Cele mai cunoscute instituţii

mass-media din România

Instituţiile mass-media pot fi clasificate după diferite criterii:

I. După scopul activităţii:

• comerciale: orientate către obinţinerea de profit

- autonome

- integrate (în grupuri economice mai mari)

• de serviciu public: non-profit – subvenţionate din surse precum: partide, structuri

guvernamentale, organisme de tip filantropic, organizaţii ale societăţii civile, organizaţii

economice sau administrative.

II. După gradul de implicare politică :

• neutre (nu afişează explicit aderarea la o anumită doctrină sau grupare politică; sunt

caracterizate prin echilibru şi echidistanţă

• partizane (promovează explicit anumite valori, partide sau persoane, afişând o atitudine

militantă şi un ton propagandistic).

1.TELEVIZIUNEA PUBLICĂ ROMÂNĂ (TVR)

Existenţa şi funcţionarea Societăţii Române de Televiziune sun reglementate de

leagea 41/1995 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune

şi a Societăţii Române de Televiziune.. Conform prevederilor legislative, TVR are

obligaţia de a asigura pluralismul, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare

a informaţiilor, precum şi informarea corectă a opiniei publice (art.3), prezentând în mod

obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale

(art.4). Societatea Română de Televiziune, în conformitate cu legea de organizare şi

funcţionare, are obligaţia să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor

publice; să promoveze, cu competenţă şi exigenţă, valorile limbii române, ale creaţiei

autentice culturale, ştiinţifice, naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum

şi valorile democratice, civice, morale şi sportive; să militeze pentru unitatea naţională şi

independenţa ţării, pentru cultivarea demnităţii umane, adevărului şi justiţiei. Televiziunea

Publică asigură protecţia minorilor, a persoanelor cu comportament deficitar şi a

persoanelor prezumate că au săvârşit încălcări ale legii. De asemenea, legea de organizare

a serviciului public de televiziune mai prevede şi protecţia demnităţii, onoarei, vieţii

particulare şi a dreptului la propria imagine, în sensul că programele difuzate nu pot

prejudicia aceste valori. Potrivit Legii de organizare şi funcţionare, autonomia şi

independenţa editorială sunt garantate, iar programele televiziunii publice sunt ocrotite de

orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide,

formaţiuni social-politice , sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de

presiune. Societatea Română de Televiziune, ca instituţie publică de presă şi cultură, cu un

important rol informativ-educativ, este un centru e dezbatere şi dialog al tuturo

tendinţelor, ideilor şi opiniilor legate de viaţa socială, culturală, politică sau ceonomică din

societatea românească.

Organizarea TVR

Potrivit Legii Organice, conducerea SRTV este asigurată de Consiliul de

Administraţie, Directorul General şi Comitetul Director. Consiliul de Administraţie este

format din 12 membrii desemnaţi prin votul majorităţii deputaşilor şi senatorilor în şedinţa

comună a celor două Camere ale Parlamentului pentru un mandat de patru ani.

Preşedintele Consiliului de Administraţie este şi Directorul General al SRTV. Comitetul

Director este compus din directorul general şi maximum şapte membri.

Consiliul de Programe reuneşte, sub conducerea Directorului Executiv (subordonat

direct Directorului General), următorii angajaţi:

• Director Actualităţi şi Emisiuni Inofrmative

• Director Producţie Editorială

• Director Studiouri Teritoriale

• Director Resurse Producţie Tehnică şi Artistică

• Director Economic

• Director Canal TVR 1

• Director Canal TVR 2

• Director Canal TVR 3

• Director Canal TVR Internaţional

Centrul de Formare Profesională a organizat în 2002 cursuri de pregătire interne şi

externe, care au oferit slariaţilor SRTV posibilitatea aprofundării cunoştinţelor din

domeniul de bază, precum şi deprinderea unor cunoştinţe noi, complementare. La fel ca în

2002, şi în ultimii ani, Centrul de Formare şi Perfecţionare Profesională a coordonat

practica studenţească pentru 15 studenţi ai Universităţii din Bucureşti – Facultatea de

Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi pentru alţi 26 de studenţi ai Şcolii de Studii Politice

şi Aministrative.

