast mai bine sa nu fi vazut lumina zilei." II

E u~or de inteles din toati'i corespondenta ca, in general,Tung i se dezvaluie lui Freud ~i nu invers. In nenumarate rin­duri, Tung Iiteralmente se da pe mina ilustrului sau coleg:"...va rog sa nu ma lasati sa gust prietenia dvs. ca pe a unuiegal, ci ca pe aceea dintre tata ~i fiu"12. Insa dezvolta in ace­la~i timp sentimente ambivalente caracteristice in general tra­tamentului analitic. Daca uitam aceste detalii, nu putem in­telege unele aspecte ale raporturilor lor, nici violenta canfrun­tarilor dintre ei de-a lungul a aproape ~apte ani de contacteepistalare. Trebuie, de asemenea, sa amintim faptul ca la in­ceputul unei relatii confidentiale, cum este relatia analitica,pacientul cere in mod incan~tient sa fie dominat, chiar dadin acela~i timp se zbate sa reechilibreze un raport in care sesimte strivit. Pe de alta parte, in raportul Freud-Tung rolurileerau impartite in mod fatal.

Sa revenim pentru un moment la visullui Jung. Dorintade a fi pe culmea gloriei ~i de a a~tepta succesul datorat mun­cii sale este printre aitele 0 interpretare evidenta. Tung perce­pea dificultatile pe care Ie va intimpina daca va urmari 0 ca­riera academica, mai ales datorita prezentei lui Bleuler, pecare, de altfel, il desconsidera in cuvinte voalate in corespon-

Povestea Sabinei SpieZrein / 151

denta (nu-l mentioneaza niciodata in autobiografieI3). Sin­gurul drum care i se deschidea a~adar tlnarului Jung era ace­la al tinerei psihologii a incon~tientului ~i, cel putin intr-o pri­ma perioada, ajutorul lui Freud parea absolut indispensabil.De-a lungul tuturor anilor in care au corespondat, Jung a do­vedit 0 vie teama fata de Freud ~i se in~ela adesea asupra mo­dului in care acesta li evalua munca ~tiintifica. Se temea, depilda, cii judecata asupra Psihologiei dementia praecox soar puteadovedi negativa 14.Or, Freud considerii dimpotriva cii lucrareareprezinta "contributia cea mai importanta ~i mai substantia­la la munca mea care mi-a parvenit."15 Jung are de asemeneaindoieli a~teptlnd aprecierea Maestrului la adresa primeipart-i din Ii'ansformiiri ~i simboluri ale libidouluil6, care in celedin urma declara: "multe lucruri sint atit de bine exprimateaici, indt trebuie pastrate in memorie ca fiind in forma lordefinitiva ... Dar este cea mai buna din ceea ce acest autor

plin de promisiuni a realizat pin a acum, ~i nu cea mai bunadin ceea ce mai are sa ne ofere. "17

In ciuda aprecierilor atit de entuziaste ale lui Freud, tlna­rul Jung s-a lasat cuprins de indoieli, iar react-iile lui vor fi maicomplexe in situatii in care domina ambivalent-a transferen­t-iala. Printr-una dintre acele ursite stranii care ne guverneazafara ~tirea noastrii, unul dintre primele "cazuri de control" su­puse de Jung lui Freud va avea 0 mare influenta asupra dt?r­va ipoteze metapsihologice, cum am scris in alta partel8. In­tr-o scrisoare din 23 octombrie 1906, cea de-a doua din co­respondent-a, Jung li expune lui Freud un "caz dificil"; 0 stu­denta de 20 de ani care prezinta simptome calificate de iste­rie de la virsta de 14 ani. Ins a aceasta istorie se va com plicapina la punctul in care in ea vor fi implicat-i Jung, Freud ~imult-ialt-ii.

Pina de curind, nu am dispus dedt de foarte putine infor­matH despre aceasta paciental9, insa descoperirea unor docu­mente mi-a permis sa reconstruiesc in linii mariaceasta isto­rie, istoria lui Jung, a lui Freud ~i a Sabinei Spielrein.

2

Lumea unei copile

Datele mele despre Sabina Spielrein se bazeaza pe 0 lucra­re clinica prezentata de Jung in septembrie 1907, pe cores­pondenta dintre Freud ~iJung, mai exact, pe scrisorile privindboala ~i apoi cariera analitica a Sabinei Spielrein; pe jurnalulacesteia ~i pe 0 Iucrare-clinica in care ea descrie unele proble­me ale psihologiei infantile, referindu-se in mod direct la pro­priile-i amintiri din copilarie. Voi expune, pe de alta parte,parerea persoanelor care au cunoscut-o. Dosarul spitalizarjiSabinei Spielrein' ce se pastreaza la spitalul BurghOlzli dinZurich este 0 alta sursa, dar de~i nu posed inca raportul me­.dical, este foarte posibil ca el sa fi fost redactat de Jung.

Sabina,Spielrein s-a nascut in 1885 la Rostov pe Don, in­tr-o bogata familie evreiasca. Tatal ti era comerciant; mamaei, de~i casnica, fiicuse studii de nivel universitar. Bunicul ~istrabunicul ei fusesera rabini, foarte stimati in familia ~i incomunitatea in care au slujit. Sabina era cea mai mare, sora,ei mai mica murise, apoi urm'au trei frati mai mid: in cOI).ti­nuare Isaac, Jean ~i Emile! ..

Sabina dovedqte de la cea mai frageda virsta 0 imagina­tie debordanta ~i 0 lume interioara foarte bogata. Ea se credeo zeita, stapina a unui regat puternic, ~i se simte in posesiaunei mari forte, care ar putea sa-i permita sa obtina orice. Eaera totu~i con~tienta de propriile-i fantezii ~i capabila de a Iedistinge de realitate. Intr-o zi, are 0 prima halucinatie: vededoua pisici pe scrinul din camera de oaspeti. Din acel mo­ment, cunoa~te angoasa ~i este asa~tata de spaime nocturne,in timpul carora se crede amenintata de animale ingrozitoa­reo De asemenea, este terorizata de ideea ca ar putea fi rapi-

PovesteaSahinei SpieZrein /153

Hi cu forta de la parintii sai sau sa fie atinsa de boli' grave. Catoti eopiii, ea s.eintreaba, ineepind de pe la 3-4 ani, de undevin eopiii ~i sapa eu perseverenta gropi mari in pamint pen­tru a afla ee e de partea eealalta. I se spune ca Dumrrezeu esteeel eare trimite eopiii pe,pamint; ea ineepe' atunci sa aiba 0dorinta puternica de a avea un eopil. Un experiment faeut deunul dintre unehii ei, ehimist, ii inflacareaza imaginatia ~ipretinde ca e un alchimist, amestednd tot ee-i cadea in mi­na. "Stringeam, la sfir~itul meselor, resturile din farfurii # din

'pahare- pentfu a Ie amesteea: eu atentie ~l de preferinta pe dtde-dezgustator posibil, pentru ca voiam sa vad ee va ie~i dinasta. Eram fermeeata atunci dnd' vedeam <> euloare topiri­du-se in alta, ~i mai mult, atunci dnd aparea 0 forma sau 0eonsistenta noua. Nu voi uita ell dta bueurie amesteeata euteroare priveam 0 bueata de pinza transformindu-se in hirtie,sub aetiunea unui liehid neeunoseui Nu-mi puteam eredeoehilor. Posedam 0 intreaga eoleetie qe fiole, pline ell «lichi­de» misterioase ~i «pietre magice», eare trebuiati sa-mi dezva-Iuh~ «marea taina»." 2 '

In aJto-observatia sa, S~bina gase"~teoriginea viziunii ee­lor doua pisici in faptul ca 0 femeie' batr!na i-a spus irttr-o zirizind ca poate va da na~tere unui pisoi. In aeest articol, ea serefera lei teoria freudiana a sexiIalitatii si arata cum si de ee

pot fi eorel~Fe pisoiul"copilul ~i boal~. " ',~--', ,In povestirea preoeuparilor ei din eopilarie, Sabina,Spiel­

rein uita unele detalii importante eare au sta,t la h:iza prqble­melor sale mintale ulterioiue. Pe la 3~~pi, ea W s:tr~~geafe­sele pina dnd nu fuai putea ~i era obligata sa defeeheze. Maitirziu, eapata obiceiul de a se a~e~flpe calciie astfel indt s'a-~ibiQeheze anusul ~i saimpiedice defecarea pin~la doua sapta­mini. Abandoneaza aeeste praetici la 7 ani, pentru a Ie inlo­cui eu masturbarea. Cing se a~eza la ,masa nu putea sa nu segindeasca la defecare ~i i~i imagina pe ,oricine vedea,ea fadndaeeasta. In plus, miinile tatalui sau q,veau un s~ns particular:simpla lor vedere 0 exeita sexual. Situatia s-a agravat eu tim­

-pul, pina aeolo inQit pe la 18 ani nu mai putea sa priveascape nimeni. Cam p~ atund ineepu alternanta erizelor de de­presie cu aeeesele de plins, de ris ~i de tipete3.

154/ Un triunghi psiha11.alitic

Probabil dia frecventat liceul de fete aflindu-se in aceas­

ta stare. Eira indoiala di abia dupa examenul de absolvire astudiilor secundare parintii sai au trimis-o la Zurich pentru astudia rnedicina ~i a 0 supune unui tratament medical.

. Prima informatie despre starea ei se gase~te, cum am spusmai inainte, in scrisoarea din 23 octombrie 1906, in care]ung·ii scr:ie lui Freud di este pe cale sa aplice metoda freu­diana in tratarea. unei isterii: "Caz gray, 0 studenta rusa bol­nava de ~ase ani. "4 Cred a~ad<!rca simptomele SCj.bineiSpiel­rein au inceput sa,Jie alarmante dnd ea avea 14 ani. In rap or­tul prezentada Congresul International de Psihiatrie ~i Neu­rologie din 1907, lung sPQnea despre acest caz di este yorbade o "isterie psihotic;a."5.

Freu1li raspupde lui lung in ceea ce prive~te acest caz du­pa cum urmeqza: "Sint bucuros sa au~ ca rusoaica dvs. estestudenta; p~rsoanele needucate sint pentru moment prea in­accesibile p~ntru noi. Istoria defedirii des pre care mi-ati vor­bit este frumoasa, nu lipsita de numeroase analogii. Poate div-ati amintit ce sustin in Tt:01ia sexualitiitii, 2a retentia fecale­lor este"sursa de obtiner~ a placerii pina ~i pentru copiii foar­te mici. AI treilea-al patrulea an este perioada cea mai impor­tanta pentru activitatile seruale care mai tirziu devin patoge­ne ... Vederea fratelui batut face sa apara 0 urma mnezica dinprimul sau al doilea an sau 0 fantasma transpusa in aceastaperioada. N,u este ceva neopi~nuit ca copiii mici sa murda­reasdi mlinile celui care are grija de ei. De ce nu i soar fi in­timplat asta? Aceasta treze~te memoria minglierilor tataluisau din prima copilarie. Fixatia infantilii a libidoului asupratatalui, caz tipic, ca aJegere de obiect; auto-eroti~m anal. Po­zitia aleasa de ea atunci poat"e'fi descompusa in elementelecomponente, pentru ca se pare dii-au fost adaugati ~i alti fac­tori. Care anume? Treouie sa fie posibil ca prin simptome' ~ichiar din caracter sa recunoa~tem excitarea anala ca motiva­tie. Asemenea persoane prezinta frecvent combinatii tip iceale anumitor trasaturi de caracter. Ele sint foarte ordonate,zgircite ~i indipatinate, trasaturiIe se poate spune di sint su­blimarile erotismuhii anal. Cazurile precum acesta, bazate peo perversiune refulata, pot fi analizate fo.arte satisfaditor. "6

Dupa acest raspuns in care Freud i~i ofera contributia anali-

Povestea Sabinei SpieZrein 1155

tica, Sabina Spielrein nu mai este niciodata mentionata IncorespOlldenta In legatura cu boala ei. In schimb, ea va fi Incentml unei chestiuni tulburatoare, de care pina ~iFreud paresa fi fost dezorientat.

In aceasta scrisoare In care Jung Ii poveste~te lui Freudeste neclar daca tinara Inca era pe atunci tratata la Burgholzlisau daca ajunsese pacienta privata a lui Jung; dar se deducedin autobiografia Sabinei Spielrein ca ea era In spital ~i ca a~aI-a Intllnit pe Jung. Apare dificultatea de a stabili 0 data pro­babila: ~tim din jurnalul sau ca ea a participat la experimen­te asociative facute de Binswanger ~i ca Jung, deja fascinat deinteligenta acestei tinere msoaice, Ii propusese deja sa devinapsihiatm. Cum multe dintre studiile asupra asociatiil6r aufost facute Intre 1904-1905, se poate presupune ca spitaliza­rea Sabinei Spielrein avusese loc In acei ani. Abraham da, Indoua dintre scrisorile sale catre Freud, indicatii care permitdeterminarea perioadei pe care Sabina a petrecut-o In spital:vorbind de erotismul anal, elimparta~e~te opinia lui Freud '~isubliniaza ca descrierea "se potrive~te unui caz de isterie ana­lizatde Jung ~i pe care dvs. trebuie cu sigurantasa-l cunoa~­teti din descrierea pe care i-a facut-o"7. Si mai tlrziu, dndFreud lucra la Contributiela istoriami~ciirii psihanalitice, i-acemt lui Abraham informapi despre ceea ce s-a facut laBurghOlzli raportat la psihanaliza; Abraham Ii raspunde cade~i a ajuns la spital In decembrie 1994, au mai existat une­Ie Incercari mai Inainte, printre care "un caz de isteLie care afost analizat de Jung (In 1904, cu siguranta)."8

Dat fiind caracteml Iimitat al materialului, e improbabilca Abraham sa vorbeasca de doua cazuri diferite. E aproapesigur ca In 1904 Sabina Spielrein intrase la Burgholzli ~i fu­sese tratata de Jung. Directoml actual de la Burgholzli a con­firmat ca Sabina Spielrein a fost pacienta aici de la 17 august1904 plna la 1 iunie 1905. Probabil ca tratamentul a conti­nuat plna In 1906. Mai tlrziu, a~a cum se poate vedea dinscrisorile pe care Jung le-a scris pacientei sale,'ie~ind din spi­tal, ea trebuie sa se fi simtit suficient de bine pentm a conti­nua 0 analiza In particular. Sabina Spielrein s-a Inscris la me­dicina la Universitatea dinZtirich la 28aprilie 1905, I~i ter­mina studiile ~i obtine diploma In mai 19119, cu 0 disertatie

'156/ Un triunghi psihanalitic

pe care_~i-opregatise cu ajutorullui Jung: "Continutul psiho­logic al unui caz de schizofrenie", publicat in 1911 in faltr­

bucltlO. Lucrarea sa a fost dupa aceea citata din plin de Jungin Simbolurile transjormifrii, atit in editia din 1912 cit ~iinedi­tia revazuta din 195 211.

Sabina Spieh:ein, evidef.lt influentata de Jung ~i de aseme­nea probabil de Bleuler, seconsacra studiului detaliat al ma­terialului oferit de 0 pacienta paranoid inteligenta. Pacientavorbe'a fara sens, dar Sabina Spielrein, eu un ascutit simt alobservatiei, folosea asociatiile de euvinte ~i alte productii psi­hologice, reu~ind intr-un rastimp scurt sa confere un sens ~isa deeripteze aparerita absurditate, a spuselor acestei pacien­te. Doar dupa aceastadescifrare ea a vazut dosarul clinic ~i agasit aici confirmarea concluziilor ei despie intelesullimbaju­lui folosit de pacienta. S. Spielrein a adoptat de asemenea 0metoda tipic jungiana pentru a demonstra paralelismul din­tre meeanismele gindirii pacientei ~i eele aflate la baza for­mularilor mitologice.

Aeeasta lucrare a Sabinei Spielrein, citata cu multa consi­deratie de Jung, nu a mai aparut nieiodata in literatura spe­cializata pe aeeasta tema, probabi.! datorita ostracizarii careI-a lovit, mai tirziu pe Jung.

Sabina Spielrein a fost determinata de vicisitudinile rela­tiilor eu profesorul ~i analistul ei sa paraseasd ZiirichuL pen­tru 0 ~eden~de a.proape noua luni la Viena, unde I-a intilnitpe Freud ~i'a putut partidpa'-la faimoa:sele intilntride niier­euri. Insa ehiar mai devreme, dupa studiul CGntimitului psi­hozelor, ea -ineepuse Ba formuleze ipotezele instinctului demoarte. 'Si, potrivit lui Jung, studiul despre Metam01fozele Ubi­doului ~i simbolUlile sale, in special eapitolul despre "dubla ma­ma", a stimulat-o pe eleva sa in acest sens .

. Publieata in 1912, de asemenea in fahrbuch, "Distrugereadrept eauza a devenirii" a fosLee-a de-a doua lucrare remar­eabila a Sabinei Spielrein 12. Nici una dintre contributiile sa­le ulterioare,de pin a in 1931 nu ~e.afla la aeela~i nivel de an­gajare ~i originalitate a gindirii. In aeest text, ea a anticipataproape cuvint eu.cuvint coneeptele pe care Freud le-a fo1o­sit in 1920 in Dincolo de principiul plifcerii. Freud a recunoscut

c eu onestitate aeest lucru, ehiar dad afirma ca nu a inteles

Povestea Sabinei SpieZrein / 157

foarte bine ce a vrut Spielrein sa spuna13, Editorii Minutes ofthe Vienna P~choa1!a!ytic Society au incercat 0 aparare timida alui Freud:

"La prima vedere, am putea avea impresia ca, sub influen­ta lui Jung, Spielrein formulase cu mult timp inaintea luiFreud ipoteza ca viata instinctiva ... consta in doua pulsiuniopuse, pulsiunea de viata ~i pulsi~nea de moarte. Privind lu­crurile mai de aproape, se dovede~te ca ea nu a exprimataceasta teorie, ci mai degraba crede ca pulsiunea sexuala, adi­cii pulsiunea de viatii, pulsiunea creativii, contine 0 compo­nentii distructivii." 14 ,.

Oar aceasta criti<;:iinu poate fi acceptata astiizi fara rezer­ve, din cauza faptului ca in 1920 Freud nu a facut decit siiimbunatateascaideea de bazii a Sabinei Spielrein, pe care 0contestase cu vehementa in perioada intilnirilor S6cietatii.De altfel, nu este singurul caz in cal'e Freud a dezvoltat ideicare nu erau ale lui insu~i, dindu-Ie 0 definitie coerentii cupropriile-i ipoteze. In ciuda acestei opinii exprimate de Freud,articolul SabinerSpielrein nu mi se pare deloc obscur. La sfir­~itul acestui eseu, ea conduzioneazaca exemplele sale de­mClnstreaza "cu indeajunsa daritate~ta, 'a~acum probeaza anu­mite date biologice, instinctul de reproducere, ~i din pund d'evedere psiholdgic, este constituit din douii -componente anta­gonice ~i prin urmare este in aceea~i 'miisura un instinct :dena~tere ~i unul de distrugere." 15

Aceasta a doua lucrare a Sabinei Spielrein nu a gasit niciea deat foarte putin ecou ~i de-abia este me'ntibnatii actual­mente in lucrarile istorice despre instinctul de moartefin<gln­direa lui Freud16. Articolul a'fost cu toate acest@arezumat pe

larg de Paul Fed~rn, care ii face 0 substantiala critica'poziti­vii, spunind ca: "In afara de corectitudinea ei obiectivii, lucra­rea mi se pare, rnultUlhita sensibilitiitii pentru relqtiile emo­tionale a autoarei, 0 contributie si la analiza modalitiitii mis­tice a gindirii, atit de semhifi~ati~a pentru umanitate.'''17 .

;.,;.:;;.(

3

Psihologie ~i reificare

Cele mai importante doua lucrari ale Sabinei Spielrein,despre schizofrenie ~i despre instinctul de moarte, arata clarinfluenta lui Jung. Sa privim acum semnificatia lor prin struc­tura afectiva a autoarei.

Personal, sint de partea acelora pentru care orice teoriepsihologica, indiferent de v3;.liditatea ei reala, exprima Intr-unfel o.problema a autorului. In 1913, Jung, care Incerca sa In­teleaga cum pot coexista mai multe teorii, a emis ipoteza di­versitatii tipurilor psihologice; ipoteza pe care a formulat-oprecis In 19211. Eu cred ca Jung, prin teori~ tipurilor, a fostprecursorul metodei mod~rne care constii In a situa In com­plexitatea autorului radacinile formularilor sale metapsiholo­gice. Reluind mai recent aceasta tema, G.E. Atwood ~i S.S.Tomkins au afirmat ca "investigatia psihobiografica asuprateoriei actuale a personalitatii nu reprezinta dedt 0 ramura aunei discipline mai largi, ce are ca obiect studiul rolulu~ fac­torilor subiectivi In structura cunoa~terii omului In genere "2.

Precizez ca 0 astfel de investigatie nu urmare~te sa mini­malizeze teoriile, ci mai degraba sa Ie ofere un suport subiec­tiv, care garanteazajegiitura lor cu experienta umana. Cu altecuvinte, orice conceptie psiho'ogica care tine de metapsiho­logie reda problema cea mai profunda ~i care-l preocupa celmai mult pe autorul sau. Tot dupa Atwood: "Reificarea impli­cata In constructia teoriilor metapsihologice serve~te functiireparatoare sau defensive pentru teoreticianulin chestiune. "3Precizez Inca 0 data ca aceasta Incercare se Intemeiaza pe te­ia potrivit careia 0 teorie psihologica exprima Indeosebi pro­blematica autorului.

POlJestea Sabinei Spielrein / 159

Pe urmele lui Fre\ld ~iJung, Sabina Spielrein a inteles ime­diat ca pin a ~i gindirea eea mai disoeiata are un sens daca sereu~qte macar sa ise descopere sislemul complex de referin­ta. Din relatarea lui Jung ~idin marturia Sabinei Spielrein' de­spre ea insa~i, ~tim ca fusese suficient de bolnava pentru a fispitalizata. Pin a acum nu am putut avea acces la dosarul'saumedical pastrat la Burgholzli, dar este foarte probabil ca diag­nosticul de "isterie psihotica" stabilit de Jung sa nuse referedecit la un episod schizofrenic veritabil. 0 nota din Minutesof the Vienna PsychoanalYtic Society atr?-ge atentia eu prilejulprezentarii primei parti din lucrarea despre instinctul demoarte ca Sabina Spielrein a suferit ,din cauza unui episodpsihotic in timpul studiilor de mediciria4. Helene Deutsch i~iaminte~te inca foarte bine de Sabina Spielrein, ca de 0 per­soana dotata, in ciuda faptului ca era-tulburata minta15. JeanPiaget, la rindul sau, care a fost analizat de Sabina Spielrein,subliniaza eapacitatea ei analitica ~i simbollca, fara a face nicio mentiune despre problemele ei psihologice. Este posibil to­tu~i ca perioada de citeva luni pe care Piaget a petreeut-o cuSpielrein~sa fi fost prea scurta pentru a-i vedea personalitateain perspectiva; curios de altfel, Jean Piaget trece in intregimesub tacere acest pasaj al vietii sale in propria-i autobiografie,despre eare nu a vorbit decit de curind intr-un interviu desp'repsihanaliza, dar fara sa precizeze numele analistului sau:

l: V-a tentat sa urma~i 0 analiza? , _ .J.P.: Dar am fost analizat! Cind vrei sa vorbe~ti despre' eeva tre­buie sa ~tii despre ee vorb"e~ti.Am fiicut 0 analiza didaetica eu 0eleva direetii a lui Freud. In fiecare dimineatii la ora 8.00, vreme

de opt luni, la Geneva, cu 0 eleva a lui FFe~d venita din Europade Est ~i analizata de el. BineinJeles ca am fil,cut 0 analiza., altfelnu a~ fi vorbit despre asta!I: Si de ce a~i intrerupt-o?J.P.: Am intrerupt-o pentru ca eram ... ceea ce am vazut m-a in­teresat enonn. asta a fost extraordinar, sa-mi descopar toatecomplexele. Insa atunci cind psihanalista mea ~i-a dat seama caeram imun la teorie ~i ca ea nu va ajunge niCiodata sa ma con­vinga, mi-a spus ca nu melita osteneala de a continua.l: Opunea~i in mod fundamental rezisten~?J.P.: Da, ins a doar din punct de vedere teoretic, nu in practicaanalizei. Psihanalista fusese trimisa la Geneva de catre Societa-

160/ Un trlunghi psihanalitic

tea Internationala de Psihanaliza pentru a raspindi doctrina. Erain 1921. Eu eram milltumit sa servesc ca ~icobai ~iam asigurat-oca sint foartc::interesat, dar doctrina era cu totul altii chestiune.

_ Nu mi se p~rea_ca faptele subliniate de psihanalist trebuie inmod necesar s_afie interpretate in -sensul in care ea insista sa 0fa~. Ea a fost cea care a intrerupt analiza.i: Si cum putea ac~st !ucru sa 0 puna in dificultate in practicaanalizei in ceea ce va prive~te?J.P.:Nu era yorba de 0 analiza terapeutica, ~i nici chiar de 0 ana;liz~ didactica, ~i pentru ca nu aveam intentia de a deveni psih­anali~t, ci era doar 0 chestiune de propaganda, in c~l ~ai bunsens al termenului, de a raspindi doctrina,- pe scurt" ea a decis canu merita osteneala sa piarda 0 ora pe zi cu un tip care nu erade acord sa inghitii teQria.6

lnterviullui Piaget c,uprinde citeva erori: Sabina Spielreinnu a fost analiz~tanjciodata de Freud ~i nu cred sa fi mers laGeneva pentru a implini aici 0 opera de prozelitism din im­puternicirea Societatii psihanalitice internationale7. Si dacamergea dintr-un ora~ in- altul; 0 facea rnai degraba din cauzaunei angoase interioare ~i a incapacitatii sale de a se·inrada­cina intr-o tara straina, chiar daca afirmase in nenumaraterinduri ca i~i ura patria de origine. Comportamentul straniual Sabinei Spielrein fata-de Piaget poate fi explicat ~n parteprin entuziasmul neofitului, chiardqdi- nu se poate exclude 0trasatura de caracter eel putin ~eobi~nuita.

Data fiind distanta in timp, este dificil de exprimat 0 opi­nie despre stare a mintala-a Sabinei Spieh:eini' eel mai proba­blI este ca ea,ar fi facut un scurt episod psihotic rezolvat ra­pid gratie interve'ntiei lui Jung.QIn orice caz, odata vindecata,"contactul" personal cu lumea psih6tica tiebuie sa fi-fost'con­siderabil, fara a fi cople~ita intr-atit incit sa preia caracteristi­cile tip ice ale starii psihotice. Exarninindu-i jurnalul s.au lu­crarile ~tiintifice, intelegem de indata ca ea cauta "un ade­var", cautare cl"re e in gene~al ;1bsenta din lumea psihotica.Psihoticuli~i tr~ie~te experientele fara a fi preocupat de ade­var. Mai mult, in cazul psihozei, structura relatiilor interper­sonale este diadica, lipse~te intotdeauna un al treilea martor.In situatia lui Spielrein martorul era totdeauna prezent,.chiaratunci cind, indragostita de Jung, I-a chemat pe Freud sa me-

Povestea· Sabinei Spielrein /161

dieze. Iubirea ei pentru Jung poate sugera de asemenea apa­ritia brusca a Ul'misingur episod psihotic de scurta durata.

Bleuler ~i-a spus opinia despre modul de a fi al SabineiSpielrein dnd a scris in scrisoarea de recomandare: "Este-pu­tin pervoasa, dar a lucrat cu sirguinti'i."8

In orice caz, 0 observatie semnificativa a lui Freud rapor­teaza contributiile profesionale ale Sabinei Spielrein la fapte­Ie personale: "... Pulsiunea sa de distrugere nu-mi este preaagreabila, pentru ca 0 consider conditionata personal. Ea pa­re anormal de ambivalenta. "9

Jung insu~i uita episodul in"care fusese implicat ~i cons i­dera lucrarea legata de pulsiunea de moarte drept. "cople~itade propriile ei complexe"lo.

Aceste afirmatii ne duc inapoi 1a tema subiectivitatii anu­mitor argumente psihologice: Sabina Spielrein biruie~te inconfruntarea la nivel metapsihologic eu problema schizofre­niei ei, nelasindu-se distrusa de aceasta, ci furnizindu-i un ca­dru conceptual. Ideea ca gindirea schizofrenid este analogagindirii mitologice 0 atrage. Sehizorrenia nu este -a~adar izo­lare de lume ~i imposibilitate de a fi inteles, ci 0 modalitatede a intelege lumea ~i de exprimare. Sa revenim pentru 0 cli­pa la amintirile sale din copilarie: "Ma vedeam dnd zeita, infruntea unui regat putemic, dnd-in posesia unei puteri supra­naturale, pe care 0 numeam «forta Portum», prin derivatie dela verbul francez «porter», avind semnificatia de «a zbura».Un asemenea verb este inexistent, era probabil rezultatul uni­rii a doua cuvinte, partir ~iporter: prin urmare, 0 forta care mapurta pe deasupra. Ea imi, permitea sa cunosc ~i sa dobindesctot ce voiam. Probabil nu credeam ..cu adevarat in realitatea

fantasmelor mele, insii erau prea seducatoare pentm a nu cre­de deloe in ele. Oare nu a urcat Abraham -lacer in came ~ioa­se? De ee nu mi se p'utea intimpla ~imie aeela~i miracol? Pen­tru ca posedam 0 fortii nebanui>ta de nimeni, eram sigura cafusesem aleasa de Dumnezeu. Parintii mei nu ~tiau nimic de­spre aceasta latura a vietii mele interioare, in ciuda faptuluica eram convinsa cii nu Ie ascund nimic; intr-adevar, nu con­sideram ca asta ar avea prea multa importanta, ~i in plus matemeam ca aeeasta imi va atrage ironii din partea oamenilormari."ll

162 / Un triunghi psihanalitic

Remarcam in aceste amintiri prezenta unei lumi interioa­re ignorate de pihinti. Daca aceasta experienta in intregul eieste destul de comuna, nu este in schimb comun modul in ca­re ea a fost transformata de-a lungul dezyoltirii personalita­tii. In cazul Sabinei Spielrein, sentimentul de alienare a fosttrait intr-o manied dramatica neobi~nuita, pentru ca la sen­zatia ei secreta de omnipotenta erau adaugate idei obsesiveprivind defecarea ~i excitarea provocata de vederea miinilortatalui sau.

Lumea fantastica a fetitei se leaga a~adar de 0 lume mito­logica ~i de 0 idee religioasa, precum cea despre Abraham. Eaputea priq urmare sa declare ca gasim placerea in apropiereade mit, pentru ca el evoca experiente trecute, colective ca ~ipersonale.

Pacienta prezentata noua de catre Spielrein este'o sursainepuizabila de descoperiri pentru psihoza ei, iar visele saleau puncte de contact impresionante cu mitologia. Astfel,schizofrenia iese din izolarea ei ~i putem intelege asta multinai bine cind reflectam la simbolul singelui lui Hristos sau labaia spermatica in mitologia persana, de exemplu. SabinaSpielrein mai remarca faptul ca pacienta sa vorbe~te intot­deauna.la plural ("noi experimentim"), mecanism prin carecomplexele personale sint date la 0 parte in favoarea celor co­lective, unificatoare. Mai exact, f0l1a complexului personaleste cea care se transforma in complex colectiv, din care sintderivate, dupa cum crede Spielrein, toate formele de arta.

In aceasta interpretare data schizofreniei, interpretare carein mod evident decurge din surse personale, ea pune in mi~­care atit nevoile sale de aparare, cit ~ipe cele reparatoare. Apa­rare pentru ca in acest fel izolarea ~i secretele ei de copil potfi raportate la un univers nelimitat, boala psihologica nefiindo lovitura a soartei, ci manifestarea unui limbaj stdvechi ce setraduce in maniera actual a in arta ~i poezie. Reparatie, pentruca narcisismul sau ~iomnipotenta sa ar fi putut avea 0 legatu­ra mult alai importanta cu lumea de care s-a izolat.

