7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 1/12

1. Scurt istoric al UE

Uniunea Europeană (UE) este unică. Ea nu este un stat federal, ca Statele Unite ale

Americii, pentru că ţările membre UE rămân naţiuni suverane independente. UE nu se

încadrează nici în tiparul de oranizaţie interuvernamentală, cum sunt !aţiunile Unite, deoareceţările membre î"i reunesc o parte a suveranităţii # "i obţin, în acest mod, o influenţă "i o putere

colectivă mult mai mare decât în cazul în care ar acţiona pe cont propriu.

$n practică, prin reunirea suveranităţii se înţelee că statele membre deleaă anumite

 puteri de decizie unor instituţii comune pe care le%au creat, astfel încât deciziile cu privire la

 probleme specifice de interes comun să poată fi adoptate în mod democratic, la nivel european.

E&istă trei instituţii de decizie principale'

arlamentul European (E), care reprezintă cetăţenii UE "i este ales direct decătre ace"tia

*onsiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre individuale

*omisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii ca un tot unitar.

Acest +triuni instituţional- elaborează politicile "i leile care se aplică pe întreul

teritoriu al UE. $n principiu, *omisia propune lei noi, iar arlamentul "i *onsiliul le adoptă.

*omisia "i statele membre aplică aceste lei, iar *omisia asiură respectarea lor.

*urtea de ustiţie este arbitrul final în litiiile din domeniul dreptului european.*urtea de *onturi controlează modul de finanţare a activităţilor Uniunii.

uterile "i responsabilităţile instituţiilor UE, precum "i normele "i procedurile pe care

trebuie să le urmeze sunt prevăzute în /ratatele care stau la baza UE. /ratatele sunt aprobate de

 pre"edinţii "i prim%mini"trii tuturor ţărilor UE "i sunt ratificate ulterior de parlamentele acestora

din urmă.

0ai e&istă câteva instituţii care îndeplinesc un rol esenţial în funcţionarea UE'

*omitetul Economic "i Social European  reprezintă actorii economici "i sociali dinsocietatea civilă oranizată, precum ana1atorii "i ana1aţii, sindicatele "i oranizaţiile de

consumatori

*omitetul 2eiunilor  reprezintă autorităţile reionale "i locale

3anca Europeană de 4nvestiţii finanţează investiţiile în proiecte de dezvoltare economică

în interiorul "i în e&teriorul UE "i susţine micile întreprinderi prin 5ondul European de 4nvestiţii

3anca *entrală Europeană este responsabilă de politica monetară europeană

6mbudsmanul European  investiează plânerile privind administrarea defectuoasă

înaintate împotriva instituţiilor "i oranismelor UE

7

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 2/12

*ontrolorul European pentru rotecţia 8atelor   asiură protecţia datelor cu caracter 

 personal ale cetăţenilor.

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială "i economică, dezvoltată în Europa,

ce este compusă din 9: ţări.

Uniunea Europeană nu dispune de personalitate 1uridică, ea fiind mai derabă unconcept politic decât unul 1uridic, deoarece nu substituie *omunită ile europene, ci le înlobeazăț

într%un ansamblu mai lar.

2. Parlamentul European

arlamentul European (E) este ales de cetăţenii Uniunii Europene pentru a le reprezenta

interesele. $"i are oriinea în anii ;<= "i are la bază tratatele fundamentale. 8in >?:?, membriiarlamentului European sunt ale"i prin vot direct de către cetăţenii UE.

Aleerile au loc o dată la cinci ani "i fiecare cetăţean UE are dreptul de a vota "i de a

candida, indiferent unde locuie"te în UE. *ele mai recente aleeri au avut loc în iunie 9==?.

Astfel, arlamentul e&primă voinţa democratică a celor apro&imativ <== de milioane de cetăţeni

ai Uniunii "i le reprezintă interesele în discuţiile cu alte instituţii UE. arlamentul are :7@ de

membri din toate cele 9: de state membre UE.

 0embrii arlamentului European (0E) nu sunt rupaţi în funcţie de ţările de oriine, cide afinităţile politice la nivelul UE. a nivelul rupurilor politice de care aparţin, ei reprezintă

toate punctele de vedere cu privire la aspectele politice "i interarea europeană, de la adepţii

convin"i ai federalismului până la euroscepticii fervenţi.

erzB 3uzeC a fost ales pre"edinte al E la >D iulie 9==?, cu un mandat de doi ani "i

 1umătate (până în ianuarie 9=>9).

