INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE SILVICULTURĂ “MARIN … · ulterior, trecându-se la nivelul...

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”

Cod de înregistrare fiscală RO 2607964/1992

B-dul Eroilor, nr. 128, Voluntari, cod postal 077190 Tel/fax: 021/3503245; 021/3503238; 0744 314700; 0722 541280

http://www.icas.ro; e_mail: [email protected]; e_mail: [email protected]

Nr. Proiectul PN-II-PT-PCCA-2013-4-0687. Nr. 96/2014

Soluții ecologice pentru amenajarea albiilor

torențiale din ariile naturale protejate ROSCI0207 Postăvaru, ROSCI0195 Piatra Mare și ROSCI0038

Ciucaș

Etapa a II-a Raport științific parțial

Brașov 2015

mailto:[email protected]

Prezenta lucrare a fost întocmită de un colectiv, după cum urmează: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Silvicultură „Marin Drăcea”:

dr. ing. Nicu Constantin TUDOSE dr. ing. Șerban Octavian DAVIDESCU

ing. drd. Corina GANCZ ing. Cezar UNGUREAN ing. Andrei ADORJANI

ing. Adriana DAVIDESCU sing. Dorin DAVID

Universitatea „Transilvania” din Brașov:

conf. dr. ing. Mihai NIȚĂ prof. univ. dr. ing. Ioan CLINCIU – membru corespondent ASAS

ing. Vasile TĂTAR

Mulțumim și următoarelor persoane pentru contribuția lor și ajutorul acordat la culegerea datelor de teren și interpretarea rezultatelor obținute:

Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A.

ing. Ioan ILLYES ing. Sorin HERMENEAN

ing. Daniel MILCĂ păd. Șerban NICOLAE

Regia Publică a Pădurilor Kronstadt R.A.

ing. Ciprian COJANU ing. Dan Viciu OLTEANU

ing. Marius MIRIȚĂ ing. George CLINCIU

ing. Dragoș MOLDOVANU păd. Alexandru BENEDEK

Fundația „Carpați” drd. Ioana NEGREA

RAPORT DE ACTIVITATE AL ETAPEI a II-a

Contract nr. 96/2014 Denumirea Programului din PN II Parteneriate în domenii prioritare Titlu proiect Soluții ecologice pentru amenajarea albiilor torențiale din ariile

naturale protejate ROSCI0207 Postăvaru, ROSCI0195 Piatra Mare și ROSCI0038 Ciucaș

Scopul proiectului Fundamentarea științifică și testarea unor metode și procedee ecologice de punere în siguranță și conservare a lucrărilor hidrotehnice existente, utilizate pentru corectarea torenților, precum și a unor metode și procedee ecologice de management a zonelor cu risc torențial în arii naturale protejate.

Obiectivele proiectului 1. Implementarea unui sistem de monitorizare a lucrărilor hidrotehnice din ariile naturale protejate; 2. Stabilirea metodelor ecologice de punere în siguranță și conservare a sistemelor hidrotehnice existente; 3. Identificarea unor zone cu risc torențial din ariile naturale protejate; 4. Stabilirea măsurilor de management ale zonelor cu risc torențial; 5. Aplicarea unora din metodele propuse de punere în siguranță a lucrărilor existente și de consolidare a albiilor torențiale neamenajate.

Etapa a II-a Denumire etapă Evaluarea riscului torențial și realizarea documentațiilor tehnico –

economice pentru amenajarea ecologică a albiilor și punerea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice avariate din ariile naturale protejate.

Rezultate obținute 1. Sistem de monitorizare al lucrărilor hidrotehnice aflate în administrarea RPLP Săcele și RPLP Kronstadt. 2. Bază de date geospațială privind lucrările hidrotehnice administrate de RPLP Săcele și RPLP Kronstadt din siturile Natura 2000 studiate.

REZUMATUL ETAPEI

În etapa a II-a a proiectului de cercetare au fost desfășurate activități în toate cele cinci obiective specifice. A fost implementat la nivelul RPLP Săcele și RPLP Kronstadt sistemul de monitorizare al lucrărilor hidrotehnice din siturile Natura 2000 Postăvaru, Piatra Mare și Ciucaș. De asemenea a fost finalizat și noul model matematic pentru evaluarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale în care au fost incluse și canalele de evacuare a viiturilor. A fost realizată baza de date referitoare la lucrările hidrotehnice înglobată în baza de date referitoare la toate lucrările hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale din România, accesibilă pe pagina web http://abht.ro/.

În cadrul obiectivului referitor la stabilirea metodelor de punere în siguranță și conservare a sistemelor hidrotehnice existente au fost stabilite reparațiile aplicabile lucrărilor existente, pentru fiecare lucrare hidrotehnică inventariată în parte. De asemenea, au fost efectuate observații în teren și au fost stabilite categorii de lucrări ecologice aplicabile pentru amenajarea albiilor torențiale care nu beneficiază de protecția sistemelor hidrotehnice existente în bazine hidrografice desemnate de administratorii fondului forestier parteneri în proiect.

http://abht.ro/

În ce privește identificarea zonelor cu risc torențial din ariile naturale protejate studiate, au fost identificate și descrise obiectivele social – economice vulnerabile la viituri care ar putea surveni în teritoriul studiat, urmând ca în etapa următoare să fie făcute analizele de risc torențial necesare fundamentării soluțiilor de amenajare.

Pentru realizarea prevederilor ultimului obiectiv, cel refecitor la aplicarea unora din metodele propuse depunere în siguranță a lucrărilor existente, pe lângă parcurgerea tuturor văilor cu potențial torențial, a fost asigurată și infrastructura necesară realizării lucrărilor vegetative, care urmează a fi aplicate în etapa următoare.

Diseminarea rezultatelor parțiale s-a efectuat prin intermediul unui articol indexat ISI „Evaluation of streambed dynamics from Vidas torrential valley using terrestrial measurments and GIS techniques” publicat în Environment Engineering and Management Journal (http://omicron.ch.tuiasi.ro/EEMJ/pdfs/accepted/640_633_Niță_14.pdf) și a două articole indexate în baze de date internaționale și anume: „Inventarul și starea lucrărilor hidrotehnice administrate de RPLP Kronstadt și RPLP Săcele din siturile Natura 2000 (Postăvaru, piatra Mare și Ciucaș)”, publicată în Revista de Silvicultură și Cingetică nr. 35/2014 (indexată CABI) și „A structural state index for torrent control protection works and its relation to specific characteristics of the torrent catchment area” publicată în Revista de Silvicultură și Cinegetică nr. 36/2015 (în curs de apariție).

DESCRIEREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNICĂ Introducere

Managementul zonelor cu risc torențial situate în arii naturale protejate implică abordări speciale prin specificul ariei protejate. Pe de o parte, procesele torențiale reprezintă fenomene naturale de modelare a reliefului, iar, pe de altă parte, acestea aduc prejudicii nu numai unor obiective social - economice (drumuri, căi ferate etc.) interceptate, ci și peisajului protejat, periclitând, uneori, chiar speciile și habitatele protejate. Refacerea echilibrului hidrologic trebuie realizat utilizând metode, tehnologii și materiale cât mai naturale.

În decursul timpului, în perimetrul actual al acestor arii protejate au fost executate lucrări hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale, care necesită intervenții de punere în siguranță. Având în vedere că la punerea lor în siguranță nu pot fi utilizate materiale convenționale (beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment) care ar rezolva imediat neajunsurile apărute în exploatare, monitorizarea lor reprezintă o acțiune imperios necesară.

Cele trei arii naturale protejate, situate în centrul României, într-o zonă de interes turistic deosebit, dispun de o bogată rețea hidrografică, o bună parte cu frecvente manifestări torențiale, având în imediata lor vecinătate obiective economice de importanță strategică (calea ferată Predeal – Brașov, drumurile naționale 1 și 1A) care necesită protecție împotriva viiturilor.

Rezultate obținute în etapa a II-a 1.1. Îmbunătățirea modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice

Aprecierea stării lucrărilor hidrotehnice pe baza unui indice cumulativ al efectului diferitelor avarii survenite în exploatare reprezintă un instrument necesar în urmărirea în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, acțiune care ar trebui să dețină un caracter permanent și sistematic, în special în ariile naturale protejate unde există amenajări de combatere a torențialității, pentru că eventualele intervenții cu reparații necesită o durată de timp mai lungă, sensibilitatea la viituri fiind mai ridicată(Adorjani et al, 2008; Boix Faiso et al, 2007; Fvette et al, 2009).

Îmbunătățirea modelului matematic s-a făcut luând în considerare toate lucrările hidrotehnice inventariate în perioada 2009 -2011 în cadrul proiectului „Comportarea în exploatare a lucrărilor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale din România”, finanțat de Ministerul Educației Naționale (Davidescu et al., 2009 a, b, 2010, 2011 a, b, c). Modelul matematic inițial lua în considerare doar avariile apărute cu o frecvență semnificativă, fiind excluse decastrările și fisurile, pentru care, frecvența de apariție fiind redusă, s-a admis ipoteza că ele ar constitui evenimente „rare” (Davidescu et. al, 2012).