Lucrarea despre instinctul de moarte mi se pare mai com­plexa. Publicata in cel de-al patrulea numar din Jahrbuch din1912, ea a fost elaborata pe la 1910. In scrierea sa preceden­ta, ea facea referinta la Jung, ~i anume la un fragment din Me-

Povestea Sabinei Spielrein 1163

tamOJfozele sLifletului - "Aceasta tinjire pasionata are douaparti: este puterea care infrumuseteaza totul, dar in cu totulalte imprejurari este gata sa distruga totul" 12-, de~i Jung aremarcat intr-o nota adaugata la noua editie din 1952, in le­gatura cu Mama terifianta, care reprezinta moartea, ca "acestfapt a facut-o pe eleva mea Sabina Spielrein sa elaboreze ide­ea sa despre pulsiunea mortii, pe care ,Freud a reluat-o dupaaceea."13

Sabina Spielrein s-a prezentat lui Freud la 11 octombrie1911 ~i a inceput sa partitipe la intruniri dupa ce s-a mutatla Viena14. $i la 25 noiembrie 1911, in prezenta a 18 mem­bri, intre care Freud, Feden'l, Rank, Sacks, Steckel ~i Tausk,ea i~i expune ideile despre instinctul de moarte. ~a cum estedescrisa in Minutes, discutia s-a insufletit numaidecit. Tausk,de exemplu, remarca imediat caracterul'metafizic al expoze­ului, care opereaza prin deductie, contrar metodologiei psih­analitice, al carei demers este inductiv. EI subliniaza ca estede retinut ideea ca rezistenta la sexualitate'se bazeaza pe ele­mente distructive15. Legat de trimiterile continue la mitolo­gie, Federn atrage atentia asupra posibilitatii ca mitologiile safi fost create de bolnavi ~i nu de persoane sanatoase; astfel seexplica analogia intre nebunie ~i mituri. Freud, l·a rindul sau,a obiectat la folosirea libera ~icu u~urinta a mitologiei, pe ca­re autoarea a imprumutat~o probabil de la Jung: "Prezentareainsa~i ofed oportunitatea pentru a-I critica pe Jung."16

A doua zi, Freud i-a. imparta~it impresiile sale lui Jung:"Fraulein Spielrein a dat citire ieri unui capitol al luc:rariisale ... , ceea ce a dus la 0 discutie instructiva. Am avut citevaobiectii fata ... de metoda dvs. de a opera cu mitol®gia ~iIe-am adus in discutia cu micuta. Ea este de altfel foarte sirn­patica ~i incep sa inteleg. "17

In orice caz, la lectura din Minutes, ai sentimentul caaceasta problema nu a fost perceputa la valoarea ei real a, inciuda interesuluL pe care I-a suscitat. Acest lucru trebuie sa sefi datorat in mare parte starii psihologice a Sabinei Spielrein,care a lasat sa se intrevada "semnificatia apasaUi de comple­xe" a lucrarii ei. Efectul asupra auditoriuhii poate fi, a~adar,in general, destul de negativ, ~i poate suscita chiar rezistentecare, de~i sint cu gn~u justificabile pe plan cultural, pot fi insa

164/ Untriunghi psihanaZitic

justifieabile in plan emotional. Optsprezece ani mai tirziudupa aeeasta faimoasa .adunare, Freud s-a simtit obligat saserie: "Imi amintese de propria mea atitudine defensiva cindideea pulsiunii de distrugere ~i-a eroitdrum in literatura psih­analitica; ~icit de mult mi-a luat- pin a cind sa devin reeeptivla ea."18

Aeest seurt dtat din Freud despre ideea de pulsiune dis­truetiva estesufident, de~i ar fi justificat sa tratam mai multeritieik aparute in mediul analitic19. Ceea ee ne intereseazaaid este sa intelegem eum a pututfi teoretizat instinetul demoarte. De ee .este nevoie de formulare.a ipotetei unei pola­ritati a instinetelor de viata ~i <;Iemoarte? Aid, predileetiilepsihologice ale Sabinei Spielrein ofera mai multa cunoa~teredeciC continutul luerarii sale. Ea afirma intre altele: "Amajuns astfel la eonduzia d trasatura de baza a individuluieonsta in faptul de a fi «dividual», adid divizibil" sau: "Adin­eul psihieului I}ostru nu eunoa~te nici un «eu», ci doar sumalui, adica «noi». "20",Pe de alta parte, in deserierea amintirilorsale, Sabina Spielrein spune d de-a lungul eopilariei a fost eon­~tienta de diferenta intre realitate ~i imaginatie: "La aeeastavirsta, nu voiam sa aseult basme.povestite de eeilalti - pu­team sa mi te inventez eu insami. "21Dad ineerdm sa faeemlegatura intre aeeste propozitii, putem infera pe de 0 parte di­men~iunea nareisica a Sabinei Spielrein, ~ipe de alta parte in­clinatia sa spte a se'depersonaliza (fap.tul ca i~i spune ea in­sa~i basme), care,a-fost mai tirziu suportul propriei sale sehi­zQfrenii, ea ~i a paeientei sale. Micuta Sabina s-:aconvins caDurtmezeu putea crea 0 fiinta umana printr-un aet de voin­ta. "Prin urmare, in fantasmele mele ma transformam intr-ozeita 'omni~tienta ~i omnipotenta ..Am ineercat sa fabric fiin­te umane din pamint, din noroi, din orice imi ddea in mina,insa nu am. ajuns niciodata sa Ie insuflu viata. "22.Aceste eu­vinte sint mvelatoare in ee prive~te situatia psihotid infanti­la cunoseuta ea omnipotenta-neputinta: ea i~i manifesta om­nipotenta in faptul de a-~i istorisi basme, de.~iineerearea ei dea deveni zeita ~i de a da viata fiintdor umane ii aeeentueazadramatiC neputinta23. Aeeasta iml?otenta debordeaza in serie­rea <;IespreAinstinetul de moarte. In legatura eu sehizofrenia,ea scrie: "In aeeasta stare, sentimentul predominant este ca

POJlesteaSabinei Spielrein / 165

lumea este transformata, inspaimintator de bizara, ca- 0 re­prezentatie de teatru; in acela$i timp, se ivqte ideea ca «eusint perfect straina de mine insami». Gindurile sint deperso­nalizate, ele sint un «dat» pentru pacient, mai exact; din cau­za ca ele Ii vin din adincuri ce scapa eului, din adincimi careaufi.'icut deja din «eu» un «noh>, sau mai turind «ei»." Darcum se iese din aceasta stare de posedare? Este yorba de 0 ade­varata problema a obsesiei, in care "sintem con~tienti de du~­manul din noi in~ine ~i in realitate ardoarea iubirii noastreeste cea care forteaza in noi aparitia necesitatii stricte de aface ceva ce nu dorim sa facem ... "24

Sa ne oprim putin asupra lumii copilului Sabina Spielrein.Incepind de la trei ani, ea se confrunta cu problema defeca­rii, cu masturbarea ~i cu ideea obsesiv'a ca oricine din lumeacare 0 inconjoara este pe cale de a defeca. Este prada uneine­vroze violente. Inteligenta sa remarcabila probabil 0 sprijina,iar ea se cramponeaza de Iumea fanteziei, de~i in struotura eipsihologica sint formate modaliJatile pe ,care mai urziu Ie vaproiecta asupra propriei metapsihologii. Intre timp, ea va tre­bui sa admita ca "ar fi totu~i gre~it sa atribuim 0 viata psihi­ca mai bogata istericilor decit bolnavilor suferind de dementiapraecox - in dementia praecox intilnim probabil ginduri maisemnificative."25 ~i de ce? Mai exact, pentru d odata ce-euleste cople~it, avem de-a face cu modele de gindire arhaice ca­re intr-un anumit sens "elucideaza 0, linie. fundamentala caproto tip al oridrui mod de gindire. Dar ceea ce apare dreptdistrugere nu este a~a in realitate, deoarece omul sau 0 partea omului trebuie sa moara pentru ca un alt lucru sa poata_re­na~te. "Distrugerea~ drept cauza a devenirii" are, a~adar, unsens, cum trebuie sa fi avut un sensteribila boala care a 10­

vit-o pe micuta Sabina din copilarie.Stradaniile intreprinse de Jung in timpul unei perioade di­

ficile din viata sa sint de asemenea semnificative pentm a in­telege felul cum Sabina Spielrein $i-a putut elabora teoreticpropriile tulburari psihologice26.-Sentimentul de distrugere $ide sfir$it :allumii este tipic schizofreniei. Dar dad acest sen­timent este asociat tmei inteligente solide, sustinute de intil­nirea unui om de valoare indubitabiIa, cum este Jung, in ca­zul Sabinei Spielrein, aceasta dlatorie_ tragid poate avea un

166/ Un triunghi psihanalitic

cu totul alt final. Printre altele, se intelege, de asemenea, re­zistenta pur emotiva la ipoteza cii viata se na~te din distruge­re; daca este inteleasa astfel, distrugerea se afla la baza vietii~i a rena~terii. Dar aceasta ipoteza nn poate sa ramina puraabstraqie, deoarece fjecare trebuie sa 0 experimenteze indivi­dual in el insu~i. $i nu oricine este pregatit sa accepte un ase­menea risc. Or, de voie, de nevoie, Sabina Spielrein a fost for­tata de catre soarta - ce alt termen sa utilizam? - sa p:i­veasca nebunia in fata, dinauntrul unui spital psihiatric. Inabsenta unor eleinente certe, putem doar presupune ca ea eraizolata in teroarea sa, deoarece nu mai putea sa priveasca penimeni. Experienta clinica m-a invatat ce este lumea bolna­vului mintal, ~i am reflectat adesea la oroarea conditiei salepe vremea cind, potrivit unei practici care era nepusa la indo­iala in epbca Sabinei Spielrein, "profesorii de psihiatrie nuerau interesati de ceea ce are pacientul de spus, ci doar de apune diagnostice sau de a descri€ simptome ~i de a comparastatistici ... Pacientii erau etichetati, ~tampilati cu un diagnos­tic ~i de cele mai multe ori cu asta chestiunea se incheia. Psi­hologia bolnavului mintal nu juca absolut nici un rol."27 Pa­cientul se afunda atunci inca ~i mai mult in lumea sa fantasti­ca, suprimind lumea celuilalt ~i traindu-~i drama de unul sin­gur pentru totdeauna. Sabina Spielrein i~i acoperea ochii cumiinile: lumea imaginilor nu putea patrunde inauntru, pen­tru ca toata anxietatea ei era proiecta1ii in imagini, pe care Ietransforma in simboluri terifiante. Ea va spune mai tirziu: ,,0femeie care, mai ales in conditiile culturale actuale, se aban­doneaza pe sine pasiunii ... experimenteaza prea repede as­pectul distructiv ... Trebuie Iuata putina distanta in raport cumorala burgheza inconjuratoare pentru a intelege ce senti­ment de enorma insecuritate se napuste~te asupra omului ca­re se increde neconditionat in destin. A fi fecund inseamna ate distruge ... "28 A nu te infrina, a iubi ~i a te darui pe tine in­suti sint traite ca 0 distrugere in lumea fanteziei SabineiSpielrein. Aici se afla cheia misterului ei, in deprinderile dincopilarie, cind oamenii raspundeau probabil momentelor eiexpansive cu reminiscente din canoanele traditionale ale bu­nei cuviinte, adica cu castrarea sentimentelor. Mama Sabineinu a gasit nici 0 satisfactie in ciisnicie, iar iubirea era un sen-

Povestea Sabinei Spielrein 1167

timent complet necunoscut pentru ea29. Sabina, cea mai ma­re dintre copiii ei, a trebuit sa Infrunte ariditatea inimii ma­mei ~i sa cunoasca din frageda copilarie frica abandonului ~ia iubirii. Regresia anala careia i-a cazut victima reprezinta pro­babil un mesaj disperat pe care tatal ~i mama ei, aflati depar­te In Rostov pe Don, erau incapabili sa-l interpreteze corect:"In timpul acceselor mele de angoasa, simteam a forta careIncerca sa ma rapeasca parintilor mei. Deseori simteam cazbor impotriva vointei mele. Erau animale ~i boli pe care miIe imaginam sub forma unor fiinte Insufletite care voiau «sa-mifaca rau», sa ma traga 11). ingrozitorul Intuneric al mortii. "30

Angoasa de a fi rapit nu este altcevadecit dorinta de a scapade parinti. Insa pierderea parintilor semnifica, de as,~menea,calatoria in tenebre. Micuta Sabina ~i-a construit astfel cu in-cetul propria psihoza. ,

Ea vorbe~te adesea In amintirile sale despre "ciuma" cadespre boala care a chinuit-o - ciuma distruge pielea, deciinveli~ul protector al propriului eu. Singura scapare este sa Serefugieze in sine, sa refuze teribila lume inconjura,toare, pen­tru a Incerca sa gaseasca poate In in:,~ginatia ei ungherul defericire la care orice copil are dreptuL Insa ea Intrevedea pro­babil printre degetele care-i acopereau fata un am tlnar carese interesa de ea. Si nu s-a In~elat.

4Devotamentul

Jung a lucrat la BurghOlzli dupa 1900. Trebuie sa fi avutceva. mai mult de 30 de ani in momentul intilnirii cu SabinaSpielrein, in timp ce aceasta avea 18 sau 19. .InAminthile sale,Jung exprima foarte bine care era starea sa'de spirit in aceavreme. Contrar colegilor sai, care se consacrasera statisticilorpsihi~trice ~i claslficiirii simptomelor'A el a inceput sa-~i punaintrebari despre sensul bolii mintale. Insa aserrienea intrebiiripresupun inainte de tbate 0 atitudine particulara ~nprezentapacientilor ~i tecunoa~terea faptului cii ei au propriile lor co­duri, care se cer descifrate:

Lumea bolnavului mintal este facuta din divi~iuni ~i com­partimente etan~e. Orice tentativa a bolnavului de a se inte­gra a~a cum este intr-un univers mai larg, de exemplu, eel alaltor oameni, este sortita e~ecului, deoarece conexiunile ~i in­ferentele pe care Ie face nu urmeaza logica curenta, ci 0 altalogica, globala, ce implicii suferinta ~i tragedie, Unui psihia­tru nu-i este u~or sa pIece in cercetarea unui tip diferit de gin­dire. Clnd Jung se pregiitea sa intreprinda dificilul parcurs dedecriptare a nebuniei, nu avea drept referinta dedt dteva in­dicatii din lucrarile lui Freud ~i munca sa de interpretare a fe­nomenelor a~a-zis oculte. Insa el avea in favoarea lui poate 0dimensiune animica prodigioasa, care Ii permitea sa priveas­d profund in femei, a~a cum nu putea sa 0 fad austerulFreud, ~a cum citim in Amintiri, vise, rqlectii: jntilnirea cuanalizatii mei ~i confruntarea cu fenomenul psihic, pe care ei~i pacientii mei mi I-au prezentat intr-o succesiune inepuiza­bila de imagini, m-au invatat infinit de multe lucruri, nu doar,de exemplu, 0 serie de date ~tiintifice, ci mai ales sa dobin-

Povestea Sabinei Spielrein 1169

desc 0 intelegere a propriei fiinte - ~i asta nu in ultimul rinddin gre~eli ~i infringeri. Persoanele analizate de mine au fostmai cu seama de sex feminin; de cele p:lai multe ori, ele se pu­neau pe treaba cu 0 cOJ;l~tiinciozitate, 0 comprehensiune ~i 0inteligenta extraordinare ..Au contribuit.. In mod. esmtial ca eu sapot ponti In terapie pe drumuri noi." I

Cum a ajuns Jung sa spuna un asemenea lucru la sfir~itulvietii sale? Cu siguranta pentru ea --;-1 0 recunoa~te in auto­biografia sa, Care este ~i autoanaliza sa - momentul eel maidelicat al vie~ii sale (ascuns cu rigurozitate) ii fost acela in ca­re ~i-a cunoscut ~i trait incon~tientul, sau, cum obi~nuia elsa-l numeasea, demonul sau interior.

Potrivit lui Paul J. Stern: "Magnetismul lui Jung pentrutoate tipurile de femei nevrotice era remarcabil. .. 0 parte asecretului lui Jung consta in puternica lui empatie cu aspi[a­tiile femeilor care erau ori se simteau neintelese; extrema sasensibilitate «feminina» a contrtbui~ fara indoiala la sex-ap­peal-ul sau, In orice caz, primii sai discipeli au fost femei, ·e)1.­tuziaste ~i fanatice. "2 Insa~i sotia lui Jung i-a scris lui Freudintr-o scrisoare "secreta": "Toate femeile sint, fire~te, indra­gostite de el."3

Vorbim deci de 0 cunoa~tere psihiea profunda. Ea nu esteposibila fara reciprocitate; lui Jung ii era imposibil sa patr;un­da in lumea SabineiJara ca aceasta sa J;lUpunastapinire. pe elimperceptibil.Este foarte limpede ea a<ievarata seductie esteintotdeauna psihologica, niciodata fizica. Seductia este ase­menea inhalarii unui gaz inodor ale earui efecte nu se mani­festa decit atunci cind otravirea a surveRit. Daea tinem contg.e virsta tinara a lui Jung, de relativa sa lip~a de ~xperienta,de fragilitatea sa sentimentala sle la ·acea vreI}1e~i I!1ai alesde faptul ea·nu fusese, pin motive eyident.e,analizat, nu estesurprinzator ea noua sa perspectiva,~i noua sa abordare a pa­cientilor I-au condus la 0 situatie spineasa. Noi, aRC!li~tii,ple­earn de la 0 premisa fundamentali:i: ne simtim in stare sa in­fnjJltam orice situatie, chiar ~i at!lnci cind ctrcumstantek $intin intregime noi, iacexperientele noastre analitice preceden­te nt,l ne pot· servi ca puncJ de referiJ;lta posibil. Aceasta sigu­ranta prezumtiva ne vine in mare parte dtn;ipstruin;a anali­tica, care functioneaza ca 0 busola in momentele in care se

170/ Un. triunghi psihanalitic

pierde simtul orienUirii. Un exemplu care ar putea fi folosi­tor. Acum citava vreme, am fost indemnat sa accept ca pa­cienta 0 tinara. 0 nesiguranta de fond m-a fkut sa ezit, daram acceptat, sub presiune, sa fiu terapeutul ei. Dupa citevaintllniri, am aflat ca avusese mai multe tentative de sinucide­reoReticenta mea initiala venea probabil dintr-o perceptie su­bliminala a tulburarii eului pacientei, care, cum era de a~tep­tat, a incercat din nou 'sa se sinucida. Medicul de garda mi-atelefonat, cerindu-mi sa merg la urgente. Cind tinara, in pa­tul sau, m-a vazut, a suds ~i a vrut sa-mi prinda miinile ~i sama intrebe cum de mi-am abandonat a1ti pacienti pentru aveni sa 0 vad. Regulile jocului analitic sint precise in interpre­tarea a orice se intimpla, ~i nu doar in biroul analistului; a~a­dar, cu aceasta ocazie, intre altele, nu m-am gindit sa incalcregula, de~i fata de actiunile pacientei comportamentul meuera·neobi~nuit. Daca era sa incercam sa intelegem sensul aces­tui gest ~i sa-l interpretam corect, se putea incepe de indata,chiar in afara ~edintei. Maffei este de aceea~i parere cind spu­ne ca din tnomentul in care crista 0 interpretare corecta aceea ce se intimpla, trebuie sa fii capabil sa te asiguri ca "inciuda atacurilor suferite, puterea de interpretare a analistuluiramine intacta ~i el nu inceteaza Vreodata sa fie de-partea pa­cientului. "4 Instruirea analitica permite mentinerea constan­ta, pe Gitposibil, a relatiei analitice, astfel incit sa ofere intot­deauna pacientului un punct de referinta, chiar ~iin momen­tele cele mai dificile, cind totul pare cufundat in intuneric, iarpacientul ~i analistul au sentimentul ca mi. mai inteleg nimic.Dar spre deosebire de pacient, care i~i incepe cura cu scopulprecis de a-~i reconstrui identitatea, analistul are un eu in ca­re sa se recunoasca. Totu~i, acest lllCru nu se intimpla intot­deauna, iar experienta initial a a dr. Jung este dovada.

Descriind lumea psihotica, am vorbit de sentimeiltul deexcludere trait de pacient. Maffei leaga in mod just aceastaexcludere de sentimentul de putere al pSihoticului,pentru ca"puterea psihoticului este puterea celui care, din pricina ca seafla in afara jocului vietii ~i nu se expune pericolului nici­odata, nu se poate confrunta niciodata cu ceilalti ~i sa-~i ma­soare astfel propria sa valoare. "5 Insa pretul de platit pentruaceasta ~atotptiternicie dobindita prin fuga in afara lumii este

P01JesteaSabinei Spielrein / 171

imposibilitatea de a obtine 0 recunoa~tere exterioara. In modcert, lumea e inspaimintatoare pentru ca este teribil de prac­tica, agresiunea celorlalti vine in orice moment, dar daca nune masuram cu ei ~i daca nu ne asumam riscul de a fi cop le­~iti, nu ne putem evalua capacitatile ~i devenim neputincio~i.Omnipotenta ~i neputinta sint extremele lumii psihotice. "6

Or, "ceea ce afecteaza omnipotenta-neputinta este 0 experien­ta care nu gase~te spatiu, care nu afla posibilitatea de expan­siune, 0 serie de fantasme extrem de alarmante ~i ingrozitoa­re: poate fi u~or pc:ntru terapeut sa treaca peste aceasta pro­blema ~isa nu dezvolte interesul pentru ea, limitindu-se la re­cunoa~terea ei superficiala. Pentru ca intilnjrea sa fie utila,trebuie dimpotriva sa dea 0 incredere mala ~iprofunda cuplu­lui omnipotenta-neputinta, fara a se Clescurajain fata ursuze­niei ~ia rigurozitatii de care da el dovada ~i care ascunde dim­potriva 0 posibiIitate de evolutie. "7

Jung a simtit intuitiv ca pacientu sai psihotici aveau nevo­ie sa Ii se acorde incredere adevarata ~i profunda. De la ince­putul secolului, el a incercat sa trateze schizofrenia prin psi­hoterapie8, farA sa se foloseasca totu~i de procedeele pe careIe cunoa~tem astazi, mai ales de analiza didactica, care a evo­luat mult de atunci. Nu se cuno~tea prea bine natura trans­ferului, in particular, transferul ~i contratransferul psihotic.Insa yom vorbi ceva mai incolo despre aceste probleme.

La BurghOlzli, Jung era probabil singurul care aborda pa­cientii cu principiile descrise in detaliu de el in lucri'iri psihia­trice importante. EI reu~i sa duca la bun sfir~it cazul Babette,o pacienta faimoasa pentru totala sa lipsa de farmec. Babettefusese de asemenea prezentata lui Freud,.care nu a putut evi­ta sa vorbeasca despre ea ca fiind ,,0 femeie fenomenal de slu­ta"9. Evident, uritenia infernal a ~i indescriptibila a pacienteinu I-a impiedicat pe Jung sa gaseasca ideile sale deIirantedrept "frumoase", ~i lucrurile p.e care Ie spunea "interesante".

Tinara pacienta a Iui Jung, Sabina Spielrein, era rusoaica,de familie buna, cultivata ~i doritoare sa infaptuiasca lucrurimari. Intr-un mi~cator moment de narcisism, ea descrie felulin care i~ivedea trupul: "pina la mijloc nu ma simt jenata; imiplace sa am formele unei femei coapte, sint fericitii ca pieleamea este fina, curbele mele sint atri'igatoare ~i bine facute.

172 / Un triunghi psihanalitic

Chiar daca am un chip comun, inca pot fi atragatoare." 10 He­lene Deutsch mi-a desctis-o de asemeni pe Sabina Spielrein:"era--micuta, mai degraba subtire ~i mai mult sau mai putinbruneta" II.

Spiritul cercetator allui Jung trebuie sa-I fi impins in modirezistibil spre tinara care nu a~tepta poate nimic altceva de­dt sa se ata~eze de cineva. In fond, de dte ori, in timpul prac­ticii psihoterapeutice, nu sintem martorii unei profunde lega­turi libidinale a pacie:i\tilor Iib~tri, a caror singura dorinta estede a ne poseda complet? Putem vorbi in acest caz despretransfer psihotic. Intr-un transfer normal, pacientul pricepemai mult sau mai putin dimensiunea simbolica a raportului.Este bineinteles 0 chestiune de grad, dar cel putin in dimen­siunea nevratica, nevoia absoluta de anal-ist este traitli de pa­cient cu indoiala ~i suspiciune, fiU doar din pricina eventua­lei sale culturi analitice, ci inainte de toate datorita aliantei 'terapeutice stabilite, trimipnd inapoi la 0 lattita intac!a a eu­lui. In transferul psihotic, lucrurile sint foarte difelite. In oricecaz, ata~amentul libidinal este mult mai mare, aproape ani­malic. Una dintre pacientele ~rneleexprima aceasta idee spu­nind ca analistul ar face parte din singele sau a~a cum herai­na ajunge sa faca parte din dependentul de drag. Nu ~tiu da­d Freud faLea referire la acest tip de transfer dnd vorbea deunele situatii in care analiza fiU aduce beneficii 12.

In transferuJ psihotic, dimensiunea simbolica a relatiei nu-latinge pe pacient, iar el zeifid obiectul transferului pina aco­10 inch ii poate cauza tulburari analistului. Pentru a fi mai clar~i a ma referi la un model acum clasic, lucrurile nu $e intim­pia ca ~icum analistul ar fi tatal - el este tatal iubit cu tandre­teo'Aceasta absenta a simbolizarli face ca ceea ce se ive~te dinaceasta relatie sa nu fie trait ca 0 re-editare, ci este un senti­ment autentic, pe care pacientul 11traiqte in mod tragic, cusuferinte nespuse, ~iatit de realindt, chiar daca furtuna trece,el va purta in inima toata viata imaginea la care analistul, prinprezenta sa, Ii va permite sa ajunga ~i sa 0 concretizeze.

Potrivit descrierii'lui Jung, Sabina "nu mai putea sa pri­veasca .pe nimeni in fata, i~i ascundea capul ~i scotea limbadind semne de dezgust extrem la orice atingere"I3. Sa intir­ziem putin asupra acestei modalitati. II) experienta terapeu-

Povestea Sabinei SpieZrein 1173

tica, orice analist ~tie, privirea pacientului indica multe lu­cruri. In particular, pacientul schizofrenic nu-~i privqte nici­odata in fata terapeutul, sau, d~ca 0 face, ochii sai par sa trea­ca dincolo sau prin terapeut. In general, se poate spune di,daca un schizofrenic nu reu~qte sa priveasca in fatape cine­va, el se teme indeosebi sa se piarda in celalalt (~i prin urma­re dore~te sa se intimple a~a). Probabil ca la schizofrenic, maimult dedt la oricare subiect, aceasta dorinta de contopireest~ dorinta paradisului pamintesc, utopia la care orice omaspira cu~ardoare. Aceasta fuziune implica totu~i de aseme­nea distrugerea celuilalt, ceea ce nu este intotdeauna acccep­tabil. Atunci, inloc sa se dizolve pe sine ~i sa ri~te aceasta ani­hilare, pacientul schizofrenic incearca sa-~i faca rau doarsie~i14. Terapeutul trebuie oxjcum sa poata privi in fata aceas­ta realitate §i sa nu-i fie frica de teama pacientului sau. Nete­mindu-se sa fie ucis sau iubit nebune~te, terapeutuf ii permi­te pacientlllui,pentrQ prima data in viata s,a, sa infrunte ceeace era imposibil pina acum: sa incerce sa distruga, §tiind caobiectul iubirii nu este eliminat. Psihoza se masoara altfel de­

dt nevroza. Maffei scrie: "capacitatea de a nu fi influentat depanica provine in generalla terapeut din faptul ca in psihiculsau, dincauza ca el nu este omnipotent-neputincios §i din ca­uza analizei pe· care 0 are la activ, se creeaza un fel de identi­tate a eului in care terapeutul se recunoa§te §i care poat~ a§a­dar rezista la eve.ntualele pulsiuni ego-distoniceale persona­litatii sale." 15 ~i matexista 0 alta cauza: tatal pe care paden­tul il vede in propriul sau analist nu este tatal unui copil de­venit adult, ci tatal a~a cum a fost perceput la inceput, adicaal copilului mic, 0 persoana atotputernica, care are putere de­plina asupra fiului sau.

Inceput\lLrelatiei cu psihoticul este intotdeauna piin deprudenta, iar Jung ne poveste§te cum se apropia fara prejw1e­cati de pacientul psihotic; dar prin ce trece celiilalt, pacientul?£1 nu cunoa§te dedt devastarea interioar;'i, puterea sa nelimi­tata §i de asemenea prof\lnda ~i nefericita sa fragilitate.

~a cum am mentionat deja, tehnica lui Jung se intemeia­za mai ales pe dteva intuitii §i pe dimensiunea carismaticli apersonalitatii sale, fiind insuficient echipat, dupa parerea mea,pentru a aborda psihoza Sabi!1ei Spielrein. Aici aparecontra-

174/ Un triunghi psihanalitic

transferul psihotic. Eu i:r1telegcontratransferul ca fiind ras­punsul emotional al analistului la materialul con~tient ~i in­con$tient pe care i-I ofera pacientul. Asta nu vrea sa spuna ca,din moment ce lucreaza cu psihotici, analistul are in mod ne­cesar un raspuns emotional psi-hotic, dar se poate intimpla,cum s-a intimplat in cazullui Jung, ca psihoza celuilalt sa des­copere unele nuclee psihotice pe care adesea 0 analiza chiarbuna nu a reu~it sa Ie aduca la lumina. Marii 'anali$ti recu­nose cu amaraciune ca unii pacienti i-au invatat mai multedespre ei in$i$iI6. Trebuie sa precizam acum citeva date de-spre cazul 'Sabinei Spielrein. _

Jung ii vorbe$te pentruprima data lui Freud despre cazulSabiner Spielrein in scrisoarea sa din 23 octombrie 1906, in­sa cum am spus mai inainte, tratamentul psihologic trebuiesa fi inceput in timpul anului 190417. Dupa aceasta data, in­tr-o alta scrisoare, Jung da 0 alta informatie vaga despre 0 pa­cienta isterica $i despre unvers dintr-un poem ce-i reveneaneincetat in minte, fara a dezvalui ca ar fi yorba de acela~icaz. Era tot Sabina Spielrein, ins a ceeace spusese Jung cu·si­guranta nu i-a permis lui Freud sa faca legatura intre cele do­ua scrisori. .Insa ajungem la 7 martie 1909, aproximativ doiani mai tirziu, cind Jung este obligat sa-i faca 0 confesiuneamara lui Freud, fara sa-i poata dezvalui totu~i ca este yorbadespre pacienta citata in cele doua scrisori. Dupa ce ii expli­ca lui Freud ca se gase$te intr-o situatie foarte dificila, conti­nua: "... 0 pacienta pe care am scos-o pe vremuri dintr-o ne­vroza grava printr-o stradanie devotata mica dezamagit incre­derea$i prietenia la modul eel mai jignitor pe care mi-l potimagina. Ea a pornit un scandal vulgar, doar pentru ca i-amrefuzat placerea de a concepe lID copil cu ea. M-am purtat in­t6tdeauna in ce 0 prive$te ca un gentilom, insa nu ma simtfoarte curat in fondul con~tiintei mele putin prea sensibile, $itocmai asta este ceea ce doare cel mai rail, deoarece intentii­Ie mele au fost, intotdeauna curate. Insa dvs. $titi bine ca dia­volul poate sa foloseasca cele mai bune lucruri pentru creareanoroiului. Intre timp, am invatat un numar inexprimabil delucruri despre filosofia vietii conjugale, pentru ca pina acumaveam 0 idee complet inadecvata despre componentele melepoligame, in ciuda tilturor autoanalizelor. Acum ~t,iuunde ~i

Povestea Sabinei Spielrein 1175

cum se poate trimite diavolulinapoi in iad. Aceste luari la cu­no~tinta dureroase ~i totu~i extrem de sa1utare mi-au produsun tumult interior ingrozitor, dar tocmai doinacest motiv sperca mi-am asigurat calitatile morale a'caror posesie imi vorJide mare folos pentru. viata mea in continuare."18

Jung vorbe~te despre un adfnc devotament [grossterHingabe].Aceasta fraza pare a exprima dupa parerea mea nevoia neli­mitata pentru Jung de a avea 0 relatie cu dimensiunea sa ani­mica.

Judednd dupa tacerea sa pudica diN. corespondenta cuFreud, Jung trebuiesa fi simtit, imediat dupa ce tratamentula inceput, ca lucrurile nu evoluau in directia bun a ~ica "de­votamentul sau adinc" 11facea sa se arunce in ceea ce eu hu­

mesc contratransfer psihotic. Probabil ca Jung i-a vorbit de- _spre acest lucru lui Freud in timpulint11nirilor lor,' insa pen­tru ca in corespondenta nu exista semne despre aceasta ~iipoteza trebuie lasata la 0 parte. In contratransferul psihotic,mai ales daca nu poate.fi analizat de un observator exter,ior,pacientul psihotic suferind se transforma cu incetul intr-oimagine evaziva; "comoara dincolo de puterea de intelegere"este lumea bolnavului, a imaginatiei sale celei mai vii, a deta­~ariLsale fermecate de lume, a dispretului sau. Toate acesteadev:in in viziunea tinarului Jung paradisul pierdut, cu 0 ordi­ne atlt de minunata inch este de neatins ~i indescifrabila. Sitoata aceasta pasiune se varsa inexorabil ca un riu spre Sabi­na, care se indrepta incet dar sigur spre vindecare.

Stirn ca tocmai datorita modalitatii lor particulare psiho­ticii ~tiu sa citeasca in noi cu 0 mare perspicacitate. Ne ima­ginam Iesne ca Jung a inceput analiza aflindu-se in aceasta re~Iatie cu Sabina. Stirn datoritit unei· marttirii ca Ia inceputulcarierei sale Jung a recurs adesea Ia pacientii sai, ift specialpsihotici, pentru a discuta visele sal~. Ajunge sa amintim deistoria tinarului Honegger sau de aceea a lui Gross, ce cons­titu,..iepagini dureroase in viata Iui Jung19.

1nsa cu Sabina lucrurile stau diferit, pentru ca este feme­ie. Ea poatesa atinga mai u~or incon~tientul, Anima lui Jung,posibilitatile lui de rezistenta fiind astfel practic reduse Ia ze­ro. Sa ne imaginam acest tab Iou: aceasta copila din fata noas­tra a fost distrusa de psihoza ~i speram sa 0 scoatem din acest

176 / Un triunghi psihanalitic

inferno Imperceptibil, ea ne face sa ne simtim ca ii sintem in­dispensabili; inteligenta, sensibilitatea ~i cultura sa, farmeculsau de lemeie tinar.1 ~i demo nul pe care ea afirma ca 11 are ininterior devin totul pentru noi, din cauza increderii pe care eane-o acorda. Noi devenim acesrdrog zilnic~i vital pentru ea~i din acest moment ne simtim creatori de viata ~i de sperantii.

In aceasta situatie in care se aHa Tung in acea vreme, faraindoiala ca Sabina a exprimat pentru el 0 imagine tipica aAnimei, atragatoare ~i respingatoare, indntatoare ~i diaboli­ca, exaltanta ~i deprimanta. Insa Tung nu avea cum sa 0 ~tie.El era con~tient doar de "adincul sau d~votament" pe 'cam-loferea-acestei tinere. Probabil ca ea a trezit pentru prima da­ta in viata lui sentimentul caracteristic care s-ar putea numiiubire. Ma exprim eu insumi dubitativ, din cauza ca proble­ma ce se deschide acum este una vasta.

Nu cred sa existe text: allui Freud mai ambiguu dedt ace-­la dedicat iubirii cauzate de transfer. Ambiguitatea nu ia na~­tere atit din caracterul delicatal chestiunii, dt din teza freu­diana de baza, potrivit careia iubirea cauzata de transfer esteintotdeauna 0 rezistenta. ins a Freud nu a reu~it sa se convin­ga nici pe el Insu~i, de vreme ce in lucrarea sa el'simte nevo­ia de a comunica faptul ca, in conditii normale, iubirea aremai mult sau mai putin acelea~i caracteristici precum aceleace sint intilriite in tiptirile de iubire activate de analiza2o. Pro­blema nu este de altfd'atit de complicata. Orice iubire, lori­care ar fi cadrulin care se dezvolta, porne~te de la 0 proble­ma de transfer. -Daca mai apoi aceasta iubire este pusa inslujba rezistentei, este altceva. Deasemenea, exista in modevident 0 iubire cauzata de contratransfer, ce nu poate £i di~ferentiata de sentimentul analog din situatiile non-analitice.Ea devine totu~i '0· iubire psihotica 'atunci dnd analistul nupoate percepe ca transportarea sa de catre dragost~, pe care 0resimte ca reala, tine de circumstante din viata lui caracteris­tice pentru mana.

Investigil'l.d acest subiect, am putea in continuare, oricit arpare~ade 'straniu, sa gasim 0 iluminare a lui Hegel, care in ti­nerete a scris pagini excelente despre iubire.- .

Hegel spune ca "unificareaad~varata, iubirea adevarata ~icurat~ nu are locdedt intre vii care sint asemanatori ca pu- ..

Povestea Sabinei Spielrein / 177

tere ~i care sint a~adar vii unul in ochii celuilalt din oricepunct de veder~ ~i in nid un aspect unul nu este mort pen­tru celalalt":l. In special Ia inceput nu poate exista'simetriein relatia analitica. Se intelege cu claritate ca e yorba de maimult dedt de vointa analistului de a se pIasa intr-un plan deegalitate ~ide a ~terge asimetria relatiei, pentru ca realitateaconsta in aceasta asimetrie. Discrepanta intre pacient ~i ana­list este responsabila in primul rind de un proces psihologicdescris de Melanie Klein: vorbesc aici despre identificareaproiectiva, care consta in a.proiecta in analist part-i bune saurele ale propriului sine, cu dorinta omnipotenta de a Ie puteacontrola. Legatura astfel creata intre pacient ~i analist capatain unele cazuri 0 'fort-a aproape indestructibila22. Aceasta le­giitura pare sase apropie de iubire, dar se diferentiaza de eapentru ca intensitatea sentimentelor pe care pacientulle'pro­iecteaza asupra analistului"il face pe acesta mult mai pute.rnicdedt celalalt. Se presupune ca, in. societatea patriarhalar"un­de puterea este' tipic masculina, iubirea.femeii pentru barbatse bazeaza' in mod esential pe identificarea proiectiva ~i ca,prin urmare, relatia se dezvolta ca 0 situatie. de inegalitate cucaracteristici tip ice celalalt e exdus totdeauna, iar relatia·do­bindqte toate mnotatiile unei relatii narcisice. Bineinteles,cel care a trait cu intensitate..oasemeneajubife ~tie, in ciudaaspectelor negative, ca ea'exercit-a ofasdnatie' incredibila din,.moment.ce-individul e plasat, chiar-daca intr-urv mod'iluzo­riu, in centrullumii. In ateste momente, se experimenteaza 0stare<:deabandonare totala ~i dincolo de toate 0 depenclentamutuala. Cind aceasta se ivqte in analiza; avem de"a face qlo adevarata relatie simbiotica, din'care nu se poate-ie~i dedtcu pretul unor suferinte puternice. Bda Grunberger pare sa fiatins punctul vulnerabil; dnd incearca 'sadescrie caracteristi­cile uriui "bun" analist, e obligat sa admita ca "stapjnirea li­mitelor incon~tientului se invecineaza cu,iluzia omnipotenteinarcisice ~i dad permitem acest fapt, disponibilitateade a re­gresa.1a acest staditi ~i de a 'ne gasi intr-un domeniu familiareste ,raportabila deseori la'o structura care este mai mult saumai putin s,=-lsceptibilade a regresa, 0, srructUl'a.care se gase~tefragilUn fata anumitor sarcinide ordin practic '~ide:aseme­nea sensibila la mesajele care-,vin.din incon~tient.· .. "2~-Aceas-

178/ Un triunghi psihanalitic

ta inseamna ca in momentul maXimei identificari cu celalalt

principiul realitatii este cel ce lipse~te, cu consecinte pe careni Ie putem imagina cu u~urinta. Numeroase pagini de jurnalale Sabinei Spielrein vorbesc despre afinitatile sale intuitivecu Jung, de exempltl, fara a cunoa~te acest lucru unul desprecelalalt - gustul pentru Wagner. Persoanele indragostite de­scriu aproape to ate acest gen de afinitate: ca ~i cum partene­rii ar avea 0 intuitie simultana a lucrurilor lumii. 0 alta ca­racteristica a iubirii este aceea de a fi un scop in sine; oricepersoana indragostita se bucura de iluzia de a se putea inchi­de in axul propriei iubiri. Clnd Jung marturisqte ca sesimtenesigur in fata tinerei fete, el dezvaluie 0 alta caracteristica ti­pica, aproape "ontologica" a starii de iubire, care este aceastaimpresie de a ne simti slabi ~i fragili in fata unui sentimentce ne cople~e~te. _

Asta nu e tot. Sa nQuitam ca aceasta iubire dintre Jung ~iSabina Spielrein a luat na~tere intr~o relatie analitica; intr-oasemenea relatie, cel putin la inceput, analistul nu se arataslab. Nu daar in chestiunile concrete, ci ~i in lumea simboli­-d a pacientului, el este perceput ca un zeu misterios, de ne­atins, imposibilde-cunoscut, '·iar mai tirziu este perceput caun parinte intelegator, iubit Cll. -tandrete, care protejeaza ~isalveaza. Daea,se trece de la aceasta situatie la 0 alta, in careanalistul vorbqte despre sine insu~i ~i-~idezvaluie suferinte­Ie umane, este ca ~i'cum ar fi rupt un pact. In cazul acesta,pacienta poatesa aiba sentimentul ca pierde definitiv 0 ilu­zie, ca pierde un paradis terestru ~i inceteaza, cu brutalitatepoate, sa mai fieun copil. Ea este fortata sa-~i mute privireade la lumea sa interioara catre analisqi sa-~i dea seama in ge­neral ca si el traieste suferinta si teama. Intr"un anumit fel,••• >

zeul parase~te loca~ul ,sau obi~nuit din adincul sufletului pa­cientei ~i, fiind lids, reinvie pe pamint stabil. In locul zeuluieste deci acum 0 fiinta umana care sufera ~i iube~te, ca ea.

