INSTITUTUL REGIONAL DE GASTROENTEROLOGIE- HEPATOLOGIE „PROF. DR. O. FODOR” CLUJ-NAPOCA

Sediul: Str. Constanţa nr.5, Cluj-Napoca, Judeţul ClujCod Fiscal:4354523 Cont: RO 39 TREZ 2165041XXX007203

Telefon: 0264/596414/Fax: 0264/455995www.scucj.ro, scu@scucj.ro

REGULAMENT INTERN

REGULAMENTUL INTERN întocmit conform prevederilor Legii nr.53/2003 – Codul Muncii - cu modificările si completarile ulterioare, stabileşte totalitatea raporturilor individuale de muncă şi aplicarea reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicţia muncii, normele de disciplina muncii, sănătate şi securitate în muncă din cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie- Hepatologie„Prof. Dr. O. Fodor” Cluj-Napoca.

CAPITOLUL I-Dispozi ţii generale

Art. 1 Regulamentul Intern se aplică tuturor angajaţilor din institut indiferent de durata contractului de muncă , vizitatorilor şi oricăror altor persoane pe durata prezenţei în unitate. Art. 2 Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată în institut, pe lângă obligaţiile pe care le au pe linie de învăţământ sunt obligate să respecte regulile din prezentul regulament şi să participe la solicitările conducerii institutului, în vederea desfăşurării activităţilor medicale la standarde superioare .

Art.3 Personalul încadrat într-o altă unitate, care efectuează stagii de pregătire profesională, cursuri de perfecţionare, specializare are obligaţia de a respecta Regulamentul Intern al institutului pe toata durata prezenţei în unitate.

Art.4 Firmele care asigură şi prestează diverse servicii şi lucrări în incinta unităţii au obligaţia de a respecta Regulamentul Intern în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi (curăţenia institutului, păstrarea liniştii şi păstrarea integrităţii bunurilor cu care intră în contact).

Art.5 Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru şi disciplină, din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător oricăror altor persoane, sau altor activităţi pe timpul prezenţei în unitate.

CAPITOLUL I I- Drepturile şi obligaţiile salariaţilor

Art.6 În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii. Este interzisă orce discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

Art.7 Salariaţii au în principal următoarele drepturi :a. Dreptul la salarizare pentru munca depusă ;b. Dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

c. Dreptul la concediu de odihnă anual şi alte concedii;d. Dreptul la egalitate de şanse şi de tratament ;e. Dreptul la demnitate în muncă; f. Dreptul la securitate şi sănătate în muncă ;g. Dreptul la acces la formarea profesională;h. Dreptul la informare şi consultare ;i. Dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a

mediului de muncă ;j. Dreptul la protecţie în caz de concediere ;k. Dreptul la negociere colectivă şi individuală;l. Dreptul de a participa la acţiuni colective; m. Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;n. Dreptul de a fi informat despre orice modificare care apare în legătură cu locul

muncii, felul muncii, salarizare, timpul de muncă şi timpul de odihnă;o. Dreptul de a fi informat de orice modificare a relaţiilor de subordonare şi

colaborare la locul său de muncă;p. Dreptul de a nu se supune niciunei încercări de subordonare din partea altei

persoane decât cea a şefului direct;q. Dreptul de a-şi informa şeful direct de orice încercare de încălcare a drepturilor

sale;r. Dreptul să refuze orice alte sarcini de serviciu care nu sunt cuprinse în contractul

individual de muncă sau în fişa postului, dacă el consideră că acele sarcini nu corespund pregătirii profesionale sau sarcinilor profesiei sale;

s. Dreptul să informeze angajatorul de orice încercare de încălcare a sarcinilor de serviciu de către şeful direct şi de orice încercare de stabilire a unei relaţii de subordonare de către altă persoană decât a şefului său direct;

t. Dreptul să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în cazul suspiciunii de sancţionare datorită exercitării drepturilor sale;

u. Dreptul să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în toate situaţiile în care îi este periclitat locul de muncă, felul muncii, salariul sau alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în legislaţia în vigoare.

v. Alte drepturi prevazute de prevăzute de actele normative in vigoare

Art. 8 Drepturi de natură salariala altele decât salariul :

a. Personalul încadrat şi finanţat din sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază lunar de tichete de masă conform prevederilor legale în vigoare;

b. Personalul contractual din sistemul sanitar, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate beneficiază de servicii medicale, tratament şi medicaţie, în regim gratuit numai la recomandarea medicului de specialitate suportate din bugetul CNAS şi de la bugetul de stat, după caz, potrivit normelor aprobate prin Ordin al MSP şi Preşedintelui CNAS;

Art. 9 Dreptul la concediu de odihnă şi alte concedii:

a. Dreptul la concediul de odihnă anual este garantat tuturor salariaţilor.b. Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni,

renunţări sau limitări.c. Programarea concediilor de odihnă se face de conducerea secţiilor

(compartimentelor) la începutul anului, astfel încât să asigure atat bunul mers al activităţii cât şi interesele salariaţilor .

d. Programarea concediilor se aprobă de conducerea unităţii.

e. Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare. Durata efectiva a concediului de odihna se stabileste în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă aplicabil.

f. Sărbătorile legale în care nu se lucrează precum şi zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

g. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.h. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în

cazul încetării contractului de muncă.i. Concediul anual de odihnă se poate fracţiona, la cererea salariatului, una din

tranşe neputând fi mai mică de 15 zile lucrătoare.j. Concediul fără plată se acordă salariaţilor la cererea acestora în funcţie de

interesele unităţii şi în conformitate cu prevederile legale.k. Plecarea în concediu de odihnă, concedii pentru studii sau concedii fără plată, se

face cu aprobarea conducerii, a şefului ierarhic şi confirmarea înlocuitorului prin semnătură, nerespectarea acestor prevederi constituind o abatere pentru care se vor aplica sancţiuni disciplinare.

l. Constituie abatere pentru care se vor aplica sancţiuni disciplinare neprezentarea la locul de muncă la data expirării concediului.

m. Este interzisă întreruperea concediului de odihnă şi prezentarea la serviciu din initiativa persoanei încadrate în muncă , aceasta poate fi rechemată din concediu numai prin dispoziţia scrisă a conducerii unităţii, pentru nevoi de serviciu neprevăzute şi urgente.

Art. 10 Dreptul la Formare profesională

a. Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin:1. participarea la cursuri organizate de către angajator2. participarea la cursuri organizate de către furnizorii de servicii de formare

profesională3. formare individuală4. participarea la manifestări ştiinţifice5. alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat.

b. Angajatorul are obligaţia de a asigura participarea la programul de formare profesională pentru toţi salariaţii cel puţin o dată la 2 ani.

c. Participarea la formare profesională poate avea loc din iniţiativa angajatorului sau din iniţiativa salariatului.

d. În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.

e. În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreună cu sindicatul.

f. Angajatorul va decide cu privire la cererea de concediu pentru formare profesională formulată de salariat însoţită de invitaţia de participare, cu precizarea perioadei şi locaţiei de desfăşurare a acesteia.

g. În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.

h. Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.

Art.11 Personalul încadrat în unitate are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale, codului de deontologie medicală şi cerinţelor postului.

