INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ - insse.ro · creştere, faţă de anul precedent, cu 3,4...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

BILANŢURI ALIMENTARE ÎN ANUL 2017

2018

III

INTRODUCERE

Cunoaşterea situaţiei alimentare şi nutriţionale a populaţiei presupune existenţa unui ansamblu de informaţii cu privire la disponibilităţile de produse agroalimentare, la nivel naţional.

Bilanţul alimentar oferă un cadru global în asigurarea acestor informaţii.

Prin natura sa, bilanţul alimentar constituie o sinteză de informaţii cantitative stabilind un echilibru între resursele de produse agroalimentare şi utilizările acestora.

Fiind conceput ca un tabel sintetic de intrări – ieşiri, bilanţul alimentar reuneşte informaţii cu privire la stocurile, producţia, importurile şi exporturile de produse agroalimentare, evidenţiind totodată relaţia între agricultură şi industria alimentară, ca şi circuitele de comercializare şi distribuire a produselor agroalimentare.

Pe baza bilanţului alimentar se determină indicatori statistici care caracterizează potenţialul de consum alimentar al populaţiei într-o anumită perioadă (de obicei un an), incluzând atât consumul casnic cât şi consumurile colective. În acest sens, bilanţul alimentar asigură:

- determinarea cantităţilor de produse agroalimentare disponibile, la nivel naţional, pentru consumul uman;

- evaluarea structurii calitative a consumului alimentar, exprimat în factori nutritivi.

Lucrarea statistică “Bilanţuri alimentare” se realizează în România începând cu anul 1990, conform metodologiei Eurostat.

Publicaţia prezintă bilanţurile alimentare pentru principalele grupe de produse agroalimentare, în anul 2017, comparativ cu anul 2016 şi este structurată în două capitole. În primul capitol se prezintă metodologia de calcul a bilanţurilor alimentare, iar în capitolul al doilea se prezintă analiza formării resurselor de produse agroalimentare şi a utilizării acestora, în anul 2017, comparativ cu anul precedent.

Publicaţia de faţă oferă o imagine asupra aprovizionării cu produse agroalimentare a populaţiei, a utilizării acestor produse, a evoluţiei diferitelor resurse de produse agroalimentare şi a consumului intern.

V

C U P R I N S Pagina

I. METODOLOGIA DE CALCUL A BILANŢURILOR ALIMENTARE ......................................... 1

II. FORMAREA ŞI UTILIZAREA RESURSELOR

DE PRODUSE AGROALIMENTARE, ÎN ANUL 2017 ............................................................ 3

TABELE 1.Cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) ............................................... 17

1.1. Grâu şi secară (în echivalent cereale boabe) .................................................................... 18 1.2. Porumb (în echivalent cereale boabe) ............................................................................... 19 1.3. Alte cereale (în echivalent cereale boabe) ......................................................................... 20 1.4. Orez (în echivalent cereale boabe) .................................................................................... 21

2. Cartofi .................................................................................................................................. 22

3. Leguminoase boabe ............................................................................................................. 23

4. Legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete) ........................................ 24 4.1. Tomate (în echivalent legume proaspete) ......................................................................... 25 4.2. Ceapă uscată (în echivalent legume proaspete) ................................................................ 26 4.3. Varză (în echivalent legume proaspete) ............................................................................ 27 4.4. Rădăcinoase comestibile (în echivalent legume proaspete) .............................................. 28 4.5. Diverse legume (în echivalent legume proaspete) ............................................................. 29

5. Pepeni .................................................................................................................................. 30

6. Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) ................................................ 31 6.1. Mere (în echivalent fructe proaspete) ................................................................................ 32 6.2. Prune (în echivalent fructe proaspete) ............................................................................... 33 6.3. Cireşe şi vişine (în echivalent fructe proaspete) ................................................................ 34 6.4. Piersici şi nectarine (în echivalent fructe proaspete) .......................................................... 35 6.5. Struguri (în echivalent fructe proaspete) ............................................................................ 36 6.6. Diverse fructe indigene (în echivalent fructe proaspete) .................................................... 37 6.7. Fructe meridionale şi exotice (în echivalent fructe proaspete) ........................................... 38

7. Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) ....................................................... 39

8. Lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime) ......................................... 40

9. Ouă ...................................................................................................................................... 41

10. Carne şi produse din carne (în echivalent carne proaspătă) ............................................... 42 10.1. Carne de bovine (în echivalent carne proaspătă) ............................................................ 43 10.2. Carne de porcine (în echivalent carne proaspătă) ........................................................... 44 10.3. Carne de ovine şi caprine (în echivalent carne proaspătă) .............................................. 45 10.4. Carne de pasăre (în echivalent carne proaspătă) ............................................................ 46 10.5. Alte feluri de carne (în echivalent carne proaspătă) ......................................................... 47

11. Organe comestibile ............................................................................................................ 48

12. Peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) .................................................. 49

13. Grăsimi vegetale şi animale ............................................................................................... 50 13.1. Uleiuri vegetale rafinate ................................................................................................... 51 13.2. Margarină ........................................................................................................................ 52 13.3. Grăsimi de porcine (în echivalent grăsimi topite) ............................................................. 53 13.4. Unt .................................................................................................................................. 54

GLOSAR .................................................................................................................................. 55

1

I. METODOLOGIA DE CALCUL A BILANŢURILOR ALIMENTARE

1. Obiectivul bilanţurilor alimentare Obiectivul principal al bilanţurilor alimentare constă în obţinerea de indicatori statistici privind disponibilităţile de consum ale populaţiei într-o anumită perioadă de timp (de obicei un an).

2. Sfera de cuprindere

Bilanţurile alimentare s-au calculat pentru 13 grupe de produse agroalimentare de origine vegetală şi de origine animală, atât pentru produsele primare, cât şi pentru produsele transformate.

3. Perioada de referinţă

Bilanţurile alimentare se elaborează pe an calendaristic.

