Intelectualii noştri si mântuirea...

4
Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe y, an 12 cor., pe V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe y, an 2 0 franci, pe y 4 an 10 franci. REDACŢIA, TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. î Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an \ 20 coroane, pe y, an 10 coroane, pe y4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. | Inserate: un şir petit 2 0 bani pentru o publicare. Publicări mai dese [ după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. Intelectualii noştri si mântuirea lor. Iţi pare câte-odată, că noi i nu avem încă conştiinţa clară, de- 1 ^ plină şi obştească a situaţiunii noas- tre primejdios de grele în ţara aceasta. Pare că nu ne-am da sama de cumplita strângere a sutelor şi . miilor de laţuri, cari ne gâtue şi ne împiedecă în dezvoltarea noas- tră naţională liberă. Şi când zic „noi“, nu mă cuget atât la popo- rul nostru dela sate, care are in- stinctul firesc al conservării naţio- nale, ci mă cuget la noi, „intelec- tualii« români ai oraşelor noastre, cari prin cultură ne-am pierdut * acel instinct firesc al ţăranului şi i nu odată îl substituim prin fraze. . Primejdia, care ameninţă po- porul nostru dela ţară este de or- din material şi cultural: sistemul de asuprire şi persecuţiuni ne ţine poporul în sărăcie şi în prostie, — dar cu toate sforţările nebune de maghiarizare ale şcoalei şi ad- ministraţiei, acest regim nu poate să atace fiinţa românească a ţă- rănimii noastre. Cuceririle maghia- f: rimii în ţara aceasta, — ar trebui / să fim orbi ca să nu le vedem,— ! nu se fac din contingentul nostru dela sate; transfugii, renegaţii şi ' mulţimea celor slabi de înger se recrutează din oraşe. Administraţia şi şcoala pri- 1 mară ungurească la sate ne ţin numai pe loc, cum am zis, — o cumplită pierdere şi aceasta — dar cultura ungurească a oraşelor, care ne împresoară pe noi intelectualii din oraşe de pretutindeni, care ne apasă ca un nor greu, în care ne naştem, creştem şi ne formăm noi orăşenii, — îşi imprimă pecetea sa străină în sufletele noastre, ne iiifluinţează zilnic, ne frământă, ne schimbă şi ne înstrăinează zi de zi de fiinţa noastră naţională. Numai un suflet miop poate să mai nege, că tipul intelectuali- lor români dela oraşe în ultimii 1 zicem — 30 de ani s’a schim ^ bat cu desăvârşire ! i 1 Părinţii noştri — 90 la sută 8 — nu ştiau vorbi ungureşte. Noi, ţ cei de azi, 98 la sută, vorbim şi scriem bine ungureşte. Limba de înţelegere între copiii de diferite naţionalităţi din oraşe, era în co- pilăria m ea: limba română. Azi de s’o juca un băiat de Român cu unul de Sas, se înţeleg între olaltă ungureşte. Părinţii noştri erau mândri de superioritatea lor de rassă şi aveau o conştiinţă na- ţională neasemănat mai tare decât majoritatea epigonilor de azi, cari — deşi nu o mărturisesc — au în majoritate sentimentul umilitor al inferiorităţii faţă cu aparenţele lustruite ale culturii ungureşti. Pă- rinţii noştri citeau, dacă aveau exi- p$nţe mai mari, cărţi şi ziare ger- z*g'Tne, — noi cei de azi, cetim r i'ik* şi ziare maghiare. Necesitatea 5 r?$tei limbi ne-a întrat în aşa Lîasură în conştiinţă, încât chiar având şcoală românească foarte bună în oraşul nostru, ne trimitem copiii măcar pe 2 ani la o şcoală ungurească, pentru ca să-i cvalifi- căm complet în ea. Şi cum această limbă ni-se impune cu tot apara- tul sumptuos al statului şi cu toată parada boerească a elementului maghiar aristocratic şi pseudoaris- tocratic, — ne trezim copleşiţi de-o cultură străină, de mentalitate stră- ină şi de apucături străine firii noastre Şi cum unii suntem mai tari şi alţii mai slabi, — cei mai tari dintre noi poartă o vecinică şi grea luptă cu sine şi cu străinismul ce-i copleşeşte, pierzându-şi astfel pu- terile menite pentru alte probleme obşteşti, — iar cei mai slabi su- cumbă direct ei înşişi, sau fii lor. Aceştia ni se pierd, se maghiari- zează. Azi încă perderile nu ne sunt mari, — dar pornite odată — e firesc să crească şi nu să scadă! Trebue să vedem primejdia aceasta! Ea trebue să ne între în con- ştiinţă, casă ni se deştepte instinc- tul de conservare amorţit şi să opunem ultima resistenţă acestei cutropiri a sufletelor noastre, deci a fiinţei noastre naţionale. Două sunt cetăţile noastre tari, în cari invaziunea limbei şi cul- turii ungureşti nu poate să pătrundă, dacă vom fi „oameni“. Una este: casa familiară. Să nu permitem intrarea gra- iului srtâin în sanctuarul caselor noastre! Să ţinem pe toţi ai casei să vorbească numai româneşte între olaltă! Să avem — în fiecare familie — o mică dar aleasă bi- bliotecă românească, din care să ce- tească toţi membrii familiei. Ziarul românesc să nu lipsească din casele noastre. Şi — să nu se supere excelentele noastre reviste literare — să înjghebăm o foaie românească li- terară beletristică, bogat şi interesant ilustrată, cu gust ales editată şi anume întocmită pentru familiile noastre. Am zis: să nu se supere revistele noastre de azi, căci cu toate calităţile lor escelente, — ele nu sunt aceea ce ne trebue: o combinaţie ingenioasă din ceeace e la Germani „Gartenlaube„Wo- che“, „Leipziger Illustrierte “ şi din ceeace a fost fie-iertata „Familia Ini Vulcan. — Noi încă nu am a- juns până la arta i ură , respective literatură rpurăli, noi suntem în luptă pentru existenţa noastră şi în această luptă, arta şi litera- tura ne sunt numai mijloace, mij- loace de conservare şi de con- firmare, nimic ,mai mult. Cele mai splendide pagini de gimnastică spi- rituală şi de stil colorat, dacă nu-mi servesc scopul superior al conser- vării şi întăririi mele ca neam, constitue în cazul cel mai bun o izidă de energii şi deci ne păgu- besc în loc să ne folosească. 0 foaie ilustrată săptămânală pen- tru familiile noastre, bogată, va- riată, solidă, interesantă şi mai pe sus de toate românească: die Goga, die Agârbiceanu, dleLupaş, die Ciura, die Ghibu, die Tăslăuanu, die Borne- misa şi toţi ceilalţi purtători chie- maţi ai condeiului şi capi ai editu- rilor noastre! Iată ce vă cerem în numele neamului! — Uitaţi — pen- tru Dzeu — supărările din trecut. Vă uniţi în cuget şi în simţiri, cuceriţi cetăţuia caselor noastre, a- lungaţi liliecii străinătăţii din ele, şi veţi fi binecuvântaţi din neam în neam! . . . Era pe vremea inaugurării muzeului şi casei naţionale a Aso- ciaţiunii noastre în Sibiiu. Serbările înălţătoare româneşti atraseră şi pe câţiva corespondenţi ai ziarelor Pregătiri pentru primire. — — Ai cetit apelul publicat în «Ga- zeta Transilvaniei?» — Ce conţice? — Inteliginţa din Turda cu cea de pe Câmpie să pregătesc la o escur- siune prin Munţii-Apuseni! Veneam încet din spre poştă a- dâncifc în o scrisoare ce o primisem în acel moment. *— Ce ceteşti d-le colegă? mă în - treabă o damă din cele două ce-mi ve- neau în faţă. — O scrisoare de interes pentru toţi Câmpănarifi — Şi pentru mine? — Da! şi pentru d-ta, pentru fra - tele d-tale, cumnata d-ta!e şi în sfârşit pentru toţi Românii din Câmpeni şi jur!... Cele două dame se uită una la alta şi amândouă nu mai puteau de curioase de a şti ce am sâ le spun. — Vaier — zLeiu — îmi scrie că el cu preşedintele clubului nostru co- mitatens si însoţiţi încă de vre-o 50 maghiare, cari în felini lor obicinuit parte-şi băteau joc de noi, parte ţipau contra primejdiei valahe. Singur »Budapesti Hirlap“, acest arhişovinist reprezentant al impe- rialismului maghiar, saluta cu bu- curie sforţările noastre culturale şi înregistra cu plăcere succesele noastre pe acest teren. Şi — cu o sinceritate deamnă de laudă — o spunea pe şleau, că: interesul ma- ghiarimii este, ca noi sâ ne ridi- căm prin cultură, căci cuceririle maghiarimii între noi se fac nu- mai la elementele culte. Cu cât vom progresa în cultură, cu atât vom fi mai accesibili pentru absor- birea prin cultura mai sumptuoasă şi mai strălucită a elementului ma- ghiar, căci şi în cultură se afirmă principiul fizic, că cei mai mare şi mai puternic atrage şi asimilează pe cel mai slab, iar noi în lupta pentru o cultură naţională nu vom putea ţine concurenţa niciodată cu puterea maghiarimii pusă la adă- postul statului ungar. 0 massă in- cultă este indiferentă faţă cu pu- terea de atracţiune a unei masse culte cât de mari, aceasta nu are cum să o cucerescă. Progresul cul- tural al naţionalităţilor este deci o condiţie prealabilă a cuceririi ma- ghiarizătoare. Cam aceasta era logica ace- lui articul din „Budapesti Hirlap“ Ei bine, chiar din această pă- rere ieşită din gura adversarului urmează, că în lupta noastră pen- tru existenţa naţională trebue sâ avem a doua cetăţue inexpugnabilă în puterea si strălucirea culturii româneşti, la care noi — durere — numai cu mânile legate putem, dar trebue să adăugăm o rază slă- buţă. Când vom şti opune culturii maghiare o cultură temeinică şi bogată românească, — atunci pri- mejdia strivirii şi copleşirii va în- ceta. Conştiinţele umilite se vor înălţa şi vom lupta cu mândrie pentru afirmarea noastră naţională! Strălucirea şi puterea aceasta — noi cei săraci şi cei înghenun- chiaţi — oricât am munci, nu i o vom putea da culturii noastre, — cel puţin nu în măsură ca să pu- nem în umbră opera de cultură străină, care se hrăneşte din mi- persoane, dame, domnişoare şi domni au hotărât să întreprindă o escursiuna până la Câmpeni; mă roagă să le fac un plan pentru continuarea escursiu* nei la casa lancului, Cataractul, Dealul melcilor, Gheţariul, Detunata; le caut cvartire, trăsuri, cai de călărit; să mă îngrijesc de-ale merindei şi în fine să rog pe toţi Românii buni a le da sprijinul de lipsă la esecutarea a- cestui plan. — «Vin prea mulţi deodată şi nu i-om putea găzdui—răspunse dama cea mai în etate — apoi continuă: Unde ai atâtea cvartire? Dar trăsurile cu cari să călătorească mai departe? In sfârşit vei face cum vei afla de bine, că eu nu mă amestec , dar părerea sinea e, că să le scrii să vină în două grupuri, cel mult 25 odată, i-am putea primi mai bine... Ea cum zic nu amestec îa toată afacerea asta, dar dute şi vezi câte cvartire vei afla iar dimineaţă vină şi îmi spune!» .. Am dat raita prin sat! Am luat mai intâiu hotelele! La unul pot în- cvartira doisprezece, la altul şease şi la unul doi pentru 80 cr. de persoană pe o noapte. Rămâne ca restul să-’l în- cvartirez gratuit pe ia privaţi; la unul şease, la altul patru, protopop 2, învă- ţător 2, preot 2, colo 3, dincolo 4 şi lioanele budgetului de stat! Dar D-zeu a voit — şi aci a greşit „Budapesti Hirlap“ în socotelile sale — să avem alăturea de noi o Românie, bogată şi liberă , care dacă are vre-un rost naţional pen- tru cele 10 milioane de Români de pretutindeni — are rostul de-a crea această cultură românească strălu- cită şi puternică, în vraja căreia să fim reţinuţi şi conservaţi cu toţii de pretutindeni. Ea poate s ’o facă, şi deoarece numai ea poate s’o facă, — trebue s’o facă şi s’o înalţe. Şi ne creşte inima, când ve- dem pe apostolul dela Vălenii de Munte cu ceata sa de învăţăcei ai pro- pagandei culturale naţionale, mun- cind din răsputeri la durarea aces- tei cetăţui, ale cărei ziduri nu au să se nărue niciodată!... D-zeu să le dea lor puteri şi zile îndelungate, — ca să desăvârşească opera cea mare de mântuire!... Iar noi să ne ferecăm conştiin- ţele, să ne păstrăm energia de luptă şi nădejdea de izbândă făcând zid de cetate românească din ca- sele noastre şi să ne încălzim su- fletele la soarele culturei noastre naţionale, care se înalţă dincolo de munţi, dar trebue să dea vieaţă şi îndemnuri de muncă şi de jertfe înnoite mai ales pe plaiurile noas- tre ! Dări de seamă. Primmioistrul Lu- kács prin darea de seamă înaintea ale- gătorilor săi din Aiud face începutul unei serii de dări de seamă. Din Peşta se anunţă, că după Lukács mulţi depu- taţi din partidul muncii se vor prezenta, pe la sfârşitul lui August şi începutu^ Iui Septemvrie, înaintea alegătorilor făcând dări de seamă şi declaraţii poli- tice. Intre alţii Tisza Kálmán îşi va ţinea darea de seamă la 18 Aug. c. în Salonta, la 20 Aug c. Ertsey în Beret- tyóújfalu etc. Deputaţii muncii încep a »munci.« Iîî Strâmtoare- Deputatul din par- tidul muncii Kozma Andor, ales în cercul Liptószentoaiklós, a adresat o scrisoare deschisă în limba slovacă ale- gătorilor săi. Kozma descrie situaţia văzută prin prizma partidului muncii, iar în urmă grăieşte şi cătră Slovaci zicând, că a preţuit şi preţuieşte limba pe urmă restul tot la privaţi cu plată. Plată! Bani! Venit! câte 8 şi 6 pi- ţule de persoană pe o noapte nu e tocmai lucru de lăpădat!... Şi de pâ- nă’n ziuă mă năpădeau sătenii cu cvar- tirele de închiriat. Sub fereastra mea două bătrâne se sfătueau: — «Unde mergi, lele?» — «Dala ăfcta de*a Mihceştî... cum dracu îl cheamă... ăsta, care e la banca cea românească..., că am auzit, că vin nişte domni de pe 0»&?oie şi să-i spun sá baje şi ia mine d:opi ri trei în cor- eei, că — aşa s-aude "— plătesc şease coroane do unul pe o noapte I* — «Păi dacă ii aşa, mă duc şi eu — răspunse cealaltă — că şi eu primi vre-o patru cine1 ... In căzui cel mai rău le iac un pat pe fân moaie, tocmai de acuma cosit, îa podul graj- dului». Şi dau năvală pe poartă şi în casă, dar n-apucară se înceapă vorba şi le preveni: — «Mulţam !... A naibii mai sun- teţi, când e vorba de parale! Acum am destule cvartire!... Puteţi merge!!... M-aui dus de am anunţat, eâ cvartire sunt destule, cu plată, gratuite şi plătite!... Trăsuri pentru 50 inşi!... fr^ Ge-s visele ? — Sunt blânde, frumoase [păsărele Ou penele de aur sunt pasările-acele Ce ’ncunjură pământul când nopţile-s [albastre Şi vin să-şi facă cuibul în sufletele [noastre. Acolo stau şi cântă voios ca’ntr’o grădină, Apoi le-ajunge dorul de ţara lor senină, Şi una câte una întinde aripa-i mică... Atunci când pleacă ele [şi cuibul lor se strică. Ecat. Pitiş. !r\ I. Nevinovate viorele Îşi frâng în freamăt lung suspinul, Când un tropar de îngropare îngână abătut mălinul. Sfios, cu genele cernite, Privesc din preajma lor în zare Sermană inimă'ntristatâ Iu nu ai nici o sărbătoare. II. Nemilostiva sorţii mână A frânt nădejdi neprihănite Şi-a şters din inimile calde Atâtea visuri ne’mplinite.... A sămănat în oameni ură Şi’n suflete-a sădit mânie, Cernit-a într’un miez de vară A vieţi-mi zare purpurie. Voi pribegi din nou pe drumuri Dar inima mi-o las acasă.. — Nu plângi, când scumpul tău [frumoaso Se duce’n lume... şi te lasă ? Şona, 4 August. Vasile Stoicanea.

