ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTIPremisele formării statelor româneşti

- procesul formării statelor medievale românesti (Valahia, Moldova si Dobrogea) a avut loc într-un context extern favorabil: criza regatului maghiar, decăderea puterii tătarilor;-context intern : la constituirea Tării Românesti si a Moldovei au contribuit si românii din Transilvania (traditia istorica a “descălecatului”);- formaţiunile politice prestatale au putut evolua spre structuri statale si datorită unui nivel înalt de civilizaţie atins in întreg spatiul românesc.

Întemeierea statului medieval Ţara Românească (Valahia)

- întemeierea Tării Românesti s-a realizat prin unificarea formatiunilor politice mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247); -exista trei incercari de intemeiere: 1.voievodul Litovoi incercase, fara succes, in anii 1277-1279 sa obtina independenta fata de Ungaria;

2. traditia descalecatului” lui Negru Voda din Fagaras, in anul 1291(sec XIII);suprimarea autonomiei Tarii Fagaraşului de catre maghiari a determinat o parte a populatiei de aici sa treaca muntii, in frunte cu Negru Voda, si sa intemeieze un stat in zona Câmpulungului (potrivit traditiei, prima capitala a Tării Românesti);

3. desăvarşirea unificării teritoriului de la sud de Carpati a fost făcută

de către Basarab I Întemeietorul (1310?-1352);- acesta a pus bazele unui stat mentionat la inceputul secolului al XIV-lea cu numele de Valahia nord-dunareană, conducătorul sau fiind numit “mare voievod si domn”;- înlaturarea suzeranitaţii maghiare si cucerirea independentei Tării Românesti se realizeaza odata cu victoria lui Basarab I la Posada (9-12 noiembrie 1330) impotriva regelui maghiar Carol Robert de Anjou;- batalia este redata in “Cronica pictata de la Viena”;

- consolidarea statului Ţara Românească s-a realizat sub urmasii lui Basarab I: * fiul lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364) a restabilit legaturile cu Ungaria si a infiintat in 1359 prima Mitropolie Ortodoxa a Tarii Romanesti, mitropolie ce depindea de Constantinopol;

* Vladislav-Vlaicu (1364-1377) a respins incercarile maghiarilor de a cucerii Ţara Românească, a incurajat, economia, a bătut moneda proprie, a acordat un privilegiu comercial negustorilor brasoveni;- in plan religios, Vladislav-Vlaicu a intemeiat cea de-a doua Mitropolie Ortodoxa a Tarii Romanesti (1370).

Intemeierea statului medieval Moldova Context : - inca de la sfarsitul secolului al XIII-lea, in Moldova de Nord exista o “Tara a Românilor” (Wlachenland) mentionata de izvoare germane si poloneze; - pe teritoriul viitorului stat moldovean treceau drumuri comerciale de la Marea Baltică la gurile Dunarii si Marea Neagră, fapt ce a influentat prosperitatea unor orase precum Baia (“cetatea Moldovei”); -exista doua etape de intemeiere a Moldovei: 1. prima etapa a intemeierii Moldovei este legata de organizarea unei mărci de apărare impotriva tătarilor, in anii 1352-1353;- “Marca Moldovei” era un teritoriu de granită, cu rol de aparare impotriva tatarilor, avea capitala la Baia si se afla sub suzeranitatea regelui Ungariei Ludovic de Anjou;

- in fruntea Marcii Moldovei (Moldova Mica) era voievodul Dragos din Maramures, considerat de traditie drept primul “descălecator” al Moldovei;

2. cea de-a doua etapa a intemeierii Moldovei este legata de revolta declansata de localnici impotriva dominatiei maghiare (1363-1364), urmasii lui Dragos fiind alungati din Moldova;

- la rascoala participă si voievodul Bogdan din Maramures, considerat cel de-al doilea “descălecător” al Moldovei (cel de-al doilea “descalecat”a avut loc probabil, in anul 1359)- Bogdan I respinge încercarile maghiare de a restaura dominatia de la rasarit de Carpati si organizeaza Moldova intr-un stat, deplin intr-o domnie;

- consolidarea Moldovei va avea loc sub urmasii lui Bogdan I: Laţcu, Petru Muşat si Roman I;

- in timpul lui Petru Muşat (1375-1391) se bat primele monede si ia fiinta Mitropolia Ortodoxa (1386/1387);

- Roman I realizeaza unificarea teritoriala a statului, extinzandu-si stapanirea “de la munti pana la ţărmul mării”.