 !umăr de locuri pentru fiecare ţară (leislatura 9==? # 9=>D)

Austria >: u&embur @3elia 99 0alta <3ularia >: olonia <=*ipru @ ortualia 998anemarca >7 2eatul Unit :9Estonia @ 2epublica *eă 995inlanda >7 2omânia 775ranţa :9 Slovacia >7ermania ?? Slovenia :recia 99 Spania <=4rlanda >9 Suedia >F

4talia :9 Gările de os 9<etonia F Unaria 99ituania >9 TOTAL 736

D

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 3/12

 

arlamentul European î"i desfă"oară activitatea în trei sedii' 3ru&elles (3elia),

u&embur "i Strasbour (5ranţa).

a u&embur se află sediul administrativ (+Secretariatul eneral-). 2euniunile

întreului arlament, cunoscute sub denumirea de +sesiuni plenare-, au loc la Strasbour "iuneori la 3ru&elles. 2euniunile comisiilor parlamentare au loc tot la 3ru&elles.

 arlamentul îndepline"te trei funcţii principale'

Adoptă legile europene  # în colaborare cu *onsiliul, în multe domenii de politici publice.

5aptul că E este ales prin vot direct de către cetăţenii UE reprezintă o aranţie a leitimităţii

democratice a leislaţiei europene.

arlamentul e&ercită controlul democratic  asupra celorlalte instituţii UE, în special asupra

*omisiei. arlamentul deţine puterea de a aproba sau de a respine comisarii nominalizaţi "i aredreptul de a cere întreii *omisii să demisioneze.

ontrolul !inan"elor pu#lice.  $mpreună cu *onsiliul, arlamentul deţine autoritatea asupra

 buetului UE "i poate influenţa celtuielile UE. arlamentul adoptă sau respine întreul proiect

de buet.

Activitatea arlamentului se împarte în două etape principale'

Pregătirile pentru sesiunea plenară. 0E dezbat propunerile *omisiei în cadrul comisiilor 

specializate în diferite domenii de activitate ale UE "i pe baza unui raport întocmit de unul dintremembrii comisiei parlamentare, denumit +raportor-. 2aportul furnizează baza pentru dezbatere "i

arumentele pro "i contra cu privire la propunerea în cauză. Aspectele prezentate spre dezbatere

sunt discutate "i în cadrul rupurilor politice.

Sesiunea plenară. $n fiecare an, >9 sesiuni plenare a câte patru zile au loc la Strasbour "i "ase

sesiuni a câte două zile au loc la 3ru&elles. $n cadrul acestor sesiuni, arlamentul e&aminează

 propunerile leislative "i votează modificările înainte de a lua o decizie cu privire la întreul te&t.

3. onsiliul Uniunii Europene

*onsiliul este principalul oran de decizie al UE. a fel ca arlamentul European,

*onsiliul a fost înfiinţat prin tratatele fundamentale în anii ;<=. *onsiliul reprezintă statelemembre, iar la reuniuni participă un ministru din fiecare uvern al statelor UE.

<

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 4/12

 $n funcţie de subiectele de pe aenda de lucru, la reuniuni participă diferiţi mini"tri. Spre

e&emplu, dacă în *onsiliu se vor discuta probleme de mediu, la reuniune va participa ministrul

de resort din fiecare stat membru UE "i reuniunea va avea titlul +*onsiliul pentru 0ediu-.

2elaţiile UE cu restul lumii sunt administrate de +*onsiliul pentru Afaceri enerale "i

2elaţii E&terne-. $nsă această confiuraţie a *onsiliului este responsabilă pentru o amă variatăde probleme de politică enerală "i, în consecinţă, la reuniunile sale participă oricare ministru

sau secretar de stat pe care îl nume"te uvernul ţării respective.

$n total e&istă nouă confiuraţii (+formaţiuni-) diferite ale *onsiliului.

Afaceri enerale "i 2elaţii E&terne,

Afaceri Economice "i 5inanciare (Ecofin),

ustiţie "i Afaceri 4nterne,

5orţă de muncă, olitică Socială, Sănătate "i rotecţia *onsumatorilor, *ompetitivitate,

/ransport, /elecomunicaţii "i Enerie,

Aricultură "i escuit,

0ediu,

Educaţie, /ineret "i *ultură.