2. PRO TV

Postul comercial PRO TV s-a format pe scheletul unui post TV cu capital românesc

(Canal 31), care funcţiona ca post local în Bucureşti şi a fost înfiinţat cu ajutorul unei

investiţii americane în valoare de 20 milioane de dolari. Postul PRO TV a emis pentru

prima oară la data de 1 Decembrie 1995, cu misiunea declarată de a-şi informa corect şi

obiectiv telespectatorii şi de a-i delecta cu filme, sport, programe de divertisment.

Obiectivul principal al PRO TV era acela de a ajunge în cel mai scurt timp cea mai

importantă televiziune din România.

Organizarea PRO TV

Postul PRO TV aparţine holding-ului Mediapro Inernational. Acţionarul majoritar a

împărţit activitatea postului în subdiviziuni economice, autonome financiar, mai uşor de

controlat şi având cheltuieli mai mici decât în cazul în care ar fi optat pentru o signură

unitate. Conducerea PRO TV este asigurată de directorul general, căruia în sunt direct

subordonaţi directorul artistic şi cel de vânzări, ca şi directorul executiv, care răspunde de

cele 11 departamente, care reprezintă principalele domenii pe baza cărora s-au constituit

unităţi economice distincte, şi beneficiază de aceeaşi logistică, fără posibilitatea de a face

investiţii.

Directorul general beneficiază de puterea poziţiei şi de charismă; puterea informaţiei

este deţinută de directorul Departamentului de Ştiri; putere socială au, în general, vedetele

postului; puterea expertului este deţinută atât de tehnicieni, cât şi de specialiştii care

comentează diferite evenimente. La elaborarea deciziilor importante, în funcţie de

domeniu, participă pe lângă directorul general al postului, directoriii departamentelor

implicate.

Obiectivul PRO TV a fost, încă de la lansarea postului, atragerea rapidă de

telespectatori şi publicitate. Simbolurile de care s-a folosit PRO TV pentru a-şi exprima

cultura organizaţională au fost: optimismul, autopromovarea, încrederea în sine, progresul

şi profesionalismul. Furnizorii postului dunt agenţiile de presă româneşti şi străine,

diferitele instituţii, diferite organizaţii şi ceilalţi membri ai comunităţii care, prin

intermediul telefonului telespectatorului sau intrând în legătură directă cu reporterii,

furnizează informaţii.

Având în vedre resursele umane, PRO TV a recrutat atât profesionişti de la televiziuni

precum TVR şi Tele 7abc, cât şi tineri care nu mai lucraseră în televiziune, selectaţi după

criterii precum: felxibilitate, creativitate, combativitate, capacitate de lucru în condiţii de stres,

capacitatea de a lucra în echipă, stăpânire de sine.

Redacţia de Ştiri

Echipa de conducere a ştirilor PRO TV are cuvântul decisiv ân ceea ce priveşte jurnalul de

ştiri. Producătorii sunt responsabili de produsl finit – jurnalul de ştiri. Editorii analizează

ştirile din punct de vedere informaţional. Editorii şi producătorii sunt cei care stabilesc

ordinea ştirilor în jurnal, cei cae caută un echilibru, analizează valoarea unei ştiri. Pe scara

ierarhică, îşi găsesc locul, imediat sub editori şi producători, şefii de secţie. Redacţia ştirilor

PRO TV este împărţită pe domenii: social; economic; politic; eveniment; corespondenţiş

externe.