Vechiul model propunea evaluarea efectului fiecărei avarii în parte, ponderată pe baza unei analize multicriteriale, care s-a efectuat pe baze calitative, criteriile fiind comparate două câte două și ierarhizate subiectiv ca: importante, la fel de importante și mai puțin importante.

http://omicron.ch.tuiasi.ro/EEMJ/

În etapa I a proiectului a fost realizat noul model matematic pentru lucrările hidrotehnice transversale, iar în etapa a II-a a fost concepută ecuația pentru canalele de evacuare a viiturilor. Au fost luate în considerare canalele inventariate în intervalul 2009-2011, pentru a putea realiza și o comparație între cele două modele de exprimare a stării lucrărilor. Astfel, sunt 261 de canale cu 350 de sectoare, 700 de ziduri de conducere și 283 de pinteni.

Avariile, survenite în perioada de exploatare, au fost evaluate din punctul de vedere al intensității. Pentru desprinderi a fost apreciat procentul desprins din partea de lucrare afectată (radier, ziduri de conducere, respectiv, pinten). Intensitatea fisurilor zidurilor de conducere și a pintenilor a fost exprimată prin raportul între lungimea totală a fisurilor și înălțimea părții de lucrare afectată (în cazul fisurilor verticale) sau lungimea acesteia (pentru fisurile orizontale). În cazul celorlalte evenimente comportamentale (decastrări, afuieri, eroziuni și fisuri ale radierului), cuantificarea s-a făcut prin doi parametri și a fost calculat un indice numit „intensitatea evenimentului comportamental”, în funcție de produsul celor două elemente măsurate și elementele dimensionale ale părții de lucrare afectată.

Elementele dimensionale menționate în tabelul următor sunt: lungimea radierului (Lr), înălțimea zidurilor de conducere (Hz), lungimea pintenului (Bp).

Tabel 1.1.1 Exprimarea intensității avariilor la canalele de evacuare a viiturilor

Avarie Parametri

măsurați ai avarilor Intensitatea

avariei

Valoare maximă

înregistrată

Intensitate limită

relevantă 𝑰𝑰𝒍𝒍𝒍𝒍𝒍𝒍𝑹𝑹

Parte de lucrare

afectată Tip

Canale de evacuare a viiturilor

Radier

Fisurare Număr fisuri (N) Proporție radier afectată (P%) 𝑁𝑁 ∙ 𝑃𝑃% 1,20

Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 50,00 50,00

Ziduri de conducere

Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo, Lv) Număr fisuri (N)

𝐿𝐿𝐿𝐿 + 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝑟𝑟

0,73

Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00


Pinteni

Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast) Adâncime decastrare dreapta (Adr)

𝐴𝐴𝑠𝑠𝑠𝑠 + 𝐴𝐴𝑑𝑑𝑟𝑟𝐻𝐻𝑧𝑧

2,70 1,00

Fisurare Lungimea fisurilor (Lo, (Lv) Număr fisuri (N)

𝐿𝐿𝐿𝐿 + 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐵𝐵𝑝𝑝

1,67

Afuiere Adâncime (A) Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 3,00 1,50

Desprindere aripi Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00 Desprindere zonă centrală Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00


Am definit ca intensitate limită relevantă (𝐼𝐼𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑅𝑅

), similar cu lucrările hidrotehnice transversale, ca fiind valoarea intensității unei anumite avarii pentru care efectul distructiv al avariei respective este maxim. Prin urmare dacă intensitatea unei avarii la o anumită lucrare este mai mare decât 𝐼𝐼𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑅𝑅 impactul asupra lucrării nu este mai pronunțat, dacă avaria ajunge la intensitatea maximă normată, lucrarea este scoasă din uz sau se află în pericol iminent de distrugere. În cazul fisurilor diferitelor părți componente, din aceleași considerente ca pentru lucrările hidrotehnice transversale, am considerat ca valoare limită normată a intensității 5.

Intensitatea fiecărie avarii a fost determinată, în prima fază, la nivelul sectoarelor, respectiv, pintenilor, ulterior, trecându-se la nivelul canalului, prin calculul unei medii ponderate cu lungimea sectorului (pentru avariile care afectează radierul și zidurile conducătoare) și a unei medii aritmetice simple pentru pinteni (în funcție de numărul acestora).

Pentru aducerea la o scală uniformă (de la 0 la 100) a intensității tuturor avariilor consemnate în expresia stării lucrărilor hidrotehnice a fost introdus un factor de conversie (Fc) conform relației:

𝐹𝐹𝑐𝑐 =100𝐼𝐼𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑅𝑅

Fiecare canal de evacuare inventariat a fost și evaluat vizual din punctul de vedere al stării acestuia, pe o scală de la 1 la 5 (în care 1 reprezintă lucrare distrusă, iar 5 lucrare în stare perfectă de funcționare). Pentru

toate lucrările afectate de o anumită avarie s-a calculat „starea medie”, alături de frecvența de apariție și de proporția lucrărilor care sunt afectate exclusiv de respectiva avarie. Datele sunt prezentate în tabelul 1.1.2.

Tabel 1.1.2 Starea apreciată vizual a canalelor de evacuare afectate de diferite categorii de avarii

Avarie Total

lucrări Lucrări

afectate Lucrări afectate

numai de avaria... Stare medie Parte de

lucrare afectată Tip

Radier Fisurare 350 5 - 4,00 Desprindere 350 51 4 3,13 Eroziune 350 154 31 3,82

Ziduri de conducere

Fisurare 700 54 1 4,15 Desprindere 700 123 5 3,12 Eroziune 700 137 9 3,74

Pinteni

Decastrare 283 7 1 4,14 Afuiere 283 35 7 3,75 Fisurare 283 14 - 3,71 Desprindere aripi 283 24 - 3,36 Desprindere zonă centrală 283 27 - 3,13 Eroziune 283 59 2 3,63

Pentru stabilirea ponderii fiecărei avarii în expresia stării lucrărilor s-a făcut o analiză multicriterială în care s-a ținut seama de „starea medie” a lucrărilor afectate de fiecare avarie în parte, fiind comparate două câte două toate avariile. În tabelul pătratic au fost trecute diferența dintre „starea medie” a lucrărilor afectate de avaria de pe linie și „starea medie” a lucrărilor afectate de avaria din coloană, dacă această diferență este pozitivă. Dacă diferența între cele două valori este negativă, în tabelul pătratic s-a trecut valoarea 0.

Un alt criteriu avut în vedere, la lucrările cu radier, îl reprezintă partea lucrării care este afectată de avaria respectivă. Stabilirea ponderii părții de lucrare afectată s-a făcut pe baza unei alte analize multicriteriale, ponderile rezultate fiind următoarele:

- radier 0,67; - ziduri de conducere 0,25; - pinten terminal 0,08.

Ponderile finale pentru toate avariile consemnate sunt, pe categorii de lucrări, următoarele (tabelul 1.1.3):

Tabel 1.1.3 Ponderea avariilor în expresia stării canalelor de evacuare a viiturilor

Avarie Pondere Parte de

lucrare afectată Tip

Radier Fisurare 0,93 Desprindere 3,67 Eroziune 1,30

Ziduri de conducere

Fisurare 0,25 Desprindere 1,66 Eroziune 0,81

Pinten terminal

Decastrare 0,14 Afuiere 0,45 Fisurare 0,35 Desprindere aripi 0,69 Desprindere zonă centrală 1,02 Eroziune 0,55

Gradul de avariere a fost calculat pentru fiecare canal, fiind exprimat prin intermediul indicelui de avariere calculat pe baza relației:

𝑌𝑌𝐴𝐴 = ��𝛾𝛾𝑙𝑙 ∙ 𝐼𝐼𝑙𝑙 ∙ 𝐹𝐹𝑐𝑐

în care γi reprezintă ponderea avariei; Ii intensitatea avariei (în situația în care intensitatea avariei rezultată din calcul edepășește valoarea limită, în ecuație se trece valoarea intensității limită relevantă pentru avaria respectivă); iar Fc reprezintă factorul de conversie la o scală unică a intensității avariilor.

Spre deosebire de metoda anterioară, unde s-a luat ca referință lucrarea cu indicele de avariere cel mai ridicat, pentru modelul îmbunătățit s-a calculat valoarea maximă teoretică a indicelui de avariere pe categorii de lucrări (YA

REF= 27,62), iar expresia indicelui de stare devine:

𝑌𝑌𝑆𝑆 = 100 −100 ∙ 𝑌𝑌𝐴𝐴𝑌𝑌𝐴𝐴𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅

În concluzie, dacă se ține seama și de cele prezentate în raportul fazei anterioare, ecuația generală a indicelui de stare pentru toate categoriile de lucrări hidrotehnice este:

𝑌𝑌𝑆𝑆 = 100 −1000𝑌𝑌𝐴𝐴𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅𝑅

∙ ��𝛾𝛾𝑙𝑙 ∙ 𝐼𝐼𝑙𝑙𝐼𝐼𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑅𝑅

unde termenii au expresiile și valorile din tabelul 1.1.4. Tabel 1.1.4 Parametrii ecuației indicelui de stare pentru lucrările hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale

Avarie Ponderea

𝛾𝛾𝑙𝑙 Parametri

măsurați ai avarilor

Intensitatea avariei 𝐼𝐼𝑙𝑙

Intensitate limită


Parte de lucrare afectată Tip

Lucrări transversale cu radier (𝒀𝒀𝑨𝑨𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹 = 𝟑𝟑𝟑𝟑,𝟑𝟑𝟑𝟑)

Lucrare propriu zisă

Decastrare 0,92 Adâncime decastrare stânga (Ast)-m Adâncime decastrare dreapta (Adr)-m

𝐴𝐴𝑠𝑠𝑠𝑠 + 𝐴𝐴𝑑𝑑𝑟𝑟𝑌𝑌𝑒𝑒 + 𝐻𝐻

1

Afuiere 2,52 Adâncime (A)-m Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 2

