Institutia Primarului in Romania

8/6/2019 Institutia Primarului in Romania

1/64

UNIVERSITATEA "CONSTATIN BRANCUSI" TG.-JIUFACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA SI,STUDII POLITICE CaMP ARATE

. . . ,LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator stiintificConf. Univ. Dr. Horatiu Tiberiu Gorun

AbsolventHurezeanu Maria Aurelia

- 2011 -TARGU JIU


2/64

UNIVERSITATEA "CONSTATIN BRANCUSI" TG.-JIUFACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA SI~STUDII POLITICE CaMP ARATE

INSTITUTIA PRIMARULUI" "IN ROMANIA

Coordonator stiintificConf. Univ. Dr. Horatiu Tiberiu Gorun

AbsolventHurezeanu Maria Aurelia

- 2011 -TARGU lIU


3/64

CUPRINSINTRODUCERE pag. 5CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL ADMINISTRATIEI PUBLICELOCALE pag. 6

2.1. 1.1.0rganizarea administrativa a statelor feudale romanasti inevul mediu dezvoltat pag. 6

2.2 Prezentarea comunei si a primariei din Matasari pag. 17CAPITOLULIIPRIMARUL-AUTORITATEA ADMINISTRATIEIPUBLICE LOCALE pag. 22

2.1 Consideratii generale pag. 222.2 Alegerea primarului pag. 242.3 Statutul primarului pag. 272.4 Atributiile primarului pag. 282.5 Actele emise de primar pag. 40

CAPITOLUL III PRIMARIA-INSTITUTIE A ADMINISTRATIEIPUBLICE LOCALE pag. 44

3.1 Aparatul propriu pag. 453.2 Atributiile directiilor, serviciilor, birourilor subordonate direct

. luiprnnaru Ul. pag. 453


4/64

3.2.1Cabinetul primarului pag. 473.2.2 Corpul de control al primarului pag. 483.2.3 Biroul plan programe pag .493.2.4 Biroul relatii internationale pag. 503.2.5 Serviciul de resurse umane pag. 513.2.6 Biroul relatii cu publicul. pag . 523.2.7 Biroul administrativ pag. 533.2.8 Biroul protectie civila pag. 54

3.3 Directia economica., pag. 55CONCLUZII pag. 61BIBLIOGRAFIE pag. 63

4


5/64

INTRODUCERESchimbarea sistemului socio - economic, problemele care apar in

procesul tranzitiei, globalizarea economiei au creat dificultati in viata, inactivitatea localitatilor, iar deciziile factorilor responsabili sunt deosebit deimportante pentru depasirea acestor probleme. In acest context, dezvoltareaeconomica constituie 0 alternativa pe care 0 pot utiliza folosind potentialulexistent al localitatii,

Afacerile reprezinta motorul dezvoltarii econonuce constituindsursa de baza a crearii veniturilor si implicit a bunastarii locuitorilor.Dezvoltarea economica este un proces continuu ~i coerent de planiificare aprogramelor strategice si a politicilor de dezvoltare in scopul imbunatatiriicalitatii vietii tinand seama de interdependentele dintre problemele mediuluiinconjurator, bunastarii generale si procesului cresterii economice.

Dezvoltarea locala este un proces de diversificare ~i dezvoltare aactivitatilor economice si sociale la nivelul unui teritoriu pomind de lamobilizarea ~i coordonarea resurselor si energiilor existente. Aceastadezvoltare se afla la intersectia mai multor domenii de interventie publica -in acest sens, putem avea pe hinga politicile economice locale ~i politicileurbane de amenajare a teritoriului.

I n tara noastra conceptul de dezvoltare economico - sociala localai~i face aparitia odata cu manifestarea fenomenelor de descentralizareteritoriala ~i de deconcentrare a serviciilor publice. Dezvoltarea societatiidepinde de politica guvemului si administratiei centrale ~i roluladministratiei locale prin care se asigura armonizarea intereselor nationalecu cele locale.

5


6/64

CAPITOLUL I. SCURT ISTORIC ALADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

1.1. Organizarea administrativa a statelor feudale romanastiin evul mediu dezvoltat

Conducerea localitatii se afla in mainile unui reprezentant ales alobstii targovetilor, care purta in Moldova numele de solua; iar in TaraRomaneasca pe acela de jude/. In indeplinirea atributiilor sale judetul eraajutat de un sfat de 12 pargari. Alaturi de acest sfat restrans, apare mentionatin documente i unul mai larg, ai carui membrii sunt numiti sfetnici sauoameni buni si biitrani. Acesta este 0 supravietuire a conducerii vechii obstirurale, peste care s-a suprapus organizarea specific oraseneasca.

Conducerea localitatii avea atributii foarte variate. Ea indeplineafunctii administrative - intre care supravegherea activitatii negustorilor i amestesugarilor - judiciare, fiscale (organizarea veniturilor i cheltuielilororasului si repartizarea darilor catre domnie); ea reprezintii orasul fata dedomnie si intretinea relatii cu conducerile altor erase.

In cadrul orasului ia nastere in aceasta epoca i un drept specificmentionat sub numele de obiceiul tdrgovetilor i care constituia un complexde norme juridice izvorate din practica zilnica i din contactul cu negustoriidin alte tari.

In decursul secolelor de cristalizare i dezvoltare a relatiilorfeudale s-au elaborat i in Moldova si in Tara Romaneasca 0 serie de normejuridice care corespundeau noilor relatii, fiind menite sa apere ordineasociala existentii i interesele stapanilor de pamant,

6


7/64

Dreptul feudal care reglementeaza relatiile dintre oameni, are unpronuntat caracter de clasa, ilustrat prin conditiile inegale in care suntaparate interesele feudalilor ipopulatiei dependente. In aceasta privinta estefoarte graitoare i 0Conventie incheiata de domnul Moldovei cu polonii, in1540, in care se prevede .intre altele, ca"nu se va da credinta podanului(taranului aservit) impotriva stapanului sau; stapanul va fi crezut intotdeaunaimpotriva podanului sau". Taranul aservit era lipsit astfel de posibilitatea dea-si apara interesele.In secolele XIV - XV, taranii aserviti erau, de altfel, judecati chiarde stapanul lor.

Nediferentierea intre puterile statului feudal priveste deci lorganizarea judecatorcasca, Aceleasi persoane - stapan feudal sau dregatordomnesc aveau dreptul sa administreze i sa judece. Mai mult inca, dreptulde judecata 11cuprindea si pe acela de a aplica pedeapsa i a incasa amenda,toate aceste aspecte confundandu-se intr-un singur act globirea: Pentru ceicare aveau dreptul de judecata in tara - fie domn, dregator domnesc saustapan feudal - principalullucru era gloaba (amenda) care se incasa pentruorice fel de vina, dreptul de judecata - ca atribut esential al puterii - fiindconsiderat - atat de domn cat i de feudali ca 0 sursa de venituri. Din aceastacauza, gloaba este enumerata intotdeauna alaturi de celelalte veniturirealizate de stapanii feudali din statele lor.

Unirea de la 1859 a Principatelor Romane, moment politic hotaratorpentru procesul de reformare i diversificare pe baze modeme aadministratiei publice.

Pe linia evolutiei statului nostru in aceasta etapa, trebuie saamintim, in primul rand, cucerirea independentei de stat a Romliniei, in

7


8/64

anul 1877. Rezultat al luptei eroice a annatei romane impotriva ImperiuluiOtoman, al vointei ferme de libertate i neatarnare a poporului nostru, caresi-a dovedit inca odata marea capacitate de lupta - dobandirea independenteinationale a dat un nou si puternic imbold dezvoltarii economice i sociale atarii, a exercitat 0 profunda inraurire asupra intregii evolutii istorice aRomaniei pe drumul progresului social, a permis afirmarea tot mai viguroasaa poporului nostru ca natiune de sine statatoare. Impotriva hotararilorConventiei de la Paris din 1858, care n-au realizat dezideratul fundamentalal poporului roman: Unirea principatelor intr-un singur stat sub numele deRomania, masele populare au realizat infaptuirea in 1859 a statului national,prin unirea Munteniei i Moldovei sub domnia luminoasa a lui Alexandruloan Cuza, eveniment istoric ce a marcat intrarea tarii noastre innoua etapaa evolutiei ei capitaliste, a ridicat pe 0 treapta superioara lupta de eliberarenationala,

Administratia publica centrala, prezenta in Constitutia din 1866sub titlul de putere executivd era reprezentata de domn, devenit mai tarziurege" i de ministri, Regele se bucura de cele dona privilegii monarhice:principiul irevocabilitii/ii si principiul inviolabilitiiJii. EI era irevocabil insensul ca nu putea fi inlaturat. Conform Constitutiei, puterile lui erau date peviata si, in plus erau ereditare. Regele era i inviolabil in sensul ca nu eraobligat sa dea socoteala nici chiar pentru actele sale personale.

Formal, regele era deasupra partidelor politice, animat deimpartialitate i preocupat doar de interesul national, de asigurarea ordinii ipacii sociale. Dar intre spiritul legii i realitate a existat intotdeauna 0

Vom folosi in continuare termenul de rege ~i pentru perioada anterioara instituirii oficiale a regimuluimonarchic.

8


9/64

diferenta; mai mare sau mai midi, in functie de imprejurarile momentuluiistoric respectiv.

Administratia publica locala a inregistrat in perioada pe care 0analizam mari i importante modifioari. Astfel, la 31 martie 1864,domnitorul AIexandru loan Cuza a promulgat legile sale administrative,pentru organizarea comunelor urbane irurale ipentru infiintarea consiliilorjudetene, menite sa dea tarii 0noua asezare administrativa, pe baze modeme.

Privitor la organizarea comunala, legea lui Cuza implinea treigoluri: - organiza pentru prima data Comuna Ruralii, investind-o cu statutulde personalitate juridica; - separa i reglementa apoi in mod deosebitadministratia urbana de cea rurala; - in fine, asigura independenta tuturorcomunelor, urbane sau rurale.