Transcript of Intelectualii noştri si mântuirea...

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe y, an 12 cor., pe V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe y, an 20

franci, pe y 4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,T IP O G R A F IA Ş l A D M IN I S T R A Ţ IA : BRAŞ OV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

î Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an \ 20 coroane, pe y, an 10 coroane, pe y4 an 5 coroane. Un număr 10 bani.| Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese[ după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Intelectualii noştri si mântuirea lor.

Iţi pare câte-odată, că noi i nu avem încă conştiinţa clară, de-

1 ̂ plină şi obştească a situaţiunii noas­tre primejdios de grele în ţara aceasta. Pare că nu ne-am da sama de cumplita strângere a sutelor şi

. miilor de laţuri, cari ne gâtue şi ne împiedecă în dezvoltarea noas­tră naţională liberă. Şi când zic „noi“, nu mă cuget atât la popo­rul nostru dela sate, care are in­stinctul firesc al conservării naţio­nale, ci mă cuget la noi, „intelec­tualii« români ai oraşelor noastre, cari prin cultură ne-am pierdut

* acel instinct firesc al ţăranului şi i nu odată îl substituim prin fraze. . Primejdia, care ameninţă po­

porul nostru dela ţară este de or­din material şi cultural: sistemul de asuprire şi persecuţiuni ne ţine poporul în sărăcie şi în prostie, — dar cu toate sforţările nebune de maghiarizare ale şcoalei şi ad­ministraţiei, acest regim nu poate să atace fiinţa românească a ţă­rănimii noastre. Cuceririle maghia-

f : rimii în ţara aceasta, — ar trebui/ să fim orbi ca să nu le vedem,— ! nu se fac din contingentul nostru

dela sate; transfugii, renegaţii şi ' mulţimea celor slabi de înger se

recrutează din oraşe.Administraţia şi şcoala pri-

1 mară ungurească la sate ne ţin numai pe loc, cum am zis, — o cumplită pierdere şi aceasta — dar cultura ungurească a oraşelor, care ne împresoară pe noi intelectualii din oraşe de pretutindeni, care ne apasă ca un nor greu, în care ne naş tem, creştem şi ne formăm noi orăşenii, — îşi imprimă pecetea sa străină în sufletele noastre, ne iiifluinţează zilnic, ne frământă, ne schimbă şi ne înstrăinează zi de zi de fiinţa noastră naţională.

Numai un suflet miop poate să mai nege, că tipul intelectuali­lor români dela oraşe în ultimii

1 — zicem — 30 de ani s’a schim^ bat cu desăvârşire ! i 1 Părinţii noştri — 90 la sută

8 — nu ştiau vorbi ungureşte. Noi,ţ cei de azi, 98 la sută, vorbim şi

scriem bine ungureşte. Limba de înţelegere între copiii de diferite naţionalităţi din oraşe, era în co­pilăria m ea: limba română. Azi de s’o juca un băiat de Român cu unul de Sas, se înţeleg între olaltă ungureşte. Părinţii noştri erau mândri de superioritatea lor de rassă şi aveau o conştiinţă na­ţională neasemănat mai tare decât majoritatea epigonilor de azi, cari — deşi nu o mărturisesc — au în majoritate sentimentul umilitor al inferiorităţii faţă cu aparenţele lustruite ale culturii ungureşti. Pă­rinţii noştri citeau, dacă aveau exi- p$nţe mai mari, cărţi şi ziare ger- z*g'Tne, — noi cei de azi, cetim r i'ik* şi ziare maghiare. Necesitatea 5 r?$tei limbi ne-a întrat în aşa Lîasură în conştiinţă, încât chiar având şcoală românească foarte bună în oraşul nostru, ne trimitem copiii măcar pe 2 ani la o şcoală ungurească, pentru ca să-i cvalifi- căm complet în ea. Şi cum această limbă ni-se impune cu tot apara­tul sumptuos al statului şi cu toată parada boerească a elementului maghiar aristocratic şi pseudoaris- tocratic, — ne trezim copleşiţi de-o cultură străină, de mentalitate stră­ină şi de apucături străine firii noastre

Şi cum unii suntem mai tari şi alţii mai slabi, — cei mai tari dintre noi poartă o vecinică şi grea luptă cu sine şi cu străinismul ce-i copleşeşte, pierzându-şi astfel pu­terile menite pentru alte probleme obşteşti, — iar cei mai slabi su- cumbă direct ei înşişi, sau fii lor. Aceştia ni se pierd, se maghiari­zează. Azi încă perderile nu ne sunt mari, — dar pornite odată — e firesc să crească şi nu să scadă!

Trebue să vedem primejdia aceasta!

Ea trebue să ne între în con­ştiinţă, casă ni se deştepte instinc­tul de conservare amorţit şi să opunem ultima resistenţă acestei cutropiri a sufletelor noastre, deci a fiinţei noastre naţionale.

Două sunt cetăţile noastre tari, în cari invaziunea limbei şi cul­turii ungureşti nu poate să pătrundă, dacă vom fi „oameni“.

Una este: casa familiară.

