INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE filecheltuirea fondurilor structurale...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Grupul european de lucru pentru o mai bună implementare a fondurilor

comunitare Grupul de lucru pentru o mai bună

implementare a fondurilor europene - o echipă alcătuită cu scopul de a ajuta mai multe state membre în ceea ce priveşte eficientizarea folosirii fondurilor europene - şi-a încheiat programul de lucru, program care a inclus mai mult de 100 de întâlniri tehnice şi seminarii.

Cooperând cu opt ţări, grupul de lucru pentru o mai bună implementare a diminuat blocajele întâlnite în alocarea şi cheltuirea fondurilor structurale europene.

În noiembrie 2014, Grupul de lucru a demarat evaluarea motivelor pentru care ţări precum Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria au rămas în urmă în alocarea de fonduri pentru proiecte.

Pentru o mai bună identificare a problemelor existente, grupul de lucru a colaborat cu autorităţile naţionale în scopul elaborării planurilor de acţiune necesare punerii lucrurilor în mişcare.

Întregul proces a beneficiat de un sprijin politic puternic din partea Comisiei Europene şi din partea statelor membre.

Scopul a fost acela de a oferi fiecărei ţări implicate metode specifice şi personalizate care să faciliteze procesul de implementare ca perioada de finanţare 2007-2013 să se încheie cu succes.

Schimbări vizibile Grupul de lucru a urmărit

îndeaproape programele sprijinite de UE, priorităţile acestora, inclusiv proiecte individuale unde a fost necesar. În urma

unui screening au fost identificate activităţi specifice care ar putea facilita procesul de implementare şi au fost incluse în planul de acţiune ale statului membru în cauză; toate aceste acţiuni au fost aprobate în primăvara anului trecut.

Planurile de acţiune au fost elaborate pentru a include etape şi obiective cuantificabile, iar progresul a fost monitorizat bilunar sau trimestrial.

Eforturile Grupului de lucru au condus la o serie de ajustări în cadrul unor programe şi proiecte.

Există proiecte care au fost fazate, ceea ce înseamnă că pot fi implementate integral în perioada 2014-2020.

Mai mult, au fost identificate şi depuse noi proiecte importante.

Alocările pentru instrumentele financiare au fost majorate astfel încât statele membre vizate pot beneficia acum de o flexibilitate mult mai mare în cazul cheltuielilor suplimentare.

Eforturile echipei au adus cu sine o serie de activităţi de consolidare a capacităţilor – seminarii, workshop-uri şi întâlniri cu autorităţile naţionale, evenimente menite schimbului de bune practici.

Deşi echipa şi-a încheiat activitatea la sfârşitul anului trecut, Comisia Europeană va continua să ofere asistenţă şi să organizeze evenimente similare pentru statele membre şi pe parcursul perioadei de programare 2014-2020.

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 4 (52)

APRILIE 2016


Oportunităţi de învăţare Deşi multe dintre problemele

identificate de către grupul de lucru au fost specifice fiecărei ţări membre în parte, au existat şi cauze comune în ceea ce priveşte întârzierile:

Început anevoios pentru unele proiecte;

Pregătire insuficientă în cazul proiectelor complexe de infrastructura;

Proiecte cu o perioadă de implementare foarte mare;

Proceduri administrative exagerat de complexe;

Lipsa capacităţii administrative atât la nivel naţional, cât şi la nivel de beneficiar;

Erori în procedurile de achiziţie publică.

Grupul de lucru a sugerat faptul că exerciţiul financiar 2007-2013 a fost dificil pentru toate statele membre şi a reprezentat o oportunitate de învăţare, mai ales pentru ţările care de abia au debutat pe scena programelor cu finanţare europeană.

Grupul de lucru recomandă pentru 2014-2020 ca autorităţile naţionale să demareze procedurile de implementare cât mai curând.

Pentru a asigura succesul, Grupul de lucru consideră că autorităţile naţionale trebuie să identifice modalităţi eficiente de a sprijini beneficiarii pe măsura ce încep să cheltuiască banii.

Sunt recomandate activităţi regulate de consolidare a capacităţii, atât pentru organismele care alocă fondurile, cât şi pentru beneficiari.

Grupul a îndemnat Comisia Europeană să organizeze activităţi de consolidare a capacităţilor mai frecvent.

Printre acestea se numără TAIEX-REGIO PEER 2 PEER – proiectat pentru schimbul de experienţă între organismele care gestionează finanţările în cadrul

Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondului de Coeziune.

Pacte de Integritate – o altă activitate sugerată de către Grupul de lucru; acestea au ca scop promovarea transparenţei şi anti-corupţiei în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice.

Rezultatele Grupului de lucru România, Slovacia şi Croaţia nu

mai sunt în riscul de a pierde finanţarea europeană în valoare de 1.3 mld de euro;

Peste 40 de programe de finanţare din cele opt state au fost modificate

120 de proiecte de mare amploare au fost modificate;

Peste 100 de întâlniri tehnice au fost organizate pe parcursul a 12 luni.

Bune practici Majoritatea ţărilor asistate de Grupul

de lucru şi-au îmbunătăţit procesul de raportare şi monitorizare.

Mai mult decât atât, România, Slovacia şi Ungaria au organizat o serie de întâlniri tehnice care au vizat o analiză detaliată a anumitor programe de finanţare sau a unor anumite priorităţi sau proiecte în particular.

Îmbunătăţiri în gestionarea timpului şi a plăţilor: cu ajutorul îndrumării Comisiei Europene la sfârşit de program financiar, Cehia, Ungaria şi Slovacia şi-au revizuit în mod riguros şi sistematic durata proiectelor.

De asemenea, aceştia au solicitat Comisiei ajutor cu privire la o varietate de probleme tehnice şi administrative.

Ungaria şi Slovacia şi-au revizuit metodele de declarare a cheltuielilor în proiectele generatoare de venituri şi au în vedere practicile contabile alternative pentru a îmbunătăţi modul de alocare a fondurilor.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


EURO-FONDURI

Contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI

pentru proiectele de mediu

Ministerul Finanţelor Publice va negocia cu Banca Europeană de Investiţii acordarea unui contract de finanţare în valoare de 300 de milioane de euro pentru acoperirea parţială a contribuţiei bugetului de stat pentru investiţiile de mediu cuprinse în axele 3,4 si 5 din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, potrivit unui Memorandum aprobat de Guvern.

Facilitatea oferită de BEI va contribui la creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, în cadrul perioadei bugetare 2014-2020 .

Împrumutul va acoperi parţial contribuţia bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor precizate anterior, respectiv investiţiile privind promovarea utilizării eficiente a resurselor prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată şi de management al deşeurilor, protejarea şi conservarea biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor de mediu etc.

Împrumutul este în concordanţă cu legislaţia română în domeniul datoriei publice, sub-proiectele incluse de BEI în contractul de finanţare sunt prefinanţate de la bugetul de stat, iar ulterior, parte a acestei prefinanţări se recuperează din sumele împrumutate, iar restul de la CE.

Ca urmare, împrumutul nu majorează cheltuielile bugetului de stat.

O facilitate similară, aflată în implementare a fost acordată de BEI în 2008 pentru Programele operaţionale sectoriale de transport, mediu şi competitivitate economică şi a acoperit parţial contribuţia bugetului de stat la investiţii din aceste programe cofinanţate din fonduri europene în cadrul perioadei de programare bugetară 2007-2013.

(Sursa: www.gov.ro)

Procedură simplificată pentru contractele solicitanţilor privaţi

În luna aprilie 2016 a intrat în

vigoare Ordinul Ministrului Fondurilor Europene nr. 427/01.04.2016 privind aprobarea Procedurii simplificate aplicată de solicitanţii privaţi de finanţare din instrumente structurale 2014-2020 pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări.

Conform noului document, dispare obligativitatea publicării de către solicitanţii privaţi a unui anunţ privind derularea procedurii de achiziţie pe pagina dedicată din cadrul fonduri-ue.ro.

Doar procedurile lansate de solicitanţi, cei care nu au calitatea de beneficiari (încă), nu se publică pe site-ul MFE.

Ordinul nu se aplică POCU 2014-2020 pentru care eligibilitatea cheltuielilor se raportează doar la contractele de achiziţie încheiate după aprobarea cererii de finanţare.

Ordinul 1120/15.10.2013 rămâne în continuare în vigoare, în toate aspectele lui, inclusiv publicarea procedurii pe site-ul MFE.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


Etapele de implementare a instrumentelor financiare

destinate IMM-urilor Guvernul a aprobat, prin memorandum,

rezultatele evaluării ex-ante a instrumentelor financiare destinate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) utilizate ca instrumente de implementare în cadrul Programelor Operaţionale finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (fonduri ESI) pentru perioada 2014-2020, si anume, Programul Operaţional Competitivitate (POC), Programul Operaţional Capital Uman (POCU), respectiv Programul Operaţional Regional (POR).

A fost aprobata și încredinţarea implementării instrumentelor financiare pentru Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 către Fondul European de Investiţii, ca și Fond al Fondurilor.

Au fost identificate și etapele necesare pentru începerea implementării instrumentelor financiare.

Astfel, într-o primă etapă, evaluarea ex-ante va fi transmisă, pentru informare, către Comitetul de Monitorizare al fiecărui Program Operaţional implicat, iar rezumatul evaluării ex-ante a instrumentelor financiare va fi publicat pe site-ul MFE.

Simultan se va demara procedura de negociere şi semnare a Acordurilor de Finanţare între fiecare Autoritate de Management (AM POC si AM POR) şi Fondul European de Investiţii în calitate de Fond al Fondurilor, care va selecta ulterior intermediarii financiari.

Potrivit regulamentelor europene, utilizarea instrumentelor financiare ca metodă de implementare a fondurilor ESI se face doar în baza unei evaluări ex-ante, care identifică deficienţele pieţei şi problemele specifice, oferind în acelaşi timp o analiză comparativă a produselor financiare posibile.

Ministerul Fondurilor Europene a optat pentru realizarea unei singure evaluări ex-

ante pentru instrumentele financiare destinate IMM în cadrul Programelor Operaţionale finanţate din fonduri ESI.

Evaluarea a fost coordonată de Ministerul Fondurilor Europene, în colaborare cu Fondul European de Investiţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Autorităţile de Management implicate şi alţi parteneri, în cadrul unor consultări cu principalele părţi interesate organizate cu scopul de a testa percepţia acestora şi pentru testarea apetitului potenţial pentru instrumentele financiare propuse.

O primă estimare la nivelul programelor operaţionale este de aproximativ 431,8 mil. euro, ca suma totală alocată pentru instrumentele financiare, din care 100 mil. euro reprezintă contribuţia României la instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată din cadrul Iniţiativei pentru IMM.

În cadrul evaluării ex-ante, pentru identificarea instrumentelor financiare s-a efectuat o analiză a problemelor de piaţă, specifice pentru fiecare obiectiv tematic.

Astfel, pentru problema legată de incapacitatea companiilor de a prezenta garanţii colaterale suficiente pentru a obţine credite, cel mai potrivit instrument financiar identificat este instrumentul de garantare.