In administratia publica judeteana a fost instituit un organdeliberativ: Consiliul Judetean, care se intrunea periodic i prezentainteresele locale, colective i economice ale judetului. AIegerea consiliuluijudetean se facea pe ocoale si pla~i,fiecare dintre ele avand dreptul la doiconsilieri. Prefectul era conducatorul judetului, fiind comisarul guvemuluipe langa consiliu. Rezultat al studiilor prealabile intreprinse de ComisiaCentrala de la Focsani, legislatia domnitorului AI. loan Cuza a deschis undrum nou pentru diverse legi administrative ulterioare (referitoare laorganizarea comunelor urbane, adoptate succesiv pana in 1916, anul candRomania a intrat in primul razboi mondial).

Fiind condusa de puterea civila, careia ii era subordonata, armatanu avea voie sa participe la dispute le politice din interiorul statului; militariiin activitate nu participau la viata electorala, parlamentara.

In timp de criza cand se declara starea de asediu, autoritatilemilitare deveneau competente a exercita un drept de jurisdictie asupra

9


10/64

populatiei civile, insa numai pentru infractiunile stabilite ~i numai pe duratacrizei, aflandu-se in permanenta sub controlul autoritatii superioare civile.

Desi Constitutia proclama autoritatea suprema a monarhului asupraarmatei, acesta nu exercita insa comanda efectiva, Armata avea 0 organizareadministrativa deosebita de cea uzitata de viata civila, Ea avea 0 ierarhiedeosebita, cadre profesionale deosebite, de ofiteri capabili sa asigureinstructia militara categoriilor sociale recrutate sau mobilizate.

Constitutia din 1866 decreta obligativitatea satisfaceriiserviciului militar. "Tot romanul face parte sau din armata regulata sau dinmilitii sau din garda nationala", se arata in aceasta privinta in articolul 118.Aceasta precizare expresa denota impunerea si la noi a unei tendinte,constatate in mai toate statele europene in epoca respectiva, de a se accentuadistinctia dintre viata militara i viata civila, prin crearea unor garzicetatenesti. In Romania, Garda Cetateneasca sau Nationals a fost infiintataprin Legea din 18martie 1866*.

Desavar~irea unificarii ~i a modernizarii administratiei publiceromanesti dupa faurirea statului national unitar.

La capatul acestei incursiuni intreprinse asupra principiilor deorganizare administrativa centrala din Romania moderna, a statului nationalunitar, sa mai precizam ~i faptul ca atat Legea Generals de Organizare aMinisterelor, cat i Legea Pentru Organizarea Administratiei Locale, auprevazut si infiintarea Directoratelor Ministeriale Locale. Acestea erau innumar de sapte pentru fiecare minister ~i functionau ca centre deadministrare ~i inspectie locala. Ele erau organe administrative. Creareaacestor organe intermediare ale administratiei de stat a fost motivata prin Membrii garzii nationale nu erau mobilizati in cazarmi, j~i pastrau armele la domiciliu. Subofiterii ~iofiterii, paua la rangul de capitan, erau alesi pe 0perioada de trei ani. Ofiterii de grad superior erau numiti,conform acestei legi,de catre domnitor (rege).

10


11/64

necesitatea solutionarii operative a problemelor administratiei locale, rara caele sa ajunga la ministere.

Dar, orice s-ar fi facut pentru organizarea administratiei centrale -si s-au facut multe inaceasta epoca - reorganizarea administratiei locale s-aimpus la randul sau drept 0 necesitate obiectiva pentru consolidarea idezvoltarea statului unitar. Aceasta sarcina a fost rezolvata prin cateva legi,incepand cu Legea de Unificare Administrativa din 1925.

Prin faptul ca a pus capat starii de provizorat, ca a stabilit un sistemunitar de organizare teritoriala a statului national, ca a prevazut constituireaunor organe locale in principal eligibile, Legea din 1925 a marcat un progresfata de trecut, contribuind la intarirea unitatii statului.

Cu toate ca Legea de Unificare Administrativa ~i criteriiledoctrinare ale vremii care statea la baza ei afirmau ~i se urmarea realizareaunei largi descentralizari administrative, in realitate noua lege a pus accentulpe latura centralizatoare.

Totodata, trebuie subliniat ca un element deosebit de importantpentru procesul de asezare a administratiei publice romanesti pe bazemodeme, schimbarea mentalitatii autoritatilor politice vizavi de statutulfunctionarilor publici. Astfel, incepand din anu11923, functionarii publici audobandit un Statut propriu. Potrivit acestuia, ei se bucurau de anumitegarantii de stabilitate in functii, s-a reglementat sistemul salarizarii lor, s-aurevizuit dispozitiile privind acordarea pensiilor si, in general, in virtute afaptului ca urmau sa asigure aplicarea legilor in relatiile dintre stat ~icetateni, se bucurau de numeroase avantaje fata de alte categorii de salariati,

Legea din 24 iunie 1925 a fost insa mai mult 0 extindere alegislatiei Vechiului Regat inProvinciile Unite. Ea nu a putut deci raspundetuturor trebuintelor noii vieti administrative romanesti, Ca urmare, 0 noua

11


12/64

reforma a administratiei publice locale se va produce in luna august 1929.Economia noii legi (din 3 august 1929) era deosebita de a legii din 1925,caci prin ea se urmarea mai ales realizarea unei descentralizariadministrative. Ca urmare, sistemul organizarii administrative a fostcompletat printr-o serie de legi privind crearea Consiliului Legislativ, aConsiliului Superior Administrativ, a Casei Pensiilor, infiintarea CamerelorAgricole.

Consiliul Superior Administrativ i~i desfasura activitatea pe langaMinisterul de Interne, exercitand atributii legate de indrumarea, coordonareasi controlul activitatii comunelor si judetelor.

Reforma administratiei reprezenta insa un proces amplu, deosebitde complex. Ca urmare, in anii urmatori se vor cauta noi solutii. Legea dinaugust 1929 va suferi 11 modificari succesive pana in 27 martie 1936 candva fi votata 0 noua lege de organizare administrativa. In conformitate cuaceasta lege, completata de regulamentul ei de aplicare din 18 febroarie1937, teritoriul tarii era impartit, din punct de vedere administrativ - asadupa cum era prevazut si in Constitutie - in judete si comune *.

Amt judetele cat ~i comunele erau investite cu personalitatejuridica, avand patrimoniu si organe proprii de conducere.

Pleasa a ramas 0 simpla circumscriptie administrativa a judetului,fiind necesara in special pentru controlul activitatii autoritatilor locale.

Comunele erau urbane ~irurale. Comunele rurale, care se gaseau inimediata vecinatate a oraselor, puteau fi declarate suburbane. Comuneleurbane erau de dona feluri: erase neresedinta si erase resedinta de judet, Celeresedinta de judet avand 0 importanta economics sau culturala deosebita Legiuitorul foloseste in acest caz tennenul de comunii in sens de comunitate, de organizareaadministrativa a comunitatilor umane, atat urbane cat si rurale. Termenul are deci continut deosebit de eelde azi, cand prin comund definim doar 0 localitate din mediul rural.

12


13/64

puteau fi decIarate municipii, Municipiile erau supuse, din.punct de vedereal competentei ~itutelei, acelorasi norme ca ijudetul.

Legea din 1936 a dat un regim administrativ special comunelorbalneare sau climatice.

Comunele erau administrate de un consiliu comunal, ca organdeliberativ, ~ide primar ~iajutorul deprimar ca organ executiv.

Consiliul comunal era compus din membri ale~i~i membri dedrept. Numarul membrilor alesi in comunele rurale, era de 10; in oraseleneresedinta, numarul consilierilor alesi era de 18; inorasele resedinta, de 28;iar in municipii, numarul lor era de 36.

Membrii de drept, recrutati din cadrele diferitelor servicii publicesau intreprinderi, care aveau legaturi cu administratia comunala reprezentauorgane tehnice, chemate sa completeze, prin specialitatea lor, competentaconsilierilor alesi.

In municipii functiona ~i 0 delegatie a consiliului, care exercitaatributiile consiliului in intervalul dintre resedinte cu exceptia ace lorrezervate lui, inmod exclusiv.

Consiliul comunal avea initiativa ~i decide a in toate problemele deinteres local; el era dator sa se pronunte asupra tuturor chestiunilor ce i sedefereau inbaza legilor, ~i sa execute dispozitiile de interes general, luate deautoritatile centrale, in limita competentei lor legale.

Consiliul comunal se intrunea ori de cate ori era nevoie, dar inorice caz eel putin odata pe luna, in urma convocarii facute de primar sau deajutorul sau imputemicit. Sedintele consiliului se tineau numai in localulprimariei, fiind necesara pentru deliberare, majoritatea absoluta a membrilor.Deciziile consiliului se luau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti, iarin caz de paritate, propunerea era respinsa,

13


14/64

Primarul era ales de consiliul comunal, dintre consilierii alesi. Elera conducatorul administratiei comunale si, in aceasta calitate, numea iindeparta din serviciu pe functionari, in baza formelor prevazute de lege; eladministra interesele comunei; reprezenta in justitie, era ofiter de stare civilaicap al politiei comunale.

Acest cadm general de organizare a administratiei publiceromanesti, defmitivat prin legea din 1936, a functionat cu unele micimodificari in perioada dictaturii personale a regelui Carol al II-lea i intimpul regimului de dictatura militara condus de maresalul Ion Antonescu.In acest ultim caz, modificarile tin mai ales de natura activitatiiadministrative in conditiile restrictive impuse de participarea tarii noastre larazboiul antisovietic. La fel ca i in cazul administratiei centrale de stat,subsumata aproape in intregime hotararilor adoptate de conducatorulstatului, pe plan local autoritatea administrativa era exercitata prinintermediul prefectilor numiti in fruntea judetelor prin decrete semnate deacelasi conducator. La randul Ior, prefectii erau ajutati de subprefecti i depretori, care erau numiti prin decizii ale Ministmlui de Interne.

Incepand din ianuarie 1942 s-a inlaturat controlul sistematic aladministratiei pub lice. In acest scop au fost infiintate InspectorateleGenerale Administrative, in numar de 11, si s-a statuat obligatiainspectorilor generali administrativi, precum i prefectilor, subprefectilor ipretorilor de a inspecta minutios administratiile locale.

Dupa 23 august 1944, s-a revenit la normele de functionare aadministratiei locale stabilite prin legea din 1936.

