Curs Institutiile Specializate ONU 2014

33
INSTITUŢIILE SPECIALIZATE DIN CADRUL ONU 1. Noţiune. Relaţia cu ONU 1.1. Prevederile Cartei ONU Între scopurile Naţiunilor Unite figurează, alături de menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale, realizarea cooperării internaţionale în rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, în promovarea şi încurajarea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pentru toţi, fără deosebire de rasă, scop sau religie (articolul 1 alin. (3)). Capitolul IX, „Cooperarea internaţională social-economicăprevede, în cadrul articolului 57: „Diferitele instituţii specializate, înfiinţate prin acorduri interguvernamentale şi având, potrivit statutelor lor, largi atribuţii internaţionale în domeniile economic, social, cultural, al învăţământului, al sănătăţii şi în alte domenii conexe, vor fi puse în legătură cu Naţiunile Unite în conformitate cu dispoziţiile articolului 63”. Articolul 63 stabileşte mecanismul prin care Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) reglementează relaţia ONU cu instituţiile specializate: - ECOSOC poate încheia acorduri cu instituţiile specializate, care definesc termenii în care instituţiile vor intra în relaţie cu ONU - ECOSOC poate coordona activitatea instituţiilor specializate prin consultări sau recomandări. 1.2. Definiţie. Instituţiile specializate reprezintă organizaţii internaţionale, constituite de state prin tratat („acord interguvernamental”), cu personalitate juridică distinctă de a ONU, având atribuţii şi competenţe circumscrise unor domenii specifice. Trăsături specifice:

description

Institutii ONU

Transcript of Curs Institutiile Specializate ONU 2014

INSTITUIILE SPECIALIZATE DIN CADRUL ONU

INSTITUIILE SPECIALIZATE DIN CADRUL ONU

1.Noiune. Relaia cu ONU

1.1. Prevederile Cartei ONU

ntre scopurile Naiunilor Unite figureaz, alturi de meninerea pcii i a securitii internaionale, realizarea cooperrii internaionale n rezolvarea problemelor internaionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, n promovarea i ncurajarea respectrii drepturilor omului i libertilor fundamentale, pentru toi, fr deosebire de ras, scop sau religie (articolul 1 alin. (3)).

Capitolul IX, Cooperarea internaional social-economic prevede, n cadrul articolului 57: Diferitele instituii specializate, nfiinate prin acorduri interguvernamentale i avnd, potrivit statutelor lor, largi atribuii internaionale n domeniile economic, social, cultural, al nvmntului, al sntii i n alte domenii conexe, vor fi puse n legtur cu Naiunile Unite n conformitate cu dispoziiile articolului 63.

Articolul 63 stabilete mecanismul prin care Consiliul Economic i Social (ECOSOC) reglementeaz relaia ONU cu instituiile specializate:

ECOSOC poate ncheia acorduri cu instituiile specializate, care definesc termenii n care instituiile vor intra n relaie cu ONU

ECOSOC poate coordona activitatea instituiilor specializate prin consultri sau recomandri.

1.2.Definiie.Instituiile specializate reprezint organizaii internaionale, constituite de state prin tratat (acord interguvernamental), cu personalitate juridic distinct de a ONU, avnd atribuii i competene circumscrise unor domenii specifice.

Trsturi specifice:

- instituiile specializate au personalitatea juridic distinct;

Not: Unele instituii au fost nfiinate anterior crerii Organizaiei Naiunilor Unite, legtura cu aceasta stabilindu-se prin acorduri ntre instituie i ECOSOC.

- membrii instituiilor specializate pot fi state membre sau nemembre ONU;

- relaia dintre instituiile specializate i ONU este definit de acordul dintre acestea i ECOSOC;

1.3. Enumerare

a) Uniunea Potal Universal (UPU)

b) Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT)

c) Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (OACI)

d) Organizaia Meteorologic Mondial (OMM)

e) Organizaia Maritim Internaional (OMI)

f) Organizaia Internaional a Muncii (OIM)

g) Organizaia Mondial a Sntii (OMS)

h) Fondul Monetar Internaional (FMI)

i) Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD)

j) Asociaia Internaional pentru Dezvoltare (AID)

k) Societatea Financiar Internaional (SFI)

l) Agenia de Garantare a Investiiilor Multilaterale (MIGA)

m) Fondul Internaional pentru Dezvoltare Agricol (FIDA)

n) Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, Cultur i tiin (UNESCO)

o) Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (OMPI)

p) Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial (ONUDI)

q) Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO)

2.Uniunea Potal Universal (UPU)

2.1.Scurt istoric

1863, Paris, prima conferin potal internaional, la iniiativa directorului general al potelor S.U.A.

1874, Berna, 22 state au semnat Tratatul privind crearea unei Uniuni Generale a Potelor

1878, la Congresul de la Berlin, organizaia este denumit Uniunea Potal Universal, Actul constitutiv fiind semnat de 33 state

1 iulie 1948, UPU devine instituie specializat a ONU

n prezent- 192 state membre; Sediul: Berna

2.2. Acte constitutive

1964, n cadrul Congresului de la Viena, Actul constitutiv a fost modificat, fiind adoptate patru documente:

Constituia Uniunii Potale Universale (revizuit n 1969, 1974, 1984, 1989, 1994, 1999, n 2004, la Congresul de la Bucureti i ultima dat n 2008)

Regulamentul General

Convenia Potal Universal

Regulamentul de Execuie

2.3. Obiective. Activiti

Principiul fundamental pe care este ntemeiat organizaia este crearea unui teritoriu potal unic pe teritoriul statelor membre, ntemeiat pe libertatea circulaiei potale generale.

Obiective:- organizarea i perfecionarea serviciilor potale;

- dezvoltarea cooperrii internaionale n domeniul serviciilor potale;

- oferirea de asisten tehnic potal, la solicitarea statelor membre.