4. Nomenclatoare utilizate:

Nomenclatorul produselor agricole utilizat în cadrul cercetărilor statistice privind producţia vegetală la principalele culturi şi producţia animală

Nomenclatorul PRODROM

Nomenclatorul combinat

Tabela de compoziţie a alimentelor

5. Metoda de calcul

Indicatorii specifici bilanţurilor alimentare sunt prezentaţi într-un tabel de intrări - ieşiri sub formă de resurse şi utilizări. Între cele două părţi ale bilanţului alimentar se stabileşte relaţia:

Resurse = Utilizări.

Partea de “Resurse”(R) grupează totalitatea cantităţilor dintr-un anumit produs agroalimentar de care dispune economia naţională în anul pentru care se întocmeşte bilanţul.

Resursele se compun din producţia utilizabilă (Pu) şi importul de produse agroalimentare (I):

Resurse = Pu + I

Partea de “Utilizări”(U) cuprinde exportul de produse agroalimentare (E) şi disponibilităţile interne pentru consum (Dic):

Utilizări = E + Dic

Disponibilităţile interne pentru consum cuprind: consum intermediar (Ci), pierderi (P), variaţia de stoc (Vs) şi disponibil pentru consumul uman (Dcu).

Disponibilităţile interne pentru consum se stabilesc pe baza formulei:

Dic = U – E

Pentru verificare se poate utiliza relaţia:

Dic = Ci + P + ()Vs + Dcu

Consumul intermediar se compune din: consum sămânţă (Cs), consum furaje (Cf), prelucrare industrială (Pind) şi transformare industrială (Tind):

Ci = Cs + Cf + Pind + Tind

2

Variaţia de stoc reprezintă evoluţia stocurilor în cursul perioadei de referinţă şi se stabileşte pe baza relaţiei:

Vs = Sf – Si , unde: Sf şi Si reprezintă stocul final, respectiv stocul iniţial.

Disponibilul pentru consumul uman se stabileşte pe baza relaţiei:

Dcu = Dic – (Ci + P + Vs)

6. Sursa datelor

Principalele surse de date utilizate sunt:

Balanţele principalelor produse agricole la producător;

Cercetarea statistică PRODROM A – Produse şi servicii industriale pentru datele privind producţia fizică industrială şi stocurile în întreprinderile industriale;

Pentru comerţul internaţional cu bunuri (date provizorii): 1. comerţul INTRA-UE: - declaraţiile statistice INTRASTAT colectate de către Institutul Naţional de Statistică (INS) direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum valoric al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux şi an de referinţă; - declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE; 2. comerţul EXTRA-UE: ANAF, care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import;

Statistica demografică – populaţia rezidentă a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011.

7. Utilizarea bilanţurilor alimentare

Pe baza bilanţurilor alimentare se calculează următorii indicatori:

- consumul alimentar mediu brut anual pe locuitor - consumul alimentar mediu net anual pe locuitor - consumul alimentar mediu net zilnic pe locuitor - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în calorii - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în proteine - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în glucide - consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în lipide.

3

II. FORMAREA ŞI UTILIZAREA RESURSELOR

DE PRODUSE AGROALIMENTARE,

ÎN ANUL 2017

1. Cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe)

1.1. Resursele totale*) de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au fost mai mari cu 4343 mii tone în anul 2017, faţă de nivelul anului 2016.

Tabelul 1.1. Resursele totale de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe)

mii tone

2016 2017

Resurse totale 40942 45285 Stoc iniţial 15703 15646 Producţie 21424 26725 Import 3815 2914

Faţă de anul precedent, nivelul producţiei de cereale a înregistrat o creştere de 5301 mii tone şi a contribuit la formarea resurselor totale, într-o proporţie mai mare cu 6,7 puncte procentuale.

Importurile de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au asigurat 6,4% din resursele totale.

În anul 2017 faţă de anul precedent, stocul iniţial de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) a contribuit în proporţie mai mică (-3,8 puncte procentuale) la formarea resurselor totale.

Grafic 1.1 – STRUCTURA RESURSELOR TOTALE DE CEREALE

Cea mai mare pondere în producţia totală de cereale a avut-o producţia de porumb (53,6%), în creştere, faţă de anul precedent, cu 3,4 puncte procentuale.

Ponderea producţiei de grâu şi secară, în producţia totală de cereale, a scăzut cu 1,8 puncte procentuale faţă de nivelul anului precedent (37,7% în anul 2017 faţă de 39,5% în anul 2016).

*) stoc iniţial + producţie + import

4

Importurile totale de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au scăzut cu 23,6% faţă de anul precedent. Acestă scădere s-a datorat în principal reducerilor importurilor de orez (în echivalent cereale boabe) cu 35,9%, de grâu şi secară (în echivalent cereale boabe) cu 33,5% şi de porumb (în echivalent cereale boabe) cu 15,1%, faţă de anul 2016.

În anul 2017, exporturile totale de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au înregistrat o scădere de 835 mii tone faţă de anul 2016 şi au reprezentat 37,5% din utilizări. Exportul de grâu şi secară a reprezentat 52,5% din exportul total de cereale şi produse din cereale, iar exportul de porumb a reprezentat 34,3%.

1.2. Consumul intern

Cantităţile de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) destinate consumului intern au fost mai mari în anul 2017 cu 211 mii tone, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere (56,1%) în consumul intern de cereale, au avut-o cantităţile de cereale destinate furajării animalelor, în scădere faţă de anul precedent cu 265 mii tone.

Tabelul 1.2. Consumul intern de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 13359 13148 100,0 100,0 Consum sămânţă 817 782 6,1 5,9 Consum furaje 7636 7371 57,2 56,1 Prelucrare industrială 731 838 5,5 6,4 Disponibil pentru consumul uman 4107 4078 30,7 31,0 Pierderi 68 79 0,5 0,6

Disponibilul pentru consumul uman a înregistrat o scădere de 29 mii tone faţă de anul precedent.

2. Cartofi

2.1. Resursele totale de cartofi au crescut în anul 2017 cu 459 mii tone, faţă de anul 2016.

Tabelul 2.1. Resursele totale de cartofi

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Resurse totale 9037 9496

100,0

100,0 Stoc iniţial 5975 6034 66,1 63,6 Producţie 2690 3117 29,8 32,8 Import 372 345 4,1 3,6

În anul 2017 importul de cartofi a scăzut cu 27 mii tone iar exportul a crescut cu 21 mii tone faţă de nivelul anului precedent.