Să nu permitem intrarea gra­iului srtâin în sanctuarul caselor noastre! Să ţinem pe toţi ai casei să vorbească numai româneşte între olaltă! Să avem — în fiecare familie — o mică dar aleasă bi­bliotecă românească, din care să ce­tească toţi membrii familiei. Ziarul românesc să nu lipsească din casele noastre. Şi — să nu se supere excelentele noastre reviste literare — să înjghebăm o foaie românească li­terară beletristică, bogat şi interesant ilustrată, cu gust ales editată şi anume întocmită pentru familiile noastre. Am zis: să nu se supere revistele noastre de azi, căci cu toate calităţile lor escelente, — ele nu sunt aceea ce ne trebue: o combinaţie ingenioasă din ceeace e la Germani „G a rten lau be„W o­che“, „Leipziger Illustrierte“ şi din ceeace a fost fie-iertata „Familia“ Ini Vulcan. — Noi încă nu am a- juns până la arta i ură, respective literatură rpurăli, noi suntem în luptă pentru existenţa noastră şi în această luptă, arta şi litera­tura ne sunt numai mijloace, mij­loace de conservare şi de con­firmare, nimic ,mai mult. Cele mai splendide pagini de gimnastică spi­rituală şi de stil colorat, dacă nu-mi servesc scopul superior al conser­vării şi întăririi mele ca neam, constitue în cazul cel mai bun o izidă de energii şi deci ne păgu­besc în loc să ne folosească. 0 foaie ilustrată săptămânală pen­tru familiile noastre, bogată, va­riată, solidă, interesantă şi mai pe sus de toate românească: die Goga, die Agârbiceanu, dleLupaş, die Ciura, die Ghibu, die Tăslăuanu, die Borne- misa şi toţi ceilalţi purtători chie- maţi ai condeiului şi capi ai editu­rilor noastre! Iată ce vă cerem în numele neamului! — Uitaţi — pen­tru Dzeu — supărările din trecut. Vă uniţi în cuget şi în simţiri, cuceriţi cetăţuia caselor noastre, a- lungaţi liliecii străinătăţii din ele, şi veţi fi binecuvântaţi din neam în neam! . . .

Era pe vremea inaugurării muzeului şi casei naţionale a Aso- ciaţiunii noastre în Sibiiu. Serbările înălţătoare româneşti atraseră şi pe câţiva corespondenţi ai ziarelor

— Pregătiri pentru primire. —

— Ai cetit apelul publicat în «Ga­zeta Transilvaniei?»

— Ce conţice?— Inteliginţa din Turda cu cea

de pe Câmpie să pregătesc la o escur- siune prin Munţii-Apuseni!

Veneam încet din spre poştă a- dâncifc în o scrisoare ce o primisem în acel moment.

*— Ce ceteşti d-le colegă? mă în­treabă o damă din cele două ce-mi ve­neau în faţă.

— O scrisoare de interes pentru toţi Câmpănarifi

— Şi pentru mine?— Da! şi pentru d-ta, pentru fra­

tele d-tale, cumnata d-ta!e şi în sfârşit pentru toţi Românii din Câmpeni şi ju r! . . .

Cele două dame se uită una la alta şi amândouă nu mai puteau de curioase de a şti ce am sâ le spun.

— Vaier — zLeiu — îmi scrie că el cu preşedintele clubului nostru co- mitatens si însoţiţi încă de vre-o 50

maghiare, cari în felini lor obicinuit parte-şi băteau joc de noi, parte ţipau contra primejdiei valahe. Singur »Budapesti Hirlap“, acest arhişovinist reprezentant al impe­rialismului maghiar, saluta cu bu­curie sforţările noastre culturale şi înregistra cu plăcere succesele noastre pe acest teren. Şi — cu o sinceritate deamnă de laudă — o spunea pe şleau, că : interesul ma- ghiarimii este, ca noi sâ ne ridi­căm prin cultură, căci cuceririle maghiarimii între noi se fac nu­mai la elementele culte. Cu cât vom progresa în cultură, cu atât vom fi mai accesibili pentru absor­birea prin cultura mai sumptuoasă şi mai strălucită a elementului ma­ghiar, căci şi în cultură se afirmă principiul fizic, că cei mai mare şi mai puternic atrage şi asimilează pe cel mai slab, iar noi în lupta pentru o cultură naţională nu vom putea ţine concurenţa niciodată cu puterea maghiarimii pusă la adă­postul statului ungar. 0 massă in­cultă este indiferentă faţă cu pu­terea de atracţiune a unei masse culte cât de mari, aceasta nu are cum să o cucerescă. Progresul cul­tural al naţionalităţilor este deci o condiţie prealabilă a cuceririi ma- ghiarizătoare.

Cam aceasta era logica ace­lui articul din „Budapesti Hirlap“

Ei bine, chiar din această pă­rere ieşită din gura adversarului urmează, că în lupta noastră pen­tru existenţa naţională trebue sâ avem a doua cetăţue inexpugnabilă în puterea si strălucirea culturii româneşti, la care noi — durere— numai cu mânile legate putem, dar trebue să adăugăm o rază slă­buţă. Când vom şti opune culturii maghiare o cultură temeinică şi bogată românească, — atunci pri­mejdia strivirii şi copleşirii va în­ceta. Conştiinţele umilite se vor înălţa şi vom lupta cu mândrie pentru afirmarea noastră naţională!

Strălucirea şi puterea aceasta— noi cei săraci şi cei înghenun- chiaţi — oricât am munci, nu i o vom putea da culturii noastre, — cel puţin nu în măsură ca să pu­nem în umbră opera de cultură străină, care se hrăneşte din mi­

persoane, dame, domnişoare şi domni au hotărât să întreprindă o escursiuna până la Câmpeni; mă roagă să le fac un plan pentru continuarea escursiu* nei la casa lancului, Cataractul, Dealul melcilor, Gheţariul, Detunata; să le caut cvartire, trăsuri, cai de călărit; să mă îngrijesc de-ale merindei şi în fine să rog pe toţi Românii buni a le da sprijinul de lipsă la esecutarea a- cestui plan.

— «Vin prea mulţi deodată şi nu i-om putea găzdui— răspunse dama cea mai în etate — apoi continuă: Unde ai atâtea cvartire? Dar trăsurile cu cari să călătorească mai departe? In sfârşit vei face cum vei afla de bine, că eu n u m ă am estec , dar părerea sinea e, că să le scrii să vină în două grupuri, cel mult 25 odată, i-am putea primi mai bine... Ea cum zic nu mă amestec îa toată afacerea asta, dar dute şi vezi câte cvartire vei afla iar dimineaţă vină şi îmi spune!» ..

Am dat raita prin sat! Am luat mai intâiu hotelele! La unul pot în- cvartira doisprezece, la altul şease şi la unul doi pentru 80 cr. de persoană pe o noapte. Rămâne ca restul să-’l în- cvartirez gratuit pe ia privaţi; la unul şease, la altul patru, protopop 2, învă­ţător 2, preot 2, colo 3, dincolo 4 şi

lioanele budgetului de stat! Dar D-zeu a voit — şi aci a greşit „Budapesti Hirlap“ în socotelile sale — să avem alăturea de noi o Românie, bogată şi liberă, care dacă are vre-un rost naţional pen­tru cele 10 milioane de Români de pretutindeni — are rostul de-a crea această cultură românească strălu­cită şi puternică, în vraja căreia să fim reţinuţi şi conservaţi cu toţii de pretutindeni. Ea poate s’o facă, şi deoarece numai ea poate s’o facă, — trebue s’o facă şi s’o înalţe. Şi ne creşte inima, când ve­dem pe apostolul dela Vălenii de Munte cu ceata sa de învăţăcei ai pro­pagandei culturale naţionale, mun­cind din răsputeri la durarea aces­tei cetăţui, ale cărei ziduri nu au să se nărue niciodată!... D-zeu să le dea lor puteri şi zile îndelungate, — ca să desăvârşească opera cea mare de mântuire!...

Iar noi să ne ferecăm conştiin­ţele, să ne păstrăm energia de luptă şi nădejdea de izbândă făcând zid de cetate românească din ca­sele noastre şi să ne încălzim su­fletele la soarele culturei noastre naţionale, care se înalţă dincolo de munţi, dar trebue să dea vieaţă şi îndemnuri de muncă şi de jertfe înnoite mai ales pe plaiurile noas­tre !

Dări de seamă. Primmioistrul Lu­kács prin darea de seamă înaintea ale­gătorilor săi din Aiud face începutul unei serii de dări de seamă. Din Peşta se anunţă, că după Lukács mulţi depu­taţi din partidul muncii se vor prezenta, pe la sfârşitul lui August şi începutu^ Iui Septemvrie, înaintea alegătorilor făcând dări de seamă şi declaraţii poli­tice. Intre alţii Tisza Kálmán îşi va ţinea darea de seamă la 18 Aug. c. în Salonta, la 20 Aug c. Ertsey în Beret­tyóújfalu etc.

Deputaţii muncii încep a »munci.«

Iîî Strâmtoare- Deputatul din par­tidul muncii Kozma Andor, ales în cercul Liptószentoaiklós, a adresat o scrisoare deschisă în limba slovacă ale­gătorilor săi. Kozma descrie situaţia văzută prin prizma partidului muncii, iar în urmă grăieşte şi cătră Slovaci zicând, că a preţuit şi preţuieşte limba

pe urmă restul tot la privaţi cu plată.P lată! Bani! Venit! câte 8 şi 6 pi-

ţule de persoană pe o noapte nu e tocmai lucru de lăpădat!... Şi de pâ- nă’n ziuă mă năpădeau sătenii cu cvar- tirele de închiriat.

Sub fereastra mea două bătrâne se sfătueau:

— «Unde mergi, lele?»— «Dala ăfcta de*a Mihceştî... cum

dracu îl cheamă... ăsta, care e la banca cea românească..., că am auzit, că vin nişte domni de pe 0»&?oie şi să-i spun sá baje şi ia mine d:opi ri trei în cor­eei, că — aşa s-aude "— plătesc şease coroane do unul pe o noapte I*

— «Păi dacă ii aşa, mă duc şi eu — răspunse cealaltă — că şi eu aş primi vre-o patru cine1... In căzui cel mai rău le iac un pat pe fân moaie, tocmai de acuma cosit, îa podul graj­dului».

Şi dau năvală pe poartă şi în casă, dar n-apucară se înceapă vorba şi le preveni:

— «Mulţam !... A naibii mai sun­teţi, când e vorba de parale! Acum am destule cvartire!... Puteţi merge!!...

M-aui dus de am anunţat, eâ cvartire sunt destule, cu plată, gratuite şi plătite!... Trăsuri pentru 50 inşi!...

f r ^

Ge-s visele ? — Sunt blânde, frumoase[păsărele

Ou penele de aur — sunt pasările-acele Ce ’ncunjură pământul când nopţile-s

[albastreŞi vin să-şi facă cuibul în sufletele

[noastre.

Acolo stau şi cântă voios ca’ntr’o grădină, Apoi le-ajunge dorul de ţara lor senină, Şi una câte una întinde aripa-i mică. . . Atunci când pleacă ele

[şi cuibul lor se strică.

Ecat. Pitiş.

!r\

I.Nevinovate viorele Îşi frâng în freamăt lung suspinul, Când un tropar de îngropare îngână abătut mălinul.