3. AGENŢIA DE PRESĂ ROMPRES

Actuala denumire a primit-o la 8 Ianuarie 1990 în urma reorganizării fostei Agenţii

Române de Presă AGERPRES, subordonată Consiliului de Miniştri, care exista din 20

mai 1949. ROMPRES are misiunea de a culege, redacta şi difuza prin cuvânt şi

imagine informaţii despre actualitatea politică, economică, socială, cultural-ştiinţifică

şi sportivă din ţară şi străinătate şi are, prin statutul sau, obligaţia fundamentală de a-şi

desfăşura activitatea în afara oricăror influenţe sau consideraţii de ordin ideologic,

politic, religios sau economic, de natură să afecteze exactitatea şi obiectivitatea

informaţiei difuzate.

Ca instituţie oficială de presă a României, Agenţia Naţională de Presă Rompres

asigură difuzarea unor comunicate, precum şi a altor documente oficiale provenind de

la utorităţi şi instituţii publice, de la alte organizaţii guvernamentale şi

neguvernamentale. Pentru clienţii săi din mass-media – 90 de ziare, posturi de radio şi

TV – ROMPRES transmite zilnic peste 220 de ştiri din actualitatea internă şi

aproximativ 175-200 din actualitatea internaţională acoperind tematic toate domeniile.

Ea difuzează, de asemenea, şi un flux de ştiri în limba maghiară destinat presei de

această expresie din ţară.

ROMPRES realizează şi oferă zilnic beneficiarilor circa 25-30 de imagini din

actualitatea internă, preia şi difuzează integral fluxul de fotografii al agenţiilor EPA

(European-Photo Agency) şi A.P. (Associated Press).

Realizarea şi transmiterea ştirilor

Culegerea de informaţii, redactarea, procesarea şi finalizarea acestora, realizarea

de material fotografic şi apoi distribuirea lor către beneficiari sunt operaşiuni la care

participă peste 70% din salariaţii ROMPRES: ziarişti, reporteri, fotoreporteri şi

operatori calculatoare. Majoritatea personalului lucrează în sediul central din

Bucureşti, în redacţiile şi secţiile de informaţii centrale, locale, fotoreportaj, externe şi

sport, ştiri pentru străinătate, documente-publicaţii şi servicii la cerere. În ţară, în

majoritatea capitalelor de judeţ, ROMPRES are acreditaţi corespondenţi speciali.

Evenimentele internaţionale importante sunt relatate de ROMPRES prin trimişi

speciali.

Având in vedere partenerii, ROMPRES are acorduri de colaborare şi face

schimburi de informaţii şi fotografii cu peste 45 de agenţii de presă din întreaga lume,

între care: SUA, Franţa, Italia, Germania, Spania, Danemarca, Brazilia şi multe altele.

Între beneficiari se numără Administraţia Prezidenţială, Senatul, Camera Deputaţilor,

Guvernul României, ministere şi departamente subordonate, Curtea Supremă de

Justiţie, partide şi alte organizaţii politice, instituţii de învăţământ superior, biblioteci

şi edituri, societăţi bancare şi camere de comerţ, precum şi societăţi economice şi de

altă natură.

Mijloacele de comunicare în masă care folosesc imagini şi ştiri ROMPRES

numără, între altele, cotidiene centrale ca: Evenimentul zilei, Jurnalul Naţional,

Libertatea, Gazeta Sporturilor, Ziarul Financiar; posturi de radio şi televiziune: Radio

România, Radio 21, Radio Contact,

TVR, Antena 1 etc.

4. AGENŢIA DE PRESĂ MEDIAFAX

Corpul jurnlistic este format din 100 de reporteri, redactori şi editori,

împreună cu reţeaua proprie de corespondenţi aflaţi în principalele 40 de oraşe ale

ţării, precum şi în SUA, Franţa, Germania, Belgia, Rusia, Ungaria şi Moldova.

Serviciile de informaţii de afaceri Mediafax acoperă domenii precum: piaţa

valutară, piaţa de capital, cea monetară, ştiri economice şi de eveniment,

oportunităţi, licitaţii, indicatori statistici, date despre firme. Serviciile sunt

constituite având la bază sisteme complexe de furnizare a informaţiilor, incluzând

servicii software de stocare, transmisie şi analiză a datelor furnizate. Prin

serviciile sale, Medifax furnizează zilnic peste 450 de ;tiri din diferite domenii.