Activiti specifice:

armonizarea regulilor referitoare la expediiile potale;

recomandarea de tarife;

stabilirea de reguli pentru metodele de calcul al tarifelor, precum i de reguli privind corespondena recomandat i transportul unor obiecte care impun precauii speciale;

emiterea de recomandri privind cunoaterea pieei, strategii comerciale, calitatea serviciilor Programul general de aciune de la Washington (1989);

iniierea de proiecte referitoare la activitile potale.

2.4.Structur

Congresul: - reprezint organul plenar al Uniunii, fiind compus din reprezentanii tuturor statelor membre;

- are atribuii de ordin legislativ, elabornd i revizuind

actele constitutive;

- stabilete orientrile generale ale activitii Uniunii,

elabornd programe, directive etc.

- alege organele: Consiliul executiv, Consiliul

consultativ de studii potale i Directorul general;

- aprob bugetul i bilanul contabil.

Consiliul executiv:- este compus din reprezentanii a 41 state membre, conform principiului repartiiei geografice echitabile;

- supervizeaz activitile de acordare a asistenei tehnice i elaboreaz regulamente de execuie.

Consiliul consultativ de studii potale:

- este compus din 40 de membri, alei de Congres;

- elaboreaz studii n domeniul comercial economic,

tehnic, operaional.

Biroul internaional:

- este condus de un Director general;

- ndeplinete rolul de secretariat;

- are atribuii de coordonare, consultare i informare.

Bugetul Uniunii este asigurat prin contribuiile statelor membre, n funcie de clasa n care se situeaz fiecare stat (exist apte clase), fiind fixat de Congres.

3. Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor (UIT)

3.1.Scurt istoric

1865, Paris, n cadrul Conferinei telegrafice internaionale, a fost creat Uniunea Telegrafic Internaional;

1906, Berlin, a fost creat Uniunea Radiotelegrafic Internaional;

1932, Conferina de la Madrid. Cele dou Uniuni au fuzionat, fiind adoptat Convenia internaional a telecomunicaiilor (n vigoare de la 1 iulie 1934), care nfiina Uniunea Internaional a Telecomunicaiilor;

1947, Acord ntre UIT i ONU, prin care UIT devine instituie specializat;

1994, au intrat n vigoare o nou Convenie internaional a telecomunicaiilor i o nou Constituie a UIT.

n prezent 193 state membre; Sediul: Geneva.

3.2. Obiective. Activiti

Obiective:

- ntrirea cooperrii ntre statele membre n vederea mbuntirii i folosirii raionale a telecomunicaiilor; promovarea cooperrii cu alte organizaii internaionale;

- oferirea de asisten tehnic statelor membre;

- favorizarea dezvoltrii mijloacelor tehnice i a exploatrii lor eficiente, creterea randamentului serviciilor de telecomunicaii.

Activiti specifice:

- armonizarea politicilor naionale, n vederea stabilirii unei cooperrii eficiente ntre sectorul public i cel privat, stabilirea de strategii i orientri pe termen mediu i lung,

- adoptarea de reglementri referitoare la utilizarea spectrului frecvenelor i la folosirea orbitei geostaionare;

- adoptarea de reglementri pentru stabilirea de standarde pentru interconectarea sistemelor de telecomunicaii;

- sprijinirea dezvoltrii telecomunicaiilor n rile n curs de dezvoltare;

- organizarea de expoziii mondiale.

Organizarea de conferine tematice:

Conferine mondiale asupra telecomunicaiilor internaionale;

Conferine de radiotelecomunicaii;

Conferine de standardizare a telecomunicaiilor;

Conferine de dezvoltare a telecomunicaiilor.

3.3. Structur

Conferina plenipoteniarilor:

- este organul plenar, compus din reprezentanii tuturor statelor membre; se ntrunete la intervale de 4 ani;

- elaboreaz orientrile generale ale activitii Uniunii;

- amendeaz actele constitutive i aprob ncheierea de acorduri internaionale;

- alege membrii Consiliului i ai celorlalte organe permanente; aprob bugetul.

Consiliul: - este compus din reprezentanii a 46 state membre;

- rspunde de politica curent a Uniunii, pe baza directivelor

Conferinei plenipoteniarilor;

- coordoneaz i controleaz organele permanente.

Organe permanente:

- Secretariatul general, condus de Secretarul general, coordoneaz activitatea Uniunii i asigur aplicarea reglementrilor adoptate de Consiliu;

- Sectorul radiocomunicaiilor asigur folosirea echitabil i eficient a spectrului frecvenelor radioelectrice, inclusiv a celor ce folosesc sateliii geostaionari;

- Sectorul de standardizare a telecomunicaiilor;

- Sectorul dezvoltrii telecomunicaiilor.

Comitete consultative:

- pot fi compuse din agenii guvernamentale sau din companii publice sau private aprobate s participe n aceast calitate de statul de naionalitate;

- Comitetul internaional pentru nregistrarea frecvenelor ntrunete specialiti recunoscui n domeniu, ceteni ai statelor membre, dar care nu reprezint guvernele acestora.

Bugetul Uniunii este asigurat prin contribuiile statelor membre, n funcie de clasa aleas de fiecare stat (exist apte clase).

4. Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (OACI)

4.1. Scurt istoric

1910, Paris, prima conferin internaional privind aviaia;

1919, Comisia aeronautic din cadrul Conferinei de Pace (Romnia membru), elaboreaz Convenia internaional privind navigaia aerian (semnat la Paris, la 13 octombrie 1919), care nfiineaz Uniunea Aerian, al crei organ era Comisia Internaional pentru Navigaie Aerian.

1 noiembrie 7 decembrie 1944, Conferina de la Chicago, 52 state, adopt Convenia privind aviaia civil internaional, care instituie Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (n vigoare din aprilie 1947).

mai 1947, intr n vigoare Acordul ntre OACI i ONU, prin care prima devine instituie specializat

n prezent - 191 state membre; Sediul: Montreal.