Sfios, cu genele cernite,Privesc din preajma lor în zare— Sermană inimă'ntristatâ Iu nu ai nici o sărbătoare.

II.

Nemilostiva sorţii mână A frânt nădejdi neprihănite Şi-a şters din inimile calde Atâtea visuri ne’mplinite....

A sămănat în oameni ură Şi’n suflete-a sădit mânie,Cernit-a într’un miez de vară A vieţi-mi zare purpurie.

Voi pribegi din nou pe drumuri Dar inima mi-o las acasă..— Nu plângi, când scumpul tău

[frumoasoSe duce’n lume... şi te lasă ?

Şona, 4 August.

Vasile Stoicanea.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 167—1912.

slovacă şi se bucură, că Slovacii îşi păs­trează şi cultivă limba înaintaşilor şi o vor lăsa urmaşilor, ca o moştenire inalienabilă.

Iată vorba 1 Când stăpânitorii noş­tri sunt în strâmtoare, când au lipsă de voturile naţionalităţilor, sunt bune şi lăudate şi limbile naţionaliste.

A udienţe. Ministrul comun de finanţe Bilinski a fost primit alaltaeri în audienţă de Maj. Sa. — Astăzi a fost primit în audienţă ministrul Zichy.

Întrevedere. S’au fixat în fine în mod oficial zilele de 1 şi 2 Septemvrie pentru întrevederea cancelarului imperiului german Betbmann-Hollweg cu ministrul comun de ex­terne al Austro-Ungariei contele Berchtold. întrevederea va avea loc pe proprietatea mi­nistrului de externe austro-ungar.

Situaţia în Turcia începe a se limpezi. Măsurile energice ale gu­vernului şi cu deosebire decretarea stării de asediu în Gonstantinopol, Salonic, Smyrna şi Adrianopol au pus capăt agitaţiunilor Tur­cilor tineri. Cei mai mulţi ofiţeri au declarat, că au încredere în guvern şi că nu se vor alătura la nici un partid politic.

Pacificarea Albanezilor în a ­intează, ce-i drept, încet, dar sunt speranţe că triburile răsculate se vor linişti în curând.

Conflictul cu Muntenegru s’a aplanat deasemenea. Reprezentan­tul Turciei la Cetinje a prim it ordin să se reîntoarcă la postul său .

Din Ungaria de azi.ii.

Continuăm azi a da în extras ex­punerile din studiul dlui Iászi, »Criza constituţiei ungare.*

An de an — zice autorul — creşte numărul funcţionarilor. Numărul func­ţionarilor de stat la 1904 era de 226,000. La 7 ani, adecă în 1911 numărul acesta s’a soprit la 300,000. Dar până când sa­larul funcţionarilor superiori e reiativ mulţumitor, categoriile inferioare, cum sunt învăţătorii, oficialii mai mici, ser­vitorii şi în deosebi muncitorii statului numai cât nu mor de foame.

Starea instrucţiei ne-o ilustrează mulţimea analfaoeţilor. An de an ră­mân fără şcoală, fără instrucţie 1 mi­lion şi 200 mii de copii obligaţi ia şcoală. La 43 de ani după dec-etarea obligamentului general de şcoale abia jumătate din locuitorii ţărei ştiu scrie şi ceti.

Sistemul de imposite are o direcţie de progresimtate inversă şi se bazează pe calculul greşit, că în aceasta ţară cu industrie şi comerciu nedesvoltat, venitul profesiunii libere, & industriali­lor, a funcţionarilor, a comersanţilor ş* rentierilor este de 1100 milioane, pe când ven tul marilor proprietari în a- ceasta ţară par excelieme agricoiâ e calculat numai cu 275 milioane. A- ceasta nedreptate a sistemului de dare se măreşte prin împrejurarea, că micii proprietari sunt în proporţie mai împo­văraţi cu darea, ca marii proprietari.

Aşa d. e. sunt foarte multe cazuri pe Alföld, unde micul econom plăteşte câte 10—30 cor., dare după un iugăr, pe când contele sau baronul în ucelaş sat şi după pământ mai bun plăteşte per iugăr numai 0*5—T5 cor. Cauza a­

Să facem dar planul:Duminecă în 11 August vor sosi

în Câmpeni; cărăuşii îi vor duce la cvartireie destinate; vor lua masa la hotel; apoi în «Poduri» la petrecerea poporală şi seara la concertul reuniţi nei. In ziua următoare cu trăsuri până la Scărişoara; vom durmi acolo şi di* mineaţa vom vizita Gheţariul şi seara ne vom re’ntoarce la Câmpeni. A treia zi la Roşia, deacolo eă.îări la Detunata şi pe seară în Abrud!... Foarte bun !... Bunii...

— «Dar cu mâncările cum stai ? unde li se va p^găti prânzul, cu cât şi ce?»

— «La hóiéiul ăîta românesc, cu 1 fl. 40 de persoană şi vor mânca zupă, rasol şi friptură!...»

— «Dute acolo şi spune, că pen­tru suma asta le poate pregăti: Aîier- curi: zupă-falsă, friptură de purcei şi prăjituri; iar Joi: zupă, rázol, friptură de gâscă şi prăjituri! Spune-i să aducă vin bun, că ăsta nu e de nimica ! Te întoarce şi pe la ceialalţi hotelieri şs

cestei anomalii este, că la 1875 când s’a făcut cadastrul, moşiile au fost mă­surate de ingineri adese înrudiţi cu fa­miliile bogate de prin comitate şi poate şi prin corupţie moşiile micilor proprie­tari au fost calificate cu pămâi t mai bun, mai producător, ca cele ale manior moşieri.

Tot aşa de nedreaptă este şi da­rea articolilor de consum. Statul aco­pere din dările direct9 numai a şeasca parte a trebuinţelor saie, pe când greu­tatea precumpănitoare a dărilor apasă umerii poporului, în formă de dări in­directe. Pe când magnaţii cu venitele lor de sute de mii coroane, dau la ştat ca dare abia 6—10 milioaae cor.

Aşa numita autonomie comitatensă în realitate poartă caracterul unei stă­pâniri încarnate de nobili, care ajută ia sinecure pe acei membrii scăpătaţi ai ei, cari şi-au prăpădit averea. Faţă de aceasta autonomie poporul e impo­tent. In ţinuturile locuite de naţiona­lităţi, unde urmaşii nobililor îşi văd periclitate interesele, poporul e lips't de toate drepturile, sub pretext de tsal- varea patriei«. Scoaba poporală, adminis­traţia şi justiţia în limba maghiară, pe care naţionalităţile nu o pricep, face ca ea se apară şi mai nedreaptă decum este. De aci urmează ca naţionalităţile, cari fac aproape jumătate din popora- ţlmm, nu sunt mai de loc reprezentate în oficTe mai înalte şi d n 412 de de­putaţi ai Ungariei naţionalităţile abia au 8 reprezentanţi în cameră.

Fiindcă muncitorimea şi păturile largi ale cetăţenilor nu au drept elec­toral şi nu au influinţâ pontica, du ie sunt asigurate nici cele mai elementare condiţii de întrunire şi de a forma reu­niuni. Volnicia administraţiei şi a po­liţiei stăpâneşte liber asupra poporului. Aşa d. e. luliu Andrassy ca ministru de interne a disolvat 300 de reuniuni de muncitori, grupe locale, pe când în a- ce aş timp Koşsuth, ca mîn. de comerciu a aprobat statutele la 200 de reuniuni de-ale muncitorilor. Urmarea mai de­parte a acestei situaţii este, că legile noastre sociale şi aşa cum sunt înapo­iate. rămân neexecutate, pe hârtie.

E natural că în asemenea condiţii îngrijirea sanitară a poporului e foarte neglijată. Abia la 3496 de suflete să vine câte un medic. Medicii cercuali sunt în unele locuri slab plătiţi. De aci vine şi merea mortalitate a copiilor până la 5 ani.

Compunerea parlamentului reoglin- dează fidel stările publice actuale din ţară. Democraţia nu are reprezentanţi nu numai în camera magnaţilor, dar nici în camera deputaţilor.

Cauzele măririişi scăderii noastre.

— Un rezumat al conferinţei d-lui îoti Ursu, prof. univ. —

Vălenii de Munte, 25 Iulie 1912.

Condiţia nenorocirii noastre cul­minează în însăşi ivirea, naşterea noa­stră. Dacia am cucerit-o cu plugul, dar nu s-a putut menţinea. Singurii lactori prietini ni-au fost tui nţîi strătăiaţi de râuri limpezi, unde adăstau strămo­şii cu turmele de oi. Au dat peste noi oardele barbare, dintre cari cele mai multe aparţineau.săminţiei turanice cu instinctul înăscut parasitär, care a făcut să nu lucre într-u distrugerea noastră ca naţiune, ci să ne sugă toate pute- rile fizice şi morale în interesul lor.

îndeosebi Slavii şi Hunii ni*au stânjenit propăşirea. Slavii se apropiau sufleteşte de poporul nostru, şi ei ca şi noi păzitori de turme, cari in urmă

întreabă, da dacă un aşa prânz îl vor socoti mai ieftin; bagă-te pe la cei ce ţi-a cerut bani pentru cvartire şi ie spune că sunt nişte oameni de nimica şi sa ie fie ruşine dacă pentru o noapte de încvartirare cer parale dela oameni de-ai noştri; nu uita a te duce la ne­poată-mea, ypune-i că am zis să pri­mească pe doi io cvartir şi pe urmă dă pe ia cărăuşi şi mai mult de 8 co­roane nu le da la z i D a r umblă re­pede ca să le poţi răspunde la epis­tolă !..»

Era pe’nsărate pe când am ispră­vit! Asudat ca scos din vale şi o- bosit!

M am culcat de cu vreme şi am dormit — nu-i vorbă — bine; pe la opt ore am sărit din pat — căci in- lârziasem dela raport1

— «Sunt toate în regula, aşa după pianul făcut!»

— «Ei, bice, eu ţi-am spus că nu mâ amestec în afacerea asta, dar dacă voieşti să nu te blamezi şi să te râdă

aşezându-se în Dalmaţia, Sârbia şi Bul­garia, ne separă pentru totdeauna de trunchiul romanic de pe pământul Ita­liei. înrâuririle lor asupra noastră sunt incalculabile în toate manifestările vi­eţii sufleteşti şi iumene. Prin influ­enţa lor îmbrăţişăm ortodoxia, abătân- du-ne dela rostul istoric ce aveam să-l jucăm în orientul Europei. Roma ne declară eretici, în schimb Ungurii aşe­zaţi pe pământul îmbelşugat al Pano- niei ajung sub protectoratul ei după îmbrăţişarea creştinismului sub Ştefan cel sfânt; şi începe lupta pe vieaţă şi moarte între o seminţie turanică sălbatecă şi neamul nostru legat înainte cu toate ale lui de vechia Romă. Era firesc ca nci să fim învinşi, noi plugarii păstori, ei răsăriţi cu sabia în mâna, noi urgi­siţii Romei, ei adoptaţi ds ea...