Este 0 trecere dificila ~i riscanta, care e preferabil sa fieevitata in general, dar e inevitabila daca analistul este Jragilin ceea ce prive~te sentimentele. Pacienta este cel mai adeseatulburata. 0 pcvrte din ea incearca sa ramina copil, protejatala caldura de omnipotenta analistului, in timp ce cealalta se

-angajeaza cu putere in noua experienta: Trebuie subliniat In-

Povestea Sabinei SpieZrein / 179

sa faptul ca inainte nu a avut niciodatacurajul sa forteze lu­crurile sau sa puna intrebari, in general, s-a multumit sa ob­serve ~i sa'fantasmeze in secret. Pacientei'i se solicita sa creas­ca ~i sa devina femeie, ~i asta treze~te panica.

Scrie Pascal: ceea ce Dumnezeu inspira sufletului mai in­tii, atunci dnd gase~te de cuviinta sa-l atinga cu adevarat,este 0 intuitie interioara, 0 noua cunoa~tere, 0 noua luminacare provoaca teama ~i suferinta. Este calea celor chemati, lajumatatea drumului i~tre ale~ii cerului ~i cei aruncati in in­fern, calea celor care Il cauta pe Dumnezeu fara a-L fi gasitinca, un Dumnezeu ascuns, intotdeauna prezent ~i intotdea­una absent, a carui existenta este in acela~i timp sigura ~i ne­sigura, speranta ~i risc. Acela~i lucru se petrece ~i in analizadnd unele pacturi sint rupte: pacienta este a~adar prada ne­lini~tii, tuburarilor ~i confuziei ~i ajunge sa cunoasca adeva­rul despre "neomenescul': tulburator, penttu a spune precumFreud. Este yorba de spaima ~i angoasa pe care 0 simtim dndne confruntam cu ceva nou ~i strain ~i in acela~i timp vechi,cunoscut ~i familiar. Aceasta implica ambiva'1enta, ambiguita-tea ~i tulburarea judecatii. .

Relatia dintre Sabina Spielrein ~iJung a fost "neomeneas­cii"! Ea a insemnat na~terea unui zeu de care, asemeni parfu­mului lui Baudelaire, te poti bucura, dar care nu se afla nici­odata in intregime aici, in acela~i timp trup ~i negare a trupu­lui. ~i Jung a trebuit sa scrie in Amintirile ... sale: "Oricare arfi interpretarea savanta a frazei «Dumnezeu este iubire»,chiar enuntarea sa confirma divinitatea drept complexio oposi­tonlJn ... Experienta mea medicala, ca ~i viata mea personalami-au readus fara incetare in fata misterul iubirii ~i nu amfost niciodata in stare sa dau 0 explicatie valabila acestuifapt ... Aici este ceea ce e mai mare ~i mai mic, mai indepar­tat ~i mai apropiat, foarte elevat ~i foarte jos, ~i niciodataunul dintre acqti termeni nu poate fi pronuntat fara (acelacare este) opusul sau. Nici un limbaj nu este adecvat acestuiparadox. Orice ar spune cineva, nici un cuvint nu exprima in­tregul."24

Este adevarat, de asemenea, ca la inceputul analizei oricepacient se afla intr-o stare de ariditate afectiva sau, in oricecaz, de suferinta. Este ca 0 interdictie de genul celor care li se

180 I Un tliunghi psihanalitic

pun copiilof. Ea exista ~ise transforma progresiv in imposibi­litatea de a stabili contacte cu lumea ~i viata~ Pe scurt, 0 in­terdictie de a trai. Pacienta se gase~te inchisa in propriul sautrup, ca ~i cum ar fi pedepsita, trup pe care e obligata sa-lpoarte peste ~tot in lume. De unde team a ~i alienarea, nein­crederea in sine, dificultatea de a sesiza realitatea. Este un felde indepartare de care poti sa nu fii con~tient, deoarece apa~rent se dore~te a avea raporturi cu celela:Ite fiinte umane, pednd in realitate se cauta spatii pentru a prelungi tacerea.Complet distrusa, pacienta nu este con~tienta ca necesitateasupravietuirii 0 face sa ia partea opresorului. Triiind, ea alegesa sesinucida prin viata. Analistul este; in general, prima per­soana care vegheaz~ asupra ei ~i este capabil, desigur, sa 0 ier­te. Intilnirea are gust, de magie, de mister plin de speranta, a~­teptareii .unui zeu bun din care sa se poata hrani. Aceasta in­seamna aproape sa dai viata unei taine sacre, care permite cuincetul sa reincepi sa triiie~ti. Este ca~i cum ·ti-ai insu~i forta~i curajul analistului, pentru a infrunta ~i accepta adevaruldespre sine. Te dezvolti prin rabdarea analistului, prin pute­rea lui de intelegere, prin simtul dreptatii, iar ele sint triiite ca~i cum ar fi 0 intelepciune nelimitata.

Frumusetea sentimentului care apare de acum este legat deasemenea de obstacolul inerent relatiei analitice, ce parea sa­cra ~iinviolabila. Dar tocmai acesta e rostul. Obstacolul, pre­cum in iubirea dintre Tristan ~i Isolda, "nu este dedt unpretext necesar progresului pasiunii, sau nu este ellegat de pa­siune intr-un fel mult mai profund? Dad cercetam cu aten­tie in profunzimea mitului, observam ca obstacolul este ceeace vrell cu adevarat pasiunea - el este adevaratul obiect al pa­siunii. "2~ Este ca ~i cum pacientul ~i analistul ar trebui sa in­teleaga fiecare existenta celuilalt prin mijlocirea obstacolului:"De acum inainte, iubirea nu mai este fuga ~i refuz perpetuual actului iubirii. Ea incepe dincolo de n:oarte, ~i din acestdincolo ea se intoarce la viata.· ~i aceasta convertire a iubiriiface sa apara aproapele,"26

Pentru pacienta, pretul ie~irii din sine insa~i, din aria pri­virii centrate asupra ei pare a fi trecerea printr-o stare de iu­bire pasionala cu atit mai violenta cu dt ea a stat mai multtimp in tacerea iubirii care distrugea tot. Pretul este foarte ri-

Povestea Sabinei SpieZrein / 181

dicat, deoarece violenta sentimentl.llui este "un fel de inten­sitate nuda ~l dezgolitoare, da, cu adevarat, 0 amara nevoie,o siiriicire a con~tiintei golite de orice diversitate, '0 obsedarea imaginatiei de catre 0 singura imagine. In fata afirmarii pu­terii ei, lumea se dizolva, «ceilalti» inceteaza sa mai fie pre­zenti, nu mai exista nici apropiere, nici oameni apropiati, niciindatoriri, nici legaturi care sa tina, nici pamint,nici cer: estesingur en tot ceea ce iubqte. "27 In aceas~a situatie, iubirea ilpoate face pe cel ce iube~te. sa,comita chiar crime pentru a fiimpreuna cu cel pe care-l iube~te, este ca un pact in care de-

,vii complice la orice se poateSntimpla in viata ~i in care uni­unea sexuala este mai presus dedt orice altceva. Odata cesimti acest lucru, iti este probabil cu putinta sa accepti fricaceluilalt, suferintele ~i compromisurile lui, dar fiecare trebuiesa stea gol in fata celuilalt ~i sa-l iubeasca ~i pentru imperfec­tiunea sa.

Starea de iubire analitica mai prezintii ~i un alt caracter:iubirea pare ca nu trebuie sa se sfir~easca niciodata, ~i cel ca­re iubeste are mai mult sentimentul infinitului dedt al vre-, J

melniciei. Astfel, in relatia analitica, mai mult decit in orica-re alta relatie, libidoul este legat de obiectele sale, iar pierde­rea lor este 0 sursa de suferinte de nedescris28. Astfel indt, incazul dnd analistul se ihdragoste~te, se poate presupune ca,intr-un sens, el este incapabil mai devreme sau mai tJ:rziu sadispara pentru pacient, deoarece indragostirea mentine inca~i mai mult legaturile puteniice. S-ar putea spune ca misiu­nea suprema a analistului este sa se inyete sa moara pentrupacientul sau. Hegel scrie: "A-spune ca_iubitii au indepen­denta ~i ca fiecare are propriul sau principiu de viata inseam­na a spune ca ei s-ar putea sa moara. "29

Dar ce este cu adevarat iubirea care a legat-o pe SabinaSpielrein de Jung? Transferul permite intelegerea deplina aacestei pove~ti? Non liquet.

Este timpul sa revenim la subiectul iubirii de transfer. Sepune a~adar in~rebarea: ce conttarezistenta din partea analis­tului sprijina acest tip de iubire? Mai degrabii, in cursul ana­lizei se ajunge la un moment dureros pentru analist, iar iubi­rea, in acest caz, poate indica 0 cale_de a depa~i 0 incapacita­te temporara de a comunica. 0 asemenea situatie cere curaj,

182 / Un triunghi psihanalitic

~i Jung, cu un instinct sigur, dar Hira a fi con~tient de'primej­diile implicate, a ales - sau a fost ales de - aceasta cale. EIs-a lasat dus complet de val, iar aceasta nefericita femeie, ob­sedata de dezgustul fata de excrementele care 0 inconjurau,deveni 0 gratioasa imagine feminina care, intr-o plimbare cuvaporul pe lacul din Zurich, Ii deschise lui Jung lumea senti­mentelor, a iubirii coplqitoare, libera de ipocrizia burghezacare impune barbatului ~i femeii sa traiasca pe ve~nicie intr-ominciuna umilitoare. Sabina Spielrein parea a fi 0 femeie pen­tru care a iubi nu insemna a calcula, nici a cere promisiuni,deja tradate in momentulin care emu facute, 0 femeie dioni­siaca vibrind de sentimente, care intelegea ~iierta totulin timpce-i oferea lui Jung pinteni in dezvoltarea lui spirituala.

In septembrie 1907, Jung prezinta cazul Sabinei Spielreinla Primul Congres International de Psihiatrie ~i Neurologiede la Amsterdam. A fost un caz ce i-a permis sa expuna in pu­blic teoria freudiana a isteriei. Se poate presupune, daca nudin alte motive, macar din bunacredinta, ca la aceasta dataJung mai controla inca situatia. E dificil sa ne imaginam cadaca ar fi fost implicat sentimental i-ar fi fost posibil sa pre­zinte obiectul emotiilor sale -unui auditoriu ~tiintific. Jung~i-a dat seama probabil ca este indragostit depacienta doar lainceputul anului 1908, cum marturise~te scrisoarea sa catreSabina din 26 iunie 1908.

Prima serie de scrisori, to ate din 1908, ating miez41 pro­blemei, in vreme ce celelalte, din 1910 pinain 1919, au unton mai impersonal ~i didactic. Despartirea emotionala deSabina, care a inceput probabil in 1909, se va accentua, a~acum vom vedea mai incolo, in anii ce au urmat.

In 1908, Sabina Spielrein parasise deja spitalul de 3 ani.Ea era probabil suficient de restabilita pentru a audia cursu­rile ~colii de medicina cu regularitate. Este firesc de asemeneaca dupa plecarea sa sa fi continuat sa-l vada pe Jung ~i caafectiunea ~i iubirea pentru el sa fi ramas neschimbate. Era,dupa cum ~tim, 0 tinara sensibila ~i intel1genta. Ce a putut easa-i scrie lui Jung pentru a-i tulbura atit de violent incon~ti­entul? Fara indoiala ca 0 scrisoare de dragoste, dar al careicontinut trebuie sa fi atins exact coarda cea mai trista a sufle­

tului lui Jung. Casatoria sa cu 0 tinara bogata din burghezia

Povestea Sabinei Spielrein / 183

dvetiana probabil ca nu i-a mai oferit "avinturile pindarice",de care avea atita nevoie in viata, 0 spunea elinsu~i. Contrarlui Freud, care, la virsta de 40 de ani, dupa casatorie, i~i epui­zase "raison d'etre", privind inainte doar catre moarte30, Jung,simtind orice numai resemnare nu, fm a lasat sa-i scape oca­zia. ,;Nu'va puteti imagina dt de mult inseamna pentru mine

. speranta de a putea iubi pe cinevape care sa nu 0 c0ndamn~i care nu se condamna ea insa~i la sufocarea in banalitateaobi~nuintei. "31

Jung avusese, desigur, ~i alte ocazii de felul celei oferite.deSabina; tendinta sa poligama ii aparuse intr-un vis. Putemconsidera ca Jung a fost tot timpulin alerta din cauza uneiprobleme legate de persona, dar Sabina trebuie sa-I fi luatcomplet prin surprindere. EI recunoa~te, intr-adevar, intr-o al­ta scrisoare: "Observ ca sint mult mai aFa:~atde dvs:dedt amgindit vreodata. Sint de altfel ingrozitor de suspiciGls ~i imi

-imaginez tot timpul ca ceilalti nu-vor dedt sa ma foloseasca~i sa domneasca peste mine. Doar cu mare greutate'pot sacred eu insumi in bunatatea naturala a omului, pe care atitde adesea 0 proclam. Ceea ce, bineinteles, nu' se refed la sen­timentele fata de ,dvs."32 Ar trebui, evident, sa avem unele in­doieli, de vreme ce fusese analistul Sabinei; el cuno$tea pro­babil aspectele ei distructive, ins a inlatura de indata gind\dcu acel "bineinteles".

In aceasta vreme, in orice caz, Jung putea fi de buna cre­dinta, dat fiind ca eseullui Freud despre Negare (1925, Stan­dard Ed., 19) nu aparuse inca.EI vorbe~te de asemenea de ne­increderea~sa fata .de oameni~i ii explica in parte atitudineasa lui-Freud33. Dar am putea vedea in a-l:::esterezerve semnulunui element de paranoia care i-a rnarcat intotdeauna actiu-

,nile.nDistingem cu u~urinta in Amintirile .... sale ~ aceasta mo­dalitate psihologica, care, intimplator; nu lipsea ni<i:i'din psi­hologia personala a lui Freud34.

Insa ne'9ia, calatoria lui Jung spre adincurile incon~tient1,l­lui, abia incepuse. EI a dat completJ deoparte dindmpul. con­~tiintei ambivalenta Sabinei Spielrein ~iva fi fGlrtatcurind sa-iscrie 0 scrisoare dramatica, cea mai emotionanta dinintreagalor corespondenta; care ni-I arata vulnerabil, defensiv ~i caremarcheaza capitularea sa in fata fetei. La patru luni dupa

'184/ Un triunghi psihanalitic

aceasta scrisoare in care el miirturisea cii nu se teme citu~i deputin sa se abandoneze acestei noi experiente de iubire, scrieo aha, plina de accente pasionale: "Caut persoana care ~tie saiubeascii fara ca pentru atit sa-l pedepseascii pe celalalt,-sa-lingradeascii -~isa-l exploateze; ,caut aceasta fiinta viitoare ca­re va ~ti sa procedeze in a~a fel incit iubirea sa nu mai depin­da de avantaje ~i neajunsmi de ordin social, astfel incit-iubi­rea sa.ou aiba niciodata 0 altir-finalitate decit ea insa~i,in locsa fie ca intotdeauna doar un mijloc pentru atingerea altuiscop. "35 Jung, fara indoiala, s-a iluzion§lt singur, crezind ca va.crea un fel de stare "paradisiacii", in care sentimentul sa fie'independent, sa se exprime fara regulile de exprimare. rigidecare insotesc in general ·iubirea. Situatie greu de infiiptuit,pentru cii intr-o relatieduala,exista intotdeauna un dezechi­libru care ar fi indreptat prin introducerea unor elementecepar a nu av~eadecit foarte_putin in comun cu iubirea, dar ca-

,re, de fapt, sint-parte integranta a ei. Jung era'cusigurantiiin­dreptatit sa a~tepte de la Sabina 0 iubire_"netarmurita ~i far-arezerve"; insa:el trebuia,de_ asemenea sa se a~tepte ca ea incon~tient sa foloseascii toate mecanismele distructive p_entrua-I atinge acolo. unde'era mai vulnerabiL Juog scrie: "nenoro­cirea'mea este cii viata mea nu'inseamna nimic fiira bucuriaiubirii, a iubiriifurtunoase, Ye~nicschimbatoare. "36 EI intele­ge cii aceasta este 0 soarta nenorocoasa, deoarece cu cit iubi­rea este mai ,;furtunoasa~i'etem schimbatoare", cu atit pre­tul este ma_iridicat ..

Cheia tragediei eare i se pregatea lui Ju,ng se poate gasi injUrIlalul Sabinei. ca se refera in repetate rinduri lacfamilia luiJung ~i la aspectul hurghezal mariajului sau. Probabil.in;~,sce­na eifinala", fataZi-a strigat luiJung ce gindea despre sotia lui~i'i-a cerut atunGi in termeni fara._echivoc sa se eIiber~Zie~i savina sa traiascii cu ea: Nu noi sintem chemati sa judeciimcomportamentullui Jung, care aparent se conforma normelorciisator.iei burgheze respectabile; ceea ce ne intereseaza estecapcana psihologicii \in care:e~dertt a ciiilit. Pe de-0 parte, nu

!putea'sa se'lipseascii de Sabina, ~i pe de. alta nu voia sa-~iabandoneze S0tia: situatia il vatam~ din amindoua partile.

_Concluzia scrisorii, sale indicii stare a de spirit: "Returnati-miacum,. dnd am nevoie, ceva din iubirea,,'angajamentul ~i-al-

P017estea Sabinei Spielreill / 185

truisriml pe care vi I-am putut da in vremea dnd erati bolna­va. Acum eu sint cel bolnav." Este un barbat care se roagapentru compasiune, dar asta nu s-ar fi intimplat dedt dacafemeia pe care 0 iubqte {sau pe care,crede ca 0 iube~te) nus-ar fi transformat intr-un teribil drog ..

Jung aveaprobabil nevoie sa infrunte contradictia dintrecapacitate a sa de a p~trunde in inima celorlalti ~i incapacita­tea de a iubi, de a avea contacte reale cu oamenii; el ii propu­sese Sabinei 0 iubire pura, "dar a carei adevarata conditie deposibilitate, conditia cea mai profunda'este Iibertatea perso­nala ~i,independenta. "37 Ce sugera Jung ar fi putut fi un pro­gram avansat '~i luminat, dar inxeaIitate acest gen de relatie.nu putea fi iinplinit pentru ca trecea dincolo de Iimitele po­sibilului; cU.alte cuvinte, asta inseamna a nu dori aceasta rela­tie. Nu trebuie sa uitam ca Jung cerea toate acestea unei fem@ide 23 de ahi care in plus fusese serios. bolnava. 0 alta com­pIica~ie 0 constituia faptul-ca ea ii fusese paCienta ~i traise

-a~adar aceasta relatieintr-osituatie dedependenta - 0 situa­tie in care -nu este u~Ot sa privqti obiectiv gesturile, cuvinte­Ie ~i mai ales indemnurile ce provin de la analist.

Cititorul trebuie sa piitrunda adincJn dimatul emotiv incare alunecase "Sabina 'Spielrein. Ea~fusese foarte bolnava ~iera pe deplin con~tientaca nu reu~ise sa scape din, nebunia eidedt datorita ajutorului lui Jung. S-a indragostit cu dispera­re de__salvatorul ei. 'In consecinta,i barbatuliubit era dorit ininti:egime. Dar ~tiu dt de cruda poate-fi uneori analizaL"Tra­tamentul trebuie practicat in abstinenta. "38 Insatisfacfia inanaLiza nu, se refera din pacate, doar la~iubire; ea este mult

'mai profunda; mai. cruda: mai putin reductibila.Calea anaIi­zei este, par excellence, discutla,; simb0Iizarea'; Dar simboluleste prin natura sa n.esatisfacator. Ast.fel;~pentru Hegel, con­~tiinta este.int.otdeauna nesati-sfacuta. Orice limbaj este 0 Ii­

mita: vorbitul este punctul intermediar in tile 'ceea ce e expri­mabil ~i-inexprimabil, Intre cuyint ~itaGere. Insatisfactia, ten­siunea intre act ~iposibilitate, dintre corpuZ cuvintului, public~i exprimabil, ~iumbra, intotdeauna mai larga a intentiei, a re­zonantelor intime,jndividuale, cu neputintii de a fi rostite, arfi proprii limbajului. 'Cu atit mai mult Iimbajului in analiza.Acest efQ..rtneintrerupt'pentru a-I intelege pe ceialaltr.ae a da

186/ Un triunghi psihanaZitic

forma, uzaj public sau de a te juca lingvistic cu imaginile-um­bre ale intentiei este intr-adevar frustrant ~i crud. Cuvintul,logosul, este darullui Apollo, zeul prefacut al violentei rafina­te ~i aminate. Ca ~i arcul sau ca sageata, cuvintul este 0 sfida­re mortala aruncata de catre zeu. Ambiguitatea ghieitorii estearma suprema a violentei apolinice, sageata mortala azvirlitadin arcul sau. Sagetile lui Apollo sint gindurile39! Insa ghici­toarea indica originea ratiunii, instigarea la interpretare, ob­scuritatea cuvintului care stimuleaza continuarea luptei.

~adar, psihanaliza, acest ritual al cuvintului, este agon, 0batalie a gindului. Cruzimea sa este cerebrala. Cei ee se ex­pun laJncereare, ca inteleptul antic in fata ghicitorii zeului,accepta un risc mortal. Insatisfactia este piatra de ineercare aanalizei, pentru ca limbajul, siinbolul, cuvintul sint toate ne­satisfacute. Adesea, pentru a rezista incercarii, se cauta ajutorin limbajul trupului,· care este mai simplu, mai blind: mal pu­rin crud. Este cu siguranta 0 fuga, 0 rezistenta. Dar poate canuceste dedt consolamentum, 0 mica consolare, un dar de cal­dura pentru a-~i da .curajtilde a Infrunta cruzimea abstinen­tei ~i a insatisfactiei.

Era Sabina Spielrein in masura sa Inteleaga aceste revel-surisubtile ale analizei? Valoarea simbolica a iubirii este dificil de

acceptat. Ea putea a~adar In mod legitim sa -pretinda totul,pentru ca "un suflet pur nu se ru~ineaza de iubire, dar se te­

·ri1e.ca iubirea lui va fi incompleta; I~i repro~eaza singur dacaexista Inca 0 forta ostila care Impiedica Implinirea iubirii. "40

. Ea dovede~te un sentiment tandru de afectiune ~i de recu­no~tinta fata de Jtmg, acompaniat totu~i de dorintade distru­gere, caracteristica ambivalentei oricarui sentiment. BaroatulIn aceasta situatie poate, eel putin dtava vreme, face ce vrea,pentru ca el este cu adevarat intr-o pozitie foarte puternicafata de femeia pe care a salvat-o. El poate practic sa-~i per­mita totul, dar toemai din cauza acestei puteri nelimitate ri­goarea sa morala ~i sentimentul sau ar trebui sa fie absolutneclintite.

Idealizarea din partea pacientei nu poate fi adusa brutal Incontact cu 0 realitate In care trasaturile ideale ale comporta­mentului analistului soar opune necesitatilor concrete. Ne pu­tem a~adar gindi la 0 eliberare legitim a, in care imaginea inte-

PovifStea Sabinei Spielrein / 187

rioara a pacientului care-l reprezinta pe analist devine sariici­ta ~i lipsita de calitate a de mana atit de necesara, -cel putin intimpul primelor ~'edinte de analiza. Rvident, nu este o.dorin­ta con~tienta,ldar aceasta este realitatea, ~i orice analist a in­tilnit aceasta experienta ~i cunoa~te amaraciunea ~i dezamagi­rea pe care Ie provoacii situatia, a~a cum Jung ~tia foarte bine.Cred cii problema se poate pune in felUilurmator:in primaetapa, Jung se dedicii cu ardoare salvarii pacientei sale ~i reu­~qte pe deplin, dacii Iuam in considerare cariera ulterioara aSabinei Spielrein. Dar nu inregistreaza acest succes dedt cupretul indragostirii de ea. Motivul pentru care JUl1gnu se sus­trage acestei indragostiri este acela ca se afla sub iluzia de a figasit acea combinatie de seritimente pure ce-i 'fusesera refuza­te pina acum ~i pe care nu Ie gasise poate in ciisnicie. SabinaIa rindul sau il iube~te mult pe Jung, nu doar pentru ca el a re­prezentat salvarea, ci ~i 'pentru ca, prin inteligenta ~i culturasa, ea intelege imediat statura spirituala a barbatului pe care iliubqte. Copilul din Sabina vrea tbtll~i ~iun alt lucru, pe careJung nu reu~e~te sa i-I dea, ~iatitudinea el este astfelindt Jungeste constrins sa se com porte intr-un mod abominabil, cuo te­

ribila lipsa de gust. Totul se prabu~e~te pentr~ Sabina, cel pu­tin pentru moment, nu doar in exterior, d de asemenea in Iu­mea sa endopsihica. Acest lucru inseamna ca ea trebuie ell ne­eesttate sa caute un alt sprijin, pe cineva caruia sa-i povesteas­ca aventura sa in acela~i timp frumoasa ~i devastatoare. Exis­ta un faCtor care face nevoia aceasta mai coplqitoar~: in timpce ea se lasa distrusa de iubirea sa, Jung se exprima ca ~i cumar mai avea controlul in aceasta sfera a pasiunii.

Este clar acum cii in relatia analitica exista 0 foarte marediferenta intre perioadele in care iubqti pe cineva in afaraanalizei ~i acelea in care, dimpotriva, apare nevoia careia nui te poti opune de a te indragosti. Dacii, de exemplu, analis­tul traiqte 0 stare de indragostire, pacientul ii da atunci doarceva "in plus" fata de propria viata a analistului. Lucrurileimportante sint "in afara analizei". Se intelege bine ca atunciriscurile implicarii sint mult mai reduse.

Daca analistul e indragostit de cineva din afara analizei,relatia analiticii se formuleaza foarte diferit, deoarece, in des­fa~urarea iubirii, viata noastra pare sa aiba 0 justificare cu ca-

188/ Un triunghi psihanalitic

racter universal. Cind analistul nu iube~te, survine aproapeautomat 0 confuzie intre spatiul analitic ~i spatiul personal,pentru -d. atunci cind sintem disponibili sa ne -indragostim,speram intotdeauna d fiinta umana ce se apropie va fi aceeacu care vom stabili 0 relatie emotionala. Pare acum indeajunsde limpede d Jung nu erafericit atunci cind a intilnit-o peSabina. 'El a simtit prezenta Celuilalt, fara indoiala d a spe­rat ~i a tinjit la aceasta relatie, dar nu a ~tiut ~i nici nu a pu­tut sa 0 condud in directia pe care 0 dorea. Dar analistul ma­tur se poate descurca cu dibacie intr-o astfel de situatie. Pac­tul analitic trebuia sa fie mentinut, in pofida dutarii de Ce­lalalt, in pofida durerii ~i a frustrarii. Multi anali~ti au aceas­ta caracteristica. Important este sa inteleaga d ades~a forme­Ie afective reprezinta 0 aparare, respectind datoria profesio­nala. Jung, inocent in privinta degradarii situatiei, a facutgre­~eala sa iasa din pactul analitic. Aici apare problema mortii.Dad analistul este fericit in iubirea din afara analizei, este

. "mort" pentru' pacient. Dad dimpotri~a dore~te sa traias~aiubirea in raportul analitic, atunci moartea este data de diso­lutia analizei.

Sabina s-a gasit in fata acestei situatii ~i doar un singurbarbat putea sa 0 ajute. ·

5Tradarea

-,

Acest nou aspect al pove~tii poate fi urmarit in scrisoriledintre Fre_ud~iJung ~iin cele dintre Sabina: Spielrein_~iFreud.Trebuie sa tinem seama caexista 0 solidaritate evidentalntreanali~ti, care, mai ales dacii au legaturi de prietenie ~i colabo­rare, i~i imparta~esc, cu prudenta rigorii, Orice element carear putea perturba un raport analitic.

Scrisoarea din 30 mai 1909 este Cll siguranta prima pe ca­re Sabina Spielrein i-o scrie lui Freud. In ea, tinara femeie iicere 0 intilnire astfel incit sa nu-i trezeasca suspiciuni, insaFreud asociaza de indata iutuitiv aceasta scrisoare cu Jung,chiar daca nu face legatura intr~. numele Sabinei Spielr~in ~inelini~tile pe care i Ie imparta~ise mai inainte prietenul sau.Raspunsullui Jung la cautarea lui Freud este imediat. Pentruprima data, el da numele Sabinei Spielrej!1 intr-o sc~isoare ca­tre Freud ~i dezvaluie in conformitate cu mai multe auto ana­lize motivele acestei situatii complicate. Dupa ceoIi explicafaptul cii este ata~at de aceasta pacienta -eu devotament ~iafectiune ~i cii ~tie ca vindecarea inca se mai poate lasa a~tep­tata, Jung scrie: "am prelungit aceasta relatie peste ani ~i incele din urma m-am simtit obligat moral sa-i dedic intr-o ma­re masura prietenia mea, pina cind mi-am dat seama cii roa­ta a inceput sa se intoarca intr-un mod nevoit, motiv pentrucare in cele din urma am rupt-o cu ea."l

£1 merge inainte ~i declara cii este victim a persecutiei dinpartea tinerei fete, ca ea a fiicut sa circule calomnii la adresalui. Scrisoarea lui Jung-este interesanta ~i din alte motive. £1face aici aluzie, de exemplu, la faptul de a se fi indragostit inmod incon~tient. Mai mult, il acuza pe vechiul sau pacient

190/ Un triunghi psihanalitic

Gross, cu care avusese probleme de transfer ~i de contratrans­fer, de a fi cauza tulburarilor sale2.

Insa mai tlrziu el l~i retrage acuzatiile Impotriva SabineiSpielrein ~i dezvaluie cu mare onestitate fondul comporta­mentului sau, In legatura cu care are curajul sa admita ca: "fe­lul meu de a actiona era 0 grosolanie, ~i nu v-a marturisescdeloc cu placere, ca parintelui meu. "3

La dndul sau, -Freud - cu mult tact, trebuie sa 0 recu­noa~tem, ~i cu perfecta staplnire - Ii da Sabinei Spielreinsingurul sfat onest ~i terapeutic: "Totu~i, daca pe baza presu­punerilor de mai sus mi-a~ permite sa va ~adresez un cuvlnt,v-a~ Indemna atunci sa va Intrebati singura daca senti mente­Ie care au supravietuit acestei relatii strlnse nu ar fi cel mai bi­ne reprimate ~i eradicate, In psihicul dvs., se 1ntelege, fara 0interventie externa ~i fara implicarea unei a treia persoane. "4

Vorbindu-i despre aceasta scrisoare lui Tung, Freud se feli­cita: "Raspunsul meu n-a fost niciodata atit de 1ntelept ~i deperspicace; I-am conceput ca ~i cum cele mai fine indiciimi-ar fi permis ca unui Sherlock Holmes sa ghicesc situatia(ceea ce, binelnteles, nu a fost dificil dupa comunicarile pecare mi le-ati facut) ~i i-am sugerat 0 procedura mai potrivi­ta, sa zicem a~a, endopsihica. "5

. Aceasta este atitudinea a doi medici anali~ti cu privire lapacienta Spielrein. Dar a venit momentul sa examinam acumatitucFnea micii rusoaice In ce prive~te iubirea sa. Una (lintrescrisorile ei, scrisii Intre 10 ~i 20 iunie 1909, este 0 confesiu­ne dureroasa, care manifesta mult mai multa demnitate ~isimt al responsabilitatii dec1t au putut arata scrisorile luiFreud ~i Tung. Ei, intr-un fel, se temeau. Dupa ce au invitatdemonii, se solidarizeaza pentru a-i da afara. Sa remarcamaceste Fraze ale lui Tung In legatura cu relatia lui cu SabinaSpielrein: "In cele din urmii am rupt-o eLlea"6 ~iIn aceea~i scri­soare: "Trebuie cu greu sa spun ca am rupt-o cu ea."? In afa­ra faptului ca aceste afirmatii slnt un adevar deformat, deoa­rece Tung, dupa cum yom vedea, va restabili legaturile cu Sa­bina Spielrein, chiar daca Intr:un mod diferit, ele fac dovadaunei furii nestaplnite, ce nu are alta justificare dec1t virsta tl­nara a lui Tung ~i relativa sa lipsa de experienta.

Povestea Sabinei Spielrein / 191

Oricum ar fi, sintem martori la lupta unei tinere femeibolnave impotriva lui Jung ~i Freud. Constat cu satisfactie ditinara femeie, cu subtilitate ~i perseverenta, va d~tiga batalia,de vreme ce Freud ~i Jung, amindoi, 0 vor recunoa~te drepteleva! Fre4d scrie: "Felulin care aceste femei pot sa ne farme­ce prin to ate perfectiunile psihice concepti bile pina dnd Wating scopurile este cel mai maret spectacol al naturii."8 Ni­meni, intr-adevar, nu poate nega dreptul unei paciente de ase indragosti de analistul sau; in ce-l prive~te, analistul aredrept singura datorie sa fad fata problemei.

Sa vedem acum lunga autoaparare a tinerei rusoaice. Sa­bina Spielrein nu a intentionat sa-i ceara lui Freud, cel putinin mod con~tient, sa intervina mtr-un sens conciliator. Datefiind circumstantele, ea trasese deja concluziile acestei po­ve~ti, sesizind necesitatea de a se deta~a la nive! sentimentald~ Jung. Dar cu subtila ei inte!igenta psihologica, ~i-a dat sea­ma ,di aceasta deta~are nici nu se putea, nici nu trebuia saatraga ~i distrugerea acestei iubiri. Anali~tii nu inte!eg proba­bil niciodata suficient importanta reala pe care 0 au pentrupacienti. Chiar ~i anali~tii cei mai insignifianti, ~i exista ~idinacqtia9, reu~esc sa declan~e.ze in pacientii lor 0 situatie care,cu atit mai mult cu dt 0 putem numi "transferentiala", are unanumit dramatism obiectiv ~i 0 anumita consecventa; dadi,in plus, analistul este celebru ~i are 0 statura reala, relatiileanalitice ce genereaza conflicte sint exasperante.

