MINISTERUL EDUCAŢIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CATEDRA PSIHOLOGIE APLICATĂ

Lucru individual

Integrarea socio-profesională a tinerilor cu

deficiență mintală și tehnici specifice de consiliere

Chişinău 2014

A elaborat: Țurcan Antonina

Masterat – psihologie clinică,

anul I.

A verificat: Sîrbu Ana

Integrarea socio-profesională a tinerilor cu deficiență mintală

Pe această linie se înscriu cercetările din ultimele decenii, care au scos în evidență faptul că,

deficienții mintal pot fi pregătiți pentru a-și câștiga existența în mod independent.

În procesul muncii, deficienții mintal sunt mai puțin deficitari decât în activitatea școlară. Această

situație, autorii o explică prin prezența unei motivații mai puternice și mai adecvate. În plus reușita în

profesiune nu necesită aceleași factori pe care îi implică reușita școlară. Astfel sunt unele profesiuni care

nu se bazează în primul rând pe gândirea abstractă, ci pe prezența unor deprinderi practice, corelate cu

anumite trăsături de voință și de caracter.

În această direcție institutiilor de invatamant le revine datoria sociala, sarcina morala si umanitara

de a pregati integrarea si adaptarea socio-profesionala a deficienților mintal cu cat mai putine dificultati.

Problema integrarii si adaptarii sociale si profesionale a deficienților mintal se bucura de o atentie

deosebita in randul specialistilor. In societatea de astazi, caracterizata printr-o permanenta schimbare

determinata de revolutia tehnico-stiintifica contemporana, integrarea in munci social-utile a deficienților

mintal a devenit o preocupare a factorilor de decizie.

In atenţia profesioniştilor, trebuie să stea permanent o serie de probleme specifice ale orientării

carierei deficienților mintal:

• Dificultatea găsirii şi păstrării unui loc de muncă

• Nivelul de educaţie mai redus, uneori datorat dificultăţii de a frecventa şcoala

• Gradul mai redus de autonomie şi independenţă personală

• Subevaluarea persoanelor şi, implicit, imaginea de sine deteriorată

• O „istorie" încărcată de experienţe negative şi discriminatorii pe plan personal şi al încercărilor

de inserţie socio-profesională, fapte care-i fac pe aceştia suspiciosi, neîncrezători, ezitanţi

• Nivelul redus de salarizare oferit.

Intre factorii care condiţionează reuşita integrării şcolare şi profesionale a copiilor şi tinerilor

deficienți mintal se numără şi instituţia de ocrotire, prin activităţile desfăşurate in acest sens.

Specificul şi cerinţele consilierii şi orientării şcolare şi profesionale a tinerilor deficienți mintal

constau în:

1) Pentru fiecare copil deficient mintal să fie întocmit un proiect educaţional personalizat,

în care să se precizeze: obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung; modalităţile prin care instituţia,

spre binele și în interesul copilului, să colaboreze cu familia.

2) Încurajarea spiritului independent și de iniţiativă la tinerii care trăiesc în centrele de

plasament şi sprijinirea lor pentru specializarea într-o profesie pentru viaţa din exteriorul centrului

de plasament.

3) Susţinerea de către directori, asistenţi sociali, profesori în direcţia ridicării nivelului de

pregătire profesională, ceea ce le poate întări acestor tineri sentimentul că nu sunt singuri, ci au un

sprijin atunci când se află la greu.

4) Întărirea unui lobby social, atât la nivel public, cât şi politic, astfel încât problematica

acestor tineri să fie în atenţia guvernului sub aspectul finanţării bugetelor.

5) Preocuparea pentru integrarea socio-profesională a tinerilor trebuie să înceapă din

momentul înmatriculării copiilor deficienți mintal în instituţii şi nu doar cu puţin timp înainte de

momentul absolvirii tinerilor.

6) Oferirea unor servicii de consiliere puternic personalizate şi adaptate la problema centrală

a deficienților mintal, cu risc de marginalizare socială, datorat lipsei de încredere în sine.

Principala finalitate a procesului de ocrotire socială, care implică întreaga acţiune de educaţie

generală şi specială, este integrarea optimă a acestora în societate. Integrarea socială se realizează , după

cum se ştie, prin 4 forme:

Integrarea profesională

Integrarea civică

Integrarea morală

Integrarea familială.

Deşi toate sunt de un înalt grad de importanţă, integrarea profesională, ca formă a integrării sociale,

prezintă o semnificaţie primară, însuşirea şi practicarea unei profesiuni constituie sursa de asigurare a

veniturilor necesare menţinerii subzistenţei personale.

Tehnici specifice de consiliere la copiii deficienți mintal.