Administratia publica romaneasca in epoca regimului totalitarcomunist.

14


15/64

o alta practica guvernamentala apreciata de specialisti ca fiindcontrara Constitutiei se refera la insai modalitatea de organizare intrinseca aGuvemului, adica la constituirea ministerelor. Revenind la solutia deprincipiu din Constitutia din 1923, legiuitorul constituant actual a retinut ca:"Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii"lOr,este cunoscut ca 0 practica politica mai veche faptul ca marea majoritate aministerelor actuale" au ca act normativ de baza nu legea ci diverse hotararide Guvem.

De asemenea, in prezent functioneaza cateva organe centrale despecialitate, organizate ca unitati administrative: Consiliul Suprem deAparare a Tarii, Serviciul Roman de Informatii, Curtea de Conturi, AvocatulPoporului, Serviciile publice de radio i televiziune, Consiliul Legislativ.Unele dintre ele au existat i in trecut, lara a avea insa baza constitutionalsde azi.

In ceea ce priveste administratia publica locala,2 legiuitorulconstituant roman din 2003 a asezat-o pe principiul autonomiei locale i peeel al descentralizarii serviciilor publice. "Autoritatile administratiei publice,prin care se realizeaza autonomia locala in comune'" i orase - se arata inarticolul 121 din Constitutie - sunt consiliile locale alese i primarii alesi inconditiile legii,,3.

1Art. 121 din Cons ti tu ti e - vezi Constitutia Romaniei - 2003 . La ora actuala Guvemul Romaniei are 17 ministere:Ministerul de Interne ~i Reforme Administrative,Ministerul de Exteme, Ministerul Muncii ~iProtectiei Sociale, Ministerul Finantelor, Ministerul AparariiNationale, Ministerul Justitiei, Ministerul Industriilor ~i Comertului, Ministerul Agriculturii, MinisterulTransporturilor Ministerul Lucrarilor Pub lice ~i Amenajiirii Teritoriului, Ministerul Apelor,Padurilor ~protectiei Sociale, Ministerul sanatatii.2 Vezi C on stit utia R om an ie i - 2003 . A se observa sensul de comuns ca localitate rurala. S-a renuntat deci la termenii de comuna urbana ~icomuna r ur al a.3Antonie Iorgovan, op.cit., pag 225.

15


16/64

Principiul autonomiei locale este vechi, si el a functionat culimitele respective in cadrul oraselor mca din evul mediu romanesc iil vomregasimereu invocat de la Regulamentul Organic incoace, asa dupa cum am~i ararat. Dar, comparand ceea ce a fost la noi in trecut cand, conformtraditiei, administratia publica locala era mereu dominata de tutelaadministrativ superioara si retinand ceea ce presupune de fapt notiunea deautonomie localii,putem afirma di pentru prima oara in istoria modema atarii noastre acest principiu al autonomiei administrative locale, a fostconsacrat de Constitutia actuala., Legiuitorul constituant a pus accent. peautonomia comunelor si oraselor; rezervand autoritatii judetenc alese doorun rol coordonator ~i precizandu-se explicit ci insusiobiectivul acesteicoordonari se refera doar la realizarea serviciilor publice de interesjudetean' ,.

Rezulta deci c a primarul are 0dubla serie de atributii: reprezentantal colectivitatii locale respective si, in plan secundar, conducator de unitateadministrativ - teritoriala.ln aceasta ultima ipostazael are sarcina de agestiona anumite servicii de stat.

Analizand deci textele din Constitutie referitoare la aceastaproblema, vom constata c a autoritatile comunale i orasenesti nu se aHa intr-un raport de subordonare fatade vreo autoritate judeteana sau centrala, ceeace nu exclude insa, tot in baza textelor Constitutiei, exercitarea de catreconsiliul judetean alprerogativelor sale de autoritate coordonatoare.precumi de catre prefect a dreptuluisau de control al legalitatii sau decatre Guverna sarcinii sale de conducator generalal administratieipublice, 4

in privinta primarului, legislatia actuala in vigoare a mers pe caleatraditiei; optandpentru solutiaalegerii sale, la fel ca ~i consiliul, direct de4 Ibidem, pag 223.

16


17/64

catre cetateni, i tot pentru un mandat de 4 ani. S-a stabilit toto dataincompatibilitatea intre functia de consilier si cea de primar. Fata de situatiadin trecut, legea din 1991 a desfiintat functia de presedinte al consiliuluilocal, optandu-se pentru 0 solutie mai simpla, cea a presedintelui deedin/{i.

Dupa cum este cunoscut pentru functia de primar se depun, deregula, candidaturi separate de catre partide politice. Legea permite insa i"independentilor" sa-i depuna candidatura, cu conditia ca acesti candidatisa fie sustinuti de minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi peliste, dar nu mai putin de 150.

Atributiile primarului, in calitate de sef al administratiei locale,sunt mari i foarte numeroase, ele se confunda in fapt cu insai gama largade activitati specifice consiliilor locale. De aceea vom sublinia faptul caprimarulparticipa.se drept, la sedintele consiliului local iare doua categoriide sarcini: 1) de autoritate executiva a consiliului local, deci de transpunerein practica a tot ceea ce hotaraste in domeniile de activitate consiliul local incontextul autonomiei locale conferite constitutional i 2) de autoritate cereprezinta puterea statala la nivelul comunei, deci de realizare a unor serviciistatale".

2.2 Prezentarea comunei ~i a primarlei din Matasari.Situata in partea de sud-vest a judetului Gorj ,localitatea Matasari se

afla la 40 km distanta de Tg-jiu si la 20 km departare de Rovinari si Motru ,pe suprafata de 4644 ha traindu-si viata circa 7000 de locuitori si peste 2500angajati din Iocalitatile invecinate .5 vezi Antonie Iorgovan,op.cit.,pag 2636 vezi Antonie Iorgovan,op.cit.,pag 265

17


18/64

Localitatea Matasari este legata la reteaua de drumuri publice dinteritoriu prin D.J.673.A, Pieptani- Matasari ,Bolbo~i ce face legatura intreDN.67 si D.J. 673 aproximativ 30 km.

Hartile vechi(precum aceea a stolnicului Cantacuzino la 1700 sau ceaa lui Schwantz la 1722) , desi nu consemneaza localitatea ,dau stire despreoamenii de aici prin intermediul reliefului : dealuri cu paduriintinse.insemnate suprafete acoperite cu vita de vie si pomi fructiferi culturicerealiere in lunca Jiltului ~i, urmare a tuturor acestor binefacerinaturale.cresterea animalelor si a viermilor de matasa.Daca documentele deintaie intemeiare a asezarilor stabile lipsesc ,nu acelasi lucru se intampla inprivinta consemnrii pamantului, acte si hrisoave din secolul al XVII-leavorbind despre vanzari si cumparari de mosii inacest perimetru.

Informatii pretioase despre istoria mai apropiata de noi a locuriloraflam in Arhivele StatuluilFiliala Gorj ,care depue - incepand cu anul 1832- registrele parohiale si de stare civila relative la Matasari, Bradet siRuncurel ,dar ~i informatii despre viata sociala sau culturala in fondurileprimariilor comunale Mamsari(1927-1975) si Croici (1929-1929)

Caz rar in cronica Gorjului ,geografia le-a fost Matasarilor ~i istorie inacelasi timp .

Dovada numele localitatii din centru.Matasarif cei ce se ocupa cuproducerea matasii),Bradet .Bradetel sau Runcurel.Aceeasi geografie i-ainfluientat destinul si mai tarziu.cand in subsolui arealului au fostdescoperite importante zacaminte de lignit ~i gaze naturale,exploatarea pescara industriala a acestora oferind sansa emanciparii si propasirusociale,edilitare si culturale pe care ,altmiteri ,nu ar fi intalnit-o niciodata.

18


19/64

Datorita zacamintelor energetice, incepand din deceniul opt alsecolului XX, localitatea cunoaste 0 dezvoltare economic lara precedent, peteritoriul sau avandu-si locatia 11 regii autonome si societati comerciale deavergura ,fapt care transforms fostul sat intr-un important centru de atragerea fortei de munca si implicit, intr-un centru muncitoresc .

Unitatile edilitare introduse cu acest prilej ,dar mai ales cele realizatein ultimul deceniu, dau Matasarilor alura de localitate incurs de dezvoltare:61 blocuri de locuinte cu 2620 apartamente.statie de epurare si retea dedistribuire a apei .retea de distributie a gazelor naturale pusa in functiune indecembrie 2005,staie PECO,Centrala telefonica digitala.spital cu 50 paturi,centrale termice de cartier .modernizari ale spatiilor comerciale .retea deteleviziune prin cablu finalizarea unui sediu al Primariei locale.

Rezultat al unui proiect economic de anvergura care a adus timp dedecenii bunastare locuitorilor , zona Matasarilor nu a fost ocolita nici deinfluente negative presupuse de dezvoltarea industriala.Ssau produs astfelmodificari substantiale ale biotopului local.disparitia unor dealuri cu totceea ce constituia fauna si flora specifica.schimbari in stratul freatic.defrisarea padurilor.reducerea suprafetei luncii Jiltului etc.,tot atateafenomene poluante carora .in timp, trebuie gasit rezolvare.

Ocupatia majora actuala a locuitorilor a ramas tot mineritul .incadrulComplexului Energetic Turceni ,cu peste 30 de ani de activitate, lucrandcirca 3000 oameni , fiecare cu problemele .necesitatile si sperantele sale .Zona nu a fost ocolita nici de disponibilizari ,ceea ce face necesara gasireaunor alternative de ocupare a forei de munc deja specializate industrial,proiectele existente la acest moment si cu posibilitatea real de implementarefiind legate de industria usoarai confectii-tricotaje) intrucat personalulfeminin este eel mai afectat de somaj .

19


20/64

Autoritatile publice locale ~i judetene sunt preocupate sa dea cursfavorabil acestor deziderate.

Desi Matasarii au dotri ~i utilitati chiar superioare unor orase de maimica intindere.categoriile de cheltuieli pe care le poate efectua sunt celepermise de clasificatia bugetara: de nivelul unei resedinte comunale .asadar .