Fisurare 0,74 Lungimea fisurilor orizontale (Lo)-m Lungimea fisurilor verticale (Lv) - m

𝐿𝐿𝐿𝐿𝐵𝐵

+𝐿𝐿𝐿𝐿

𝑌𝑌𝑒𝑒 + 𝐻𝐻 10

Desprindere zonă deversată 1,90 Proporție desprinsă (P%) P% 1 Desprindere aripi 3,27 Proporție desprinsă (P%) P% 1

Eroziune 0,82 Adâncime eroziune (A)-cm Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 50

Radier

Fisurare 0,66 Număr fisuri (N) Proporție radier afectată (P%) 𝑁𝑁 ∙ 𝑃𝑃% 5

Desprindere 1,33 Proporție desprinsă (P%) P% 1

Afuiere 0,24 Adâncime (A) Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 1

Eroziune 0,52 Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 50

Sistem disipator

Desprindere dinți 0,03 Număr de dinți rupți (Ndr) 𝑁𝑁𝑑𝑑𝑟𝑟𝑁𝑁𝐷𝐷

1

Desprindere contrabaraj 0,10 Proporție desprinsă (P%) P% 1

Ziduri de conducere

Fisurare 0,31 Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv)


5



Pinten terminal

Decastrare 0,59 Adâncime decastrare stânga (Ast) Adâncime decastrare dreapta (Adr)


1



5



Lucrări transversale fără radier (𝒀𝒀𝑨𝑨𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹 = 𝟑𝟑𝟐𝟐,𝟗𝟗𝟑𝟑)

Lucrare propriu zisă


𝐴𝐴𝑠𝑠𝑠𝑠 + 𝐴𝐴𝑑𝑑𝑟𝑟𝑌𝑌𝑒𝑒 + 𝐻𝐻

1

Afuiere 1,79 Adâncime (A) Proporție afectată (P%) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 2


𝐿𝐿𝐿𝐿𝐵𝐵

+𝐿𝐿𝐿𝐿

𝑌𝑌𝑒𝑒 + 𝐻𝐻 5

Desprindere zonă deversată 5,23 Proporție desprinsă (P%) P% 1 Desprindere aripi 9,66 Proporție desprinsă (P%) P% 1


Canale de evacuare a viiturii (𝒀𝒀𝑨𝑨𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹 = 𝟑𝟑𝟐𝟐,𝟔𝟔𝟑𝟑)

Radier

Fisurare 0,93 Număr fisuri (N) Proporție radier afectată (P%) 𝑁𝑁 ∙ 𝑃𝑃% 5



Ziduri de conducere



5



Pinteni



1



5

Afuiere 0,35 Adâncime (A) 𝐴𝐴 ∙ 𝑃𝑃% 1

Avarie Ponderea

𝛾𝛾𝑙𝑙 Parametri

măsurați ai avarilor

Intensitatea avariei 𝐼𝐼𝑙𝑙

Intensitate limită


Parte de lucrare afectată Tip

Proporție afectată (P%) Desprindere aripi 0,69 Proporție desprinsă (P%) P% 1 Desprindere zonă centrală 1,02 Proporție desprinsă (P%) P% 1


Elementele dimensionale menționate în tabelul de mai sus sunt: înălțimea elevației (Ye), sarcina în deversor (H), lungimea coronamentului (B), numărul dinților disipatori (ND), lungimea radierului (Lr), înălțimea zidurilor de conducere (Hz), lungimea pintenului (Bp).

1.2. Proiectare bază de date GIS Descriere generală În vederea structurării bazei de date compatibila cu metodologia de inventariere și realizarea

componentei grafice s-a optat la implementarea unei aplicaţii open source, bazată pe două sisteme de interacțiune (desktop și web), găzduită pe un server cu distribuție Linux, server pus la dispoziție de către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Pentru realizarea platformei Web-GIS, care va constitui suportul informatic și cartografic al sistemului de monitorizare a construcțiilor hidrotehnice, a fost utilizată aplicaţia web GeoExplorer instalată local sub formă de server.

Spațiul de lucru GeoExplorer este împărțit în trei mari categorii (fig. 1.2.1): 1. Map Window— Fereastra de afișare a hărții 2. GeoExplorer toolbar— Bara de instrumente a aplicației 3. Layers panel– Afișează o lista de layere ale harții și dispune accesul la proprietățile și stilurile

acestora

Map Window. Fereastra hărții furnizează afișarea ariei pentru orice layer care a fost adăugat în GeoExplorer. Conținutul ferestrei este configurat din Layers panel și Bara de instrumente care furnizează acces la următoarele ustensile (fig. 1.2.2.):

Bara de instrumente GeoExplorer furnizează accesul la următoarele instrumente ilustrate în fig. 1.2.3.

Fig. 1.2.1. Spațiul de lucru GeoExplorer

(http://suite.opengeo.org/dashboard/index.html)

http://suite.opengeo.org/docs/latest/geoexplorer/workspace.html%23geoexplorer-workspace-mapwindow

http://suite.opengeo.org/docs/latest/geoexplorer/workspace.html%23geoexplorer-workspace-toolbar

http://suite.opengeo.org/docs/latest/geoexplorer/workspace.html%23geoexplorer-workspace-layerspanel

http://suite.opengeo.org/dashboard/index.html

Panoul straturilor (Layers panel) conține o listă de straturi, aranjate în două dosare: 1. Overlays și Base Maps 2. Layers panel toolbar.

Setările vizibilității straturilor „Overlays” pot fi configurate după dorință. Pentru a face un layer invizibil, trebuie să fie debifată căsuța de lângă layer. Pentru a-l face vizibil se rebifează căsuța.

Folderul „Overlays” este inițial gol când se lansează pentru prima oara GeoExplorer. Putem adaugă straturi în lista prin click pe „Add layers” din „Layers panel toolbar”1 (http://suite.opengeo.org/dashboard/index.html).

1 În funcție de sursa stratului, noul strat va fi adăugat în folderul „Overlays” sau în folderul „Base Maps”. Cartografierea de fundal este furnizată de Google și OpenStreetMap, care va fi adăugată în folderul Base Maps.

Fig. 1.2.3. Bara de instrumente GeoExplorer


Fig. 1.2.2. Bara de instrumente a ferestrei Map Window


http://suite.opengeo.org/docs/latest/geoexplorer/workspace.html%23geoexplorer-workspace-layerstoolbar




Folderul „Base Maps” conține stratele de bază și de fundal. Un strat de bază va fi întotdeauna desenat sub toate straturile „Overlays”. Doar un singur strat de bază poate fi activat oricând chiar dacă este posibil să avem mai multe în listă. În același timp este posibil să mutăm straturile din folderul „Base Maps” în folderul „Overlays”.

Pagina implicită a straturilor de bază este „Mapquest OpenStreetMap”, dar cu lista Overlays putem adăuga straturi în folderul „Base Maps” prin selectare din meniul „Add layers” al „Layers panel toolbar”.

Încărcarea datelor și adăugarea acestora în aplicatie Încărcarea datelor Cu ajutorul GeoExplorer s-au încărcat fişiere vectoriale sau fișiere de tip imagine direct pe serverul local

GeoServer. Fișierele, pot fi configurare și stilizate automat pentru a putea lucra în GeoExplorer. Pentru a încarca fișiere, trebuie să ne logăm pe serverul local GeoServer pentru autentificare.

1. Pentru a accesa panoul de încărcare „Layers”, se selectează „Add Layers” al „Layers panel toolbar” și „Upload layers”.

2. Afisarea panoului de încarcare 3. Completarea panoului de încărcare. După completatarea panoului, se selectează „Upload

layers” pentru a începe încărcarea fișierului, datele fiind prelucrate în următoarea ordine - copierea fișierului în serverul GeoServer (subfolderul „Incoming”); - crearea unei arhive; - încărcarea fișierului ca strat în GeoServer (având titlu și descriere); - stabilirea sistemului de referință (pentru România EPSG:3844, Stereografic 1970); - crearea unui stil unic pentru strat.

Publicarea datelor Aplicatia GeoExplorer dă posibilitatea vizualizării și editării proprietăților stratului prin panoul „Layer

Properties” din meniul „Layers”, de unde se pot modifica următoarele caracteristici (tab 1.2.1.). Tabelul 1.2.1. Proprietățile stratelor

Camp Descriere Opacitate Determină nivelul de transparitate al stratului. Implicit este 100% opac. Se poate ajusta opacitatea prin utilizarea slider-

ului de pe bară. Format Determinarea formatului imaginii afișate. Următoarele formate sunt acceptate:

image/png (24-bit PNG) – prestabilit. image/gif (GIF) image/gif;subtype=animated (animated GIF) image/jpeg (JPEG) image/png8 (8-bit PNG) image/png; mode=8bit (8-bit PNG)

Transparenta Setează transparența pentru un strat. Implicit este selectat. Dacă nu este bifată căsuța atunci stratul este afișat ca „Base Map”, ascunzând alte strate desenate sub el.

Cache Folosim versiunea cached a unui strat (GeoWebCache în GeoServer). Implicit este selectat. Debifam căsuța în cazul în care nu dorim versiunea „cached”.