Pentru infrastructura învechită sau inexistentă la nivelul IMM-urilor sau a fluxului de numerar insuficient şi impredictibil, au fost identificate ca optime împrumuturile (instrumentul de finanţare cu partajarea riscului) şi investiţiile de capital de risc (equity).

Pentru problema ratei scăzute de ocupare a forţei de muncă, a culturii antreprenoriale nedezvoltate şi a accesului limitat la finanţare, evaluarea ex-ante recomandă ca instrumente financiare garanţiile şi microcreditele.

A fost efectuată și o analiză a relaţiei dintre stadiul de dezvoltare al afacerii şi instrumentele financiare adecvate, iar rezultatele acestei analize sunt reflectate în alegerea instrumentelor care vor fi utilizate în cadrul fiecărui Program Operaţional.


Pentru etapa incipientă de dezvoltare a afacerii, sunt recomandate Fondurile de investiţii de

capital pentru seed şi early-stage finanţate prin Programul Operaţional Competitivitate, microcredite şi garanţii pentru întreprinderi aflate în faza de început, finanţate prin PO Capital Uman.

Pentru etapa de creştere a întreprinderilor sunt recomandate împrumuturile cu partajarea riscului, finanţat prin PO Competitivitate şi PO Regional şi fondurile de investiţii de capital (equity), finanţate prin PO Regional.

Un efect benefic al instrumentelor financiare este atragerea finanţărilor private sau din alte surse publice, inclusiv de la instituţii financiare internaţionale. De asemenea, acestea pot furniza o înaltă valoare adăugată cantitativă prin efectul de multiplicare, calculat ca raport dintre suma finanţărilor totale acordate IMM şi contribuţia programelor operaţionale. Efectul de multiplicare estimat este de 2,31 pentru instrumentele financiare administrate la nivelul României si de 2,65 daca se ia în calcul şi suma alocată Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM.

(Sursa: www.gov.ro)

Programul Transnaţional Dunărea –

pasul 2

Al II-lea pas în cadrul Primului apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnaţional Dunărea 2014-2020 se desfăşoară în perioada 29 martie-09 mai 2016 şi presupune depunerea aplicaţiilor complete pentru proiectele care au obţinut punctaj corespunzător în primul pas (în au fost depuse Expresiile de Interes).

În urma evaluării desfăşurate de Secretariatul Comun al Programului, 10 propuneri de proiecte având ca aplicanţi lideri romani, au fost selectate prin cel de-al doilea pas.

Cu aceasta ocazie, Autoritatea Naţională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), Unitatea Autorităţi Naţionale pentru Programe Europene, a organizat un Seminar dedicat aplicanţilor lideri romani.

Pe lângă aceştia, la eveniment au mai participat reprezentanţi ai Direcţiei Control de Prim Nivel din cadrul MDRAP, un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, coordonator naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, precum şi un reprezentant al Secretariatului Comun al Programului, care au prezentat aspecte de interes pentru aceste proiecte.

Participanţii au discutat pe marginea prezentărilor făcute de reprezentanţii Autorităţii Naţionale şi au obţinut informaţii

utile despre modul şi forma în care se va desfăşura al doilea pas al primului apel de propuneri de proiecte.

Programul de cooperare transnaţională pentru regiunea Dunării (Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020) urmăreşte stimularea inovării şi a spiritului antreprenorial, conservarea patrimoniului natural şi cultural din regiunea Dunării, îmbunătăţirea conectivităţii şi sprijinirea tranziţiei înspre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Programul finanţează proiecte de cooperare transnaţională, în conformitate cu priorităţile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (EUSDR).

Concentrarea geografică include regiuni din nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Ceha, Ungaria, Germania, România, Slovacia şi Slovenia), dar şi din trei ţări din afara UE (Bosnia-Herţegovina, Serbia si Muntenegru.

Bugetul este de 222 milioane de euro, din care 202 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi 19,8 milioane de euro din Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA).

Beneficiari sunt autorităţi locale/ regionale/ naţionale, organisme de drept public, Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT), organizaţii internaţionale şi organisme private, inclusiv IMM-uri.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime

(POPAM) 2014 – 2020

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a lansat POPAM 2014-2020, conferinţa de lansare având loc la Consiliul Judeţean Tulcea, în 21 aprilie 2016.

Strategia POPAM 2014-2020 îşi propune creşterea producţiei în acvacultură, piscicultură şi procesare, creşterea capacităţilor de producţie ale operatorilor economici, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului, menţinerea şi crearea de locuri de muncă (în special în zonele pescăreşti).

În POPAM 2014-2020 au fost

selectate 28 de măsuri din cadrul Priorităţilor Uniunii Europene. Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 este finanţat prin Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM).

România are o alocare financiară de 168.421.371 euro (la care se adaugă 25% contribuţie naţională). FEPAM sprijină operatorii în tranziţia către un pescuit durabil, ajută comunităţile din zonele de coastă să îşi diversifice economiile, finanţează proiecte care creează noi locuri de muncă şi îmbunătăţesc calitatea vieţii în regiunile de coasta ale Europei, facilitează accesul la finanţare.

Strategia POPAM 2014-2020 a fost construită pornind de la priorităţile Uniunii Europene - promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat

pe cunoaştere, stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere, încurajarea punerii în aplicare a Politicii Comune de Pescuit, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii teritoriale, stimularea comercializării şi prelucrării, susţinerea implementării Politicii Maritime Integrate.

Conform unui comunicat oficial al MADR, următoarele Măsuri sunt în curs de lansare:

Măsura II.2: Investiţii productive în acvacultură – Alocare financiară indicativă: 77.479.324,00 euro.

Măsura III.2 : Punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii şi costuri de funcţionare şi animare - Alocare financiară indicativă: 42.315.587,25 euro.

Măsura IV.4: Prelucrarea produselor pescăreşti şi de acvacultură - Alocare financiară indicativă: 13.600.000,00 euro.

Măsura II.10: Acvacultura care furnizează servicii de mediu – Natura 2000 - Alocare financiară indicativă: 10.400.000,00 euro.

Măsura I.23: Porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitaţii şi adăposturi — investiţii de îmbunătăţire a infrastructurii porturilor de pescuit şi a centrelor de licitaţii sau a locurilor de debarcare şi a adăposturilor, investiţii pentru îmbunătăţirea siguranţei pescarilor - Alocare financiară indicativă: 8.971.200 euro.

Măsura I.6: Diversificarea veniturilor şi noi forme de venituri - Alocare financiară indicativă:3.600.000,00 euro.

Perioada de implementare a unui proiect este de maxim 2 ani (+ 1 an), iar monitorizarea ex-post se realizează în 5 ani de la efectuarea ultimei plăţi.

(Sursa: www.madr.ro)


Recomandări privind creşterea capacităţii administrative în domeniul

achiziţiilor publice

Un nou studiu al Comisiei Europene oferă o perspectivă nouă asupra capacităţii administrative a ţărilor membre în ceea ce priveşte achiziţiile publice, cu un accent firesc pe implementarea fondurilor europene structurale şi de investiţii(FESI).

Studiul analizează sistemele şi structurile din statele membre şi face recomandări legate de modalităţi de îmbunătăţire a calităţii proceselor legate de achiziţiile publice pentru a asigura eficienţa, transparenţa şi regularitatea utilizării fondurilor, în acord cu Planul de Investiţii pentru Europa şi cu bugetul UE.

Studiul este realizat prin cercetare de birou pentru toate cele 28 de state membre, interviuri de teren pentru 15 state membre, studii de caz în Republica Cehă şi Portugalia şi un chestionar online completat de practicieni din cele 28 de state membre.

Documentul cuprinde pentru fiecare ţară puncte tari şi puncte slabe, alături de recomandări specifice pe problemele identificate, cât și de o listă de bune practici şi lecţii învăţate care pot fi folosite de factorii decidenţi pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă, în special în termeni de resurse umane, sisteme, instrumente şi structuri de guvernare.

Astfel, România trebuie să îşi îmbunătăţească mult sistemul de achiziţii publice, principalele recomandări ale Comisiei fiind legate de:

O structură legală mai coerentă: În viziunea CE, este importantă o reformă fundamentală a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi trebuie limitate viitoare modificări ale legislaţiei specifice

Combaterea corupţiei: Se recomandă creşterea sancţiunilor şi îmbunătăţirea eforturilor cu scopul diminuării abuzurilor în sfera achiziţiilor publice. Se recomandă dezvoltarea unui mecanism de soluţionare a reclamaţiilor şi stabilirea unei modalităţi de a anula contracte atribuite în mod necorespunzător. De asemenea, România trebuie să dezvolte mecanisme de prevenire şi control pentru prevenirea şi detectarea corupţiei la nivel înalt, cum ar fi stabilirea unui cod de conduită.

Creşterea capacităţii administrative: Studiul recomandă realizarea de traininguri pentru funcţionari şi organizarea un birou de suport „ad-hoc” prin intermediul unui call center.

ANAP: Comisia recomandă României să profite de crearea agenţiei consolidate de achiziţii publice – ANAP – întărindu-i independenţa.

Reducerea costurilor de ofertare: Este importantă reformarea procesului de ofertare având în vedere perspectiva ofertantului – trebuie redusă povara administrativă a ofertantului

(Sursa: ec.europa.eu, www.fonduri-structurale.ro)


România nu are aprobate operațiuni

aferente Planului Juncker

Astfel, sunt peste 220 de operațiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre.

România nu se află printre acestea, dar este important de știut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro.

Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor și investițiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ținta totală asumată în cadrul planului.

De altfel, Ministerul Finanțelor Publice alături de celelalte instituții și în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă Planului fundamentul juridic.

În acest context, trebuie subliniat

faptul că studiul "Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești", prezentat recent la Institutul European Român arată că planul Juncker ar putea crește PIB-ul României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă.

Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creștere a stocului de capital, de 1%.

Din graficul cumulativ al funcției impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creștere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an.

Scenariul realist este bazat pe o creștere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale.

Acest aport ar conduce la susținerea tendinței actuale a economiei românești, deci la o creștere susținută a PIB-ului de aproximativ 2,85 — 3 pp/an.

De asemenea, prognozele puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creștere anuală pentru 2015 și 2016 de aproximativ 2,7 și 2,9 procente și încorporează noul aport investițional.

Scenariul optimist este bazat pe rata de creștere a stocului de capital de 5 %.

Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariția crizei economice în România.

În condițiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creșterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creștere a PIB-ului anual de 4,75 pp.

România are nevoie de resursele puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS) tocmai pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul UE.

Față de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate și educație primară, educație superioară și formare profesională și penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor și inovare.

De asemenea, studiul precizează că planul de investiții al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investițiilor, cu 15% în anul 2014 față de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investițiilor private.

În acest context, scopul planului este de a mobiliza investiții de până la 315 miliarde euro din surse publice și private, pe baza garanției UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economică și la crearea de locuri de muncă prin sprijinirea investițiilor în economia reală.