4.2. Obiective. Activiti

Obiective:- organizarea transportului internaional astfel nct s permit o dezvoltare unitar a acestuia, n condiii de securitate;

- sprijinirea dezvoltrii liniilor aeriene, a aeroporturilor i a instalaiilor tehnice pentru navigaia aerian;

- asigurarea unui rspuns corespunztor solicitrilor de servicii aeriene.

Activiti:

activitate normativ, elaborarea de convenii internaionale, cum ar fi:

Convenia privind recunoaterea internaional a dreptului de proprietate asupra aeronavelor;

Convenia privind rspunderea pentru daunele cauzate de aeronave terilor la sol;

Convenia privind responsabilitatea transportatorului aerian fa de pasageri;

Convenia privind prevenirea i reprimarea actelor mpotriva siguranei aviaiei civile internaionale.

elaborarea de standarde internaionale privind: performanele tehnice ale aeronavelor, pregtirea piloilor de linie, a echipajelor, a controlorilor de trafic i echipelor de ntreinere, transportul bunurilor periculoase, securitatea aeroporturilor.

adopt reguli de zbor i produce hri pentru uzul navigaiei aeriene;

acioneaz pentru facilitarea trecerii peste frontiere a aeronavelor, echipajelor etc.

4.3. Organe

Adunarea:-organ plenar, cuprinznd reprezentanii tuturor statelor membre; se ntrunete la intervale de 3 ani.

- propune statelor membre ratificarea amendamentelor la Convenia de la Chicago, pe care le adopt cu o majoritate de 2/3;

stabilete liniile generale ale politicii OACI, elabornd directive n acest sens;

poate aproba amendamente la Convenia privind aviaia civil internaional;

-alege membrii Consiliului i adopt bugetul.

Consiliul:-este organul executiv, compus din reprezentanii a 36

din statele membre, n funcie de repartizarea echitabil pe

trei categorii de state: cele care dein ponderea major n

transportul aerian, cele care contribuie la furnizarea de

instalaii i servicii pentru navigaia aerian, cele care

asigur o repartiie geografic echitabil;

-adopt standarde pentru navigaia aerian;

-acioneaz, la solicitarea statelor, ca instan de soluionare a diferendelor legate de interpretarea i aplicarea Conveniei de la Chicago, dac diferendele nu au putut fi soluionate prin negocieri. Decizia poate fi apelat n faa CIJ.

-numete Secretarul General;

-are n subordine: Comisia de navigaie, Comitetul de transport aerian, Comitetul juridic, Comitetul de ajutor colectiv pentru serviciile de navigaie aerian, Comitetul de personal, Comitetul de finane, Comitetul de intervenie ilicit, Comitetul de cooperare tehnic.

Secretariatul este condus de un Secretar General i este organizat n cinci direcii: navigaie aerian, transport aerian, cooperare tehnic, probleme juridice, administraie i servicii.

Birourile regionale Africa, Europa i America Latin asigur cooperarea cu organizaiile regionale.

Bugetul este asigurat prin contribuiile statelor membre i prin veniturile organizaiei, rezultate din furnizarea de echipament, instalaii pentru navigaie, asisten tehnic etc.

5.Organizaia Meteorologic Mondial (OMM)

5.1.Scurt istoric

1873, a fost nfiinat Organizaia Meteorologic Internaional (OMI), organizaie neguvernamental;

1950, la cea de-a XII-a Conferin a organizaiei, este semnat Convenia meteorologic mondial, prin care se nfiineaz Organizaia Meteorologic Mondial;

1951, OMM devine instituie specializat a ONU;

n prezent, 185 state membre ; Sediul: Geneva

5.2.Obiective. Activiti

Obiective:-promovarea cooperrii internaionale n domeniul serviciilor meteorologice;

-standardizarea observaiilor meteorologice;

-facilitarea schimbului de informaii n domeniu;

- ncurajarea cercetrilor i promovarea utilizrii meteorologiei n diferite domenii: aviaie, navigaie, agricultur etc.

Activiti specifice constau, n principal, n aplicarea de programe n domeniu:

-Programul de supraveghere meteorologic mondial, format din trei componente (sisteme): sistemul mondial de informaie, sistemul mondial de telecomunicaii, sistemul mondial de prelucrare meteorologic;

-Programul mondial de cercetare climatologic;

-Programul destinat cercetrii atmosferice i mediului;

- Programul de folosire a datelor meteorologice;

-Programul hidrologic i de folosire a resurselor de ap;

-Programul mondial privind clima;

-Programul de nvmnt i formare profesional;

Programul de cooperare tehnic.

Programul privind spaiul.

Programul privind reducerea riscurilor de dezastre.

5.3.

Structur

Congresul meteorologic mondial:

- organ plenar, reunind delegai ai tuturor statelor membre; se ntrunete la intervale de 4 ani;

- hotrte asupra politicii generale, adopt Regulamentul tehnic privind practicile internaionale de meteorologie i hidrologie operaional;

- desemneaz membrii Consiliului executiv i Secretarul general; adopt bugetul.

Consiliul executiv:

- are responsabiliti n ceea ce privete supravegherea i punerea n executare a politicii organizaiei;

- se compune din 37 de membri;

- elaboreaz studii i recomandri.

Asociaiile meteorologice regionale sunt n numr de ase, pentru Africa, America de Nord i Central, America de Sud, Europa, Asia i Pacificul de Sud-vest, avnd competene de a coordona activitile meteorologice n aceste regiuni.

Comisiile tehnice:- sunt n numr de 8;

- elaboreaz studii i fac propuneri n ceea ce privete standardizarea activitilor i a procedurilor meteorologice.