Art.12 Principalele obligaţii ale salariaţilor sunt:a. acordă servicii medicale conform specificului fiecărei secţii, compartiment, laborator,

serviciu;b. îndeplinesc atribuţiile ce le revin conform fişei postului ;c. utilizează şi păstrează în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea finală a materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat (şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii);

d. respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nozocomiale;

e. poartă echipamentul corespunzător funcţiei pe care o deţine, în vederea păstrării igienei şi a aspectului estetic personal;

f. organizează şi desfăşoară programul de educaţie pentru sănătate , activităţi de consiliere atât pentru pacienţi cât şi pentru aparţinători;

g. respectă secretul profesional;h. respectă disciplina în muncăi. respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor, precum şi a

medicamentelor cu regim special;j. respectă programul de lucru şi regulamentul intern;k. în întreaga activitate desfăşurată în cadrul institutului, întregul personal are obligaţia

de a folosi un limbaj politicos atât faţă de pacienţi cât şi faţă de vizitatori şi de însoţitorii pacienţilor şi colegi.

l. respectă prevederile Legii nr. 349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin care se interzice complet fumatul în unităţile sanitare , de stat şi private.

m. execută orice alte sarcini de serviciu în vederea asigurării unei bune funcţionări a activităţii institutului.

n. anunţă şeful ierarhic în termen de 24 ore intrarea în incapacitate temporară de muncă şi depune certificatul medical la serviciul R.U.O.N.S. cel tarziu în data de 3 a lunii următoare celei în care a beneficiat de concediu medical.

o. protejează patrimoniul institutului, nu înstrăinează, nu sustrage si nu utilizează în alte scopuri bunurile aflate în proprietatea unităţii.

p. aduce la cunoştinţa şefului ierarhic orice neregulă sau abatere în muncă constatată ;q. respectă legea drepturilor pacientului (Legea nr.46/2003) şi codul de deontologie

medicală.r. respectă procedura de planificare şi aprobare a graficelor de lucru.s. în cazul muncii în ture, salariatul aflat în schimb nu părăseste locul de muncă anterior

predării schimbului. Dacă angajatul care trebuie sa preia schimbul nu se prezintă sau dacă se prezintă în condiţii care-l fac incapabil să presteze munca, salariatul nu părăseşte locul de muncă fără aprobarea şefului ierarhic superior, care va lua măsurile necesare pentru asigurarea continuităţii serviciului. Părăsirea nejustificată a locului de muncă sau a unităţii în timpul programului reprezintă o abatere gravă ;

t. efectuează controlul medical periodic conform planificării făcute de medicul de medicina muncii şi Ordinului Ministerului Sănătăţii Publice nr. 933/2002 pentru aprobarea normelor generale de protecţia muncii;

u. respectă procedurile privind circuitul documentelor.v. nu execută nici o sarcină ce-i depăşeşte cadrul fişei postului şi competenţelor

corespunzătoare pregătirii profesionale;w. nu face uz de calităţi neconforme cu postul pe care a fost angajat sau cu pregătirea

dobândită;

x. nu va încerca să stabilească relaţii de subordonare cu colegii de la locul său de muncă, altele decât cele cuprinse în fişa postului;

y. respectă clauza de confidenţialitate dintre el şi angajator.z. are obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate.aa. are obligaţia de a semna zilnic condica de prezenta la inceputul si la sfarsitul

programului de lucru.bb.Asigură evitarea polipragmazieicc.Alte obligaţii prevăzute de actele normative în vigoare

Capitolul III Drepturile şi obligaţiile angajatorului

Art. 13 Angajatorul are in principal urmatoarele drepturi: a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii; b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii; c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern; f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora g)să exercite controlul asupra sesizărilor salariaţilor şi/sau organizaţiei sindicale reprezentative din unitate; Art. 14 Obligaţiile angajatorului

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă; c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă; d) să comunice periodic, cel putin o data pe an, salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora; f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii; g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege; h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor. j) să informeze reprezentanţii organizaţiei sindicale de la nivelul unităţii asupra tuturor măsurilor administrative pe care urmează să le aplice; k) să asigure cadrul general de aplicare a dreptului de demnitate al tuturor salariaţilor; l) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea angajărilor de personal; m) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă şi organizaţia profesională corespunzătoare în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea perfecţionării personalului.

CAPITOLUL IV- Timpul de muncă

Art.15 Activitatea este consemnată zilnic în condicile de prezenţă pe secţii şi compartimente de muncă, cu trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a programului.

Art.16 Condicile de prezenţă sunt verificate zilnic de medicul şef, asistenta şefă sau alt personal cu atribuţii de conducere, respectiv periodic de către Serviciul R.U.O.N.S. care are obligaţia de a confirma prin semnătură, concordanţa prezenţei din secţie cu cea din condică.

Art.17 Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală de muncă este de 8ore/zi şi 40 ore/săptămână. Art.18

1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare.

2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

Art.19 Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânală, este considerată muncă suplimentară.

Art.20 La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară cu respectarea prevederilor legale.

Art.21 Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor legale este interzisă.

Art.22 (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(2) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.

(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de alin (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariul corespunzător duratei acesteia in conformitate cu prevederile legale.

Art.23 Locurile de muncă si categoriile de personal pentru care durata normala a timpului de lucru este mai mică de 8 ore pe zi sunt stabilite prin Ordinul MS.

Art.24 La locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme speciale de organizare a activităţii (ex. program 12/24 sau 8/16) prin repartizarea inegală a timpului de lucru.

Art.25 În sectorul sanitar, timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor sunt reglementate de Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr.870/2004 si Ordinul MSP nr. 320/2007 completat cu Ordinul 203/2008.

CAPITOLUL V - V erificarea aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea.

Art. 26 (1) Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant corespunzător unei funcţii contractuale se face prin concurs sau examen, în limita posturilor vacante sau temporar vacante prevăzute în statul de funcţii. (2) În cazul în care la concursul organizat se prezintă un singur candidat, ocuparea postului se face prin examen.

Art. 27 La concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant poate participa orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale şi condiţiile specifice stabilite prin fişa postului pentru ocuparea respectivei funcţii contractuale.

Art. 28 Poate participa la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România; b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit; c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale; d) are capacitate deplină de exerciţiu; e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate; f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs; g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Art. 29 (1) În vederea ocupării unui post vacant sau temporar vacant, structurile din cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice transmit compartimentului de resurse umane propunerea privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor. (2) Propunerea privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă următoarele: a) denumirea funcţiei contractuale vacante sau temporar vacante; b) fişele de post corespunzătoare funcţiei contractuale vacante sau temporar vacante întocmite şi aprobate în condiţiile legii; c) bibliografia şi, dacă este cazul, tematica stabilită de conducătorul structurii de specialitate care propune organizarea concursului de ocupare a postului vacant sau temporar vacant; d) propuneri privind componenţa comisiei de concurs, precum şi a comisiei de soluţionare a contestaţiilor; e) tipul probelor de concurs: proba scrisă şi/sau proba practică şi interviu, după caz; f) alte menţiuni referitoare la organizarea concursului sau la condiţiile de participare. (3) Bibliografia poate cuprinde acte normative, lucrări, articole de specialitate sau surse de informare şi documentare expres indicate, cu relevanţă pentru funcţia contractuală vacantă sau temporar vacantă pentru care se organizează concursul. Tematica concursului se stabileşte pe baza bibliografiei.

Art. 30 Anunţul privind concursul se afişează de către autoritatea sau instituţia publică organizatoare la sediul acesteia şi, după caz, pe site-ul instituţiei, cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului.