Sabina 0 simte instinctiv. Era 0 fata, o_spune ea insa~i, ca­re alerga pe culoare!e din BurghoJzli cu parulimpletit in cozilasate pe spate. Jung este prietenul ei, a fiicut-o sa colaborezela una dintre prime!e sale lucrari despre experiente!e asocia­tive. Mai tlrziu s~ intimpla sa-i spuna: "Spirite cum este aldvs. fac ca ~tiinta sa inainteze, va trebui neaparat sa devenitipsihiatru!" 10 Asemenea cuvinte n!-.archeazaintr-un fel de ne­~ters, ~i Sabina Spielrein, luptind impotriva bolii, va realizain ce!e din urma prezicerea luiJung. Dar cum ar putea aceas­ta situatie sa nu fie insotita de un sentiment infinit de tan­drete fata de persoana care aduce atita lumina in tenebrelenebuniei?

o vedem in cazul acesta pe Sabina Spie!rein pledind cunoblete in apararea b~rbatului pe care il iubqte,. scuzind

192 / Un triunghi psihanalitic

chiar ~i atitudinile cele mai dec6ncertante ~i diutind s11Ie m­teleaga. Ea este terorizata de idee a di Jung ar putea fi consi­derat ticalos, ~i atunci cine altcineva dedt Freud poate ajun­ge dincolo de aparente ~i de schemele burgheze? ,,~a d amrecurs la ultima solutie pentru mine, sir vorbesc cu omul care1l iube~te adinc ~i 1l respecta, care poseda 0 profunda cunoa~­tere a naturii omene~ti, iar dnd am primit ultima dvs. scri­-soare, de~i imi era atit de defavorabila, am inceput sa pIing:«II iube~te! Poate intelege toate acestea!»"ll

Exuberanta tinarului Jung se manifesta in propunerile pecare i Ie face tinerei fete atunci dnd - poate di tot sub influ­enta personajului dubios care este Gross - predidi poligamia~ilauda spiritul independent al Sabinei. Cum ~i-arfi putut ima­gina fata: d ,teama sau alte sentimente similare 1l vor impin­ge pe Jung sa bata in retragere? 0 scrisoare anonima, al direiautor Sabina banuie~te di"ar fi sotia lui Jung, ii informeazape parintii sai despre situatie. Ace~tia ii cer explicatii lui Jung,care raspunde imediat. Raspunsullui este un autentic coup de

thiatre, 0 schimbare nea~teptata ~i senzationala de masd.Jung ii scrie fnamei Sabinei d nu e pus sa multumeasd sen­zualitatea fiicei ~i di ar dori mult sa fie eliberat de ea ~i depretentiile eil2. Avind in ¥edere Iegatura care i-a unit pe Sa­bina ~i pe Jung ~i avind in vedere ce a insemnat ~i ce conti­nua sa insemne el pentru -ea, () astfel de scrisoare dzuta inmina Sabinei este un document revoltator ~i este greu sa-tidai seama cum a·fost scrisa altfel dedt ca 0 urmare a dificul­

tatilor pe care Ie avea JVng cu relatia de obiect. Nu trebuie sauitam scrisorile lui mai umane ~i pasionate pe care Ie-a scris,care, chiar dad sint bazate pe ceea ce am immit -transfer psi­hotic, dezvaluie, totu~i, profunda sairnplicare fata de pacien­ta. Pasajul eel mai straniu al aceste~ scrisori, ce pare de nein­teles, este acela inccare Jung define~te diferenta intre a fi doc­tor ~i a fi prieten·. Chiar dadi aceasta·din urma practic nu arelimite, "pacienta este in drept ~i poate.sa a~tepte din parteamedicului toata dragostea ~i toata atentia de care are nevoie.Medicul ins a i$i cunoa~te limitele ~i nu vatrece niciodatapeste ele, deoarece el este pliitit pentru osteneala pe care ~i-oda. Aceasta ii impune limitarea n~cesara. De "aceea va pro­pun, pentru ca sa fiu ies niciodata din rolul de medic, de vre-

Povestea Sahinei Spielrein / 193

me ce aceasta este ceea ce \fa doriti, sa-mi platiti un onorariupotrivit cuosteneala mea. Astfel, fiti absolut sigurii ca in orice

fmprejuriiri imi voi respecta datoria de medic." 13Sa nu uitam nici ca aceste fraze nu fuse~era scrise inain­

tea unui tratament (chia:r:~i atunci ar fi ramas ni~te opinii dis­cutabile), ci atunci and Jung ~i Sabina Spielrein se cuno~teaude aproximativ 5 ani!. Gindul ca oricij:1etrebuie sa meditezela felul cum W tine sentimentele in friu prin artificii formateca acestea este intr-adevar surprinzator. Este adevarat, de ase­menea, ca Jung i~i amelioreaza comportamentulin scrisoareacatre Freud din 21 iunie 1909, in care i~i recuno~tea gre~eli­Ie, datorate mai ales "neghiobiei" salel4. Oar pacienta, intele­gatoare ~i inteligenta cum 'era, nu se poate. sa nu fi fast ingro­zita de argumente de acest fel; Jung atunci inrautate~te lucru~rile, spunind ca a fi'icut p gre~eaHi,pentru ca fusese prea buncu ea ~ilasind de inteles ca perioada aceea de afectiune, com­plimente ~i respect nelimitat nu a fast deloc atit de genuina.Ma indoiescca un pacient poafe sa sufere lovituri mai durededt acestea. Situatia analitica de aC)lm ~aptezeci de ani esteaceea~i ca ~i astazi. eel analizat nu poate sa-~i imagineze caputernicul analist p6ate gre~i. Ne structuram propriul eu, pi~neinteles, nu doar prin frustrari, ci ~i prin gratificatii, iar da~ca acestea sint abrupt inlaturate, a~acum s-a intimplat inacest caz, eXista din nou posibilitatea unei retrageri in boala.Oar aici pacientul era Sabina Spielrein, a tinara femeie calitade suferinta ~i prin urmare capabil~ sa lupte ..

Oiscursul Sabinei Spielrein ni se pare' a fi fundamentalonest ~i consecvent. Oupa- ce s-au indragostit unul de altul,ireparabil, ea a devenit con~tienta de depresia ~i indecizia'luiJung, dar ceea ce a preocupat-o in prinlul rind a fast posibili­tatea de a mentine relatia: "Sufletullui profund sensibil eramai important pentru mine dedt orice altceva."15 Acesteasint cuvinte frumoase ~i ele dezvaluie, G.elputin in aceasta si­tuatie, faptul- ea Sabina vedea lucrurile mult rhai profund de­dt Jung. Oar· bineinteles Jung era analistul Sabinei ~i ea nuputea sa reu~easca prin sine insa~i in formularea punctului devedere al celeilalte persoane. Prin urmare, ea nu ~tia ca: "Vne­ori trebuie sa te arati nedemn doar pentru a fi in stare sa con­tinui sa traie~ti;"16

194/ Un triunghi, psihanalitic

Atitudinea paFintilor ei, in vizita la Zurich, este surprin­zatoare, avind in vedere epoca. De exemplu, tatal ei spune:"Oamenii au facut din el"un zeu, iar el nu e nimic altceva de­

dt un om oarecare. Sint atit de fericit ca ea i-a dat una pesteurechi! ~ fi facut-o eu insumi. S-o lasam sa faca ceea ce cre­

de de cuviinta. Poate sa aiM singura grija de ea insa~i."17Se poate, bineinteles, sa privim problema ~i din alt punct

de vedere. Aceasta biata copila boTnava - ~i trebuie sa fi fostintr-adevar gravbolnava - ne apare acum incapabila sa-~i in­frunte propriul analist, ~ice analist! Poate ca schimbarea esteun merit al capacitatii terapeutice a lui Jung. Din acest mo­tiv, Sabina era indpabila de a-~i regasi impacarea cu sine in­sa~i, gindindu-se dt de mult I-a iubit pe Jung ~i dt de rau s-apurtat el fata de ea, femeia care i-a oferit intreg sufletul. Ara­tIndu-i propriul jurnal, el i-ar fi spus: "Sotia mea este singu­ra care I-a citit ... ~idvs.!" 18Razbunarea, care de obicei este in~vocata in astfel de cazuri, pare a fi fost departe de Sabina, iarea se straduie~te sa nu-l faca pe Jung sa devina un "adevaratticalos". Ea a inteles, datorita unei intuitii profunde, ca nu vaputea distruge in ea insa~i imaginea minunata, nucleul de cal­dura care fusese odata analistul sau iubit.

In scrisoarea sa catre Freud, Sabina respinge ideea ca po­s'ibila iubire a lui Jlmg pentru ea ar fi putut fi 0 deplasare aiubirii de la fiica lui Freud catre ea insa~i ~i crede ca urmeleei pot fi gasite la 0 alta fata evreica, faimoasa S.W, descrisade Jung in disertatia lui. Aceasta IUCl"arese baza pe unele ex­periente facute intre 1893-1900 cu 0 fata,- initialele S.W fi­i,nd folosite pentru a asc~nde identitatea unei veri~oare a luiJung, Helene Preiswerk. Intr-o carte recenta, nepoata HeleneiPreiswerk aduce la lumina legatura profunda care I-a unit peJung de mica .lui veri~oara de 14 ani, sugerind ca aceasta le­gatura a fost foart~ aproape, de~i incon~tient, de iubirel9. Ju­dednd dupa scrisoarea Sabinei, Jung se poate sa fi fost totu~iconstient de acest lucru. Sabina scrie: In cursul analizei, areie~it ca acum ceva mai multi ani dr. Jung a fost indragostitde 0 fata isterica, bruneta, numita S.W, ce se ,descria pe sineca fiind evreica (dar in realitate nu era). "20 Deductia Sabineica deplasarea trebuie sa se fi facut de la aceasta fata catre ea

Povestea Sabinei SpieZrein 1195

este confirmata de Jung, care-i scrie lui Freud: "apoi evreica s-aivit pe nea~teptate intr-o alta forma, aceea a pacientei mele"21,.

Scrisoarea lunga a Sabinei demonstreaza dorinta ei de apastra intacta i:..naginealui Jung, iar Freud.trebuie sa fi inte­les acest lucru. Intr-adevar, In primele scrisori, aflate in' pose­sia no astra, Freud mentine 0 atitudine de impartialitate. Dardupa calatoria Sabinei la Viena, -unde ea participa la faimoa­sele intllniri de miercuri, la care i~i citqte prima parte a lu­crarii sale despre distrugere, tonul lui Freud incepe sa seschimbe. Intr-o scrisoare din 20 august 1912, Freud, infor~mat ca Sabina Spielrein s-a maritat cu dr. Scheftel, da faptu­lui 0 interpretare foarte pozitiva: "ath dt ma privqte, asta in­seamna ca sinteti pe jumatate vindecata de dependenta ne­vrotica de Jung"22. Aici Freud i~i scoate masca ~i-i sugereazaSabinei 0 modalitate perversa in legatura cu iubirea ei. Inacest moment delicat, prietenia dintre Freud ~i Jung incepu­se sa se clatine. La acea vreme, dnd Freud Ii oferea Sabineiprima lui interpretare "reala" a afacerii, el nu i se mai adresalui Jung cu "draga prietene", ci cu salutul "dragardoctOFe"23.Dar apoi totul a inceput sa intre in colaps, iar Freud, in scri­sorile sale catre Sabina, nu mai este constrins de vechea ~i in­doielnica sa prietenie. Pe 20 ianuarie 1913, d Ii scrie Sabinei:"Relatia mea personala cu eroul dvs. germanic este definitivrupta" Comportarea lui a fost prea rea. De dad am primit pri­ma scrisoare de la dvs., parerea meadespre el s-a alteratmult. "24 Ostilitatea lui Freud fata de fostul prieten este incamai mare dnd, in scrisori succesive adresate. Sabinei, el -insi­nueaza ca ea il iube~te pe Jung pentru ca nu a descoperit urape care ar trebui sa 1-0 poarte25 ~i atribuie anumite idei para­noide indreptate Impotriva lui insu~i con~tiintei slabe a fetei;care nu soar fi eliberat de idolul ei26. Iat aceasta 11 conduce la

concluzia: "lm:a sinteti indragostita de Jung ... nefiind cu ade­varat suparata pe el, dnd inca 11 vedeti ca pe un erou vinat deI - "?7g oata ... -

In acest moment putem face 0 observatie curioasa ~i saderivam din ea 0 serie de consideratii. Dupa ruptura Cll Jung,Freud I-a atacat rareori pe vechiul sau prieten in plan teore­tic. Scrisorile lui Freud catre Spielrein sau, de exemplu, catreAbraham dovedesc ca el gasise un debu~eu in primul rind la

196/ Un triunghi psihanalitic

nivel personal. Putem avea aproape impresia ca atacuriJe la unnivel privat indica a anumita teama de discutiile teoretice.

Cititorul poate evalua mai bine atitudinea lui Freud,amintindu-~i ca Jung a fast analistul Sabinei Spielrein. Darsituatia ofera complicatii ulterioare, daca luam in calcul fap­tul ca, la inceput, Jung nu fusese pus la curent cu corespon­denta dintre Spielreirr ~i Freud.

Jung poate fusese capabil sa accepte ceea ce se petrecea inspatele sau, .dar sint convins ca la nivel incon~tient se acumu­lase a mare doza de agresivitate. Soar putea obiecta ca Junginsu~i a luat initiativa, comunidndu-i Jui Freud progresulacestui caz clinic. Daca totu~i se analizeaza cu atentie felul incare aceasta chestiune a fast adusa in discutie, ne putem daseama ca unii factori emotionali au fost estompati. Freud in­tr-adevar nu reu~ise sa priceapa situatia ca referindu-se laSpielrein, la vremea dnd totul parea atit de evident ~i intrea­ba: "Este ea straina fara nici 0 indoiala?"28

Am ilustrat in alta parte felul in care tendinta schizoidapredominanta lamulti anali~ti ii face sa nu tolereze nici 0 in­terfere'nta in ceea ce soar putea numi a relatie- simbiotica29.Jar in acest caz a existat fara indoiala 0 interferenta, a intru­ziune, ale carei consecinte nu vor intlrzia sa se manifeste. Nu

-este a intimplare faptul ca Freud prezice tragedia iminenta,dnd, intr-o scrisoare citata mai sus, se grabe~te sa adauge: "Nuva faceti repro~u~i pentru faptul de a ma fi atras in aceastachestiune. Nu afost-vina dvs., ci a ei. Jar chestiunea s-a-sfir~~it intr-o.maniera satisfacatoare pentru toti. "30 Din pacate,a~a cum ~tim, chestiunea s-a sfir~it intr-un cu totul alt fel.

In acest context al discutiei, trebuie sa adaug inca un epi­sad asemanator cumva cu eel al Sabinei, eel putin in linii mad.

Sabina a fost tratata de Jung, care avea sentimente de iu­bire fata de ea ~i care erau imparta~ite de Sabina. Mai tirziu,situatia a devenit critica, iar Sabina a recurs la Freud pentruun sfat. Emma Jung fusese ~i ea analizata de catre Jung31 ~iin mod evident avusese a relatie de·ordin emotional cu sotulei. Intr-un anumit moment,' a simtit nevoia' sa-i scrie iuiFreud, fata ~tirea lui Jung, ~isa-~i exprime ingrijorarile. Scur­ta corespondenta trebuia sa fie un secret, dar Jung a aflat de~spre ea. Emma I-a inforrnat pe Freud: "El ~tie anlm despre

Povestea Sabinei Spielrein / 197

schimbul de scrisori, pentru di a fost uluit sa vada una din­tre scrisorile dvs. adresata mie; dar nu i-am dezvaluit decitputin din continutullor. "32

Analogiile sint numeroase: Jung' fusese tradat pentru a douaoara cu complicitatea lu( Freud. Cum n'e putem imagina dicele doua episoade, considerate in linii mari (tradare din par­tea pacientului), ar fi putut ramine fad consecinte pentru unbarbat care contruise el insu~i un complice la' aceste triidari?In mod evident, Jung insu~i nu ~i-a dat seama de cita agresi­vitate acumulase in el, care putea izbucni cu prima ocazie.

Putem acum sa zabovim asupra atitudinii lui Freud, a~acum poate fi aceasta inteleasa din scrisorile sale. Intr-o primaetapa, este solidar cu Jung, "lmpotriva" Sabinei Spielrein;mai tirziu, cind cei doi barbati sint gata sa se rupa unul de ce­Walt, el este de p~rtea Sabinei 'impotriva lui Jung. Jar Sabi­na? Resentimentullui Freud fata de Jung nu-i va permite safie obiectiv ~i, din pacate, il va face sa uite citeva reguli ele­mentare ale relatiei analitice. Clnd a fost generat unanumittip de conexiune intre analist ~i pacient, nu exista nici unalibi sau carisma care sa poata justifica interventia. Freud re­u~e~te chiar sa accepte ipotetic ideea ca Sabina Spielrein safadi 0 analiza cu el, pentru a elimina tiranuJ33! Dar tot a~acum Sabina a rezistat atacurilor lui Jung, ea reu~e~te sa rezis­te ~i la cele ale lui Freud. In fapt, ea chiar inceardi sa medie­ze intre cei doi, trimi(1ndu-i lui Freud 0 scrisoare pe care Jungi-o scrisese ei, notind pe aceasta scrisoare dteva din propriileei observatii: In ciuda tuturor ~ovaielilor, imi place J. ~i a~vrea sa-l aduc din nou la turma noastra. Nici dvs., profesoreFreud, ~i nici el nu' aveti nici cea mai vaga idee de faptul diva apartineti unul altuia mai mult dedt ar putea banui cine­va. Speranta pioasa nu inseamna cu siguranta 0 tradare a So­cietatii noastre! Toata lumea ~tie di eu m-am declarat 0 adep­ta a Societatii Freudiene, iar J. nu poate sa ma ierte pentruacest lucru. "34

Aceasta scrisoare dateaza din 1914, iar Spielrein pare sa fiinceput sa-~i dobindeasdi de una singura autonomia. Absol­vind in 1911 $i publidnd citeva lucriiri, inclusiv cele dejamentionate, "Continutul psihologic al unui caz de schizofre­nie", "Distrugerea drept cauza a devenirii" ~i "Contributii la

198/ Un triunghi psihanalitic

cunoa~terea psihicu1ui copilului", ~i dupa ce s-a casatoritavind probabil in septembrie 1913 0 fiid pe care a numit-oRenate, ea i~i reia contacte1e cu Jung, prin scrisori. Nu maieste 0 copila cu cozile pe spate. Este acum 0 femeie matura.Din 12 septembrie 1910 pina 1a 30 octombrie 1919, Jungiiscrie 29 de scrisori, care arata Cun1a fost clarificat in ce1e dinurma conflictu1 dintre ei doi ~i cum Sabina Spielrein a fost instare sa-~i pastreze credinta cu hotarirea de a continua prie­tenia cu Jung.

6Maturizarea

La congresul din Weimar organizat de Jung in 191 t, prin­tre participanti trebuia sa se numere ~i Sabina Spielrein, du­pa cum Jung insu~i 11informase pe Freud I, dar ~tim dintr-oscrisoare calma ~i lunga, scrisa de Jung Sabinei, ca ea gasiseun pretext "psihosomatic" de a nu merge letWeimar. Furtunaodata trecuta, Jung se intoarce la tonul de terapeut ca un oma carui minte nu mai este innourata de pasitini de nestapinit:"Imi permit sa va scriu atit de deschis ~i sa va atrag atentiaca dupa 0 lunga reflectie am eliminat din inima m~a toataamaraciuneape care am incercat-o in ce va prive~te. In oricecaz, aceasta amaraciune nu are la origine disertatia dvs ... ciprovine din trecut, din toata acea angoasa interioara pe caream trait-o din cauza dvs. - ~i pe care ati trait-o din cauzamea ... Freud va Va accepta cu s)guranta. El a vorbit despre di­sertatia dvs. de mai multe ori, dovada ca l-ati impresionat ...Apropiati-va de el ca de un mare maestru ~i rabin ~i t6tul vafi bine."2

In acest pasaj pare dispus sa accepte ideea ca Sabina I-a"tradat" aproape fizic prin faptul ca s-a dus la Freud; nu esteatit yorba de faptul ca el s-ar fi resemnat, ci de acela ca el pa­re sa se fi "maturizat". Se poate intelege de asemenea dinscrisori dta suferinta i-a cauzat aceasta afacere lui Jung. To­tu~i, nu este clar daca era con~tient de responsabilitatea sa.In orice cat, exista mentiunea unui motiv tacit de suferinta- 0 mica indicatie, poate, despre capacitatea lui Jung de avorbi la persoana intli.

In timpul acestei perioade i-a prezentat Sabina lui Jung~ceade-a doua lucrare a ei, cea la care m-am referit deseori ca

200/ Un triunghi psihanalitic

fiind "Distrugerea drept cauza a devenirii". Judecata lui Jungeste din nou pozitiva, dar in acela~i timp ii comunica tinereisale prietehe nedumeririle asupr~ celei de-a doua par(:i aleeseului sau despre libido. Jung scrie: "eu at scriu mai mult instilul meu, cu atit mai mare devine pericolul unor neintele­geri, pentru ca in sinea mea ma simt strain de spiritul $coliide la Viena, dar nu ~i de spiritullui Freud. "3

Jung pare sa-~i reia rolul de terapeut dnd incearca sa 0 fa­ca pe Sabina sa inteleaga ca perceptia pe care ea 0 avea de­spre el este in~elatoare prin faptul ca ramine legata de 0 ten­dinta complet personala. Dar corespondenta angajata acumcu Sabina oscileaza constant intre evaluarile ~tiintifice ~i ex­primarea emotiilor. Noua lucrare 5l Sabinei ii per!llite sa des­c6p~re conexiuni surprinzatoare cu ce-a de-a doua parte din7J'ansfonniiri ~isimholuri ale lihidoului, dar complimentele sal~o alarmeaza pe Sabina, care i~,iexprima in jurnal frica de a~ifi fmat ei ideile\ Jung este obligat sa 0 asigure: "Studiul esteextra?rdinar de: iI1teligent,~i contine idei excelente, a carol' in­tiietate sil1:~f~ricit sa ~ecunosc ca va apartine. "5 Jung ii vor­be~te de asemenea despre }ucrare lui Freud, dteva saptaminimai tirziu, ~i .este surprinzator sa vedem cum ceea ce ii scrieMaestrului in Viena difera de ceea ce ii scrisese Sabinei:"M-am ocupat de Iucrarea Sabine] chiar inainte de plecareamea. Sepoate spune: desinat impiscem mulier fonnosa supel7le["ceea ce in partea .d~ su~ este 0 femeie frumoasa sfir~qte dela,mijloc in jos ca pe§te" - Horatil,l, AI's Poetica]. .. Ea a cititprea putin ~i devine plata in aceasta lucrare, pentru ,ca nu re­u~e§te sa patrunda indeajuns de mult ... In plus, lucrarea eieste incarcata de propriile ei complexe. "6 In !nod clar, Jung deasemenea, in'anumite circumstante, i§i exprima judecati ana­litice personale despre subiecte care ar trebui criticate doar larrivel teoretic. Faptul ca ceea·ce ii-spunea Sabinei difera deceea ce)i relata 1.\1iFreud este deschis diferitelor interpretari,mai ales atunci dnd ne gindim la onestitatea pe care 0 invo­ca-Jung in,scrisOFile sale. Dar aceste judecati §i·sentimente os­cilante nu trebuie sa ne sur.prinda. Analiza,r:eala a lui Jung erainca in desfa§urare §i astfel putem sa inregistd~m 0 serie deafirmatii aflate in conflict unele cu celelalte de"a lungul ani­lor dezyoltarii luL De exemplu, am citat deja un pasaj din co-

Povestea Sabinei Spielrein 1201

respondenta intre Freud ~iJung, in c:areJung face 0 cerere ·emo­tionaUi urgenta: "Daml nemeritat al prieteniei este una din­tre cele mai inalte culmi ale vietii mele ... Referinta la Fliess

- bineinteles, nu acddent~la_--':'~i r~latiile dvs: c~ el ma in­deamna sa va cer sa ma lasati sa m~-bucur de prietenia dvs.I1U ca de una Intre egali, ci ca de aceea dintre ,tata ~iflu. "7

Oar dnd ani mai tirziu, aceasta atitudine s-a schimbat,pentm ca, scriindu-i Sabinei ~i explicindu-i intirzierea raspun­suluiJa scrisorile ei, eI spune: "Am fost complet descurajat,pentm ca in acea vreme toata lumea m-a atacat ~i in plus amcapatat certitudinea ca Freud nu ma va intelege nidodata .~iva mpe relatiile personale cu mine. EI vrea sa-mi dea iubire,in timp ce eu vreau intelegere. Vreau sa-l flu prieten de pe pozi­tii egale, In timp ce el vrea sa ma aiM ca pe un flu.' Din acest mo­tiv, el atribuk utmi comple.x tot ce fac ~i nu se potrive~te incadnil vietiilui."8 .

Imi vin in minte 0 serie de consideratii. Jung, care aredreptate sa-i repro~eze lui Freud ca-l judeca pe'baza comple­xelor sale, cade in aceea~i capcana'cind spune despre lucrareaSabinei Spielrein ca "este incarcata de propriile'ei complexe".Oar ~rmai izbitoare este schimbarea atitudinii lui Jung fata,de Freud dupa dnd ani de corespondenta. Nevoia de a-i fi fiuse diminueaza, iar ideea de a fi traUit ca un egal este pus a infata.' Oar raspunsul lui Freud va fi fost inflexibil: "Prin urmare,propun sa abandonam cu totul relatiile noasti:e personale. "9

Spuneam la inceputul acestei lucrari ca mptura intreFreud ~iJung are loc in primul rind datorita un or motive psi­hologice. Singura constelatie care Ii putea tine pe c~i doi bar­bati impreuna era'supunerea unuia fata de celalalt, a~a cumde fapt s-a ~i intimplat cu primii elevi ai lui Freud. Spiriteleindependente ,din cadmlcmi~carii psihanalitice platesc scumppentm nevoia lor de a -avea 0 alta parere, de a opune propriulpunct devedere Diktat-ului; unii - oricit ar p,area denecon­ceput ~ au platit chiar cu vietile IorIO. Sub deghizarea deza­cordului ~tiintific se ascundea totdeauna problema suprema­tiei ~i era evident ca rolnl urma~ului sau al epigonului nu eracelcare sa i se potrive<!sca lu! Jung. Mai muh, Jreud a -facuttot ce i-a stat in putinta s~ determine I;uptura,. De exemplu,sa nu uitam ca el i-a propus Sabinei sa vina la Viena pentru

202 I Un triunghi psihanalitic

a 0 ajuta sa-'~idepa~eascii dependenta de Jung11, intr-o vremecind scrisorile lui ciitre Jung incepeau tot cu "draga prietene".

Invatind ceva din aceasta experienta, Jung reia relatiile cuSabina ~i, de~i 0 considera incii eleva lui - a~a cum ea inse~imarturise~te intr-o scrisoare12 -, adopta un ton respectuosfata de ea, ceea ce ni-l arata intr-o lumina noua, cumva pate­tica. El discuta cu ea aproape in termeni de egalitate, iar cindo criticii, 0 face prevenit;r, chiar atunci cind atitudinea Sabi­nei trebuie sa-i fi evocat unele resentimente: ,,1Onul scrisorilor

dvs. m-a mi~cat pfna fn adfncul inimii, pent771ca vad ca ma dispre­tuiti. Respectul pentru personalitatea umana ~i motivatiile einu ar trebui sa fie subminat de psihanaliza. Din cauza cii luptpentru acest lucru, trebuie sa sufar mult." 13

Aici, Jung, cu mare delicatete, introduc~ una dintre celemai radicale critici ale psihanalizei formulate vreodata. El 0avertizeaza pe Sabina Spielrein cii este periculos sa confundecunoa~terea cauzelor ~i a motivatiilor cu cunoa~terea. Eroareadevine ~i mai serioasa cind ne dam seama cii problema impli­cii personalitate~ umana pe care Jung deja 0 vedea ca fiindireductibila la orice trecut particular, oricit de complex ~i bo­gat in evenimente.

Destul de bizar, scrisorile lui Jung i-au fost trimise luiFreud de ciitre Sabina, cu unele remarci fiicute de ea insa~i14.Noua modalitate prin care Sabina "se exprima prin gesturi inloc de cuvinte" indica felul in care ea incerca sa se tina la dis­tanta de amindoi poW de atractie, in ciuda unor declaratii aleei de loialitate fata de Freud, care totu~i a subliniat de multeori in scrisori persistenta ambivalentei ~i dificultatii ei de alua ,,0 decizie clarii"15.

Dar Sabina persevereaza in ambivalenta ei, ~ide~i se sim­tea eleva lui Freud, ii trimitea visele ei lui Jung. Interpretin­du-i unul dintre vise, Jung afirma cii anumite imagini conti­nute de incon$tientul ei il reprezinta pe Jung insu$i sub for­ma unor hieroglife pe care, ca imagini simbolice, ea ar trebuisa fie capabila sa Ie iIiterpreteze. Aici avem de-a face iarii$i cuo lithidare endopsihicii a conflictului, care in termenii luiJung totu~i sugereaza in primul rind cii efortul Sabinei Spiel­rein anrebui sa 0 facii sa inteleaga limbajul simbolic al pro-

Povcstea Sabinei SpieZrein /203

priului incon~tient. "Dvs. puteti deriva 0 cunoa~tere specialadin aceasta daca reu~iti sa 0 descifrati." 16

Jung ~tia ca Spielrein se considera 0 eleva a lui Freud ~i caea figureaza pe lista anali~ti!or freudieni 17~i in scrisorile saleapare uneori 0 nota de sarcasm. Totu~i, eu nu iau acest faptca pe un repro~, ci mai degraba ca pe un regret sau ca pe 0amaraciune fata de femeia care abia incepuse sa inteleagamulte lucruri ~i sa ajunga la unele rezultate, dar care erau inpericol de a fi compromise de un set de formulari iremediabilrationaliste. Jung credea ca dincolo de un anumit nivel ne pu­tem exprima doar intr-un sens irational, simbolic, dar era deasemenea con~tient ca, la nivelul pe care-l propusese, comu­nicarea ar fi putut intimpina rezistente din partea Sabinei.Din aceasta cauza, dupa J~ng, intr-un vis despre care Sabinaprobabi! i-a scris, ea in realitate "pHnge in zadar dupa soare ~idupa magia de aur a soarelui, dupa prospetimea lunii ~i mi­reasma pamintului" 18.

In acest moment, Jung se rasfataintr-o lunga izbucnire~"Da, draga mea doamna, am fost defaimat, luat in bataie dejoc ~i criticat indeajuns ~i de aceea ma cramponez de runelemele ~i de toate acele idei pale, plapinde, mici pe care Ie-amlasat sa se intrezareascain studiul meu asupra libidoului. ..Nu imi voi preda secretele pentru a Ie vedea calcate in picioa­re de cei care nu Ie inteleg."19

Dar Sabina ramine potolita ~i in 191 7 ~iin ianuarie 1918ii scrie mai multe scrisori lungi lui Jung, in care i~i expune for­mularile ei teoretice. In ultimele. ei scrisori, putem urmariefortul de a reconcilia teoria lui Freud asupra instinctelor cucea a lui Adler, pirra dnd ajunge la concluzia c~ instinctul deautoconservare poate fi conti nut in instinctul de consen'area speciei. Raspunsullui Jung, pe linga faptul ca confirma inintregime rationamentul Sabinei, puncteaza felul in care ti­pologia ei particulara a influentat-o sa studieze instinctul deautoconservare, care in perspectiva lui Jung nu este cu. totulinsignifiant, avind in vedere autonomia eului ~i fortele de re­fulare. Bineinteles, sexualitatea refulata este 0 sursa a inspi­ratiei artistice, dar - 0 intreaba Jung pe Sabina Spielrein ­cum poate priGepe cineva .cali tate a particulara a unui autor,comparind-o cu a altuia? Si .gin aceasta-cauza psihologia

204/ Un triunghi psihanalitic

freudiana "este doar «empirica», descoperind doar obiectelein mi~care din lume ~i nu subiecti vii"20.

In dialogul ce s-a dezvoltat intre Spielrein ~i Jung se poa­te vedea 0 mi~care ecumenica din partea elevei lui Jung ~i alui Freud. Spielrein avusese deja strania idee de a devenitranslator pentru cei doi. Freud insu~i fusese uimit de acestlucru ~i ii spusese; "Oamenii fac in general astfel de lucruridoar dacii sint in acord cu principiile lor."2)-Sabina incearciiacum cu orice pret sa-l facii pe Jung sa inteleaga lucrurile pecare Ie are in comuncu Freud: "Dvs. vedeti nevroza In princi­pal ca un proces de refulare~ Freud vede aici In principal 0 dez­voltare inhibata. Dacii e sa alegem 0 definitie generala, amin­doua sint in mod clar corecte. Qvs. spuneti cii un scop neim­plinit din via¢ duce la nevroza, adica la refulare. Freud spunecii-drept rezultat al dezvoltarii inhibate, 0 persoana nu-~i ga­se~te misiunea pe care 0 are in viata, adica 7tU poate sublima su-

ficient. Unde vedeti dvs. contradictia?"22" - -In afara de corectitudinea observatiilor Sabinei Spielrein,

ar trebui" sa ne intrebarn ~i asupra motivatiei care a condus-ocatre 0 viziime unificata a celor doua teorii. Orice incercare

de sinteza poate fi considerata 0 dificultate de acceptare aconflictului, iar intreaga viata a Sabinei Spielrein; chiar inconformitate cu·continutullucrarilor sale,reprezinta 0 dorin­ta de a reconcilia pozitiile opuse. Dindu-~i seama, de exem­plu, de rivalitatea intre Bleuler ~i Jung, ea incearcii mai tlrziusa intervina ca mediator pe Ifnga Jung; -cele- mai apropiateprietene ale ei erau 0 evreicii ~i 0 cre~tina; copilul pe care vi­sa sa-I aiba cu Jung ~i ciiruia ii daduse numele de Siegfriedre­prezenta poate, dupa intefpretarea lui Freud, un erou semiticcre~tin; ea nu vedea schizofrenia ca pe 0 boal-a lipsita de in­teles, ci ca pe 0 alta forma de expresie; in cele din urma, eaneaga existenta disti-ugerii, vazind-o ca pe un simbol al rena~­terii. $i mai sint ~i alteexeriip1e. '

In general vorbind, aceasta nevoie ecumenicaexprima 0 di­ficultate·in confruntarile cu sentimentele chinuitoare, atuncidnd ele nusint~traite in mod dialectic, adica nu sint vazu­te ca mi~cindu-se inainte intr-o directie sau alta, ci sint vazu­te ca paralizate ~i distructive. E greu sa ne imaginam cum 0pers6ana poate fi incapabila sa tolereze conflictul, daro

Povestea Sabinei Spielrein / 205

cheie pentru acest aspect parti<::ularal vietii Sabinei Spielreinpoate fi obtinuta printr-o viziune hipnagogica pe care 0 arein 1904:

"... Ma surprind gindindu-ma la diferite lucruri pe careplanuiese sa Ie fac; aceasta meditatie produce 0 figuta hipna­gogica, un poligon, caruia li parcurg perimetrul «furi~in­du-ma» ... poligonul se presehimba intr-un grilaj pe care in­cerc sa-l escaladez, dar de fiecare data 0 fata bruneta, tacutama prinde de picioare ~l ma trage inapoi; ... vad 0 giza cumcade in pIasa unui paianjen; 0 afing eu degetele ~i de fiecaredata trebuie sa 0 ia de la inceput sau eel putin sa refaca 0 bu­na parte din drumul ei cu un considerabil efort." Spielrein,analizind acest vis, face asociatia: Yrei sa scapi, dar diavolulte prinde de picioare ~ite aduce inapoi la el. "23 Sabina aw­sese aceasta viziune in moriientul dnd se simtea fbarte trista~i f6arte obosita. Se gindea" la tot felul de lucrurl pe care ll~ave~ de facut ~i de pot fi reprezentate printr-o serie de pune­te unite printr-o linie continua; dar nu dreapta. Daca adatl­gam faptul ca aceasta linie frinta tinde sa se intoarca la pune­tul de plecare, am descris' pehmetrul UilUi poligOh. La aceadata, Sabina era probabif pacienta la Burgholzli ~i sub trata­ment eu Jung. Imaginea poligonul~i poate sa indice in ~ceas­ta situatie delicata imposibilitatea de a continua. Intr-adevar,cu dt fiecare segment al perimetrului 'pollgonulu'i"sedepar­teaza" de punctul de plec_are,cu atit e mai a.prQape de inevi­tabila intoarcere la el. Celelalte, imagini sint chiar rrtai clare.~xista 0 }ncercare de a ie~i din ipchisoarea psihologica, dar,;uinbra" ei ca figura endop,sihic;a 0 eonstringt1pe Sabina ~i fa­ce ca'eforturile sa-i fie in zadar. Nu exista Did 0 relatie cu fa­ta bruneta, -in afara de cea de ostilitate; aceasta ,inseamna caconflictul este paralizant ~i 0 trimite inapoi la punctul de por­nire. Giza ~i imagine a pinzei de paianjen e-xprima acela~icon­fliet ~iinutilitatea eforturilor sale, in timp ce asocterea 'ell dia­volul implica batalia ei disperata cu psihoza. Starea ei min­tala in mod evident se poate sa se mai fi exprimat ~i in .altefeluri, dar faptul ca ea a ales aceste imagin~ poate" vorbinddoar ipotetic, oferi ideea ca este vorJ:>a·de 0 problema fun­damentala. Chiar fixatia anala ~i rezist,enta la eliberarea,Je-

206/ Un triunghi psihanalitic

calelor poate fi interpretata ca 0 incapacitate de a acceptaseparatiile.