Secretariatul este condus de un Secretar General i ndeplinete funcii tehnice i administrative legate de funcionarea organizaiei.

Resursele financiare sunt furnizate din contribuiile statelor membre, n proporiile fixate de Congres.

5. Organizaia Maritim Internaional (OMI)

5.1.nfiinare:-1948, semnarea Conveniei privind constituirea Organizaiei Maritime Consultative Internaionale. Convenia a intrat n vigoare la 17 martie 1958, prin ratificarea acesteia de ctre 21 state.

- n prezent, 170 state membre i 3 membri asociai ; Sediul: Londra

5.2.Obiectiv: realizarea colaborrii interstatale, a unui schimb de informaii eficient i armonizarea politicilor statelor membre n ceea ce privete reglementarea oricror probleme tehnice legate de navigaia comercial internaional.

5.3.Activiti specifice: activitatea normativ. n acest sens, OMI elaboreaz:

convenii internaionale privind:

-ncrctura vaselor (L.L. 1966);

-responsabilitatea civil n domeniul transportului maritim de materii nucleare (1971);

-securitatea containerelor (CSC 1970);

-prevenirea abordajelor n largul mrii (CORLEG 1972);

-facilitarea traficului maritim internaional (1973);

-crearea Organizaiei internaionale pentru telecomunicaii maritime prin satelit INMARSAT (1976);

-securitatea navelor de pescuit (SFV 1977)

-reprimarea actelor ilicite mpotriva navigaiei maritime (1988);

-prevenirea polurii mrilor de ctre nave.

recomandri privind transportul pe mare al bunurilor periculoase, semnalizarea pe mare, sigurana vaselor comerciale nucleare etc.

coduri de conduit.

5.4. Structur

Adunarea:- organ plenar, compus din reprezentanii tuturor statelor membre, se ntrunete la intervale de 2 ani;

- aprob programul bienal de lucru al OMI;

- adopt recomandri privind securitatea maritim i poluarea, precum i alte instrumente internaionale;

- aprob bugetul, numete Consiliul i aprob numirea Secretarului General.

Consiliul:- compus din reprezentanii a 32 state membre;

- ndeplinete totalitatea funciilor organizaiei, cu excepia emiterii de recomandri privind securitatea maritim i poluarea;

- numete Secretarul General.

Secretariatul este condus de un Secretar General ndeplinete atribuii cu caracter administrativ.

Comitetele:- sunt organe cu caracter tehnic, gestionnd probleme cum ar fi: securitatea maritim, poluarea mediului marin, cooperare tehnic, probleme juridice;

- elaboreaz rapoarte i proiecte de recomandri.

7.Organizaia Internaional a Muncii (OIM)

7.1. Scurt istoric

1881, primele demersuri ale Consiliului federal elveian pentru o conferin internaional privind protecia lucrtorilor;

1890, Berlin, 1906, Berna: conferine internaionale pe aceast tem;

1897, Zurich, Bruxelles congrese internaionale prin care se nfiineaz Asociaia internaional pentru protecia legal a muncitorilor;

1919, Tratatul de la Versailles reglementeaz n partea a XIII-a nfiinarea Organizaiei Internaionale a Muncii, ca organizaie n sistemul Societii Naiunilor. Actul constitutiv: Constituia OIM.

1944, Declaraia de la Philadelphia privind scopurile i obiectivele OIM modific Constituia organizaiei;

1946, OIM devine instituie specializat a ONU. Sediu: Geneva.

n prezent, 183 state membre

7.2. Obiective

OIM i propune:- realizarea justiiei sociale;

- mbuntirea, prin aciuni internaionale, a nivelului de trai i a condiiilor de munc ale lucrtorilor.

n acest scop, OIM pornete de la principiul reprezentrii tripartite: guvern, patronat, lucrtori.

7.3. Activiti specifice

Elaborarea de norme internaionale:

- convenii internaionale n domeniile: libertatea de asociere a lucrtorilor, sptmna de lucru, salariile, vrsta minim de ncadrare n munc, condiiile de angajare a diferitelor categorii de lucrtori, asigurri sociale, protecia muncii etc.

- recomandri;

Iniierea de programe n scopul mbuntirii condiiilor de lucru:

- Programul mondial de folosire deplin a forei de munc (1969);

- Programul privind asigurarea securitii i sntii lucrtorilor (1975).

Aplicarea de proiecte, mpreun cu alte instituii ale ONU, n domeniile:

- normelor internaionale de munc i drepturile omului;

- egalitatea femeilor;

- promovarea folosirii forei de munc i ajustarea structural;

- mediul nconjurtor i mediul muncii.

Activiti de cercetare n cadrul:

-Institutului Internaional de Studii Sociale (Geneva);

-Centrul Internaional de Pregtire n Domeniul Social (Torino).

7.4. Structur:

Cuprinde reprezentani ai: guvernelor, patronatului, lucrtorilor.

Conferina Internaional a Muncii:

- organ deliberativ, cuprinznd delegaiile tuturor statelor membre;

se reunete anual.

- fiecare delegaie cuprinde patru membri cu drepturi egale: doi din partea guvernului, cte unul din partea patronatului i lucrtorilor;

- stabilete direciile de aciune ale Organizaiei;

- adopt convenii internaionale i recomandri, controleaz aplicarea acestora;

- aprob bugetul i alege Consiliul de Administraie.

Consiliul de Administraie:

- compus din 56 de membri, 28 reprezentnd statele, 14 patronatele, 14 lucrtorii;

- reprezentanii celor mai importante 10 state industrializate membri de drept n Consiliu;

- adopt decizii, pe baza direciilor impuse de Conferin, n ceea ce privete politica i programele de aciune ale OIM;

- alege Biroul Internaional al Muncii;

- are n subordonare Comisii organe cu caracter tehnic.