Lupta de-aci înainte are un dubiu caracter, 1) ai asimilării complecte şi 2) al convertirii ia catolicism. In Dscia cu Trai an venise bărbaţii cei mai vigu- roşi, cum trebuiau să fie lucrătorii de mine da aur, argint şi altele, încât pe urn a lor s-a limpezit şi înjghebat o rassa vitală, puternic?, resistenlă tutu­ror uneltirilor de contopire. Ne-am în­sutit şi înmiit repede, încât munţii carpatini nu mai puteau da adăpost unui număr aşa de mare. Strămoşii se coborâră cătră văile mănoase, se es- tind până ia Dunăre. Tisa şi Nistru, — leagănul obârşiei principatelor române. Cu vremea se formează mici ţărişoare, în frunte cu un şef, din care emană stătuleţe, voivodate, iar în veacul al 14-lea principatul Munteniei şi Mol­dove5.

Ni se pune o întrebare: cum am putut avea vieaţă trainică în primiti­vitatea noastră? Cauzele negreşit, că ori unde ca şi ia noi sunt a se căuta în calităţile interioare. Intr un stat se semnalează progres, când armonia stă­pâneşte întreg sufletul dintr un cuprins de hotare politice. Aşa întâlnim în Muntenia o organizaţie de echilibru pe putere. Ţăranii sunt stăpâni pe pămân­tul trebuitor susţinerii familiLor lor în calitate de proprietari — iar în răz­boaie am învins în urnea îndestulirii şi vitejiei moştenite dela străbuni.

încetişor s a format aristocraţia pe sabie şi mai târziu p« avere. Intre domni şi ţărani la început nici o de­osebire — erau unul pentru toţi şi toţi pentru urul. Echilibrul intern a făcut să înfruntăm esptdiţiile năvăli- toate pâcă-n veacuri târzii. Mai rr.alt în urma consolidării putuse să ia parte şi în afaceri grele, cum^ Vlaicu Vodă împedecase pe Ludovic cel sfânt să pună mâna pe Bănat, se raliază cu Turcii, cari no răpesc frânele siguran­ţei îndreptate spre jocul 'storic cu ros­turi de mari cuceriri în traiul nostru politic.

Constatăm dela acest moment a- pariţia de decădere. Sunt boale interne, cari sapă !a trunchiul vieţii omeneşii şi baccilii esterni, cari accelerează su­combarea. Ambiţia totdeauna are feri­citul dar de a duce la ce nu se aş­teaptă : încep luptele fratricide pentru tron, se fac desbinări fatale, cari pe vremea lui Mireea se potenţează şi mai mult. Descompunerea ia proporţii tot mai mari dela ivirea Turcilor puternici cu forţă armată, geloşi de întinderea teritorială, ca să-şi asigure traiul şi viitorul din sudoarea popoarelor sub­jugate, prin ce satisfac instinctele răz­boinice, ce se putea ajunge uşor pe-o bază eminentă militară şi pe rnechanis- mul centralizator, de a mobiliza în a- cele vremuri de primitivitate în 24 de oare. In veacul ai 14 iea ajung puter­nic5, trec Dunărea, se amestecă în afa­cerile interne ale Ţârii româneşti, par­tidele se întăresc cu ajutor turcesc, în­cât întreg veacul a» 14-lea şi 15-lea se caracterizează prin luptele de tron dă- unâcioase pentru noi, dar în interesul

escursioniştii, te ia din uou prin sat şi caută cvartire, abandonează hotelele şi pe cei ce cer parale, căci trebue să afli ! . Ar fi scandal nemaipomenit că nu poţi încvartira 50 de persoane fără a te adresa străinilor şi culmea să ceară bani românii dela români! Dute de caută şi te întoarce pe la hotelier, bagă-i în cap prânzul stă în strânsă legătură cu o cafea neagră şi jumătate devin pentru fie-care!. .Du-te !.. Du-te!..

Toată ziua am bătut pe la porţile oamenilor, dar nu mi-a părut rău, căci aveam acu cvartire bune; îi puteam încvartira cinstit.

Pe când toate erau în ordine pri­mesc o epistolă dela Vaier în care îmi anunţă că nu vor veni decât 30 — 35 inşi şi că terminul s’a schimbat pe 14 August; uu vor merge la Gheţiariul, ci la Vidra şi Detunata.

Poftim 1 La hotel să anunţi că numărul s’a redus, terminal s’a schim­bat ! La telegraf să revoc tipărirea in­vitărilor şi să anunţ telefonice taraful de lăutari din Abrud, că petrecerea nu

Turcului. Decăderea vine deci dela factorii interni şi străin i: desechili- brul social şi puterea cutropitoare o- tom ană.

In Moldova acelaş proces. Boeri- inea din ambiţie de slujbă se raliază la Poloni şi se dau lupte crâncene de partide totdeauna în detrimentul no­stru şi în favorul duşmanului. Ştefan cel Mare ştiu să menţie echilibrul so­cial, potolind vrăjbile ce nu m?.i conte­neau. Echilibrul se asigura treptat după lupta victorioasă dela Vâslui asupra Turcilor şi altele în urmă. Este însă flux şi reflux în vieaţa oricărui popor. Perdusem Chilia şi Cetatea Albă, prin ce ne-ana despărţit de Dunăre. Au ridi­cat aLi fortificaţii de nebiruit, de uude trimeteau din vreme în vreme trupe duşmane asupra bietelo? ţări subjugate şi stoarse de vieaţă. Perderea acestor două puncte a însemnat decadenţa Moldovei. Am avut pe-un Petru Rareş (fiul din fiori a lui Ştefan) având ace­laşi ideal ca apărătorul dinainte ai creştinătăţii, care încercase opere mari ca să fie jertfa avântului său cu dor, de independenţă şi iubire a pământului strămoşesc. Pleacă în Ardeal 1? Ciceu eşuase pe toate terenele in faţa des- echilibrului, care în veacul al 16-lea era mai pronunţat.

In 1526 lupta dela Mohaciu aduce cu sine subjugarea Ungariei ajungând astfel Moldova într’un lanţ de Ier ca să nu se mai poată mişca: la spate Chilia şi Cetatea Albă, înainte Ungaria, Pentru noi urmează un lung şir de suferinţă şi cădere. încercările lui Ra- reş şi Mihaiu Viteazul au fost încercări prea mari îndeosebi revoluţia lui Mi­haiu Viteazul din 1594, care a avut succesele ei momentana conform ge­niului mare a făptuitorului ei, dar nu menite să dureze. Boerii trimeşi de că­tră el în Ardeal să negocieze cu S’gis- mund Bâthori, se întorceau împo *iva lui, micşorând în bonă narte ro«--' f.j în­ving rilor ulterioare. Turcii av ̂ pe partea lor pe ungurii şi polonii înji ^aţi Ce fă fi făcut în faţa a e-tei puteri co­losale Matei Basarab şi Vasile Lupu a- ceşti domni falnici avuţi între împreju­rări aşa de potrivnice — ori chiar Brân- coveanu pe care’i răpesc din mijlocul boierimii? Nu în^amnă oare că puterile noastre interne erau atrofiate com­plect ?

Veacul al 18-lea cu schimbarea de religie — Rus a având aceeaşi credinţă cu noi — Turcii încep a purta frica a- cestui colos dela nord, încep să vază întrezărind că «perirea dela tine Isla- aie» şi fac o întorsătură de prevedere a politicei lor, duc oameni cu sine la Fa­nar să i îmb&xească cu dragostea si credinţele otomane şi’n sfârşit să’i oo troeze într’un scaun domnesc a princi­patelor române, cari venind aici văd altlel lumea nizuiud spre alte rosturi, cu un cuvânt perdeau sufletul naţiuDii noastre, boerimea. Nu mai era omoge­nitatea de odinioară ci numai eşec pe toată linia românească.

Ardealul ajunge sub puterea prin­cipilor unguri, cari aduc colonişti între Români din diferite motive private. îşi formează o clasă de aristocraţie a parte, care se întăreşte prin dezertarea ele­mentelor noastre cele mai bune, cari lucrează din răsputeri împotriva obâr­şiei lor. Exodul acesta dureros, mai a- poi lipsa de pământ, tirănia feudalilor şi tirănia religioasă din veacul al 16-lea au tendinţa de a ne atrage la una sau alta dintre religiunile recepte.

Nenorocirile cu dummul îşi întind aripile negre peste fraţii din Ardeal daţi cu totului pe mâna sorţii, sărăciţi până la extremul ce se poate închipui. Dar cum erau, s’au dus unii dintre ei cu desagii în spate încărcaţi de me­rinde la Roma, ca întorşi să aducă cu sine desagii sufletului lor plini de mân­

se va ţinea, pentru-că pe escursionişti îi ajunge postul pe drum !

Isprăvite!La două zile hotelierul mă anunţă

ca a procurat purceii, gâştele, le-a pus la îngrăşare, vin bun şi alte muLe mărunţişuri ! ...

De cu seară curierul postai îmi dă o epistolă dela Vaier, în care stă scris:

«Vom veni numai 27 inşi şi pro­babil că şi din aceştia vor mai rămâ­nea»,

Atât a mai trebu it!Aviz purceilor şi gâştelor grase!!Patru — cinci zile ne mai des­

parte până Ia dorita revedere şi cum văd curierul postai, fiori reci mă cuprind şi tot tremur de frică că Vaier iarăşi îmi trimite o epistolă cu care mă pi­sează al naibii!..

Dorel.

dria originei noastre. Acasă Lcrează pentru trezirea conştiinţei naţionale româneşti, îndeamnă fii neamului la revindecarea drepturilor lui încălcate de sălbaticele oarde din stepă oploşite pe plaiurile neamului autohton.

Curentul trezit în Ardeal e pri­mul semnal de luptă îndârjită dela Uni­rea din (1700) încoace, care trece mun­ţii, câştigă teren întâi printre rândurile boerimii mici, începe frământarea pen­tru un trai mai bun ce să urmăreşte fără să se ajungă până în zilele noas­tre. Cuza ?odă omul providenţial e cel mai remarcabil interpret al spiritului latinist-democratic al acestei epoci, care a izbutit să facă să înţeleagă Europa în­treagă, că noi suntem bariera ei la ex­tremul orient, prin urmare vrednici de a fi sprijiniţi întru ajungerea idealuri­lor noastre. Congresul dela Paris prin preşedintele ei înţelegător al nenoroci­rilor noastre iscăleşte cel mai mare act din istoria Românimii întregi. No­rocul nostru într’un Domn înzestrat cu calităţi aşa de frumoase, darul lui D-zeu asupra noastră, dăruit cu o energie de fer, lipsă de scrupul, instinct spre in­dependenţă spre binele neamului său, El a săvârşit prin căldura inimei sale formarea inveeinicită a statului român, Secularizarea mănăstirilor —o ideie buna. împroprietărirea — o nenorocire, căci s’a dat pământ de arat, nu însă pă­şune, păduri — în urma acestor tre­buinţe a ajuns ţărănimea pătură de esploatare pe mâna boierilor şi aren­daşilor străini. Avem însă un păcat, poate cel mai mare păcat ai nostru: amăgirea de sine, crezând că legea votată în cameră face totul până când şi fără ea tot aici ajungem sau poate mai departe., . .