Art. 31Concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant constă, de regulă, în 3 etape succesive, după cum urmează: a) selecţia dosarelor de înscriere; b) proba scrisă şi/sau probă practică; c) interviul.

Art. 32 (1) Proba practică poate fi introdusă în cazul funcţiilor contractuale la care este necesară verificarea abilităţilor practice. Proba practică constă în testarea abilităţilor şi aptitudinilor practice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant sau temporar vacant pentru care candidează.

(2) Proba practică se desfăşoară pe baza unui plan stabilit de comisia de concurs, care va include următoarele criterii de evaluare: a) capacitatea de adaptare; b) capacitatea de gestionare a situaţiilor dificile; c) îndemânare şi abilitate în realizarea cerinţelor practice; d) capacitatea de comunicare; e) capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfăşurarea probei practice. (3) În vederea testării pentru proba practică se pot stabili şi alte criterii de evaluare. (4) Aspectele constatate în timpul derulării probei practice vor fi consemnate în scris în anexa la raportul final al concursului, întocmită de secretarul comisiei de concurs, care se semnează de membrii acestei comisii şi de candidat.

Art. 33 (1) În cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Proba interviului poate fi susţinută doar de către acei candidaţi declaraţi admişi la proba scrisă şi/sau proba practică, după caz. (2) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs în ziua desfăşurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea interviului sunt: a) abilităţi şi cunoştinţe impuse de funcţie; b) capacitatea de analiză şi sinteză; c) motivaţia candidatului; d) comportamentul în situaţiile de criză; e) iniţiativă şi creativitate. (3) În funcţie de cerinţele de studii sau profesionale specifice postului, criteriile de evaluare prevăzute la lit. d) şi e) sunt stabilite opţional de către ordonatorii principali de credite. (4) Pentru posturile de conducere planul de interviu include şi elemente referitoare la: a) capacitatea de a lua decizii şi de a evalua impactul acestora; b) exercitarea controlului decizional; c) capacitatea managerială.

CAPITOLUL V I-Programul de muncă

Art.34 Prin Regulamentul Intern, se stabileşte următorul program:

(1) Personalul superior de specialitate

(a) Secţiile cu paturi: Gastroenterologie I, II,III, IV şi Medicină Internă

6 ore activitate curentă în cursul dimineţii, orele: 8.00 – 14.00;20 ore gardă lunar;

(b) Sectiile cu paturi: Chirurgie Generala I, II si III , precum si Secţia Clinică ATI I

5 ore activitate curentă în cursul dimineţii, orele: 8.00 – 13.00;20 ore gardă lunar;contravizită după amiază în zilele lucrătoare şi dimineaţa în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale

(2) Personalul didactic

a) Efectuează activitate integrată, acoperind obligaţiile de serviciu a personalului medical încadrat cu normă întreagă, prin activitate curentă dimineaţa , contravizită şi gărzi;

b) Cadrele didactice care ocupă funcţia de profesor sau de conferenţiar nu au obligaţia de a efectua gărzi.

(3) Personal superior de specialitate din cabinete de consultaţii laboratoare şi farmacie:

Laborator Radiologie şi Imagistică medicală: tura I - 08,00 - 14,00 tura II - 14,00 – 20,00 garda - 20,00 – 8,00;

Laborator medicină nucleară : 08,00 – 14,00; Laborator Radioterapie : L, Mi, V:08,00-14,00 ; Ma, J: 13,00-19,00

Laborator analize medicale: tura I - 08,00 - 15,00 tura II - 15,00,- 22,00

garda -22,00 – 8,00;

Laborator explorări funcţionale, Laborator imunologie si alergologie clinică, Compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale:

08,00 - 15,00; Cabinet Oncologie L,J 11,00-14,30 M,M 10,30-14,00 V10,00-13,30

Cabinete din Ambulatoriul integrat: Cabinet Chirurgie 7,00-14,00Cabinet Alergologie imunologie 7,30-14,30Cabinet Gastroenterologie 7,30-14,30

Farmacie: 8,00 – 15,00;

Serviciul de anatomie patologică : 8,00-14,00;

(5) Personal mediu sanitar în secţii cu paturi

07,00 - 15,00 - tura I; 15,00 - 23,00 - tura a II ; 23,00 - 07,00 - tura a III ;

(6) Personal auxiliar sanitar în secţii cu paturi

infirmiere: 06,00 - 14,00 tura I; 14,00 - 22,00 tura a II ;

22,00 - 06,00 tura a III ;

îngrijitoare: 06,00 - 14,00 tura I 13,00 - 21,00 tura a II a

(7) Personal mediu şi auxiliar din compartimentele fără paturi :

Bloc Operator: - personal mediu 07,00 - 15,00 - tura I;15,00 - 23,00 - tura a II ;23,00 - 07,00 - tura a III ;

- personal auxiliar06,00 - 14,00 tura I;

14,00 - 22,00 tura a II ; 22,00 - 06,00 tura a III ;

Compartiment Endoscopie Digestivă

- personal mediu 07,00 - 13,00 - tura I;13,00 - 19,00 - tura a II ;19,00 - 01,00 - tura a III ; 01,00 - 07,00 - tura a IV;

- infirmiere07,00 - 13,00;

- îngrijitoare 06,00 - 12,00;

Laborator analize medicale: - personal mediu - 08,00 - 15,00 – tura I 15,00 – 22,00 – tura II

- personal auxiliar - 07,00 - 14,00;

Imagistică medicală: - personal mediu - 07,00 -15,00 - personal auxiliar - 06,00 - 14,00;

Radiologie: - personal mediu - 06,00 - 12,00 - tura I 12,00 – 18,00 - tura II 18,00 – 24,00 - tura III

24.00 - 06.00-tura IV personal auxiliar - 06,00 - 12,00 - tura I

12,00 – 18,00 - tura II

Medicină nucleară, Radioterapie : 08,00 – 14,00;

Laborator explorări funcţionale, Cabinet oncologie medicala, Laborator imunologie şi alergologie clinică, Compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale:

07,00 - 15,00;

Cabinete din Ambulatoriul integrat:

Cabinet Chirurgie 7,00-15,00Cabinet Alergologie imunologie 7,00-15,00Cabinet Gastroenterologie 7,30-15,30

Farmacie: - personal mediu - 07,30 - 15,30 - personal auxiliar - 07,30 - 15,30;

Serviciul de anatomie patologica : 8,00-14,00;

Ingrijitor curăţenie: 6,00 - 14,00;

(8)CPU-S: - personal mediu 07,00 - 15,00 - tura I 15,00 – 23,00 - tura II 23,00 – 07,00 - tura III personal auxiliar ;

infirmiere 07,00 - 15,00 - tura I 15,00 – 23,00 - tura II 23,00 – 07,00 - tura III

îngrijitoare - 6,00 – 14,00 - turaI -14,00 -22,00 – tura II

(9) Spălătorie - 06,00 - 14,00 - tura I - 14,00 – 22,00 - tura II

(10) Bucătărie - 6,00 – 14,00 - tura I -12,00 -20,00 – tura II (11) Personal tehnic, economic, administrativ:

Personal T.E.S.A. şi Muncitori : 07,30 – 16,00 luni-joi; 7,30-13,30 vineri

Art. 35 Termenul limită de trimitere a graficului de gărzi este data de 25 a fiecărei luni.