Biroul Internaional al Muncii:

- ndeplinete funcii de secretariat;

- este condus de un director;

- ntocmete rapoarte i alte documente necesare pentru reuniunile Consiliului i Conferinei.

8. Organizaia Mondial a Sntii (OMS)

8.1. Scurt istoric

1851 1907 au loc 12 conferine sanitare internaionale;

1892, Veneia, semnarea primei Convenii sanitare internaionale;

1907, Roma, crearea primului organism internaional n domeniu: Oficiul internaional pentru igien public (cuprinznd 55 state);

1919, a fost creat, n cadrul Societii Naiunilor, Organizaia Internaional pentru Igien;

iunie-iulie 1946, Conferina internaional, la iniiativa ECOSOC, care adopt Constituia Organizaiei Mondiale a Sntii, n vigoare din 7 aprilie 1948. Preambulul Constituiei prevede statutul de instituie specializat a ONU;

n prezent, 194 state membre; Sediu: Geneva.

8.2. Obiectiv. Activiti

Scop:conducerea tuturor popoarelor ctre cel mai nalt grad de sntate (articolul 1 al Constituiei OMS);

Obiective: - stabilirea de strategii globale privind ngrijirile medicale preventive i curative;

- realizarea de programe de dezvoltare a infrastructurii sanitare.

Activiti:- acordarea de sprijin statelor membre pentru dezvoltarea propriilor sisteme sanitare;

- susinerea cercetrilor n domenii cum ar fi: nutriia, calitatea apei, calitatea mediului, prevenirea accidentelor, controlul epidemiilor etc.

- elaborarea de convenii internaionale, care sunt adoptate de Adunare i propuse spre ratificare statelor membre;

- adoptarea de reglementri cu caracter tehnic, privind: carantina, metodele de diagnosticare, nomenclatura bolilor, produsele biologice etc.

8.3. Structur

Adunarea mondial a sntii:

- organ suprem, cuprinde reprezentanii tuturor statelor membre, se ntrunete anual;

- stabilete orientrile generale ale activitii OMS;

- adopt convenii internaionale i regulamente cu caracter tehnic n probleme de siguran sanitar;

- adopt recomandri;

- desemneaz membrii Consiliului Executiv, i, la propunerea acestuia, numete Directorul General.

Consiliul Executiv:

- compus din 34 de membri, care acioneaz n nume propriu;

- pregtete ordinea de zi a Adunrii i propune spre aprobare programul general de lucru al OMS;

- emite avize consultative i propune nfiinarea de organe subsidiare;

Secretariatul cuprinde Directorul General i personalul tehnico-administrativ necesar desfurrii activitii permanente a OMS

Comitete i Birouri Regionale, pentru 6 regiuni: Africa, America, Asia de Sud-Est, Europa, Mediterana Oriental i Pacificul Occidental.

Bugetul este asigurat din contribuiile statelor membre. OMS constituie un fond special la dispoziia Consiliului Executiv, pentru situaii de urgen.

9.Organizaia Naiunilor Unite pentru Educaie, Cultur i tiin (UNESCO)

9.1. Constituire

1913, Belgia iniiaz o conferin internaional, cu propunerea de creare a unei Organizaii Internaionale a Educaiei;

1945, Londra, Conferin internaional n cadrul creia este adoptat Convenia privind constituirea UNESCO, intrat n vigoare n noiembrie 1946;

n prezent, 195 state membre si 9 membri asociai; Sediul: Paris.

9.2. Principii i obiective

Conceptul UNESCO este c o pace durabil la nivel mondial poate fi obinut nu numai prin demersuri economice i politice, ci i prin aprofundarea rspndirii educaiei i culturii.

Obiective:- promovarea colaborrii ntre naiuni n domeniul educaiei,

culturii, tiinei i comunicaiilor;

- cultivarea respectului universal pentru dreptate, legalitate, drepturile i libertile fundamentale ale omului;

- cunoaterea reciproc a culturilor.

9.3. Activiti

Forme de activitate:

- aciuni proprii de promovare a culturii, educaiei, tiinei;

- sprijin acordat statelor membre prin programe proprii sau n colaborare cu alte organizaii;

- aciuni privind cooperarea intelectual internaional.

Domenii de activitate:

a)nvmnt:

- iniierea de programe de alfabetizare;

- programe de formare a educatorilor;

- program propriu de burse;

- programe de finanare a instituiilor de nvmnt.

b)tiin:

tiine exacte:- programe de pregtire (omul i biosfera,oceanografie, geologie, hidrologie);

- programe pentru corectarea dezechilibrului tiinific i tehnologic ntre statele industrializate i rile n curs de dezvoltare.

tiine sociale:- programe de promovare a drepturilor omului i libertilor fundamentale, combaterea discriminrii, ameliorarea statutului femeii etc.

c) Cultur:

Promovarea diversitii culturale: de exemplu, Declaraia Universal privind Diversitatea Cultural

Elaborarea de convenii internaionale privind regimul juridic al unor opere de art;

Aplicare de programe de sprijinire a statelor membre pentru meninerea patrimoniului cultural. UNESCO realizeaz o list a valorilor mondiale (peste 400 de situri din 100 de state).

d)Comunicaii: aplicarea Programului UNESCO pentru dezvoltarea comunicaiilor, care ofer sprijin statelor membre pentru crearea suprastructurii necesare asigurrii fluxului liber de informaii i idei

Parteneri:- comisiile naionale UNESCO;

- organizaii internaionale;

- organizaii nonguvernamentale i fundaii.

9.4. Structur

Conferina general: - organ plenar,cuprinznd reprezentanii tuturor statelor, membre, se ntrunete la intervale de doi ani;

- adopt decizii cu privire la politica, programul i bugetul UNESCO;

- adopt proiecte de convenii internaionale i recomandri ctre statele membre;

- alege Consiliul Executiv i numete, la propunerea acestuia, Directorul General;

Consiliul Executiv:- este compus din 58 de membri, inndu-se cont de necesitatea ca ntre acetia s figureze personaliti din domeniile tiinei, culturii, artei etc.