Rezultatul consta in oscilarea intre 0 parte ~i cealalta. Pen­tru a functiona in domeniul psihologiei nu trebuie in mod ne­cesar sa fii partizan, dar sustin d expunerea unei teorii psi­hologice implid faptul de a adopta 0 anumita pozitie. Aadopta 0 pozitie inseamna totu~i "a imbrati~aU un sistem deidei, care nu poate coexista cu u~urinta cu celelalte. Si dinaceasta cauza ultimele scrisori dtre Jung tind sa aiba 0 mi­siune de prozelitism. Spielrein Ii cere lui Jung nu sa-~i renegeideile, ci mai degraba sa vada aspectele iIl).portante ale teori­ilor lui Freud, care arputea confirma tezele lui Jung insu~i."Este foarte posibil ca Freud sa nu va inteleaga cind yeti pro­pune teorii inovatoare. In timpul vietii sale, Freud a realizatlucruri atit de extraordinare, suficiente ca sa-l tina ocupatpentru restul zilelor lui, lucrind doar asupra detaliilor vastu­lui sau edificiu. Dvs., pe de alta parte, sinteti capabil ind~dedevenire. Dvs. il puteti intelege pe Freud perfect, dad vreti,adid dad afectele dvs. personale nu va impiedid. Teoriilefreudiene au fost, sint ~ivor ramine extraordinar de fructuoa­se. A-i face repro~uri lui Freud de pe 0 pozitie unilateral a mise pare foarte incorect, pentru d fiecare dintre noi ~i mai alescel care construie~te un edificiu universal pare un rege la in­ceput: apoi, cind oamenii au destul ~i vor sa se elibereze dinsfera lui de influenta, il denunta ca unilateral ~i plat. Dvs. tre­buie sa aveti curajul sa-l recunoa~teti pe Freud in toata gran­doarea lui, chiar dad nu sinteti de acord cu el in fiecarepunct, chiar dad in acest proces soarputea sa-i atribuiti mul­te dintre realizarile dvs. Doar atunci yeti fi complet liber ~idoar atimci yeti fi maret. "24

Acest pasaj, scris probabil in 1918, indica felul in careSpielrein ii atribuie lui Jung 0 ranchiuna care-l face sa nu in­teleaga invataturile lui Freud. Eu cred d Jung intelesese idei­Ie lui Freud foarte bine, dar perspectiva· Sabinei, neclara dincauza fricii de conflict, a facut-o sa sustina 0 intilnire idealaa spiritelor,- care - ea se grabe~te sa sublinieze acest lucru ­l-ar fi facut pe Jung sa devina chiar ~i mai mare.

In 1918, Jung tocrriaiie~ise dintr-o profunda auto analizacant-l adusese in pragul tragediei. A iqit din aceasta complet

"

Povestea Sabinei SpieZrein I 207

reinnoit, descoperind in acest timp pe a cale complet inde­pendenta demonul care I-a inspirat. Poate d scrisorile Sabi­nei dadeau un sens muncii pe ca,re a dusese cu ea cind eradoar a locatara a unui spital. Acum discuta cu aceea~i fata te­oriile lui ~i ale lui Freud de pe picior de egalitate. Jung nu segindea la ea ca la a expacienta sau ca la a fata fata de careavusese emotii tumultuoase. Odata cu trecerea anilor, poated ea reprezenta reificarea unora diritre nevoile lui profunde,care probabil n-ar fi aparut niciodata dad nu ar fi fast stimu­late de a situape dramatica.

In timpul anilor de solitudine, Jung ~i-a conceput metapsi­hologia. Nu e greu sa ne imaginam d, intr-un mod curios,ipoteza despre persona, umbra ~iAnima reprezinta distilareaacestor vechi experiente. Mi-am expus deja parerea d meta­psihologia exprima a problema exacta a autoiului ei. In acestcaz, orice citire atenta a descriptiei fenomenologice a Anlmei~i a umbrei ne duce imediat inapoi la acei primi ani de dezo­lare ~i suferinta, ani in care iubirea ~i efortul neprecupetit i-ausmuls lui Jung determinatiile sale incQn~tiente. De acum, eleste atit de con~tient de acestea, indt poate vorbi despre deexclusiv intr-una dintre scrisorile dtre Sabina: "Dragostea arii­tatii de S. pentru f. a sfir~it prin a-I face pe acesta din urma sainteleaga ceva pe care inainte il suspecta doar vag, ~i anumeputerea din incon~tient care da forma destinului, a putere ca­re mai tlrziu I-a condus la lucruri de a mare importanta. Re­latia trebuia sa fie «sublimata», pentru d altfell-ar fi condusla deziluzie ~i nebunie (concretizare a incon~tientuluO. Une­ori trebuie sa te arati nedemn doar pentru a fi in stare sa con­tinui sa traie~ti. "25 -

Anima ~i umbra apar in aceste scrisori intr-un mod preg­nant. Jung ii explid de asemenea Sabinei Spielrein de ce einu ~i-au implinit niciodata iubirea - pentru d, a~a cum vedeellucrurile, a-~i fi trait propria dimensiune interioara la aceavreme ar fiinsemnat sa fie absorbit de incon~tient.

Acestea sint practic ultimele cuvinte, din cite ~tim noi, pecare Jung i le-a scris Sabinei. Cuvintul "iubire" nu a fast re­primat, pentru d Jung cu greu ~i-ar fi putut uita sentimente­Ie, dar de acum acest cuvint i~i dobindise a semnificatie multmai universala pentru el. Nekyia lui incQn~tienta i-a revelat

208 / Un triunghi psihanaZitic

adevaru! etern al simiIaritatii generale a oameniIor. Tung to­tu~i a incercat sa-~iinfrunte experientele ~i,precum Montaigne,a realizat cu durere ca "fiecare poarta in sine intreaga formaa conditiei umane"26.

7

Lucnlrile ~tiintifice

T',

Este timlml sa ne intoarcem la evenimentele exterioare ale

vietii Sabinei Spielrein, iar ele pot fi re~uma.te dupa cum u.r­m~~za. §osind la Ziirich in 1904 pentru a se inscrie la ~coa­la ge'meClicina, eaeste admisa la spitalul Burgholzli ~i trata­ta de Tung. Pina in 1911, traie~te in Zurich, unde i~i terminastudiile ~ipublica prima lucrare ~tiintifica, derivata dindiser­tati? ei "Conti!lutul psihologic al unui caz'ae schizofrenie".

In acest timp, eseul "Distrugerea drept cauza a devenirfi"este pus la,pun,ct ~iva fi publicat}n J 9)2. Rtipind relatjile cuTung, 'Sabina merge la Viena, llnde ramine din octombr~e1911 pina in martie 19.12. La,sfir~itul acestei periQade, se mu-- _ 1ta in Germania ~i traiqte la Berlin ~i Miinchen. Mai t~rziu,se intoarce 1:nElvetia, traind la Laussane, ChateauX d'Oex si, "

Geneva pina: in 1923. Apoi decide sa se intoarca in Rusia, fa-ce 0 cerere d~ inscrier~)a S.oc~esate<l:Psihanalitica Rusa, c~reo accepta 1n toamna acelui an. Sabina se sti!qile~te la ~ost9vpe Don, in ora~ulin--care s-a nascut, ~i uncle j se p1erd urmt­Ie in 1937, an in care numele ei inca apare pe lista anali~lilordin~Soc~e~atea,Rusa de,psihanaliza. DiI1 cite ~tim, Spielrein apublicat pina la acea data cam 30 de lucrari, unele dintr~elefoarte scurte, pe.care am sa 1l1ceI:cac;uJ!lsa Ie exarninez ca,peun corp, referindu-ma la-cele mai importante:

Am vazutdeja ca prim~ ei luq~re public~ta, i]1afarad~ ci­tarile ample p~ car~ Ie face Tung, a disparut practic din litera­tura; precum ~i re£erintele 1<:\ muhca ,de,pionierat a lui Tung.Se poate,mentiona 0 pre.zentare larga a lucr~rii; care a i!parutcu o. intrrziere de. noua' luni, ·intr-un jurnal 'p~ihanaliticl.

210/ Un triunghi psihanalitic

Aceasta prima lucrare a Sabinei Spielrein inevitabil face refe­riri frecvente la gindirea lui Jung.

Am discutat de asemenea "Distrugerea drept cauza a deve­nirii". Trebuie sa adaug ca, asemeni primului eseu al Sabinei,~i acesta a cazut nemeritat in uitare, chiar daca ideile conti­nute aici au fost preluate mai tirziu de catre Freud. In legatu­ra cu acest fapt, Marthe Robert afirma ca in articolul SabineiSpielrein "conceptia despre instinctul de moarte a fost antici­pata aproape in detaliu"2. Articolul a fost amplu prezentat deFedern ~i a aparut 0 nota dupa 13 de ani in TIle Prychoana!JI­tic Review3. "Contributii la cunoa~terea psihicului copilului" aaparut de asemenea in 1912. Lucrarea cauta sa confirme ipo­teza prezentata de Freud in cazul "Micul Hans". In aceasta atreia lucrare, exista de asemenea numeroase aluzii la Jung4.

Un an mai tirziu, Spielrein a publicat citeva scurte artico­Ie: "Iubirea M'ama" ,)/isul incon~tient in Duel-ullui Kuprin","Autosatisfactia in sirribolismul piciorului", ,;\Tisulin -rata­

freudenreich", "SoaFa"5. E in~eresant de nota~' ca "Duel-ulluiI~uprin" este ocomunicare de la Jean Spielrein, fnitele Sabi­nei, licentiat in filosofie. '?

hi scurtul ;au artical "Soacra", Spielrein stabile~te 0 dis­tinctie intre modalitatile ps'ihologice ale barbatului ~i femeii.Dupa Spielrein, capacitatea tipie feminina de identificare cuceilalti reprezinta "motivul pentru care femeia, care in inteli­genta ~i imaginatie nu este cu siguranta inferioara biirbatului,nu a avut de multa vreme timpul sa creeze productii artisticede un nivel egal"6. Pentru 'Spielrdn, geneza operei de arta ce­re 0 mare capacitate de obiectivare, 0 teorie care Ie anticipea­za pe cele ale lui Erich Neumann despre creativitate ~i femi­nitate7,"

LDin 1913, llUmele lui Jung dispare practic din articoleleSabinei, un fapt de mare semnificatie, daca neamintim'ca re­latiile dintre cei doi continua inca mult timp.

AIte lucrari iinportantesint concentrate intre anii 1922­1923. Raportul "Consideratii asupra diferitelor 'stadii aledezvoltarii lingvistice: originea cuvintelor infantile tata ~imama", citit la AI Saselea Cohgres International de Psihana­liza tinut la Haga in septembrie 1920 a fost ,publicat in Imago

in 1922. Spielreifl observa in lucrarea ei ca omul a ajuns in

Povestea Sabinci Spielrein /211

mod evident un animaL social- datorita \\orbirii, dar este deasemenea adevarat ca vorbirea nu este singura lui forma deexprimare. Inainte de a fi capabil sa vorbeasca, copilul se fo­lose~te de alte instrumente; nu mai putin valide, de comuni­care: "Plinsul este un mijloc sigur de intelegere intre copil ~icel ce are grija de el... Intr-o prima faza, sugaruli~i exprima,intentionat sau nu, dorintele prin ritm, tonalitate, cadenta ~iintensitatea plinsului, adica intr-un limbaj melodic primi­tiv."8 Dupa Sabina, primele cuvinte folosite de copil i~i auoriginea in actul de a suge, pentru cii aceasta procedura, oda­ta ce este continuata in afara trupului mamei, produce sune­tul "mo-mo". Acest sunet este ins a conectat cu actul de a suge~i poate oferi un anumit fel de 'placere. Pentru Spielrein,aceasta faza reprezinta stadiul autistic. Se trece apoi in celde-al doilea stadiu, cel magic, in care copilul este capabil sasupuna obiectul magic prin cuvintul mo-mo, pentru ca plinsulsau poate provoca venirea mamei. Spielrein ofera de aseme­nea 0 explicatie ~i pentru originea cuvintului papa [tata], pecare 11vede ca fiind legat de momentul de satisfactie: "po-po,

ba-bo ... pare sa corespunda momentului dnd copilul, acumsatisfacut, se joaca cu sinul, la inceput dindu-i druimul, apoiapudndu-l iara~i"9. Acest lucru inseamna ca cuvintul "papa"apare dnd.copilul este satisfacut. Spielrein adauga observatia

-stimulatoare ca cuvintul papa este legat de, bucurie, in timpce "mama'~ este legat de suferinta. '

Cititorul nu se poate sa nu fie frapat de importanta pe ca­re 0 au sinul ~i suptul in lucrarea Sabinei Spielrein. Ea paresa anticipeze studiile Melaniei Klein, mai ales cu aceste cu­vinte: "Actul de·a suge este mai important dedt oricare pen­tru experientele fundamentale in viata copilului: elinvata sacunoasca binecuvintarea foamei potoHte, dar invata de ase­menea ca aceasta binecuvintare are un sfir~it ~i trebuie sa fiered~tigata." 10 lata aici intr~o forma concentrata ceea ce va fiideea de baza in activitatea Melaniei Klein: "sinul bun" ~i "si­nul rau". A ..Lorenzer a citat recent pe larg acest articol al Sa­binei Spielrein 11.

La cel de-al Saptelea Congres de Psihanaliza tinut la Ber­lin in 1922, Spielrein a prezentat un referat despre formareatimpului subliminal. Probabilin urma experimentelor lui Pia-

212/ Un triunghi psihanaZitic

get, ea a incercat' sa izoleze secventa dezvoltarii conceptelorde spa-tiu, ~l!:auzalitate ~i timp. Pentru Spielrein, copUul cu­noa~te doar prezentul ~iviitorul imediat. Doar mid tirziu idAe­~a ca ceva nu mai exista capata forma in mintea copilului. Inceea ce privqte timpul, problemele care au legatura cu direc­

pia lui sint extrem de interesante. Identificarea directiei este 0achizitie a mintii con~tiente care este capabila sa distinga pre­zentul, trecutul ~i viitorul, in tiIhp ce in vis., d~ exemplu, di­r~ctia timpului este neclara. Trebuie totu~i observat ca gindi­rea precon~tienti:i are 0 mai mare capacitate dedt gindireacon~tienta de a recunoa~te durata. Dupa Sabina Spielrein,aceasta este· 0 capacitate pe ·care stramo~ii no~tri 0 posedauintr-un grad mai inalt. £emnificatia articolului este sporita defaptul 'ca Spielrein I-a;scris in colaborare· cu proL Bally, unlingvistbinecunosqlt din Zurich, antieipind astfel inca 0 da­ta tendintele cmente in psihanalizal2.

In 1923, Sabina termina un studiu extins, intitulat "Ana­lqgii intre gindirea copilului, cea a afazicului ~i gindirea in­con~tienta''.: Lucrarea a fost.citita in februarie 1923 la Socie­tatea Psihanalitica din Zurich. Utilizind ea insasi tehnica aso­

ciatiei (fara sa-l mentioneze mi:icar0 data peJu~g!), Spielreinincearca sa arate conexiunHtl care exista intre gindirea copihl­Iui~i cea a afazicului. Subiectul experimentului este 0 fetita'care vorbe~te germana elvetiana, probabil fiica ei, Renate, sau"Renatchen", a~a cum ii spimea de-obiceiSpielrein, dnd vor­

·bea despre ea in lucrarile ~tiintifice.Ea inc<~pecu ideea ca, in starea.lui naturala, copilul este

in intregime,spontan, folosind, in terminologie psihanalitica,gindirea incon~tienta indirecta (acestaeste un alt imprnmutde,Ja Jung, fara a-I recunoa~te.explicit). In timp ce adultulpoate atinge aceasta stare artificial, prin eliminarea pe dt:po­sibil a stimuIiIor externi, copilul, continuu stimulat de mediul'inconjuriltor, "abandoneaza constant un gtup de idei pentrua urmari altele care i-au fost sugerate"13. Oar Spielrein obser­va faptul ca daca copilul abandoneazaun grup qe idei nu in­seamna ca ele dispar de fapt. Din contra, se poate - iairSpielrein sustine aceasta teorie - ca grupul icreilor preexis­Tente sa fie absorbit intr-un nou grup. ~Pentru a-~i sprijinipunctul de vedere, Spielrein 0 folose~te pe fiica sa, de doi ~i

Popestea Sabinei SpieZrein /213

jumatate, ca subiect, intr-un test in care ii ofera patru idei ge­nerale: a mfnca, Anna, somn, copil/mflmii. Cind experimentul iasfir~it, ea ajunge la concluiia ca "gindirea copilului nu este inmod necesar ata~ata unei singure directii. Intr-adevar, gasimdoua directii opuse, simuitane. Copilul nu ajunge imediat Iao noua idee decit daca gindirea lui se intoarce la ideea prece­denta, care este apoi grefata pe ideea noua ... "14Spielrein con­tinua ~i da mai multe exemple, in efortul ei de a demonstraca mecanismul giridirii copilului seamana in muite puncte cuvisul ~i cu tiparele gindirii afazicului, dar ea subliniaza ca Iaafazic este yorba doar de mecanismul gindirii care devjne pri­I)1itiva, peJ,1truca experienta lui umana este fara indoiaia maibogata decit a unui copil. ..

Cu aceasta lucrare, Sabina spune adio Iumii~occidentale.Din motive care ne sint inc~ necunoscut~,' ani( petrecut~ inEu~opa, in Elvetia in special, nu au multumit-o. In una dtnultim~le "'sale scrisori, Freud ii scrie: "Am priinit scrisoareadvs. ~i cre,d chiar ca avett dreptate. Int~~tia dvs. de r- m~rgein Rusia mi se pare mult: mai buria (fecit sfatul meu de a'in­ce1-cala Berlin. La Moscova Rut~ti avef 'realiza~~importanteinpreuna cu Wulff ~i Ermako'v'... $i, Xnsfir~it, veti fi pe pa­mintul tarii dVS."15Dih cite ~tim, dupa,~s:~asia scr}soare, iptoamna aceluia~i an, ea este acceptata de '$ocietateil Psihana­litica Rusa.

~~v

8Reintoarcerea

Ideea de a se reintoarce in Rusia pentru a practica profe­sia de psihanalist i-a venit probabil Sabinei din observatia diin aceasta tara, chiar dupa Revolutie, ar fi po sibil sa dezvolteideile lui Freud. Multora Ii s-a parut, la inceput, ca descope­~irile lui Freud ar putea aduce paradisul promis de Revolutie.In prezent, sursa noastra de informatie despre situatia psih­analizei in URSS piria in 1936, adica pina dnd a fost scoasain afara legii, ramine in cea mai mare ,parte ce am putut cu­lege din Zeitschrift, care publica regulat relatari despre diferi­te societati. 0 alta informare detaliaHi poate fi gasita intr-unarticol scris de Hans Lobner ~i Vladimir Levitin, publicat in1978 in Sigmund Freud House Bulletin 1. Prima lucrare totu~iapare in Zentralblatt ~i este semnata de M. Wulff, un analistrus recunoscut de Freud insu~i ~i translator al dtorva lucrariale lui Freud. Raportul urmare~te situatia incepind din anul1911 ~i se deschide cu aceste cuvinte: "Pina' acum, psihana­li~tii nu au devenit raspinditi in Rusia. "2 E greu de inteles lace standard de expansiune se referea Wulff, pentru ca pina in1911 nu se putea spune ca psihanaliza a penetrat in vreo ta­ra din lume, ci numai printre indivizii care se luptau sa obti­na recunoa~terea pentru noua psihologie.

Dar prin contrast, in Rusia, 0 revista de natura psihanali­tica, Psikhoterapiya, a fost fondata in 1909; publica articoleale autorilor ru~i ~i traduceri din cei straini. Inteligentia ru­seasca venea la acea vreme sa studieze in Europa, iar Ziirichulera una dintre destinatiile favorite. La intoarcerea lor acasa,savantii, doctorii in particular, deveneau promotorii noiloridei cu care intrasera in contact. Printre autorii citati de Wulff

Povestea Sabinei Spielrein /215

ca pionieri, 11gasim pe Osipov, ~eful clinicii universitare dinMoscova, care, studiind la Ziirich, a raspindit ideile lui Freud~i pe cele ale $colii din Zurich, in diferite ocazii, in cercul saudin Moscova. In particular, el a dedicat un articollui Jung in1908 - "Psihologia complexelor ~i experimentele in asocierela clinica din Ziirich".

De asemenea, in Moscova, exista Wirubov, care in jurulanului 1909 a publicat doua lucrari despre teoria ~i practicafreudiana. Studiullui Wulff prezinta 0 lista cu un numar mo­dest de savanti care au fost implicati in doctrina freudianadin punct de vedere teoretic.

Un fapt interesant il privqte pe un anume Pewnitzky, undoctor din Odesa, care in 1908 a tinut 0 conferinta despretratarea starilor de obsesie prin metoda freudiana, incluzindcazuri de care el personal se ocupase, toate acestea sugerindca el folosea deja tehnicile terapeutice analitice de mai multiani in practica sa medicala. Este clar ca aceste istorii clinicelegate de cea mai directa traditie a preistoriei freudiene eraurezolvate imediat ce erau descoperite traume ale copilarieLUn articol recent despre istoria psihanalizei3 considera caaceasta conferinta tinuta la .Sankt Petersburg pe 13 martie1908 marcheaza na~terea psihanalizei in Rusia. Wulff. nu selimiteaza la relatarea despre dezvoltarea initiative/or psihana­litice, dar atunci cind e:posibil, incearca sa Ie evalueze meri­tele. EI remarca faptul ca Wirubov "a descoperit in materia­lul sau confirmarea conceptiilor freudiene, in masura in careeste luata in considerare etiologia psihosexuala a nevrozei"4.

Dintr-una dintre scrisorile lui Freud, s-a aflat mai tirziu cain 1909 directorul medical al clinicii psihiatrice din Mosco­va, Nikolai Nikolaevici Bagenov, ic.atrimis un pacient foartebolnav. Bineinteles, aceste semne sint mici, dar ele indica unanum it interes aratat de cercurile psihiatrice ruse fata depsihanaliza.ln aceea~i perioada, F. Berg, intors din Zurich, i~iexprima admiratia ~i respectul pentru lucrarile lui Freud ~iJung5.

De asemenea, in 1909, Leonid Drosnes, medic, psihiatru~i un cititor alent allui Freud, incearca sa aplice tratamentulpsihanalitic. Unul dintre primii sai pacienti, care mai tirziu adevenit cunoscut ca Omul Lup, a fost tratat de Freud din

216/ Un triunghi psihanalitic

1910 pina in 19146. Am putea mentiona de asemenea un ar­ticol despre psihanaliza al doctorului Heilmonovich, publicatin 1910. In 1911, Sabina Spielrein, intoarsa in Rusia intr-oscurta vizita, tine prima ei conferinta de psihanaliza, in Ros­tOYpe Don. In orice caz, dupa cum spun Lobner ~i Levitin,"pare justificat sa spunem ca din 1910 psihanaliza a infloritin Rusia ~i mai ales la Moscova. Psikhoterapiya tiparea tradu­ceri din cele mai recenteale lui Freud, recenzii ~i reportajeerau trimise la alte jurnale din domeniu ~iun numar cons ide­rabil de autori psihanalitici incep sa pub lice contributii origi­nale (in plus fata de cei deja mentionati, ·mai sint J.W Kan­nabikh, Jeanne ~i S. Neiditsch, A.B. Zalkind ~i altii) ... ~i de­ja in 1909 Moscova i~i avea primul adlerian (dupa cuno~tin­ta mea, singurul adept al psihologiei individuale in Rusia), dr.J. Bierstein, ca ~i primul adept allui Stekel, M. Schapiro. "7

Un alt exponent al. psihanalizei ruse~ti in jurul anului1911 a fost Asatiani, care a publicat un eseu despre un caz depsihoza isterica in Psikhoterapiya. Pacientul s-a vindecat, darAsatiani, in comentariul sau asupra cazului, arata ca in cur­suI tratamentului el nu a observat nici aparitia transferului,nici prezenta unei sexualitati infantile perverse polimorfe.Wulff; care I-a intllnit pe Freud ~i care.era un cunoscator maiproftind al psihanalizei dedt colegii sai ru~i, remarca faptulca acestea nu sint obiectii plauzibile ~i-i explica cititoruluipunctele in care autorul a fkut gre~eli8.Asatiani totu~i a fostsa-l vida pe Jung la Ziirich, circumstanta care i-a dat posibi­litatea sa tin a 0 conferinta despre "Starea prezentaa teoriei~i practicii in psihanalizadupa opiniile lui Jung'" la clinicapsihitrica din Moscova in 1909. Conferinta este foarte ase­manatoare cu lucrarea lui Jung "Conflictul psihic la copil",contirmtul lor fiind aproape acela~i. Intr-adevar, in relatarealui Wulff asupra conferintei, cititn ca viata psihica sanatoasaa parintilor.este conditia sine qua n'on pentru sanatatea min­tala a copiilor. Daca parintiisint anormali, ei transmit com­plicatii psihologice urma~ilor9.

Bineinteles - lasindla 0 parte pozitia oficiala pe care 0va lua Partidul Comunist la 20 de ani dupa Revolutie, exis­tau destui oponenti. Un anume dr. Feldmann adopta tactica6b'i~nuita de a distorsiona opiniile lui Freud prin ridiculizarea

POJ7estea Sabinei Spielrein / 217

lor. Clnd nu putea sa Ie atace, el facea remarci potrivit caro­ra aceste opinii sint "generalizari riscante ~i indraznete aleun or puncte de vedere exprimate deja de mai multa vreme inliteratura medicala" 10. Oar "analizele" pe care Ie face Feld­mann sint atit de puerile ~i triviale, incit Wulff subliniazape buna dreptate enorma distanta care Ie separa de teoriafreudiana corecta. lar Wulff remarca faptul ca nici unul din­tre cei care nu ~tiu cum se face corect un tratament nu ar tre­bui sa prezinte cazuri unui public evident neinformat II.

o relatare despre cazl,ll clinic tratat de S. Goldouscheffapare in 1914, in Zeitschrift, sub semnatura lui S. Repin. Ca~i Feldmann, autorul, dupa ce explica problemele psihologiceale pacientului ~i ipotezele adoptate de Goldouscheff, criticametoda acestuia din urma pentru a accentua gre~elile din tra­tament, in particular, rezistenta puternica care a fost in modevident activata i.npacient. Astfel, aparenta lipsa a succesuluiterapeutic se datoreaza nu atit tehnicii analitice, cit unei fo­losiri improprii a ei12.

In ceea ce prive~te lucrarile lui Freud traduse in ruse~te invremea in care Sabina Spielrein se reintorsese la Rostov peDon, in 1923, existau versiuni ruse~ti pentru TJ-eieseuri despreteoria sexualitatii, publicata in 1909, Cinci conferinte despre psih­analiza, trad,-!sa in, 1911 ~iInterpretarea visului, care, a fpst ofe­rita publicului in 191513.

In 1911, Tatiana Rosentl}al, care se sinucide la virsta de36 de ani, se intoarce din Europa la Sankt Petersburg. Dupace ia parte la. unele mi~cari, revolutionare ,d~ dinainte de19·17, ajunge stud~nta in medicina la ,Zurich (,un<;le,din cite~tim, ar fi putut sa 0 intilneasca pe Sabina Spielrein). Se in­timpla sa citeasca Interpretarea visuluJ a lui Freud, este entu­ziasmata de ea, ~i imediat se ginde~te la 0 posibila comb in a­tie ~tiintifica in Freud ~i Marx. "Dupa 1911, ea, se stabile~tela Sankt Petersburg ca psihanalist, ferm hoUirita sa ra'spin­deasca invataturile lui Fre,-!d... Daca psihanaliza a ci~tigat unsprijin in Sankt Petersburg, acest lucru se datoreaza in primulrind activitatii ei considerabile.:'14 At'·,trebui de ;lsemeneamentionata lucrarea scrisa de ea despre Dostoievski~i, inain­te de toate, infiintarea ~i conducerea l[lstittltului pentruCo­pii Ne~opatici. In ceea ce privqte motivele sinlJCiderii Tatia-

218 / Un triunghi psihallalitic

nei Rosenthal, din pacate informatiile pe care Ie avem nu sintedificatoare.

Agitatia care a urmat anilor de razboi ~i revolutie face des­tul de dificili'i urmatirea dezvoltarii ~i raspindirii psihanalizeiin Rusia.

In 1921, Zeitschrift ne ofera informatii in articole semnatede Osipov ~i Sara Neiditsch. In 1917, directorul universitatiide psihiatrie clinica, W' P. Serbsky; moare. Acest doctor avu­sese 0 atitudine ambivalenta fata de psihanaliza, atacind-o inzonele ei cele mai sensibile, cum ar fi sexualitatea. Critica saera una destul de obi~nuita - adica "el era de acord ca sexu­alitatea joaca un rol bine definit in etiologia nevrozelor, darnu putea accepta 0 folosire atit de larga a termenului de se­xual" 15. In 1911 totu~i, Serbsky a argumentat ca "teoria luiFreud merita cea mai mare atentie, pentru ca reprezinta bazatratamentului terapeutic, care deseori reu~e~te sa dobindeas­ca succese importante ~i chiar incredibile."16 Merita amintitfaptul ca profesorul Serbsky a permis multor doctori din cli­nica sa sa studieze teoriile freudiene ~i sa tina seminarii de­spre aspecte specifice ale acestora.

In 1919, imediat dupa Revolutie, a fost fondat un Jnsti­tut peritru Cercetarea Patologiei Cerebrale, la care Rosenthala lucrat de asemenea, folosind metode psihanalitice. In 1920,ea a putut sa tina 0 conferinta despre importanta teoriilorfreudiene pentru educarea copiilorl7. In 1921, Wulff ~i Erma­kov au fondat in mod oficialla Moscova Societatea Psihana­litica Rusa. Dar intr-o tara atit de mare mai existau ~i altecentre psihanalitice, activind pe plan local, ~i despre acesteafiind relatat in periodicele de specialitate germane. Du.pa

, Lobner ~i Levitin: "citiva autori din prima generatie nu maisint activi (Feltsman, Bierstein, Berg) ~i au aparut citiva au­tori noi. Unii dintre ei apartin trecutului uitat (de exemplu,K. Benni, LJ. Bielobodorov, S. Goldousheff, A.A. Joffe, J.G.Orshansky; sau altii, precum Likhnitsky, Sakhartshenko, J.N.Shreider), in timp ce altii umplu acum paginile bibliognifiilorstandard." 18 La inceput, Societatea din Moscova avea treiobiective: 'educational, medical ~i psihologic-artistic. ~a cumspune Lobner:"Societatea Psihanalitica Rusa era organizatain trei sectiuni, prima fiind cea a lui Ermakov, de psihologie

Povestea Sabinei Spielrein /219

a artei ~i literaturii. Cea de~a doua sectiune, care se ocupa deanaliza clinica, era de cea mai mare importanta din mai mul­te motive ~i era condusa de profesorul Wulff, secretar al So­cietatii ~i analist instructor al ei impreuna cu Sabina Spiel­rein (pina in 1923). In 1922, Ermakov ~i Wulff fondeaza unInstitut psihanalitic care la inceput incorporeaza centrul pen­tru copii al Verei Schmidt, iar mai tirziu deschide un birou deconsultatie psihanalitica sub conducerea lui Wulff. SocietateaPsihanalitica Rusa era eel de-al treilea centru de instruire ~itratament psihanalitic ca importanta, dupa cele din Berlin ~iViena. In 1924, Institutul oferea un program constituit dinzece seminarii, iar conducerea organiza cursuri suplimentarela Universitate ~i la Clinica Psihiatrica, chiar daca profesorulGilyarovsky, noul director al clinicii, nu aprecia psihanaliza.

"Cea de-a treia sectiune a Societatii era dedicata aplicariipsihanalizei in educatie. ~a cum am mention at inainte, eaera centrata in jurul muncii Verei Schmidt ~i curind a pr·imitsprijinul profesorului Shatsky, eel mai important pedagog rusal vremii. 0 parte importanta a observatiilor ~i experimente­lor cu copii nu au ajuns in stadiu de publicare inainte sa fifost prea tirziu ~i au fost, prin urmare, pierdute." 19

Daca ar trebui facut vreun comentariu, el ar privi raspin­direa pe care au atins-o conceptele freudiene pe pamint ru­sese. Soar putea spune ca jurnalul Imago ar rezuma criteriul pebaza caruia intel~gentia ruseasca masura experimentele clini­ce ale lui Freud. In particular, educatia era vazuta ca oferindun bun teren pentru psihanaliza, tinind seama de afirmatiileunui educator ca AS. Griboedov2o.Firesc, psihologia socialaavea 0 mare influenta asupra invatamintului psihanalitic prinM.A Reusser (echivalentullui Hans Kelsen in Viena, dupacum spune Lobner)21, ca ~i asupra istoriei psihiatriei, prinKannabikh ~i criminologiei, prin AE. Borsilovsky22.

In 1921, s-a nascut de acum legendarul experiment al Ca­minului psihanalitic de copii din Moscova. Nu ar trebui safim surprin~i de interesul pe care noile autoritati revolutiona­re il aveau in ceea ce prive~te problema educatiei. La inceput,orice idee care sustinea cea mai mica posibilitate de a imbu­natati mijloacele de educatie era bine primita ~i incurajata.Mai tirziu, dnd a fost perceput faptul ca felul de educatie

220 / Un triunghi psihanaZitic

psihanalitic nu duce la implinirea sperantelor ~i a~teptarilorbol~evice, au fost puse obstacole in calea progresului ei. Pro­blema este una de interes imediat, pentru cii Sabina Spielreina avut parte de frustriiri considerabile in aceasta privinta, du­pa ce s-a intors la Rostov pe Don.

Evident, Revolutia Bol~evica a permis psihanali~tilor saintrevada posibilitatea colaborarii cu institutiile intr-un gradmai mare dedt era posibil sub tarisrh. Experimentul Caminu­lui psihanalitic de copii, probabil primul din lume, este unexemplu claro Caminul· a fost incredintat Verei Schmidt,avind sprijinul educatorului Schatsky, care folosea 0 echipade speciali~ti bine informati despre doctrina psihanalitica.Un numar limitat de copii au fost pu~i sub observatie. Cami­nul numit Caminul Copiilor a fost infiintat in 1921, dar auaparut imediat conflicte cu autoritatile ~i au inceput sa circu­Ie zvonuri stranii despre educatia sexuala a micilor locatari.Dificultatile birocratice au continuat sa creasca, iar CiminulCopiilor a fost in cele din urmainchis23.

Curind, psihanali~tii ru~i s-au gasit fata in fata cu marxis­mul. In 1921, de exemplu, un tinar psiholog numit Alexan­der Romanovich Luria aintrat in rindul sustinatorilor luiFreud. La acea vreme, Luria era membru al Societatii pentru~tiinte Sociale din Kazan. Dqi la inceput a aparat psihana­liza, mai tirziu, din motive ~tiintifice (sau politice?), s-a inde­pal"tat pas cu pas de mi$carea psi~analitica, fapt ce i-a permissa scape de epurarile staliniste24. In 1925, Luria scria: "Revo­lutia rusa acorda 0 mare importailJa filosofiei $tiintifice amarxismului ... Orice disciplina ~tiintifica era discutata acumdin acest punct devedere ... Iar discutia despre psihanaliza inrelatie cu marxismul a fost una dintre cele mai interesante."25

Din punct de vedere istbric, trebuie sa ne amintim ca pri­mul psihanalist care s-a consultat cu problema marxista a fostAdler: "In 1909, Adler era singurul membru al SocietatiiPsihanalitice din Viena care se declara marxist. Iar contribu­

tia sa la introducerea gindirii lui Marx a fost constanta. "26In Rusia postrevolutionara, critica psihanalizei a fost faen­

ta in primul rind de catre Jurinetz, Deborin ~iThalheimer inrevista sovietica Unter dem Banner des Manismus27. De obicei,atacurilela adresa lui Freud erau in intregime gratuite ~i, du-

Povestea Sabinei Spielr:ein I 221

pa Lobner, sint greu de inteles pina astazi acuzatiile contra­dictorii care i-au fost aduse Maestrului din Viena. In orice

caz, problema se centra, dupa cum era logic, asupra premise­lor idealiste ale psihanalizei fata de cele materialiste ale mar­xismului. In practica, aceasta a devenit 0 problema perma­nenta. Totu~i, psihanali~tii ru~i au facut toate eforturile pen­tru a gasi puncte de contact nu atitdin comoditate, dt maidegraba din cauza ca 3cproape toti au acceptat cu entuziasmRevolutia Bol~evica. In ace~ti ani, Stalin nu concentrase incatoata puterea in miinile lui ~i 0 anumita libertate de opinieera inca 'posibila, devenind ins a di~ ce iIJ.ce mai rara, pinadnd a disparut cu totul. Oar in premiza colaborarii cu statuiera implicata ideea ca psihanaliza ar putea de acum incolosa-~i dobindeasca forma finala; ideea constituia una dintrecele mai mari nedreptati care puteau fi facute doctrinei luiFreud, 0 astfel de finalita.te fiind daunatoare progresului ori­carei ~tiinte28.