Info format Determină formatul pentru funcția de raportare cu unealta „Identify”. Următoarele opțiuni sunt disponibile: text/plain (text) application/vnd.ogc.gml (GML v. 2.1.2) application/vnd.ogc.gml/3.1.1 (GML v. 3.1.1) text/html (HTML)

Limit with filters (opțional) Afișarea selectivă a unui strat este bazată pe două opțiuni de filtrare: „By condition” (prestabilit)—Filtru bazat pe atributele stratului „By CQL filter”—Filtru bazat pe CQL

Limit by scale (opțional) Aplicarea dependenței de scara layer-ului selectat. Sunt două setari pentru scară: Min scale—Layer-ul nu va fi afișat dacă scara Map Window este mai mica decât valoarea. Max scale—Layer-ul nu va fi afișat dacă scara Map Window depășeste valoarea

Personalizarea datelor Fila stilurilor furnizează acces la editorul „Styles”. Acest editor permite vizualizarea, adăugarea, editarea,

personalizarea stilurilor și a regulilor individuale pentru straturile publicate de server-ul WMS adoptând standardele SLD. Editarea stilurilor este valabilă doar pentru stratele din folderul „Overlays”.

Publicarea hărții web

Straturile „Overlays” sunt setate pentru a fi transparente, prin urmare stratele multiple vor fi vizualizate în Map Window în același timp. Legenda pentru fiecare strat este generată direct din solicitarea WMS GetLegendGraphic




http://suite.opengeo.org/docs/latest/geoexplorer/glossary.html%23term-cql

Instrumentul „Publish map” va genera o aplicație a hărții care poate fi încorporată într-o pagină web. Putem personaliza instrumentele pentru a include în hartă o aplicație pentru bara de instrumente.

Se selectează butonul „Map” din bara de intrumente „GeoExplorer” apoi „Publish map” pentru a afișa casuța de dialog (fig. 1.2.4.).

Primul panou de opțiuni oferă permisiunea de a selecta intrumentele necesare pentru harta publicată. Implicit toate instrumentele sunt selectate. Pentru a exclude un instrument se deselectează căsuța de lângă instrument.

După realizarea tuturor pașilor amintiți mai sus se va acționa panoul ce va conține codul Html pentru aplicația hărții. Mărimile pentru hărți predefinite sunt Mini (100x100 px), Small (200x300 px), Large (400x600 px) și Premium (600x800 px), însă dimensiunile hărții pot fi ajustate conform cerințelor proprii.

Codul html pentru baza de date geospațială a lucrărilor hidrotehnice inventariate în cadrul proiectului este: http://82.79.251.141:8080/geoexplorer/composer/#maps/3

1.3. Stabilirea categoriilor de reparații aplicabile lucrărilor hidrotehnice avariate Categoriile de lucrări de reparații vor fi stabilite în funcție de zonarea ecologică a amplasamentului

lucrării care necesită reparații și gradul de avariere al acesteia. Astfel, în zonele de protecție strictă nu se intervine; în zonele de protecție integrală situate în afara rezervațiilor științifice, zonele de conservare durabilă, zonele de management durabil, zonele de dezvoltare durabilă sunt permise acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, deci se pot efectua reparațiile avariilor care se constată că au survenit ca efect al unor viituri torențiale, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.

La efectuarea reparațiilor se va ține cont de materialul de construcție al piesei existente limitându-se pe cât posibil utilizarea betonului. Se pot promova soluții care să folosească piatra, atât la blocaje de bolovani, cât și la zidărie. Soluțiile care combină zidăria de piatră sau betonul cu material vegetativ nu sunt recomandate, materialele având comportare în timp extrem de diferită; materialele biologice nu sunt în măsură să asigure readucerea la starea inițială a lucrărilor deteriorate.

Soluțiile de reabilitare a lucrărilor hidrotehnice sunt detaliate în tabelul 1.3.1. în funcție de intensitatea de manifestare a avariei conform celor precizate la îmbunătățirea mobelului matematic de evaluare a stării lucrărilor. În tabel nu sunt specificate și reparațiile care implică utilizarea materialului de construcție inițial al lucrării hidrotehnice. Fisurile și eroziunile lucrărilor din beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment, prefabricate etc. nu pot fi reparate decât prin utilizarea materialelor inițiale. De asemenea, și pentru celelalte avarii, dacă utilizarea materialelor ecologice nu asigură buna funcționare a lucrării în continuare, se recomandă utilizarea materialelor inițiale la repararea lor.

Tabelul 1.3.1. Soluții ecologice de reabilitare a lucrărilor hidrotehnice utilizate în amenajarea albiilor torențiale Avarie Soluții ecologice de refacere/punere în siguranță

Decastrare

Umplerea golurilor, refacerea umpluturilor folosind piatră de râu de dimensiuni cât mai mari, dacă decastrarea nu depășește cota deversorului (în cazul corpului lucrărilor transversale) sau cota radierului (în cazul pintenilor lucrărilor transverale sau canelelor de evacuare) Îmbrăcarea aripii decastrate într-o construcție din lemn și piatră (căsoaie) și refacerea încastrării, dacă adâncimea decastrării este mai mare.

Afuiere

Dacă afuierea nu este pe întreaga deschiderea a lucrării/radierului sau adâncimea nu depășește 1,0 m se recomandă realizarea unei risberme din anrocament de piatră care să umple spațiul din fața fundației sau radierului lucrării. Dacă afuierea se exinde pe întreaga deschidere a lucrării/radierului și adâncimea depășește 1,0 m se recomandă realizarea, imediat în aval, a unei lucrări din căsoaie de piatră sau din zidărie de piatră uscată care să acopere fundația/pintenul dezgolit. În aval de această a doua lucrare să se execute un radier din anrocament de piatră.

Fisurare -

Desprinderi

Pentru toate componentele lucrărilor hidrotehnice mai puțin radier. Demolarea unei porțiuni mai mari din componenta afectată și refacerea acesteia prin îmbrăcarea într-o căsoaie din lemn umplută cu piatră, zidărie de piatră uscată. Totuși, în cazul zonei deversate a corpului lucrărilor transversale, recomandăm utilizarea betonului pentru refacere. În cazul utilizării căsoaielor pentru refacerea zidurilor de conducere și a aripilor pintenilor, recomandăm acoperirea acestora cu pământ vegetal și însămânțarea cu ierburi. Pentru radier. Umplerea golurilor cu piatră de mari dimensiuni (nu bolovani de râu).

Fig. 1.2.4. Meniul „Publish Map”

Fig. 1.2.5. Selectarea instrumentelor pentru

meniul„Publish Map”

Avarie Soluții ecologice de refacere/punere în siguranță Eroziune -

În cazul refacerii zidurilor de conducere recomandăm și refacerea umpluturilor din spatele acestora și plantarea de puieți sau sade din specii corespunzătoare zonei.

Un principiu de bază care trebuie respectat la întreținerea lucrărilor de regularizare este acela al intervenției imediate pentru înlăturarea degradărilor survenite; orice întârziere conduce la o creștere a costurilor reparației și refacerii, iar lipsa intervențiilor se poate solda cu pagube mari (Hâncu, 1976).

Pentru lucrările hidrotehnice din ariile naturale protejate inventariate în cadrul primei etape au fost stabilite, printr-o analiză individuală următoarele categorii de reparații și intervenții în vederea remedierii avariilor și punerea lucrărilor în siguranță.

Tabelul 1.3.2. Soluții de remediere a avariilor survenite în exploatarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale din siturile Natura 2000 administrate de RPLP Kronstadt și RPLP Săcele

Curs de apă Cod cadastral

Cod lucrare

Indice de stare Avarii Intensi

tate Soluții de remediere

Pr. Tesla VIII.1.45.22.1.+1

2B1,0 95,7 Afuiere lpz2 0,06 Nu necesită Fisurare lpz 0,10 Injectare mastic bituminos Eroziune lpz 1,00 Nu necesită

3B0/1,5 52,4 Afuiere lpz 0,54 Anrocament piatră brută Desprindere zonă deversată 0,70 Anrocament piatră brută

4B0/1,5 74,5 Afuiere lpz 0,15 Anrocament piatră brută Desprindere zonă deversată 0,20 Anrocament piatră brută Eroziune lpz 0,50 Nu necesită

5B0/1,5 94,9 Afuiere lpz 0,27 Anrocament piatră brută 6B0/1,5 89,8 Afuiere lpz 0,80 Anrocament piatră brută

Eroziune lpz 4,00 Nu necesită 7B0/1,5 85,2 Afuiere lpz 0,64 Anrocament piatră brută

Desprindere zonă deversată 0,05 Nu necesită 8B0/1,5 86,8 Afuiere lpz 1,17 Anrocament piatră brută

Fisurare lpz 1,00 Injectare mastic bituminos 9B0/1,5 90,1 Afuiere lpz 0,72 Anrocament piatră brută

Eroziune lpz 4,00 Nu necesită 10B0/1,5 85,9 Afuiere lpz 1,80 Anrocament din piatră brută

Eroziune lpz 4,00 Nu necesită 11B2,0 91,9 Eroziune lpz 1,50 Nu necesită

Desprinder dinți disipatori 0,06 Nu necesită Afuiere radier 0,24 Anrocament piatră brută

12B0/1,5 83,2 Decastrare lpz 0,33 Umplutură cu piatră brută, plantare sade pentru consolidare mal instabil

13B0/1,5 83,2 Decastrare lpz 0,33 Refacere umplutură drum peste cota aripii. Pr. Babarunca VIII.1.45.22.1.1

10M0/1,5 92,6 Afuiere lpz 0,50 Anrocament din piatră brută Eroziune lpz 0,01 Nu necesită

20M2,0 76,6 Afuiere lpz 0,03 Refacere radier din zidărie de piatră cu mortar de ciment Desprindere radire 0,20