5


În anul 2017, comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o creștere a cantităţii de cartofi destinate consumului intern (+132 mii tone).

Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 60,9% din consumul intern de cartofi, în scădere faţă de anul precedent cu 2,3 puncte procentuale.

Consumul de sămânţă a reprezentat 22,1% din consumul intern, mai mult cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Tabelul 2.2. Consumul intern de cartofi

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 2977 3109

100,0

100,0 Consum sămânţă 655 686 22,0 22,1 Consum furaje 168 196 5,7 6,3 Prelucrare industrială 46 53 1,5 1,7 Disponibil pentru consumul uman 1882 1893 63,2 60,9 Pierderi 226 281 7,6 9,0

Consumul furajer a înregistrat în anul 2017, faţă de anul precedent, o creştere cu 28 mii tone.

3. Leguminoase boabe

3.1. Resursele totale de leguminoase boabe au crescut în anul 2017, cu 232 mii de tone, faţă de anul precedent, datorită creşterii producţiei.

Tabelul 3.1. Resursele totale de leguminoase boabe

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017


100,0


În anul 2017, producţia de leguminoase boabe a asigurat 78,9% din resursele totale, cu 13,3 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

Importul a crescut asigurând 16,9% din resursele totale ale anului 2017, mai puţin cu 1,6 puncte procentuale, iar stocul inițial a scăzut asigurând 4,2% din resursele totale mai puțin cu 11,7 puncte procentuale. Exportul a crescut de 3,1 ori comparativ cu anul precedent.


În anul 2017, cantitatea destinată consumului intern a fost cu 78 mii tone mai mare, faţă de anul precedent.

6

Consumul furajer a avut cea mai mare pondere în consumul intern, în creștere cu 21,0 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Ponderea consumului de sămânţă în consumul intern a crescut cu 4,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Tabelul 3.2. Consumul intern de leguminoase boabe

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 73 151

100,0 100,0 Consum sămânţă 13 33 17,8 21,9 Consum furaje 19 71 26,0 47,0 Disponibil pentru consumul uman 41 47 56,2 31,1

Disponibilul pentru consumul uman a înregistrat o pondere mai mică cu 25,1 puncte procentuale, comparativ cu anul precedent.

4. Legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete)

4.1. Resursele totale de legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete), în anul 2017, au fost mai mari faţă de cele din anul precedent cu 239 mii tone.

Tabelul 4.1. Resursele totale de legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete)

2016 mii tone

2017 mii tone


Producţia de legume a asigurat 61,8% din resursele totale, mai mult cu 1,2 puncte procentuale faţă de anul precedent. Cea mai mare pondere în producţia totală de legume în anul 2017, a avut-o producţia de varză (33,3%), cu 1,1 puncte procentuale mai mică decât cea a anului 2016, urmată de producţia de legume din grupa “Diverse legume” (26,2%) mai mare cu 1,3 puncte procentuale decât cea a anului precedent şi de producţia de tomate (22,0%) cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât în anul 2016.

Ponderea importului la asigurarea resurselor totale de legume şi produse din legume a avut o tendinţă de scădere faţă de anul precedent (13,3% faţă de 14,1%). În anul 2017, importul de legume şi produse din legume a fost mai mare de 12,2 ori decât exportul.

Cea mai mare pondere în importul total de legume şi produse din legume, a avut-o importul de tomate şi produse din tomate (35,6%). Ponderi importante în importul total de legume şi produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa “Diverse legume” (37,2%), de rădăcinoase comestibile (13,8%) şi cele de ceapă uscată (9,5%).

7

Grafic 4.1. – STRUCTURA RESURSELOR TOTALE DE LEGUME

ŞI PRODUSE DIN LEGUME


Cantitatea de legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete) destinată consumului intern, a fost mai mare cu 129 mii tone faţă de anul precedent.

Tabelul 4.2. Consumul intern de legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 3469 3598 100,0 100,0 Consum sămânţă 3 3 0,1 0,1 Consum furaje 125 130 3,6 3,6 Disponibil pentru consumul uman 3071 3176 88,5 88,3 Pierderi 270 289 7,8 8,0

În anul 2017, disponibilul pentru consumul uman a crescut cu 105 mii tone, comparativ cu anul precedent.

5. Pepeni

5.1. Resursele totale de pepeni (verzi şi galbeni) au crescut cu 76 mii tone în anul 2017, faţă de anul 2016, datorită creșterii producţiei.

Tabelul 5.1. Resursele totale de pepeni

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Resurse totale 513 589 100,0 100,0 Producţie 478 554 93,2 94,1 Import 35 35 6,8 5,9

8

Ponderea producţiei de pepeni a crescut cu 0,9 puncte procentuale comparativ cu anul 2016. Importul de pepeni s-a menținut constant.

5.2. Consumul intern de pepeni a fost mai mare în anul 2017, cu 72 mii tone faţă de cel din anul precedent.

Tabelul 5.2. Consumul intern de pepeni

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 513 585 100,0 100,0 Consum furaje 91 105 17,7 18,0 Disponibil pentru consumul uman 401 456 78,2 78,0 Pierderi 21 24 4,1 4,0

6. Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

6.1. Resursele totale de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), în anul 2017, au înregistrat o creştere cu 176 mii tone faţă de anul 2016, ca urmare a creşterii tuturor componentelor.

Tabelul 6.1. Resursele totale de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

2016 mii tone

2017 mii tone


Contribuţia cea mai mare la formarea resurselor totale în anul 2017, a avut-o producţia de fructe (58,4%), în creștere cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Importul de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a avut o contribuţie mai mare, cu 15 mii tone la formarea resurselor, în scădere cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Cantitatea de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) exportată a înregistrat o scădere (-11 mii tone), faţă de anul precedent.

În anul 2017, importul de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a depăşit exportul cu 1162 mii tone.

Stocul iniţial de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a asigurat 7,2% din resursele totale, menținânduse la aceeași nivel ca în anul precedent.