Tar evenimentele erau aproape de apogeu. Dupa venirea laputere a lui Stalin, Zeitschrift publica din dnd in dnd relataridespre activitatea psihanali~tilor din Uniunea Sovktica. UI­timul articol important a aparut in Imago in 1931; scris deOtto Fenichel, articolul vorbea despre criteriile de reabilitarefolosite intr-o colonie penitenciara sovietica. In descrierea luiFenichel, obiectiva ~i deta~ata, a~a cum ar putea parea, se poa­te citi printre rinduri entuziasmul pentru 0 metoda de reedu­care pe care numai Rusia bol~evica 0 putea adopta. Metodaconsta in a Ie oferi condamnatilor posibilitatea identificarii."Aceasta este ceea ce poporul Uniunii Sovietice ofera intr-omaniera extraordinara. Tdeah,dcomun care face posibilaiden­tificarea membrilor lui intre ei ~i cu camaraziilor, ideal carenu este predat de profesori tinerilor, ci este trait ca realitateatit in marea lume inconjuratoare, dt ~i in mediul restrins altovara~ilor, unde se poate participa cuadevarat intr-un modautonom, tara prefacatorie sau obstacole. "29 _

In orice caz, a~a cum a aratat Luria, dezbaterea asuprapsihanalizei ~i marxismului ~eprezenta centrul de interes pen­tru psihanali~tii sovietici. In 1924, un volum publicat laMoscova incerca sa determine legatura dintre marxism ~i psi­hologie. Printre diferite articole, doua fac explicit referire la

222 / Un triunghi psihanaZitic

psihanaliza ~i sint semnate de catre Luria ~i analistul Fried­mann din Moscova. Articolul acestuia din urma, "Principale­Ie conceptii psihologice ale lui Freud ~iteoria materialismuluiistoric", dezvolta, a~a cum se poate deduce din titlu, 0 com­paratie intre cele doua doctrine ~i ajunge la concluzia ca "peplan metodologic, psihanaliza duce materialismul istoric ina­inte, in directia psihologica. Teoria lui Freud incepe acolo un­de materialismul istoric a ramas in ceea ce prive~te studiul ac­tivitatii umane ... Pentru a fi mai exacti, materialismul istoricarata cum socialul creeaza psihologicul, in timp ce psihanali­za arata cum biologicul este transformat in psihologic sub in­fluenta socialului. "30 Prin acest articol, care discuta teoriilemarxiste tot atit cit ~i pe cele freudiene, autorul demonstrea­za ca nu are nici cea mai mica indoiala in ceea ce prive~tecompatibilitatea lor, pentru ca, in viziunea sa, amindoua te­oriile merg dincolo de aparenre. Acesta este singurul punctasupra caruia pot fi de acord.

Articolullui Luria, care este parte dintr-o lucrare mai ma­re, incearca sa arate faptul ca psihanaliza a fost prima incer­care de a formula 0 teorie caracterologica umana pe baze or­ganice. Doar in acest fel, spune Luria, "pot fi puse fundariilepentru 0 psihologie bazata pe materialismul marxist, adica 0psihologie care considera fenomenele vierii psihice ca formeale fenomenelor organice ~i care nu traseaza nici 0 linie des­partitoare intre procesele care apar in organele trupului ome­nesc ~i reacriile psihice la care dau na~tere. "31

La prima vedere, aceste observaW ale lui Luria pot pareacorecte (~i de fapt, cine ar putea nega ca procesele psihice i~iau sursa in organic?), dar ele conrin saminra propriei lor con­damnari de catre ortodoxia marxista, prin faptul ca excludsau cel purin minimizeaza concepria ca formarea con~tiinreidepinde de lumea sociala.

in 1934, Otto Fenichel, intr-un articol a carui existenraeste cunoscuta poate doar de ciriva psihanali~ti, reia ideeaunei conexiuni intre psihanaliza ~i marxism, observind cii nutoate ~tiinrele, chiar daca conrin erori burgheze, trebuie sa fierespinse de catre marxi~ti, care, din contril., trebuie sa adopte .~tiinrele naturale ~i sa Ie scoata de sub monopolul culturiiburgheze. Marxistul, dupa Fenichel, trebuie sa aiba in minte

Povestea Sabinei Spielrein /223

faptul cii "psihanaIiza contine germenele unei importante ~ti­inte naturale, ~tiinta naturala a psihicului uman"32. Fenichelcontinua sa afirme cii obiectia cii nu trebuie sa ne pierdemtimpul studiind sentimentele individului este pe de-a-ntregulridicola, pentru cii sentimentele umane de baza sint radacinaa tot ce se intimpla in societate."PsihanaIiza ... nu se opuneconceptiei psihologice a materialismului dialectic, ci mai de­graM adapteaza faptele psihologice la metodele gindirii ma­terialist-istorice ~i astfel plaseaza psihologia pe 0 pozitie de­terminata ... pozitia proceselor sociale. "33

Dar problema relatiilor dintre Marx ~i Freud nu a fost re­zolvata, pentru cii nu a fost niciodata inteles faptul cii "nu Iise poate face dreptate lui Marx ~i Freud decit recunoscin­du-se profunda lor contradictie reciprocii. "34

Doar dupa ce acest lucru va fi recunoscut va fi posibila 0anume reconciIiere. Totu~i, nu va putea fi vorba de 0 sinteza,pentru cii in acest caz ambele doctrine ar fi deformate ..

Sfiqitul

Dar a venit vremea sa ne reintoarcem la Sabina Spielrein.In 1923, dupa ce discutase acest lucru intr-o scrisoare catreFreud, ea este acceptata ca membru al Societatii Psihanaliti­ce Ruse. AIti anali~ti, printre ei numarindu-se ~i Luria, au in­trat in asociatie earn in aceea~i vreme. Stirile au fost relatateatit de organul psihanalitic oficial de limba engleza, dt ~i deeel de limba germana 1. Inainte de plecarea in Rusia, ea a pu­blicat doua scurte relatan in Intemational Joumal, unul desprevise ~i stelele cazatoare, celalalt despre simbolismul automo­bilului2.

E aproape imposibil sa urmarim tc;>atecobori~urile ~iurcu­~urile Sabinei dupa reintoarcerea ei. In ceea ce prive~te scrie­rile ei; avem un aJt articol din 1931, de aproape 30 de pagini,dedicat unui experiment in care Spielreir1 incearca sa identi­fice ~i sa interpreteze diferentele dintre desene facute de co­pii cu ochii inchi~i ~i cele facute cu ochii deschi~i. Publicat inImago, articolul a fost recenzat in -1938 in The P~choana?yticReview. Daca ar fi sa analizam alegerea subiectului, am puteavedea cum in aceasta lucrare - care pare a fi ultima scrisa deea - problema contrastului dintre ochii inchi~i ~i ochii des­chi~i apare ca reflectare a conflictului dintre incon~tient ~icon~tient ~i a posibilei sale medieri3.

Citeva informatii interesante despre aceasta perioada ob~scura in viata Sabinei ne-au fost oferite de catre Jeanne A.Lampl-De Groot din Amsterdam:

"Tot ce ~tiu este ca in Rusia ea a fondat un camin pentrusugari ~i copii, in speranta de a Ie oferi 0 viata mai buna incomunitate dedt in propria lor familie. Aceasta inseamna ca

Povestea Sabinei Spielrein I 225

ea a fond at acest camin pentm copii avind in minte ideile ori­ginale ~i idealiste ale societatii sovietice. Nu ~tiu citi ani aveacind a murit, dar in anii '30 existau zvonuri ca ea a fost foar­

te dezamagita cind, analiza a fost interzisa ~i caminul ei pen~tru copit a fost inchis. "4

~a cum am mai spus ~i din motive pe care Ie-am mentio­nat, psihanaliza a fost scoasa in afara legii in 1936, in plinstalinism, ~i bineinteles toate activitatile' care aveau legaturacu ea au avut ~i ele aceea~i soarta. Sabina Spielrein totu~i, in­toarsa la Rostov pe Don, a predat la universitatea locala, ca­re din pacate a fost distmsa in timpul celui de-al doilea raz­boi·mondial; astfel, toate cercetarile care incercau sa dea deurma ei in documentele universitatii au ramas fad succes5.

Numele ei incii apare in 1937 pe lista psihanali~tilorru~i.Dupa aceasta data, lini~te. Este interesant in legatura Cll acestfapt ca to ate publicatiile specializate din tarile occidentale nufac nici 0 mentiune despre distrugerea psihanalizei in Rusia,tot a~a cum nu au facut nici un comentariu in timpul anilorcelui de-al doilea razboi mondial, cind psihanaliza a fostpractic redusa la tacere in Italia ~i Germania6.

Odata cu disparitia Sabinei Spielrein, povestea noastraajunge la final. A venit motnentul sa determinam in ce masu­ra evenimentele pe care Ie-am descris aulasat urme in operalui Jung. ~a cum am spus mai inainte, nu ar trebui sa existedificultati in a recunoa~te multele reificari care trimit inapoila conflictele dramatice ~i dureroase din acei ani - conflictecare bineinteles au fost depa~ite, dar au influentat gindirealui intr-un mod decisiv.

E rational sa presupunem cii dacii Jung a atins subiectulrelatiei analistului cu pacientul, gindirea sa, atit in mod con­~tient cit ~i incon~tient, s-a hranit din experienta ~i ca in Psi­

hologia transJerului amintirea uneia dintre primele relatii inten­se din viata sa se poate sa fi reapamt cu 0 ardoare reinnoita. Eu

. personal am sentimentul cii cel putin aspectul existential,emotional al £enomenului transfer-contra transfer poate fiilustrat doar de evenimentele pe care Ie-am povestit. "Prinfaptul cii medicul se preocupa de suferinta psihicii a pacien­tului, manifestind 0 intelegere plina de solicitudine, acesta seexpune continuturilor asaltante ale incon~tientului ~i astfel

2261 Un triunghi psihanalitic

unui nou efect de inductie. Incepe sa fie «preocupat» de caz. "7

Dar Jung accentueaza corect felulin care aceasta fascinatie liconduce imperceptibil pe pacient ~ipe analist dtre 0 stare deincon$tientii comuna, impotriva dreia terapeutul va incerca sase apere prin intermediul persona medici .. Sint conectate apoide persona experienta de rutina ~i suficienta de sine a medicu­lui, care, in general, provine din faptul de a crede d ~tii totul~i de a fi complet infailibil, totu~i "aceasta informare defici­tara nu este insa recomandabila ... "8 Cum oare sa nu ne amin­

teasd aceste cuvinte dure de ceea ce i-a scris Jung mamei Sa­binei? Pe de alta parte, fenomenul psihic care in mod evidentse afla la baza vietii noastre are 0 simplitate deconcertanta.Liniile fundamentale sint in practica totdeauna acelea~i, indi­ferent dad modurile in care aceste premise dezvoltate in exis­tenta umana concreta devin variate ~i schimbatoare.

Este clar d Jung nu ar fi putut sa scrie Psihologia transfern­

lui imediat dupa int11nirea cu Spielrein pentru simplul motivd la acea vreme nu cuno~tea lucrurile pe care mai tlrziu Ie vaobserva ~i studia. Dar dnd se ginde~te la experientele salepeste mai multi ani, procesul psihic la care fusese martor sedeslu~e~te ~i se clarifid. ~ vrea sa pun aceste conjecturi in­tr"un context mai precis: odata ce analistul accepta ideea dmunca sa implid contagiuni psihice, el este fortat sa adopteo atitudine diferita fata de pacient. "Caci astfel soarta pacien­tului 11prive~te .~i personal, ceea ce duce la crearea premise­lor cele mai favorabile tratamentului. "9

Jung sugereaza d terapeutul care i~i bazeaza munca pe unsentiment de infailibilitate se comporta intr-un mod foartediferit c~ pacientul sau fata de cel ce crede intr-o contagiunepsihica. In orice caz, analistul eV3llueaza consecintele com­portamentului sau in mod diferit. In prima modalitate, nimicdin ceea ce se intimpla eu pacientul nu are de-a face cu viatapsihid a doctorului, in timp ce in cea de-a doua imbunatati­rea sau deteriorarea starii pacientului are un efect direct asu­pra analistului. Acesta este sensulin care Jung sustine d des­tinul pacientului implid destinul analistului.

Motivele care poate I-au condus pe Jung sa fad aceasta'afirmatie sint clare. Dar ele devin evidente dnd Jung simtenevoia sa declare d: "ceea ce nu este dorit ~i voit nu are ne-

Povestea Sabinei Spielrein /227

voie de regula de 0 interdictie" 10. Oridt de general ar puteasuna aceasta fraza, trebuie sa ne amintim delimitarile pe ca­re Jung a crezut ca trebuie sa Ie puna in relatia sa. Cind luamin considerare aceasta observatie a lui Jung In contextul Psi­

hologiei traniferului ca ieferinta la problema incestului, tablouldevine chiar mai claroJung I~i bazeaza o' parte din munca sape problema incestului, ~i anume pe pozitia pe care aceastaproblema 0 ocupa In sfera tratamentului terapeutic. Sa exa­minam teza lui: "Prezenta aspeetului ineestuos Inseamna nudoar 0 dificultate intelectuala, ci Inainte de toate 0 complica­re afectiva a situatiei terapeutiee. Caci aeest aspect ascundecele mai tainice, mai intensive, fragile, pudice, tematoare, bi­zare, imorale ~i toto data inalte emotii care modeleaza multi­tudinea inexplicabila ~i indescriptibila a relatiilor umane ~i Iecanfed 0 forta eoercitiva. Ele se Ineolacese pre cum tentacu­lele invizibile ale unei caracatite, cuprinzind parintii ~i eopiii~i, prin transfer, medieul ~i paeientul. Aeeasta eonstringere semanifesta in caraeterul irezistibil ~i persistenta indaratnica asimptomului nevrotic ~i prin ata~amentul disperat de univer­suI infantil sau fata de persoana medicului. Cuvintul «obse­sie» earacterizeaza perfect aeeasta stare." II

Aeeste glnduri trebuie avute tot timpul in minte pentru aputea vedea in ele nu doar experienta pacientului, ei, maiales, pe eea a analistului. Jung merge mai departe ~i spune diIntr-o situatie preeum cea deserisa viata psihica a doctoruluieste in intregime un subiect ineon~tient al transformarii, iarpacientul ~i analistul slnt amindoi fortati sa se confnmte "euIntunericul ce ascunde elementul demonic"12. Aluzia la dia­

vol cu siguranta nu este noua in scrierile lui Jung, dar ea do­binde~te 0 anumita semnifieatie eonjeeturala dnd ne amin­tim de faptul ca, atunci dnd vorbe~te eu Freud de relatia saeu Spielrein, Jung admite eu tristete ca: "diavolul poate safoloseasca cele mai bune lueruri pentru crearea noroiului"13.Si ce este aeest noroi? Probabil nu un element erotic, primullucru ce i-ar veni In minte nespeeialistului, ci mai degraba ilu­zia di orice tratament analitic se adreseaza terapeutului ~ipa­cientului. E foarte clar in aceasta privinta. Relatia este impie­dieata de ineon~tient, pentru ca aeesta, prin proieetie, creea­za 0 a~teptare nerealista, ,,0 atmosfera intemeiata pe 0 iluzie

228 / Un triunghi psihanalitic

ce favorizeaza fie confuzii ~i interpretari eronate, sau, invers,simuleaza oarmonie uimitoare. Cel de al doilea caz este mai

ingrijorator decit primul ... "14

Jurnalul Sabinei Spielrein ofed 0 interesanta opinie opusaacestor afirmatii. Intr-adevar, ~tim ca cea mai mare suferinta afetei provenea din faptul ca ea era deceptionata sau eel putindezamagita din cauza vulnerabilitatii ~i a lipsei de aparare infata sentimentelor aprinse prima oad in ea. Si ce s-ar puteaspune despre referintele repetate pe care Ie face Jung la propri­ile lui naivitati ~i slabiciuni? Drama transferului este cu iscu­sinta ticluita, este 0 drarp.a in-care umbra aparea ~i devenea eainsa~i un diavol prin care sintem fortati sa ne dam seama ca,cu cit luptam mai mult sa ne tinem uniti cu noi in~ine, "Unuldevine Dublu" IS sau inca mai imbucatatit ~i multiplu.

Insa firqte exista in ultima instanta 0 recompensa pentrupretul platit. Odata ce transfeml este analizat, este posibil cacontinutul incon~tient sa se reintoarca la sursa sa. Bineinte­les, a~a cum observa cu acuitate Jung, nu inseamna ca proble­ma este rezolvata; ea este doar aminata. Libidoul care sta labaza proiectiei cauta un obiect, in cazul nostm, 0 relatieumana, care dmine, in perspectiva lui Jung, eel mai profundinteles al transfemlui. Oar odata ce aceasta relatie cu Ceiaialteste mpta, impulsul fata de aceasta relatie va aparea cu 0 n,?­ua fmmusete ~iviolenta ~iva fi canalizat spre individuatie. Inexplicarea acestei dorinte arzatoare, Jung i~i retraie~te poatefad sa-~i dea seamapropriul trecut: "Procesul de individua­tie are doua aspecte de principiu: el este pe de 0 parte un pro­ces de integrare intern, subiectiv, pe de alta parte insa un pro­ces relational obiectiv la fel de indispensabil. Unul nu poateexista fad celalalt, cu toate ca in prim plan se afla cind unul,cind celalalt. Acestor doua aspecte Ie corespund doua perico­Ie tipice: primul consta in faptul ca subiectul intrebuinteazaposibilitatile de dezvoltare psihica oferite de confnmtarea cuincon~tientul pentlU a se sustrage anumitor implicari subiec­tive mai profunde ~i pentm a simula 0 «spiritualitate» ce nurezista unei critici morale. Cea de a doua consta in faptul cainclinatiile atavice predomina exagerat ~i provoa<;:areductiafortata a relatiei la un nivel primitiv. Printre aceste Scilla ~iCaribda trece traseul ingust la a calUi cunoa~tere au contri-

Povestea Sabinei SpieZrein /229

buit intr-o masura atit de mare mistica cre~tina a evului me­diu, precum ~i alchimia."16

Felul in care Jung insu~i a reu~it sa navigheze intre cele do­ua extreme nu este inca intru totul claroDar sa lasam aceastajudecata finala istoriei.

~i dad tot am vorbit de istorie, mi-arplacea sa sugerez ci­titorului 0 analogie intre acest episQd din viata lui Jung ~i ex­perienta lui Johann Christoph Blumhardt, care in anii 1842­1843 folosea tehnici de exorcism pentru a trata 0 fata pose­data, numita Gottliebin Dittus. Cazul este foarte bine docu­men tat ~i demonstreaza intr-un fel surprinzator pericolele ~icomplicatiile ce sint in general intilnite in tratamentul schi­zofreniei severe. Gaetano Benedetti, intr-un studiu qetaliat alincidentului, a aratat ca terapeutul, slujindu-se dO;1rde intui­tia psihologica, a reu~it sa d~tige aceasta confruntare ~i a vin­decat pacientul care ar fi vrut sa-l distruga. Dupa aceasta ex­perienta - ~i aici apare analogia cea mai subtila - ,Blum­hardt a devenit un om complet schimbat, cu 0 mare credintain Iisus, Care I-a ajutat. Mai mult,tinara femeie pe care a vin­decat-o a devenit mai tirziu unul dintre cei mai valoro~i asis­ten ti ai sai 17.

In scrierile lui Jung, pot fi descoperite ~i alte aluzii direc­te la Spielrein. In Amintiri, vise, rfjlectii, exista un asemeneaecou. Autorul descrie intilnirea sa cu incon~tientul: ,,~tiam cavocea provenea de la 0 femeie ~i am recunoscut-o ca fiind ceaa unei paciente, 0 psihopata talentata, care n}anifesta un pu­ternic transfer fata de mine. Devenise 0 faptura vie inlautrulmeu."18

Este clar ca Jung nu a putut uita niciodata acest aspect im­portant al vietii sale, pentru ca, privind inapoi la memoriilepe care Ie-a compUat eu ajutorul Anielei Jaffe, el simte nevo­ia sa declare: "Despre relatiile care au insemnat ceva pentrumine ~i care mi-au revenit in minte ca amintiri ale unor vre­muri indepartate nupot povesti, caci ele n-au fost numai via­ta mea cea mai launtrica, ci ~i a lor. Nu mi-e ingaduit sa des­chid privirilor lumii acele u~i inchisepentru totdeauna,"19

Dar a~a cum am incercat sa argumentez, in viata noastraprofunda este ascunsa sursa istorica a operelor noastre. Criti­cilor care ar putea obiecta ca pentru un autor opera e mai im-

230/ Un triunghi psihanalitic

portanta decit viata Ii se poate raspunde ca de~i acest lucruar putea fi adevarat pentru unele creatii ale spiritului umanprecum marile teorii ~tiintifice ~i cosmologice; este mult maiputin adevarat pentru psihologie, 0 disciplina in care savan­tul este determinat, chiar incon~tient, sa tina seama de pro­priile experiente, inclusiv de cele mai traumatice. A cunoa~teaceste evenimente, a Ie intelege ~i a Ie compara cu metapsi­holdgia relativa nu inseamna a scadea validitatea teoriei. Te­oria, bineinteles, va fi derivata dinexperienta autorului, ne­excluzind vicisitudinile personale prin care a trecut, dar dacaele sint transformate intr-un mod creath" devin, ca ~i arta,parte a·mo~tenirii colective a omenirii. PSihdlogul nu poateignora aceste premise, mai ales daca este interesat de psiho­logia profunda, care - a~a cunt Freud ne invata prin auto a­naliza lui ~iJung prin coborirea lui in infernul incon~tientului- se bazeaza esential pe auto-observaie din partea autorilor.

A fost acordata prea putina atentie afirmatiei lui Jung dinAmintiri, vise, riflecfii: "Anii in care m-am ocupat de imaginileinterioare au constituit perioada cea mai importanta a vietiimele, in decursul careia s-au decis toate lucrurile esentiale."2oJung se refera rareori la studiile sale obiective asupra pacien­tilor, a caror importanta 0 recunoa~te totu~i in alta parte acaytii21; el se concentreaza asupra dialogului cu imaginile in­terne. Deci, atunci cind Jung insu~i face afirmatii care suge­reaza ca psihologia analitica este in primul rind propria luipsihologie, nu este treaba noastra sa deschidem acele u~i pecare el cu gelozie ~i "cu justete" (just pentru el, protagonistulacestor evenimente) le-a tinut intotdeauna inchise?

Aceasta a fost deci dilema cu care m-am confruntat in

ceea ce prive~te documentele care au intrat in posesia mea. Afost decizia mea ca subiectul ~i continutul acestor documen­te sa poata fi facute publice, de~i a~tept inca permisiunea dea publica corespondenta lui Jung cu Spielrein. Nu este sarci­na mea sa verific pe nimeni. Dar nici de a ascunde fapte ~iidei care, eel putin la 0 examinare superficiala, ar putea samearga contra curentului predominant de gindire. Exista pre­cedente pentru 0 astfel de cenzura. A~a cum ~tim, Karl Marxavea opiniile lui despre a~a-numitul colos tarist, ~i in clarvi­ziunea sa a inteles ca Rusia, cu resursele ei imense ~i granite-

Povestea Sabinei Spielrein /231

Ie ei nesfir~ite, ai' putea fi 0 amenintare perena pentru Euro­pa. Dar lucriirile in care era prezentata aceasta perspectiva,chiar in cele in care era subiectul principal, au fost timp demulti ani ascunse cu grija, pentru cii ideile lui Marx nu eraupe de-a-ntregul flatante, examinate in lumina ultimelor evo­lutii din Uniunea Sovieticii22. Aceasta cenzura este 0 decep­tie pentru toti cei ce'Cl'ed in marxism. Sint convins ca nimeninu are dreptul sa ascunda ..ceva. Nu exista un lucru atit de in­tin at, indiferent de anvergura lui, care sa nu poata ajuta,atunci cind este plasat in contextulunui sistem de idei, la 0intelegere mai clara ~i mai precisa a chestiunii principale.

Soar putea spune acela~i lucru ~i despre Freud ~i legaturasa cu "lucrarile despre cocaina". Editorii traducerii engleze~tia acestei lucrari au gasit curios faptul ca, in ciuda mareluiin­teres aratat astazi fiziofarmacologiei, eforturile lui Freud inaceasta directie sint complet ignorate.Cred ca omisiunea nuse datoreaza intimplarii, ci unei alegeri clare, chiar daca nu pede-a-ntregul con~tienta. 0 exceptie f;ste Ernest Jones, care adedicat un capitol intreg acestui subiect pe un ton care nu eraapologetic, ci discret obiectiv23. Dupa Donoghue ~i Hillman,experimentele cu droguri ale lui Freud nu au avut drept cau­za dorinta de a ci~tiga faima, ci un factor arhetipal, implidndfundamental cautarea Iibertatii. Din acest punct de vedere,scrierile sale despre cocaina nu trebuie considerate 0 "gre~ea­la de tinerete care trebuie ignorata de succesori ~i exclusa dincorpul lucriirilor sale. Mai degraba, este un semn din tinere­te a maretiei sale. El avea capacitatea de a fi absorbit de unputernic tipar colectiv ~i totu~i sa-~i urmeze calea spre 0 so­lutie individualii... El a continuat sa-~i realizeze aceasta am­bitie spirituala, dar la un nivel psihologic."24 Dupa cum ~tim,Freud era atit de entuziasmat de proprietatile cocainei, indto recomanda tuturor ~i chiar un autor de buna credinta pre­cum Jones a fost obligat sa scrie: "Pe scurt, privind din punc­tul de vedere al cunoa~terii actuale, el a ajuns curind 0 ame­nintare publicii. "25A trage un val asupra un or astfel de aspec­te deconcertante din viata unui mare om inseamna in ultimainstanta a nu avea incredere in valoarea lui; 0 asemenea cre­dinta se demonstreaza doar prin acceptarea inclusiv a acestor

232/ Un triunghi psihanalitic

momente negative din lunga poveste a cercetarilor ~i strada­niilor ~tiintifjce.

S-ar putea totu~i obiecta ca, spre deosebire de scrierile luiMarx ~i Freud tocmai mentionate, documentele SabineiSpielrein nu au fost scrise pentm a fi publicate ~i, prin urma­re, s-ar cu"eni sa ramina nedeschise. Nu sint de acord. Oriceom care ridica vocea pentm a Ie spune ceva cu adevarat noucontemporanilor sai, care Ie contrazice ideile ~i convingerileprintr-o viziune diferita, nu poate fi masurat cu 0 masura co­muna. CW oameni au fost influentati - pentm a ne menti­ne in limita exemplelor citate - de Freud, Marx ~i Jung? Cltioameni s-au recunoscutin opiniile ~i studiile lor? Orice fapt,orice informatie care poate lumina mai bine contributia la~tiinta trebuie sa fie cunoscuta ~i adusa la cuno~tinta.

Lunga calatorie a lui Jung, de la studiile sale de asociatiela fv!ysterium Coniullctionis, se intinde de-a lungul a cincizecide ani de opera analitica ~ispeculativa. Tot a~a cum Freud nuramine in capcana pa~ilor fal~i in cautarea unei glorii rapide,tot a~a exuberanta ~i lipsa de experienta ale lui Jung in trata­rea primilor pacienti nu I-au impiedicat sa-~i rascumpere ero­rile trecute ~i riscurile asumate, concentrindu-se in mod clarasupra lor. Repet analogia: Freud credea ca prin cocaina adescoperit ceva ce va elibera omul, dar in realitate eliberareaera la un alt nivel, a~a cum Freud insu~i a demonstrat; in in­tllnirea sa cu Sabina Spielrein, Jung a avut impresia ca ~i-aga­sit eliberarea, dar a~a cum ~i-a dat seama mai urziu, ea tre­buie sa vina pe cu totul alte cai. ~a cum noua, care am des­chis u~i secrete, nu ne ramine altceva de fkut dedt sa traimcu mai mare umilinta.

Note

Abrevieri

CW = The Collected VVorks of e.G. lung, ed. Gerhard Adlel~ MichaelFordham, and Herbert Read; William McGuire, exec. ed.; trad.R.F.C. Hull (vol. 2 trad. Leopold Stein in colaborare cu DianaRiviere). Editia completa constituie Bollingen Selies XX. 1953­1967: New York: Pantheon Books and Bollingen Foundation.Princeton University Press: 1967-1979.

Freud/lung Letters = The Freud/lung Letters: The Correspondence betwem

Sigmund Freud and e.G. lung, ed. William McGuire, trad. RalphManheim ~i R.F.C. Hull. Bollingen Series XCIV Princeton Uni­versity Press, 1974.

Jahrbuch = Jahrbuch fiir psychoanalytische und psychopathologische For­

schungen. Leipzig ~i Viena, 1909-1913.Jones = Ernest Jones, The Life and Work of Sigmund Freud. Londra:

Hogarth Press, ~i New York: Basic Books, 1953, 1955, 1957.MemOlies = Memories, Dreams, Reflections by e.G. Jung, recorded by

Aniela Jaffe; trad. Richard ~i Clara Winston. New York: Pan­theon Books, 1963.

Minutes = Minutes of the Vienna Psychoanalytic Society, ed. HermanNunberg ~i Ernst ·Federn; trad. M. Nunberg. Nevv York: Interna­tional Universities Press, 1962-1974. (1: 1906-1908; II: 1908­1910; III: 1910-1915.)

Standard Ed. = The Standard Edition of the Complete Psychological VVorks

of Sigmund Freud. Tradusa sub coordonarea lui James Strachey, incolaborare cu Anna Freud, asistati de Alix Strachey ~i Alan~vson. Londra: The Hogarth Press and The Institute of Psycho­Analysis, 1953-1974.

Zeitschrift = Intenzationale Zeitschrift flir iirztliche Psychoanalyse. Viena,1913.

Zentralblatt = Zentralblatt fir Psychoanalyse; Medizinische Monatsschrift

fir Seelenkunde. Wiesbaden, 1911-1913.

234/ Un triunghi psihanaZitic

Introducere

1. Henri E Ellenberger, The DiscovClY of the Unconscious: The HistOlYand Evolution of Dynamic P~chiatJY, Basic Books, New York,1970, pp. 447-448, 672-732, 889-891.

2. William McGuire, introducere, Freud/lung Letters, pp. xiii-xxxvii.3. Aldo Carotenuto, Senso e contenuto della psicologia analitica, Borin­

ghieri, Torino, 1977, p.131.

Partea intii. Jurnal ~i scrisori

1. Jurnalul Sabinei Spielrein (1909-1912)

1. Peter Nansen (1861-1918), scriitor danez; in romanele sale, adescris viata sentimentala ~i erotica din Copenhaga. S-a bucuratde un succes extraordinar, dar astazi este complet uitat. lurnalulluliei dateaza din 1893.

2. Referire la "Ober den psychologischen lnhalt eines Falles vonSchizophrenie (Dementia praecox)", lahrbuch 3 (1911): 329­400.

3. in limb a italiana in text.

4. Emma Jung, nascuta Rauschenbach (1882-1955). (Freud/lungLetters, p. 14, n. 4).

5. Agathe, nascuta in 1904; Gret, nascuta in 1906; ~i Franz, nas­cut in 1908.

6. Referire la "Distrugerea drept cauza a devenirii".7. Johann Jakob Honegger (1885-1911), un striilucit elev al lui

Jung, care s-a sinucis. Vezi Hans Walser, "An Early Psychoanaly­tical Tragedy: J.J. Honegger and the Beginnings of TrainingAnalysis", Spring, 1974, pp. 243-245.

8. Esther Aptekmann ,a scris 0 lucrare despre experimentele psiho­galvanice, teza ei de doctorat cu Bleuler. Mai tirziu, s-a intors inRusia. (Freud/lung Letters, p. 455, n. 7).

9. "Psychic Conflicts in a Child." Publicat in 1909, a avut mai mul­te editH. in The Development of Personalit;y, CW 17.

10. Marianne (1910-1965), care s-a ciisatorit cu Walther Niehus.Ea era unul dintre editorii GesamJ1leZteVVcrke~i membru de la in­fiintare in comitetul editorial pentru publicarea scrisorilor luiJung (Freud/lung Letters, p. 353, n. 2).

11. Mai probabil, scrisoarea lui Jung din 29 septembrie 1910 ~i ras­punsul lui Freud din 1 octombrie 1910. (Freud/lung Letters, p.355 ~i urm.)

12. Spielrein se refera la teza sa de doctorat "Ober den psychologis­chen lnhalt eines Falles von Schizophrenie (Dementia praecox)".

Note /235

13. Referire la lucrarea lui Jung "The significance of the Father inthe Destiny of the Individual", fahrbuch 1 (1909): 155-173. AJ:­

ticolul a c~noscut mai multe editii ~i a fost revizuit in 1949. InFreud and P~choana!ysis, CW 4.

14. Fratele Sabinei, Jean, care a locuit in Stuttgart, 1:nconformitatecu un document de la consulatul spaniol din Stuttgart.

IS. Alexander Mihailovici (1301-1339), duce de Tver ~i mai tirziumare duce de Vladimir ~i al tuturor ru~ilor. EI ~i fiul sau au fostmacelariti de factiuni rivale.

16. Intr-o scrisoare din' Stuttgart datata 1 iulie 1918, fratele sauJean scria: "Parintii no~tri au destui bani. Ai primit. cde 4000de coroane pe care ti le-a tri'mis tata? Am estimat mo~tenireanoastra de la Rostov la 150-200000 de ruble; nu prezinta niciun risc. Tata a investit toti banii in proprietati imobiliare, careau crescut mult in valoare."

17. Vezi scrisoarea lui Freud catre Jung, 1 decembrie 1911, inFreud/fung Letters, p. 473.

18. Aceasta lucrare fusese intitulata"Destruction as the Cause ofComing into Being".

19. Prin "perechea nr. 4", Sabina Spielrein intelege Jung ~i Freud.20. Prin "poezie" trebuie sa intelegem 0 semnificatie metaforica cu­

noscuta doar de Jung ~i Sabina. 0 analogie literara poate fi ga­sita la Proust. Swann ~i Odette folosesc metafora ,faire cattl0'a"pentru a exprima actul fizic al posesiei.

21. Cu siguranta dupa 1906, deoarece fiul sau, Franz, s-a nascut in1908.

22. Freud avea ~ase copii. Vezi Jones, 1:152.23. Probabil un remediu medical cunoscut in epoca.24. Vezi n. 20.

25. Rudolf Ulrich Kronlein (1847-1910), chirurg neurolog elvetian.26. Spielrein a fost acceptata in 1911.27. Spielrein a scris, probabil din gre~eala, "Xl" in loc de "XII".28. Vfnzatol1l1 de nisip, 0 poveste scris~ de ETA. Hoffmann (1776­

1822), publicata in 1816. "Titlul vine de la faptul ca personajulprincipal al povestirii, sensibiluJ ~i vizionarul Nathanael, a cres­cut, in copilaria sa intunecata ~i dezolanta, sub influenta unuibasm povestit de doica sa, in care 0 creatura fantastica numitaVinzatorul de nisip punea nisip in ochii copiilor pina dnd ochiisingerau ~i plesneau in orbite. Anumite imprejurari I-au facut pebaiat sa-l identifice pe hainul Vinzator de nisip Cll Coppelius,colaboratorul tatalui sau la experimentele alchimice. Coppelius,in diferite ipostaze, apare mai tlrziu in viata lui in momente ex­ceptionale, totdeauna ca inamic. In aceasta intriga, actiunea

236 I Un triunghi psihanalitic

centrala in desfa~urarea povestirii 0 reprezinti strania povestede dragoste a.lui Nathanael, acum student la universitate. In­tr-un mic ora~ universitar, traie~te mare Ie om de ~tiinta italianLazzaro Spalanzani, ce apare mai 'degraba ca magician, inven­tator ~i creator al papu~ii Olympia, care seamana cu 0 fiintaumana ~ipe care el 0 face sa se mi~te ~i sa vorbeasca. -Neferici­tul Nathanael se indragoste~te de ea ca de 0 femeie vie ~i, tre­and prin diferite episoade fantastice, ajunge sa-~i piarda minti­Ie. Din nou, Coppelius este eel care il distruge: intr-o zi, cumstatea Nathanael, care se eliberase de sub farmecul Olympiei, in­tr-un turn privind la ora~ul de la picioarele lui impreuna cu prie­tena lui din copilarie, Clara, Coppelius I-a fermecat cu 0 privire~i I-a facut sa se munce din turn." Cf. Dizionmio letterario delle

opere e dei personaggi ditutti i tempi e di tutte letterature (Bompiani,Milano, 1955),4: 501-502. ~i Freud se refera la povestea Vin­zatorului de nisip in lucrarea sa "The «Uncanny»", Standard Ed.,17: 227-236.