Art. 36 Se consideră muncă prestată în timpul nopţii, munca prestată în intervalul 22,00 - 06,00. Este considerat program în 3 ture, sistemul 8/16, 12/24 ore, salariatul având obligaţia efectuării serviciului de dimineaţă, după-amiază şi noapte, în decursul unei luni în conformitate cu prevederile legale, cel puţin 3 zile în tura I-a, 3 zile în tura a II-a şi 3 zile în tura a III-a.

Art. 37 Condicile de medicamente vor fi trimise la Farmacie până la ora 8,00 de către Secţiile Clinice Chirurgie Generală I, II şi III, până la ora 12,00 Secţia Clinică ATI I şi până la ora 10,00 celelalte Secţii. Farmacia va asigura eliberarea medicamentelor până la ora 15,00.

CAPITOLUL VII-Abaterile disciplinare şi Sancţiunile disciplinare aplicabile

Art.38 Sunt considerate abateri disciplinare:

1. Absenţa nemotivată de la locul de muncă.2. Prezentarea în stare de ebrietate şi consumul de bãuturi alcoolice în timpul

programului de lucru în incinta unitãţii, secţiei, compartimentului etc.3. Introducerea de bãuturi alcoolice în incinta unitãţii în scopul consumului acestora.4. Scoaterea de bunuri, materiale etc. din incinta unitãţii, fãrã prezentarea actelor

justificative însoţitoare. Sustragerea sub orice formă de bunuri şi valori aparţinând institutului.

5. Pãrãsirea locului de muncã fãrã acordul şefului ierarhic superior.6. Îndeplinirea necorespunzãtoare sau cu întârziere a sarcinilor de serviciu.7. Lipsa în gestiune în procent de 5 % din valoarea bunurilor aflate în gestiune.8. Încãlcarea normelor de comportare în cadrul relaţiilor de serviciu.9. Neândeplinirea sarcinilor de serviciu încredinţate conform fişei postului.10.Nerespectarea mãsurilor de protecţie a muncii, P.S.I., protecţie civilă şi a altor mãsuri

stabilite prin diverse acte normative, care au fost însuşite de salariat.11.Nerespectarea regulilor de acces în diferite incinte ale unitãţii.12. Introducerea fãrã forme legale a mãrfurilor în vederea comercializãrii acestora în

interes personal.13.Încălcarea regulilor privind confidenţialitatea unor documente şi informaţii stabilite de

conducerea institutului precum şi divulgarea secretelor de serviciu unor terţe persoane.

14.Nerespectarea programului de lucru stabilit prin decizia conducerii institutului şi în conformitate cu normele legale în vigoare.

15.Prezentarea cu întârziere la locul de muncă sau nesemnarea condicii de prezenţă.16.Nerespectarea de cãtre personalul medico-sanitar a confidenţialitãţii datelor despre

pacient şi a confidenţialitãţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevãzute de Legea 46/2003, atrag rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã sau penalã, conform prevederilor legale.

17.Nerespectarea Legii drepturilor pacientului ( Legea 46/2003).18.Nerespectarea de cãtre personalul medico-sanitar a demnitãţii umane şi a principiilor

eticii, dovedirea responsabilitãţii profesionale şi morale şi acţionarea întotdeauna în interesul pacientului, familiei pacientului şi al comunitãţii. Litigiile sau abaterile de la etică profesionalã ,în cazul cadrelor medico sanitare se analizeazã dupã caz, de cãtre Consiliul Etic, cu participarea unui reprezentant desemnat de Colegiul Medicilor respectiv al Ordinului Asistenţilor Medicali din România, Ordinul Biologilor Biochimiştilor şi Chimiştilor potrivit Codului de eticã şi deontologie profesionalã.

19.Neprezentarea la examenele şi cursurile de formare profesională plătite sau organizate de angajator.

20.Fumatul în unitate în afara spaţiilor special stabilite de conducerea unităţii.21.Încălcarea regulilor şi disciplinei la locul de muncă, precum şi a normelor privind

exploatarea, întreţinerea şi administrarea bunurilor institutului; 22. Încălcarea regulilor privind activităţile de protecţie şi sănătate a muncii, de prevenire

şi de stingere a incediilor; 23. Încălcarea şi nerespectarea regulilor de luptă împotriva infecţiilor nozocomiale şi în

mod special în spaţiile cu risc crescut ( bloc operator, sterilizare, secţii chirurgicale şi AŢI );

24.Neprezentarea la serviciu, la solicitarea conducerii institutului, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale;

25.Efectuarea în timpul programului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligaţiile de serviciu;

26.Nerespectarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă; 27.Folosirea abuzivă a autovehiculelor, precum şi a altor bunuri aparţinând institutului; 28.Neţinerea, necompletarea sau completarea necorespunzătoare a documentelor de

specialitate, a evidenţelor, precum şi comunicarea de date sau informaţii inexacte sau incomplete;

29.Nerealizarea lucrărilor încredinţate în condiţiile de calitate stabilite; 30.Neînştiinţarea şefilor ierarhici asupra unor deficienţe de natură a stânjeni activitatea

normală a institutului; 31.Dezinteres sau atitudine anticoncurenţială în desfăşurarea activităţii, traduse prin

apariţia de pagube materiale la nivelul unităţii.32.Neprezentarea la controlul medical periodic efectuat de medicul de medicina muncii

conform planificării cu excepţia situaţiilor justificate.

Art.39 Constituie, de asemenea, abateri disciplinare şi următoarele fapte săvârşite de conducătorii ierarhici în măsura în care acestea le reveneau ca obligaţii:a) neîndeplinirea atribuţiilor de organizare, coordonare şi control; b) neexecutarea obligaţiilor privind îndrumarea salariaţilor din subordine în legătură cu atribuţiile de serviciu; c) abuzul de autoritate faţă de salariaţii din subordine, ştirbirea autorităţii sau afectarea demnităţii acestora; d) aplicarea sau propunerea aplicării în mod nejustificat a unor sancţiuni.

Art.40 Enumerarea faptelor arătate mai sus nu este limitativă, sancţiunile disciplinare putându-se aplica şi pentru nerespectarea oricăror altor obligaţii de serviciu prevazute în actele normative generale sau interne, în vigoare.

Art.41 Salariaţilor nu li se poate aplica, pentru o faptă care constituie abatere disciplinară, decât o singură sancţiune, chiar dacă cu acest prilej au fost încălcate mai multe îndatoriri de

serviciu. Este interzisă aplicarea de sancţiuni colective întregului personal al institutului sau al unui compartiment de muncă pentru abaterile disciplinare ale unei persoane din colectiv.

Art.42 Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au savârşit o abatere disciplinară.

Art.43 (1) Salariaţii au datoria de a respecta ordinea şi disciplina în muncă, de a îndeplini toate sarcinile de serviciu ce le revin potrivit legii, a contractului individual de muncă, toate atribuţiile din prezentul Regulament intern, a fişei postului precum şi a dispoziţiilor conducerii institutului privind desfăşurarea activităţii în unitate. (2) Abaterile de la regulile de disciplină, precum şi încălcarea obligaţiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit Codului Muncii (Republicat) art. 248, cu :

a) avertisment scris;b) retrogradarea in funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei in care s-a

dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depăşi 60 de zile;c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% ;d) reducerea salariului de baza şi/sau, după caz, si a indemnizaţiei de conducere pe o

perioadă de 1 - 3 luni, cu 5 -10%;e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;

(3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.

Art.44 În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.