Desprindere zonă deversată 0,10 Nu necesită Afuiere radier 0,25 Anrocament din piatră brută

30M0,5 90,7 Afuiere lpz 0,90 Anrocament din piatră brută 40M2,0 80,2 Desprindere zonă deversată 0,20 Refacere zonă deversată din beton

Eroziune lpz 0,30 Rostuire zidărie 50M2,0 58,6 Desprindere aripă corp 0,25 Refacere aripă din căsoaie de lemn umplută cu

piatră Pr. Târlungul Mic VIII.1.45.22.1

10BPR4,0 63,1 Fisurare lpz 11,10 Injectare mastic bituminos Desprindere aripă corp 0,05 Nu necesită Desprindere radier 0,10 Refacere pinten sub formă de lucrare din beton

cu radier din zidărie de piatră cu mortar de ciment

Afuiere radier 1,40

Eroziune radier 1,00 Nu necesită Fisurare zid conducere 1,00 Injectare material bituminos

Pr. Gârcinul Mic VIII.1.45.22.4

1M1,0 78,7 Desprindere zonă deversată 0,02 Nu necesită Desprindere radier 0,20 Refacere porțiune desprinse cu zidărie de piatră

cu mortar de ciment Afuiere radier 0,70 Construire pinten din beton Eroziune radier 0,40 Nu necesită Fisurare zid conducere 0,40 Injectare material bituminos

2B5,0 88,7 Fisurare lpz 0,30 Injectare material bituminos Eroziune lpz 0,20 Nu necesită Desprindere radier 0,02 Nu necesită Eroziune radier 0,30 Nu necesită Fisurare zid conducere 0,14 Injectare material bituminos

2 lpz = lucrare propriu-zisă


Cod lucrare



3M3,0 76,2 Fisurare lpz 0,80 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Eroziune lpz 0,10 Nu necesită Desprinder dinți disipatori 0,04 Nu necesită Afuiere radier 0,40 Anrocament din piatră brută Eroziune radier 1,00 Nu necesită

4M3,0 76,6 Fisurare lpz 3,10 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Eroziune lpz 1,00 Nu necesită Desprindere radier 0,10 Refacere din beton cu armare transversală pentru

refacere legătură cu radierul existent Desprinder dinți disipatori 0,04 Nu necesită Afuiere radier 0,50 Anrocament din piatră brută Fisurare zid conducere 1,00 Injectare material bituminos Fisurare pinten 0,17 Injectare material bituminos

Pr. Putreda VIII.1.45.22.5.+1

2B1,0 98,5 Eroziune radier 0,20 Nu necesită 3B1,0 96,3 Eroziune lpz 0,70 Nu necesită

Eroziune radier 0,10 Nu necesită Ravena borna 256 VIII.1.50.6.3.+1

1BF2,0 94,1 Fisurare zid conducere 0,55 Injectare material bituminos

Ravena ua 126 VIII.1.50.6.3.+2

1B0/1,5 93,8 Afuiere lpz 0,40 Anrocament din piatră brută 2B3,0 85,3 Desprindere radier 0,10 Nu necesită

Afuiere radier 0,50 Anrocament din piatră brută 3B3,0 99,0 Eroziune radier 0,10 Nu necesită 4B1,5 96,3 Fisurare radier 0,10 Nu necesită 6B2,0 93,7 Eroziune lpz 2,40 Nu necesită

Ravena borna 268 VIII.1.50.6.3.+3

4B2,0 95,3 Eroziune radier 2,10 Nu necesită

Pr. Susai VIII.1.50.6.3.+4

10M0/1,5 93,1 Afuiere lpz 0,49 Anrocament din piatră brută 20MCF1,5 60,3 Desprindere zonă deversată 0,50 Refacere zonă deversată din lemn 30MF4,0 80,3 Desprindere zonă deversată 0,20 Refacere zonă deversată din lemn

Ravena borna 292 VIII.1.50.6.3.+5

1B2,0 87,5 Eroziune radier 2,50 Nu necesită Afuiere radier 0,80 Anrocament din piatră brută

Afl stg 1 Valea Băii VIII.1.50.6.3.+6.+1

20M3,0 99,4 Eroziune lpz 0,06 Nu necesită 30MCF2,2 91,4 Afuiere lpz 0,40 Nu necesită

Eroziune lpz 5,00 Nu necesită Afl stg 1 Valea Băii VIII.1.50.6.3.+6.+2

10M2,0 98,8 Eroziune lpz 0,20 Nu necesită 30M2,0 89,0 Afuiere lpz 0,63 Anrocament din piatră brută 40MCF2,0 98,1 Eroziune lpz 0,50 Nu necesită

Valea Băii VIII.1.50.6.3.+6

10M0/1,5 74,3 Afuiere lpz 0,30 Anrocament din piatră brută Desprindere zonă deversată 0,20 Nu necesită

20M0/1,5 97,1 Afuiere lpz 0,09 Nu necesită 40M1,5 89,0 Eroziune lpz 0,30 Nu necesită

Eroziune radier 0,90 Nu necesită Afuiere radier 0,49 Anrocament din piatră brută Desprindere zid conducere 0,05 Nu necesită

70M2,0 71,5 Desprindere zonă deversată 0,20 Nu necesită Desprindere aripă corp 0,05 Nu necesită Eroziune lpz 0,30 Nu necesită Desprindere zid conducere 0,40 Demolare încă 10% și refacere folosind căsoaie

din lemn umplute cu piatră. Pe coronament se aduce pământ vegetal și se însămânțează iarbă.

80M2,0 60,4 Fisurare lpz 1,50 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Desprindere zonă deversată 0,10 Nu necesită Desprindere radier 0,20 Nu necesită Afuiere radier 0,50 Anrocament piatră brută Desprindere zid conducere 0,50 Refacere folosind căsoaie din lemn umplute cu

piatră. Pe coronament se aduce pământ vegetal și se însămânțează iarbă.

Desprindere pinten 0,33

90M3,0 58,9 Desprindere zonă deversată 0,20 Refacere zonă deversată din beton Desprindere aripă corp 0,20 Refacere aripă din beton Desprindere dinți disipatori 0,67 Refacere placă disipatoare din beton armat Desprindere zid conducere 0,60 Refacere folosind căsoaie din lemn umplute cu


100BCF2,0 54,7 Desprindere zonă deversată 0,50 Refacere zonă deversată din beton Desprindere zid conducere 1,00 Refacere folosind căsoaie din lemn umplute cu


Afuiere radier 0,40 Anrocament piatră brută V. Lipiașu de Sus VIII.1.50.3.+7

3G1,0 82,2 Desprindere zonă deversată 0,10 Refacere lucrare din căsoaie cu înglobarea gabioanelor în noua construcție

Ravena KM 154+700 VIII.1.50.6.3.+9

10B2,0 78,9 Desprinderi zonă deversată 0,20 Nu necesită Fisurare zid conducere 0,80 Injectare material bituminos


Cod lucrare



Eroziune zid conducere 0,75 Nu necesită 20M5,0 77,5 Fisurare lpz 2,40 Injectare material bituminos și rostuire zidărie

Desprinderi zonă deversată 0,05 Nu necesită Desprinderi aripi corp 0,03 Nu necesită Afuiere radier 0,64 Anrocament piatră brută Eroziune zid conducere 3,25 Nu necesită

30M4,0 65,1 Fisurare lpz 1,60 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Desprinderi aripi corp 0,15 Nu necesită Eroziune lpz 28,00 Refacere parament aval din beton cu ancorare

prin armături în corpul existent Afuiere radier 0,80 Anrocament piatră brută

40M0/1,5 82,7 Desprindere radier 0,1 Nu necesită Fisurare zid conducere 0,79 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Afuiere radier 0,70 Anrocament piatră brută

50M5,0 67,8 Eroziune lpz 21,00 Refacere parament aval din beton cu ancorare prin armături în corpul existent

Ravena KM 155+000 VIII.1.50.6.3.+10

10M2,0 56,9 Decastrare lpz 1,52 Refacere lucrare din beton cu înglobarea construcției existente prin ancorare cu armături în corpul existent

Desprinderi aripi corp 0,08 Eroziune lpz 20,00

20M2,0 69,5 Fisurare lpz 0,40 Refacere lucrare din beton cu înglobarea construcției existente prin ancorare cu armături în corpul existent

Desprinderi aripi corp 0,05 Eroziune lpz 4,00

30M2,0 84,8 Fisurare lpz 0,40 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Eroziune lpz 2,00 Nu necesită

Pr. Postăvarului VIII.1.50.6.3.+11

20M3,0 70,2 Desprinderi zonă deversată 0,20 Refacere lucrare din beton cu înglobarea construcției existente prin ancorare cu armături în corpul existent

Desprinderi aripi corp 0,15

30M4,0 62,0 Desprinderi zonă deversată 0,40 Demolare în jurul zonelor desprinse și refacerea porțiunilor demolate din beton cu înglobarea a încă 1,5 m lateral

Desprinderi aripi corp 0,20

40M4,0 77,9 Fisuri lpz 0,80 Refacere parament aval din beton cu ancorare prin armături în corpul existent Eroziuni lpz 25,00

Afuiere radier 0,05 Nu necesită Ravena KM 155+615 VIII.1.50.6.3.+12

20M1,5 80,7 Eroziune lpz 21,00 Refacere parament aval din beton cu ancorare prin armături în corpul existent