29. Vezi Hans Lobner ~i Vladimir Levitin, "A Short Account ofFreudism: Notes on the History of Psychoanalysis in the USSR",Sigmund Freud House Bulletin 2, nr. 1 (1978):9.

30. Persoana neidentificata.

31. Arthur Schnitzler (1862-1931), medic, dramaturg ~i scriitor, acorespondat cu Freud pe teme psihanalitice. Dqi dotat cu 0 ma­re putere de cunoa~tere psihologica, nu a reu~it niciodata sa-~idepa~easca aversiunea fata de conceptele de incest ~i sexualitateinfantila. Vezi Jones, 3:84. A se consulta de asemenea Letters ofSigmund Freud, ed. Ernst L. Freud, trad. Tania ~iJames Stern (Ba­sic Books, New York, 1960).

32. Data precizata in original pentru nunta (" 14.1") nu este totdea­una aceea~i in]umal (vezi 7 ianuarie ~i 28 februarie 1912). Pede alta parte, intr-o scrisoare catre Spielrein din 20 august 1912,Freud ia nota de ve~tile despre casiitorie ~i astfel este sigur ca eaa avut loc intre luna februarie 1912 ~i 11 iulie 1912. Pentru cain manuscris data de ,,14.1" este scrisa atit de clar inat se exclu­

de orice incertitudine de !ectura, soar putea sa fie 0 seapare dinpartea Sabinei Spielrein (poate I in loc de Jpentru "iunie").

2. Scrisorile Sabinei Spielrein catre c.e. lung

1. Neidentificat, probabil profesor la Universitatea din Zurich.2. Pasajul complet este urmatorul: "celui care are inca urechi pen­

tru ce nu s-a auzit vreau inima sa i-o impovarez cu fericireamea". (Citat redat d. trad. rom. realizate de ~tefan Aug. Doina~

Note /237

la EW Nietzsche, A,1'agrait-a Zarathustra, "Precuvintarea lui Za­rathustra", sec. 9, HUl1).anitas,Bucure~ti, 1994). In te~t am pre­ferat redarea traducerii preluate din limba engleza. (N. tr.)

3. Wilhelm von Kaulbach (1805-1874), pictor german: faimospentru lucrarea "Bataia de coco~i". In 1837, a devenit pictor lacurtea regelui Ludwig I ~i a terminat ilustrat1ile pentru ReineckeFuchs. Existii 0 referinta la Kaulbach in Freud/fung Letters, p. 72,n. 3. Reinecke Fuchs este 0 colectie medievala de basme, in careeroul este 0 vulpe.

4. "Uber den psychologischen Inhalt eines Falles von Schizophre­nie",fahrbuch 3 (1911).

5. In Freud/fung Letters, p. 447 este confirmat faptul ca Spielrein asosit la Viena pe 1I octombrie 1911.

6. Partea I din lucrarea lui lung Wandlungen und Symbole der Libido,

fahrbuch 1 (1911). In editia revazuta de el in 1952, Jung schim­ba titlullucrarii in Simbolun ale transfonnani.

7. Spielrein se refera la lucrarea sa "Destruktion"; vezi Freud/fung

Letters, p. 498. Siegfried era numele simbolic cu care Spielrein i~inumea posibilul ei copil.

8. Leonhard Seif (1866-1949), neurolog munchenez ~i ~ef al So­cietatii Psihanalitice din acest ora~ - vezi Minutes III: 209, 218.Mai tirziu, devine urma~ullui Adler.

9. Trebuie sa ne amintim ca Spielrein scria in germana, de~i limbaei materna era rusa.

10. Wilhelm Stekel (1868-1940), unul dintre primii psihanali~tidiscipoli ai lui Freud. Avea un talent deosebit pentru interpreta­rea simbolurilor. S-a sinucis la Londra. Cartea sa era intitulataDie Sprache des Traumes: Eine Darstellung der Symbolik und Deutung

des 7i-atllnes in ihmi Beziehungen zur kranken und gesunden Seele firArzte und Psychologen (Limbajul viselor: Prezentare pentnl docton ~ipsihologi a intelpretarii ~i simbolismului visului In raport cu psihicul sa­

natos ~i bolnav). Publicatii de Bergmann la Munchen in 1911, acunoscut mai multe editii. Freud spune despre aceasta carte:"Cartea lui Stekel este neobi~nuit de bogata in continut - por­cui descopera trufele, dar altfel este 0 nenorocire, nici 0 incerca­re de coerenta, plina de locuri comune ~i generalizari noi ~i ris­cante, toate incredibil de neglijente" (Freud/Jung Letters, p. 404).

11. Vezi "Buhicul Moarte", in Pove~tile Fraplor Grimm. Un tata sa­rac i~i lasa copilul Bunicului Moarte, care-l adopta in calitate denepot. Clnd copilul cre~te, Bunicul Moarte il face sa devina undoctor faimos. Iscusinta doctorului vine din aceea ca prime~teajutor de la Bunicul Moarte, care ii indica pacientii care or samoara ~i care vor supravietui. Dupa ce doctorul incearca de do-

238/ Un triunghi psihanalitic

ua ori sa-l in~ele pe Bunicul Moarte, acesta, infuriat, decide sa-lia cu el ~i sa-I duca intr-o pe~tera subterana.

"Aici el vazu mii ~i mii de fadii care ardeau pe nenumaraterinduri, unele mari, altele mai mici ~i altele mici de tot. In fieca­re moment, unele fa<;lii se stingeau, altele se aprindeau, incitparcii flaciirile sareau dintr-o parte intr-alta.

- Vezi, spuse Moartea, acestea sint flacarile vietii oamenilor.Cele mari apartin copiilor, cele mai mici apartin oamenilor in pri­mii ani dupa ce s-au casatorit, iar cele mici de tot, oamenilor ba­trini; dar exista ~i copii, ~i tineri care au doar 0 faclie mica.

-Arata-mi flaciira vietii mele, spuse doctorul, care se gindeaca flacara sa era foarte inaltii. Moartea ii aratii 0 candela mica,ce ameninta sa se stinga ~i spuse:

- Prive~te, este acolo.- Ah, bunicule drag, spuse speliat medicul, aprinde una noua

pentru mine, fa-o, daca ma iube~ti, ca eu sa ma bucur de viata~i sa ajung rege, ~i sa ma casatoresc cu fata regelui cea frumoasa.

- Nu pot, spuse Moartea. Trebuie sa se stinga 0 fadie cauna noua sa fie aprinsa.

- Atunci pune una noua peste cea veche, astfel inch ea sase aprinda cind se stinge cea veche, implorii doctorul.

Moartea se fiicu ca-i indepline~te dorinta, dar cum voia sa setazbune, facu intentionat 0 gre~eala cind fixa fadia ~i mica fla­cara se stinse. Imediat, doctorul cazu la pamint, acum fiind elinsu~i in mina Mortii."

12. Hermann Swoboda (1873-1963), faimos pacient allui Freud,implicat mult timp impreuna cu Weininger ~i Fliess intr-o dispu­tii despre prioritatea ideii bisexualitatii. In 1906, W Fliess pu­blica 0 scurta carte pe aceasta tema, In eigener Sache (EmilGoldschmidt, Berlin, 1906).

13. Aulus Cornelius Celsus (sec. I d. Cr.), autor roman de tratate,din care au supravietuit doar fragmente izolate. Tratatul De me­dicina a fost pastrat in opt carti, opera cornpleta de medicina ~ichirurgie, dupa regulile lui Hipocrate. Citatul este probabil dinDe medicina.

14. Jahrbuch s-a nascut ca primul organ de informare pentru toti ceice erau interesati de opera lui Freud, la Salzburg, pe 27 aprilie1908. Primul numar apare in 1909, ultimul in 1913. Continu­tul celor cinci volume se gase~te in Freud/Jung Letters, pp. 563­567.

IS. Spielrein se referii la problema din "Distrugerea drept cauza adevenirii" intr-o nota din lucrarea sa "Uber den psychologischen

Note /239

lnhalt eines Falles von Schizophrenie (Dementia praecox)",lahrbuch 3 (1911); 371, n. 2.

16. Paul Eugen Bleuler (1875-1939), director alspitalului cantonal~i al clinicii Burgholzli. El a instaurat tennenul de "schizofrenie"~i a fost deschis de la inceput la teoriile din psihanaliza. VeziDementia praecox, or the Group of Schizophmiias, trad. J. Zinkin(1950; ed. orig. 1911).

17. Referire la Die Psychologie der unbewussten Prozesse (Zurich, 1917),prima editie a "On the Psychology of the Unconscious", in TwoEssays on AnalYtical Psychology, CW 7.

18. Alfred Adler (1879-1937), primul pre~edinte al Societatii Psih­analitice din Viena. In 1911, rupe legatura cu Freud ~i fondeaza~coala de psihologie individuala.

19. ° referintii. la folosul secundar obtinut prin boala, a~a cum e eldescris in Introductory Lectures on Psycho-AnalYsis (1917), StandardEd., 16:384.

20. Vezi n. 17.

21. Emil Medtner apare mai urziu ca editor al seriei in limba rusade cii.rti de psihologie analitica, incluzind Psychological IYpes ~iThe Psychology of Dementia Praecox. Vezi General Bibliograp/ry of

lung's Writings, CW 19, p. 140.22. Vezi aceasta referinta in Hans Lobner ~i Vladimir Levitin, "A

Short Account of Freudism: Notes on the History of Psychoa­nalysis in the USSR", Sigmund Freud House Bulletin, 2, nr. 1(1978):9.

~3. Unnatoarele lucrari ale lui Jung ~i Freud fusesera traduse in lim­ba rusa:

cc. lung

1901. Continutul psihozelor (1908)1924. Un extras din Psihologia tipurilor (1921)192 9. Traducerea completa a lucriitii Psihologia tipurilor (1921)1939. Psihologia dementia praecox (1906); Conflictele psihice ale copi-

lului (1910); Despre psihologia $i patologia fenomenelor a$a-zis

oculte (1902); Confinutul psihozelor (1909); patru scurte ar­ticole despre asociati'ile de cuvinte. Aceste eseuri au fostpublicate intr-un singur volum editat de Emil Medtner.

Sigmund Freud

1910. Psihopatologia vietii cotidiene (1904)1911. 71-eieseuri asupra teoriei sexualitiitii (1905); Cincl lecfU de

psihanalizii (1909-19 10)

240 I Un triunghi psihanalitic

1912. Despre vis (1-900-1901); Delini vis In "Gradiva" de W Jensen

(1906-1907); Acte compulsive ~i ritualuri religioase (1907);Scriitornl ~i activitatea fan tasma ticii (1907-1908); Moralita­

tea sexuala "civi/izata" ~i nevroza miJdema (1908); Analiza fo­bid unui baiat de cinci ani (cazul clinic micul Hans) (1908­1909); 0 amintire din copi/iirie a lui Leonardo da Vinci

(1910); Consideratii despre cele doua principii ale functioniiTiimintale (1911)

1913. Interpretarea visului (1899-1900); Manevrareainterpretarii

visului In psihanaliza (J912); Despre dinamica transftrnlui

(1912); indrnmiiri date medici/or privind tratamentul psihana­litic (1912); efteva .observatii asupra conceptului de incon~tient

In psihanaliza (1913); Despre Inccputul tratamentului (1913)1922. Prelegeri introductive In psihanaliza (1915-19lZ)1923. Metoda psihanalitica a lui Freud (1903-1904); Desprc psiho­

terapie (1905); Caracter ~i erotism anal (1908); Desprepsih­

analiza "siilbatica" (1910); Fausse reconnaissance (deja ra­conte) In tratamentul psihanalitic (1913-1914); Moise allui

Michelangelo (1913-1914); Re11le11l0rare,repetitie ~i claborare

(1914); Contributii la istoria mi~carii psihanalitice (1914);Observatii asupra iubirii de transfer (1915); Rifularca (1915);Incon~tientul (1915); Pulsiuni ~idestine ale pulsiunilor (1915);Despre transfonnarile pulsiunilor, cu precadere In erotismul anal

(1915-1917); efteva tipuri de caracter desprinse din practicapsihanaliticii (1915); 0 dificultate a psihanalizei (1916­1917); Doliu ~i melancolie (1917); Completare 11letapsiholo­

gica la tcoria viselor (1916); Cai ale terapiei psihanalitice(1918-1919); Nota despre preistoria tehnicii analitice (1920)

1924. Totem ~i tabu (1912-1913); Introducere In narcisism (1914);Organizarca genitala infantilii a libidoului (1923); Eul ~i si­nelc (1923)

1925. Cuvlntul de spirit ~i raporturi/e sale cu incon~tientul (1905);Contributii la psihologia vietii sentimentale (1910-1917);Dincolo de principiul pliicClii (1920); Psihologia multi11lilor ~ianaliza eului (1 921 )

1927. Inhibitie, simp tom ~i angoasa (1925-1926)1928: Viitontl unei iluzii (1927)

24. Jung, "On the Question of Psychological Types" (1913), inPsychological '!Ypes, CW 6, apendice.

25. Johann Wolfgang von Goethe, "Prologue in Heaven", Faust, Palt

One, trad. Philip Wayne (Penguin Books, Harmondsworth, Eng.,1949), pp. 41-42.

Note /241

26. Herbert Silberer (1882-1923), psihanalist vienez interesat inmod special de simbolismul ~i analiza viselor. Cea mai importan­ta lucrare a sa, Probleme der Mystik und ihrer Symbolik (H. Heller,Viena; 1914), a influentat studiile de alchimie ale lui Jung. S-asinucis dupa ruperea prieteniei cu Freud. Vezi Paul Roazen, Brot­

her Animal: The StOlY of Freud and Musk (Knopf, New York,1969), p. 157.

27. Nu este de gasit acest citato28. Referire la K.A. Schemer, autorul Das Leben des "Traumes (Berlin,

1861 ), la Freud in lnterpretarea visului.29. Vladimir M. Bekhterev (1857-1927), medic psihiatru rus, autor

a peste 600 de lucrari publicate ~i 369 discursuri ~i conferinte.Este celebru pentru a fi studiat reflexele de asoeiatii.

30. De fapt, in originalul scrisorii, cel de-al doilea PS. incepe eu un,,17" care este taiat ~i este urmat de ,,16.1.1918".

31. "La structure de l'inconscient", Archives de psychologie 16 (1916),care in versiunea finala s-a intitulat "The Relations Between theEgo and the Unconscious", in TIvo Essays on Ana[ytical Psychology,CW7.

32. Alexander Feodorovich Kerenski (1881-1970), revolutionar rusde frunte, izgonit din funcpa de prim-ministru de catre bol~eviciin 1917, dupa care este exilat, ajungind in cele din urma in Sta­tele Unite, unde continua activitatea politica impotriva regimu­lui sovietic.

33. Gregor Johann Mendel (1822-1884), considerat parintele gene­ticii modeme. Studiul sau despre caracteristicile mo~tenite, pu­blicat in paginile unui jurnal de provincie in 1866, a fost com­plet ignorat de lumea ~tiinpfica. Lucrarea a fost redescoperitii in1900 de Hugo De Vries, Carl Correns ~i Eric yon Tschermak.

34. Referinta poate fi din Haelius, descendent al lui Samem-Rou­mos, nume al zeului soare din Tyr. Vezi Canon John, ed., The

Mythology of All Races, vol. V, Semitic (Cooper Square Publishers,New York, 1964), p. 54.

35. In mitologia nordica, zeul Balder are un vis amar, in care ii e pro­feptii moartea. Prin urmare, mama Iui, Frigg, cople~ita de dure­re, smulge de Ia fiecare creatura de pe pamint promisiunea canu-i vor face nici un rau fiului ei. EI este totu~i omont de 0 va­rietate de vise. Jung vorbe~te despre acest mit in 1Mindlungen und

Symbole der Libido (1912). In editia revizuita, Symbols of Transfor­

mation (I 952), p. 257, Jung reia mitul ~i accentueaza similarita­tile dintre moartea lui Balder ~i cea a lui Osiris.

242 / Un triunghi psihanalitic

30 Scrisorile Sabinei Spielrein clitre Sigmund Freud

1. Aceasta este a treia scrisoare scrisa de Spielrein lui Freud (vezin. lO).

2. Persoana neidentificata.

3. Referinta la scrisoarea trimisa de Jung mamei Sabinei Spielrein.Vezi Freud/fung Letters, p. 236.

4. Persoana neidentificata.

5. Spielrein a fost pacienta de la 17 august 1904 la 1 iunie 1905.6. Aceasta este 0 gre~eala, deoarece corespondenta dintre Freud ~i

Jung incepe la II aprilie 1906.7. Vechi cintec popular german (trad.).8. Vezi n. 10.

9. Ludwig Binswanger, "Ober das Verhaiten des psycho-galvanis­chen Phanomens beim Assoziationsexperiment", foumal firPsychologie und Neurologie 10, nr. I (1907). "On the Psychogalva­nic Phenomenon in Association Experiments", Studies in VvOrld­Association, trad. M.D. Eder (Moffat, Yard, New York, 1918), pp.446-479. Binswanger (1881-1966) a fost fondatorul alializeiexistentiale.

lO. Freud a raspuns (4 iunie 1909) la prima scrisoare a SabineiSpielrein (vezi scrisoarea din 30 mai 1909), cerindu-i mai mul­te amanunte despre motivele pentru care dore~te sa-I vada. Ceade-a doua scrisoare catre Freud a Sabinei lipse~te. In ea, proba­bit ca Spielrein mentioneaza necazurile pe care Ie are cu Jung. Pe8 iunie 1909, Freud ii raspunde ca, avind in vedere ca este prie­ten cu Jung, se va folosi de vechiul dicton latin audiatur et altem

pars ("sa fie ascultatii ~i cealalta parte").II. Prin aceste initialeJung 0 indica pe Helene Preiswerk, tinara

medium cu care face mai multe experimente, publicate in tezasa "On the Psychology and Pathology of So-called Occult Phe­nomena" (CW 1). Vezi Stefanie Zumstein-Preiswerk, c.c. fung'sMedium: Die Geschichte der Helly Preiswerk (Kindler, Miinchen,1975); de asemenea, James Hillman, "Some Early Backgroundto Jung's Ideas", Spling, 1976, pp. 123-136.

12. Mathilde, fiica cea mare a lui Freud.13. Otto Gross (1877:-1919) a studiat medicina in Graz ~i mai tir­

ziu a fost asistentul lui Kraepelin °in Miinchen. Cartea sa Das

Freud'sche Ideogenitiits11loment und seine Bedeutung im 11lanisch-depres­siven Irresein Kraepelins (Leipzig, 1907) se o€upa de cazurile exa­minate la clinica din Miinchen. Jung dedica un capitol din Tipu­rile psihologice (1921) ideilor tipologice dezvoltate de Gross inDie zerebrale SekundiiJfunktion (Leipzig, 1909) ~i in Uher psycho­pathische Minderweltigkeiten (Viena ~i Leipzig, 1909). Gross, abs-

Note /243

tinent ~ivegetarian, era 0 FIgurabinecunoscuta la Cafe Stephaniedin Munchen. Leonhard Frank il descrie ca "Doctor Otto Kreuz"

in autobiografia sa Links, wo das Herz ist (1952). Frieda Weekley(nascuta von Richthofen, mai tirziu sotia lui D.H. Lawrence) aavut 0 legatura cu el in aceasta perioada; in memoriile ei, el apa­re sub numele de Octavio. Vezi Frieda Lawrence: The Memoirs and

Con'espondence, ed. E. W Tedlock, Jr. (Londra, 1961); vezi de ase­menea R. Lucas, Frieda pon Richthofen (Munchen, 1972), pp. 53~i urm., ~i Martin Green, The pon Richthofen Sisters (New York,1974). Cf. Freud/Jung Letters, p. 66, n. 7.

14. Johann Wolfgang von Goethe, Faust, partea 1.Jung folose~te ace­la~i citat in Symbols of 7i'ansfol7llation, CW 5 :234.

15. Antinous August Rauber (1841-1917), un talentat ginditor ger­man, ~i-a ci~tigat 0 faima considerabila 4atorita studiilor sale deanatomie, embriologie ~i antropologie. In 1866, ocupa catedrade profesor de anatomie la Dorpat. Dintre nenumaratele sale lu­crari, amintim Urgeschichte des Menschen (Leipzig, 1884) ~i DieRegeneration der Krystalle (Leipzig, 1895-1896).

16. "Robber" este Rauber in germana. Probabil un joc de cuvinte cunumele Rauber al anatomistului.

17. Atribuirea urmatorului fragment aceleia~i scrisori ca fragment fi­nal este conjecturala, dar foarte probabila.

18. In germana Sabinerin/Sabinerinnen inseamna "femeie/femei apar­tinind poporului sabin", in timp ce Sabinchen este diminutivulpentru numele propriu Sabina (sau Sabine). Regizorul vrea sadistorsioneze titlul in a~a fel incit chiar un spectator germaneducat sa-l asocieze mai curind cu fetele numite Sabina decit cufemeile poporului sabin.

19. Atribuirea fragmentului care urmeaza aceleia~i scrisori este deasemenea conjecturala.

20. Persoana neidentificata.

21. Priijituri mici facute cu ciocolata ~i fructe uscate.22. Spielerein sugereaza ich sPiele (eu ma joc) + rein (curat), de~i Spie­

lerei inseamna "gluma". Sabina, in loc ae aspun~ ca f\umele eireal este Spielrein (fara cel de-al doilea "e"), confirma "cu ceamai serioasa mina din lume" ca se nume~te "Spielerein".

23. Acest paragraf este scris pe spatele scrisorii lui Jung catre Sabi­na Spielrein din IS aprilie 1914 ~i probabil ca i-a fost trimisa luiFreud de catre Sabina Spielrein in aceea~i perioada.

4. Scris01ile lui Sig/?lund Freud catre Sabina Spielrein

1. Freud mentioneaza aceasta scrisoare atunci cind Ii scrie lui Jungpe 7 iunie 1909 (Freud/Jung Letters, p. 230).

244 / Un triunghi psihanalitic

2. Freud ii scrie lui Jung: ,,~i i-am sugerat 0 procedura mai potrivi­tii, sa zicem-a~a, endopsihica". Ibid., pp. 234-235.

3. Vezi scrisoarea lui Jung catre Freud din 21 iunie 1909, ibid., p.236.

4. Freud se refera la intilnirea Societapi Psihanalitice din Viena din25 octombrie 1911, in timpul careia filosoful Ludvvig Klages apnut 0 conferint-ii despre psihologia scrisului de mina. Discutii­Ie care au urmat au fost vehemente. Vezi Minutes Ill: 293-298.

5. Karl Abraham (1877-1925), psihiatru ~i psihanalist berlinez,care a lucrat la Burgholzli intre 1904-1907. Colaborator apro­piat allui Freud, a fondat'Societatea Psihanalitica din Berlin.

6. Traum und My thus: Eine Studie zur Volkerpsychologie (Schriften zurangewandten Seelenkunde, ed. Sigmund 'Freud; vol. 4, 1909). VeziAbraham, Clinical Papers and Essays on Psychoanalysis (Basic Books,New York, 1955), p. 207.

7. Ludwig Jekels (1867":'1954), psihiatru polonez educat la Viena~i apoi la sanatoriul de la Bistrai, linga Bielitz (Silezia austriaca,acum Polonia); mai tirziu la New York. (Freud/lung Letters, p.134, n. 2).

8. Vezi Spielrein, "Selbstbefriedigung in Fusssymbolik", Zentral­blatt 3 (1913):263. Fondata in 1910, Zentralblatt i-a fost lasata

lui Stekel in noiembrie 1912. Continua sa fie publicata pinaseptembrie 19 14.

9. Recenzia critica a lui Paul Federn la articolul Sabinei Spielrein"Die Destruktion als Ursache des Werdens" aparutii in Zeit­schrift 1 (1913):89-93.

10. Friedrich Kraus (1858-1936), profesor de medicina la Universi­tatea Berlin, director de clinica medicala la Charite. (Freud/lungLetters, p. 397, n. 5.)

11. Spielrein probabilll infonnase pe Freud ca este insarcinata.12. Referire la AI Patrulea Congres International de Psihanaliza, or­

ganizat la Munchen, 7-8 septembrie 1913, in timpul caruiaJunga sustinut lucrarea "Contributions to the Stu~y of Psycho­logical Types", CW 6, pp. 499-509.

13. Sabina Spielrein a dat na~tere unei fii~e, pe care a numit-o Re­nate.

14. Freud se refera cu siguranta la scrisoarea trimisa lui de EmmaJung la 6 noiembrie 1911 (Freud/lung Letters, pp. 455-457).

15. Freud utilizeaza un concept din Totem ~i tabu (1912): ,,0 alta la­tura a atitudinii popoarelor primitive fata de legiuitorii lor amin­te~te de 0 procedura comuna nevrozelor in general, dar care estevizibila mai ales in ceea numim mania persecupei. Importantaunei persoane particulare este exagerata imens, iar puterea sa

Note /245

absoluta este marita pina la un grad improbabil, astfel inch safie mai u~or pentru tot ceea ce pacientul poate trai dezagreabil."Standard Ed., 13:50 (Trad. rom. de R. Melnicu in SigmundFreud, Opere, 4, Studii despre societate ~i religie, Editura Trei, Bucu­re~ti, 2000).

16. Referire la Jahrbuch.

17. Oskar Pfister (1873-1956), pastor protestant elvetian ~i psih­analist; un urma~ credincios al lui Freud. A incercat sa aplicedescoperhile psihanalizei in educatie. Pentru scurt timp, a osci­lat intre Freud ~i Jung, apoi I-a ales pe Freud.

18. Otto Rank (1884-1939), unul dintre discipolii ,favoriti ai luiFreud. A manifestat un interes specialI'entrudomeniul interpre­tarii psihanalitice a arteL A fost prieten apropiat cu scriitoareaAnais Nin.

19. Hanns Sachs (1881-1947) s-a alaturat grupului freudian in1909. In 1932, se muta in Statele Unite, unde fondeaza revista

American Imago.20. Intemationale Zeitschrift fiir Arztliche Psychoanalyse a fost fondata

de Freud in 1912; primul numar poarta data 1913. Aici, evi­dent, Freud se refed la primul numar din cel de-al treilea volum,publicat in 1915. Articolul se referii.la "Bemerkungen iiber dieUbertragungsliebe", Zeitschrift 3 (1915): 1-11. "Observations onTransference-Love (Further Recommendations on the Techniqueof Psychoanalysis, III)", Standard Ed., 12: 157-171.

21. Imago a fost fondatii in 1911; prima editie a aparut in 1912. Ar­ticolulla care se face referire este probabi! "Zeitgerniisses iiberKrieg und Tod", Imago 4 (1915): 1-21. ;,Thoughts for the Timeson War and Death", Standard Ed., 14: 273-300.

22. Victor Tausk (1875-1919), psihanalist croat, renumit pentrustudiul sau despre schizofrenie. Licenpat in drept, iar Illai tlrziu inmedicina. S-a sinucis dupa 0 cearta c,4 Freud. Vezi Paul Roazen,Brother Ani/Ital: TI1e Story of Freud (l/id Tausk (Alfred A. Knopf,New York, 1969); Fran<;ois'Roustang, Un destin si funeste (LesEditions de Minuit,Paris, 1976).

23. Vezi n. 8. ' . ,"

24. Probabi! Jean Spielr~in, fratele Sabinei, care a locuit in Stutt­gart.

25. Psihopatologia vietii cotidiene a fost tradusa in 1910, iar Despre

psihanalizii in 1911. I26. Traducerea ruse ascii la "Medem" a aparut in 1910, dupa cum

spune Alexander Grinstein, Sigmund Freud's Writing: A Compre­hensive Bibliography (International Universities Press, New York,1977), p. 76.

2461 Un triunghi psihanalitic

27. Nikolai Evgrafovich Osipov (1877-1934), medic rus, care a stu­diat la Burgholzli. Aduce psihanaliza la Moscova.

28. Referire la urmatoarele articole, public ate toate in 1920: "DasSchamgefUhl bei IGndern", Zeitschrift 6: 157-158; "Zur Frageder Entstehung und Entwicklung der Lautsprache", ibid., p. 401;"Das schwache Weib" , ibid., p. 158; Yerdrangte Munderotik",ibid., pp. 361-362; "Renatchens Menschenentstehungstheorie",ibid., pp. 155-157.

29. Edouard Claparede (1873-1940), savant elvetian, interesat denenumarate aspecte ale psihologiei. A avut 0 influenta conside­rabila asupra problemeIor de educatie.

30. Pentru aceasta problema, vezi Freud, "The.Psycho-Analytic Viewof Psychogenic Disturbance of Vision (1910)", Standard Ed., I I:214.

31. Raymond de Saussure (1894-1971), fiullingvistului Ferdinand,a fost unul dintre fondatorii Societatii Psihanalitice din Paris.Cartea sa La methode prychoanarytique a fost interzisa in Franta in1922. Vezi Jones, 3: 97; dar de asemenea Freud, "Preface to Ray­mond de Saussure's The Prycho-Analytic Method", Standard Ed.,19: 283-284.

32. ~coala terapeutica a lui Emile Coue (1852-1926), un farmacist.Metoda sa se bazeaza pe sugestia care actioneaza asupra imagi­natiei.

33. "B" este Hippolyte Bernheim (1840-1919), profesor universitarin Strasbourg, un campion al hipnozei ~i sugestiei. AIuzia luiFreud se refed la cartea acestuia De la suggestion et de ses applica­

tions a la therapeutique (Paris, 1888), pe care Freud a tradus-o ingermana.

34. Moshe Woolf (Wulff) (1878-1971), psihanalist rus, care a stu­diat in Berlin cu Abraham. In 1927, parase~te Rusia ~i in 1933se stabile~te in Palestina, unde s-a numarat printre fondatoriiSocietapi Psihanalitice Israeliene.

35. Ivan Ermakov (Ermakoro), directorul cliniciipsihiatrice dinMoscova, a tradus numeroase lucrari ale lui Freud. NumeIe luiapare in registrul psihanali~tilor ru~i pina in 1930.

36. Nedatat.

Partea a doua. Povestea Sabinei Spielrein

1. Un caz dificil

1. AIdo Carotenuto, Senso e contenuto della psicologia analitica, Borin­ghieri, Torino, 1977, pp. 16 ~i urm.

Note /247

2. Carl-Gustav Jung, "The Psychology of Dementia Praecox"(1907), In The Psychogenesis of Mental Disease, CW 3, p. 4.

3. Freud/lung Letters, p. 14.4. Marie-Louise von Franz, CG. lung: His fv!yth in Our TIme, trad.

William H. Kennedy (CG. Jung Foundation, New York, 1975),p.6I.

5. Legat de aceasta, ma glndesc mai ales la prietenia dintre Einstein~i Born ~i la corespondenta lodegatii de compozitia materiei.Nu cred cii ar fi devenit vreodatii du~mani,.ln ciuda diferentei deopinii dintre ei. (Vezi Max Born, ed., The Born-Einstein Letters(Walker, New York, 1971.)

6. Yon Franz,lzl11g, p. 61.7. CG. Jung, "On the Psychology and Pathology of So-Called Oc­

cult Phenomena" (1902), In Psychiatl1c Studies, CW 1; E\]Jerimen­tal Researches, CW 2.

8. Sigmund Freud, The Intel]7retation of Dreams (1900), StandardEd., 4 ~i 5.

9. CG. Jung, "Psychology of Dementia Praecox", p. 57, n. 12.10. Ibid., pp. 57-58.II. Freud/lung Letters, p. 15.12. Ibid., p. 122.13. Pentru a fi preci~i, nu existii dedt 0 singurii referinta laBleuler.

Vezi Jung, Memories, p. 2~5. (Trad. rom. de Daniela .';)tefiinescu,CG. lung, Amintiri, vise, reflectii, consemnate ~i editate de AnielaJaffe, Humanitas, Bucure~ti, 1996; n. tl:)

14. Freud/lung Letters, p. 13.15. Ibid., p. 17.16. Titlul editiei din 1911-1912 era Walzdlungen und Symbole derLi­

bido (Ti-mzsfonlziizile ~i ,simbolurile libido'ulzzi); prima parte a apiirutin lahrbuch, 3 (1911): 120-227. Mai tirziu, in 1952, Jung a re­viizut lucrarea ~i a publicat-o ·sub titlul SY11lboled~r Vlilndlzmg(Simbolurile transJormiirii), CW 5.

17. Freud/lztllg Letters, p: 459.18. AIdo Carotenuto, Senso e contelllzto, ed. cit., pp. 130-134.19. Vezi Freud/lztllg Letters, p. 228; Minutes of the Vienna P~choanaly­

tic Society 1Il (1910-1911): xvii. Ernst Federn mi-a spus, in scri­soarea din 10 iulie 1978, cii unniitoarea informatie poate fi ga­sita in editia germana a Minutes.

2. Lumea unci copilc

1. Sabina Spielrein, "Beitr~ge zur Kenntnis der kindlichen Seele",in Zentralblatt 3 (1912): 59.

2. Ibid.

248 / Un triunghi psihanalitic

3. e.G. Jung, "The Freudian Theory of Hysteria" (1908), CW 4,par. 57.

4. Freud/fung Letters, p. 7.5 ..e.G. Jung, "The Freudian Theory of Hysteria", par. 53.6. Freud/fung Letters, p. 8..7. A Psycho-AnalYtic Dialogue: The Letters of Sigmund Freud and Karl

'Abraham, 1907-1926, ed. Hilda e. Abraham ~i Ernst L. Freud,trad. Bernhard Marsh ~i Hilda e. Abraham (Hogarth Press ~iInstitute of Psycho-Analysis, Londra, 1965), p. 32.

8. Ibid., p. 163.9. Comunicare personalii din 26 septembrie 1978, fiicuta de ciitre

profesorul Huldrych M. Koelbing, director al Medizinhistoris­ches Institut de la'Universitatea din Ziiricn.

10. "Uber den. psychologischen Inhaft eines Falles von Schizophre­nie",fahrbuch 3 (1911): 329-400 .•

11. e.G. Jung, Symbols of Ti-ansfoJ71zation,CW 5, pp. 139, 140, 141,153,237,281,288,301,302,328,353,376,409,412,437.

12. S. Spielrein, "Die Destruktion a1s Ursache des Werdens", fahr­buch 4 (1912): 465-503.

13. S. Freud, Beyond the Pleasure Principle (1920), Standard Ed., 18,p.55.

14. Minutes Ill: 330, n. 4.15. S. Spielrein:, "Die Destruktion als Ursache des Werdens", p. 503.16. Maurits IGltan, "Precursors of the Concept of the Death Ins­

tinct", in PsychoanalYsis: A General Psychology, ed. Rudolph M.Loewenstein, Lottie M. Newman, Max Schur ~iAlbert J. Solnit(International Universities Press, New York, 1966), pp. 86-103.

17. "Sabina Spielrein: Die Destruktion als Ursache des Werdens",tecenzie fiicutii de 'Paul Federn in Zeitschrift 1 (1913): 92-93.

3. Psihologie ~i reificare

1. Marie-Louise von Franz, c.c. fung: His Myth in Our Time, trad.William H. Kennedy (e.G. Jung Foundation, New York, 1975),p.61.

2. George E. Atwood ~i Sjlvan S. Tomkins, "On the Subjectivity ofPersonality Theory", fournal of the History of the BehavioralSciences 12, nr. 2 (aprilie 1976): 177.

3. George E. Atwood ~i Robert D. Stolorow; "Metapsychology Re­ification and the Representational World of e.G. Jung", Interna­tional Review of Psycho-AnalYsis 4, nr. 2 (1977): 197. PentruFreud, vezi de "asemenea Stolorow ~i Atwood, "A Defensive­Restitutive Function of Freud's Theory of Psychosexual Deve­lopment", The PsychoanalYtic Review 65, nr. 2 (1972): 217-238.

"

Note /249

4. Minutes III: 329.

5. Comunicare personala, 13 iunie 1978.6. Jean Piaget (1977), Intervista su conoscenza e psicologia (Laterza,

Bari, 1978), pp. 114-116. Intr-un alt interviu, luat de Corriere

deUa sera illustrato (3, nr. 7.[februarie 1979]: 9), Piaget' a spus caa fost ana!izat de 0 femeie numita De La Fuente, discipol directallui Freud.