Toate aceste probleme si-ar gasi insa 0 rezolvare mai rapida intr-untotul favorabil oamenilor de aici - in contestul in care asezarea ar primistatut de localitate urbana.Din punct de vedere spiritual ,centrul cultural al zonei il reprezintarara indoiala Colegiul National Tehnologic Matasari ,cel dintai colegiunational din mediul rural din Romania .

Cei peste 3200 de elevi si circa 120 cadre didactice si personalulauxiliar beneficiaza de conditii de instruire si educare de prim ordin:27 Salide clasa,16 laboratoare si cabinete pe discipline scolare,statie TV cu circuitinchis,7 ateliere de instruire practica.

Cele cinci scoli primare sau gimnaziale ,biblioteca publica binedotata ,7 biserici ortodoxe ~i inca 6 biserici de confesiune crestina ,sala desport sporesc zestrea spirituala a Matasarilor.dand in acelasi timp sperantaca valorile umane originale din zona vor ramane aici si vor continualucrarea de emancipare a localitatii de bastina .

Fara atestarea unui trecut prea indepartat .trecand ingraba - datoritacircumstantelor politice si sociale - peste perioade istorice liniare sialiniindu-se direct valorilor contemporane ,Matasarii ,spre deosebire de altezone ale judetului sau ale tarii , au nu doar prezent ci si viitor.

20


21/64

Primaria comunei Matasari este situatii in centrol comunei, pe stradaprincipals. Date de contact ale primariei sunt 0253-376551,376782 -telefon~ifax 0253-3376304.

Primarul comunei Matasari este domnul Gaspar Gheorghe din anul2000. Acesta este nascut in comuna Slivilesti, este casatorit avand si doicopu.

In momentul in care a castigat alegerile in anul 2000 se afla incadrulPartidului Socialist Muncitoresc, ca apoi in anul 2004 s-a mutat in cadrulPartidului Social Democrat, la care este membru si in prezent.De cand domnul Gaspar Gheorghe este primar in cadrul acestecomune, s-au facut multe lucruri bune in cadrul comunei respectiv: s-aureabilitat blocurile, s-au modemizat drumurile de interes local, s-au cautatinvestitori pentru a putea crea locuri de munca, etc., iar petru acest lucru esteapreciat incadrul comunei.

21


22/64

CAPITOLUL ITPRIMARUL - AUTORITATE AADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

2.1 Consideratii generaleIn confonnitate cu dispozitiile constitutionale si ale legii

Administratiei Publice Locale autoritati ale administratiei publice, prin carese realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt in afara consiliilorlocale alese, iprimarii alesi in conditiile legii. Aceasta institutie reprezinta 0modalitate de exprimare practica a realizarii principiului autonomiei locale,cu atributii de autoritate publica autonoma, distincta de cealalta autoritatedeliberativa, garantata de prevederile legale privind alegerile ivaloarea sa.

In acest sens, norme1e constitutionale fundamenteaza functionareaprimarilor ca autoritati administrative autonome, precizand ca cestia rezolvatreburile publice din comune si erase.

In dezvoltarea prevederilor Constitutiei, Legea AdministratieiPublice Locale, prin dispozitiile sale, clarifica conceptul de autoritateadministrative autonoma, rolul si raporturile dintre autoritatile deliberative icele executive, precum i competentele ce le sunt conferite. De asemenea, sesubliniaza unitatea lor ca unitati administrative pub lice locale, ca itrasaturile caracteristice fiecareia dintre acestea.

Astfel, asa cum s-a aratat, ele functioneaza in unitateaadministrativ - teritoriala, ambele ca autoritati administrative, in vederea

22


23/64

realizarii treburilor publice locale - primarii sunt autoritafi executive aleadministratiei publice locale care realizeaza autonomia locala.

De asemenea, i in ceea ce priveste modalitatea alegerii primarilorse remarca elemente distincte in lege, atat in privinta scrutinului care esteuninominal fata de eel pe baza de lista folosit pentru alegerea consiliilorlocale cat si in aceea a validarii alegerii sale, care este realizata deJudecatoria in raza teritoriala unde se afla comuna sau orasul pentru careeste candidat.

In acelasi timp, pentru autoritatea deliberativa - consiliullocal, cai pentru cea executiva - primarul, legea organic a stabileste competente carepun in lumina trasaturile caracteristice fiecareia dintre autoritati dar, care inrealizarea scopului lor se interfereaza, devenind independente.

Pentru edificare i numai cu titlu de exemplu, se invocacompetenta autoritatii administrative autonome deliberative in ceea cepriveste aprobarea bugetului local, formarea, administrarea, intrebuintarea iexecutarea acestuia care nu poate fi finalizata daca s-ar opri numai laadoptarea hotararii insine.

Adoptarea hotararii creeaza insa, obligatii corelative cu dreptulprimarului care este investit ca autoritate executiva sa 0 execute i sa rezolvein mod concret treburile publice locale ale unitatii administrativ - teritoriale.

Ca urmare, primarul ca autoritate administrativa autonomaexecutiva, prin statutul si competentele oferite de lege si colectivitate, devine"primul gospodar" al comunei sau orasului,

23


24/64

Aceasta institutie are trasaturi caracteristice propru, este 0autoritate executiva unipersonala, prezinta persoana juridica, comuna sauorasul dar actele sale - DISPOZITIILE- sunt acte administrative deexecutie, care devin executorii la aducerea la cunostinta persoanelorinteresate.

Totodata, primarul exercita in afara competentelor ce-i revin, incalitatea de ales al colectivitatii ~iatributii ale statului, cum ar fi acelea de:ofiter de stare civila, intocmirea listelor electorale, ia masuri pentruasigurarea ordinii si linistii publice, desigur cu ajutorul politiei, constataincalcarile legii si ia masuri corespunzatoare pentru inlaturarea acestora,fiind abilitat in acest sens de lege.

2.2 Alegerea primaruluiPotrivit prevederilor constitutionale, comunele si orasele au cate un

primar, iar Municipiul Bucuresti are un primar general, ales in conditiilelegii.

Procesul electoral pentru alegerea primarului este stabilit de legecare dezvolta normele constitutionale. Prin aceasta, se consacra prevedericare statomicesc reguli privind alegerea primarilor prin vot universal, egal,direct, secret ~i liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal in fiecarecomuns ~ioras care constituie 0circumscriptie electorala,

Celelalte norme legale care determina calitatea de alegator aceeade eligibil, listele electorale ale sectiilor de votare, ca si cele privindcandidaturile si ale stabilirii rezultatelor votarii, sunt aceleasi ca ~i pentrualegereaconsiliilor locale.

24


25/64

Prevederile legale care pnvesc constatarea rezultatelor alegeriiprimarilor au in vedere, mai intai, realizarea conditiei prevazute de lege, careprecizeaza ca in circumscriptia electorala respectiva alegerile sunt valabilenumai daca in totalul alegatorilor inscrisi pe listele electorale au votat eelputin jumatate plus unu.

Indeplinirea acestei conditii este esentiala, intrucat, in functie derealizarea ei se poate trece la aplicarea dispozitiilor legii, adica la constatareadaca unul dintre candidati a intrunit votul a eel putin jumatate plus unu dinnumarul alegatorilor participanti la vot. De asemenea, este prevazuta iipoteza in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, cazin care se organizeaza un alt tur de scrutin, in eel mult doua saptamani, intrecandidatii situati pe primele doua locuri. Este declarat ales candidatul careobtine eel mai mare numar de voturi.

Tot odata legiuitorul a stabilit norme cu privire la balotaj-cazulegalitatii de voturi a eel putin doi candidati pentru functia de primarprecizand ca, in aceasta situatie, se organizeaza noi alegeri, in termen dedoua saptamani.

Comisia electorala de circumscriptie incheie un proces-verbalpentru primar, privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor siconstatarea rezultatelor alegerilor si, impreuna cu intampinarile,contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale alesectiilor de votare, formeaza un dosar incheiat, sigilat i semnat de membriicomisiei electorale de circumscriptie, Dosarul, astfel format, se inainteaza lajudecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost alesprimarul.

25


26/64

Comisia electorala de circumscriptie este cea care, de asemenea,elibereaza certificatul doveditor al alegerii primarului.

Validarea alegerii primaruluiLegea organica stabileste ca in tennen de 20 zile de la data

alegerilor sa se valideze mandatul primarului. Aceasta are loc in camera deconsiliu a judecatoriei, de catre un judecator desemnat de presedinteleinstantei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul. PentruMunicipiul Bucuresti, validarea se face de catre Tribunalul MunicipiuluiBucuresti,

Invalidarea alegerii primarului poate fi invocata numai inconditiilelegii, cand se constata existenta unei incompatibilitati sau incalcareaconditiilor de eligibilitate, ori constatarea alegerii sale prin frauds electorala.

Legea administratiei publice locale prevede ca in cazul invalidariiprimarului ales sa se organizeze noi alegeri in tennen de 60 zile de la datainvalidarii, conform prevederilor stabilite de Legea alegerilor locale.

Daca primarul ales a fost validat la judecatorie, rezultatul seprezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-oedintii ulterioara, ori extraordinara.de catre un magistrat sau un delegat alprefectului.

Primarul, astfel validat, trebuie sa depuna juramantul in fataconsiliului asa cum este prevazut in legea organica'". In cazul in care acestarefuza sa depuna juramantul este demisionat de drept, urmand sa seorganizeze noi alegeri intermenul stabiii de lege.

10 Textul juramsntului este acelasi cu eel al juramanului depus de catre consilierii locali,

26


27/64

2.3 Statutul primaruluiMandatul primarului este de patru am SI exprra la depunereajuramantului de catre noul primar.Primarul ~i primarul general al Municipiului Bucuresti sunt sefii

administratiei pub lice locale si raspund in fata consiliului de bunafunctionare a acesteia. Primarul participa de drept la sedintele ConsiliuluiLocal. El reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu persoanele fizice saujuridice din tara sau strainatate, precum ~iinjustitie,

Semnul distinctiv al primarului este 0 esarfa in culorile drapeluluinational!'. Aceasta este obligatorie a se purta la solemnitati, receptii,ceremonii publice ~i la celebrarea casatoriilor.

Primarii ~i primarul general al Municipiului Bucuresti raspunddupa caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele savarsite inexercitarea atributiilor care Ie revin.