Eroziuni zid conducere 2,75 Nu necesită Ravena KM 155+700 VIII.1.50.6.3.+13

1M1,6 80,2 Fisuri lpz 0,30 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Desprinderi aripi corp 0,03 Nu necesită

Ravena KM 156+550 VIII.1.50.6.3.+13

10M5,0 91,4 Desprinderi aripi corp 0,03 Nu necesită Eroziune lpz 1,00 Nu necesită

60G2,5 81,7 Desprinderi zonă deversată 0,05 Refacere coș de sârmă și umplutură 70G2,0 91,0 Afuiere radier 0,50 Anrocament piatră brută 80G3,5 81,7 Desprinderi zonă deversată 0,05 Refacere coș de sârmă și umplutură 90G2,0 21,3 Despindere aripi corp 0,50 Refacere lucrare din căsoaie de lemn umplute cu

piatră și includerea gabioanelor existente în noua lucrare

100G2,0 68,7 Desprinderi zonă deversată 0,10 Refacere lucrare din căsoaie de lemn umplute cu piatră și includerea gabioanelor existente în noua lucrare

Despindere aripi corp 0,03

V. Răchițeaua VIII.1.50.6.3.+116

10M5,0 78,6 Desprinderi zonă deversată 0,02 Nu necesită Despindere aripi corp 0,02 Nu necesită Eroziune lpz 1,50 Nu necesită


Despindere aripi corp 0,05 Eroziune lpz 32,00


Despindere aripi corp 0,05 Eroziune lpz 32,00

Timișul Mare Sec VIII.1.50.6.3

11B1,5 91,4 Eroziune lpz 0,50 Nu necesită Afuiere radier 0,40 Anrocament din piatră brută

12B1,0 93,3 Eroziune radier 1,00 Nu necesită Afuiere radier 0,24 Nu necesită

20M4,0 85,2 Fisurare lpz 0,80 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Eroziune lpz 0,30 Rostuire zidărie Eroziune radier 0,40 Rostuire zidărie Afuiere radier 0,60 Anrocament din piatră brută Fisurare zid conducere 0,83 Injectare material bituminos și rostuire zidărie

30M1,0 20,4 Afuiere lpz 0,84 Anrocament din piatră brută Desprindere zonă deversată 0,80 Refacere contrafort și refacere zonă deversată din

lemn rotund 40M1,0 23,9 Afuiere lpz 1,53 Construire prag din căsoaie de lemn umplută cu

piatră în aval Desprindere zonă deversată 0,60 Refacere contrafort și refacere zonă deversată din


Cod lucrare



lemn rotund 50M0/1,5 90,2 Afuiere lpz 0,04 Nu necesită

Eroziune lpz 1,00 Nu necesită 60MF4,0 83,5 Eroziune lpz 3,00 Nu necesită

Desrpindere dinți disipatori 0,27 Nu necesită Eroziune radier 0,30 Nu necesită Afuiere radier 1,30 Construire prag din căsoaie de lemn umplută cu

piatră în aval 70MF4,0 94,2 Fisurare lpz 0,40 Injectare material bituminos și rostuire zidărie

Eroziune radier 0,70 Rostuire zidărie 80MF4,0 93,4 Fisurare lpz 0,10 Injectare material bituminos și rostuire zidărie

Eroziune lpz 1,50 Nu necesită Eroziune zid conducere 0,30 Nu necesită

81BF2,5 81,9 Fisurare lpz 0,01 Injectare material bituminos Despindere aripi corp 0,05 Refacere zonă desprinsă din beton cu înglobarea

a 1,0 m din construcția bună Afuiere radier 0,80 Anrocament din piatră brută Fizurare zid conducere 0,46 Injectare material bituminos

90MF4,0 63,5 Despindere aripi corp 0,05 Nu necesită Eroziune lpz 1,00 Nu necesită Desprindere radier 0,80 Demolare rest radier și refacere din zidărie de

piatră cu mortar de ciment Fisurare zid conducere 0,86 Injectare material bituminos și rostuire zidărie Eroziuni zid conducere 2,50 Rostuire zidărie

91BF3,0 84,1 Eroziune lpz 1,00 Nu necesită Afuiere radier 1,40 Construire prag din căsoaie de lemn umplută cu

piatră în aval 92BF3,0 70,3 Afuiere lpz 1,00 Refacere radier din zidărie

Fisurare lpz 0,50 Injectare material bituminos Desprindere radier 0,50 Refacere radier din zidărie Desprindere dinți disipatori 0,42 Refacere placă disipatoare Fisurare zid conducere 0,40 Injectare material bituminos

93BF3,0 79,2 Desprindere radier 0,20 Refacere zonă desprinsă din zidărie cu mortar Desprindere dinți disipatori 0,08 Nu necesită Afuiere radier 0,70 Anrocament din piatră brută Eroziune radier 0,30 Rostuire zidărie Fisurare zid conducere 0,67 Injectare material bituminos

95B0/2,0 60,6 Afuiere lpz 1,35 Construire prag din căsoaie de lemn umplută cu piatră în aval

96B1,5 84,7 Fisurare lpz 0,40 Injectare material bituminos Desprinderi dinți disipatori 1,00 Refacere placă disipatoare din beton armat Afuiere radier 1,00 Anrocament din piatră brută Fisurare zid conducere 0,15 Injectare material bituminos

97BF3,0 84,7 Eroziune radier 1,00 Nu necesită Afuiere radier 0,12 Anrocament din piatră brută Desprindere aripi pinten 0,25 Nu necesită

98B1,5 79,0 Decastrare pinten 1,47 Refacere încastrare din căsoaie de lemn umplută cu piatră

Ravena 2 ua 115 VIII.1.50.6.3.b

1G1,5 67,8 Decastrare lpz 0,11 Refacere lucrare din căsoaie de lemn umplute cu piatră și includerea gabioanelor existente în noua lucrare

Desprinderi zonă deversată 0,10 Desprinderi aripi corp 0,20 Rupere plasă de sârmă 2,50 Afuiere radier 0,21 Nu necesită

Ravena 3 ua 115 VIII.1.50.6.3.c

1G1,5 89,8 Afuiere radier 0,64 Anrocament din piatră brută

1.4. Identificarea obiectivelor sociale și economice periclitate Viiturile torențiale ce se produc în cuprinsul celor trei arii protejate afectează o gamă largă de obiective

social-economice, constând din: - obiective de interes forestier: drumuri forestiere, păstrăvării și instalații de alimentare cu apă

aferente acestora, obiective de interes științific - baraj limnigraf și terenuri silvice; - obiective de interes local: drumuri județene, localități; - obiective de interes național: căi ferate, drumuri naționale, acumulări de apă.

Categoria de importanța acestor obiective a fost stabilită în concordanță cu prevederile legale în domeniu (HOTĂRÂRE Guvernului Nr. 766 din 21 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare), după cum urmează:

- construcții de importanță excepțională (A): acumularea Târlung, cu un volum util de 18,3 mil. m3, folosită pentru alimentarea cu apă și energie electrică, situată în amonte de municipiul Săcele;

- construcții de importanță deosebită (B): calea ferată București-Brașov, drumul național DN1 București - Borș, drumul național DN1A București-Săcele;

- construcții de importanță normală (C): drumul județean DJ103A Brașov-Dălghiu-Brădet, clădiri și terenuri intravilane din localitățile Timișu de Jos și Dâmbul Morii;

- construcții de importanță redusă (D): păstrăvăria Gârcin și instalația de alimentare cu apă aferentă acesteia (administrată de către Universitatea Transilvania din Brașov), barajul limnigraf instalat pe Valea Băii, drumurile forestiere FE019 și FE020 din U.P. IV Postăvaru, FE003, FE004, FE005, FE006, FE007, FE008, FE010, FE013, FE014, FE015 din U.P. III Piatra Mare, aflate în administrarea R.P.L.P. Kronstadt și FE035 din U.P. VIII Gârcin și FE004, FE005, FE010, FE011, FE012, FE013 din U.P. V, aflate în administrarea R.P.L.P. Săcele.

În funcție de amplasamentul construcțiilor în raport cu debitul, nivelul și direcția apelor, carcateristicile construcțiilor și intensitatea manifestărilor torențiale de pe rețeaua hidrografică au fost stabilite clasele de vulnerabilitate ale obiectivelor social-economice la viituri, astfel:

- obiective puțin vulnerabile (I): acumularea Târlung, calea ferată, drumurile naționale și județene, construcțiile din localitățile Timișu de Jos și Dâmbu Morii;

- obiective vulnerabile (II): drumul forestier FE035 din U.P. VIII Gârcin și păstrăvăria Gârcin cu instalația de alimentare aferentă;

- obiective foarte vulnerabile (III): drumurile forestiere din UP IV Postăvaru, UP III Piatra Mare și UP V și barajul echipat cu limnigraf de pe Valea Băii.

De-a lungul timpului, pentru protejarea obiectivelor economice împotriva viiturilor au fost executate lucrări de corectarea torenților (lucrări transversale executate din beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment sau gabioane din piatră în plasă de sârmă și canale din zidărie de piatră cu mortar de ciment sau din beton). Obiectivele vizate au fost calea ferată și drumul național DN1 (lucrările din cuprinsul ROSCI Postăvaru și de cele din bazinul Timișului Mare Sec), acumularea Târlung (lucrările hidrotehnice din ROSCI Ciucaș), păstrăvăria Gârcin, barajul limnigraf și, preponderent, drumurile forestiere. Menționăm că lucrările hidrotehnice pot asigura protecția unor obiective multiple, respectiv calea ferată, drumul național și drumurile forestiere sau acumularea Târlung și drumurile forestiere etc.