Planul este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Îndrumar pentru dezvoltarea urbană

Autoritatea de Management pentru POR 2014 – 2020 din cadrul Ministerului Dezvoltării

Regionale şi Administraţiei Publice a publicat pe website-ul www.inforegio.ro un material ce conţine aspecte ce trebuie avute în vedere pentru finanţarea transportului public.

Documentul suport Jaspers reprezintă o fundamentare a bunei practici în domeniul Ajutorului de Stat şi Finanţării Transportului Public, bazată pe recentele informaţii disponibile.

Acesta a fost elaborat cu scopul de a sprijini autorităţile contractante în îndeplinirea cerinţelor de acces la finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020.

Ghidul stabileşte următoarele: condiţiile în care utilizarea fondurilor publice poate fi considerată ca nefiind Ajutor de stat sau poate fi considerată ca fiind Ajutor de stat compatibil cu piaţa internă; structurile de gestionare a prestării de servicii de Transport Public Local ce trebuie implicate în vederea accesării de fonduri prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, astfel încât să se evite încălcarea regulilor privind ajutoarele de stat şi care sunt permise de legislaţia naţională; mecanismele de dotare a Operatorilor cu active noi sau recondiţionate, finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, care nu încalcă regulile privind ajutorul de stat.

(Sursa: www.adrmuntenia.ro)

AFIR a lansat aplicaţia „Asistenţă module on-line”

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat, prin intermediul paginii oficiale de internet www.afir.info, aplicaţia „Asistenţă module on-line” pentru a veni în sprijinul solicitanţilor şi beneficiarilor finanţărilor disponibile prin PNDR 2020.

Aplicaţia a fost pusă la dispoziţia tuturor celor interesaţi în scopul rezolvării cât mai rapide a problemelor de ordin tehnic sau a disfuncţionalităţilor sistemelor apărute în accesarea modulelor electronice aferente depunerii on-line a Cererilor de Finanţare sau a dosarelor de achiziţii, a procedurii de achiziţii sau de ofertare, derulate prin intermediul portalului AFIR.

În acest fel, incidentele apărute pot fi semnalate direct celor care asigura suportul tehnic al tuturor modulelor on-line utilizate de către beneficiari, solicitanţi şi ofertanţi, fiind mult scurtat timpul de răspuns.

Utilizarea aplicaţiei este posibilă după logarea pe pagina de internet a AFIR (www.afir.info ), accesând link-ul „Asistenţă module on-line” existent în coltul din dreapta sus al paginii sau apăsând butonul de culoare verde, cu acelaşi nume, existent

în cadrul paginilor dedicate depunerii proiectelor sau a dosarelor de achiziţii.

De asemenea, la introducerea unei

solicitări în sistem este indicat să se expună cât mai clar problema întâmpinată şi paşii urmaţi, de cele mai multe ori ataşarea unei capturi de ecran fiind utilă pentru tehnicieni.

Detalii specifice privind utilizarea modulului menţionat mai sus se pot afla consultând Manualul de Utilizare al aplicaţiei HelpDesk, accesând link-ul https://suport.afir.info/ManualUtilizator.pdf.

Pentru informarea utilizatorilor a fost conceput şi un film demonstrativ al modului de utilizare a serviciului de „Asistenţă module on-line”, disponibil pe canalul oficial de YouTube al AFIR, sub denumirea de „Tutoriale asistenţă module on-line”.

Totodată, subliniem faptul că aplicaţia „Asistenţă module on-line” este una de tip Helpdesk şi se adresează exclusiv problemelor sau disfuncţionalităţilor tehnice, prin intermediul acestui instrument nefiind permise transmiterea de solicitări de informaţii, clarificări privind procedurile, contestaţii la Rapoartele de selecţie sau orice alte solicitări care nu sunt de ordin tehnic.

(Sursa: www.afir.info)


Sprijin financiar de 30,2 milioane de lei pentru Programul Naţional Apicol

Guvernul a aprobat o hotărâre prin care apicultorii vor primi în 2016 sprijin financiar de 30,204 milioane de lei prin Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016, din care 15,102 milioane de lei alocate de la bugetul de stat, iar 15,102 milioane de lei din fonduri europene.

Scopul de bază este sprijinirea apicultorilor pentru achiziţionarea de medicamente, funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa, de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, precum şi pentru decontarea analizelor fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.

Valoarea totală a sprijinului financiar acordat prin acest program în perioada 2014-2016 este de 44,8 milioane de lei, din care 50% din fonduri europene si 50% din fonduri naţionale, iar în primii doi ani de aplicare, de sprijinul financiar au beneficiat aproximativ 5.500 de apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale.

Actul normativ adoptat facilitează accesul beneficiarilor la această formă de sprijin şi extinde programul astfel încât să poată fi decontate mai multe activităţi, printre care și decontarea medicamentelor folosite pentru tratarea nosemozei la albine, şi se elimină realizarea sistemului informativ pentru înregistrarea stupilor, care va fi finanţată din fonduri de la bugetul de stat.

Alte modificări vizează clarificări referitoare la documentele de achiziţie a produselor, a medicamentelor sau reglementari ale controalelor la fata locului, eliminându-se condiţia de eligibilitate şi documentul justificativ referitor la faptul ca tratamentele familiilor de albine cu medicamente trebuie să se desfăşoare pe baza unui calendar întocmit anual de apicultor, aprobat şi urmărit de reprezentanţii formei asociative.

Modificarea este propusă de asociaţii întrucât, conform prospectului medicamentului şi în funcţie de anotimp, fiecare apicultor îşi realizează singur calendarul tratamentelor.


APIA a început efectuarea plăţilor finale aferente cererilor unice

APIA a început autorizarea și

efectuarea plăţilor finale aferente cererilor unice de plată – Campania 2015.

Astfel, au fost pregătite pentru plata 536.160 cereri unice în sumă totală estimată de 300 milioane euro, dintre care o primă tranşă, de 27.273 cereri, adică 13.687.915 euro, au fost plătite imediat.

Aceste prime plăţi sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal.

Plăţile se efectuează progresiv, pe măsură ce dosarele fermierilor sunt procesate şi validate pe tot fluxul de lucru din cadrul sistemului informatic, pentru schema de plată pentru care s-a făcut solicitarea.

Până la acest moment, schemele care se autorizează la plată sunt următoarele:

Schema de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 79,73 euro/ha;

Plata redistributivă: o primul interval: 1 - 5 ha inclusiv în

cuantum de 5,00 euro/ha; o al doilea interval peste 5 ha şi

până la 30 ha inclusiv, de 51,07 euro/ha. Plata pentru tinerii fermieri în cuantum

de 19,93 euro/ha;

Plata pentru micii fermieri care au până la 7 ha în cuantum de maxim 1250 euro;

ANT 1 (Schema de ajutoare naţionale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producţie) de 19,19 euro/ha.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015, respectiv 4,4176 lei pentru un euro.

Pe măsură ce dezvoltarea sistemului informatic va permite, APIA va autoriza şi plata celorlalte scheme de plăţi directe, ajutoare naţionale tranzitorii şi măsuri de dezvoltare rurală.

APIA a amintit că, în Campania 2015, a efectuat plăţile în avans pe suprafaţa autorizând la plată suma de 255,4 milioane euro pentru un număr de 602.159 fermieri.

Diferenţa de plată de 1,34 mld euro aferentă plăţilor directe pe suprafaţă, până la plafonul financiar alocat României în Campania 2015, de 1.59 mld euro, se va efectua până la data de 30 iunie 2016.

Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din Bugetul Naţional (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

(Sursa: www.apia.org.ro)


Sprijin financiar pentru participarea la consultările de la nivel european

Recent a fost aprobată o hotărâre prin care organizaţiile profesionale şi interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi alimentar vor beneficia de sprijin financiar pentru a participa la consultări în structurile europene similare, atât prin plata contribuţiilor, cât şi prin asigurarea unei părţi din costurile serviciilor lingvistice de care au nevoie.

În acest sens, se alocă anual suma de 2,8 milioane de lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Decontarea anuală a cotizaţiilor pentru organizaţiile profesionale / interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar se face începând cu anul 2016, iar cea aferentă serviciilor lingvistice începând cu anul 2017.

Astfel, organizaţiile de gen care exploatează terenurile agricole, sectorul agroalimentar sau serviciile conexe vor putea să își plătească integral cotizaţiile anuale la organizaţiile de profil şi/sau organizaţiile stabilite ca făcând parte din grupurile de dialog civil ale Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

De asemenea, vor beneficia de decontarea unei sume de până la 30% din valoarea cotizaţiilor, reprezentând serviciile lingvistice necesare participării la consultările organizate la nivel european în domeniu.

Plăţile către beneficiari se fac în termen de maxim 30 de zile lucrătoare de la data aprobării cererilor de plată.

În România, sunt aproximativ 15 organizaţii cu reprezentare la nivel european, care, în prezent, fac eforturi pentru achitarea cotizaţiilor, stabilite pe principii care ţin cont de potenţialul şi suprafaţa agricolă a României şi de populaţia angrenată în mediul rural.

Prin Legea nr.52/2015 au fost aprobate plăţile anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale / interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar, însă legea va fi efectiv aplicată după intrarea în vigoare a HG.


94 de camere video de supraveghere în Timişoara Primăria Timişoara a montat 94 de

camere de supraveghere în mai multe pieţe şi în apropierea unor şcoli şi licee, în cadrul proiectului intitulat "Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Timişoara".

Implementarea proiectului a început în urmă cu trei ani şi a fost finanţată în cadrul Regio - Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, acesta având o valoare iniţială de 1.933.000 de lei cu TVA inclusă, din care finanţarea nerambursabilă a fost de 1.510.075 de lei.

Lucrările efectuate de firma executantă au fost de 1.398.186 de lei fără TVA, iar cu ajutorul acestui sistem va creşte siguranţa cetăţenilor şi va fi prevenită infracţionalitatea, fiind vorba de o reţea de mijloace video de

supraveghere în spaţii publice cu un anumit grad de risc, în vederea reducerii ratei criminalităţii stradale.

A fost creat şi dotat un dispecerat central de monitorizare în cadrul Poliţiei Locale pentru urmărirea în timp real a imaginilor captate de camere, în vederea creşterii gradului de operativitate în intervenţie şi identificare ulterioară, ce a permis și crearea a 12 noi locuri de muncă permanente.

Supravegherea prin intermediul camerelor video a devenit deja funcţională în Piaţa Libertăţii (opt camere video), Piaţa Unirii (18 camere), Piaţa Sf. Gheorghe (4 camere), Piaţa Victoriei (20 camere), Piaţa 700 (4 camere), Piaţa Badea Cârţan (6 camere), Piaţa Traian (10 camere), Liceul C.D. Loga (4 camere), Liceul Eftimie Murgu (4 camere), Liceul J.L. Calderon (4 camere), Liceul N. Lenau (4 camere), Liceul G. Moisil (3 camere), Primăria Municipiului Timişoara (5 camere).