Cea mai mare pondere în producţia totală de fructe a avut-o producţia de struguri (50,2%), mai mare cu 13,0 puncte procentuale faţă de anul 2016, urmată de producţia de prune (20,9%) mai mică cu 5,0 puncte procentuale faţă de anul precedent şi producţia de mere (16,4%) mai mică cu 7,2 puncte procentuale.

9

Cea mai mare pondere în importul total de fructe şi produse din fructe în anul 2017 a avut-o importul de fructe meridionale şi exotice (58,8%), mai puţin cu 2,0 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Cea mai mare pondere în exportul total de fructe şi produse din fructe, a avut-o exportul de fructe din grupa “Diverse fructe indigene” (41,4%), cu 19,3 puncte procentuale mai mult decât în anul 2016, urmată de exportul de mere şi produse din mere (22,7%), cu 9,9 puncte procentuale mai puţin faţă de anul precedent.

Grafic 6.1. – STRUCTURA RESURSELOR TOTALE DE FRUCTE

ŞI PRODUSE DIN FRUCTE


Consumul intern de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a fost mai mare cu 228 mii tone, în anul 2017 faţă de anul 2016. Cantităţile de fructe destinate prelucrării industriale şi consumului uman au deţinut 97,4% din consumul intern.

Tabelul 6.2. Consumul intern de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 3103 3331 100,0 100,0 Prelucrare industrială 1112 1362 35,8 40,9 Disponibil pentru consumul uman 1893 1881 61,0 56,5 Pierderi 98 88 3,2 2,6

Cantităţile de fructe destinate consumului uman au scăzut cu 12 mii tone, iar ponderea acestora în consumul intern a scăzut cu 4,5 puncte procentuale faţă de anul precedent.

10

7. Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat)

7.1. Resursele totale de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) au fost mai mari în anul 2017, faţă de anul precedent, cu 48 mii tone.

În anul 2017 comparativ cu anul 2016, componentele resurselor totale, au evoluat astfel:

- stocul iniţial a fost mai mare, faţă de anul precedent.

- producţia de zahăr din sfeclă a crescut cu 52 mii tone, iar producţia obţinută din zahăr brut din import a scăzut cu 61 mii tone.

- importul de zahăr şi produse din zahăr a crescut cu 22 mii tone.

La constituirea resurselor totale contribuţia producţiei de zahăr obţinută din zahăr brut din import a scăzut cu 7,6 puncte procentuale, în anul 2017 faţă de anul 2016.

Tabelul 7.1. Resursele totale de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Resurse totale 967 1015 100,0 100,0 Stoc iniţial 257 292 26,5 28,8 Producţia de zahăr din sfeclă 138 190 14,3 18,7 Producţia obţinută din zahăr brut din import 318 257 32,9 25,3 Import 254 276 26,3 27,2

Ponderea producţiei de zahăr rafinat obţinut din sfeclă a înregistrat o creștere de 4,4 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Comparativ cu anul precedent, ponderea importului de zahăr rafinat şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) la formarea resurselor totale a crescut cu 0,9 puncte procentuale.

Exportul de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) a scăzut (-8,9%) în anul 2017 faţă de anul precedent.

7.2. Consumul intern de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) a fost mai mare în anul 2017 faţă de anul precedent, cu 18 mii tone.

Tabelul 7.2. Consumul intern de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 533 551 100,0 100,0 Prelucrare industrială 21 29 3,9 5,3 Disponibil pentru consumul uman 498 504 93,5 91,5 Pierderi 14 18 2,6 3,2

Cea mai mare parte din consumul intern de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat), a fost destinată consumului uman.

11

8. Lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime)

8.1. Resursele totale de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime) au scăzut cu 285 mii hl, în anul 2017, faţă de anul 2016.

Contribuţia cea mai mare (81,8%), la formarea resurselor totale, a avut-o producţia de lapte a cărei pondere în resursele totale este cu 2,1 puncte procentuale mai mică decât cea a anului precedent.

Ponderea importului de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime) în total resurse a fost cu 2,1 puncte procentuale mai mare faţă de anul precedent.

Exportul de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime) a crescut cu 596 mii hl (+29,1%), comparativ cu anul precedent.

Tabelul 8.1. Resursele totale de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5%

grăsime)

2016 mii hl

2017 mii hl

Structura (%)

2016 2017


100,0 100,0 Stoc iniţial 2452 2428 3,8 3,8 Producţie 54245 52666 83,9 81,8 Import 7930 9248 12,3 14,4

Importul de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime), în anul 2017 a fost mai mare faţă de exportul de lapte şi produse din lapte, de 3,5 ori.


Consumul intern de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime) a fost în anul 2017, cu 915 mii hl mai mic decât în anul precedent.

Cea mai mare parte din consumul intern de lapte şi produse din lapte a fost destinată consumului uman. Ponderea acestuia s-a menţinut aproximativ la același nivel în formarea consumului intern în anul 2017, comparativ cu anul precedent.

Tabelul 8.2. Consumul intern de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime)

2016 mii hl

2017 mii hl

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 60151 59236 100,0 100,0 Consum furaje 4242 4046 7,1 6,8 Transformare industrială 2377 2379 3,9 4,0 Disponibil pentru consumul uman 48523 47824 80,7 80,8 Pierderi 5009 4987 8,3 8,4

Cantitatea de lapte destinată transformării industriale a crescut ușor cu 2 mii hl în anul 2017, comparativ cu anul 2016, ponderea acesteia fiind mai mare cu 0,1 puncte procentuale.

12

9. Ouă

9.1. Resursele totale de ouă au înregistrat în anul 2017 o scădere cu 291 milioane bucăţi, faţă de anul 2016.

Tabelul 9.1. Resursele totale de ouă

2016 mil buc

2017 mil buc

Structura (%)

2016 2017

Resurse totale 8493 8202 100,0 100,0 Stoc iniţial 1908 1827 22,5 22,3 Producţie 6182 5996 72,8 73,1 Import 403 379 4,7 4,6

Contribuţia cea mai mare, la formarea resurselor, a avut-o producţia de ouă (73,1%), care în anul 2017 a crescut faţă de nivelul înregistrat în anul precedent cu 0,3 puncte procentuale.