5iecare ministru din *onsiliu este împuternicit să î"i asume ana1amente în numele

uvernului pe care îl reprezintă. *u alte cuvinte, semnătura ministrului este semnătura întreuluiuvern. 0ai mult, fiecare ministru din *onsiliu răspunde în faţa parlamentului naţional "i a

cetăţenilor pe care parlamentul ţării sale îi reprezintă. Alături de implicarea arlamentului

European în procesul decizional, prin aceasta se asiură leitimitatea democratică a deciziilor 

*onsiliului.

re"edinţii "iHsau prim%mini"trii ţărilor UE, împreună cu re"edintele *omisiei Europene,

se reunesc sub denumirea de *onsiliu European de până la patru ori pe an. Aceste reuniuni +la

nivel înalt- stabilesc orientările de politică enerală ale UE "i soluţionează probleme care nu auăsit rezolvare la nivelurile inferioare (adică la nivel de mini"tri în cadrul reuniunilor obi"nuite

ale formaţiunilor *onsiliului). 8ată fiind importanţa lor, discuţiile *onsiliului European se pot

 preluni până târziu în noapte "i atra multă atenţie din partea mass%media.

 *onsiliului îi revin "ase responsabilităţi esenţiale.

>. Să adopte lei europene # în colaborare cu arlamentul European, în multe domenii de

 politici publice.

9. Să coordoneze politicile economice "i sociale enerale ale statelor membre.

7. Să înceie acorduri internaţionale între UE "i alte ţări sau oranizaţii internaţionale.

@

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 5/12

D. Să aprobe buetul UE, în colaborare cu arlamentul European.

<. Să definească "i să pună în aplicare  politica e&ternă "i de securitate comună a UE

(ES*) pe baza orientărilor prevăzute de *onsiliul European.

@. Să coordoneze cooperarea între instanţele naţionale "i autorităţile poliţiene"ti în materie

 penală:. 0a1oritatea acestor responsabilităţi au leătură cu domeniul +comunitar- # "i anume

domeniile de acţiune în care statele membre au otărât să î"i reunească suveranitatea "i să delee

 puterile de decizie instituţiilor UE. Acest domeniu reprezintă primul +pilon- al Uniunii

Europene.

Organi$area acti%ită ii onsiliuluiț

oreper

$n 3ru&elles, fiecare stat membru UE are o ecipă permanentă (+birou de reprezentare-)care îl reprezintă "i care îi apără interesele naţionale la nivelul UE. Ieful fiecărui birou de

reprezentare este, de fapt, ambasadorul ţării respective în UE.

Ace"ti ambasadori sunt cunoscuţi ca +reprezentanţi permanenţi- "i se reunesc săptămânal

în cadrul *omitetului 2eprezentanţilor ermanenţi (*oreper). 2olul acestui comitet este de a

 preăti lucrările *onsiliului, cu e&cepţia ma1orităţii problemelor leate de aricultură, care sunt

administrate de un *omitet special pentru aricultură. *oreper este asistat de un număr de

rupuri de lucru, la care participă oficiali din cadrul birourilor de reprezentare sau aladministraţiilor naţionale.

Pre&edin"ia onsiliului

re"edinţia *onsiliului este asiurată prin rotaţie, la fiecare "ase luni. *u alte cuvinte,

fiecare stat membru UE preia controlul aendei *onsiliului "i prezidează toate reuniunile pentru

o perioadă de "ase luni, promovând deciziile leislative "i politice "i neociind pentru realizarea

unui compromis între statele membre.

Secretariatul 'eneral

re"edinţia este asistată de Secretariatul eneral, care preăte"te "i asiură funcţionarea

optimă a activităţii *onsiliului la toate nivelurile.

$n 9==D, avier Solana a fost reales Secretar eneral al *onsiliului. 8l Solana este "i

$naltul 2eprezentant pentru politica e&ternă "i de securitate comună (ES*) "i, în această

calitate, contribuie la coordonarea acţiunilor UE la nivel mondial. $n temeiul noului tratat de la

isabona, $naltul 2eprezentativ va fi înlocuit de un 0inistru al Afacerilor E&terne al UE.

:

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 6/12

Secretarul eneral este asistat de un Secretar eneral Ad1unct, responsabil pentru

administrarea Secretariatului eneral.