Principalele obiective socio-economice situate sub incidența viiturilor produse în teritoriul celor trei arii protejate din cuprinsul RPLP Kronstadt și RPLP Săcele sunt prezentate în tabelul nr. 1.4.1. În tabel mai sunt prezentate categoria de importanță, gradul de vulnerabilitate a obiectivelor respective, cât numărul lucrărilor hidrotehnice (longitudinale și transversale) executate în cuprinsul ariilor protejate pentru protecția acestor obiective.

Tabelul 1.4.1. Obiective social – economice expuse la riscul viiturilor torențiale din teritoriul studiat

Nr. crt Obiectiv Lungime în

parc

Categ. impor- tanță

Grad vulnera - bilitate

Lucrări hidrotehnice de protecție existente

Lucrări tranv.

Lucrări long.

ROSCI Postăvaru 1 Magistrala CFR 500 4,4 km B I 28 7 2 DN1 București-Borș 4,4 km B I 28 7 3 Localitate Timișu de Jos - C I 4 FE019 Răchițeaua 1,3 km D III 2 1 5 FE020 Cațepu 3,5 km D III

ROSCI Piatra Mare 1 Magistrala CFR 500 1,2 km B I 5 2 Localitatea Dâmbul Morii - C I 3 FE010 Timișu Mare Sec 6,3 km D III 28 4 FE015 Valea Băii 1,4 km D III 4 5 FE008 4,8 km D III 3 6 FE014 Ghercovacs 0,6 km D III 7 FE007 0,2 km D III 8 FE006 0,4 km D III 9 FE005 1,4 km D III

10 FE004 1,5 km D III 11 FE003 Chiba 2,1 km D III 12 FE013 0,7 km D III

Nr. crt Obiectiv Lungime în

parc

Categ. impor- tanță

Grad vulnera - bilitate

Lucrări hidrotehnice de protecție existente

Lucrări tranv.

Lucrări long.

13 FE035 Gârcinu Mic 7,5 km D III 14 Păstrăvărie Gârcin - D II

ROSCI Ciucaș 1 Acumulare Târlung - A I 25 2 DN1A 14,2 km B I 24 3 DJ103A 1,8 km C I 1 4 FE004 Tinoasa 1,2 km D II 5 FE005 Dungu 2,9 km D II 1 6 FE010 Tesla 5,5 km D III 18 7 FE011 Babarunca 5,2 km D III 5 8 FE012 0,7 km D III

Acumularea Târlung este obiectivul cel mai important ce este afectat de viiturile produse pe rețeaua hidrografică din cuprinsul teritoriului analizat, respectiv în ROSCI Ciucaș. Aluviunile provenite de pe versanți și de pe rețeaua hidrografică degradată, transportate în timpul viiturilor torențiale, contribuie la colmatarea cuvetei lacului.

Magistrala CFR 500 este expusă la viiturile ce se produc pe pâraiele din cuprinsul ROSCI Postăvaru afluente ale Timișului Mare, putându-se produce inundări și aluvionări ale terasamentelor căii ferate sau colmatări și obturări ale podețelor, având ca urmare blocarea temporară a traficului feroviar. Pentru prevenirea acestor fenomene au fost executate lucrări de corectarea torenților (35 praguri și baraje din zidărie de piatră cu mortar de ciment sau din gabioane și 7 canale din zidărie de piatră) pe 10 pâraie și ravene. Calea ferată este afectată și de viiturile produse pe Timișul Mare Sec (ROSCI Piatra Mare) prin subminarea taluzelor. Pentru prevenirea acestor fenomene ce pun în pericol stabilitatea căii de rulare au fost executate lucrări de consolidare a malurilor (ziduri de sprijin) și de stabilizare a albiei în profil longitudinal (canale, traverse, praguri și baraje).

Viiturile ce se produc pe pâraiele Postăvaru și Cațepu pot produce colmatarea cu aluviuni și flotanți a podețelor drumului național DN1 (București-Borș) și, în cazuri excepționale, inundarea și aluvionarea platformei drumului.

Drumul național DN1A București-Săcele este expus la fenomenele torențiale ce se pot produce pe afluenții Târlungului Mic, putând fi afectate atât podețele, prin colmatare cu aluviuni și flotanți, cât și platforma drumului prin aluvionare și inundare. Viiturile produse pe firul principal al Târlungului Mic afectează în mică măsură terasamentele drumului național pe sectoarele unde acesta este amplasat în imediata apropiere a cursului apei.

Drumul județean DJ 103A Brașov-Brădet este expus la acțiunea viiturilor torențiale ce au loc pe pâraiele afluente ale pârâului Dobromir, pe sectorul cuprins între văile Dungu și Tinoasa, fiind posibile împotmoliri ale podețelor și aluvionări ale părții carosabile.

Localitățile Timișul de Jos și Dâmbul Morii pot fi afectate de inundații sau aluvionări (de mică amploare) ale drumurilor și terenurilor intravilane în urma viiturilor produse pe pâraiele Cațepu (ROSCI Postăvaru) și, respectiv, Șipoaia, Chiba, Valea Muntelui și Pojaru (ROSCI Piatra Mare).

Priza pentru captarea de apă a păstrăvăriei Gârcin este afectată prin aluvionarea instalațiilor de preluare a apei (priza de apă și deznisipator), precum și prin colmatarea conductelor de preluare și dirijare a debitului spre bazinele păstrăvăriei. În cazul viiturilor extraordinare se pot produce și avarii asupra corpului și anexelor barajului de priză. Pentru protejarea acestor instalații au fost amplasate 3 lucrări hidrotehnice (baraje din beton) pentru atenuarea undei de viitură și retenție parțială a volumului de aluviuni transportat.

Barajul limnigraf instalat în scopuri de cercetare pe Valea Băii (ROSCI Piatra Mare), echipat cu instalații de măsurare a debitului și a transportului de aluviuni este afectat prin împotmolirea cabinei limnigrafului cu aluviuni și flotanți, iar în cazuri deosebite poate fi afectată integritatea barajul și a anexelor acestuia. În vederea protejării acestuia, în bazinul Valea Băii au fost construite 9 lucrări transversale (praguri și baraje din zidărie de piatră sau din beton) și un canal din zidărie de piatră cu mortar de ciment.

Drumurile forestiere sunt obiectivele economice cele mai afectate de viiturile torențiale produse atât pe firul principal al văilor, cât și pe afluenții acestora. Degradările produse constau din împotmoliri și colmatări ale podețelor cu aluviuni și flotanți, aluvionarea și inundarea platformei drumurilor, subminarea taluzurilor drumurilor și, în cazuri extreme, antrenarea terasamentelor sau, chiar, a platformei drumurilor forestiere.

Intensitatea acestor degradări depinde, în primul rând, de amplasamentul drumurilor în raport cu nivelul și direcția debitelor de viitură, dar și de intensitatea fenomenelor torențiale și de modul de gestionare a resturilor de exploatare a masei lemnoase (prezența resturilor lemnoase pe rețeaua hidrografică sau în apropierea acesteia putând amplifica efectul viiturilor torențiale). În vederea apărării drumurilor forestiere împotriva hazardurilor hidrologice au fost executate lucrări de consolidare a versanților și de stabilizare a albiilor, precum și de dirijarea apelor de viitură pe trasee convenabile în raport cu instalațiile și terasamentele căilor de transport de interes forestier. Aceste lucrări constau din traverse, praguri și baraje executate din zidărie de piatră cu mortar de ciment, beton sau gabioane și canale de dirijare și preluare a apelor din zidărie de piatră cu mortar de ciment sau beton, lucrări evidențiate în tabelul 1.4.1.

Fenomenele torențiale afectează și terenurile forestiere sau agricole din apropierea rețelei hidrografice fie prin aluvionarea și inundarea acestora, fie prin subminarea malurilor și crearea condițiilor pentru producerea de alunecări de teren sau prăbușiri ale taluzelor.

1.5. Lucrări de amenajare a albiilor torențiale din ariile naturale protejate Pentru stabilirea categoriilor de lucrări, aplicabile în arii naturale protejate, este necesar să se țină cont

de speciile/habitatele protejate din cuprinsul lor. Există însă o serie de principii de bază care trebuie respectate pentru ca lucrările să se încadreze în specificul de protecție ecologică al ariilor naturale protejate, pe de o parte, iar pe de altă parte să îndeplinească rolul de combatere a fenomenelor torențiale și protecție a unor obiective situate în parc sau în imediata apropiere.

Un prim principiu este acela al intervenției minime, ceea ce presupune efectuarea unui număr cât mai mic de lucrări pe albiile torențiale.

Al doilea principiu este acela al folosirii cu precădere a materialelor locale, respectiv înierbări, brăzduiri, lucrări din nuiele și fascine, lucrări din lemn, din piatră locală (zidărie uscată, gabioane sau zidărie cu mortar), acestea încadrându-se cel mai bine în peisaj și în habitatele speciilor protejate.

Al treilea principiu este acela al „imitării naturii”, prin adoptarea de soluții constructive și crearea de structuri care să se apropie cât mai mult de cele naturale.

În ceea ce privește lucrările transversale de corectare a torenților, este necesar să se accentueze rolul lor de consolidare (a surselor de aluviuni, malurilor respectiv talvegului), în detrimentul rolului de retenție de aluviuni. În acest mod, se pot utiliza lucrări transversale de înălțimi reduse, care să permită deplasarea fără dificultăți a ihtiofaunei, iar pentru consolidare acestea pot fi integrate cu lucrări vegetative, care să ducă la refacerea vegetației ripariene, care de multe ori este afectată în zonele cu torențialitate activă.