Mandatul de primar poate inceta inainte de termen, in caz dedemisie, pierderea drepturilor electorale, aparitia uneia din situatiile deincompatibilitate prevazute de lege, deces sau demitere.

Primarul poate fi demis din motive stabilite de lege, respectiv, incazul cand dispozitiile acestuia contravin intereselor generale ale statului sauincalca ordinea de drept si in cazul compromiterii cu rea-credinta aintereselor comunei sau ale orasului. In aceasta situatie, prefectul, conformlegii, se poate adresa instantei, in conditiile Legii contenciosuluiadministrativ.IIA se vedea Hotarare Guvernului TIr. 6211992 priind stabilirea modelului esarfei pentru primar.

27


28/64

Primarii sunt ajutati de cate un viceprimar la comune sau erase, iarprimarul general al Municipiului Bucuresti de doi viceprimari, stabiliti astfelin conformitate cu prevederile legii. Mandatul viceprimarului are 0 durata depatru ani si expira odata cu eel al primarului.

Pe toata durata mandatului de primar si viceprimar contractul demunca al acestora la regiile autonome, societati comerciale cu capital de statsau institutii bugetare se suspenda, Sunt prevazute ~i alte dispozitii careconfera drepturi la pastrarea postului vechime in munca ~i in specialitate ~ila un salariu corespunzator la revenirea pe post.

Primarii ~iviceprimarii sunt salarizati, potrivit legii pe perioada catdetin functia respectiva.

2.4 Atributiile primaruluiConform Legii 215 / 2001, asa cum a fost ea modificata ulterior

primarul indeplineste urmatoarele atributii principale'f: Asigura respectarea drepturilor ~i libertatilor fundamentale ale

cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum ~i punerea in aplicare alegilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor ~i ordonantelorGuvemului.

Dispune masurile necesare ~i acorda sprijin pentru aplicareaordinelor ~i instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor ~i alecelorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum~ia hotararilor Consiliului Judetean,

12 Art.69alin (1) din Legea nr. 215/2001

28


29/64

Asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului Local.In situatia in care apreciaza ca 0 hotarare este ilegala, in termen de trei zilede la adoptare il sesizeaza pe prefect.

Poate propune Consiliului Local consultarea populatiei pnnreferendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe bazahotararii Consiliului Local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, inconditiile legii.

Prezinta Consiliului Local, anual sau ori de cate on estenecesar, informari, privind starea economica ~i sociala a comunei sau aorasului in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratieipub lice locale, precum ~iinformari asupra modului de aducere la indeplinirea hotararilor Consiliului Local.

Intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere aexercitiului bugetar si Ie supune spre aprobare Consiliului Local.

Exercita functia de ordonator principal de credite. Verifies, din oficiu san la cerere, incasarea i cheltuirea sumelor

din bugetullocal ~icomunica de indata Consiliului Local cele constatate. Ia masuri pentru prevenirea ~i limitarea urmarilor calamitatilor,

catastrofelor incendiilor epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organelespecializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentiieconomici ~i institutiile publice din comuns sau oras, acestea fiind obligatesa execute masurile stabilite inplanurile de protectie ~i interventie elaboratepe timpul dezastrelor.

29


30/64

Indruma i supravegheaza activitatea gardienilor publici,conform aranjamentelor contractuale.

Ia masurile prevazute de lege cu pnvire la desfasurareaadunarilor publice.

Ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de dreptori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea ilinistea publica.

Controleaza igiena si salubritatea localurilor publice srproduselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinulserviciilor de specialitate.

Ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocatede animale, in conditiile legii.

Ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general alIocalitatii iale planurilor urbanistice zonale ide cadastru. Indeplineste functia de ofiter de stare civila. Numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul

din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publicelocale, cu exceptia secretarului, propune Consiliului Local numirea ieliberarea din functie , in conditiile legi, a conducatorilor regiilor autonome,ai institutiilor i serviciilor publice de interes local.

Ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere,industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor

30


31/64

de apa din raza comunei sau a orasului, precum i pentru decolmatarea vailorlocale ia podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mario

Caracterizarea generali a atributfilor primaruluiPrimarul, ca autoritate administrativa autonoma, executiva are

anumite drepturi i obligatii pe care le executa in vederea rezolvariitreburilor publice locale.

Notiunea de drepturi i obligatii ale primarului, ca subiect de dreptadministrativ, are un inteles caracteristic corespunzator naturii sale deautoritate administrativ - executiva si de dispozitie, a administratiei publicelocale i calitatii in care actioneaza insfera relatiilor sociale, reglementate denorme de drept administrativ. Dupa cum se stie, in raporturile de dreptadministrativ, respectiv in raporturile juridice, care se nasc in desfasurareaactivitatii executive i de dispozitie, ca forma de realizare a autoritatiistatului, dar si a comunei i orasului, primarul nu participa in calitate detitular de drepturi proprii.

In calitatea lui primarul apare, pe de-o parte, ca purtator alautoritatii de stat dar ial colectivitatilor locale( comuna sau oras), investit cuanumite atributii.

De aceea, drepturile pe care le are primarul nu sunt simple facilitatilasate la libera sa apreciere in privinta exercitarii lor. Acestea sunt atributiipe care autoritatea executiva, primarul are datoria de a le exercita, deoareceexercitarea lor constituie insusi continutul activitatii fundamentale pe care 0indeplineste in vederea realizarii intereselor locale i ale atributiilor statuluiin cuprinsul comunei sau orasului.

31


32/64

Ca totalitate de drepturi si obligatii, competenta primaruluicuprinde atributii cu care este investit in calitatea sa de autoritate executanta,ceea ce din punct de vedere juridic trebuie privita ca aptitudinea lui legalade a realiza activitatea executiva in comune sau orase aceasta fiind generala,teritoriala, temporara ipersonals.

In acest sens se impune a sublinia cateva trasaturi caracteristiceadministratiei publice locale, valabile i pentru autoritatea executiva, careconstau incaracterullegal si obligatoriu al competentei, indreptul autoritatiiexecutive de a-si exercita atributiile recunoscute de lege ca i in raspundereaacesteia cu privire la modul in care ii exercita aceste atributii. Rezulta, deci,ca primarii nu pot depasi sfera atributiilor prevazute de lege, sau aceleaconferite de hotararile Consiliilor Locale.

Actele sau masurile ce indeplinesc aceste limite nu produc, in modlegal, efecte juridice, atributiile lor trebuind exercitate numai in conditiile icu respectarea dispozitiilor legale, precum si a celor rezultate din hotararileConsiliilor Locale, sub sanctiunea anularii actelor care nu respecta acesteconditii,

o alta caracteristica a competentelor primarului consta in dreptulacestuia de a exercita personal atributiile prevazute de lege, fapt relevatpentru natura sa de autoritate administrativ-executiva.

In afara acestor caracteristici, autoritatile administrative autonomeexecutive prezinta si unele trasaturi juridice proprii care constau incaracterul general si teritorial al competentelor acesteia. Ele sunt investite cucapacitate juridica administrativa, fiind, deci, subiecte de drept administrativsi in aceeasi calitate ii exercita competenta i participa in raporturile de

32


33/64


34/64

Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu persoanelefizice sau juridice din tara sau strainatate, precum si injustitie. Primarulexercita drepturile ~i asigura indeplinirea obligatiilor ce revin comunei sauorasului incalitate de persoana juridica 13.

Legea administratiei pub lice locale enumara, inmod expres, numaiprincipalele atributii ale primarului, deoarece fiind yorba de autoritatileadministrative autonome executive, cu competenta generala in unitatileadministrativ-teritoriale, nu ar fi posibila 0 enumerare exhaustiva aatributiilor intrucat prin natura competentelor sale aceasta autoritate aredreptul sa "rezolve treburile publice" cu caracter general de interes local.

Deci, primarul are atributii deosebit de intinse si variate rezultatedin competenta materiala generala a acestei autoritati, pe care le exercita invederea rezolvarii treburilor publice din comune sau erase.

Ca autoritate executiva, care asigura executarea hotararilorConsiliului Local ~i exercita ~i alte atributii incredintate de acesta, primarulconvoca Consiliul Local in sedinte ordinare ~ipoate cere intrunirea acestuiain sedinte extraordinare, ori de cate ori este necesar, poate propuneConsiliului Local proiecte de hotarari, consultarea populatiei prinreferendum, si pe baza hotararii Consiliului luand masuri pentru organizareaacestei consultari; intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheierea exercitiului bugetar ~ile supun aprobarii Consiliului Local ~ialtele.

Primarii, ca autoritati executive, asigura respectarea drepturilor ~ilibertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei ~i aledecretelor Presedintelui Romaniei, ale hotararilor Guvemului, ale actelor13Art. 122 din Constitutie - vezi Constitutia Romaniei - 2003

34


35/64

emise de Ministere ~ialte autoritati ale administratiei centrale, ale hotararilorConsiliului Judetean, aduc la indeplinirea dispozitiilor legilor ~iale celorlalteacte normative, exercita anumite atributii ce Ie sunt recunoscute prin actenormative si i~i desfasoara activitatea in conditiile ~icu respectarea legii.

De asemenea, in exercitarea acestor atributii, primarul urmaresteaducerea la indeplinire a legilor potrivit continutului si scopului lor, asigurarespectarea drepturilor si libertatilor fundamentale a cetatenilor i aparareaordinii de drept.

Aducerea la indeplinire a dispozitiilor actelor normative serealizeaza de primar, amt prin aplicare directs a prevederilor lor in cazuriconcrete, dar si prin organizarea masurilor necesare pentru indeplinirea lorefectiva de servicii publice locale sau, in cazurile cand sunt investite de legeprin dispozitie.

Printre atributiile principale ale primarului, un rol de 0 deosebitainsemnatate 11ocupa atributiile care privesc asigurarea executarii hotararilorConsiliului Local.

Ca autoritate executiva, primarul organizeaza 1 conduceactivitatea de executare a hotararilor adoptate in sedinte i raspunde demodul de rezolvare in fata Consiliului Local si a cetatenilor, In exercitareaacestor atributii, primarul urmareste sa asigure executarea hotararilorConsiliului Local in continutul si scopullor, transpunandu-Ie in viata locala,in mod concret, efectiv ~i deplin.