- gestioneaz aplicarea programului organizaiei;

- organizeaz lucrrile Conferinei, formulnd propuneri;

- exercit funcii consultative pe lng organele ONU, inclusiv pe lng CIJ, n probleme juridice.

Secretariatul cuprinde Directorul General, secondat de cinci Directori adjunci, i personalul de specialitate.

Statele membre sunt incluse n cinci regiuni (Africa, America latin i Caraibe, Asia-Pacific, Statele arabe, Europa i America de Nord).

UNESCO a nfiinat 55 birouri regionale, precum i numeroase birouri subregionale i consilieri. Totodat, statele membre numesc reprezentane permanente pe lng UNESCO.

Bugetul este asigurat prin contribuiile statelor membre, dar i prin contribuii voluntare ale altor organisme internaionale.

10. Fondul Monetar Internaional (FMI)

10.1. Scurt istoric

1944, Bretton Woods (New Hampshire, SUA), Conferina internaional, cuprinznd 49 de state, cu scopul de a stabili viitorul sistemului monetar internaional. Conferina a elaborat Acordurile de constituire a FMI i BIRD, semnate la 22 iulie 1944 i intrate n vigoare la 27 decembrie 1945.

Not: n cadrul conferinei, n urma adoptrii Planului White, a fost stabilit sistemul de schimburi fixe, prin care dolarul american era definit n raport cu aurul, iar celelalte monede naionale erau raportate la dolar.

Mai 1946, FMI devine operaional;

Noiembrie 1947, n baza unui Acord ntre FMI i ONU, dobndete statutul de instituie specializat.

1947 39 state membre. Calitatea de membru FMI nu implic i calitatea de membru ONU.

1953, ader Japonia, Germania i o serie de state n curs de dezvoltare.

Perioada rzboiului rece: unele state prsesc FMI: Polonia (1950), Cehoslovacia (1954), Cuba (1964).

Romnia ader n 1972

n prezent, 188 state membre. Sediu: Washington.

10.2. Scop

FMI reprezint instituia central a sistemului monetar internaional, avnd drept scop principal prevenirea crizelor financiare internaionale, prin asigurarea:

- stabilitii cursurilor de schimb;

- evitarea protecionismului i a devalorizrilor competitive;

- redresarea balanei de pli.

10.3. Obiective. n conformitate cu articolul 1 din Articles of Agreement (Actul constitutiv al FMI), obiectivele acestuia sunt:

Promovarea cooperrii monetare internaionale prin asigurarea, pe o baz permanent, a mecanismelor necesare de cooperare i consultare n problemele monetare internaionale;

Facilitarea expansiunii i creterii armonioase a comerului internaional i contribuirea la instaurarea i meninerea unui nivel ridica al venitului real i folosirii forei de munc i la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor, ca obiective primordiale ale politicii lor economice;

Promovarea stabilitii regimului de schimburi i a meninerii ntre state a unor regimuri de schimburi ordonate i evitarea devalorizrilor monetare concureniale;

Sprijinirea stabilirii unui sistem multilateral de reglementare a tranzaciilor curente ntre membri i eliminarea restriciilor la schimburile externe, care mpiedic creterea comerului mondial;

S pun resursele sale generale la dispoziia statelor membre, temporar i pe baza unor garanii corespunztoare, n vederea corectrii mecanismelor balanei de pli.

10.4. Activiti

10.4.1. Elemente generale

n scopul ndeplinirii scopurilor i obiectivelor sale, FMI:

-monitorizeaz politicile economice i financiare la nivelul statelor membre i la nivel global, i acord consiliere statelor membre;

-mprumut anumite sume statelor membre cu probleme n ceea ce privete balana de pli, n scopul sprijinirii ajustrilor i politicilor de reform, n scopul corectrii acestor probleme;

-furnizeaz asisten tehnic guvernelor i bncilor centrale ale statelor membre;

-reprezint principalul forum de dezbatere a politicilor economice naionale n context mondial i oricror probleme referitoare la stabilitatea sistemului monetar internaional.

10.4.2. Resurse financiare

Fiecare stat membru contribuie la resursele organizaiei cu o sum numit cot de subscripie, exprimat n echivalent DST.

Statele vars 25% din cota de participare n DST sau o alt moned convertibil internaional (dolar american sau yen japonez), FMI poate solicita ca restul de 75% din cot s fie pus la dispoziie n moned naional, n caz de necesitate, pentru mprumut.

Mrimea cotelor de participare se stabilete pe baza unor indicatori economici (de exemplu, n cadrul Conferinei de la Bretton Woods au fost luate n calcul: venitul naional, deinerile n aur i dolari, volumul importurilor, structura exporturilor i raportul acestora cu venitul naional). n prezent, cel mai important contribuitor este SUA (17,6%) din totalul cotelor. 1997 suma subcripiilor depea 150 miliarde DST.

Dac este necesar, FMI poate recurge la mprumuturi. Astfel, au fost ncheiate:

- Acordurile Generale de mprumut, ncheiate n 1962, avnd 11 state participante (grupul celor zece state industrializate i Elveia);

- Noile Acorduri de mprumut, ncheiate n 1997, cu 25 de state participante.

n baza acordurilor de mprumut, se in la dispoziia FMI aproximativ 34 miliarde DST (46 miliarde dolari)Drepturile Speciale de Tragere (DST)

DST constituie un instrument internaional de rezerv, fr acoperire n aur sau alte valori, i totodat un instrument internaional de plat.

A fost introdus n 1969 (n contextul prbuirii sistemului de schimburi fixe, n care dolarul reprezenta singura moned convertibil n aur) iniial, DST a fost definit n raport cu aurul, legtura fiind rupt n iulie 1974.