Idealul re însufleţeşte mai nou prin sufletul mare a Unuia întreaga noastră tinerime de pretutindeni — să se completeze încă cu un lucru: de a lucra acum şi înainte când România liberă a câştigat admiraţia lumii în­tregi — să umple golul simţit de castă între pătura de sus şi jos, ca uniţi in acelaş gând din aceleaşi sentimente pornind, să ne vedem cât de curând visul mare al neamului prefăcut în faptă.

Coresp.

Episcopia gr. cat, maghiară,— Voci de presă. —

Dintr’un articol apărut în n-rul recent al „ U n i r i i“ reţinem următoarele părţi:

Limba vetero-grecă decretată de limba liturgică şi pentru bisericile ro­mâneşti, încorporate la noua episcopie, — nu va trebui nimărui, nici chiar a- celora, cari nu ştiu româneşte. Iar a- ceia, cari în urma ordinului dat de Leo XIII., n-au voit să ardă cărţile li­turgice tipărite în limba maghiară, — nu vor voi să se acomodeze nici dispo­ziţiei clare a bulei: »Uristifideles«, care opreşte folosirea limbai ungureşti »care nefiind liturgică, niciodată nu este ier­tat a se folosi în sacra liturgie.« Ei vor folosi limba ungurească, cum deja o şi spun. Roma, care va fi informată, nu va tolera aceasta. Sfârşitul...? Un lucru, la naşterea căruia au vegheat cugete reservate — păcătoase, nu va putea avea bun sfârşit pentru făuritorii iui; va avea însă urmări salutari pentru noi, de vom şti înţeiege vremile şi vom şti utiliza împrejurările, ce ni-le ofere asediarea şi a celui din urmă bastion ai legii şi al limbii noastre.

In lucrarea aceasta să învăţăm a răbda şi a şti aştepta atât cei liberi, cât şi cei robiţi, alipindu-ne cu toată dragostea şi căldura inimii noastre de Dumnezeu şi de biserică şi desrădăcf nând din inimi orice sentiment de frică

Cugetări şi sfaturi.Natura crează, omul — ca timpul

— modelează.*

Să esploatăm puterea de muncă cu pricepere.

*Să ne desvoităm mai mult în di­

recţiunea în car6 ne simţim mai apţi, dacă voim să fim mai folositori nouă şi semenilor noştri.

*Cu cât mai mult cauţi adevărul

să-l apuci, cu atât mai greu e să-l a- jungi.

*Cu ce te alegi, dacă toate Ie ob­

servi ? Cu nemulţumirea.*

Mai bine e să observi un râu de­cât să-l treci cu vederea.

MOBILE de calitate superioară cu bani sau cu plată pe rate, condiţii favorabile dela fabricile de mobile a domnilor

în Marosvásárhely, se pot procura la 1 Octomvrie în Hala de mobile ce se va deschide în Braşov Strada Porţi Nr. 60.

Celor ce se interesează îi putem servi de acum — — cu preliminare de spese şi deseniru. — —

Nr. 167—1912 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3

t

şi desperare, fiindcă aceste ne slăbesc şi oe istovesc puterile...

Nu-i de ajuns însă, ca să cerem, să ne rugăm, se alergăm şi să jertfim pentru cei prinşi şi pentru mântuirea lor, ci e neînconjurat de lipsă şi o recu­legere sufletească şi o întărire pe toate terenele

Noi preoţii trebuie să ne facem mai buni ori în urma convingerilor noastre religioase ori pe urma unei contrele cât mai severe şi mai părin- teşti, care este adevărată mângâiere, pentru cei buni şi un stimul pentru cei răi, cari în urmă trebue să înţeleagă, că ei sunt părinţi, cari au chemarea să procreeze suflete, să educe şi să adune cu fiecare vorbă, gest şi lucrare, iar nu să ucidă, corumpă şi risipească.

Inteligenţa noastră laică va tre­bui să priceapă, că fără o temelie pu­ternică religioasă şi morală nu va pu­tea sta nici un edificiu, iar temelia a- ceasta nu se va putea aşeza tară prac­tici religioase şi din partea aceleia.

Va trebui sa se pună o deosebită jiije din partea tuturor instituţiunilor culturale pe periferii şi pe comunele liră şcoală, pe conservarea portului şi a datinilor noastre bune, să se dea o trează atenţiune desvoltării spiritului de cruţare şi de muncă raţională a popo­rului nostru.

Numai chemarea la muncă şi des- voltarea interesului multiplu al tuturor prin diferite reuniuni şi asocieri şi prin apreţiarea dreaptă a muncii fiecăruia pot să producă manifestări grandioase şi fericitoare, să ridice moralul public şi mândria naţională.

Ş T I R I .- 28 Iulie v. 1912.

Deputat congresual mirean în cer­cul electoral al Bracului a fost ales în locul regretatului loan cavaler de Puş- cariu, domnul JSicolae Garoiu, advocat In Braşov.

Din fundaţlunea Trandafil sunt ase couferi trei bursa de câte 1000 co­roane, una din arhidieceză, una din die­ceza Aradului şi una din dieceza Ca­ransebeş. Terminul concursului espiră In 15/28 August a. c. Cererile sunt a se trimite consistorului din Sibiiu

Serbări culturale în Dtciosânmărtin*In ziua Sf. Mărie (28 August n.) se vor aranja în Diciosânmârtin, de cătră co­mitetul desp. »Asociaţiunii pentru lite­ratura română şi cultura poporului ro­mân« — cu prilejul adunării generale ordinare — o serie de serbări cultu- >râle, cu următorul program :

I. La oarele 10 a. m. serviciu di­no în biserica gr. cat. din loc.

II. La oarele 12 din zi adunarea generală cercuaiă a Despărţământului cu următorul program : a) Deschiderea adunării, b) Cetirea raportului comite­tului cercual. c) Cetirea şi revizuirea raţiociniului comitetului cercual. d) Sta­bilirea budgetului anual pentru trebuin­ţele despărţământului, e) întregirea co­mitetului. f) Înscrierea de membrii, g) Conferinţă economică de d-1 Adrian OţO'U din Blaj h) Împărţirea premiilor pentru lucrările intrate, i) Alegerea alor

ţ 2 delegaţi pentru adunarea generală a ' Asociaţiunii. I) Eventuale propuneri,

m) Închiderea adunării.III. La oarele 3 p. ra. deschiderea

expoziţiei de jocuri naţionale. împăr­ţirea premiilor pentru jucători. Petre­

cerea poporală.I IV. La oarele 71/, seara teatru, pcare se va preda de-o societate de di­letanţi din Blaj, sub conducerea distin-

i sului nostru măestru d l lacob Mu- i reşianu, cu următorul program : >Ge-

Vţuc comedie in 2 acte localizată de şi Millo director sau Mania pos­

turilor, comedie într’un act de Vasile Alexandri. După teatru urmează dans.

Adunarea generală, expoziţia de jocuri naţionale şi petrecerea poporală se vor ţinea în piaţa direcţiunii finan- ţiale din Diciosânmârtin; toate celelalte serbări şi expoziţia de ţesături şi cu­sături româneşti se va arangia în lo­calităţile hotelului »Naţionale, unde la caz de timp nefavorabil, se vor ţinea toate serbările. In tot decursul serbă­rilor stă deschisă expoziţia de lucruri de mână şi ţesături româneşti. De în- cvartirarea P. T. D. oaspeţi se îngri­jeşte un comitet de încvartirare sub prezidiul d-lui Anastasiu Beşa, căruia rugăm să se adreseze cei interesaţi. De mâncare şi beutură s’a îngrijit comite­tul. Numai pe baza listelor de mâncare şi beutură văzute de comitet să se plă­tească. Venitul curat al serbărilor este

favorul despărţământului.

Intrarea ia expoziţiuni e liberă de taxă, iar pentru teatru şi petrecere face de famiiie 5 cor. şi de persoană 2 cor. Doritorii de a avea loc potrivit de şe­zut sau doresc alte informaţiuni mai detaiate referitor ia teatru şi petrecere sunt rugaţi să se adreseze d-lui Dr. Alexandru Simon din Diciosânmărtin. Suprasolviri şi oferte benevole se pot face la d-1 Emil Călugăru, cassarul des­părţământului, cari se primesc cu mul- ţămită şi se vor chita pe cale ziaristică. Dameie sunt rugate, ca să se prezinte in cât se poate iu costum naţional. — Comitetul despărţământului.

Un P08t do profesor de istoria bi­sericească în secţiunea teologică a in­stitutului seminarial arhidiecezan teo- logic-pedagogic gr. or. român din Sibiiu este de ocupat. Terminul pentru con­curs espiră ia 10 August.

0 groaznică catastrofă minieră aavut loc alaltaeri în mina de cărbuni Lothringen din apropierea oraşului german Bochum. Vre-o şase sute cinci­zeci do lucrători s-au coborât în di­mineaţa acelei zile în întunerecul mi­nei pentru câştigarea pânei de toate zilele, fără să le treacă măcar prin minte că mulţi dintre ei se despart pe vecie de lumina soarelui şi că’n înghi­ţitura de pământ, din care de ani de zile îşi scoteau bucăţica de pâne pentru ei şi ai lor, îşi vor găsi deastădată moar­tea. Lor, acestor nenorociţi, le-a fost dat de soarte ca să fie victimele unei catastrofe atât de dureroase şi de sâ n­geroase, care să lase atâtea lacrimi şi desnădejde în urmă-i, cum în timpurile din urmă n-a mai lăsat decât catastrofa dela Courrieres.

Nu se ştie din ce cauze, dară se crede că în urma unei scântei sărite de sub un ciocan care zdrobia piatra, s-a produs o esplozie, care a inundat întreagtouyina d» flăcări, făcând ca a- tâtea i'ifc <?“şi coţlii — cari aşteptau în­to a rc e r i jjAalor lor cu sărăcăcioasa lor «bogăţiei, strânsă cu grea sudoare din afundul pământului — să verse lacrimi de desnădejde peste cadavrele atâtor soţi şi părinţi.

Telegramele ce vin din Bochum, aduc din ce în ce veşti mai îngrozi­toare. Primele ştiri mărgineau numărul victimelor Ja vre-o 8 morţi şi câţiva răniţi, telegramele ultime însă vestesc, că în mina Lothringen au pierit 120 de muncitori, 30 au suferit grave arsuri iar despre soartea a vre-o 40—50 ne­norociri nu se ştie nimic.