'[inand seama de faptul ca exista i situatii cand autoritateadeliberativa, Consiliului Local, adoptata hotararii cu mcalcarea legii,legiuitorul l-a abilitat pe primar, pentru a nu contraveni i raspunde de

35


36/64

executarea acestor hotarari, sa sesizeze prefectul despre hotararile pe care Ieapreciaza ca fiind ilegale, intr-un termen de trei zile de la luarea lacunostinta,

Primarul poate face propuneri Consiliului Local atunci candinteresul unitatii administrativ - teritoriale 0 impune pentru consultareapopulatiei prin referendum si, dupa ce Consiliul Local hotaraste, va luamasuri de organizare a acestor consultari, prin statutul comunei suntprevazute si aIte modalitati de organizare a acestei consultari.

Totodata, primarul are obligatia sa prezinte Consiliului Localanual, sau ori de cate ori este necesar, rapoarte privind starea economica isocials a comunei sau orasului.

Primarul are ca atributie principals intocmirea proiectuluibugetului local i contul de incheiere a exercitiului bugetar i supunerea loraprobarii Consiliului Local. Aceasta atributie trebuie coroborata cucontinutul legii, ca primarul, in calitatea sa de autoritate executiva, impreunacu serviciile de specialitate, cunoscand in mod efectiv nevoile colectivitatiilocale, trebuie sa intocmeasca proiecte de hotarare realiste pentru bugetullocal.

In acest context, trebuie avuta in vedere i alta atributie principalsa primarului: aceea de a exercita functia de ordonator principal de credite,din bugetul local si de a comunica de indata Consiliului Local celeconstatate.

Principalele competente 1 responsabilitati pentru gestionareabugetului sunt :

36


37/64

Elaborarea si aprobare bugetelor locale la tennenele stabilite .

Stabilirea, incasarea i urmarirea impozitelor si taxelor locale. Urmarirea executiei bugetelor locale i rectificarea acestora pe

parcursul anului bugetar, in conditii de echilibm bugetar. Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei

bugetare , in conditii de eficienta,

Stabilirea optiunilor i prioritatilor in aprobarea i efectuareacheltuielilor pub lice . Organizarea i efectuarea controlului financiar.Autoritatile administratiei publice locale i in special primaml

trebuie sa respecte principiile elaborarii, aprobarii i executarii bugetuluipublic care StUlt:

Principiul universalitatii. Publicitatii. Autonomiei locale fmanciare. Echilibmlui. Consultarii. Unicitatii. Anualitatii. Specializarii bugetare.

37


38/64

Unitatii monetare.

Legea organica stabileste in sarcma primarului reprezentareapersoanei juridice civile, in care scop exercita drepturile i asiguraindeplinirea obligatiilor ce revin comunei sau orasului,

Intre atributiile primarului sunt i cele privind dreptul de a luamasuri pentru prevenirea i limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor impreuna cu organele specializateale statului, avand dreptul ca, in aceste, cazuri sa dispuna mobilizareapopulatiei in vederea realizarii masurilor mentionate.

Primarul are obligatia de a asigura ordinea publica i linistealocuitorilor cu ajutorul politiei, de a indruma i supraveghea activitateagardienilor publici, el controleaza igiena i salubritatea localurilor publice ia produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie i ia masuri pentruprevenirea icombaterea pericolelor provocate de animale.

Totodata, legea dispune ca primarul sa ia masurile legale cu privirela desfasurarea adunarilor publice, precum i la interzicerea sau suspendareaspectacolelor, reprezentatiilor, sau a altor manifestari publice care contravinordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea i linisteapublica.

Primarul este obligat de lege sa asigure elaborarea regulamentuluilocal de urbanism i a documentatiilor de urbanism i amenajare ateritoriului si ale supune spre aprobare Consiliului Local, elaborareadocumentatiilor facandu-se cu respectarea prevederilor legii de catreserviciile publice locale, pe care de altfelle conduce, el elaboreaza proiectul

38


39/64

de statut al personalului, propune structura organizatorica numarul depersonal ~isalarizarea acestuia ~iIe supune spre aprobare Consiliului Local.

Primarul numeste ~i elibereaza din functie personalul serviciiloradministratiei pub lice locale cu exceptia secretarului, controland ~iactivitatea tuturor angajatilor Consiliului Local.

Primarul asigura functionarea serviciilor de stare civila ~1 deautoritate tutelara ~iindeplineste functia de ofiter de stare civila.

Atributii importante ii sunt conferite primarului ~i in ceea cepriveste supravegherea inventarierii si administrarii bunurilor care apartincomunei sau orasului, precum si activitatea targurilor, pietelor, locurilor ~iparcurilor de distractii luand masurile operative ce se impun pentru bunafunctionare a acestora.

Primarul are obligatia sa asigure intretinerea drumurilor publicedin comuna sau din oras, sa implanteze semnele de circulatie, precum ~i dedesfasurarea normala a traficului rutier ~i pietonal, desigur prin serviciilepublice locale ~icu sprijinul politiei.

De mentionat ca primarul indeplineste ~i alte atributii care ii revinprm lege sau incredintate de catre Consiliul Local, sau prin alte actenormative. Asa, de exemplu, prin Legea alegerilor locale se prevede caacesta intocmeste listele electorale, Ie afiseaza in locuri pub lice si constatacontraventiile,

Legea Administratiei Publice locale prevede ca primarul poate sadelege exercitarea unora dintre atributiile sale viceprimarilor, secretaruluisau altor functionari din serviciile Consiliului Local.

39


40/64

2.5 Actele emise de primarIn calitate de subiect de drept administrativ ~1 ca autoritateexecutiva care reprezinta persoana juridica civila, primarul i~i indeplineste

atributiile ~i i~i desfasoara activitatea prin acte juridice ~i prin operatii cucaracter material-tehnic.

Actele juridice prm care primarul infaptuieste activitatea saexecutiva in cadrul comunei sau orasului sunt acte administrative.

Actele administrative emise de primar se numesc dispozidi, elesunt acte juridice emise in conditiile legii ~i a hotararilor Consiliului Local,exprimand vointa manifestata inmod unilateral de catre primar si producdiferite efecte juridice. Ele sunt obligatorii pentru toti cei carora Ii seadreseaza, executarea lor fiind asigurata ~i prin exercitarea constrangerii decatre autoritatile statului.

In raport cu spatiul in care se aplica, dispozitiile primarului aucaracter teritorial, efectele lor juridice limitandu-se la localitatea unde esteales primarul.

In calitate de autoritate executiva, primarul emite ~i unele acte cucaracter special, cum sunt cele privind intocmirea proiectelor de buget local,angajarea personalului serviciilor consiliului. De asemenea el emite avize,acorduri ~i autorizatii prevazute de lege, constata incalcarea legii, ~i adoptsmasurile legale pentru inlaturarea lor sau dupa caz, sesizarea organelorcompetente.

In afara de actele juridice care implica 0 manifestare de vointa inscopul producerii de efecte juridice, ce constau intr-o reglementare juridica

40


41/64

sau in crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi de drept - primarulrealizeaza activitatea administratiei publice locale i prin acte sau operatii cucaracter material tehnic. Acestea sunt fapte sau acte materiale, deci neproducatoare prin ele insele de efecte juridice, dar care constau in fapte deserviciu, activitati materiale, acte pregatitoare ale actelor administrative cumsunt avizele, rapoartele, procesele verbale ori acte de executare a acteloradministrative i (prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesarrapoarte privind starea economics i socials a comunei sau orasului, asiguradocumentatiile de urbanism i amenajare a teritoriului i Ie supune aprobariiconsiliului) .

Dispozitiile ce se emit de primar reglementeaza relatiile sociale dinsfera activitatii executive, in domenii ca: edilitar - gospodaresc, social,cultural, administrativ, apararea ordinii i linistei publice i a rezolvariiintereselor cetatenilor din cadrul unitatilor administrativ teritoriale.

Aceste acte realizeaza autoritatea statului dar i a comunei sau aorasului, ca atare dispozitiile sunt acte obligatorii i directe executorii, faptprevazut de legea organica, care stabileste ca "acestea devin executorii dupace sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate".

La fel ca i celelalte acte administrative, dispozitiile primaruluitrebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate, adica sa fie emise inlimitele competentei lui materiale iteritoriale, inbaza iin conditiile legii icorespunzator scopurilor acesteia. Ele trebuie sa aiba un continut elar, cumasuri concrete, cu redactare simpla i neechivoca, care sa duca laintelegerea i executarea lor corecta.

41


42/64

Dispozitiile cu caracter normativ sunt acte administrative emise deprimar, in cazurile in care sunt autorizate de lege, acestea reglementandrelatiile sociale din cuprinsul activitatii executive pe plan local i producefecte juridice numai dupa ce se aduc la cunostinta publica. Printredispozitiile normative care pot fi emise de primar enumeram pe cele privindprevenirea incendiilor, sau cele emise in imprejurari exceptionale ca:inundatii, catastrofe naturale, epidemii, epizootii curatirea zapezii. Uneledispozitii au eficacitate juridic a limitata in timp, asa cum sunt cele privindcuratirea zapezii sau pe perioada imprejurarilor exceptionale pe care le-aimpus emiterea.

Dispozqii cu caracter individual sunt acele dispozitii aleprimarului care rezolva unul sau mai multe cazuri concrete de interes local,pentru care se creeaza, modifica, respectiv se sting unele drepturi i obligatii.Ele produc efecte numai din momentul in care au fost inmanate celor care seadreseaza, asa cum este cazul, spre exemplu, al convocarii consilierilor inedintii

Organizarea executarii dispozitiilor constituie 0 preocuparedeosebita in primul rand a primarului dar i a secretarului i a serviciilorpublice locale. In ceea ce priveste controlul legalitatii dispozitiilorprimarului, acestea se realizeaza conform Constitutiei i a legii de catreprefect" care poate ataca in fata instantei de contencios administrativ un actal Consiliului Judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in careconsidera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept."

o situatie de exceptie in ceea ce priveste controlul legalitatiidispozitiilor primarului, 0 constituie dubla modalitate a controlului actelor

42


43/64

emise de primarul subdiviziunii. Aceasta dubla modalitate consta, pe de-oparte in efectuarea controlului legalitatii actelor primarului de catre prefect,conform normelor constirutionale idispozitiilor legii organice, iar pe de altaparte, a unui control ierarhic de catre primarul municipiului.