Art.45 Amenzile disciplinare sunt interzise.

Art.46 Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:a) împrejurările în care fapta a fost savârşită;b) gradul de vinovăţie a salariatului;c) consecinţele abaterii disciplinare;d) comportarea generală în serviciu a salariatului;e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Art.47 Sub sancţiunea nulitatii absolute, nici o măsură nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, cu excepţia Avertismentului scris.

Art.48 În vederea desfăşurării cercetării prealabile, salariatul va fi convocat în scris de către comisia de disciplină a institutului, prevăzându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

Art.49 Neprezentarea salariatului la convocare fără un motiv obiectiv dă dreptul conducerii unităţii să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Art.50 În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art.51 Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Art.52 Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu :a. descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;b. precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul

individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

c. motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;

d. temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică ;e. termenul în care sancţiunea poate fi contestată;f. instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată;

Art.53 Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii, cu semnătură de primire ori în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta şi produce efecte de la data comunicării. Decizia de sancţionare se transmite şi serviciului R.U.O.N.S. pentru luare la cunoştinţă.

Art.54 Sancţiunile disciplinare se propun de către persoanele împuternicite să efectueze cercetarea disciplinară, se discută în şedinţa Comisiei de disciplină şi se aplică de către Managerul institutului.

Art.55 Sancţiunile disciplinare sunt executorii de îndată ce au fost comunicate, chiar dacă împotriva lor s-a făcut contestaţie.

Art.56 Sancţiunile speciale sunt prevăzute de anumite legi privind exercitarea profesiunilor specifice sistemului sanitar;

a. Medicii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, pentru orice fapte săvarşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau al Colegiului Medicilor din Romania.

b. Farmaciştii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesionale, pentru orice faptă săvarşită în legătură cu profesia sau în afara acesteia conform prevederilor Legii nr. 95/2006, titlul XIV privind exercitarea profesiei de farmacist;

c. Biochimiştii, biologii şi chimiştii care încalcă regulamentele specifice privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog şi chimist sunt sancţionaţi în conformitate cu Legea nr. 460/2003;

d. Asistenţii medicali care încalcă normele de exercitare a profesiei şi nu respectă Codul de etică şi deontologie al asistentului medical răspund disciplinar, în funcţie de gravitatea abaterii.Sancţiunile disciplinare pentru asistenţii medicali se aplică în conformitate cu prevederile OUG nr.144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical;

Art. 57 Încălcarea Regulamentului Intern atrage sancţionarea salariatului vinovat.

Art. 58 Împotriva sancţiunii disciplinare se poate face contestaţie în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii la instanţele judecătoreşti competente.

CAPITOLUL VIII - Răspunderea patrimonială Art. 59 Institutul, în calitate de angajator şi salariaţii răspund patrimonial în condiţiile art.253-259 din Codul Muncii (Republicat) astfel:

1. Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

2. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

3. Angajatorul care a plătit despăgubirea îşi va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei conform prevederilor legale.

4. Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

5. Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

6. În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

7. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

8. Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.

9. Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.

10.Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.11.Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în

natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.

12.Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.

13.Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv.

14. În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.

15.Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.

16. În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

17.Este considerată pagubă adusă angajatorului polipragmazia constatată de către Comisia Medicamentului din cadrul institutului, pagubă ce va fi recuperată prin reţinerea contravalorii medicamentelor din salariul medicului care a prescris eronat medicaţia.

CAPITOLUL IX - Reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul institutului

Art.60 Institutul are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii angajaţilor.Art.61 Institutul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.

Art.62 Obligaţiile salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu pot aduce atingere responsabilităţii institutului.Art.63 În cadrul propriilor responsabilitãţi, angajatorul va lua mãsurile necesare pentru protejarea securitãţii şi sãnãtãţii în muncã , inclusiv pentru activitãţile de prevenire a riscurilor profesionale , de informare şi pregãtire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizãrii protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. La adoptarea şi punerea în aplicare a mãsurilor precizate anterior se va ţine seama de urmãtoarele principii generale de prevenire:-evitarea riscurilor ;-evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;-combaterea riscurilor la sursã;-adaptarea muncii la om , în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncã şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncã şi de protecţie , în vederea atenuãrii , cu precãdere , a muncii monotone şi a muncii repetitive , precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sãnãtãţii;-luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;-înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;-planificarea prevenirii;-adoptarea mãsurilor de protecţie colectivã cu prioritate faţã de mãsurile de protecţie individualã ;-aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzãtoare.

Art.64 Angajatorul are următoarele obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:a. Să asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajatilor în vederea

stabilirii măsurilor de prevenire, incluzând alegerea echipamentului tehnic, a substanţelor chimice şi a preparatelor utilizate ,amenajarea locurilor de muncă; angajatorul trebuie să dispună evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru toate locurile de muncă , inclusiv pentru acele grupuri de angajaţi care sunt expuşi la riscuri particulare;în urma acestei evaluări, măsurile preventive şi metodele de lucru stabilite de către angajator trebuie să asigure o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a angajaţilor şi să fie integrate în toate activităţile unităţii, la toate nivelurile ierarhice.

b. Să asigure auditarea de securitate şi sănătate în muncă a unităţii, cu ajutorul instituţiilor abilitate.

c. Să stabilească măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de risc evaluaţi la locurile de muncă, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor.

d. Să stabilească în fişa postului atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul protecţiei muncii, corespunzător funcţiilor exercitate.

e. Să elaboreze instrucţiuni propri de securitate a muncii, care să detalieze şi să particularizeze normele generale de protecţie a muncii şi normele specifice de securitate a muncii, în raport cu activitatea care se desfăşoară.

f. Să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării angajaţilor:afişe, filme, cărţi, broşuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fişe tehnice de securitate.

g. Să asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea şi perfecţionarea personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii.

h. Să angajeze numai persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinilor de muncă pe care urmează să la execute.

i. Să asigure periodic sau ori de câte ori este cazul, verificarea încadrării nivelului noxelor în limitele admise, prin măsurători efectuate de către organismele abilitate.

j. Să stabilească şi să ţină evidenţa locurilor de muncă cu pericol deosebit şi să identifice locurile de muncă unde pot apărea stări de pericol iminent.

k. Să comunice, cerceteze, înregistreze, declare şi să ţină evidenţa accidentelor de muncă, a bolilor profesionale, a accidentelor tehnice şi a avariilor.

l. Să asigure dotarea, întreţinerea, verificarea echipamentelor individuale de protecţie şi a echipamentelor individuale de lucru şi să nu permită desfăşurarea nici unei activităţi de către angajaţii săi fără utilizarea corectă de către aceştia a echipamentului din dotare.

m. Să acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare şi alimentaţie de protecţie.

n. Să asigure supravegherea medicală corespunzătoare a riscurilor pentru sănătate la care angajaţii sunt expuşi în timpul lucrului.

o. Să asigure întocmirea fişei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare anagajat expus şi completarea acesteia de fiecare dată când se produc schimbări în activitatea profesională a acestuia.