(Sursa:www.agerpres.ro)


Programul Oraşe europene

Ministerul Culturii a lansat programul Oraşe europene, un proiect dedicat oraşelor care au candidat în prima etapă a competiţiei pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021 în România – Alba Iulia, Arad, Bacău, Brăila, Braşov, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu Mureş.

În acest context, reprezentanţii municipalităţilor şi ai asociaţiilor care au gestionat proiectele de candidatură au definit împreună un program de susţinere cât mai clar şi mai adaptat nevoilor de dezvoltare culturală ale fiecărui oraş.

Programul Oraşe europene se articulează în jurul a 4 direcţii propuse de Ministerul Culturii: acordarea patronajului Ministerului Culturii pentru un proiect de dimensiune europeană care a făcut parte din programul de candidatură, iniţierea unor programe de formare dedicate atât managerilor, cât şi programatorilor culturali, elaborarea unei publicaţii dedicate oraşelor candidate pentru a contura profilul şi identitatea lor, revitalizarea în fiecare oraş a unui cinematograf de artă.

S-a insistat și pe importanţa colaborării cu teatrele independente. Reprezentanţii municipalităţilor şi-au arătat interesul pentru propunerile făcute şi pentru un

parteneriat pe termen lung cu Ministerul Culturii, urmând ca în perioada viitoare să fie semnate protocoale de colaborare cu fiecare oraş.

Se încearcă astfel sprijinirea unui parteneriat între sectorul cultural, administraţia locală şi ONG care să ajute la crearea unei identități culturale a orașelor.

E vorba de patrimoniu, de cultura vie, de teatre și cinematografe, de un brand, de formarea unor specialişti în cultură – elemente care să legitimeze Programul Oraşe Europene, astfel încât să aibă un contur naţional, iar cei 10 candidați să asigure un contur exemplar oraşului lor.

(Sursa: www.cultura.ro)

Competiție pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare

instituțională

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a lansat prima competiție de proiecte finanțate din fondul de dezvoltare instituțională destinat universităților de stat. - FDI 2016, care se desfăşoară potrivit prevederilor Metodologiei de alocare și utilizare aprobata prin Ordinul de ministru.

Fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI), de 19 miloane lei din bugetul de stat, vizează creșterea capacității instituționale și îmbunătățirea calității sistemului național universitar superior.

Este pentru prima dată când fondurile din FDI sunt alocate prin competiție de proiecte instituționale, acesta fiind unul dintre principalele mecanisme prin care, împreună cu universitățile, se fac pași concreți în domenii de prioritate națională:

Creșterea echității sociale, în vederea incluziunii sociale și sporirea accesului la învățământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea și orientarea în carieră);

internaționalizarea învățământului superior din România;

asigurarea transparenței în gestiunea studenților și implementarea Registrului Matricol Unic al Universităților din România;

asigurarea funcționării grădinilor botanice și a stațiunilor didactice universitare.

Potrivit metodologiei, o universitate poate depune maximum 3 proiecte pe domenii diferite de dezvoltare instituțională (cel mult un proiect pe domeniu strategic), iar suma maximă pentru fiecare proiect este de 350.000 lei (excepție grădinile botanice, care ajung la finanțare de maxim 1 milion lei).

Competiția este coordonată de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), care va evalua și selecta proiectele depuse de universități, până pe data de 4 mai 2016 (prima competiție), respectiv 6 iunie 2016 (a doua competiție).

Depunerea se realizează exclusiv online, pe platforma UDiManager administrată de UEFISCDI.

(Sursa: www.edu.ro)


Puncte județene de informare dedicate finanțărilor europene

Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – ROREG a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene pentru înființarea, în fiecare judet, a unui punct unic de informare și consiliere cu privire la accesarea fondurilor naționale și europene.

În vederea punerii în aplicare a protocolului, toate Agențiile pentru Dezvoltare Regională urmează să semneze cu Ministerul acorduri similare, particularizate în funcție de nevoile identificate în fiecare regiune.

Furnizarea informațiilor cu privire la accesarea fondurilor naționale și europene se va face în cadrul unui punct unic de informare și consiliere numit „one-stop-shop”, care va funcționa ca un mecanism de sprijin pentru dezvoltarea ideilor de proiecte, atât în ceea ce privește furnizarea de informații corecte și actualizate privind oportunitățile de finanțare din diverse surse (din programe naționale sau din finanțări ale Uniunii Europene) cât și în ceea ce privește consilierea în dezvoltarea ideilor de proiect, fiind prezenți în județe și prin organizarea de evenimente dedicate.

Specialiștii care vor activa în cadrul acestor „one-stop-shop”-uri vor fi persoane cu experiență în domeniul fondurilor europene și/sau în colaborarea cu mediul de afaceri astfel încât să asigure expertiza corespunzătoare.

ADR Centru deja furnizează lunar, celor interesați, informații despre fondurile nerambursabile disponibile, printr-un Catalog al Surselor de Finanțare Nerambursabilă, pe 4 tipuri de solicitanți, respectiv Societăți Comerciale, Autorități Publice Locale, ONG-uri și Universitati.

Acesta se distribuie electronic tuturor celor care sunt înregistrați în baza de date a ADR Centru, prin transmiterea unui formular de înregistrare, iar ce trebuie să știe o persoană fizică sau firma înainte de a solicita fonduri, este prezentat și într-un material video, realizat prin proiectul Europe Direct Regiunea Centru, coordonat de către ADR Centru.

(Sursa:www.roreg.eu)

Sporirea investițiilor, îmbunătățirea mediului de afaceri și a accesului la

finanțare Planul de investiții pentru Europa a

reprezentat tema centrală de discuție la conferința "Îmbunătățirea mediului de afaceri. Planul de investiții și semestrul european", organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și cu sprijinul unor ministere.

S-a apreciat, cu acest prilej, că România a înregistrat mari progrese în ultimii ani, dar trebuie să își continue eforturile și să duca la bun sfârșit reformele, respectiv să se se concentreze pe sporirea investițiilor, îmbunătățirea mediului de afaceri și a accesului la finanțare.

De asemenea, s-a subliniat faptul că viziunea Ministerului Economiei are ca temă centrală stimularea productiei prin acces la infrastructura de calitate, la educație și la sănătate, prin reducerea decalajelor și creșterea interconectării, atât în Romania, cât și cu întreaga Europă.

Planul de investiții pentru Europa urmărește să înlăture obstacolele din calea investițiilor, să asigure mai multă vizibilitate și asistența tehnică pentru proiectele de

investiții și să încurajeze o utilizare mai inteligentă a resurselor financiare, având la bază 3 piloni:

mobilizarea unor investiții în valoare de cel puțin 315 miliarde de euro în trei ani;

sprijinirea investițiilor în economia reala;

crearea unui mediu propice pentru investiții.

Până în prezent, în cadrul Planului de investiții pentru Europa, Banca Europeană de Investiții a aprobat 54 de proiecte pentru finanţate prin Fondul European de Investiții Strategice, totalizând 7,2 miliarde de euro, dar și peste 150 de acorduri de finanțare a IMM-urilor, cu un buget total de 3,4 miliarde de euro (se estimează ca 125.000 de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie vor beneficia de aceste fonduri)

Investiția totală atrasă de aceste proiecte și acorduri de finanțare este estimată la 76,1 miliarde euro.

Conferința a oferit posibilitatea participanților de a discuta modul în care acest Plan poate stimula investițiile în România, despre măsurile de îmbunătățire a mediului investițional, utilizarea platformei online de consiliere și instrumentele UE ce facilitează accesul IMM-urilor la finanțare etc.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO-JOB

Locuri de muncă sănătoase pentru toate vârstele

Comisia Europeană și Agenția

Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), în colaborare cu președinția olandeză a UE, au lansat campania paneuropeană „Locuri de muncă.

Ea se adresează companiilor din Europa (private sau publice) și se axează pe necesitatea de a promova munca sustenabilă și îmbătrânirea în condiții bune de sănătate.

Este un demers care vine în

întâmpinarea necesităților viitoarelor locuri de muncă și lucrătorilor din Europa,

care au de câștigat pe planul productivității, dacă răspund provocărilor îmbătrânirii forței de muncă.

Campania are patru obiective: să promoveze munca

sustenabilă și îmbătrânirea în condiții bune de sănătate încă de la începutul vieții profesionale;

să sublinieze importanța prevenirii riscurilor pe tot parcursul vieții profesionale;

să sprijine angajatorii și lucrătorii (inclusiv din IMM-uri) prin furnizarea de informații și instrumente pentru gestionarea siguranței și sănătății la locul de muncă în contextul îmbătrânirii forței de muncă; și

să faciliteze schimbul de informații și de bune practici.

Campania va crește nivelul de sensibilizare privind importanța bunei gestionări a securității și sănătății la locul de muncă și a prevenirii riscurilor pe parcursul vieții profesionale, precum și a adaptării activității profesionale la capacitățile individuale, la începutul sau la sfârșitul carierei și va dura 2 ani.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Instituțiile de pe piața muncii din România nu funcționează corespunzător

Instituțiile de pe piața muncii, precum serviciul pentru ocuparea forței de muncă, nu

funcționează corespunzător, se arată în Raportul de țară al României, realizat de serviciile se specialitate ale Comisiei Europene (CE).

Condițiile de pe piața muncii au fost prielnice, însă persistă probleme de natură structurală. Rata șomajului este scăzută, iar cea a ocupării forței de muncă a crescut, deși se situează încă sub media UE.

Instituțiile de pe piața muncii, inclusiv dialogul social și serviciul public pentru ocuparea forței de muncă, nu funcționează corespunzător - se arată în document.

Potrivit raportului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu oferă încă servicii adaptate și personalizate, nici celor aflați în căutarea unui loc de muncă, nici angajatorilor.

Astfel, grupurile vulnerabile au un acces limitat la piața forței de muncă, procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se situează peste media UE., iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piața forței de muncă rămân limitate.

Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, în special în cazul romilor și populației rurale, iar în ceea ce privește educația și formarea profesională, există în continuare probleme în materie de calitate, participarea la programele educaționale destinate adulților fiind foarte scăzută.

Raportul de țară al României, realizat de serviciile de specialitate ale CE nu constituie poziția oficială a instituției europene, se notează în material.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Unde trăiesc cei mai fericiți lucrători europeni?

Poate fi greu de crezut însă orașul cu

cea mai mare satisfacție profesională din întreaga Uniune Europeană nu se regăsește în topul marilor centre politice și financiare ci este Graz, al doilea oraș ca mărime din Austria.

Cu toate că numără doar 310.000 de locuitori, economia din Graz prosperă, în special în domeniile cultural, științific și educațional.

Potrivit unui Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2016, aproximativ 85% din locuitorii din Graz s-au declarat mulțumiți de locurile lor de muncă.

Pe locul doi în clasament se situează Zurich (83%), urmat de Viena și Reykjavik care împart aceeași poziție cu 79 %.

Topul este continuat mai apoi de Copenhaga și Rennes, situate pe cea de-a patra poziție (78%) și Bruxelles, Paris și Geneva - alte trei orașe în care locuitorii se declară într-un procent extrem de ridicat total satisfăcuți de locurile de muncă pe care le au.

