[Tastai text]

[Tastai text]

INSTRUIRE STRUNGAR04/2015 Practicanii unei astfel de ocupaii execut piese pentru diferite instalaii i utilaje mecanice ntr-o gam foarte larg de dimensiuni De asemenea, verific calitatea prelucrrii i controlul dimensional al pieselor cu instrumentele i aparatele de msur i control specifice, prevzute n documentaia tehnic pentru fiecare operaie planificat. Practicantul unei astfel de ocupaii ar trebui s fie o persoan capabil de a aciona n mod independent, contiincioas i serioas, riguroas n realizarea sarcinilor, s fie capabil s efectueze timp ndelungat acelai tip de sarcini, avnd un bun echilibru emoional. A. Sarcinile principale ale strungarului universal Prin instruirea practic pentru meseria de strungar universal, trebuie s se ating urmtoarele criterii de performan: ntocmete documentele de eviden i de raportare a activitii; aprovizioneaz locul de munc cu materiale, semifabricate, SDV-uri, recepioneaz i asigur pstrarea acestora; verific starea fizic (tehnice) de funcionare a strungului, ca i a instalaiilor i echipamentelor sale i asigur starea de funcionarea normal a utilajului; asigur controlul final, depozitarea i expediia pieselor prelucrate realizeaz filetarea pe strungul normal, utiliznd instrumente specifice: ubler, calibre, micrometre; realizeaz prinderea i fixarea sculelor i dispozitivelor i semifabricatelor pe strung; pregtete i realizeaz operaii de prelucrri speciale; verific calitatea prelucrrii i controlul dimensional al pieselor cu instrumentele i aparatele de msur i control specifice, prevzute n documentaia tehnic pentru fiecare operaie planificat; stabilete etapele procesului de prelucrare prin achiere a semifabricatelor metalice pe strung B. Pregtirea practic a strungarului I. Principiu de lucru Strunjirea este operaia tehnologica prin achiere prin care suprafaa unui material este ndeprtata sub forma de achii, prin acest proces, ani la rnd oameni au reuit sa avanseze si sa creeze de la piese complexe la adevrate opera de arta. Strunjirea reprezint procedeul de prelucrare prin achiere, cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pentru obinerea corpurilor de revoluie. In construcia de maini piesele care conin suprafee de revoluie au o pondere nsemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucele, fapt care justifica rspndirea pe care o au in prezent prelucrrile prin strunjire. Strunjirea se realizeaz prin combinarea micrii principale de rotaie executata de obicei de piesa, cu micarea de avans a cuitului. Avansul este in general rectiliniu in direcie longitudinala, transversala sau dup o direcie inclinata fata de axa micrii principale. Fig. 1 Strunjirea

Prin operaii de strunjire se pot prelucra suprafee cilindrice si conice(exterioare si interioare), frontale, filete etc., ca urmare a combinrii micrii principale a semifabricatului cu micrile de avans longitudinal sau transversal al cuitului. Utilizarea de dispozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafee de revoluie. Astfel, este posibila prelucrarea suprafeelor sferice, daca micarea de avans a sculei se realizeaz pe o traiectorie circular, sau a suprafeelor profilate prin deplasarea simultan a cuitului pe direcie longitudinal si transversal, rezultnd o traiectorie corespunztoare profilului piesei. De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotaie dac se imprima sculei, cu ajutorul unor dispozitive speciale, pe lng micare de avans longitudinal, si o micare radial efectuata dup o anumita lege, obinndu-se astfel piese cu seciune ovala, ptrata sau de alta forma. Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule achietoare. Pe lng aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a fcut ca procedeul sa capete o larga rspndire. In plus, precizia de prelucrare este suficient de ridicata, astfel nct pentru multe situaii, strunjirea poate constitui operaia finala de prelucrare. II. Maini-unelte folosite la strunjire Mainile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrri sunt strungurile, construite intro mare varietate de tipo-dimensiuni Din totalul mainilorunelte existente n societile comerciale constructoare de maini, strungurile reprezint 25%, strunjirea fiind operaia de baz pentru obinerea corpurilor de rotaie, prin combinarea, n general, a dou micri, i anume a micrii principale de achiere i a micrii de avans. Avnd n vedere marea diversitate de variante constructive, strungurile se clasific dup diferite criterii, cum ar fi: strunguri orizontale strunguri verticale (carusel) . poziia axei arborelui 1principal: strunguri cu comand manual strunguri semiautomate strunguri automate :2. gradul de automatizare strunguri universale strunguri specializate strunguri speciale 3. gradul de universalitate: strunguri de banc (pentru mecanic fin) strunguri mici strunguri mijlocii strunguri grele . greutate i dimensiunile de 4gabarit: strunguri de precizie normal strunguri de precizie 5. gradul de precizie: strunguri de eboare strunguri de finisare 6. calitatea suprafeei i precizia dimensional:

In funcie de destinaie, se deosebesc cuite pentru strunjirea suprafeelor cilindrice exterioare, cuite pentru strunjirea suprafeelor cilindrice interioare, cuite pentru strunjiri transversale i cuite pentru strunjiri profilate (fig. 9 i 10). Fig. 9 Clasificarea cuitelor pentru strunjire exterioar

Fig. 10 Clasificarea cuitelor pentru strunjire interioar

Dispozitivele au rolul de a fixa semifabricatele in timpul prelucrrii pe mainileunelte, in aa fel nct sa asigure o anumita poziie relativa intre traiectoria tiurilor sculei si suprafeele prelucrate. Modul in care este aezat si fixat semifabricatul influeneaz in mod direct att precizia prelucrrii, ct si folosirea raional a mainii-unelte sub aspectul creterii productivitii muncii, prin reducerea tipului de munc. Principalul dispozitiv pentru prinderea sculelor pe strungul normal este suportul portcuit, acesta poate s fie : cu plcu; cu doua uruburi de strngere; cu turel ptrat cu patru poziii; Fig. 11 Suportul portcuit Suportul portcuit permite fixarea: direct a cuitului n suport; indirect - folosind elemente de aezare special 1 1 1