(. omisia Europeană

*omisia Europeană este oranul e&ecutiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi

 proiecte de lei "i de a monitoriza aplicarea acestora. *omisia este un oran al *omunităţilor 

Europene, independent de statele membre, având deci un caracter cu adevărat supranaţional.

Sediul *omisiei' 3erlaBmont, 3ru&elles. *omisarii acţionează e&clusiv la dispoziţia Uniunii "i

nu a ţărilor de oriine.

*omisarii sunt membrii cu drepturi eale ai comisiei, reprezentând deciziile luate pe

 principiul coleial. 8urata unui mandat este de < ani, începutul "i sfâr"itul acestuia fiind corelate

cu perioada leislativă a arlamentului European. imbile de lucru ale *omisiei sunt % enleza,

franceza  "i ermana. 2eulamentul de funcţionare al *omisiei Europene este compusă la ora

actuală din 9: de comisari, din care unul are funcţia de pre"edinte al *omisiei Europene.

*onsiliul European îl nominalizează pentru fiecare nouă comisie pe pre"edintele acesteia, după

care se solicită acordul arlamentului European. 8upă intrarea în vioare a /ratatului de la !isa

din > februarie 9==7 fiecare stat membru al Uniunii Europene î"i deleaă câte un comisar, căruia

i se alocă o anumită sferă de competenţă politică, care după posibilităţi trebuie să corespundă cu

autoritatea deţinută de statul membru în acel domeniu politic. *onsiliul European nume"te

comisarii, după ce fiecare uvern naţional a propus pentru comisariat câte trei candidaţi. 8upă

numirea acestora se solicită apoi acordul arlamentului Uniunii Europene conţine "i alte

relementări oranizaţionale.

*omisia Europeană reprezintă instituţia care apără interesul eneral al Uniunii. Ea este

actualmente formată din 9: de comisari (un comisar pentru fiecare stat membru "i doi pentrustatele mari'4talia, Spania, 5ranţa, ermania, 0area 3ritanie). *omisarii acţionează total

independent în raport cu uvernele lor naţionale, iar mandatul lor este de ) ani. 8upă cum se

 precizează în art. ><: *E, +0embrii *omisiei î"i e&ercită funcţiile în totală independenţă, în

interesul eneral al *omunităţilor. $n îndeplinirea misiunilor lor, nici nu solicită, nici nu acceptă

instrucţiuni de la vreun uvern sau de la alte oranisme. Ei se abţin de la orice acţiune

incompatibilă cu caracterul funcţiilor lor. 5iecare stat membru se ana1ează să respecte acest

caracter "i să nu încerce să%i influenţeze pe membrii *omisiei în e&ercitarea misiunii

lor-./ratatul prevede, de asemenea, incompatibilităţile mandatului de comisar european cu alte

F

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 7/12

activităţi remunerate sau nu. 5uncţionarea *omisiei se supune principiului coleialităţii,prevăzut

în articolul 9>? *E acest principiu stipulează că +deliberările *omisiei sunt adoptate cu

ma1oritatea numărului de membri prevăzut de articolul ><:J.

8e asemenea, membrii *omisiei trebuie să acţioneze într%o manieră unitară. re"edintele

"i membrii *omisiei Europene sunt desemnaţi de statele membre "i î"i încep activitatea după ce

au primit avizul arlamentului European. re"edintele este cel care convoacă *omisia, cel puţin

o dată pe săptămână. 2euniunile sale nu sunt publice, iar dezbaterile sunt confidenţiale. *omisia

este ardianul /ratatelor (ea veează la punerea în aplicare a /ratatelor fondatoare, a celor de

revizuire, precum "i la respectul dreptului comunitar în statele membre), are iniţiativa leislativă

directă (poate face propuneri de acte constrânătoare # reulamente, directive, decizii #, de acte

 privind activitatea celorlalte instituţii, de acte neconstrânătoare # avize, recomandări), poate fi

mediator între uvernele statelor membre în cadrul *onsiliului European, estionează fondurile

structurale "i buetul, precum "i clauzele de salvardare. *omisia este a1utată în activitatea sa de

comitete, prin delearea de competenţe în cadrul procedurii de comitoloie. $n domeniile

e&tracomunitare, *omisia este asociată în olitica E&ternă "i de Securitate *omună "i are

competenţe limitate referitor la cooperarea în domeniul ustiţiei "i Afacerilor 4nterne.