Controlul ierarhic al primarului municipiului asupra activitatii iactelor primarului subdiviziunii este autorizat, de drept, prin lege, carestabilesc raporturile de subordonare dintre autoritatile subdiviziunii fata decele municipale.

43


44/64

CAPITOLUL III - APRECIERI ASUPRAFUNCTIONARII PRIMARIEI CA INSTITUTIE AADMINISTRA TIEl PUB LICE LOCALE

Aprecieri asupra functionirii primiriei ca Institutie aadministratiei publice locale

Serviciile publice ale comunei, orasului i ale aparatului propriu despecialitate al autoritatilor administratiei publice locale14. La comuna sauoras acestea se infiinteaza i se organizeaza de consiliul local in principaleledomenii de activitate, potrivit specificului i nevoilor locale, cu respectareaprevederilor legale iinlimita mijloacelor financiare de care dispune.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciilepub lice ale comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, inconditiile legii.

Numirea i eliberarea din functie a personalului din aparatulpropnu de specialitate al consiliului local se face de catre primar, inconditiile legii.

Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea dinfunctie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu despecialitate al consiliului local.

Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasuluisi din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publicelocale se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

14Art. 120 din Constitutie - vezi Constitutia Romaniei - 2003

44


45/64

In raporturile dintre cetateni l autoritatile administratiei publicelocale se foloseste limba romana,

In unitatile administrativ - teritoriale in care cetatenii apartinandunei minoritati nationale cu 0 pondere de peste 20% din numarullocuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale icu aparatul propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau inscris, iin limba lor materna i vor primi raspunsul atat in limba romans cat i inlimba materna.

In conditiile prevazute de lege, in posturile care au atributii privindrelatii cu publicul vor fi incadrate i persoane care cunosc limba materna acetatenilor apartinand minoritatii respective.

Autoritatile administratiei publice locale vor asigurainscriptionarea denumirii localitatii si a institutiilor publice de subautoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limbamaterna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. Actele oficiale seintocmesc obligatoriu inlimba romana,

3.1 Aparatul propriu

Aparatul propnu este organizat pe directii, servicii i birouri,conform organigramei aprobate de consiliul local, care face parte integratadin prezentul regulament.

3.2 Atrfbutiile direetlilor, serviciilor, birourilorsubordonate direct primarului

Primarul, viceprimarii, secretarul i aparatul propriu al consiliuluilocal constituie PRIMARIA, institutie publica cu activitate permanenta care

45


46/64

aduce la indeplinire efectiva hotararile consiliului local 1 solutioneazaproblemele curente.

Intreaga activitate a primariei este organizata i condusa de catrepnmar, directiile (servicii i birouri) fiind subordonate direct primarului,viceprimarilor sau secretaru1ui care asigura i raspund de realizareaatributiilor ce revin acestora in conditii de legalitate si eficienta.

In indeplinirea obligatiilor ce Ie revin conform legii 1 pnnprezentul regulament, serIi de compartiment au urmatoarele atributii:

Asigurara organizarea activitatii din cadrul directiei, peservicii si birouri, pentru fiecare angajat. Asigura detalierea atributiilor compartimentelor pe care le

conduc, cu precizarea sarcinilor pe care le presupune fiecare functie deexecutie, prin elaborarea pentru fiecare subordonat, a fiselor de post.

Au initiativa i iau masuri, dupa caz, in rezolvareaproblemelor specifice domeniilor de activitate ale compartimentelor pe carele conduc.

Indruma, urmaresc i verified permanent utilizarea eficientaa programului de lucru, preocuparea fiecarui angajat in rezolvarea legala,competenta i de calitate a tuturor sarcinilor incredintate, in raport cupregatirea, experienta i functia ocupata.

Repartizeaza corespondenta, raspund de solutionareaproblemelor curente, semneaza lucrarile compartimentului.

Asigura respectarea prevederilor din prezentul regulament. Asigura i raspund de rezolvarea la termen, cu respectarea

legislatiei invigoare a cererilor, sesizarilor ~iscrisorilor populatiei.

46


47/64

Directorii precizeaza activitatile pe care le presupun functiile deconducere pentru fiecare sef de serviciu i de birou din subordinea lor,precum i responsabilitatile icompetentele acestora.

Sefli de compartimente raspund, conform reglementarilor invigoare, pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a sarcinilor carerevin compartimentelor pe care le conduc, precum si pentru cazul in care audispus masuri contrare prevederilor legale, fata de director, secretar,viceprimar sau primar dupa caz.

Primarul conduce, indruma 1 controleaza activitateacompartimentelor functionale din cadrul primariei, conform atributiilorprevazute de lege 15.

Viceprimarii ~i secretarul indruma compartimentele functionaleconform atributiilor pe care le au potrivit legii i delegate de catre primar.

3.2.1 Cabinetul primarului

Cabinetul primarului are urmatoarele atributii:

Asigura serviciul de secretariat. Executa lucrari de dactilografiere, tehnoredactare 1

multiplicare. Indeplinete atributii de protocol i reprezentare. Organizeaza actiunile de reprezentare a primarului la

ceremonii si solemnitati.

15 Art. 122 din Constitutie - vezi Constitutia Romaniei - 2003;

47


48/64

Asigura pastrarea i folosirea corecta a insemnelor oficiale,in conformitate cu prevederile legale invigoare.

Intocmete documentele necesare i asigura cheltuielile deprotocol.

Intocmeste toate lucrarile necesare pentru primiri de vizite,delegatii oficialitati la primar.

Informeaza zilnic primarul in legatura cu problemele ridicatede mas - media, a caror rezolvare este de competenta primariei.

Participa la audientele primarului si se preocupa de evidentai solutionarea acestora.

3.2.2 Atributiile corpului de control al primarului

Corpul de control al primarului este subordonat direct primarului,ca ordonator principal de credite i are inprincipal urmatoarele atributii16: Intocmete lista sarcinilor periodice de control i 0 transmite

spre aprobare primarului, dupa care tree la realizarea acestora. Efectueaza controlul gestionar de fond la toate directiile,

serviciile i unitatile bugetare finantate de la bugetul local i prezintarapoarte cu constatarile facute direct primarului, pentru a decide.

Propune masuri de stabilire a raspunderii materiale i de aplicarea sanctiunilor disciplinare, potrivit legislatiei muncii.

Prezinta la cererea primarului rapoarte 1 informari privindconstatarile facute imasurile luate.

16Art. 123 din Constitutie - vezi Constitutia Romaniei - 2003;

48


49/64

intocme~te procese verbale de constatare a contraventiilorconform legislatiei si actelor normative in vigoare specifice disciplinei inconstructii.

Verifica corelarea intre preturile practicate pe piata ~i cele alecomerciantilor care vand cu amanuntul, pentru a putea constata dacapreturile practicate nu sunt rezultatul unei neintelegeri intre comerciantipentru impunerea unor preturi superioare.

Fundamenteaza propunerile de cheltuieli din bugetul localnecesare asigurarii functionalitatii compartimentului si realizarii atributiiloracestora.

3.2.3 Atributhle biroului plan programe

Biroul plan programe functioneaza in subordinea directa aprimarului, in exercitarea atributiunilor pentru care a fost constituit. Biroulplan programe are ca obiectiv principal sarcina de a urmari, de a controla ~i asupraveghea :

achizitiile publice de servicii, produse, lucrari de reparatii; modul de respectare ~i de indeplinire a obligatiilor contractuale

asumate de prestatorii de servicii pub lice, cu sau lara personalitate juridica; calitatea serviciilor publice; modul de formare si de stabilire a tarifelor pentru serviciilepublice;

Are in principal urmatoarele atributii:- Elaboreaza propunerile ~iprogramul de gospodarire comunala pe

an ~i trimestre pentru activitatile de intretinere si reparatii curente pe bazapropunerilor directiei de intretinere ~i administrare a domeniului public

49


50/64

(DIAP) aprobate de ordonatorul de credite pentru patrimoniul institutiei,inaintate de aceasta, pentru anul urmator pe capitole distincte conformclasificatiei bugetare;

- Intocmete planurile anuale si trimestriale cu fundamentarileaferente - tehnologii de executie, analize de pret specifice, in baza actelornonnative pentru activitatile : intretinere reparatii strazi, alei. trotuare, petipuri de imbracaminte (asfaltica, pavaje, betoane, macadam); iluminatpublic: salubritate: intretinere zone verzi: alte actiuni: intretinere reparatiiscoli, gradinite; curatenie sedii institutie; transport intern;- Intocmeste planul anual de intretinere. reparatii patrimoniu lanivelul surselor financiare propuse de ordonatorul de credite si aprobate inconsiliullocal;

- Propune ordonatorului principal de credite actualizarea pretuluiachizitiei sau modificarea cantitatilor prevazute in contractele de achizitiiPublice, iar dupa aprobarea acestora de catre primar, le comunica factorilor

- Urmareste lunar derularea contractelor incheiate ;Raspunde de asigurarea aceluiasi regim juridic pentru toti

operatorii de servicii, indiferent de forma de organizare sau proprietateconform art.20 din Legea 326/2001 ;

- Lanseaza graficul de executie a achizitiilor publice, prestatorilorde servicii, in baza dosarului de achizitie ;

3.2.4. Atributiile biroului relatii internationaleBiroul Reiati Internationale este subordonat primarului si are in in

principal urmatoarele atributii: Coordoneaza elaborarea si promovarea unor programe la nivel

municipal, de interes economic si social, colaborand in acest scop cu50


51/64

organizatii obstesti SI CIVICe,spre binele comunitatii, prm biroul ONG(organizatii nonguvemamentale);

Asigura colaborarea cu organizatii nonguvemamentale invederea derularii unor programe economice, sociale si de interes local, curespectarea armelor impuse de consiliullocal si de primar;

Acorda sprijin consiliului local al copiilor si tinerilor pentru a-sirealiza scopul pentru care a fost constituit;

3.2.5. Atributiile serviciului resurse umaneinformatica

Serviciul Resurse Umane Informatica se subordoneaza directprimarului si are in principal urmatoarele atributiuni:

Asigura necesarul de personal pe functii si specializari, potrivitsolicitarilor de la directii si servicii, corelat cu numarul - aprobat prinorganigrama aprobata de consiliullocal ;

Intocmeste programul anual de calificare si specializare, tardupa aprobarea de catre primar, urmareste infaptuirea acestuia ;

Asigura redistribuirea de personal intre directii si servicn mfunctie de solicitari, numai cu aprobarea data de primar;

Organizeaza ocuparea posturilor prin concurs, m functie decapacitate, aptitudini si experienta, asigurand buna functionare a comisiilorde concurs si examinare ;

Intocmeste documente de pensionare pentru limita de varsta, lacerere sau pentru caz de boala ;

51


52/64

Organizeaza si conduce banca de date necesare directiilor siserviciilor primariei si se ingrijeste de reactualizarea datelor inmod operativ

Implementeaza SI dezvolta sisteme proiectate in sferaoperationala, rationalizeaza SI perfectioneaza sistemul de circulatie alinformatiilor si documentelor pe ansamblul primariei si pe directii si serviciioperative;

Asigura masuri pentru protectia muncii salariatilor, a respectariiregulilor de PSI si a normelor tehnice de utilizare a calculatoarelor.