Tabloul ce-1 oferă intrarea în mină e sfâşietor. Mormanul cadavrelor scoase din haosul «iadului» care clocoteşte în flăcări, creşte în continuu. Mulţi dintre nenorociţii cari s-au putut salva cu fuga, alergând şi tăindu şi drum prin flacăr»,— ajunşi Ja gura minei, cad leşi­naţi de durerea arsurilor şi de aerul greu-gazos din mină. Hainele de pe ei arse şi feţele lor pârlite abia te lasă să-i mai recunoşti. Cordonul de jan­darmi care a înconjurat locul unde zac nenorocitele victime, a fost rupt de puterea durerii şi desnănejdii soţiilor şi copiilor, cari, ţipând şi plângând a- leargă nebuni de desperare în căutarea celor scumpi şi iubiţi ai lor. Cei eşiţi din mina-inlern povestesc scene îngro­zitoare despre chinurile celor ce pier neputincioşi în flăcările din interiorul minei : într’un ioc au zărit un morman de peste 20 cadavre, în jurul cărora să zbăteau lacomele flăcări.

Acţiunile de saivare se fac foarte anevoios, din cauză că locul sinistrului se află la o depărtare de 2 chilometri de la întrare şi întreagă această dis­tanţă e inundată de gazuri insupor­tabile.

Ministrul de comerciu şi guverno- rul Vestfaliei, însoţiţi de căpitanul mi­nelor au sosit la faţa locului, unde din încredinţarea împăratului, au esprimat regretele acestuia din prilejul maréi nenorociri. Se spune, că la locul neno­rocirii va ple.a îu persoană împăra­tul Wilhelm.

Gazul de holeră semnalat de foile din Budapesta la Sibiiu se desminte. »Sieb. D. Tageblatt« spune, că ştirea este o simplă născocire şi a fost pusă în circulaţie de indivizi, cari urmăresc scopul de-a opri pe streinii dela vizita­rea oraşului.

Amânarea liberării deputatalui Ko­vács. Din Budapesta se anunţă, că se­natul de acuză a dat loc recursului pro­curorului în contra sentinţei judelui de instrucţie şi a decis să transpună toate actele în afacerea deputatului Kovács senatului medical-justiţiar al ţării spre examinare. Până la hotărârea acestui for deputatul Kovács va rămânea de­ţinut.

Lexiconul maghiar — Enciclopediaromână. Nu multă vreme s-a scurs —

abia trei săptămâni — de când era pe tapet de discuţie, chestia Lexiconului maghiar şi drumurile de apostolié de reclamă a unui agent-achizitor, care se da de advocat, şi care cutreera orăşe­lele noastre, bătând pe la uşele lezne- crezător lor noştri intelectuali.

Provăzut cu un chestionar-cursă, întră cu îndrăzneală, îţi întindea coala să o umpli cu numele tău, biografia vieţii, studiile, operele, ca să le publice în Lexicon, să rămâie o urmă de vieaţa ta, să ai o părticică de nemurire.

Aceasta nemurire, fiecărui îi sta în putere să şi-o câştige, pentru preţul abonamentului, câte-va sute de coroane Şi cu toate că ziaristica noastră a în­fierat cu bărbăţie acest fapt, minune, vorba dulce a agentului, gândul ademe­nitor, că ajungi nemuritor, a prins, căci abonamente au curs cu toptanul. Azi lexiconul, care s-a oprit din cauza lip­sei de bani, a luat un nou avânt prin abonamentele intelectualilor noştri, dor­nici de nemurire.

Mâne-poimâne, în cele mai multe case româneşti, vom vedea între puţi­nele cărţi româneşti, Lexiconul maghiar, ca un graiu şi hrisov al vremurilor de azi, ca o dovadă a conştiinţei noastre mult lăudate.

Când observăm acest viu interes pentru o publicare streină, nu putem trece cu vederea faptul, că nu acelaş interes a deşteptat în şirurile noastre apariţia »Enciclopediei române, care e mai preţioasă, ieftină şi folositoare pen­tru noi. Dacă am căuta euciclopedia prin casele intelectualilor noştri, în puţine locuri o vom afla. Şi acesta e un semn trist al vremurilor în care trăim.

Dorim înaintare, progres ; dar nu ne ştim strânge rândurile, nu suntem destul de solidari şi consecvenţi. Şi va trece multă vreme până ne vom cu­minţi. — Leonard.

Ge curăţenie ss află In cofetării!Din Bstrlţa ni se scrie: Rău se înşeală cei care crede că în cofetării domneşte o curăţenie da model. O vizită neaştep­tată a unui comisar — medic sanitar, făcută la o cofetărie toarte cercetată din Bistriţa ; a dovedit lucruri surprin­zătoare. Acest comisar-medic a aflat următoarele, despre cari a luat proto­col şi mostre sigilate :

Vasele, formele in cari se co­ceau prăjiturile erau ruginite, murdare. Fără să se spele aceste forme, serveau mai departe la coacerea altor prăjituri; cu aluat uscat de săptămâni şi luni. Aparatele şi vasele de bătut spumă, ru­ginite şi murdare. Căldăruşile de aramă cu cocleală, văpsele stricăcioase sănă­tăţii. In locul untului, o composiţie de margarina stricată. Sticlele de compot şi dulceaţă pline cu un strat de murdării, mucigai, priiucios culturei de bacterii. Iar publicul consumă fericit, fără a şti cauzele îmbolnăvirilor. Ar fi conzult vi- zice poliţieneşti cât de dese cu deose­bire în saisonul de vară, când cofetă­riile sunt asaltate de public.

Dealtfel cofetarul din chestie a mai fost pedepsit în mai multe rânduri pentru intoxicaţia mai multor persoane.

Fabrică distrusă de incendiu, inlocalitatea Deconville de lângă Paris a ars alaltăeri noapte o mare fabrică de locomotive şi vagoane. Focul, care a isbucnit pe la 10 oare, cu toate sfor­ţările pompierilor din Paris ajutoraţi de trupele de geniu, a ars până’n zori de zi, nimicind cinci ateliere mari şi magazinele din apropierea stabilimen­tului. Peste 100 de vagoane, modern aranjate şi vre-o 50 de tramvae elec­trice au căzut pradă flăcărilor. Pagu­bele se urcă ia patru milioane franci.

Femee-eplscop. Şi aşa ceva ezistă dar nu la noi ci în Los Angelos (Ame­rica sudică) Numele «I. P. S. Episcop- femee» este ,Margareta La Grange. Ea este o văduvă, care încă de când trăia soţul ei avea o deosebită atragere spre studiile teologice şi ocupându-se cu mare zel de aceste studii, a început să propage noui învăţături creştineşti, cari au atras o mulţime de aderenţi. Cre­dincioşii ei şi-au şi întemeiat în curând o biserică sub numele: «biserica nouei gândiri», alegând în fruntea ei pe Marga­reta La Grange, care pe lângă că este o distinsă oratoare mai practică şi me­dicina printre credincioşi.

Pământul — casă de nebuni. Aşaare să fie, dacă se va adeveri părerea medicului englez Dr. Forbes Winslow. Acest medic, bazându-se pe datele sta­tistice, cari an de an arată o creştere considerabilă a numărului nebunilor, a ajuns la concluzia, că în anul 2212, aşadară peste 300 de ani toţi locuitorii pământului au să fie nebuni. Dacă se va înşela sau nu medicul Winslov în această concluzie a sa, nu se poate

şti, — e fapt coustatat însă, că numă­rul nebunilor creşte în conţinu. Intre locuitorii Londrei, bunăoară, acum cinci­zeci de ani tot al 575-lea era nebun, as­tăzi însă vine un nebun pe 236 de lo­cuitori. In întreagă Anglia erau la a- nul 1859 treizeci şi şase de mii 762 de nebuni, astăzi uumărul lor — după o statistică oficială — s’a ridicat la o sută treizeci şi cinci de mii.

Dacă omenimea va înainta tot pe calea aceasta, atunci e verosimilă aser­ţiunea medicului Forbes Winslow, aşa că a 10—12-a generaţie a strănepoţilor noştrii nu se vor mai supăra zicându-le: nebuni, şi nu vor mai avea nevoe nici de institute de alienaţi căci pământul întreg va fi atunci o casă de nebuni.

Ştiri mărunte. Un mare potop a acoperit cu apă mai multe oraşe din împrejurimea lacului Como dela graniţa italo-elveţiană. Mai multe case au fost prăbuşite îngropând în dărâmături şi câteva persoane.

— O puternică furtună a bântuit alaltaeri noapte asupra împrejurimilor Raposvár-ului. Trăznetul a aprins un grajd şi un hambar de lângă el, omo­rând 15 boi şi nimicind opt sute măji de bucate.

— In Franţa, acum 100 de ani, dintre 100 de recruţi dela ţară, 91 nu ştiau nici să scrie nici să citească. As­tăzi la 100 de recruţi ţărani, nu sunt decât 3 analfabeţi. O dovadă a progre­sului pe care l’a făcut poporul francez dela revoluţia cea mare până în zilele noastre.

Atragem atenţiunea cumpărători­lor de mobile asupra anunţului: Szé­kely ş i R é ti, fabrică de mobile.

fini Braşov şi Ţara-Bârsei.Asentările în oraşul Braşov vor

avea loc în zilele de 20, 21, 22, 23 şi 24 Septemvrie n. dimineaţa la orele 8 în otelul »Grand«.

Concertul Simicel. Atragem din nou atenţiunea publicului nostru româ­nesc asupra concertului do mâne »Du­minecă seara, a artistului nostru de mandolină Simicel, care va avea loc îu sala cea mare a otelului »Europa« cu următorul program:

1. Ries Perpetuum MGbile.2. Wieniawski. Legende.3. Simicel Doina cu variaţiuni.4. JSachez »Danses Tziganes«.5. Simicel Rapsodie română.6. Novacek Perpetuum Mobile.7. Drdla a) Suvenir b) Serenade.8. Simicel. De pe la fraţi.9. Sarasate. »Zigeunerweisen«.

10. Simicel. »Ciocârlia«.Preţul locurilor. Locul I. 2 cor.,

Locul II 1 cor. Bilete se află de vân­zare seara la casă.

Concert militar. Mâne Duminecă dela 3 —5 după amiazi va concerta mu­zica militară în grădina restaurantului »Gewerbeverein«. Intrarea liberă.

Muzica la promenadă.. Luni la orele 5J/2 muzica oraşului va cânta la promenada de jos.

Serata artistuluiloan Al.-George.

Sângeorzul-român 8 Aug. n.Tînărul poet şi artist loan Al.

George, absolvent al conservatorului din Bucureşti, a dat în săptămâna tre­cută în Sângeorzul român, în salonul de cură al băilor, o serată declama- torică.

Figură frumoasă, cuceritoare, voce mlădioasă, capabilă la toată gama sen­timentelor, artistul Al.-George ne-a dat dovadă de un talent real ce posede, de un adevărat temperament artistic.

Poet însu-şi, să ştie aprofunda şi ştie interpreta magistral poeziile ce le declamă, făcându-ne cu arta sa să înţelegem şi simţim comorile de fru­museţi şi toată adâncimi a şi frumuse­ţea poeziei.

Gesturi nobile, fine, naturale, bine stăpânite şi reliefate, dicţie duioasă, dulce şi plină de farmec, un joc al fe­ţei şi arti ti:a espresiune a tuturor stărilor sufleteşti, fac din d-1 Al.-George, un perfect artist dramatic.