7. Aceastii problema este mentionata in scrisoarea lui Freud catreSpielrein din 12 iunie 1922.

8. Scrisoare, Bleuler catre Spielrein, 16 octombrie 1909.9. Freud/fung Letters, p. 494.

10. Ibid., p. 498.11: S. Spielrein, "Beitriige zur Kenntnis del' kindlichen Seele", in

Zentralblatt 3 (1912): 57-58.12. S. Spielrein, "Die Destruktion als Ursache des Werdens", fahr­

buch 4 (1912): 466. Citat din Jung, Symbols of'Transfonnation,CW 5, p. 109.

13. Symbols of'Transfonnation, CW 5, p. 328, n. 38.14. In !ista membrilor din Zeitschrift 2 (1914): 413, se arata ca Sa-

bina Spielreil~ locuia in Thomasiusstrasse 2, Berlin. "15. Minutes III: 332.16. Ibid., p. 335.17. Freud/fung Letters, p. 469.18. Civilization and Its Discontents (1929), Standard Ed., 21, p. 120.19. In aceasta problema, vezi Otto Fenichel, "Zur Kritik des Todes-

triebes", Imago 21 (1935): 458-466.20. S. Spielrein, "Destruktion", p. 413.21. S. Spielrein, "Beitrage", p. 58.22. Ibid., p. 59..23. Giuseppe Maffei, Il mestiere di uomo: Ricerca suUa psicosi (Marsilio

Editore, Venepa, 1977), pp. 13-54.24. S. Spielrein, "Destruktion", p. 467.25. Ibid., p. 475.26. e.G. Jung, Memories, pp. 170-199.27. Ibid., p. 114.28. S: Spielrein, "Destruktion", p. 466.29. S. Spielrein, Jurnal, 23 septembrie 1909.30. S. Spielrein, "Beitrage", p. 60.

4. Devotamentul

1. Memories, p. 145 (sub!. ed.) (ed. rom. cit., p. 156). Z;iEllenber­ger face urmatoarea observatie: "Uneori, un psihoterapeut carea luat un pacient ca pe un obiect special de studiu se descopera

250/ Un triunghi psihanalitic

pe sine angajat intr-o relatie prelungita, dificila ~i ambigua. Pa­cientul e de obicei 0 femeie isterica." The DisCOlJelYof the Uncons­

cious: TIze HistOlY and Evolution of Dynamic PsychiatlY (Basic Bo­oks, New York, 1970), p. 891.

2. Paul J. Stern, c.e. fung: The Haunted Prophet (Braziller, NewYork, 1976), p. 63.

3. Freud/fung Letters, p. 467.'4. Giuseppe Maffei, Il mestiere di uomo: Ricerca sulla psicosi (Marsilio

Editore, Venetia, 1977), p. 165.5. Ibid., p. 14.6. Ibid.

7. Ibid., p. 143..8. e.G.'Jung, Memoiies, p. 127.9. Ibid., p. 128.

10. S. Spielrein, Jurnal, 27 august 1909.11. Comunicare personala, 14 septembrie 1978.12. "Observations on Transference-Love" (1915), Standard Ed., 12:

159-171. '.13. "The Freudian Theory of Hysteria" (1907), CW 4, par. 57.14. Kenneth R. Sill( "The Schizophrenic Stare", Bulletin [of the]

Menninger Clinic 42, nr. 2 (martie 1978): 22.15. G. Maffei, Il mestiere di uomo, p. 145.16. e.G. Jung; Memories, p. 145.17. Vezi p. 155.18. Freud/fung Letters, p. 207 ..19. Vezi Martin Green, The von Richthofen Sisters (Basic Books, New

York, 1974), p. 43. Vezi de asemenea referirile la J.J. Honegger~i Otto Gross in Freud/fung Letters, pp. 153, 289.

20. S. Freud, "Observations on Transference-Love".21. G.WF. Hegel, Earfy Theological VV/·itings, trad. TM. Knox (Uni­

versity of Pennsylvania Press, Philad~lphia, 1971), p. 304.22. Conceptul identificarii proiective a fost formulat pentru prima

data in 1946 de Melanie Klein, "Notes on Some Schizoid Me­chanisms", Developments in P~ycho-Anafysis (The Hogarth Press,Londra, 1952).

23. Bela Grunberger (1971), Narcissism: PsychoanaD1tic Essays, trad.Joyce Diamanti (International Universities Press, New York,1979), p. 197.

24. e.G. Jung, Memories, pp. 353-354. Vezi ~i J. Hillman, "OnPsychological Creativity", in The !v.[yth of Anafysis (NorthwesternUniversity Press, Evanston, 1972).

25. Denis de Rougemont, Love in the V\.htern "WOrld,trad. Montgo­mery Belgion (Pantheon Books, New York, 1956), p. 42.

Note /251

26. Ibid., p. 68.27. Ibid., pp. 145-146.28. S. Freud, "On Transience" (1916), Standard Ed., 14: 305-307.29. G.WF. Hegel, Ear[y Theological Wi-itings, p. 305.30. Freud/lung Letters, p. 456.31. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 30 iunie 1908.32. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 12 august 1908.33. Freud/lung Letters, p. 95.34. Erich Fromm, Sigmund Freud's Mission: An Ana!:ysis oj His Persona-

lity and Influence (Harper, New York, 1959), p. 49.35. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 4 decembrie 1908.36. Ibid.

37. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 30 iunie 1908 .. ,38. S. Freud, "Observations 01) Transference-Love", p. 165. Vezi de

asemenea P.rycho-Ana[ysis and Faith: 'flu Letters oj Sigmund Freudand Oskar Pfister, ed. Heinrich Meng ~i Ernst L. Freud, trad. EricMosbacher (Hogarth Press, Londra, 1963), p. 118.

39. Giorgio Colli, La nascita della filosofia, (Adelphi, Milano, 1975),p.43.

40. G.WF. Hegel, Ear[y Theological Writings, p. 306.

5. 'Triidarea

1. Freud/lung Letters, p. 228.2. Martin Green, The von Richthojen Sisters (Basic Books, New York,

1974), p. 43.3. Freud/lung Letters, p. 236.4. Scrisoare, Freud catre Spielrein, 8 iunie 1909.5. Freud/lung Letters, p. 236.6. Ibid., p. 228.7. Ibid., p. 229.8. Ibid., p. 231.9. S. Arieti, ed., Trattato di psichiatria (Boringhieri, Torino, 1969),

2: 1514.

10. Scrisoare, Spielrein ditre Freud, 13 iunie 1909.11. Scrisoare, Spielrein ditre Freud, 10 iunie 1909.12. Textul acestei scrisori poate fi gasit in scrisoarea Sabinei Spiel­

rein din 10 iunie 1909 catre Freud. Vezi de asemenea Freud/lungLetters, p. 236.

13. Text continut in scrisoare, Spielrein catre Freud, 11 iunie 1909.14. Freud/lung Letters, p. 237.15. Scrisoare, Spielrein ditre Freud, 12 iunie 1909.16. Scrisoare, Jung catreSpielrein, 1 septembrie 1919.17. Text cuprins in scrisoare, Spielrein tiitre Freud, 13 iunie 1909.

252/ Un triunghi psihanalitic

18. Ibid.

19. Stefanie Zumstein-Preiswerk, c.G. lung's Medium: Die Geschichte

del' Helly Preiswerk (IGndler-Verlag, Miinchen, 1975). Vezi de ase­menea James Hillman, "Some Early Background to Jung's Ideas:Notes on «e.G. Jung's Medium» by Stefanie Zumstein-Preis­werk", Spring 1976, pp. 123-136.

20. Scrisoare, Spielrein ditre Freud, 20 august 1909.21. Freud/lung Letters, p. 236.22. Scrisoare, Freud ditre Spielrein, 20 august 1912.23. In corespondenta sa cu Jung, Freud folose~te formula de sa1ut

"draga prietene" pina in 14 noiembrie 1912, Cind incepe sa i seadreseze cu "draga doctore".

24. Scrisoare, Freud ditre Spielreiri, 20 ianuarie 1913.25. Scrisoare, Freud di,tre Spielrein, 8 mai 1913.26. Scrisoare, Freud ditre Spie1rein, 15 mai 1914.27. Scrisoare, Freud ditre Spielrein, 12 iunie 1914.28. Freud/lung Letters, p. 238.29. Aldo Carotenuto, "Psicopatologia dell'analista" (1972), in Psiche

e inconscio (Marsilio Editore, Venetia, 1978), pp. 179-196.30. Freud/lung Letters, p. 238:31. Ibid., p. 289.32. Ibid., p. 465.33. Scrisoare, Freud ditre Spielrein, 20 august 1912.34. Scrisoare, Spielrein ditre Freud, .scrisa pe spatele scrisorii trimi­

se de Jung 1ui Spielrein la 15 aprilie 1914.

6. Maturizarea

1. Freud/lung Letters, p. 440.2. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 21-22 septembrie 1911.3. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 24 noiembrie 1911.4.S. Spielrein, Jurna1, 26 noiembrie 1910. ,5. Scrisoare, Jung ditre Spie1rein, 25 martie 1912.6. Freud/lung Letters, p. 498.7. Ibid., p. 122 (sub!. ed.).8. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 11 apri1ie 1913 (sub!. ed.).9. Freud/lung Letters, p. 539.

10. Silberer ~i Tausk, de exemplu.11. Scrisoare, Freud ditre Spielrein, 14 iunie 1912.12. Scrisoare, Spielrein ditre Jung, 3 decembrie 1917.13. Scrisoare, Jung ditre Spielrein, 15 aprilie 1914.14. Scrisoare, Spielrein ditre Freud, nedatata, p. 129 in prezentu1

vo1um.

Note /253

15. Sclisoare, Freud catre Spielrein, 12 iunie 1914.16. Scrisoare, Jung catre Spielrein, 13 septembrie 1917.17. Vezi listele in Internationale Zeitschrift fiir iirztliche P~choana!yse.18. Scrisoare, Jung catre Spielrein, 10 octombrie 1917 ..19. Ibid .. )20. Scrisoare, Jung catre Spielrein, 30.noiel\1brie 1917.21. Scrisoare, Freud catre Spielrein, 2 august 1919.22. Scrisoare, Spielrein catre Jung, probabil din 27-28 ianuarie

1918.

23. Scrisoare, Spielrein catre Jung, 20 decembrie 1917.24. Sclisoare, Spielrein catre Jung, probabil din 27-28 ianuarie 1918.25. Scrisoare, Jung catre Spielrein, 1 septembrie 1919.26. Citat in Blaise Pascal, Pensieri [PenseesJ (Mondadori, Milano,

1976), p. 17, n. 3.

7. Lucriirile ~tiintifice

1. The P~choana!ytic Review 7, nr. 1 (ianuarie 1920): 95-100.2. Marthe Robert, The P~choana!ytic Revolution, trad. Kenneth

Morgan (Harcourt, Brace & World, New York, 1966), pp.330-331.

3. Paul Federn, "Sabina Spielrein: Die Destruktion als Ursache desWerdens", in Zeitschrift 1 (1913): 92-93. Vezi ~iThe P~choana!y­tic Revieiv 12, hr. 3 (iulie 1926): 353-355.

4. Vezi scurta nota in The P~choana!ytic Review 1, nr. 4 (octombrie1914): 470.

5. S. Spielrein, "Mutterliebe", Imago 2 (1913); "Selbstbefriedigungin Fussymbolik", Zentralblqtt 3 (1913);:,Tr1mm vom Vater Freu­denreich", Zeitschrijt.l (1913); "Oas unbewusste Triiumen inKuprins Zweikampf', Imago 2 (1913); "Die Schwiegermutter",Imago 2(191-3) .. '

6. S. Spielrein, "DieSch'viegerm'utte(, p. 589.7. Erich Neumann, "Creative Man and Transformation", in Art and

the Creative Unconscious, Bollingen Series LXI (Pilntheon, N~wYork, 1959); Amor and P~che: The Psychic Development OJ the Femi­nine: A Commentary on the Tale oj Apuleius, Bollingen Series LIV(Pantheon, New York, 1956).

8. S. Spielrein, "Die Entstehung der kindlichen Worte Papa undMama", Imago 8 (1922): 346. Vezi ~irecenziile din International

Journal of P~cho-Ana!ysis 1, nr. 3 (1920): 359-360, ~i The

P~choana!ytic Review 14, nr. 3 (iulie 1927): 338-339.9. S. Spielrein, "Entstehung der Worte", p. 365.

10. Ibid., p. 366.

~

254/ Un triunghi psihanaZitic

11. Alfred Lorenzer, Zur Begrilndimg einer materialistischen Sozialisa­tionstheorie (Suhrkamp Verlag, Frankfurt a.M., 1972).

12. S. Spielrein, "Die Zeit im unterschwelligen Seelenleben", Imago9 (1923): 317.'

13. S. Spielrein, "Quelques analogies entre la pensee de l'enfant,celIe de l'apl~asiquct et la pensee subconsciente", Archives dePsychologic, 17 (1923): 306.

14. Ibid., p. 314.15. Scrisoare, Freud catre Spielrein, 9 februarie 1923.

8. Rcfntoarcerea

1. Hans Lobner ~i'Vladimir Levitin, "A Short Account of Freu­dism: Notes on the History of Psychoanalysis in the USSR", Sig­mund Freud House Bulletin 2, nr. 1 (1978): 5-30.

2. M. Wulff, "Die russische psychoanalytische Literatur bis zumJahre 1911", Zcntralblatt flir Psychoana!Jlse 1, nr. 7/8 (aprilie/mai

• 1911): 364.IInformatii despre psihanaliza in Rusia mai,pot fi ga­r site in Jean Marti, "La psych analyse en Russie", Critique 32

(martie 1976): 346. Pentru mai rnulte informatii, vezi ~iMichailRejsner, "Socialnaya psikhologia i isayniye Frayda", Pechat' i re­voluts!ya, 1925 kil. III, rv; V-VI, ~i "Frayd i yevo shkola 0 reli­gii", Pechat' i revoluts!ya, 1924 kn. I-II. Cele do'ua eseuri au fostpublicate in italiana sub titlul Un giurista sovietico e Freud (La Sa­lamandta, Milano, 1979). Vezi ~i introducerea de Fausto Malco­vati, pp. 17-25.

3. H. Lobner ~i V l;~viiin, "A Short Account of Freudism", p. 7.4. M.'Wul,ff, ;,Die russische psycho,ilhalytische Litetatur", p. 367.5. H."Lobner' ~i V Levitin, "A Shott Account of Freudism", p. 8.6: Freud/fling Letter's,' p. 495, n. 2.7. H. Lobner ~i V Levitin, "A Short Account of Freud ism", p. 9.8. M. Wulff, "Die russische psychoanalytische Literatur", p. 369.9. Ibid., p. 369.'

10. Ibid., p. 370.11. Ibid.,'p.371.

12. S. Goldouscheff, "Zur Kasuistik der Psychoanalyse", ed. S. Re­pin, Zeitschrift 2 (1914): 182.

13. Vezipp. 239-240,n.23.14. Anuntul mortuar dat de Sara Neiditsch pentru Tatiana Rosenthal,

Zeitsclirift 7 (1921).15. N. Osipov, "Zur psychoanalytischen Bewegung in Moskau",

Zeitschrift 7 (1921): 382.16. Ibid., p. 386.

Note /255

17. S. Neiditsch, "Die Psychoanalyse in Russland wahrend der letz-ten Jahre", Zeits,chrift 7(1921): 3,$2.,

18. H. Lobner ~i V Levitin, "A Short Acco.unt of Freudism'~, p.- 10.19. Ibid., p. 12. "20. Ibid.

21. Ibid., p. 13.22. Ibid. lj

23. Vera Schmidt, Psychoanalytische Erzie}wng in 50wietrussland: Be­

l'icht tiber das Kinderheim-LaboratoriulIl.in Moskau (Inten~atiQnalerPsychoanalytischer "Verlag,Eeipzig, V,iena, Zurich, 1924).

24. H. Lobner ~i V Levitin, "A Short Acc.ount of fEeudism", p. 13.25. Alexander R.oLuria, "Die Psychoanalyse in Russland", Zeitschrift

11 (1925):397.26. Lucilla Ruberti, "II ,dibattito su psicoanalisi e marxismo negli

anni Venti e Trenta", Critica Marxista 2 (martie-aprilie 1976):114.

27. H. Lobner ~i V Levitin, "A Short :Aq~ount Qf Freudism", 'p. 14.28. In legiiturii cu aceasta, consul tap. articolullui Richard E Sterba,

"Discussion of Sigmund Freud", Psychoanalytic Quarterly'47, nr.2 (1978): 182, in care Freud criticii ambitiile terapeutice ale ori­ciirui efort psihanalitic marxiSt: ."Ambitia terapeutieii este doarpe jumiitate folositoare pentru ~tiintii, pentEu ciieste prea'ter{­dentioasii. Investigatia libera este extraordinar de obstructiona-ta de acest 'lucru." : , ,r"

29. Otto Fenichel, "Die offene Arbeitskolonie Bolschevo", Imago 17(1931): 530.

30. B.D. Friedmann, "Principalele conceptii psihologice ale lui' Freud~i teoria mate~ialismuhii istoric" (in ruse~te), in Psichologiya i'Marksism, ed. K.N. Kornilov (Leningrad-Moscova, 1925). Amputut sa consult volumul prin iunabiIitatea Edizioni Rinascita.

31. Alexander R. Luria, "Psihanaliza ca sistem al psihologiei umanls­te" (in ruse~te): in Psichologiya iMarksislll.

32. Otto Fenichel, "Uber die Psychoanalyse als Keim einer zukilnfti­gen dialektischmaterialistischen Psychologie", Zeitschrift fill' poli­tische Psychologie und 5e..tualokonomie 1, nr. 1 (1934).

33. Ibid. '"r

34. Joel Kovel, "The Marxist View of Man and Psychoanalysis", 50-

cialResearch 43, nr. 2 (1976): 220-245 ..

9. Sfir~itul

1. Vezi Zeitschrift 10, nr. 1 (1924): 113; Intemational Joumal of

Psycho-Analysis 5 (1924): 258.

256/ Un triunghi psihanalitic

2. S. Spielrein, "Reve et vision des etoiles filantes" ~i "L'automobi­Ie: symbole de la puissance male", Intemational foumal of

Psycho-Ana?ysis 4 (1923).3. S. Spielrein, "IGnderzeichnungen bei offenen und geschlossenen

Augen", Imago, 1931.4. Comunicare personala, 20 iunie 1978.5. Comunicare personala, 26 iunie 1978, faeum de A.B. Kogan,

profesor la Universitatea de Stat Rostov pe Don. "6. De fapt, Intemational foumal of Psycho-Ana?ysis consimte'sa e!imi­

ne din. registrulsau !ista cu anali~tii din tarile in care psihanaJi­za a fost scoasa in afara legii.

7. e.G.-Jung, "The Psychology of the Transference" (1946), in ThePractice of Psychotherapy, CW 16, par. 364. (Trad. rom. de GabrielKohn, e.G. Jung, Psihologia transferului, editura Teora, colectiaArchetypos, p. 137; n. tr.)

8. Ibid., par. 365. (ed. rom. cit., p. 137. Redam aid traducerea aces­tui pasaj din edipa engleza: "totu~i aceasm lipsa de intuitie este

-un sfatuitor bolnav"; n. tr.)9. Ibid. '(ed. rom. cit., p. 138; n. tr.).

10. Ibid., par. 369. (ed.'rom. cit., p. 140; n. tl:).

11. Ibid., par. 371. (ed. rom. cit., pp. 140-141; n. tr.). '12. Ibid., par. 375 (ed. rom. cit.,..p. 143; n. tr.).

13. Freud/fung Letters, p. 207.14. e.G. Jung, "Psychology of the Transference", par. 383 (ed. rOm.

cit., p. 147, n. tr.) ..15. Ibid., par. 399 (ed. rom. cit., p. 157; n. tr.).

16. Ibid., par. 443. (ed. rom. cit., p. 188; n. tr.).17. In acest caz, v~zi Henri E Ellenberger, The DiscOJ1CIYof the Un­

conscious: The History and Evolution of Dynamic Psychiatry (BasicBooks, New York, 1970), pp. 18-22.

18. Memories,.p. 185 (ed. rom. cit., p. 193; n. tr.).19. Ibid., p. x (ed. rom. cit., p. 13; n. tJ:).20. Ibid., p. 199 (ed. rom. cit., p. 208; n. tr.).21. Ibid., p. 145.22. Karl Marx, Secret Diplomatic Histo.ry of the Eighteenth Century, ed.

L. Hutchinson (Londra, 1970).23. E. Jones, Freud 2: 78-97. Vezi ~i Robert Byck, ed., The Cocaine

Papers [by] Sigmund Freud. (Stonehill, New York, 1974).24. A.K. Donoghue ~i J. Hillman, introducere, in Sigmund Freud,

The Cocaine Papers (Dunquin Press, Viena, 1963), p. viii.25. E. Jones, 1: 81.

j.,lJ, .•• ,

I.,

Lucrari ale Sabinei Spielrein~.~

1911. "Ober den psychologischen lnhalt eines Falles von Schizo­phrenie (Dementia Praecox)". fahrbuchfiir psychanalytische undpsychopathologische Forschungen, 3: 329-400.

1912. "Die Destruktion als Ursache des Werdens". fahrbuch flirpsychanalytische und psychopathologische Forschungen, 4: 465-503.

1912. "Beitrage zur Kenntnis der Idndlichen Seele". Zentralblatt fiirPsychoanalyse und Psychoterapie, 3: 57-72.

1913. "Mutterliebe". Imago, 2: 523-524.1913. "Selbstbefriedigung in Fusssymbolik". Zen tra Iblatt fiir P.rychoa­

nalyse und Psychoterapie, 3: 263.1913. "Traum vom vater Freudenreich". Intel71ationale Zeitschrift fiir

iirztliche Psychoanalyse, 1: 484-486.1913. "Das unbewusste Traumen in Kuprins Zweikampf'. Imago, 2:

524-525.

1913. "Die Schwiegerinutter", Imago, 2:589-591.1914. "Der vergessene Name". Internationale Zeitschrift fiir iirztlichc

Psychoanalyse, 2: 383-384. t

1914. "Tiersymbolik and Phobie bei einem Knaben". Intemationale

Zeitschrift fiir iirztliche Psychoanalyse, 2: 375-377.1914. "Zwei Mensestraume". Intemationale Zeitschrift fiir iirztliche

Psychoanalyse, 2: 32-34.1915. "Ein unbewusster Richterspruch". Intemationale Zeitschrift fiir

iirztliche Psychoana!yse, 3: 350.1916. "Die Ausserungen des Oedipuskomplexes im Kindersalter".

Intel71ationalc Zeitschrift fiir iirztliche Psychoanalyse, 1: 44-48.1919. "Russische Literatur". Bericht iiber die FOItschritte del' Psychoa­

nalyse 1914-1919, Vienna: lntemationaler Psychoanalytis­cher Verlag, 1921.

1920. "Das Schamgefuhl bei Kindem". Intel71ationale Zeitschrift fiiriirztliclze Psychoanalyse, 6: 157-158.

258/ Un triunghi psihanalitic

1920. "Zur Frage der Entstehung und Entwicklung der Laut­sprache". Internationale Zeitschriftfiir iirztliclrc P~ychoaHa{yse, 6:401.

1920. "Das Schwache Weib". Intemationale Zeitschrift fUr iirztliche

P~choana{yse, 6: 158.1920. ,Verdrangte Munderotik". Intemationale Zeitschrift fiir iirztliclze

P~choana{yse, 6: 361-362.1920. "Renatchens Menschenentstehungstheorie". Intemationale

Zeitschrift fUr iirztliche P~choana{yse, 6: 155-157.1921. "Schnellanalyse einer kindlichen Phobie". Intemationale Zeit­

schrift fiir iirztliche P~choana{yse, 7: 473-474.1922. "Briefmarkentraum". Intenwtionale Zeitschrift fiir iirztliche

P~choana{yse, 8: 342-343.1922. "Die Entstehung cler kindlichen Worte Papa und Mama".

Imago, 8: 345-367.1922. "Schweiz". Intemationale Zeitschrift fiir iirztliclze P~choana{yse,

8: 234-235.

1923. "Reve et vision des etoiles filantes". Intemational Joumal ofP~J1clzo-Ana{ysis,4: 129-132.

1923. "Die drei Fragen". Imago, 9: 260-263.1923. "Lautomobile: Symbole de la puissance male". Tntenzational

Joumal of P~cho-Ana{ysis, 4: 128.1923. "Ein Zuschauertypus". Intemationale Zeitsclzrift fiir P~c1zoana{yse,

9: 210-211.

1923. "Quelques analogies entre la pensee de l'enfant, celle del' aphasique et la pensee subconsciente". Archives de p~chologie,18: 306-322.

1923. "Einige kleine Mitteilungen aus dem Kinderleben". ZeitschriftfUr P~choana{ytische Piidagogik, 2:95-99.

1923. "Die Zeit im unterschwelligen Seelenleben". Imago, 9: 300­317.

1931. "IGnderzeichnungen bei offenen und geschlossenen Augen".Imago, 16: 259-291.

Cuprins

lntrodueere la editia italianii / 7

Parte a intii. Juma1 ~i scrisori

1. Jumalul Sabinei Spielrein / 172. Scrisorile Sabinei Spielrein ciitre Carl Gustav Tung /603. Scrisorile Sabinei Spielrein ciitre Sigmund Freud / 1074. Scrisorile lui Sigmund Freud ciitre Sabina Spielrein /130

Partea a doua. Povestea Sabinei Spielrein(de Aldo Carotenuto)

1. Un caz dificil /147

2. Lumea unei copile / 1523. Psihologie ~i reificare / 1584. Devotamentul/ 1685. Triidarea /1896. Maturizarea / 1997. Lucriirile ~tiintifice / 2098. Rein toarcerea 1 2149. Sfir~itull 224

Note / 233

Luera'; ale Sabinei Spielrein / 257

~ ------------------------------------------------------------------------------------------------------.

A EDITURA TREIc.P. 27-40, BUCURESTI

Tel./Fax: (01) 2245526; email editura-trei@fx.roCARTEA CARE TE AJUTA

Editura TREI va ofera urmatoarele titluri lndi disponibile:

,

o S. Freud, Opere. vol. V Inhibirie, simp tom, angoasl, 99 900 leio S. Freud, Opere. vol. IV Studii despre societate si religie 119 900 leio S. Freud, Opere. vol. III Psihologia inconstientului 99900 leio S. Freud, Opere. vol. /I Nevroza la copil 79 900 leio S. Freud, Opere. vol. I Ese/wi de psihanaliza aplicata 99900 leio Aldo Carotenuto, Un triunghi psihanalitic. Sabina Spilrein intre

Jung si Freud 79 900 leio Pascal Bruckner, Eujoria peJpetua 79 900 leio Pascal Bruckner, Luni deflere 79 900 leio Pascal Bruckner, Horii de ji'umusere 79900 leio C. Bulai, A. Filipa~, C. Mitrache, Institu{ii de'drept penal. Curs

se/ectiv pentru examenul de licen{a 2001-2002 cu ultimile modi-ficari ale Codului Penal 250 000 lei

o Gottfried Fischer, Peter Riedes~er, Tralat de psihotraumatologie 299 900 leio H. Thoma ~i H. Kachele, Tratat de psihanaliza contemporana.

Vol II. Practica 249900 leio Martin Hollis, Introducere infllosofla .~tiin{elorsociale 89 900 leio Ted Honderich, Cdt de libel' esti? Problema determinismului 69 900 leio ***"fjiclionar defllosofla cunoasterii, vol. 1 79900 leio ***, Dicrionar de fllosofla cunoasterii, vol. 11.., 129 900 leio Christophe Andre, Patrick Legeron Cum sa ne eliberam de

fi'ica de ceilalri? Tracul, timiditatea, inhibiriile fobia sociala 79 900 leio Fran90is Lelord, Christophe Andre, Cum sa te iubesti pe tine

pentru ate inrelege mai bine cu ceilalri 79 900 leio Fran90is Lelord, Christophe Andre, Cum sa ne purtam cu perso-

nalita{ile dijicile 69 000 leio Nicole Bacharan ~i Dominique Sinlonnet: Cuill sa explicam iubi-

rea copiiloinosti-i : : .39 900 leio llanyKogan, Strigatul copiilo;' muri. Psihanaliza si holocaust 79 900 leio Wilhelm Stekel, Psihologia ero/iciifeminine 79 900 leio Marie Cardinal, Cuvinte care elibereaza.

Romanul unei psihanalize 79 900 lei

o Fran90ise Dolto, UII psihallalist va raspunde. Vol11.. 79900 leio Bryan Wilson, Religia in perspectiva sociologica 79900 leio Hermann Rorschach, Manual de psihodiagnostic 99 900 leio Karl R. Popper, Filosofle sociala sifllosofla stiinrei 99900 leio Karl R. Popper, Mitul contextului 69 900 leio John S. Kafka, Realitari multiple inpsihanalizd.l 79 900 leio Mihaela Miroiu, Societatea retro .39 900 leio Vasile Oem. Zamfirescu, in cdutarea sinelui 59900 leio Claude Bonnange, Chantal Thomas, Don Juan sau Pavlov?

Eseu despre comunicarea publicitard 69900 leio Jacques Carn ~i Brigitte Anselme, led diminea{d luna a disparut.

. Scurt tratat de dezvriijire 49900 leio Simion Mehedinli, Civilizarie si cuilurd 99900 leiD. Benno Rosenberg, Masochismul mor/ifer si masochismul gardi-

an al vierii 59 900 leio Mielu Zlate, Eul,si personalitatea 79 900 leio Irenaus Eibl-Eibesfeldt, lubb-e si ura '.: 79 900 leio Monique Bydlowski, Psihanal(za maternitdrii ,. 59 900 leio Vasile Oem. Zamfirescu, Nedreptatea ontica .39 900 leio Georgeta Smeu, Dictional' de istoria romdni/or 49900 leio 1.-B. Pontalis, Dupa Freud : 79 900 leio Peter Gay, Freud. 0 viard pentru timpulnos/nl 149 900 leio Elisabeth Roudinesco, Jacques Lacan. Schira unei vieri, is/oria

unui sistem de gdndire 99 900 leio Paul Ricoeur, Despre interpre/are. Eseu asupra lui Freud 99 900 leio Lazar Vlasceanu ,Adrian Miroiu, Democraria ca proces.

Alegerile 2000 35 000 leio Fabrice Pataut, Realism, decidabilitate si trecut .49 900 leio Andrei Popescu, $i cu noi cum ramdne? .49 900 leio Brlndu~a.Palade, Amurgul Leviathallului 39900 leio Claude Sahel (coord.), Toleranra. pentru WI umanism eretic 79900 leio Max Scheler, Omul resentimelllului 49900 lei

Comandand eel putin trei titluri beneficiati de 0 redueere de 15% plus un numar gratuit din revista Psihanaliza.Cheltuielile de expediere prin po~ta sunt sup0l1ate de editura.Editura i~i rezerva dreptul de a moditiea pretul earti10r in funetie de rata inflatiei.Cartile eomandate de dumneavoastra ~i neprimite eonsiderati-Ie epuizate intre timp.

NUME : .PRENUME ; .

ADRESA Str : nr bI. SC et. ap.Sector/Judet .Localitate .

Cod po~tal .Telefon ~ .

~~/ , .

~ -----------------------------------------------------------------------------------------------

Talon de comandciCurtea Veche va of era prin acest talon carti cu reducere de 15% ;;i taxe po;;talegratuite. Completati casuta corespunziitoare titlului pe care doriti sa-l comandaticu numarul de exemplare dorite"indicati apoi datele dumneavoastra ;;i trimitetitalonul pe adresa editurii. Plata se face rambufS in momentul primirji colt~tului.

Editura i~i rezerva dreptul de a modifica preturile cartilor.

AUTOR TITLU PRET

,", (reclus)

0 Dale Carnegie Secretele succesului,-, 55.0000 Napoleon Hill De la idee la bani~f1'55.0000 David J. Schwartz Puterea magica a glndului55.0000

.John Chaffee o calauza sigma

J55.0000 Walter And,erson curs practic de mcredere55.0000 David Reuben .. 'Tot ce ai vrut sa ;;tii despre sex*

• Dar ti-a fast teama sa mtrebjTM

r-55.000

0 Maxwell Maltz Psihocibernetica55.0000 Norman Vincent PealePorta gmdirii pozitive55.0000 Steven K. Scott Pa;;i simpli c~tre vise imposibile55.0000 Les Giblin Arta dezvoltarii

relatiilor interumane55.0000 Henriette Anne KlauserNoteaza ;;i actioneaza55.0000 William Glasser Cum sa alegem fericirea55.0000 Zig Ziglar Putem cre;;te copii buni. intr-o lume negativa!55.0000 Dale Carnegie Lasa grijil~, incepe sa traie;;ti55.000I 0Alan Lay McGinnis Importanta prieteniei55.0000 Gary Chapman Cele cinci limbaje ale iubirii,'j,

-55.000

,0 Zig Ziglar Dincolo de wf•.55.000

0 Robert T. Kiyosaki Tata bogat, tata saracl55.000

0 Dale Carnegie Cum sa vorbjrn in publicJ:'" .P-, '-

55.000

0 Glenn Van Ekeren Drumuri spre fericireL_"_ •.

55.0000 Spencer Johnson Cine mi-a luat Cascavalul?55.0000 Allan Pease Intrebarile sint, de' fapt, raspunsuri55.0000 OgMandino Al doisprezecelea inger55.0000 OgMandino Cel mai vestit vrnzator din lume55.0000 Burk~ Hedges Afirma-tesub propria firma55.0000 Norman Vincent PealeSpune "pot" ;;i vei putea!55.0000 K. Blanchard, S. JohnsonManager la Minut55.0000 Daniel Goleman Inteligeilta emotionala75.0000 Jim Dornan Puterea parteneriatului55.0000 Anthony Robbins Pasi uriasi 55.0000 F. Lelord, Ch. Andre cUm sa i"e purtam

cu personalitatile dificile

55.000

o ..Ross Campbell,Cele cinci lirnbaje de iubire.55.000

Gary Chapman

r..

ale copiilor

AUTORTITLU PRET

(redus)0 Zig Ziglar Secretul casniciei fericite55.0000 Spencer Johnson Mama la minut,45.000

0 Spencer Johnson Tata la minut45.0000 Allan Pease De ce barbatii se uita la meci65.000Barbara Pease

~i femeile se uita in oglinda-0 Gary Chapman Sperante pentru cei despartiti55.0000 M.Hyde Cite ceva despre Jung45.0000 D. Robinson Cite ceva despre filozofie45.0000 J. Schwartz Cite ceva despre Einstein45.0000 N. C. Benson Cite ceva despre psihologie45.0000 R. Appignanesi Cite ceva despre Freud45.0000 D. Robinson Cite ceva despre Platen45.0000 Z. Sardar, B. Van LoonCite ceva despre mass media45.0000 R. Hinshelwood Cite ceva despre Melanie Klein45:000S. Robinson, O. Zarate

;.- ..0 Z. Sardar, B. Van LoonCite ceva despre Studii culturale45.0000 F. Pirani, C. Roche Cite ceva despre Univers45.000,0 ...... "Dosarul" Eliade (vol. I)45.0000 ...... "Dosarol" Eliade (vol. II)45.0000 ...... "Dosarul" Eliade (vol. III)45.0000 ...... "Dosarul" Eliade (vol. IV)45.0000 ...... "Dosarol" Eliade (vol. V)52.0000 Zorela Creta et al. Dictionar al limbii romane actuale45.0000 Geo Dumitrescu Poezii 220.0000 Rhea Cristina 22 de martori la Destin45.0000 Olga Greceanu.Ura care ucide ,-52.0000 loan Biberi Thanatos 40.0000 Velimir Hlebnikov Opere alese 45.0000 Carol al Il-lea Jumal (vol. IV)55.0000 Emil Manu Generatia literara a razboiului65.0000 Const. C. Giurescu Viata ~i opera lui Cuza Voda55.000

Va rugam sa completap. talonul citet, cu majuscule ~isii-l trimitep pe adresa:

CURTEA VECHE PUBLISHING, str. arh. Ion Mincu nr. 11, sector l:Bucure~tiNume ............................................

Prenume ........................................................

Localitatea judetu1 .

strada nr : bi. sc ap .

Cod po~tal Telefon Data: .

teIJfax: (01) 222 57 26, 222 47 65; e-mail: arsene@rnc. rointernet: www.curteaveche.ro