DTS este definit n raport cu un co de patru monede internaionale: euro, yenul japonez, lira sterlin i dolarul american (de exemplu, la 1 august, 2001, 1 DST = 1.26 USD). Compoziia coului de monede este revzut o dat la cinci ani.

FMI aloc DST-uri statelor membre, ca un procent din cote. Ultima alocare de DST 1981. Totui, n 1997, ca urmare a apariiei de noi state membre, a fost propus o nou alocare de 21.4 miliarde DST.

10.4.3. Principale categorii de activiti

A.Elaborarea i aplicarea unui cod de conduit privind politica paritilor monetare, plile aferente tranzaciilor curente i convertibilitii monedelor.

Mijloace de punere n aplicare:

- sistemul paritilor;

- mecanismul de ajustare a sistemului paritilor;

- preul aurului;

- convertibilitatea monedelor naionale (ntre 1945 1971, sistemul de schimburi fixe dolarul american reprezenta singura moned definit n aur, toate monedele fiind definite n raport cu dolarul; 1971 prezent, sistem de schimburi flotante: au fost necesare unele amendamente la actul constitutiv:n 1969 introducerea DST;n 1978 abrogarea preului oficial al aurului;n 1991 soluionarea problemelor arieratelor unor state;)

- un nou proiect de amendament prevede creterea rolului FMI n controlul normativ al micrilor de capital.

B. FMI instituie internaional de credit

Mecanismul iniial - tragerile: n caz de dificulti ale balanei de pli, un stat putea cumpra de la FMI moned convertibil contra monedei naionale. Tragerile presupun mai multe trane: prima reprezint trana de rezerv, iar urmtoarele trane de credit. Ca regul, nu se poate cumpra o cantitate de moned convertibil mai mare de 200% din cota de participare (plafonul poate fi ridicat prin beneficiul altor faciliti de creditare).

Acordurile Stand-by:

- au intrat n politica FMI n 1952;

- Fondul ine la dispoziia statului solicitant o anumit sum de bani de obicei echivalentul tranei de rezerv, cumulat cu cel a primelor dou trane de credit pe care acesta le poate folosi pe perioada acordului (12-18 luni);

- Un acord stand-by conine dou documente:

unul care cuprinde clauzele standard: scopul, durata, suma creditului i obligaiile prilor;

un memorandum sau o scrisoare de intenie prin care se precizeaz politica monetar i de schimb pe care statul respectiv se oblig s o urmeze sau chiar un program de stabilizare sau redresare economic.

Faciliti de finanare cu caracter permanent:

- finanarea compensatorie: introdus n 1963, are rolul ajustrii dificultilor cauzate de fluctuaiile ncasrilor din export, instabilitatea preurilor materiilor prime, calamiti etc.;

- finanarea stocurilor tampon (1969);

- finanarea extins (lrgit): introdus n 1974, reprezint un mprumut, de regul pe termen de patru ani, acordat statelor n scopul eliminrii unor dificulti economice de tip structural;

- facilitatea de rezerv suplimentar (1997) are ca scop ajutorarea statelor membre, printr-un credit pe termen scurt, pentru a face fa unor crize neateptate, datorate ieirii unor capitaluri din ar;

Mecanisme temporare de finanare: au rolul de a rspunde unor crize conjuncturale ale sistemului monetar internaional;

- politica de acces lrgit;

- facilitatea de ajustare structural - creat n 1991 pentru corectarea unor dezechilibre ale balanelor de pli din resurse atrase de FMI prin mprumuturi;

- facilitatea de reducere a srciei i stimulare a creterii: a nlocuit n 1999 facilitatea de ajustare structural ntrit) reprezint un mprumut cu dobnd redus acordat statelor celor mai slab dezvoltate (60 state eligibile), n scopul corectrii unor probleme grave ale balanei de pli programe macro-economice pe termen mediu.

Trsturile generale ale unui credit FMI:

- scop determinat : corectarea problemelor balanei de pli;

- caracter condiional : adoptarea unor politici macroeconomice i financiare;

- temporar: ntre 6 luni i 4 ani;

- FMI acord importan rambursrii la termen a mprumuturilor;

- dobnzile: definite n raport cu piaa internaional a creditelor.

C.FMI centru internaional de cooperare i asisten financiar

- consultarea statelor membre n ceea ce privete politica economic i financiar n ceea ce privete convertibilitatea i restriciile asupra plilor;

- direcionarea ajutorului financiar internaional:sprijinirea rilor n curs de dezvoltare, implicarea n crize grave, sprijinirea unor activiti specifice n fostele state cu economie centralizat.

10.5. Structur

Consiliul Guvernatorilor:

- este organul cel mai important; fiecare stat este reprezentat de un guvernator care poate fi ministrul de finane sau, dup caz, guvernatorul bncii centrale din statele membre;

- adopt decizii n probleme de mare importan;

- se ntrunete o data pe an;

- deciziile sunt adoptate cu majoritate ponderat; fiecrui stat membru FMI i se acorda un numr de voturi de baz, i, n plus, un numr de voturi suplimentar n funcie de importana contribuiei sale financiare. Astfel, doar 13 state pot adopta toate deciziile n majoritate, ponderea celorlalte state fiind minim. Statele se regrupeaz n sectoare care acioneaz ca mijloace de presiune pentru influenarea deciziilor organizaiei. Arabia Saudit formeaz singur un astfel de sector.

Consiliul de administraie

- este alctuit din 24 de membri; acioneaz ca organ executiv al FMI prin mandat atribuit de Consiliul Guvernatorilor. Este un organ permanent care exercit atribuii de supraveghere a politicilor naionale de schimb i acord, cu respectarea anumitor condiii, sprijin financiar, organiznd consultri permanente cu statele membre.