În anul 2017 importul de ouă a scăzut cu 24 milioane bucăţi faţă de cel din anul precedent, contribuind într-o măsură ușor mai mică la formarea resurselor totale.

Cantitatea de ouă exportată, în anul 2017 a fost cu 22,2% mai mare (56 milioane bucăţi) faţă de anul precedent.


Consumul intern de ouă a scăzut, în anul 2017, cu 327 milioane bucăţi, comparativ cu anul precedent.

Cea mai mare pondere în consumul intern, a avut-o consumul uman (82,2%) care a înregistrat o scădere de 262 milioane bucăţi, în anul 2017, faţă de anul precedent.

Tabelul 9.2. Consumul intern de ouă

2016 mil buc

2017 mil buc

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 6414 6087 100,0 100,0 Ouă pentru incubaţie 258 220 4,0 3,6 Disponibil pentru consumul uman 5266 5004 82,1 82,2 Pierderi 890 863 13,9 14,2

Cantitatea de ouă pentru incubaţie în anul 2017 a scăzut cu 38 milioane bucăți, comparativ cu anul precedent, participând în proporție mai mică la formarea consumului intern.

10. Carne şi produse din carne (în echivalent carne proaspată)

10.1. Resursele totale de carne şi produse din carne (în echivalent carne proaspătă) au înregistrat o creştere de 57 mii tone în anul 2017, faţă de anul precedent. Aceasta s-a datorat creşterii tuturor componentelor care au contibuit la formarea resurselor totale de carne şi produse din carne (stoc iniţial, producţie şi import).

13

Tabelul 10.1. Resursele totale de carne şi produse din carne (în echivalent carne proaspătă)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017


100,0


Exportul de carne şi produse din carne a crescut cu aproximativ 11 mii tone faţă de anul precedent.

Cele mai mari ponderi în producţia totală de carne şi produse din carne în anul 2017, le deţin: producţia de carne de porcine (44,7%) cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât în anul precedent şi producţia de carne de pasăre (40,7%) cu 0,9 puncte procentuale mai mare faţă de anul precedent.

Cantitatea de carne de porc şi produse din carne de porc importată în anul 2017 a avut ponderea cea mai mare (59,9%) în importul total de carne şi produse din carne, urmată de cea de carne de pasăre şi produse din carne de pasăre (32,3%).

Cele mai mari ponderi în exportul total de carne şi produse din carne le-au avut exportul de carne şi produse din carne de pasăre (49,9%), cu 1,2 puncte procentuale mai mic faţă de cel din anul precedent şi cel de carne şi produse din carne de porcine (25,2%), mai mic cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2016.


Resursele totale de carne şi produse din carne (în echivalent carne proaspătă) au fost destinate integral consumului uman. Disponibilul pentru consumul uman a crescut în anul 2017, cu 50 mii tone faţă de cel din anul precedent.

11. Peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt)

11.1. Resursele totale de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) au crescut, în anul 2017, cu 9 mii tone faţă de anul precedent.

Tabelul 11.1. Resursele totale de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt)

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017


100,0


Contribuţia cea mai mare la formarea resurselor totale de peşte şi produse din peşte, în anul 2017, a avut-o importul (78,6%), a cărui pondere a scăzut ușor faţă de anul precedent cu 0,1 puncte procentuale.

14

Producţia de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) a crescut cu 3 mii tone (+1,1 puncte procentuale) faţă de nivelul anului precedent.


Resursele totale de peşte şi produse din peşte au fost destinate în totalitate consumului uman, care a înregistrat o creştere de 6 mii tone, faţă de anul precedent.

12. Grăsimi vegetale şi animale

12.1. Resursele totale de grăsimi vegetale şi animale au crescut cu 15 mii tone faţă de anul precedent.

Comparativ cu anul precedent, producţia de grăsimi vegetale şi animale a avut un aport ușor mai mic la formarea resurselor totale (-0,1 puncte procentuale).

Cea mai mare pondere în producţia totală de grăsimi vegetale şi animale, a avut-o în anul 2017, producţia de uleiuri vegetale (69,0%), în creştere cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul precedent.

Tabelul 12.1. Resursele totale de grăsimi vegetale şi animale

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Resurse totale 585 600 100,0 100,0 Stoc iniţial 25 26 4,3 4,3 Producţie 416 426 71,1 71,0 Import 144 148 24,6 24,7

În anul 2017 comparativ cu anul precedent, atât importul de grăsimi vegetale şi animale cât și exportul de grăsimi vegetale şi animale au crescut cu 4 mii tone, respectiv cu cca o tonă.

12.2. Consumul intern de grăsimi vegetale şi animale în anul 2017 a crescut cu 13 mii tone față de anul precedent.

Tabelul 12.2. Consumul intern de grăsimi vegetale şi animale

2016 mii tone

2017 mii tone

Structura (%)

2016 2017

Consum intern 489 502 100,0 100,0 Consum furaje 4 4 0,8 0,8 Transformare industrială 2 14 0,4 2,8 Prelucrare industrială 55 50 11,3 10,0 Disponibil pentru consumul uman 427 433 87,3 86,2 Pierderi 1 1 0,2 0,2

În anul 2017, disponibilul pentru consumul uman a avut cea mai mare pondere (86,2%) în consumul intern de grăsimi vegetale şi animale, înregistrând o creştere de 6 mii tone, faţă de anul precedent.