Art.65 Angajaţii, în desfăşurarea activităţii profesionale din cadrul unităţii au următoarele obligaţii privind securitatea şi sănătatea în muncă:

a. Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incit sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atit propria persoana, cit si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

b. Să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora.

c. Să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase, precum şi produsele şi materialele utilizate în desfăşurarea activităţii, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu conform fişei postului.

d. Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă.

e. Să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlaţi participanţi la desfăşurarea activităţii profesionale .

f. Să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare,corespunzător scopului pentru care a fost acordat.

g. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.

h. Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana.

i. Sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

Art.66 Instruirea pe linie de securitate şi sănătate în muncã şi însoţirea persoanelor aflate în Institut cu permisiunea angajatorului (studenţi în practicã, personal medical din alte unităţi) se va face de către responsabilii cu securitatea în muncã din fiecare loc de muncã conform programului de instruire.

Art.67 Pentru lucrãtorii din alte unităţi din exterior care desfăşoară activităţi pe bazã de contract prestări servicii în cadrul institutului, Serviciul Tehnic va asigura instruirea pe linie de securitate şi sănătate în muncã a lucrãtorilor externi privind activităţile specifice unităţii noastre, riscurile pentru securitatea şi sănătatea în muncă precum şi măsurile de prevenire şi protecţie la nivelul institutului în general.

Art.68 Instruirea se consemnează în fişa de instruire colectivă. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în 2 exemplare din care un exemplar se va păstra la Serviciul Tehnic şi un exemplar de către angajatorul lucrătorilor instruiţi.

Art.69 În contractele de prestări servicii vor fi prevăzute clauze cu privire la instruirea lucrătorilor externi pe linie de securitate şi sănătate în muncă.

Art.70 Institutul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.

Art.71 Comitetul de securitate şi sănătate în muncă constituit la nivelul institutului are următoarele atribuţii :

1. aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă ;2. urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare

prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

3. urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă;

4. analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, existenţi la locurile de muncă;

5. analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

6. efectuează cercetări proprii asupra accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;

7. efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;

8. informează inspectoratele de protecţie a muncii despre starea protecţiei muncii în propria unitate;

9. realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii;

10.dezbate raportul, scris, prezentat Comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat precum şi programul de protecţie a muncii pentru anul următor; un exemplar din acest raport trebuie prezentat inspectoratului teritorial de protecţie a muncii;

11.verifică aplicarea normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, ţinând seama de factorii de risc identificaţi;

12.verifică reintegrarea sau menţinerea în muncă a salariaţilor care au suferit accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacităţii de muncă;

13.comitetul de securitate şi sănătate în muncă are scopul de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii;

14.Comitetul de securitate şi sănătate în muncă coordonează măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni;

15.Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin ordin al Ministrului muncii şi solidarităţii sociale.

Art.72 Conducerea institutului asigurã toate condiţiile de protecţia muncii, prevãzute de legislaţia în vigoare. Acest lucru se confirmã prin existenţa autorizaţiei de protecţie a muncii.

Art.73 (1) Conducerea institutului va asigura organizarea raţionalã a activitãţii , pe locuri de muncã , secţii sau compartimente. Pe baza normelor existente , respectiv norme de timp, de personal, se va stabili necesarul de personal pentru fiecare operaţie sau loc de muncã .

(2) Normativele de personal se stabilesc prin Ordin al ministrului sănătăţii , evitându-se încãrcarea cu sarcini de serviciu în contradicţie cu volumul timpului de lucru.

Art.74 Lucratorul desemnat SSM (sanatate si securitate in munca) pe Institut va difuza şi prelucra cu salariaţii normele de protecţia muncii şi va verifica modul în care sunt ţinute la

zi fişele de instructaj individual pe locuri de muncã, care prin semnãturã sã confirme însuşirea normelor de protecţie a muncii de cãtre salariat.

Art.75 Conducerea institutului asigurã salariaţilor , acolo unde este prevãzut prin lege, echipamentul de protecţie şi de lucru, în conformitate cu dipoziţiile legale în vigoare.

Art.76 Echipamentul de protecţie este şi rãmâne în proprietatea institutului şi deci scoaterea lui în afara societãtii este interzisã.

Art.77 Se va asigura un regim de protecţie a muncii femeilor şi tinerilor în vârstã de pânã la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementãrilor legislaţiei muncii.

Art.78 Fiecãrui salariat al institutului i se stabileşte volumul şi calitatea sarcinilor de serviciu pe care trebuie sã le presteze. Aceste atribuţii se stabilesc prin Fişa postului , în functie de sfera de activitate şi categoriile de salariaţi; fişa postului, pe grupe de specialităţi, va fi conformă cu prevederile legale în vigoare, privind aprobarea fişelor de atribuţii pentru asistenţi medicali, alte categorii de personal sanitar cu studii posticeale sanitare şi personal auxiliar, asistenţi medicali şefi, cât şi pentru personalul medical cu studii superioare.

Art.79 Atât pentru salariaţii din categoria personalului tehnic, economic, administrativ, cât şi pentru personalul medico-sanitar, atribuţiile de serviciu se întocmesc de cãtre Serviciul Resurse Umane în colaborare cu conducerea unitãţii, cu respectarea specificului fiecãrui post şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Art.80 Angajatorul are obligaţia să asigure supravegherea stării de sănătate a tuturor angajaţilor prin servicii medicale de medicina muncii.

Art.81 Angajatorul este obligat să respecte reglementările privind examenul medical la angajarea în muncă, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii.

Art.82 Controlul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor angajaţilor, indiferent de tipul contractului de muncă.

Capitolul X – Procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale

Art.83 (1) Procedura de evaluare a performanţelor profesionale se aplică fiecărui angajat, în raport cu cerinţele postului. (2) Activitatea profesională se apreciază anual, prin evaluarea performanţelor profesionale individuale. Art.84 (1) Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului pentru care se face evaluarea. (2) Perioada de evaluare este cuprinsă între 1 şi 31 ianuarie a anului următor perioadei evaluate. Art.85 Procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale nu se aplică în următoarele situaţii: a) persoanelor angajate ca debutanţi, pentru care evaluarea se face după expirarea perioadei corespunzătoare stagiului de debutant; b) angajaţilor al căror contract individual de muncă este suspendat, potrivit legii, pentru care evaluarea se face la expirarea unui an de la reluarea activităţii; c) angajaţilor promovaţi într-o altă funcţie de execuţie sau într-o funcţie de conducere, precum şi celor angajaţi din afara unităţii, pentru care momentul de evaluare se stabileşte de conducerea fiecărei instituţii publice; d) angajaţilor aflaţi în concediu plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, pentru care evaluarea se face la expirarea unui an de la data reluării activităţii;