Soluțiile constructive legate de lucrările longitudinale pot fi orientate spre artificializarea minimă a sectorului de albie pe care se aplică, prin folosirea de materiale mai puțin rigide, de lemn și asocierea cu vegetație.

De menționat este că toate aceste recomandări pot duce la lucrări mai scumpe comparativ cu cele aplicate în mod obișnuit în domeniul corectării torenților și/sau la creșterea numărului de intervenții necesare până la stabilizarea fenomenelor torențiale.

Pentru fundamentarea soluțiilor tehnice de amenajare a bazinelor hidrografice studiate au fost efectuate observații de teren în următoarele bazine hidrografice: pr. Lamba și pr. Răchițeaua (ROSCI0207 Postăvaru), v. Băii, pr. Tamina, pr. Gârcinul Mic și pr. Timișul Mare Sec (ROSCI0195 Piatra Mare), respectiv, pr. Babarunca, pr. Tesla, pr. Chișag și pr. Dălghiu cu afluenții (ROSCI0038 Ciucaș). Au fost analizate efectele unor viituri torențiale anterioare și au fost stabilite categoriile de lucrări ecologice de amenajare aplicabile.

În funcție de caracteristicile albiilor care necesită lucrări de corectare a torenților și de tipologia lucrărilor specifice (prezentate în cadrul etapei precedente), pentru condițiile specifice din teritoriul studiat au fost detaliate după cum urmează:

Albii largi, cu pante variabile 1. Lucrări vegetative, biotehnice

- însămânțări cu ierburi repede crescătoare anuale, pentru o stabilizare temporară; - însămânțări cu ierburi perene folosind amendamente și îngrășăminte pentru stabilizare

permanentă; - drenajul pantelor – drenuri de mica adâncime (1 m) umplute cu fascine;

- protecții de mal din răgălii (Rootwad revetments) – se folosesc pentru protejarea bazei malurilor în zonele cu meandre. Arborele se secționează, răgălia se poziționează într-o excavație la baza malului, cu rădăcina înspre apă. Restul trunchiului se secționează și elementele se folosesc pentru protecția bazei malului între răgăliile lestate. Acestea se amplasează în serii, funcție de lungimea sectorului de mal expus eroziunii;

- stabilizarea taluzurilor drumurilor cu geotextile – reduce eroziunea și aportul de aluviuni și sedimente în cursul de apă;

- plantarea de sade sau butași pe taluzurile expuse eroziunii, urmând ca prin dezvoltarea acestora să se stabilizeze malul și să se prevină aportul de aluviuni în rețeaua hidrografică;

- perdele forestiere sau benzi de vegetație forestieră cu rol filtrant, de reținere a aluviunilor provenite de pe versanții direcți ai cursului de apă, și rol de protecție împotriva eroziunii;

- garnisaje – folosite pentru protecția malurilor până la instalarea vegetației; - fascinaje – folosite pentru protecția malurilor până la instalarea vegetației; - țesături pentru controlul eroziunii – por fi biodegradabile și se pot folosi pe terenurile fără

vegetație, până la instalarea acesteia (înierbare); - îmbrăcăminți de maluri din fascine de salcie; - arbori lestați, la baza malului, în sensul de curgere a apelor; - saltele de ramuri; - plantare în cordoane.

2. Anrocamente, zidărie uscată etc. - căsoaie din lemn umplute cu piatră la baza taluzurilor sau ca praguri transversale; - anrocamente la baza malurilor (sau taluzurilor), pentru stabilizarea bazei acestora și pentru

reducerea vitezei de scurgere a apei; - praguri din zidărie uscată; - epiuri sau baraje filtrante din anrocamente; - pereeri – cu diferite materiale, de la rogojini la anrocamente.

Albii înguste (afluenți, ravene) cu pante medii și mari 1. Lucrări vegetative, biotehnice

- însămânțări cu ierburi repede crescătoare anuale, pentru o stabilizare temporară ; stabilizare permanentă cu ierburi perene + amendamente și îngrășăminte;

- drenajul pantelor – drenuri de mica adâncime (1 m) umplute cu fascine; - stabilizarea taluzurilor drumurilor – cu geotextile – reduce eroziunea și aportul de aluviuni și

sedimente în cursul de apă; - stabilizarea taluzurilor drumurilor – cu anrocamente – reduce eroziunea și aportul de aluviuni și

sedimente în cursul de apă; - plantarea de sade sau butași pe taluzurile expuse eroziunii, urmând ca prin dezvoltarea acestora

să se stabilizeze malul și să se prevină aportul de aluviuni în rețeaua hidrografică; - garnisaje – folosite pentru protecția talvegului până la instalarea vegetației; - fascinaje – folosite pentru protecția talvegului până la instalarea vegetației; - țesături pentru controlul eroziunii – pot fi biodegradabile și se pot folosi pe terenurile fără

vegetație, până la instalarea acesteia (înierbare); - îmbrăcăminți de maluri din fascine de salcie; - arbori lestați, la baza malului, în sensul de curgere a apelor; - saltele de ramuri; - plantare în cordoane.

2. Anrocamente, zidărie uscată - anrocamente la baza taluzurilor; - baraje mici din anrocamente, sau din zidărie uscată, cu rol de încetinire a vitezei apei; - praguri din căsoaie de lemn umplute cu piatră; - cleionaje simple și duble.

Pentru stabilizarea și consolidarea versanților pot fi utilizate terasele sprijinite pe gărdulețe sau pe banchete (dacă este disponibilă piatră în apropiere) și terasele armate vegetativ. Pentru reținerea apei pe

versant pot fi folosite șanțurile cu val, terasele simple, în contrapantă și gropile cu pâlnii. În cazul terenurilor alunăcătoare, pentru colectarea și evacuarea apelor pot fi execuatate canale de coastă, captarea izvoarelor împreună cu lucrări de nivelare a terenului.

REFERINȚE 1. Adorjani A., Davidescu Ş., Gancz C., 2008, Combaterea eroziunii solului şi amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale

în patrimoniul silvic al României, Silvologie vol VI – Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale – Editura Academiei Române, Bucureşti pp. 169-192

2. Boix – Faios C., Barbera G.G., Lopey Bermudey F., Castillo V.M., 2007, Effects of Check Dams, Reforestation and Land Use Changes on River Chanel Morphology: Case Study of the Rogativa Catchment (Murcia – Spain), Science Direct – Geomorphology nr. 91, pp. 103-123

3. Davidescu Ş.O. et al. 2009a: Comportarea în exploatare a diverselor tipuri de lucrări hidrotehnice utilizate în amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale. Proiect de cercetare PN 09460303/2009, ICAS. 70 p.

4. Davidescu Ş.O. et al. 2009b: Inventarierea lucrărilor hidrotehnice şi a modului de îndeplinire a obiectivelor propuse pentru B.H. Someş, S.H Crişuri, B.H. Olt, B.H Siret amonte Bistriţa şi B.H. Prut. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului de cercetare PN 09460303/2009, ICAS. 35 p.

5. Davidescu Ş.O. et al. 2010: Identificarea şi sistematizarea degradărilor survenite în exploatarea lucrărilor hidrotehnice din B.H. Someş, B.H. Crişuri, B.H. Olt, B.H. Siret (amonte Bistriţa), B.H. Prut. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului PN09460303/2009. ICAS. 62 p.

6. Davidescu Ş.O. et al. 2011a: Inventarierea lucrărilor hidrotehnice şi a modului de îndeplinire a obiectivelor propuse pentru B.H. Tisa, B.H. Mureş, S.H. Banat, B.H. Jiu, B.H. Argeş, B.H. Ialomiţa, B.H. Siret aval Bistriţa şi versanţi direcţi Dunăre. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului de cercetare PN 09460303/2009, ICAS. 43 p.

7. Davidescu Ş.O. et al. 2011b: Identificarea şi sistematizarea degradărilor survenite în exploatarea lucrărilor hidrotehnice din B.H. Tisa, B.H. Mureş, S.H. Banat, B.H. Jiu, B.H. Argeş, B.H. Ialomiţa, B.H. Siret aval Bistriţa şi versanţi direcţi Dunăre. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului PN09460303/2009. ICAS. 63 p.

8. Davidescu Ş.O. et al. 2011c: Analiza cauzelor survenite în cursul exploatării lucrărilor hidrotehnice şi a sistemelor de lucrări. Recomandări tehnice privind utilizarea diferitelor tipuri de lucrări în activitatea de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului PN09460303/2009. ICAS. 131 p.

9. Davidescu Ş.O., Clinciu I., Tudose N.C., Ungurean C., 2012: An evaluating methodology for torrent – control structures condition. Annals of Forest Research, vol. 55 (1) 2012. pp 125-143.

10. Evette A., Labonne S., Rey F., Liebault F., Jancke O., Girel J., 2009. History of Bioengineering Techniques for Erosion Control in Rivers in Western Europe.Environmental Management. Jun, 43 (6).

11. Hâncu S., 1976. Regularizarea albiilor râurilor. Editura Ceres. București 144 p.

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE SILVICULTURĂ “MARIN … · ulterior, trecându-se la nivelul...

Documents

Transcript of INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE SILVICULTURĂ “MARIN … · ulterior, trecându-se la nivelul...