3.2.6. Atributiile biroului relatii cu publicul

Biroul Relatii cu Publicul este subordonat direct primarului, are incomponenta si activitatea de Registratura, avand in principal urmatoareleatributii:

Propune si fundamenteaza proiecte de hotarari privind masurilenecesare pentru asigurarea i respectarea drepturilor si libertatilorfundamentale ale cetatenilor de catre institutiile pub lice si agentii economice

Sesizeaza inconditiile legii, organele statului abilitate inacestscop sa ia masuri atunci cand se constata incaIcarea drepturilor si libertatilorcetatenilor;

Primeste, inregistreaza SI transmite directiilor, serviciilor,birourilor de specialitate din cadrul primariei problemele de rezolvare dinsfera de activitate a acestora, transmise in scris sau cu ocazia audienteloracordate de primar, viceprimari si secretar;

Participa la audientele acordate de comisiile de specialitate aleConsiliului local, potrivit programului intocmit de acestea.

52


53/64

Intocmeste la nivelul compartimentului, registrul de inscriere acetatenilor care se adreseaza serviciilor de specialitate ale primariei;

3.2.7. Atributiile biroului administrativ

Biroul Administrativ este subordonat direct primarului ~i are inprincipal urmatoarele atributii:

Raspunde de buna executare a lucrarilor de intretinere, deutilizare rationals ~i de evidenta a imobilelor, instalatiilor aferente altormijloace fixe si obiectelor de inventar aflate in administrarea consiliuluilocal;

Raspunde de buna desfasurare a activitatii de exploatare,intretinere ~i reparatii a mijloacelor auto din dotare, asigurand folosirearationala a acestora ;

Efectueaza inventarieri periodice si asigura ducerea laindeplinire a hotararilor consiliului local cu privire la casarea, declasarea sautransmiterea bunurilor de inventar din administrarea acestuia la alte unitati,intocmind documentele necesare ;

Asigura incheierea contractelor pentru diverse prestari deservicii ~i ia masuri pentru gestionarea rationala a combustibililor, hartiei,rechizitelor si a altor materiale de consum.

Emite comenzi privind aprovtzionarea cu materiale,combustibili, etc..,pentru Consiliullocal;

Intocmeste referate justificative pentru aceste consumuri demateriale si confirma situatiile de plata privind consumul de energie, apa,agent termic, salubritate, posta, depanare, etc. ale consiliului local;

53


54/64

Efectueaza inventarierea lunara a stocului de carburant dinrezervoarele autoturismelor din dotare si completarea corespunzatoare adocumentelor privind activitatea de transport;

3.2.8. Atributiile biroului protectie civiHi

Biroul Protectie Civila (Inspectoratul de Protectie Civila) este insubordinea directa a primarului, functioneaza ca organ tehnic de specialitateprin care acesta i~i indeplineste atributiile pe linie de protectie civila, avandin principal urmatoarele atributii specifice:

Monitorizeaza sursele de rise care afecteaza teritoriulmunicipiului si propune masuri de protectie a populatiei si bunurilormateriale;

Analizeaza conditiile si posibilitatile municipiului, institutiilorsi agentilor economici privind asigurarea actiunilor de interventie;

Organizeaza, coordoneaza si verifica realizarea masurilorprevazute in planurile de protectie civila;

Cunoaste permanent situatia comisiilor, fortelor subordonate siformatiunilor de protectie civila, posibilitatile de interventie si logistica aacestora;

Asigura amenajarea si utilarea punctului de comanda cumijloacele necesare actiunilor de protectie civila;

Asigura mentinerea in stare de functionare a mijloacelor siinstalatiilor de transmisiuni, 'instiintare si alarmare, pentru asigurarea uneilegaturi Permanente cu esalonul superior, subordonatii si cei cu carecoopereaza;

54


55/64

3.3 Atributiile directiei economice

Directia economica, organism de vitala importanta, pentru oriceprofil de activitate face parte din structura organizatorica a aparatuluipropriu al consiliului local, fiind subordonata direct primarului ca autoritateexecutiva, cuprinde doua servicii si patru birouri, constituite intru-unmecanism complex care acopera urmatoarele activitati:

~ Serviciul Buget - Finante~ Birou Contabilitate~ Serviciul Impozite Taxe~ Birou Impozite Taxe - Persoane Fizice~ Birou Impozite Taxe - Persoane Juridice~ Birou Executari SiliteDirectiei Economice ii revin urmatoarele atributii : Raspunde de respectarea metodologiei legale de elaborare a

proiectului bugetului local , antrenand toate serviciile si institutiile publicelocale la fundamentarea indicatorilor financiari / proiectul bugetului localastfel intocmit 11prezinta ordonatomlui principal de credite;

Participa la fundamentarea economico - financiara a unorprograme si proiecte ale municipiului, urmarind corelarea indicatorilor dinproiecte cu resursele fmanciare alocate prin bugetullocal;

55


56/64

Urmareste S1 asigura atragerea la bugetul local a tuturorresurselor de venituri stabilind masurile necesare si solutiile legale pentrubuna gestionare si executare a bugetului local;

Efectueaza analize pe baza de studii de eficienta economica sipropune consiliului local , virarile de credite cat si solutiile legale pentruutilizarea fondului de rezerva bugetara ;

Intocmete studii de fundamentare privind necesitatea S1oportunitatea efectuarii unor imprumuturi in vederea realizarii unor actiuni silucrari publice , urmarind contractarea , garantarea si rambursarea acestoraia termenele scadente ;

Intocmete raportul anual de incheiere al contului de executiebugetara pe care 11supune spre aprobarea consiliului local;

Asigura stabilirea.incasarea si urmarirea impozitelor si taxelorlocale aprobate de catre consiliullocal;

Atributiile directiei pentru urbanism $i amenajareateritoriului

Directia Tehnica este subordonata viceprimarului. Activitatilespecifice Directiei sunt repartizate pe compartimente functionale dinstructura sa organizatorica i sunt conduse de directorul directiei care,impreuna cu sefii serviciilor i birourilor subordonate, raspunde de ducereala indeplinire eficient i in deplina concordanta cu legislatia in vigoare, aprogramelor de dezvoltare urbanistica a municipiului, de intretinerea igospodarirea municipiilor este functionar public de conducere, cu studii

56


57/64

superioare juridice sau administrative. In mod exceptional in functia desecretar al comunei poate fi numita si 0 persoana cu alte studii superioaresau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.

Secretarul nu poate fimembru al unui partid politic, sub sanctiuneaeliberarii din functie. Acesta nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul inffii cuprimarul sau cu viceprimarul.

Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen,dupa caz, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul seorganizeaza de primar, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data lacare postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vorface parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii,secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul localrespectiv.

Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de eel mult 10zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunicade catre primar in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva arezultatului concursului sau al examenului.

Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii:

Participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local; Coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic,

de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatuluipropriu de specialitate al Consiliului local;

Avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora.contrasemnand hotararile pe careIe considera legale ;

Avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului ;57


58/64

Asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliuluiLocal si efectuarea lucrarilor de secretariat;

Pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local; Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele

interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar in termen de ceimult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

Secretarul nu poate fimembru al unui partid politic, sub sanctiuneaeliberarii din functie. Acesta nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul inffii cuprimarul sau cu viceprimarul.

Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen,dupa caz, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul seorganizeaza de primar, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data lacare postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vorface parte in mod obligatoriu primarul, secretarul genera! al prefecturii,secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul localrespectiv.

Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de eel mult 10zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunicade catre primar in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva arezultatului concursului sau al examenului.

Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii:

Participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local; Coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic,

de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatuluipropriu de specialitate al Consiliului local;

58


59/64

Avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora.contrasemnand hotararile pe carele considera legale.

Secretarul comunei sau al orasuhnFiecare comuna.oras sau subdiviziune - teritoriala a municipiilor

are un secretar care este functionar de conducere ~i se bucura de stabilitatein functie [art.S3 alin.(l) din Legea nr. 215/2001]. Functia de secretar esteincompatibila cu calitatea de membru al unui partid sau formatiuni politicesub sanctiunea eliberarii din functie, Numirea si eliberarea din functie intrain competenta prefectului, dar postul se ocupa prin concurs, necesitand studiijuridice sau administrative.

Concursul se organizeaza de catre primar ,potrivit legii, in termende 30 de zile de la data in care postul a devenit vacant. Din comisia deconcurs vor face parte, inmod obligatoriu primarul, secretarul general alprefecturii, secretarul general al judetului ~i doi reprezentanti ai desemnatide consiliullocal respectiv.

Rezultatul concursului se comunica prefectului de catre primar, intermen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a acestui rezultat.Prefectul va emite ordinul de numire in functie a secretarului, in termen deeel mult 10 zile, de la primirea rezultatului concursului.

Secretarul participa la sedintele consiliul

Institutia Primarului in Romania

Documents

Transcript of Institutia Primarului in Romania