Astfel, observăm că satisfacția profesională a europenilor variază considerabil, Franța fiind țara cu cele mai multe localități (patru din 15) în care muncitorii s-au declarat extrem de fericiți față de cariera profesională.

Așadar, dacă Rennes, Paris, Bordeaux și Strasbourg sunt în top 15, Londra se situează abia pe locul 27 (71% dintre respondenți declarându-se satisfăcuți).

La polul opus sunt ungurii din orășelul Miskolc, care înregistrează rata cea mai scăzută în ceea ce privește nivelul de satisfacție la locul de muncă, din întreaga Europă (44%).

Totuși, nici românii nu stau mai bine la acest capitol deoarece, comparativ cu 2012, bucureștenii au semnalat o scădere de 9 procente a nivelului de satisfacție profesională, atingând astfel doar 51% față de ceilalți respondenți.

Sursă foto: Eurobarometrul Comisiei

Europene, Quality of Life in European Cities 2015

Cei mai pesimiști lucrători europeni sunt, fără îndoială, cei din zona de sud a continentului, iar dintre ei grecii par cel mai dezamăgiți de locurile de muncă, 41% dintre respondenții din Atena, de exemplu, au declarat că „nu au fost deloc mulțumiți” din punct de vedere profesional.

Însă, o situație asemănătoare s-a înregistrat și în cazul italienilor din Torino, Roma, Bologna, Napoli și Palermo, dar și în cazul spaniolilor și portughezilor din Madrid și Lisabona.

(Sursa: weforum.org, www.euractiv.ro) Background *La acest studiu au participat 40.000 de

cetățeni din 79 de orașe europene, datele fiind valabile pentru anii 2012-201


Un sfert dintre români trăiesc în condiții de sărăcie severă

Aproape 5 milioane de locuitori ai

României nu au putut anul trecut să-și plătească facturile, să-și încălzească adecvat locuințele sau să plece în vacanță măcar o săptămână, arată biroul de statistică a UE.

Totuși, raportat la întreaga populație, numărul celor afectați de lipsa banilor a scăzut ușor anul trecut, de la 26,3 % la 24,6 %, potrivit Eurostat.

Cele mai afectate sunt persoanele tinere, 31,2 la sută dintre românii în vârstă de sub 18 ani confruntându-se cu lipsuri materiale severe.

Rata sărăciei este semnificativ mai redusă în rândul adulților, de 23 % în rândul persoanelor în vârstă de sub 64 de ani și de 23,2 % în rândul celor cu peste 65 de ani.

La nivelul UE, 8,2 % dintre locuitori, respectiv circa 41 milioane de oameni, se afla într-o stare de sărăcie severă.

Mai afectate sunt familiile cu copii, 8,3% dintre gospodăriile care includ copii se confruntă cu lipsuri materiale severe, spre deosebire de doar 6 % din familiile fără copii.

Părinții singuri se regăsesc mult mai des în rândul gospodăriilor sărace decât familiile cu doi sau mai mulți adulți (17,3 % dintre familiile cu un singur adult se confruntă cu lipsuri materiale severe).

Există totuși premise de îmbunătățire: atât la nivel european cât și în România tendința este de scădere a numărului persoanelor aflate în stare de sărăcie severă.

În 2014, 9 % din populația UE se confrunta cu lipsuri materiale severe, de asemenea în scădere de la 9,6 la sută în 2013 și un maxim de 9,9 % în 2012.

În România, ponderea persoanelor aflate în stare de sărăcie severă a coborât de la 29,9 % în 2012, la 26,3 % în 2014 și 24,6 % anul trecut, potrivit datelor Eurostat.

România este depășită doar de Bulgaria, unde mai mult de 1/3 din populație se confruntă cu lipsuri materiale severe.

În Grecia, rata e de 22 %, iar în Ungaria e ușor sub 20 %.

Cele mai mici ponderi ale persoanelor sărace în cadrul UE se regăsesc în Finlanda (2,2 %) și Olanda (2,5 %).

Ce înseamnă sărăcie severă Conform statisticilor Eurostat,

persoanele care se confruntă cu lipsuri materiale severe sunt cele care nu-și permit măcar 4 dintre următoarele 9 situații - plata ratelor la creditul ipotecar sau a chiriei; a facturilor la utilități sau alte rate de credit; o săptămână de vacanță departe de casă; o masă cu carne, pește sau echivalentul vegetarian odată la două zile; cheltuieli financiare neașteptate; un telefon, inclusiv un telefon mobil, un televizor color; o mașină de spălat, un automobil și, respectiv, costuri de încălzire cât să țină locuința suficient de caldă

(Sursa: www.euractiv.ro)

Una dintre cele mai mici rate ale şomajului din UE

Cu un şomaj de doar 6,5%, România marchează una dintre cele mai mici rate ale

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din rândul statelor membre ale UE. Rata medie a şomajului la nivelul statelor UE a fost de 8,9% în februarie. Cele mai mari rate ale şomajului au fost înregistrate în februarie în Spania (20,4%), Croaţia

(15,1%), Cipru (12,3%) şi Portugalia (12,3%), în timp ce statele cu cel mai scăzut şomaj au fost Germania (4,3%) şi Cehia (4,5%).

Totuşi, şomajul foarte scăzut la un număr de salariaţi care nu acoperă nici un sfert din totalul populaţiei din România ridică semne de întrebare privind modul în care se realizează aceste statistici.

Cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, în România doar 4,57 milioane au statut de salariat, iar şomajul este de 6,5%.



De ce sunt femeile mai predispuse

la sărăcie decât bărbații?

În UE, 65 de milioane de femei trăiesc în condiții de sărăcie, față de 57 de milioane de bărbați, situație care este explicată, alături de alte aspecte, de eurodeputata Maria Arena (S&D), în condițiile în care Comisia pentru drepturile femeii a UE a votat recent un raport referitor la sărăcie din perspectiva genului.

Ea apreciază că Europa are mai multe femei care trăiesc în condiții de sărăcie decât bărbați, motivele sărăciei fiind, de asemenea, diferite pentru femei și bărbați.

Apoi, există problema discriminării pe piața muncii, iar programele de austeritate după criză au un impact negativ mai puternic asupra situației femeilor decât celei a bărbaților - femeile folosesc mai mult serviciile publice și mai multe femei decât bărbați lucrează în serviciile publice.

Apoi, este vorba de locurile de muncă instabile, cîci femeile riscă mai mult să aibă locuri de muncă precare, cum ar fi locurile de muncă cu normă redusă.

Deși unii spun că femeile doresc să aibă locuri de muncă cu normă redusă, acesta este cazul doar pentru femeile mai educate, nu și al celor mai puțin educate.

În al treilea rând este vorba de rolul tradițional conferit femeilor, căci ele sunt discriminate întrucât nu pot avea un loc de muncă pentru că au / vor avea un copil.

În al patrulea rând, există diferența de pensii, care pune femeile în vârstă de peste 65 de ani în situația de a suferi de sărăcie, după ce, în tot timpul vieții, s-au confruntat cu diferența de salariu, diferența de carieră, iar la bătrânețe nu dispun de securitate socială pentru pensia lor.

Practic, toată viața unei femei este făcută din discriminare - în educație, în locurile de muncă, în îngrijirea copiilor, îngrijirea persoanelor în vârstă și asta determină sărăcia femeilor.

Legat de o „feminizare a sărăciei” și de influența stereotipurilor, tradiția spune că bărbații au un rol economic și femeile unul social, ori economia înseamnă locul de muncă, iar socialul înseamnă familia.

De aceea, se cere o abordare legislativă pentru concediul parental, care să ofere oportunități egale bărbaților și femeilor de a fi alături de copiii lor, dar și de a munci.

Legat de combaterea sărăciei, este importat să se știe exact ce reprezintă sărăcia femeilor în Europa, motiv pentru a avea cât de mai multe statistici și indicatori.

Este nevoie și de un sistem de combatere a sărăciei în rândul copiilor, care să includă accesul la sănătate, educație, cultură și o alimentație adecvată.

E nevoie și de o abordare a „garanției pentru tineri” pentru prevenirea sărăciei femeilor și trebuie luptat pentru concediul parental (matern și patern), pentru ca femeile să nu fie discriminate în creșterea copiilor.

(Sursa: europarl.europa.eu)

Primul hub educaţional, deschis la Timişoara

Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara - Universitatea de Vest şi Politehnica - au inaugurat proiectul Minds Hub, primul hub educaţional din România, reprezentând o investiţie de 85.000 de euro (obţinută cu sprijinul a 30 de companii partenere), respectiv un spaţiu cu o suprafaţă de 200 metri pătraţi în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor (FEAA), pentru a aduce la aceeaşi masă angajatori, studenţi şi profesori.

Minds Hub este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri.

Iniţiatorii estimează un număr de minimum 15- 20 proiecte noi pe an şi peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane, prin care să reducă cu până la 30% durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor.

Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi perete de beton 3D şi un laborator IT și va găzdui o serie de training-uri, workshop-uri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe.



EURO-AGRICULTURĂ

Mai multe produse agricole în 2015

România exportă produse agricole cu

valoare adăugată mică, dar importă alimente scumpe, arată statisticile Ministerului.

În 2015, România a exportat peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 miliarde de euro.

Față de anul precedent, exportul a fost în creştere cu 4,6% din punct de vedere cantitativ şi cu 6% ca valoare.

Cu toate acestea, comerţul internaţional cu produse agroalimentare a intrat din nou pe deficit, după doi ani în care a raportat excedent, deoarece și importurile au fost mai ridicate în 2015 faţă de anul precedent.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone (respectiv 5,82 miliarde euro), depăşind semnificativ cantitatea de 6 milioane de tone

importată în 2014, în valoare de 4,89 miliarde de euro.

Astfel, deși cantitatea de mărfuri exportate este de aproape două ori mai mare decât cea adusă în țară, deficitul României cu produse agroalimentare a depășit 89 milioane de euro anul trecut.

Produsul care a adus cele mai mari încasări din comerţul intra şi extracomunitar a fost porumbul cu aproape 960 de milioane de euro pentru o cantitate de 5,1 milioane de tone, fiind urmat de produsele din tutun (51.659 tone) cu 917,49 milioane de euro.

Pe de altă parte, România a rămas în continuare „campioană” la importul de carnea proaspătă de porc, în condiţiile în care anul trecut au fost aduse din spaţiul comunitar şi de pe pieţele terţe o cantitate de 188.689 tone, în valoare de 295,7 milioane de euro.

Chiar dacă anul trecut, România a exportat cantităţi importante de porumb a şi importat cantităţi semnificative, respectiv 1,62 milioane de tone pentru care a cheltuit aproape 294 de milioane de euro.

Tutunurile brute sau neprelucrate au ocupat poziţia 3 la importuri, cu 220 milioane de euro pentru o cantitate de 39.488 tone.

În 2015, Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, în condiţiile în care livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 65%, în timp ce achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81%.