A declamat patetic, plin de pro­funzime şi subtilitate : Oltul, de O. Goga, Blâstemui cântăreţului de L Uhland şi o elegie de Aiexandrescu. Printre puucte a cântat corul bărbătesc, drăguţe com­poziţii româneşti sub iscusita conducere a învăţătorului local. Publicul a aplau­dat Irenetic pe mult promiţătorul ar­tist, precum şi cântările corului.

Fiind d-1 Al.-George ardelean, re­marcăm, că soc. »Fondul de teatru« ar face o bună achiziţie prin angajarea d lui Al.-George.

L-d.

» mm.— Convocare. —

Credincios însărcinării Comitetului ceutral al «Asociaţiunei pentru litera­tura română şi cultura poporului ro­mân» din Sibiiu de sub Nr. 306—1912 cu stimă vin a invita pe toţi sprijini­torii culturii române din cercul admi­nistrativ al Jiboului şi din comunele de dincoace de Meseş a cercului Zălau- lui să binevoiască a participa în 18 Aug. n. pe 12 oare din zi în Buciumi la a- dunarea constituantă a nou contempla­tului despărţământ Buciumi-Jibou ori Jibou-Buciumi — cu sediul unde aceasta adunare va decide.

S.*Georgiul de Meseş, în 4 Aug. 1912 Vasiliu L. Fop,

protopop, delegat al comit, central

Baronul Stichenberg sună furios clopoţelul. Apare un servitor.

— John, ce înseamnă zgomotul ăsta? Cântă cucoana sau latră cânele?

— Apoi... amândoi, d-le baron.— Du-te şi astâmpără câinele.— Imposibil, d-le baron cât timp

cântă cucoana nu-i chip de astâmpărat câinele.

ULTIM E ŞTIRI.Gonstantmopol, IO August. Un

deputat arab a primit următoarea telegramă de pe câmpul de răz- boiu din Tripolitania: Când armata turco-arabă, constătătoare din 260 soldaţi turci şi 2200 arabi, cari se aflau în apropierea localităţii Mis- rata, au primit ştirea despre că­derea comitetului Turcilor tineri, i-a cuprins pe soldaţi o mare jale. O parte a Arabilor au arborat în­dată steagul alb şi au trecut în tabăra italiană, ca să afle de acolo amănunte despre situaţia din Con- stantinopol şi despre stadiul tra­tărilor de pace.

Washington, IO August. Din Port au Prince viDe ştirea, că pa­latul preşedintelui republicei ne- gritane din Haiti a fost aruncat în aer de cătră revoluţionari. Preşe­dintele Leconte Cincinatus a fost ucis. Numărul morţilor şi răniţilor trece de 400.

Madrid 10 August. In toată ţara se înregistrează o schimbare de temperatură. In coasta de nord- vest ploaia nu mai încetează. In Madrid vremea este foarte schim- băcioasă. In diferite regiuni din Spania, ninge,

Gonstantinopol, io August. Eri dimineaţă, la ora 3.15 s-a simţit un puternic cutremur de pământ. Populaţia din Stambul, îngrozită de puterea cutremurului, a eşit în stradă. S-au petrecut şi scene in­teresante întru cât Constantinopo- lul este acum sub regimul stărei de asediu şi este deci interzisa noaptea eşirea în stradă. Patrulele militare au liniştit însă mulţimea.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp

Redactor responzabii: loan Brotea.

Este dovedită după o lungă experienţă cafoarte bună pentru copii sănătoşi şi bolnavi cât şi pentru bolnavii de stomac. Impedică şi înlătură văr­săturile, diareea, catarul intestine­lor — Broşura. »îngrijirea Copiilor«

se poate avea gratuit de la ©NESTLÉ, Viena I. Biberstrasse 11

M . N E U M A N N Fondat la 1845.

T A I L L E U R . Fu rn iso ru l curţii imp. regale ş i cam eriale.

Vestminte pentru domni, băeţi

şi fete, gata şi la comandă

h r * \ -

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 167—1912.

r a g i r ^ i m i

Avem onoare a ruga On. public care petrece in viligiatură în Braşov şi prejurime, a vizita firma

B U D A T , 2 3 l v £ E : Z O S

____ ____________________________________________________________

00(1)(?) croitorie pentru bărbaţi a căror prăvălie principală să află în Budapesté IV. Eskiit-ter Nr 6.(fc A deschis Filiala, Braşov strada Vămei Nr. 9 la „Old England“, magazinul de mode al firmei M a r t o n L á s z ló , unde se a lucrează din stofe engleze după măsură costume pentru bărbaţi, croială ireproşabilă, după cea mai nouă modă engleză şi francesă, jj

*O -O £S£15SK 3S5SSS0O Si-G SiS£X K SgisdJs, Æk. 3M lf\r

L3o(ffaEoaCB

m j^ &

D in c a u z a r e n o v ă r e i l o c a l u l u itoate confecţiunile ce se află, adecă

Pardesiuri de dame, Costume de dame, pardesiuri de fetiţe, jupoane, rochi, haine de băeţi şi jachete, bluze, matineuri, stofe pentru dame şi bărbaţi, cartoane, pânzării, tot felul de manufactură şi împletituri se vinde sub preţul cumpărării numai pe timp scurt.

, BEAŞOV Strada porţii Nr. 12.

Linia Holland-Ameirca, RotterdamSocietatea de vapoare pe acţii a liniei Hol- landa-America. Firmă protocolatăîn Ungaria.

Mers săptămânal al vapoarelor între

H o t t e r d a m - N e w y o r k

K a n a d a .

Cancelaria: Budapest VII, Thököly ut, 10.

O ca sie sp len d id ăde a cumpăra obiecte de aur şi ceasornice.

Din cauza strămutărei magazi­nului meu în Târgul grâului Nr. 9. vând toată mari a cu preţ foarte ieitia.

Ou ctimă1. Ostersetzer,magazin de obiecte de aur şi ceasornice-

l t r a ş o v , S ia r d a p o rţ ii 16.

Ghete de dame si bărbaţi>Marca Salamaiider â Cor. 16 50 executare de lux h ivi . 2*50

neîntrecute în durabilitate-Magazine speciale pentru gheteFrederic IpsenetComp

B R A Ş O V ,

Strada Vămii 36.

I

M e d i a ş , piaţa mare 26. 140,1-50

S i g l i i ş o a r a, str. fooerilor 10

OÎIOOOOOOOOOO©© XOOOOOOOJVOOnnoOo

N . I . F O L Y O V I T S s u c c .

H o l t r i c h - llj h e I y \3BRAŞOV, Târgu grâului Nr. 4.

Mare asortiment în stofe moderne pentru dame şi bărbaţi. :—: — Stofe de haine şi Albituri. — :—:

Trusouri complete.Serviciu prompt! Preţuri ieftine!

S to fe p e n tr u s e s o n u l de p r im ă v a r ă ş iP ro d u s p ro p riu

pentru

Costume de bărbaţiŞi

Costume de dame.Esecutare de clasa primă şi desen modern

recomandă

Fabricele de postav, modă şl împletituri ■ V V illi.e laaa . ScH o.erg' dz> C ie .

Magazin de concurentă,Strada Porţii Nr. 59, vis-à-vis cu hotel ,/ oroană“.

Puteţiumpăra cu preturi ieftine şi fixe: dantele pai! glice>brcdârie, couverte pentru pat, covoare- ciorapi, albituri ba' tiste, umbrele de soareşi plôae, bastoane, cravate, corsete a- grafe, porii de dinţi, Lăpnnnri şi parfumuri.Cu stimă :

25.— Adolf Eozonfeld.

XooX

noXXXoooooo

â m ,Am onoarea a atrage aten­ţiunea D ior ofiţeri, voluntari şi studenţi romani asupraEstablismentului de croitorii

de uniforme,care există deja de 22 aniCorn and ele se exeeura exait şi punctual sub condu cere‘specială în branşa aceasta şi cu proţuri moderate.Totodată recomand depositnl meu b?ne asortat cu toţi articoli trebuindoşi în acesta branşă Mă- rog de sprijinul On. pub'ic.cu toată stimaDu mitru Platoş.Strada Mihail Weis Nr, 3

GEORGE FOiTHcea mal mare fabrică de tricotaj cu 120 lucrători.

OlMagazinul: B r a ş o v Porţii Nr- 24. - Telsîss 38

OOCZDoz>r-c=5 P eu tril sesonul de prim vară şi va ră 1912.

CDCDpoP3(fZO<

£f=írxzâCÖ In aten(ia On. public cumpărător.

CZD >—♦? CDi=-CTTDi—r«cöC3 Am onoarea a aduce la cunoştinţă, că din causa re* £2t=s‘CX>

_=r novărei Magazinului meu, prmesc comande pentru haine C7DQDQ3<

bărbăteşti din depositul meu de stofe englezeşti lucrate după cel mai modern fason, cu preţuri foarte ieftine. cp

J=H Poftiţi a folosi această ocasie căci preţurile ieftine[=3 durează numai timp scurt.

*c=sQDÖE=âo

S e r ^ z - I c i u . p u L a a . c t u . S L lCD

po*QDS=jc3 Rugăm se fiu onorat ca comande câte de mult semnez

h=so

OJDi-r=â cu stimăfQ3q02 Kosa Albert S=i »—3 CDD

CÖC_3QD02 Magazin do haine Braşov Str- Mihail Weis Nr. 6, CD

c=}c-o

#

•A.Tooao.&aaa.eaa.te la,

„G-aseta Transilvaniei“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungate sau lunare.

Administr. „Gazetei Transilvaniei“.

Speciaiitaţi: uoiap, încuia , a ticole de sport.

Pentru sezon recomandăm asortimentul bo-, at de cămăşi p entru turişti, brâne, crai

vate, ci orapi de turişti. I

MARGIT CREMAprodusă de Koloman von Földes

farmacia Adînstr.Este cea mai bună pomadă care înfrum seţează şi înviorează faţa în 2—3 zile,

Mflrndf .npom p unicul remedlu m'tra pistruilor,petelorcoji sbârcituri etc.

Antonii’ a rt-midiu neîntrecutm a r g i t - u r e m e contra spuzei,but>u.lite, roşeaţa manilor şi obrazului şî ars de soare.

fim a ta,.. are efectul, cn apli-M a r g i t - c r e m e cată Pe faţă m wzile dispar de pe obraz pistruele, petele.

este totuI nevătămâ> JHiCkFglb VAClUC toare şi fără unturi nu luceşte, se poate folosi şi ziua. Pro'- F ö ld e s M argit C rem e borcan 111 2 cor. borcănel 1 cor.

M a r g i t - P u d r ă ^ i r S 1!M a r g it -S â p UH bucata 70 banţNumai atunci v eritabil, dacă fiecare cutie este provăzuă cu a d resa gutori F ö ld e s K elem en: apotecar în Arad. Avertisment peutru imitaţii şi falsificări.

(-Ă-)

TIPARUL TIPOORAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.