*omisiei Europene îi revin patru funcţii principale'

>. să propună proiecte leislative arlamentului "i *onsiliului9. să administreze "i să aplice politicile UE "i buetul

7. să asiure respectarea leislaţiei UE (împreună cu *urtea de ustiţie)

D. să reprezinte Uniunea Europeană la nivel internaţional, spre e&emplu prin neocierea acordurilor 

între UE "i alte ţări.

). urtea de *usti ieț

8e la intrarea în vioare a /ratatului de la isabona, la > decembrie 9==?, UniuneaEuropeană are personalitate 1uridică i a preluat competen ele conferite anterior *omunită iiș ț ț

Europene. rin urmare, dreptul comunitar a devenit dreptul Uniunii Europene i include, deș

asemenea, toate dispozi iile adoptate în trecut în temeiul /ratatului privind Uniunea Europeană,ț

în versiunea anterioară /ratatului de la isabona. $n prezentarea care urmează, e&presia +drept

comunitarJ va fi utilizată atunci când este vorba despre 1urispruden a *ur ii de usti ie anterioarăț ț ț

intrării în vioare a /ratatului de la isabona.

Alături de Uniunea Europeană, *omunitatea Europeană a Eneriei Atomice (Euratom)continuă să e&iste. Având în vedere că, în principiu, competen ele *ur ii de usti ie în ceea ceț ț ț

?

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 8/12

 prive te Euratom sunt acelea i cu cele e&ercitate în cadrul Uniunii Europene % i pentru claritateaș ș ș

 prezentării % orice referire la dreptul Uniunii va acoperi i dreptul privind Euratom.ș

*urtea de ustiţie este compusă din 9: de 1udecători "i F avocaţi enerali. udecătorii "i

avocaţii enerali sunt desemnaţi de comun acord de uvernele statelor membre, după consultarea

unui comitet al cărui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de ae&ercita funcţiile respective. 0andatul acestora este de "ase ani i poate fi reînnoit. Ace"tia suntș

ale"i din rândul personalită ilor care oferă toate aranţiile de independenţă "i care întrunescț

condiţiile cerute pentru e&ercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii 1urisdicţionale sau a

căror competenţă este recunoscută

udecătorii *urţii de usti ie îl desemnează din rândul lor pe pre"edinte, pentru o perioadă de treiț

ani care poate fi reînnoită. re"edintele conduce lucrările *ur ii de usti ie "i prezidează "edinţeleț ț

"i deliberările în cazul celor mai mari complete de 1udecată.Avocaţii enerali asistă *urtea. Ace"tia au rolul de a prezenta, cu deplină imparţialitate "i

în deplină independenţă, opinie 1uridică numită +concluziiJ în cauzele care le sunt repartizate.

refierul este secretarul eneral al instituţiei, ale cărei servicii le conduce sub autoritatea

 pre"edintelui *urţii.

*urtea poate 1udeca în "edinţă plenară, în 0area *ameră (treisprezece 1udecători) sau în

camere de cinci sau de trei 1udecători.

*urtea se întrune"te în "edinţă plenară în cazurile speciale prevăzute de Statutul *urţii

(printre altele, atunci când trebuie să pronunţe destituirea 6mbudsmanului sau să dispună din

oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obliaţiile ce îi revin) "i atunci când

apreciază că o cauză prezintă o importanţă e&cepţională.

*urtea se întrune"te în 0area *ameră la cererea unui stat membru sau a unei instituţii

care este parte într%un proces, precum "i în cauzele deosebit de comple&e sau de importante.

*elelalte cauze sunt soluţionate în camere de cinci sau de trei 1udecători. re"edinţii

camerelor de cinci 1udecători sunt ale"i pentru perioadă de trei ani, iar cei ai camerelor de trei

 1udecători pentru perioadă de un an.

entru a construi Europa, anumite state (astăzi în număr de 9:) au înceiat tratate de

instituire a *omunităţilor Europene, ulterior a Uniunii Europene, dotate cu instituţii care adoptă

norme de drept în domenii determinate.