Persoanele au nevoi diferite in momente diferite și, in consecinta, de servicii personalizate de

consiliere și orientare. In plus, tinerii cu deficiența mintala au nevoi suplimentare de consiliere

individuala și abordare cu metode și tehnici specifice. Unele dintre acestea fac apel la:

-invatarea afectiva

-utilizarea tehnicilor de (re)invatare comportamentala

-tehnicile menite sa duca la dezvoltarea aptitudinilor de comunicare interpersonala

-tehnicile desensibilizarii comportamentale (diminuarea incarcatuirii emotionale fata de unele

subiecte și tabu-uri legate de pozitia sociala)

-pozitivarea și (re)constructia imaginii de sine, exprimarea deschisa a trairilor personale

-schimbarea modului de relationare personala cu mediul sau ambianta umana imediata (eu in loc

de ei, altii sau unii; imi place, nu-mi place, pot, vreau, am hotarat, am ales, doresc, stiu etc. în loc de

probabil, nu stiu, daca e posibil, as vrea, sa vedem)

Educatia adolescentilor deficienți mintal privind orientarea profesionala se realizeaza prin

activitati in grup sau discutii individuale, folosind metodele interactive de formare.

Activitatea de consiliere are ca obiective:

-trezirea informatiei pentru munca prin oferirea unor exemple pozitive concordante cu valorile

individuale ale adolescentului

-sprijin in autocunoastere, incluzand descoperirea de catre adolescent a predispozitiilor sale

-constientizarea de catre adolescent a cerintelor unei anumite profesiuni privind aptitudini,

perseverenta, solicitare

-stabilirea de catre adolescent a cerintelor unei anumite profesiuni privind aptitudini, perseverenta,

solicitare

-stabilirea de catre adolescent a caracteristicilor sale individuale și raportatrea acestora la cerintele

profesiunii

-ajutor in evaluarea succesului și a esecului profesional

-acordarea unui suport psihologic in situatia de esec profesional

-sprijin in reorientarea profesionala

Considerand integrarea și adaptarea socioprofesionala a deficienților mintali ca o rezultanta a

impletirii celor mai diverși factori, consideram ca eficienta activitatilor educative desfasurate in scoli

poate fi evaluata dupa criteriul adaptarii și integrarii deficienților mintal in viata sociala și profesionala.

In acest sens consider ca institutiilor de invatamant le revine sarcina, in cadrul actiunilor de orientare

scolara și profesionala, de a cultiva preferintele profesionale reale, in conformitate cu posibilitatile psiho-

fizice și aptitudinale ale copiilor. Printr-o munca de compensare cu daruire și responsabilitate noi putem

contribui cu succes la rezolvarea viitorului socio-profesional, a majoritatii deficienților mintal, la

asimilarea lor de catre societate, cu cat mai putine dificultati in procesul de productie.

Cauzele deselor schimbari ale locului de munca sau ale neincadrarii in meserie sunt determinate,

de multe ori, de tulburarile de comportament, care se cronicizaeza cu cat aceste schimbari intervin mai

des. Dar instabilitatea profesionala nu este intotdeauna un fenomen de inadaptare. Schimbarea frecventa

locului de munca poate fi rezultatul unei neconcordante intre posoibilitatile deficientului și cerintele

mediului social, dar mai poate fi vorba și de un nivel de aspiratie mai ridicat (de a lucra in conditii mai

bune).

Cei mai multi deficienți mintali sunt progresiv asimilati de viata sociala, iar un numar redus se

situeaza la cealalta extrema cu o scadere progresiva a nivelului initial al adaptarii.

In colectivele de munca in care predomina o atmosfera de buna dispozitie, deficienții mintal se

incadreaza cu usurinta, loc propice pentru siguranta și incredere in fortele proprii, optimism. Frecventa

conflictelor, ca și atenuarea sau disparitia lor demonstreaza utilitatea cunoasterii problemelor

deficiențelor de catre colectivul de munca in care este angajat.

Trezirea și consolidarea interesului pentru o anumita meserie la elevii cu deficiență mintală este

un proces de lunga durata, iar mijlocul principal pentru realizarea acestui obiectiv al orientarii il

reprezinta insași activitatea practica (de pregatire) in meseria respectiva. De aici concluzia ca, intre etapa

initiala de pregatire pentru viata, pe care deficientul mintal o parcurge intr-o forma integrata

invatamantului general, și etapa ulterioara a pregatirii propriu zise pentru munca, ar trebui sa existe o

unitate și continuitate fireasca, fara intreruperi și salturi intamplatoare.

Pentru evitarea unor greutati in gasirea unui loc de munca corespunzator, se recomanda plasarea

in productie de catre o comisie de repartizare, asa cum se practica in cazul absolventilor scolilor

profesionale pentru normali.