Regulile privind etichetarea produselor lactate au fost înăsprite

Parlamentarii au adoptat noi reguli privind etichetarea laptelui și a produselor lactate, care

includ obligativitatea menționării dacă a fost folosit lapte praf și a originii materiei prime. Legea prevede că produsele lactate trebuie să cuprindă pe etichetă, în mod obligatoriu,

avertizarea cuprinzând sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de __%” şi că „etichetele pentru lapte proaspăt pentru consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor”.

Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs natural” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele natural provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf.

Dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc 100% lapte, materie primă, provenit din fermele din România.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la a5.000 lei la 20.000 lei, iar amenzile cresc pentru producerea, expunerea spre vânzarea şi/sau vânzarea de lapte proaspăt pentru consum, cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte.



EURO-FINANȚE Noi reguli de taxare a multinaționalelor

Autoritățile europene analizează noi reguli care să oblige marile companii să dezvăluie mai

multe detalii despre impozitele plătite la nivelul Uniunii. Practic, Comisia încearcă să anuleze diversele modalități prin care multinaționalele evită

plata impozitelor, după dezvăluirile Panama Papers privind paradisurile fiscale. Conform propunerilor legislative, companiile vor fi obligate să publice informații legate de

taxele și impozitele datorate pentru activitățile desfășurate în Uniunea Europeană. Dar oficialii UE au indicat că regulile au în vedere și paradisurile fiscale, printr-o propunere

temeinic analizată, dar ambițioasă, pentru a duce la o transparență crescută a taxării. Este o legătură importantă între activitatea de îmbunătățire a transparenței impozitării și

paradisurile fiscale pe care am încorporat-o în propunerea legislativă, companiile cu venituri de peste 750 milioane de euro vor raporta rezultatele, precum cifra de afaceri și profitul brut, separat pe fiecare țară, nu la nivelul Uniunii.

Reguli similare există deja pentru bănci, companii miniere și forestiere, potrivit Comisiei. Schimbările vin după ce liderii celor mai dezvoltate economii au agreat un plan al

Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru a ataca eforturile companiilor de a-și minimiza impozitele plătite.


UE caută un acord asupra taxării

În încercarea de a contracara grupările populiste care acuză guvernanții că nu fac nimic pentru a stopa inechitatea, miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au anunțat noi măsuri împotriva evaziunii fiscale.

În cadrul unei întâlniri informale, șefii finanțelor din cele 28 de state europene au decis să grăbească elaborarea unei liste cu paradisurile fiscale necooperante și alte măsuri pentru creșterea transparenței taxării.

Riscul ca mișcările populiste să prindă elan este mare dacă statele nu se mișcă cu suficientă forță sau suficient de repede, iar oamenii vor avea impresia că UE susține un sistem incorect, cu două seturi de reguli.

Scurgerea a milioane de documente din arhiva firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca a arătat dimensiunea averilor stocate în paradisuri fiscale și implicarea politicienilor în afaceri offshore.

Aceste dezvăluiri au apărut concomitent cu creșterea în sondaje a politicienilor populiști, care critică atât partidele consacrate, cât și măsurile de austeritate din multe state europene.

De aceea, membrii UE sprijină elaborarea unei liste europene unice cu

paradisurile fiscale, inițiativă venită din partea Comisiei Europene.

Panama Papers au dat încă un impuls inițiativelor deja demarate și agendei împotriva evaziunii fiscale și împotriva spălării de bani, inclusiv unor măsuri defensive coordonate, ce vor trebui susținute de Consiliul European, în strânsă colaborare și în paralel cu OCDE, pentru stabilirea criteriilor internaționale la acest capitol.

Și, deși nu s-a luat, încă, nici o decizie efectivă, statele UE au confirmat sprijinul față de planul prezentat de executivul comunitar, ce menționează un termen de 6 luni pentru elaborarea unei astfel de liste.

De asemenea, s-a confirmat și demararea unui „proiect pilot” pentru schimbul de informații despre adevărații beneficiari ai societăților offshore înregistrate în paradisurile fiscale.

Chiar dacă presiunile internaționale au constrâns unele paradisuri fiscale să-și revizuiască practicile, drumul către transparență încă este lung.

Inclusiv din cauza slabei cooperări a autorităților locale în aplicarea standardelor internaționale în identificarea beneficiarilor reali ai societăților și originii fondurilor..



Politici fiscale favorabile creșterii economice în toate statele

Statele membre ale Fondului Monetar Internațional trebuie să-și majoreze cheltuielile „favorabile creșterii economice”, iar instituția financiară ar trebui să exploreze noi instrumente de creditare de tip preventiv pentru a ajuta țările.

Din octombrie 2015, s-au extins riscurile negative la adresa perspectivelor economiei mondiale, sporind posibilitatea unei încetiniri mai generalizate și a unor retrageri bruște de capital și, de aceea, sunt necesare politici eficace și echilibrate, pentru a stimula creșterea și a evita deflația.

Politici fiscale favorabile creșterii economice sunt necesare în toate statele, măsurile de relaxare a politicii monetare ar trebui să continue în unele economii dezvoltate, iar reformele structurale ar trebui implementate alături de alte măsuri pentru a sprijini cererea.

Declarațiile reflectă temerile autorităților referitoare la încetinirea economiei mondiale, după ce Fondul Monetar Internațional a înrăutățit estimarea de creștere în acest an și a avertizat că o ieșire a Marii Britanii din UE (Brexit) ar fi o nouă lovitură pentru economia mondială.

Anul acesta, economia mondială ar urma să înregistreze o creștere de 3,2%, față de un avans de 3,4% estimat de FMI în ianuarie, în timp ce anul viitor expansiunea ar urma să ajungă la 3,5%, față de un avans de 3,6% prognozat în urmă cu trei luni, astfel încât incertitudinile au sporit și riscurile la adresa unei creșteri mai reduse devin mai evidente.

În aceste condiții, conjunctura fragilă sporește urgența adoptării unui răspuns amplu pentru a stimula economia și a gestiona vulnerabilitățile.

FMI a revizuit în scădere, cu 0,2 puncte procentuale, estimările privind evoluția economiilor dezvoltate în 2016, la 1,9%, iar pentru statele emergente și cele în curs de dezvoltare tot cu 0,2 puncte procentuale, la 4,1%.

Banii corporațiilor americane în paradisuri fiscale

Cele mai mari 50 de corporații

americane au acumulat 1.400 miliarde de dolari în conturi offshore.

Corporații gigant precum Apple, Google sau General Electric au strâns aproximativ 1.400 miliarde de dolari în paradisuri fiscale, deși au primit fonduri de susținere guvernamentală de mii de miliarde, potrivit unui raport al organizației de luptă împotriva sărăciei Oxfam, citat de The Guardian.

Suma, care este mai mare decât PIB combinat al Rusiei, Spaniei și Coreei de Sud, este deținută prin intermediul unei „rețele opace și ascunse” compusă din peste 1.600 de subsidiare offshore.

Apple, a doua mare corporație internațională, este cel mai mare posesor de bani în paradisuri fiscale, cu 181 miliarde de dolari deținuți prin trei subsidiare.

Conglomeratul industrial General Electric, despre care Oxfam spune că a primit 28 de miliarde de dolari în ajutor guvernamental, a stocat 119 miliarde de dolari în 118 firme offshore.

Producătorul Microsoft are 108 miliarde de dolari strânși în paradisuri fiscale, iar alte nume importante din businessul american ca

Pfizer, Alphabet (compania-mamă a Google) sau Exxon Mobil sunt în TOP 10 al proprietarilor de fonduri offshore.

Cele 50 de companii americane incluse în studiu au plătit doar 1.000 de miliarde de dolari ca impozite între 2008 și 2014, o sumă semnificativ mai mică decât rezervele aflate în paradisuri fiscale.

În schimb, în această perioadă, firmele în discuție au raportat profituri cumulate de 4.000 de miliarde de dolari.

Utilizarea subsidiarelor offshore a redus impozitul efectiv plătit de la rata standard a SUA de 35% la o rată medie de 26.5%.

Mai mult, între 2008 și 2014, cele 50 de corporații au beneficiat de un suport guvernamental de 11.200 miliarde de dolari, sub formă de împrumuturi federale, pachete de salvare sau garanții de stat.

Dezvăluirile din dosarele Panama Papers au intensificat discuțiile despre transparența taxării la nivel mondial.

Oxfam estimează că evitarea plății taxelor de către companiile americane costă cea mai mare economie a lumii aproximativ 111 miliarde de dolari anual, dar mai ales accentuează prăpastia dintre statele bogate și cele mai puțin avute, prin scoaterea a 100 miliarde de dolari din cele mai sărace economii.



Offshore - o lume opacă, numai pentru cei care profită de ea

În ultimii ani, guvernele au început să

investigheze mai amănunțit modul în care băncile mută, ascund sau chiar spală banii bogaților lumii prin paradisuri fiscale.

Potrivit unei estimări bazate pe date ale Băncii Mondiale, FMI, ONU și a băncilor centrale din 139 de țări, între 21.000 și 32.000 de miliarde de dolari sunt ascunse în paradisuri fiscale, o sumă ce depășește datoria SUA.

Iar studiul Tax Justice Network nici măcar nu a încercat să evalueze banii proveniți din fraude, trafic de stupefiante și alte infracțiuni, ale căror autori folosesc cam aceleași state și teritorii.

Ce înseamnă de fapt offshore? Începând din deceniul șapte al secolului

trecut, autoritățile fiscale, experții în siguranță națională și terorism, dar și cei care luptă cu traficanții de droguri sau jurnaliștii de investigație au început să realizeze că există sume imense de bani ascunse departe de ochii publicului, dar și ai încasatorilor de taxe.

Aceste sume sunt protejate de o gamă largă de profesioniști din domeniul financiar sau juridic, de la bancheri la consultanți de investiții, avocați extrem de specializați sau contabili foarte pricepuți.

În căutarea unui loc sigur și discret în care să-și plaseze banii, dar și alte active precum colecțiile de bijuterii sau de artă, oamenii foarte avuți apelează de foarte mulți ani la bănci din Elveția sau Singapore.

Însă activitatea de private banking (servicii preferențiale oferite de instituții financiare persoanelor cu venituri sau averi ridicate) este de mult timp virtuală, astfel că nu mai e nevoie de deplasarea propriu-zisă în alte țări, ci doar de crearea unei structuri de proprietate care poate fi ușor transferată și administrată, în funcție de interesul persoanelor care dețin obiecte de valoare, dar – de multe ori – în defavoarea statului în care acesta rezidă.

Sigur că de multe ori sunt preferate state sau teritorii chiar offshore – adică insule exotice ca Bermuda, Insulele Cayman, Antigua sau Tortola -, dar multe paradisuri fiscale sunt situate chiar în interiorul Europei: Monaco, Liechtenstein, Elveția sau Gibraltar, sau în unele state din SUA, precum Nevada sau Delaware.

Pe lângă nivelul foarte redus al impozitelor, aceste teritorii oferă un nivel ridicat de discreție legat de proprietatea companiilor, în timp ce înființarea unei firme sau a unei bănci este foarte simplă.