- este gardianul mecanismului drepturilor speciale de tragere (DST).

Directorul general

- este numit de ctre Consiliul de administraie, fiind un naional al unui stat important.

- postul directorului general este destinat meninerii privilegiilor statelor puternice din punct de vedere economic.

11.BANCA MONDIAL

11.1.Elemente generale

n structura Bncii Mondiale intr dou organizaii internaionale: Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) i Agenia Internaional pentru Dezvoltare (IDA). Ambele au 188 de state membre.

BIRD a fost creat n 1944, n cadrul Conferinei de la Bretton Woods

IDA a fost creat n 1960

Scopul principal al BIRD este promovarea dezvoltrii statelor cu venit mediu sau statelor srace dar care prezint garanii de creditare prin mprumuturi, garanii, produse de management al riscului, servicii de analiz i consultan;

IDA are drept scop susinerea statelor celor mai srace prin credite fr dobnd, granturi pentru programe de dezvoltare economic, reducere a srciei i mbuntirea condiiilor de via.

11.2.Activiti

A. Resursele

Acordarea creditelor de ctre BIRD este finanat n principal prin emiterea de obligaiuni (obligaiuni cotate AAA) pe pieele fianciare internaionale.

BIRD se finaneaz, de asemenea, prin mprumuturile acordate din propriul capital

Capitalul BIRD se formeaz prin contribuiile celor 185 de state membre i prin acumularea de rezerve

Resursele BIRD asigur cheltuielile de funcionare ale Bncii Mondiale i pot contribui la finanarea IDA

Resursele IDA se constituie o dat la trei ani prin contribuiile a 40 de state donatoare. Fonduri adiionale sunt generate de rambursarea mprumuturilor (fr dobnd) acordate pe termen de 35-40 de ani

B. mprumuturi

BIRD i IDA acord mprumuturi de dou tipuri: pentru investiii i pentru politici de dezvoltare;

mprumuturile pentru investiii au drept scop achiziionarea de ctre state a unor bunuri, lucrri sau servicii, pentru proiecte de dezvoltare n domenii variate

mprumuturile pentru politici de dezovltare (cunoscute anterior sub denumirea de mprumuturi de ajustare structural) urmresc finanarea politicilor statelor n domeniul reformelor instituional;

Procedur: statele debitoare formuleaz cererile pe baza unui proiect, care este evaluat de Banca Mondial din punct de vedere economic, financiar, social i al mediului. Acordul de mprumut care este semnat prevede: obiectivele de dezvoltare la care se oblig mprumutatul, indicatorii de performan i planul de aplicare al proiectului, precum i modul de restituire a mprumutului. Banca Mondial supravegheaz, prin personalul dislocat n fiecare stat, modul de implementare a proiectului;

mprumuturile IDA se acord fr dobnd, ns statele debitoare pltesc o tax de 0,75% pe an pentru fondurile alocate i 0,5% pe an pentru fondurile angajate de IDA dar care nu au fost alocate nc;

C.Fondurile Trust funds i Granturi

Statele, precum i entitile publice i private pot constitui depozite n Trust funds, fondul urmnd a fi utilizat pentru proiecte de dezvoltare (ex. Carbon Finance, Global Environment Facility, Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria)

IDA acord granturi (fonduri nerambursabile) pentru proiecte de asisten i consultan, precum i pentru co-finanarea unor proiecte

Banca Mondial acord, de asemenea, granturi i pentru organizaii non-guvernamentale private

D.Activiti de Analiz i Consultan

Banca Mondial realizeaz cercetri n domeniul economic i colectare de date pe domenii precum comerul, mediul, combaterea srciei.

Banca Mondial realizeaz, de asemenea, activiti de evaluare n raport cu anumite state examinarea perspectivelor economice prin analiza sectorului bancar, a pieelor financiare, a comerului, infrastructurii etc.

E.ntrirea capacitii statelor

Banca Mondial realizeaz activiti n domeniul formrii experilor din cadrul statelor, n scopul mbuntirii performanelor economice ale statelor. n aceste activiti se ncadreaz:

Serviciile de Consultan (25 de servicii n cadrul Bncii Mondiale)

Reeaua Global de Formare n domeniul Dezvoltrii (Global Development Learning Network)

Knowledge for Development

Centrul de Resurse n domeniul Dezvoltrii Capacitilor

Programele regionale i globale ale Institutului Bncii Mondiale

11.3.Structur

Consiliul Guvernatorilor:

- este organul cel mai important; fiecare stat este reprezentat de un guvernator care poate fi ministrul de finane sau ministrul dezvoltrii;

- adopt decizii n probleme de mare importan;

- se ntrunete o data pe an;

- deciziile sunt adoptate cu majoritate ponderat; fiecrui stat membru i se acorda un numr de voturi de baz, i, n plus, un numr de voturi suplimentar n funcie de importana contribuiei sale financiare. Astfel, doar 13 state pot adopta toate deciziile n majoritate, ponderea celorlalte state fiind minim. Statele se regrupeaz n sectoare care acioneaz ca mijloace de presiune pentru influenarea deciziilor organizaiei.

Consiliul Directorilor

- este alctuit din 24 de membri (Directori Executivi); acioneaz ca organ executiv al FMI prin mandat atribuit de Consiliul Guvernatorilor. Este un organ permanent care exercit atribuii de aprobare a mprumuturilor i garaniilor, a bugetului organizaiei. Se ntlnete de dou ori pe sptmn.

- 5 state cu contribuii mari la bugetul organizaiei numesc cte un Director Executiv Frana, Germania, UK, SUA, Japonia, ceilali 19 Directori Executivi sunt numii de statele membre

Preedintele

- este numit de ctre Consiliul Guvernatorilor, pe termen de 5 ani, rennoibil;

- cu titlu de uzan este un cetean SUA, propus de acest stat.

- n prezent Robert Zoellick