T A B E L E

17

Tabelul 1. CEREALE ŞI PRODUSE DIN CEREALE (în echivalent cereale boabe)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 25239196 29639748 117,4

1. Producţia utilizabilă 21423895 26725364 124,7

2. Import 3815301 2914384 76,4

B. UTILIZĂRI 25239196 29639748 117,4

3. Export 11937300 11102571 93,0

4. Disponibilităţi interne pentru consum 13301896 18537177 139,4

5. Consum intermediar 9184426 8990367 97,9

5.1 Consum sămânţă 817465 781880 95,6

5.2 Consum furaje 7635969 7370527 96,5

5.3 Prelucrare industrială 730992 837960 114,6

5.4 Transformare industrială - - -

6. Pierderi total 67604 78602 116,3

7. Variaţia de stoc (±) -56997 5389975 *

8. Disponibil pentru consumul uman 4106863 4078233 99,3

INDICATORI SINTETICI

9. Consumul alimentar mediu brut anual - kg/locuitor 208,4 208,2 99,9

10. Consumul alimentar mediu net anual - kg/locuitor 157,6 157,3 99,8

11. Consumul alimentar mediu net zilnic - gr/zi/locuitor 377,6 376,5 99,7

INDICATORI DERIVAŢI

12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 1331,2 1327,4 99,7 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 40,05 40,01 99,9 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor 274,06 273,21 99,7 15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 4,60 4,59 99,8

* procentul nu are semnificaţie pentru variaţia de stocuri

18

Tabelul 1.1. GRÂU ŞI SECARĂ (în echivalent cereale boabe)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 10885683 11678106 107,3


2. Import 2428621 1614993 66,5

B. UTILIZĂRI 10885683 11678106 107,3

3. Export 7121541 5833309 81,9



5.1 Consum sămânţă 601494 577501 96,0

5.2 Consum furaje 692226 685479 99,0



6. Pierderi total 11549 15186 131,5

7. Variaţia de stoc (±) -754667 1367110 *









19

Tabelul 1.2. PORUMB (în echivalent cereale boabe)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 11421207 14899129 130,5


2. Import 674820 573032 84,9

B. UTILIZĂRI 11421207 14899129 130,5

3. Export 3465610 3810750 110,0



5.1 Consum sămânţă 64606 60131 93,1

5.2 Consum furaje 6445629 6123348 95,0



6. Pierderi total 48207 57054 118,4

7. Variaţia de stoc (±) 285547 3626479 *









20

Tabelul 1.3. ALTE CEREALE (în echivalent cereale boabe)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 2793475 2965846 106,2


2. Import 594847 651348 109,5

B. UTILIZĂRI 2793475 2965846 106,2

3. Export 1314644 1446008 110,0



5.1 Consum sămânţă 149949 142879 95,3

5.2 Consum furaje 498114 561700 112,8



6. Pierderi total 5210 4525 86,9

7. Variaţia de stoc (±) 412019 397072 *









21

Tabelul 1.4. OREZ (în echivalent cereale boabe)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 138831 96667 69,6


2. Import 117013 75011 64,1

B. UTILIZĂRI 138831 96667 69,6

3. Export 35505 12504 35,2



5.1 Consum sămânţă 1416 1369 96,7

5.2 Consum furaje - - -

5.3 Prelucrare industrială - - -



7. Variaţia de stoc (±) 104 -686 *









22

Tabelul 2. CARTOFI

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 3061496 3461856 113,1


2. Import 371763 344944 92,8

B. UTILIZĂRI 3061496 3461856 113,1

3. Export 25550 47020 184,0



5.1 Consum sămânţă 654642 685544 104,7

5.2 Consum furaje 168185 195711 116,4



6. Pierderi total 226173 281355 124,4

7. Variaţia de stoc (±) 59274 305774 *









23

Tabelul 3. LEGUMINOASE BOABE

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 127682 366646 2,9 ori

1. Producţia utilizabilă 99312 301680 3,0 ori

2. Import 28370 64966 2,3 ori

B. UTILIZĂRI 127682 366646 2,9 ori

3. Export 63023 197037 3,1 ori

4. Disponibilităţi interne pentru consum 64659 169609 2,6 ori

5. Consum intermediar 31654 104212 3,3 ori

5.1 Consum sămânţă 12815 32807 2,6 ori

5.2 Consum furaje 18839 71405 3,8 ori



6. Pierderi total 206 1391 6,8 ori

7. Variaţia de stoc (±) -8023 16994 *









24

Tabelul 4. LEGUME ŞI PRODUSE DIN LEGUME (în echivalent legume proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 3550011 3751276 105,7


2. Import 669178 666344 99,6

B. UTILIZĂRI 3550011 3751276 105,7

3. Export 43654 54799 125,5



5.1 Consum sămânţă 2939 2912 99,1

5.2 Consum furaje 125017 129583 103,7



6. Pierderi total 270110 289103 107,0

7. Variaţia de stoc (±) 37289 99099 *









25

Tabelul 4.1. TOMATE (în echivalent legume proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 904756 917240 101,4


2. Import 277579 237433 85,5

B. UTILIZĂRI 904756 917240 101,4

3. Export 3291 3987 121,2


5. Consum intermediar - - -

5.1 Consum sămânţă - - -




6. Pierderi total 161625 172651 106,8

7. Variaţia de stoc (±) -15406 3470 *









26

Tabelul 4.2. CEAPĂ USCATĂ (în echivalent legume proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 404470 415620 102,8


2. Import 79396 63455 79,9

B. UTILIZĂRI 404470 415620 102,8

3. Export 666 1368 2,1 ori



5.1 Consum sămânţă 386 418 108,3




6. Pierderi total 12440 12813 103,0

7. Variaţia de stoc (±) -10941 10364 *









27

Tabelul 4.3. VARZĂ (în echivalent legume proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 1018824 1052568 103,3


2. Import 26426 25993 98,4

B. UTILIZĂRI 1018824 1052568 103,3

3. Export 1424 2061 144,7




5.2 Consum furaje 99240 102658 103,4



6. Pierderi total 32536 33625 103,4

7. Variaţia de stoc (±) 75915 80666 *









28

Tabelul 4.4. RĂDĂCINOASE COMESTIBILE (în echivalent legume proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 290904 309566 106,4


2. Import 71672 91692 127,9

B. UTILIZĂRI 290904 309566 106,4

3. Export 273 565 2,1 ori




5.2 Consum furaje 19731 19609 99,4



6. Pierderi total 5913 6293 106,4

7. Variaţia de stoc (±) -1563 1100 *









29

Tabelul 4.5. DIVERSE LEGUME (în echivalent legume proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 931057 1056282 113,5