*urtea de ustiţie a Uniunii Europene reprezintă instituţia 1urisdicţională a Uniunii i aș

*omunită ii Europene a Eneriei Atomice (*EEA). Aceasta este compusă din trei instanţe'ț

*urtea de ustiţie, /ribunalul "i /ribunalul 5uncţiei ublice, a căror principală misiune este

e&aminarea lealită ii actelor Uniunii "i asiurarea interpretării "i aplicării uniforme a dreptuluiț

acesteia.

>=

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 9/12

rin intermediul 1urisprudenţei sale, *urtea de ustiţie a consacrat obliaţia

administraţiilor "i a instanţelor naţionale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor 

de competenţă "i de a prote1a drepturile conferite de acesta cetăţenilor (aplicarea directă a

dreptului Uniunii), fără a aplica însă orice dispoziţie contrară din dreptul naţional, fie aceasta

anterioară sau ulterioară normei Uniunii (supremaţia dreptului Uniunii asupra dreptului naţional).*urtea a recunoscut de asemenea principiul răspunderii statelor membre pentru

încălcarea dreptului Uniunii, care constituie, pe de o parte, un element care consolidează în mod

decisiv protecţia drepturilor conferite particularilor de normele Uniunii "i, pe de altă parte, un

factor care este de natură să contribuie la aplicarea mai dilientă a acestor norme de către statele

membre. $ncălcările săvâr"ite de acestea din urmă sunt astfel de natură să dea na"tere unor 

obliaţii de despăubire, care, în anumite cazuri, pot avea repercusiuni rave asupra finanţelor 

 publice naţionale.$n plus, *urtea poate fi sesizată cu orice neîndeplinire, de către un stat membru, a

oblia iilor ce decur din dreptul Uniunii, iar în situaţia nee&ecutării unei otărâri de constatare aț

unei astfel de neîndepliniri, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor 

 penalităţi cu titlu cominatoriu.

*u toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate *omisiei măsurile de transpunere a

unei directive, poate fi aplicată de *urte statului membru vizat, la propunerea *omisiei, o

sanc iune pecuniară ciar de la prima otărâre de constatare a neîndeplinirii oblia iilor.ț ț

*urtea de ustiţie lucrează totodată în colaborare cu instanţele naţionale, instanţe de drept

comun în domeniul dreptului Uniunii. 6rice instanţă naţională sesizată cu un litiiu referitor la

dreptul Uniunii poate "i uneori trebuie să adreseze *urţii de ustiţie întrebări preliminare. $n

acest mod, *urtea se pronunţă asupra interpretării unei norme de drept al Uniunii sau verifică

lealitatea acesteia.

Evoluţia 1urisprudenţei sale ilustrează contribuţia *urţii la crearea unui spaţiu 1uridic care

îi prive"te pe cetăţeni, fiind menit să le prote1eze drepturile conferite acestora de leislaţia

Uniunii în diverse domenii ale vieţii lor cotidiene.

6. urtea de onturi Europeană

8upă instituirea *urţii prin /ratatul de la 3ru&elles din >?:<, procesul de interare

europeană "i tratatele consecutive au atribuit *urţii rolul de instituţie a Uniunii Europene,

însărcinată cu efectuarea auditului finanţelor UE. $n calitate de auditor e&tern, aceasta contribuie

la îmbunătăţirea estiunii financiare a UE "i 1oacă rolul de ardian independent al intereselor 

financiare ale cetăţenilor Uniunii.

>>

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 10/12

*urtea desfă"oară audituri prin intermediul cărora evaluează colectarea "i utilizarea

fondurilor UE. *urtea e&aminează dacă operaţiunile financiare au fost corect înreistrate "i

 prezentate, dacă au fost e&ecutate cu respectarea leilor "i a relementărilor "i dacă au fost

estionate cu respectarea principiilor de economicitate, eficienţă "i eficacitate. *urtea

 promovează asumarea responsabilităţii "i transparenţa, spri1inind arlamentul European "i*onsiliul în e&ercitarea competenţelor acestora de control al e&ecuţiei buetului comunitar, în

special în cadrul procedurii de descărcare de estiune, "i aduce un plus de valoare la nivelul

estiunii financiare a UE prin rapoartele "i avizele  sale, 1ucând un rol proactiv în cadrul

construcţiei Uniunii "i contribuind la apropierea acesteia de cetăţenii săi.