Intemeierea statului medieval Dobrogea- premisele întemeierii Dobrogei au constat in slabirea puterii Imperiului Bizantin si a ţaratului bulgar;

- in anul 1346 este atestat un conducator local numit Balica, in asa-numita “Tara Cavarnei” aflata pe ţărmul Marii Negre;- Balica s-a amestecat in razboiul civil din Bizant, pierzandu-si viata;

- succesorul sau Dobrotiţă sau Dobrotici, a primit din partea imparatului bizantin titlul de despot si si-a extins stapanirea asupra intregului teritoriu dintre Dunare si Mare (Dobrogea, de la Dobrotici);

- fiul lui Dobrotici, Ivanco (Ivancu) se confruntă cu pericolul otoman pierzandu-si viata in lupta;

- domnitorul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran, ia sub autoritatea sa Dobrogea, in anii 1388-1389, pe care o uneste cu Ţara Românească;- la inceputul secolului al XV-lea, Dobrogea a fost cucerita de turci, devenind paşalâc.

Instituţiile statelor românesti medievale- principala institutie politica in Ţara Româneasca si Moldova era Domnia;

- domnitorul facea parte din dinastia Basarabilor in Tara Romaneasca si din dinastia Muşatinilor in Moldova, avea urmatoarele atributii: era seful statului, conducatorul suprem al armatei (voievod), judecatorul suprem, stabilea legile si batea moneda;

- in exercitarea atributiilor sale era ajutat de Sfatul Domnesc, format din dregători si clerul inalt (mitropolitul si episcopii);- dintre dregători se remarcau vornicul (seful Curţii domneşti), logofătul (seful Cancelariei domnesti), vistiernicul (trezorierul), spătarul (purtătorul

spadei domnesti), banul Olteniei (al doilea in funcţie dupa domn in Ţara Românescă), portarul Sucevei (al doilea dupa domn in Moldova);

- Adunarea tării, alcatuita din reprezentantii starilor privilegiate, se intrunea numai in situatii exceptionale (de exemplu alegerea unui nou domnitor);- incepand cu secolele XIV-XV a fost convocata periodic;

- Biserica a constituit principalul sprijin al domniei;- din punct de vedere religios, românii au ramas legati de Bizanţ, de ortodoxie, opunand rezistenta ofensivei catolice;- intemeierea mitropoliilor din Ţara Româneasca si din Moldova a consolidat ortodoxia si a legitimat statele românesti din punct de vedere religios;

- Armata: baza fortei sale in ambele tari a constituit-o “Oastea ce mare”, careia i se adauga “Oastea ce mica”, formata din curteni, garda domnului si cetele militare ale boierilor;- exista un sistem de cetati de aparare atat in interiorul statelor, cat mai ales la hotare;

- Administratia: Ţara Românească era împărţită in judeţe, iar Moldova era împartita in ţinuturi.

Studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniţi

- a fost emisă la 2 iunie 1247 de catre regele Ungariei Bela al IV-lea in beneficiul Cavalerilor Ioaniţi chemati sa protejeze regatul de năvălirile tătarilor;- in Diploma sunt consemnate beneficiile de care Ioanitii urmau sa se bucure dupa asezarea lor in Banatul de Severin;- marea însemnatate a Diplomei consta in prezentarea principatelor formatiuni politice româneşti existente la acea data pe teritoriul dintre Carpati si Dunare:-Ţara Severinului, -voievodatele lui Litovoi si Seneslau,- cnezatele lui Ioan si Farcaş ;- Diploma pomeneste de o intensa activitate economica la sud de Carpati, de mori, fâneţe, păşuni, de pescuitul de la Dunare, iar conducatorii locali sunt numiti “mai marii pământului”;- formatiunile prestatale mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniti vor constitui nucleul din care va lua nastere statul medival Ţara Românească.