e) angajaţilor care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni, fiind în concediu medical sau în concediu fără plată, acordat potrivit legii, pentru care momentul evaluării se stabileşte de conducerea fiecărei instituţii publice.Art.86 (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează de către evaluator. (2) Are calitatea de evaluator: a) persoana care conduce sau coordonează compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea persoana cu funcţie de execuţie evaluată; b) persoana de conducere ierarhic superioară potrivit structurii organizatorice a unităţii sanitare publice, pentru persoanele de conducere. (3) Calificativul acordat în baza fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale se aprobă de conducătorul instituţiei publice.Art.87 Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum urmează: a) între 1,00 şi 2,00 - nesatisfăcător; b) între 2,01 şi 3,50 - satisfăcător; c) între 3,51 şi 4,50 - bine; d) între 4,51 şi 5,00 - foarte bine.Art.88 (1) Notarea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale se face cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a respectivului criteriu. (2) Pentru a obţine nota corespunzătoare gradului de îndeplinire a criteriilor de evaluare se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu de performanţă. (3) Pentru funcţiile de conducere, nota finală a evaluării este media aritmetică a notelor obţinute la criteriile de evaluare prevăzute la pct. I şi II din anexa nr. 2a. (4) Semnificaţia notelor este următoarea: nota 1 - nivel minim şi nota 5 - nivel maxim.Art.89 (1) Contestaţiile în legătură cu evaluarea performanţei profesionale individuale se depun în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatului evaluării la compartimentul de resurse umane. (2) Contestaţiile se analizează de conducătorul ierarhic imediat superior, împreună cu liderul sindicatului reprezentativ sau, după caz, cu reprezentantul salariaţilor, din instituţia publică. (3) Rezultatul contestaţiilor se comunică în termen de 5 zile de la depunerea acestora.Art.90 Criterii de evaluare a performanţelor profesionale individuale I. Pentru funcţiile de execuţie: 1. Cunoştinţe şi experienţă profesională 2. Promptitudine şi operativitate în realizarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului 3. Calitatea lucrărilor executate şi a activităţilor desfăşurate 4. Asumarea responsabilităţilor prin receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenţă, obiectivitate, disciplină 5. Intensitatea implicării în utilizarea echipamentelor şi a materialelor cu încadrarea în normativele de consum 6. Adaptarea la complexitatea muncii, iniţiativă şi creativitate 7. Condiţii de muncă II. Pentru funcţiile de conducere se vor utiliza, suplimentar, şi următoarele criterii de evaluare: 1. Cunoştinţe despre scopul, obiectivele şi rolul compartimentului în ansamblul unităţii 2. Capacitatea de a lua decizii optime şi asumarea răspunderii în legătură cu acestea 3. Capacitatea de organizare şi de coordonare a activităţii compartimentului 4. Capacitatea de a crea în compartimentul condus un climat stimulativ, neconflictual şi de bună colaborare cu alte compartimente

CAPITOLUL X I – Procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor

Art.91 Orice cerere sau reclamaţie individualã se întocmeşte în scris şi se înainteazã conducerii institutului spre soluţionare.Art.92 Cererea se înregistreazã la secretariatul unitãţii .Art.93 Conducerea institutului va analiza cu obiectivitate solicitãrile cuprinse în cerere şi va comunica modul de soluţionare a cererii formulate în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrãrii la secretariatul unitãţii.

CAPITOLUL X II - Reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricăror forme de încălcare a demnităţii

Art.94 Conform Codului Muncii, în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.

Art.95 Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă sau activitate sindicală este interzisă.

Art.96 Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi conştiinţei sale, fără nici o discriminare.

Art.97 Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute drepturile la plată egale, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.

Art.98 Orice salariat are dreptul la sănătate, îngrijire medicală, securitate socială şi la servicii medicale.

Art.99 Orice salariat are dreptul la educaţie şi pregătire profesională.

Art.100 Orice salariat are drepturi în ceea ce priveşte condiţiile de încadrare în muncă, criteriile şi condiţiile de recrutare şi selectare, criteriile pentru realizarea promovării, accesul la toate formele şi nivelurile de orientare profesională, de formare profesională şi de perfecţionare profesională. Art.101 Sancţiunile care se aplică pentru nerespectarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi la locurile de muncă precum şi pentru nerespectarea prevederilor Legii nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, vor fi cele din Codul Muncii în funcţie de gravitatea faptei.

Art.102 Angajaţii care reclamă sau sesizează cu bună credinţă încălcări ale legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei beneficiază de protecţie conform principiilor prevăzute de Legea nr. 571/ 2004 :

• Principiul legalităţii• Principiul supremaţiei interesului public• Principiul responsabilităţii• Principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care

reclamă ori sesizează încălcări ale legii.• Principiul bunei conduite• Principiul bunei credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrată în unitate

care a făcut o sesizare , convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii.

Art.103 Semnalarea unor fapte prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni constituie avertizare în interes public şi priveşte :

• Infracţiuni de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;

• Încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;• Folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;• Încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;• Încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;• Incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;• Evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare,

retrogradare şi eliberare din funcţie;• Emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau

clientelare;• Administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public ;• Încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări

şi cel al ocrotirii interesului public.

Art.104 Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale in cadrul institutului, poate fi făcută : şefului ierarhic, conducătorului unităţii, comisiilor de disciplină, organelor judiciare.

Art.105 Avertizorii beneficiază de protecţie, după cum urmează :• de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;• la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare,

comisiile de disciplină au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului;• în situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic,

direct sau indirect comisia de disciplină va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea;

CAPITOLUL XIII- Accesul în institut

Art.106 Accesul în unitate se realizează astfel : -pe bază de legitimaţie,pentru personalul propriu; -pentru personalul din afara unităţii venit în interes de serviciu pe bază buletinului de identitate sau a legitimaţiei de serviciu ; -pentru studenţi, pe baza legitimaţiei de student ; -pentru vizitatorii bolnavilor , în cadrul unui program bine stabilit, iar în afara programului prevăzut pentru vizitarea acestora, pe baza biletului de liber acces, eliberat de şeful de secţie. -pentru reprezentanţii presei, numai cu acordul managerului institutului

-este interzisă utilizarea oricăror mijloace de înregistrate, filmare şi fotografiere în incinta institutului fără acordul managerului

Art. 107 Acesul în Institut al vizitatorilor se face în programul de vizită stabilit de fiecare secţie, cu aprobarea managerului, pe o durată de maxim 2 ore zilnic; a) accesul se face în baza documentului de identitate şi înscrierii în registrul special al vizitatorilor b) accesul se permite numai persoanelor cu ţinuta decentă; c) este interzis accesul persoanelor în stare de ebrietate; d) accesul este permis numai prin intrarea şi în locurile şi spaţiile special afectate vizitatorilor de managerul institutului; e) accesul se va permite numai în grup de maximum 2 persoane pentru un pacient, iar restul aparţinătorilor vor aştepta într-o zonă bine determinată, dacă spaţiul institutului o va permite.

Art. 108 Pentru urgenţele medico-chirurgicale ale pacienţilor, accesul acestora în Institut este asigurat permanent.

Art. 109 În afara programului prevăzut pentru vizitarea bolnavilor, accesul în Institut al vizitatorilor se face numai pe baza „biletului de liber acces”, eliberat de medicul curant şi vizat de şeful de secţie sau medicul de gardă.

Art. 110 Durata unei vizite în afara programului este de maxim 30 min; Art. 111 Şeful de secţie sau medicul de gardă sunt responsabili de aplicarea acestor reguli;

Art. 112 Asistenta de salon verifică respectarea prevederilor prezentului capitol. În cazul în care aparţinătorii nu respectă aceste prevederi, asistenta este obligată să anunţe medicul curant sau de gardă care, la nevoie, va solicita sprijinul personalului de pază.

Art. 113 Este interzis accesul persoanelor străine în zonele cu risc din Institut: AŢI, bloc operator, sterilizare, laboratoare, depozite de deşeuri medicale periculoase, staţii de oxigen, precum şi în orice altă zonă stabilită de managerul institutului.