*urtea de *onturi Europeană se ana1ează să fie o oranizaţie eficientă, aflată în fruntea

 proreselor din domeniul auditului finanţelor publice "i din cel al administraţiei publice, o

instituţie recunoscută pentru interitatea "i imparţialitatea sa, pentru profesionalismul său, pentrueficienţa sa "i pentru calitatea auditurilor "i a avizelor sale. *onform concluziilor evaluării

inter pares a *urţii, evaluare realizată de o ecipă internaţională de auditori, *urtea î"i

desfă"oară activitatea în condiţii de independenţă "i de obiectivitate, iar cadrul de audit stabilit

este conceput în mod adecvat în conformitate cu standardele internaţionale de audit "i cu cele

mai bune practici ale instituţiilor supreme de audit.

9==? este un an important pentru UE' aleeri în luna iunie pentru arlamentul European

"i o nouă *omisie Europeană în toamnă. $nsă anul 9==? este cu siuranţă marcat de o criză

lobală semnificativă. lanurile de redresare adoptate atât la nivelul Uniunii Europene, cât "i la

nivel naţional, pentru a face faţă crizei economice "i financiare au invocat nevoia unui rad mai

mare de fle&ibilitate "i de simplificare a normelor "i a procedurilor europene "i naţionale, în

special a celor privind leea concurenţei, a1utoarele de stat "i fondurile structurale. *onsecinţele

acestor planuri vor trebui să fie monitorizate în mod adecvat.

$n plus, Europa se confruntă cu provocări ma1ore, precum eficienţa eneretică,

scimbările climatice "i dezvoltarea durabilă. Aceste provocări e&ercită pretutindeni o presiune

asupra finanţelor publice pentru a veni în întâmpinarea lor, va fi nevoie să utilizăm în mod

 1udicios resursele de care dispunem.

$n acest conte&t, rolul *urţii de *onturi Europene câ"tiă o importanţă "i mai mare,

având în vedere nevoia de a spori transparenţa "i asumarea responsabilităţii # valori democratice

fundamentale # cu scopul de a se asiura o bună estionare a fondurilor publice în numele

cetăţenilor "i al contribuabililor Uniunii Europene.

*oncluzii

Uniunea European a fost si ramane una din cele mai de success creatii din istoriainternationala sa dreptului international.

>9

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 11/12

4n acelasi timp aceasta este o realitate reu de inteles datorita comple&itatii raporturilor 

 1uridce stabilite intre statele membre si institutiile comunitare , cat si datotira ,,Ambiuitatii

constructive- pe care o implica aceasta.

Este rezultatul adâncirii si amplificarii interdependentelor economice, ce se desfasoara pe

fondul lobalizarii economiei mondiale. Aceasta institutie comunitara s%a format si s%a afirmat pe parcursul unui proces evolutiv, de durata,de trecere de la uniunea vamala la piata comuna si apoi

la uniunea economica,iar în perspectiva la o uniune politica si militara. Acest proces istoric nu a

decurs lin, din contra, s%a concretizat prin manifestarea si rezolvarea unor multiple contradictii si

 pozitii diverente, e&presii ale diversitatii de interese ale tarilorparticipante.

e acest fond evolutiv, U.E. si%a dovedit si se dovedeste a fi cea mai viabila forma de

interare economica interstatala, cu urmari pozitive asupra dezvoltarii economice si sociale a

tuturor tarilor componente, cu consecinte multiple benefice pe planul relatiilor economiceinternationale.

$n conditiile actuale, U.E. se constituie într%un centru economic de mare forta al lumii

contemporane, influentând puternic desfasurarea relatiilor economice internationale' detine

 pozitii strateice în sectoarele ceie ale economiei moderne, precum si în cele traditionale

dispune de un puternic aparat de cercetare este prima putere comerciala a lumii, detinând o

 pondere însemnata în comertul si productia mondiala.

 BIBLIOGRAFIE 

>. KKK.europa.eu (ortalul Uniunii Europene)

9. 8. 0azilu , 4nterare europeană .8rept comunitar i institu ii europene , Ed umina e&, 9==>ș ț

>7

7/21/2019 Institutiile UE

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-ue-56def2bb123df 12/12

7. 8acian *osmin 8rao , Uniunea Europeană #4nstitu ii, 0ecanisme, ed.7 ,Ed *.L .3eacC ș ț

,3ucuresti , 9==:

D. 4on ala1u, Economie 0ondială, *i inău, >???ș

<. KKK.reielive.ro

@. KKK.referat.ro:. KKK.oole.ro 

>D