În cele aproximativ 80 de paradisuri inventariate de Tax Justice Network trăiesc aproximativ 60 de milioane de persoane și au fost înregistrate peste 3,5 milioane de firme paravan, mii de bănci și firme de asigurări, peste jumătate din flota mondială de vase de peste 100 de tone și zeci de mi de subsidiare ale corporațiilor internaționale.

Este clar însă că, deși sunt mii de bănci și companii în Panama, Insulele Virgine Britanice sau Bermuda, oamenii cu greu și-ar lăsa averile doar în grija acestor vehicule insuficient capitalizate.

De fapt, de cele mai multe ori banii se întorc în general pe piețe dezvoltate, cu legislație extrem de bine pusă la punct, cu piețe de capital foare lichide și bine supravegheate, cu bănci și asigurători cu o soliditate de necontestat, astfel că, practic, fondurile sunt deseori folosite chiar acolo unde au fost generate, doar originea lor este acum ascunsă.

Estimarea TJN (21-32 mii de miliarde de dolari aflați în conturi offshore) este foarte conservatoare, potrivit autorilor studiului, și nu include active precum lingouri, cai de curse, iahturi sau proprietăți care pot fi, de asemenea, deținute prin intermediul unor vehicule înregistrate în paradisuri fiscale.

Cele mai populare destinații Potrivit documentelor firmei panameze

de avocatură Mossack Fonseca, dezvăluite în cadrul unei ample investigații jurnalistice privind afacerile offshore, jumătate din companiile înregistrate sunt înființate în Insulele Virgine Britanice.

Pe locul al doilea se află Panama, chiar ţara în care se află sediul central al firmei de avocatură, urmată de Bahamas, Seychelles, Niue, Samoa, Anguilla, statul american Nevada, Hong Kong şi Marea Britanie.

Investigaţia #PanamaPapers este rezultatul colaborării a unor jurnalişti din 80 de state, care au analizat 11,5 milioane de documente obţinute de la firma Mossack Fonseca de jurnaliștii de la publicația germană Süddeutsche Zeitung.

În total, documentele fac referire la peste 214.000 de companii offshore, legate de persoane din peste 200 de ţări şi teritorii.



Comisia demarează reforma TVA

Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru reforma TVA, pentru a face sistemul mai simplu, favorabil companiilor și mai puțin vulnerabil la fraude.

Normele actualizate vor sprijini eficient piața unică, vor facilita comerțul transfrontalier și dezvolta economia digitală.

TVA-ul reprezintă o sursă majoră de venituri fiscale pentru statele membre ale UE, dar, cu toate acestea, ea se confruntă cu un decalaj fiscal deconcertant - veniturile din TVA încasate efectiv sunt cu 170 de miliarde de euro mai reduse decât cele preconizate, ceea ce reprezintă o risipă enormă de bani care ar putea fi investiți în creșterea economică și în crearea de locuri de muncă.

De aceea, este timpul să se recupereze acești bani, motiv pentru care UE își propune să acorde statelor membre mai multă autonomie în ceea ce privește definirea cotelor lor reduse de TVA.

În acest sens, Planul de acțiune are în vedere, printre altele, elaborarea unor principii-cheie pentru un viitor sistem

european unic de TVA; măsuri pe termen scurt vizând combaterea fraudei în domeniu; actualizarea cadrului privind cotele de TVA și definirea de opțiuni care să permită statelor membre un grad mai mare de flexibilitate în stabilirea acestora și planuri de simplificare a normelor în materie de TVA pentru comerțul electronic și pentru IMM-uri.

Comisia va solicita Parlamentului European și Consiliului, să furnizeze orientări politice clare cu privire la opțiunile prezentate în acest plan de acțiune și să confirme sprijinul acordat reformelor stabilite.

În 2016 și 2017, Comisia va prezenta propuneri referitoare la aspectele discutate.

De remarcat faptul că Sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) joacă un rol important în cadrul pieței unice europene, el mobilizând, numai în 2014, aproximativ o mie de miliarde de euro, adică 7% din PIB-ul UE.

Impozitul pe consum, una dintre formele de impozitare cele mai favorabile creșterii și una dintre resursele proprii ale UE se bazează, de asemenea, pe TVA.

Cheltuielile cu înarmarea au crescut în 2015

Statele Unite și China rămân țările cu cele mai importante fonduri alocate pentru armată, în

timp ce Arabia Saudită a depășit Rusia la cheltuielile militare. Scăderea prețurilor la țiței și crizele economice de pe mapamond au dus la tendințe

contrastante în privița banilor alocați anul trecut pentru înzestrarea armatelor, arată un studiu al institutului de cercetare suedez Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).

Totuși, cheltuielile militare au crescut cu un procent în 2015 comparativ cu anul anterior (prima majorare din 2011), dar fondurile alocate armatelor nu au crescut uniform.

Prețurile mai mici la țiței și greutățile economice au determinat tăieri abrupte de buget în unele state, cum ar fi Venezuela sau Angola.

SUA au rămas cel mai mare cheltuitor mondial, cu fonduri de 596 miliarde de dolari alocate sectorului militar, în timp ce China, cu 215 miliarde de dolari, se situează pe poziția a doua a topului întocmit de SIPRI.

Arabia Saudită a preluat locul trei de la Rusia, pe fondul implicării saudite în conflictul din Yemen, dar și a deprecierii rublei.

Per total, armatele din întreaga lume au primit anul trecut 1.676 miliarde de dolari. Pe de-o parte, trendul cheltuielilor reflectă escaladarea conflictelor și tensiunile din multe

părți ale lumii, pe de altă parte este clară desprinderea de creșterea din ultimul deceniu, alimentată de explozia prețurilor la petrol.

În Europa, costurile cu apărarea au crescut, pe fondul alocărilor mai mari din est, căci, dacă în Europa Centrală și de Vest, cheltuielile militare au fost de 253 miliarde de dolari (în scădere cu 0,2 % față de 2014), în Europa de Est creșterea a fost de 7,5 %, până la 74,4 miliarde de dolari.

Cheltuielile militare ale României au crescut cu 11 procente anul trecut, până la 2,5 miliarde de dolari, iar autoritățile și-au anunțat intenția de a crește fondurile alocat armatei de la 1,4 la sută din PIB la nivelul cerut de NATO de 2 la sută până în 2017. de altfel, bugetul inițial de apărare al României pentru 2016 arată o creștere de 53 la sută, notează SIPRI.



EURO-ECONOMIE

Înapoi în 2008

Vânzările comercianților au înregistrat în februarie cea mai mare creștere anuală din vara lui 2008, înainte de debutul crizei financiare.

Volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a crescut pentru a noua lună la rând în februarie, cu un ritm lunar de 1,9 la sută, potrivit datelor comunicate marți de Institutul Național de Statistică.

Comparativ cu februarie 2015, vânzările de retail au urcat cu aproape 22 %, cel mai bun ritm din vara anului 2008, notează o analiză a Băncii Transilvania.

Se evidențiază avansul vânzărilor de produse alimentare, în urcare cu 31,3% an/an în februarie, evoluție susținută, în continuare, de reducerea cotei TVA la alimente și servicii de alimentație, de la 24% la 9% începând cu 1 iunie 2015.

De asemenea, vânzările de bunuri nealimentare au accelerat la 20,8% an/an, pe fondul ameliorării venitului real disponibil al populației, în contextul majorărilor de salarii, scăderii ratei şomajului și reducerii cotei generale de TVA de la 24% la 20% (de la 1 ianuarie 2016).

Aceste măsuri vor continua să stimuleze consumul și în următoarele luni, ceea ce va propulsa creșterea economică din acest an.

Unii analiști au avertizat însă că, în lipsa unei majorări a investițiilor, România riscă repetarea scenariului de dinainte de criza economică ce a debutat la finalul lui 2008 – consum alimentat în principal de importuri și producție locală care nu poate acoperi cererea internă.

Digitalizarea industriei europene

Comisia a prezentat un set de măsuri pentru sectorul industrial, IMM-uri, cercetători și autorități publice din Europa, pentru a valorifica la maximum noile tehnologii.

Ele sunt menite să sprijine și să conecteze inițiativele naționale de digitalizarea industriei și serviciilor conexe în toate sectoarele și să stimuleze investițiile prin intermediul parteneriatelor strategice și al rețelelor.

UE are o bază industrială competitivă și

este lider mondial în sectoare importante. Însă Europa va fi în măsură să își

mențină poziția de lider doar dacă reușește să-și digitalizeze rapid industria.

Propunerile urmăresc să asigure realizarea acestui obiectiv, dar e nevoie de

un efort comun, în întreaga Europă, în scopul atragerii investițiilor de care este nevoie pentru creșterea economiei digitale.

Comisia a propus, de asemenea, măsuri concrete pentru accelerarea elaborării unor standarde comune în domenii prioritare, cum ar fi rețelele de comunicații 5G sau securitatea cibernetică, și pentru modernizarea serviciilor publice.

Se prevede și instituirea unui sistem european de tip cloud, care va oferi un mediu virtual de stocare, gestionare, analiză și reutilizare pentru un volum însemnat de date de cercetare, la el urmând a avea acces 1,7 milioane de cercetători și 70 de milioane de profesioniști din știință și tehnologie.

Setul de inițiative prezentate constituie primul pachet referitor la sectorul industrial din cadrul Strategiei privind piața digitală.

El urmează unui prim set de propuneri privind drepturile de autor și contractele digitale și unui proiect de decizie privind coordonarea spectrului.

Strategia privind piața unică digitală include 16 inițiative care urmează să fie prezentate până la sfârșitul acestui an.



Supermarketurile, „încurajate” să vândă mai multe produse românești

Comisia de agricultură a Camerei Deputaților a aprobat proiectul de lege prin care marii comercianți trebuie să se asigure ca minimum 51% din oferta de carne, legume, fructe, lapte și produse de panificație să fie de la producători locali.

Hipermarketurile și supermarketurile vor fi obligate să pună pe rafturi produse din „lanțul scurt de aprovizionare”, adică locale și regionale, în proporție de 51%.

În cazul în care nu respectă prevederile, magazinele riscă amenzi de 100.000 până la 150.000 lei sau chiar suspendarea activității pe o perioadă de până la șase luni.

Practic, comercianții cu cifră de afaceri

sau active totale de peste 2 milioane de euro au obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse de lactate și de panificație, „să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51%, volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, de aprovizionare, așa cum este definit de legislația în vigoare”, potrivit inițiativei legislative.

Ministrul agriculturii susţine proiectul de lege, în condiţiile în care acesta încurajează prezenţa produselor româneşti în magazine.

51- 52 -50 - 49% e o chestiune de nuanţă, dar este foarte important să fie încurajați producătorii români, care trebuie să se regăsească cât mai mult în hipermarketuri.

De asemenea, legea, dacă va fi adoptată în această formă și de plen, va interzice retailerilor să solicite furnizorilor taxe

și servicii pentru activitatea de comercializare sau să îi oprească pe producători să vândă aceleași mărfuri și altor comercianți la prețuri mici sau egale.