2. Import 214105 247771 115,7

B. UTILIZĂRI 931057 1056282 113,5

3. Export 38000 46818 123,2



5.1 Consum sămânţă 2553 2494 97,7

5.2 Consum furaje 6046 7316 121,0



6. Pierderi total 57596 63721 110,6

7. Variaţia de stoc (±) -10716 3499 *









30

Tabelul 5. PEPENI

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 512801 588045 114,7


2. Import 35245 34530 98,0

B. UTILIZĂRI 512801 588045 114,7

3. Export 162 3075 18,9 ori




5.2 Consum furaje 90736 105168 115,9



6. Pierderi total 20512 23522 114,7

7. Variaţia de stoc (±) - - *









31

Tabelul 6. FRUCTE ŞI PRODUSE DIN FRUCTE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 3214940 3376976 105,0


2. Import 1236462 1251362 101,2

B. UTILIZĂRI 3214940 3376976 105,0

3. Export 100320 88912 88,6







6. Pierderi total 97503 88369 90,6

7. Variaţia de stoc (±) 12329 -44084 *









32

Tabelul 6.1. MERE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 659705 538823 81,7


2. Import 192446 190167 98,8

B. UTILIZĂRI 659705 538823 81,7

3. Export 32752 20180 61,6







6. Pierderi total 36961 29752 80,5

7. Variaţia de stoc (±) 7155 -43893 *









33

Tabelul 6.2. PRUNE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 528496 461072 87,2


2. Import 15521 16150 104,1

B. UTILIZĂRI 528496 461072 87,2

3. Export 903 1151 127,5







6. Pierderi total 15855 13832 87,2

7. Variaţia de stoc (±) 2187 -4275 *









34

Tabelul 6.3. CIREŞE ŞI VIŞINE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 80558 66744 82,9


2. Import 6724 8270 123,0

B. UTILIZĂRI 80558 66744 82,9

3. Export 3861 4441 115,0








7. Variaţia de stoc (±) -160 128 *









35

Tabelul 6.4. PIERSICI ŞI NECTARINE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 122174 129272 105,8


2. Import 98527 109932 111,6

B. UTILIZĂRI 122174 129272 105,8

3. Export 80 224 2,8 ori















12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 7,2 7,7 106,9 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 0,13 0,14 107,7 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor 1,58 1,69 107,0 15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 0,01 0,02 2,0 ori


36

Tabelul 6.5. STRUGURI (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 817654 1148893 140,5


2. Import 80762 81773 101,3

B. UTILIZĂRI 817654 1148893 140,5

3. Export 3248 4951 152,4








7. Variaţia de stoc (±) 5 39 *









37

Tabelul 6.6. DIVERSE FRUCTE INDIGENE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 255062 296892 116,4


2. Import 91191 109790 120,4

B. UTILIZĂRI 255062 296892 116,4

3. Export 22207 36787 165,7







6. Pierderi total 6843 7924 115,8










38

Tabelul 6.7. FRUCTE MERIDIONALE ŞI EXOTICE (în echivalent fructe proaspete)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 751291 735280 97,9

1. Producţia utilizabilă - - -

2. Import 751291 735280 97,9

B. UTILIZĂRI 751291 735280 97,9

3. Export 37269 21178 56,8







6. Pierderi total 36254 35088 96,8

7. Variaţia de stoc (±) - - *









39

Tabelul 7. ZAHĂR ŞI PRODUSE DIN ZAHĂR (în echivalent zahăr rafinat)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 704566 722774 102,6


Producţia de zahăr din sfeclă 138389 189945 137,3

2. Import 253870 276009 108,7

B. UTILIZĂRI 704566 722774 102,6

3. Export 137515 125230 91,1







6. Pierderi total 13693 17528 128,0

7. Variaţia de stoc (±) 35112 46190 *







12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 284,3 289,7 101,9 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 0,01 0,01 100,0 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor 69,25 70,56 101,9 15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor - - -


40

Tabelul 8. LAPTE ŞI PRODUSE DIN LAPTE (în echivalent lapte de 3,5% grăsime)

2016 2017 2017/2016

mii hl mii hl -%-

A. RESURSE 62175 61914 99,6


2. Import 7930 9248 116,6

B. UTILIZĂRI 62175 61914 99,6

3. Export 2048 2644 129,1




5.2 Consum furaje 4242 4046 95,4


5.4 Transformare industrială 2377 2379 100,1





9. Consumul alimentar mediu brut anual - litri/locuitor 246,2 244,1 99,1






41

Tabelul 9. OUĂ

2016 2017 2017/2016

mil buc mil buc -%-

A. RESURSE 6585 6375 96,8


2. Import 403 379 94,0

B. UTILIZĂRI 6585 6375 96,8

3. Export 252 308 122,2



5.1 Ouă pentru incubaţie 258 220 85,3





7. Variaţia de stoc (±) -81 -20 *



9. Consumul alimentar mediu brut anual - buc/locuitor 267,0 255,0 95,5






42

Tabelul 10. CARNE ŞI PRODUSE DIN CARNE (în echivalent carne proaspătă)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 1462641 1502317 102,7


2. Import 453875 490326 108,0

B. UTILIZĂRI 1462641 1502317 102,7

3. Export 153812 164533 107,0







6. Pierderi total - - -

7. Variaţia de stoc (±) 17708 -2846 *







12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 301,4 319,7 106,1 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 25,81 27,03 104,7 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor - - - 15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 21,09 22,54 106,9


43

Tabelul 10.1. CARNE DE BOVINE (în echivalent carne proaspătă)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 133188 114333 85,8


2. Import 32475 18068 55,6

B. UTILIZĂRI 133188 114333 85,8

3. Export 13088 18151 138,7

















44

Tabelul 10.2. CARNE DE PORCINE (în echivalent carne proaspătă)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 704690 745836 105,8


2. Import 250101 293898 117,5

B. UTILIZĂRI 704690 745836 105,8

3. Export 39349 41382 105,2








7. Variaţia de stoc (±) 16776 -3223 *









45

Tabelul 10.3. CARNE DE OVINE ŞI CAPRINE (în echivalent carne proaspătă)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 51951 52562 101,2