Obiectivul Mediafax este acela de a îmbunătăţii permanent asistenţa acordată

clienţilor săi de a dezvolta noi proiecte, precum şi de a continua să acorde aceeaşi

importanţă serviciilor sale consacrate şi să îşi concentreze eforturile pe găsirea

celor mai eficiente soluţii pentru a asigura accesul cât mai rapid şi facil la

informaţie.

Valorile Mediafax:

1. Cei mai importanţi sunt clienţii

2. Profesionalism şi integritate

3. Calitate

5. SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE

1. România actualităţi

Reprezintă postul cu cea mai mare audienţă, singurul care acoperă întreg teritoriul

naţional şi se confundă adesea cu însăşi Radiodifuziunea Română. Emite 24 de ore zilnic,

pe unde lungi, medii, scurte şi ultrascurte, şi propune un program diversificat, difuzând

emisiuni de actualităţi şi informaţii politice, sociale, economice, emisiuni coplexe,

muzicale şi de divertisment. Deviza sa este Clipa în direct.

2. Romania Cultural

Emite 16 ore zilnic, între orele 8:00 şi 2:00, pe unde medii şi ultrascurte. Programul său

se adresează unui public avizat, care aspiră la o revanşă prin cultură, faţă de stresul zilnic.

Oferă informaţii din actualitatea literar-artistică, ştiinţifică şi muzicală. Difuzează emisiuni

artistice specializate şi realizează transimisiuni în direct de la principalele evenimente

culturale. Deviza sa: Biruinţă prin spirit, apropiere prin cultură

3. România Tineret

Emite 17 ore zilnic. Difuzează emisiuni pentru tineret, muzică, divertisment. Se

autointitulează un radio în blue jeans.

4. România Muzical

Este un canal specializat pe muzică clasică, înfiinţat în 1997. Emite 16 ore zilnic,

pe unde ultrascurte şi poate fi recepţionat doar în Bucureşti. Programul radiofonic

destinat melomanilor oferă emisiuni informative din actualitatea muzicală,

transmisiuni în direct ale concertelor, integrale muzicale, emisiuni de iniţiere şi

estetică muzical.

6. Ziarul Adevărul

porterii sunt în majoritatea noi şi tinerii, cu studii superioare (absolvenţi de Drept, ASE,

Litere, Limbi Străine sau Ştiinţe Politice şi Administrative) sau încă studenţi. Reporterii de la

Adevăriş caută singuri informaţia sau prelucrează ştirile de la agenţiile de presă sau

materialele deliberate de diferite instituţii. Îşi redactează singuri articolele pe baza

informaţiilor de pe teren. Şefii de departament le citesc, le dau titlu şi le supun atenţiei

redactorului-şef. Fiecare redactor-şef adjunct răspunde de anumite departamente. El vede,

citeşte şi aprobă pentru tipar toate materialele din domeniul său. Fotoreporterii merg foarte rar

împreună cu reporterii pe teren. Comunică mai mult telefonic între ei, li se transmit

coordonatele locului şi fotoreporterul poate veni mai târziu pe teren. Fotografiile sunt alese de

responsabilităţi de secţii.

Ziarul Adevărul, fondat în 1888, apare în noua formulă de la data de 25 decembrie 1989.

Este un cotidian naţional independent. El este în afara oricăror influenţe politice, economie,

financiare, de grup ori personale – interne sau din exterior. Adevărul nu face politica nici unui

partid.

Ziarul Adevărul şi-a ales ca deviză articolul 16 din Constituţie: ,,Nimeni nu este mai

presus de lege” – definindu-se ca un cotidian angajat în promovarea legalităţii şi a justiţiei

sociale. El are o atitudine critică atât faţă de puterem, cât şi faţă de Opoziţie , considerând

drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la prevederile legii şi la principiile

morale.