Art. 114 La ieşirea din institut, persoanele care însoţesc minori, sunt legitimate, pentru a se stabili calitatea pe care o au în raport cu minorul: reprezentant legal, gradul de rudenie şi legitimitatea părăsirii institutului de către copil;

Art. 115 În cazul apariţiei oricăror nereguli, personalul medico-sanitar sesizează imediat serviciul de pază;

Art. 116 Dacă managerul institutului stabileşte o perioadă de carantină, conform dispoziţiilor direcţiei de sănătate publică judeţeană, în această perioadă se limitează sau se interzice, după caz, accesul vizitatorilor în institut;

Art. 117 Accesul reprezentanţilor mass-media se face numai pe baza legitimaţiei de acreditare în specialitate şi a documentului de identitate, precum şi cu acordul managerului institutului;

Art.118 Reprezentanţii mass-media pot filma în Institut numai în spaţiile pentru care managerul şi-a exprimat acordul în mod explicit, iar intervievarea pacienţilor sau filmarea acestora se poate face numai în condiţiile legii;

Art.119 Managerul institutului desemnează un purtător de cuvânt al instituţiei, care îi însoţeşte pe reprezentanţii mass-media, pe durata prezenţei acestora în incinta institutului;

Art.120 Accesul în Institut al persoanelor care au asupra lor aparate de filmat sau de înregistrat se face numai cu aprobarea managerului institutului;

Art.121 Accesul în Institut al altor categorii de persoane, precum echipe de control din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice sau din cadrul instituţiilor aflate în subordinea sa, medici în schimb de experienţă, medici rezidenţi, studenţi etc., se face pe baza legitimaţiei de serviciu;

Art.122 Este interzis accesul în Institut al persoanelor care au asupra lor armament, muniţii, substanţe toxice, stupefiante, explozibili ori alte instrumente care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea personalului propriu şi a pacienţilor ori patrimoniului unităţii;

Art.123 Accesul autovehiculelor se reglementează de managerul institutului, urmărindu-se asigurarea evidenţei intrărilor şi ieşirilor în Registrul de evidenţa a accesului autovehiculelor, întocmit în conformitate cu prevederile legale;

a) autovehiculele serviciului de ambulanţă, autovehiculele personale sau alte vehicule care transportă persoane care necesită îngrijiri de urgenţă ori persoane care nu se pot deplasa, au acces permanent în institut; b) la morga institutului, accesul se face numai în timpul programului de lucru şi cu notificare prealabilă, comunicată serviciului de pază; c) se permite accesul autovehiculelor furnizorilor de produse şi servicii în incinta institutului, cu respectarea următoarelor condiţii :1) numai în timpul programului de lucru şi numai pe poartă de acces stabilită de managerul institutului;2) în situaţii de urgenţă, numai cu acordul managerului sau al înlocuitorului desemnat de acesta;3) pe baza legitimaţiei de serviciu, a documentului de identitate şi a confirmării şefilor de servicii sau ai departamentului solicitat; d) celelalte categorii de posesori de autovehicule au acces în curtea sau parcarea institutului numai dacă sunt autorizate de manager, pe bază de permis de acces, afişat la vedere, eliberat de unitate şi aprobat de manager;

Art.124 Aspectele menţionate fac parte integrantă din Regulamentul Intern şi ca atare respectarea lor devine obligatorie.

CAPITOLUL XI V-Norme obligatorii şi dispoziţii finale

Art.125 Atât angajatorul, cât şi angajatul sunt obligaţi să respecte:

- Prevederile Legii nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă ;

- Ordinul nr.508/2002 pentru aprobarea Normelor generale de protecţie a muncii;

- Ordinul nr. 411/1998 pentru aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii

pentru activităţi în domeniul sănătaţii;

- Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr.261/2007 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind curatarea, dezinfecţia si sterilizarea în unităţile sanitare;

- Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 916/2006 privind Aplicarea normelor de

supraveghere, prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale în unităţile

sanitare;

- Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultatea din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale;

Art.126 (1) Este interzisă publicitatea oricărui medicament pentru care nu există o autorizaţie de punere pe piaţă.

(2) Conţinutul materialului publicitar trebuie notificat către conducerea institutului fiind interzisă publicitatea sau reclama fără aprobarea conducerii institutului.

(3)Toate materialele promoţionale ale unui produs destinate profesioniştilor din sectorul sanitar trebuie să fie în concordanţă cu rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului şi însoţite de către acesta.

(4)Publicitatea unui medicament trebuie să încurajeze folosirea raţională a produsului, prezentându-l în mod obiectiv, fără a-i exagera calităţile şi fără să inducă în eroare. Publicitatea trebuie să fie onestă, adevărată şi corectă. Publicitatea trebuie să evite

orice susţinere sau reprezentare în măsură să inducă în eroare consumatorul, chiar şi prin omisiune, ambiguitate sau exagerare.

(5) Publicitatea destinată profesioniştilor din sectorul sanitar poate fi făcută atât pentru medicamentele fără prescripţie medicală, cât şi cele cu prescripţie medicală.

(6) Întâlnirile dintre reprezenanţii firmelor de medicamente şi medicii specialişti se vor desfăşura după un program organizat şi aprobat de către conducerea institutului.

(7) Oferirea de mostre de către firmele de medicamente pentru medicii specialişti trebuie să se desfăşoare după un program aprobat de conducerea institutului.

Art.127 În întreaga lor activitate personalul va adopta o conduită civilizată, politicoasă, neomiţând formulele şi saluturile de politeţe, atât faţă de pacienţi cât şi faţă de însoţitorii şi vizitatorii acestora.

Art.128 Toţi salariaţii institutului precum şi personalul ce deserveşte paza şi curăţenia (care pot fi angajaţi ai unor firme de prestări de servicii), vor acţiona un climat de linişte care să asigure confort psihic pacienţilor, evitând pe cât posibil, orice disconfort fonic (prin ton ridicat, zgomote ale utilajelor şi dispozitivelor cu care îşi desfăşoară activitatea) cu preponderenţă în perioadele destinate odihnei pacienţilor.Art.129 Atât medicii cât şi personalul cu pregătire medie şi auxiliar, se vor comporta cu pacienţii şi aparţinătorii acestora într-o manieră care să excludă orice posibilitate de interpretare din partea acestora că se doreşte sau se urmăreşte o remunerare a actului medical şi de îngrijire, alta decât cea prevăzută de actele normative în vigoare, respectiv decât salariul obţinut pe statul de plată.Art.130 Respectarea prevederilor prezentului Regulament Intern este obligatorie pentru toţi angajaţii institutului.Art.131 Regulamentul Intern va fi prelucrat cu toţi angajaţii, pe secţii şi compartimente, încheindu-se proces - verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.Art.132 Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a Regulamentului Intern , prelucrarea se face de către şeful secţiei (compartimentului) în care acesta se angajează, confirmarea anexandu-se la contractul de muncă.Art.133 Regulamentul Intern poate fi modificat sau completat, ori de câte ori necesităţile legale de organizare, funcţionare şi disciplina muncii în unitate le impun.Art.134 Prezentul regulament intern se completează în mod corespunzător atât cu legea drepturilor pacientului (Legea nr.46/2003) cât şi cu codul de deontologie medicală.Art.135 Prezentul regulament intră în vigoare azi 29.09.2011.

MANAGER DIRECTOR FINANCIAR CONTABIL Dr. Mleşniţe Mihai Ec. Mîrza Alina

DIRECTOR MEDICAL VIZATDr. Cavaşi Adriana Nicoleta CONSILIER JURIDIC

Jr. Kristel Wanda Cristina

DIRECTOR ÎNGRIJIRI Şef Serviciu R.U.N.O.S. Ec. Delia Vitan Jeler Felicia