2. Import 574 903 157,3

B. UTILIZĂRI 51951 52562 101,2

3. Export 5427 8346 153,8

















46

Tabelul 10.4. CARNE DE PASĂRE (în echivalent carne proaspătă)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 553197 570200 103,1


2. Import 151988 158367 104,2

B. UTILIZĂRI 553197 570200 103,1

3. Export 78615 82059 104,4















12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 85,5 88,3 103,3 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 10,40 10,74 103,3 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor

-

-

-

15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 4,65 4,80 103,2


47

Tabelul 10.5. ALTE FELURI DE CARNE (în echivalent carne proaspătă)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 19615 19386 98,8


2. Import 18737 19090 101,9

B. UTILIZĂRI 19615 19386 98,8

3. Export 17333 14595 84,2

4. Disponibilităţi interne pentru consum 2282 4791 2,1 ori








8. Disponibil pentru consumul uman 2307 4763 2,1 ori


9. Consumul alimentar mediu brut anual - kg/locuitor 0,1 0,2 2,0 ori

10. Consumul alimentar mediu net anual - kg/locuitor 0,1 0,2 2,0 ori

11. Consumul alimentar mediu net zilnic - gr/zi/locuitor 0,2 0,5 2,5 ori


12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 0,2 0,6 3,0 ori 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor 0,04 0,11 2,8 ori 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor

-

-

-

15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 0,01 0,02 2,0 ori


48

Tabelul 11. ORGANE COMESTIBILE

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 67321 66194 98,3


2. Import 14706 14579 99,1

B. UTILIZĂRI 67321 66194 98,3

3. Export 5457 7397 135,5

















49

Tabelul 12. PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PEŞTE (în echivalent peşte proaspăt)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 118812 128309 108,0


2. Import 95632 102692 107,4

B. UTILIZĂRI 118812 128309 108,0

3. Export 3330 5198 156,1








7. Variaţia de stoc (±) -1534 -267 *









50

Tabelul 13. GRĂSIMI VEGETALE ŞI ANIMALE

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 560685 574687 102,5


2. Import 144442 148324 102,7

B. UTILIZĂRI 560685 574687 102,5

3. Export 69537 70442 101,3




5.2 Consum furaje 4422 4396 99,4


5.4 Transformare industrială 2495 14483 5,8 ori

6. Pierderi total 1217 1264 103,9










51

Tabelul 13.1. ULEIURI VEGETALE RAFINATE

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 368964 382964 103,8


2. Import 87260 88640 101,6

B. UTILIZĂRI 368964 382964 103,8

3. Export 42070 45150 107,3






5.4 Transformare industrială 1771 13956 7,9 ori

6. Pierderi total 1217 1264 103,9








12. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în număr calorii/locuitor 346,0 350,6 101,3 13. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame proteine/locuitor - - - 14. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame glucide/locuitor - - - 15. Consumul alimentar mediu zilnic, exprimat în grame lipide/locuitor 37,20 37,70 101,3


52

Tabelul 13.2. MARGARINĂ

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 102597 102585 100,0


2. Import 35848 38021 106,1

B. UTILIZĂRI 102597 102585 100,0

3. Export 24817 22614 91,1

















53

Tabelul 13.3. GRĂSIMI DE PORCINE (în echivalent grăsimi topite)

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 65249 65247 100,0


2. Import 9971 10291 103,2

B. UTILIZĂRI 65249 65247 100,0

3. Export 1797 2182 121,4




5.2 Consum furaje 4422 4396 99,4













54

Tabelul 13.4. UNT

2016 2017 2017/2016

tone tone -%-

A. RESURSE 23875 23891 100,1


2. Import 11363 11372 100,1

B. UTILIZĂRI 23875 23891 100,1

3. Export 853 496 58,2






5.4 Transformare industrială 724 527 72,8











55

GLOSAR

PRODUCŢIA UTILIZABILĂ Cantităţile de produse primare obţinute în cursul perioadei de referinţă, inclusiv cantităţile utilizate de producători din producţia proprie (autoconsumul) şi/ sau cantităţile de produse transformate, exclusiv pierderile suferite în procesul de producţie.

PRODUSE PRIMARE Produsele agricole în stare iniţială care nu au

suferit nici o transformare. PRODUSE TRANSFORMATE Produsele alimentare obţinute prin prelucrarea

artizanală şi/ sau industrială a produselor primare. DISPONIBILITĂŢI INTERNE PENTRU CONSUM Cantităţile de produse agroalimentare disponibile

pentru consumul intern ajustate cu variaţia de stocuri.

PRELUCRARE INDUSTRIALĂ Cantităţile de produse agroalimentare utilizate în

industrie pentru fabricarea unor produse care nu sunt destinate alimentaţiei umane.

TRANSFORMARE INDUSTRIALĂ Cantităţile de produse utilizate în industrie pentru

obţinerea unui produs alimentar derivat şi pentru care se stabileşte un bilanţ alimentar separat de bilanţul produsului primar.

PIERDERI Cantităţile de produse care s-au deteriorat, s-au

pierdut în timpul transportului, înmagazinării, păstrării şi condiţionării produselor agroalimentare şi/sau cantităţile de produse agroalimentare devenite improprii consumului şi retrase de pe piaţă.

DISPONIBIL PENTRU CONSUMUL UMAN Cantităţile de produse agroalimentare disponibile

pentru a fi utilizate în consumul alimentar al populaţiei în perioada de referinţă, atât sub formă de produse primare, cât şi ca produse transformate.

CONSUMUL ALIMENTAR MEDIU BRUT ANUAL

Cantitatea de produse, exprimată în greutate comercială, care încă necesită anumite prelucrări pentru a putea fi utilizată efectiv în alimentaţia umană (ex: cereale boabe, carne în carcasă, ouă în coajă).

CONSUMUL ALIMENTAR MEDIU NET ANUAL Cantităţile de produse care pot fi integral

utilizate ca alimente.

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ - insse.ro · creştere, faţă de anul precedent, cu 3,4...

Documents

Transcript of INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ - insse.ro · creştere, faţă de anul precedent, cu 3,4...