Conform amendamentelor depuse de către deputați, supermarketurile sau hypermarketurile nu vor putea obliga furnizorii să cumpere sau să vândă produse și servicii de la sau către un terț.

De asemenea, va fi interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii.

Decizia afectează cu precădere marile lanțuri de magazine, care, potrivit deputaților, percep furnizorilor sau producătorilor diferite taxe pentru servicii de prezentare pe raft sau listare a produselor acestora.

Producătorii agroalimentari consideră că o scădere a preţului la raft cu 5% ar fi posibilă după o eventuală reducere sau eliminare a taxelor impuse de retaileri producătorilor români pentru listarea în marile magazine.

Totuși, deputații au renunțat la o altă interdicție inclusă inițial în proiect, închiderea supermarketurilor la sfârșit de săptămână.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie adoptat de plenul Camerei Deputaților, for decizional.

Este important, însă, ca acest act legislativ să nu creeze tensiuni, ci să reglementeze lucrurile în sistem, iar consumatorul şi producătorul să nu fie afectaţi.

Ce înseamnă „lanț scurt” Potrivit proiectului legii, lanțul scurt de

aprovizionare este un „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional, precum și relații strânse între producători și comercianți”.

Guvernul urmează însă să stabilească - prin HG - situațiile speciale în care nu se poate respecta procentul de 51%, de exemplu în lunile de iarnă când nu există legume și fructe proaspete sau în cazul unei situații excepționale în care nu se poate găsi suficientă carne proaspătă.

Se poate funcționa pe lanț scurt, dar nu pot fi gândite într-o lege toate variabilele care pot apărea, motiv ca Guvernul să aibă libertatea să stabilească procentele, să stabilească normele de aplicare pentru acest articol privind aprovizionarea pe lanțul scurt.



2015 - an mai slab pentru investiții

străine

Anul trecut, numărul firmelor cu capital străin a fost cel mai mic din 18 ani, în timp ce valoarea capitalului social subscris în acestea a scăzut până la cel mai redus nivel din 2003.

Astfel, în 2015 au fost înființate 5.831 de firme, în scădere de la 6.219 unități, în 2014.

După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost numărate peste 15.000 de astfel de unități.

La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400.

Din punct de vedere al capitalului social subscris, 2015 este cel mai slab an din ultimii 12, în ceea ce privește firmele cu capital străin înființate.

Astfel, valoarea totală se ridică la circa 1,2 miliarde euro. În anul 2003, suma totală era de 996,2 milioane euro.

Cea mai mare valoare a capitalului social, aproape 4 miliarde euro, cumulat, a fost înregistrată în 2008, iar în în anul 2014 au fost înregistrate 3,89 miliarde euro.

În ceea ce privește cea mai mică valoare de după 1991, tot anul 1995 se remarcă printr-o valoare a capitalului social de 183,7 milioane euro.

Comparativ cu anul 2014, anul trecut valoarea totală a fost mai mică cu 68%, conform informațiilor ONRC.

Început de an și mai slab În primele două luni din 2016, numărul

de firme a scăzut cu 13,6%, la 818, după ce în ianuarie-februarie 2015 erau 974.

În perioada 1991-2015 au fost înființate 204.466 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 42,8 miliarde euro, predominând firmele din construcții (pondere de 27,2%), industrie (25,9%) și servicii profesionale (19,3%).

Din cele 204.466 firme, 41.749 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,4 miliarde euro, deși au circa 4.600 firme.

Datele BNR nu arată atât de rău Pe de altă parte, potrivit datelor băncii

centrale, anul trecut investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat peste 3,035 miliarde euro, în creștere cu 25% comparativ cu anul precedent.

Totuși, în primele două luni din acest an acestea s-au redus cu 13,4%, comparativ cu ianuarie-februarie 2015, la 354 milioane euro.

Registrul Comerțului contorizează ca investiții străine doar aportul la capitalul companiilor înființate în România, în timp ce banca centrală evaluează fluxurile financiare, incluzând, de exemplu, împrumuturile acordate de firmele-mamă subsidiarelor lor din România.


Lapte, legume și fructe în școli

Statele membre au aprobat noua schemă de distribuție a laptelui, fructelor și legumelor în școli, de care beneficiază peste 20 de milioane de copii, care va dispune de o creștere a finanțării și va pune accent pe elementele educaționale pentru copii, respectând totodată și preocupările statelor membre legate de flexibilitate.

Este vorba de o măsură importantă pentru a aduce schimbări durabile în obiceiurile alimentare ale copiilor și pentru investiția într-un stil de viață sănătos, ca răspuns la provocările cu care societatea noastră se confruntă, dar și o șansă de consolidare a legăturii dintre comunitățile agricole și copii, părinți și profesori.

Noile norme vor fi adoptate formal și publicate în Jurnalul Oficial în următoarele săptămâni, iar schema va deveni operațională începând cu 1 august 2017.

Deși participarea statelor membre va continua să fie voluntară, bugetul total alocat de UE va ajunge la 250 de milioane de euro pe an, din care 150 de milioane pentru fructe și legume (ca în prezent) și 100 de milioane pentru distribuția de produse lactate (față de 80 de milioane propuse inițial).

Schema de distribuție a laptelui a fost pusă în aplicare începând cu 1977, iar cea pentru legume și fructe din 2009, de ele beneficiind, anual, în jur de 20 de milioane de copii, respectiv aproximativ 10 milioane.

(Sursa:www.euractiv.ro)


EURO-ADMINISTRAȚIE

Tabloul de bord privind justiția 2016

Comisia Europeană a publicat

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2016.

Pentru alcătuirea acestuia, Comisia Europeană analizează trei aspecte principale: eficiența sistemelor de justiție, indicatori de calitate a actului de justiție și independența sistemului judiciar din fiecare stat.

Potrivit lui, sistemul de justiție din toate statele membre analizate a înregistrat progrese vizibile pe mai multe planuri, însă sunt necesare, în continuare, eforturi susținute în ce privește transparența, eficiența și independența acestuia.

Cel de al patrulea tablou de bord al UE privind justiția arată că eforturile depuse de statele membre pentru a-și îmbunătăți sistemele de justiție continuă să dea rezultate.

Merită făcute aceste eforturi întrucât sistemele naționale de justiție joacă un rol esențial în susținerea statului de drept, în asigurarea respectării dreptului UE și în crearea unui mediu propice investițiilor.

Tabloul de bord le oferă statelor membre un instrument care le permite să învețe unele de la altele cum să îmbunătățească eficacitatea sistemelor europene de justiție.

În ceea ce privește eficiența sistemului judiciar din România, raportul arată, de exemplu, că timpul necesar, din momentul prezentării în fața primei instanțe și până la rezolvarea cazurilor litigioase, civile și comerciale, este în descreștere.

Astfel, dacă în 2010 erau necesare, în medie, 217 zile pentru fiecare caz, în 2014 numărul acestora se redusese la 146.

Referitor la calitatea sistemului judiciar, România se află printre statele membre unde sunt disponibile on-line atât informații generale despre sistemul judiciar, cât și despre modalitățile de începere a unui proceduri, asistența legală disponibilă, costuri de procedură și date despre fiecare tribunal.

Bugetul public alocat asistenței legale este redus.

Plângerile pot fi depuse on-line, iar comunicarea dintre instanțele judecătorești și avocați se face electronic.

De asemenea, România este unul din statele membre în care există funcționari dedicați comunicării hotărârilor judecătorești către mass-media, precum și orientări pentru judecători despre cum se comunică cu presa.

Pentru independența sistemului de justiție, tabloul de bord a analizat percepția atât a publicului larg, cât și a companiilor vis-a-vis de sistemul judiciar din România.

Potrivit datelor, 51% dintre români și 63% dintre companiile au o apreciere pozitivă asupra independenței instanțelor și judecătorilor.

Însă publicul larg și companiile au opinii diferite în ce privește lipsa independenței: în timp ce cetățenii consideră că ea e datorată interferențelor din partea guvernului sau oamenilor politici, companiile consideră ca ea se datorează interferențelor din mediul de afaceri.

Etape următoare Constatările tabloului de bord 2016

sunt luate în considerare în evaluările specifice de țară efectuate în Semestrul european.

Cele mai recente rapoarte de țară cuprind constatări privind sistemele de justiție din 14 state membre, printre care și România.

Reamintim că ediția 2016 este cea de a patra a Tabloului de bord privind justiția.

Aceasta folosește date din surse diferite, furnizate în special de Comisia pentru evaluarea eficienței justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei, care colectează date de la statele membre.

De asemenea, se utilizează informații obținute din alte surse, cum ar fi Eurostat, Grupul de persoane de contact pentru sistemele naționale de justiție sau rețelele judiciare europene, precum Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (ENCJ), Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție din UE și Rețeaua Europeană de Formare Judiciară.



Registrul cu numele pasagerilor

Directiva, aprobată de PE, va obliga companiile aeriene să dea autorităţilor naţionale datele pasagerilor pentru toate zborurile din state terţe către UE şi invers.

Statele membre vor crea ”unităţi pentru informaţiile despre pasageri” (PIUs) pentru a administra datele colectate de companiile aeriene.

Aceste informaţii vor putea fi păstrate 5 ani, dar după şase luni, datele vor fi ”mascate”, adică vor fi eliminate detaliile care ar putea duce la identificarea persoanelor (cum ar fi nume, adresă, date de contact).

PIUs vor fi responsabile de colectarea, păstrarea și procesarea datelor PNR, de transferul lor către autorităţile competente şi de schimbul lor cu PIUs din alte state membre şi cu Europol.

Directiva privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) menţionează că transferurile trebuie făcute doar ”de la caz la caz” şi exclusiv pentru scopul de a ”preveni, detecta, investiga sau aduce în justiţie infracţiuni teroriste sau alte infracţiuni serioase”.

Directiva trebuie să se aplice ”zborurilor din afara UE”, dar statele membre ar putea să o extindă şi către ”zborurile din UE” (adică dintr-un stat membru către alt stat sau alte state membre), cu condiţia să notifice Comisia Europeană. Statele UE pot alege să colecteze şi să proceseze datele PNR de la agenţii şi operatori de turism (operatori economici), pentru că ei administrează şi rezervările de zboruri.

Elemente de siguranţă pentru protecţia datelor PIUs naţionale vor fi obligate să numească un ofiţer pentru protecţia datelor responsabil de

monitorizarea procesării datelor PNR şi de implementarea măsurilor asiguratorilor. Accesul la setul complet de date PNR, care permite utilizatorilor să identifice persoana

respectivă, trebuie conferit doar în condiţii stricte şi limitate, după perioada iniţială de stocare. Toate procesările datelor PNR trebuie să fie înregistrate şi documentate. Interzicerea

explicită a procesării datelor personale care arată rasa sau originea etnică a unei persoane, opiniile politice, religia sau credinţele filosofice, apartenenţa la sindicate, sănătatea, viaţa sau orientarea sexuală.

Clauza de revizuire Comisia Europeană trebuie să revizuiască directiva PNR la 2 ani după transpunerea în

legislaţiile naţionale, iar o atenţie trebuie acordată respectării standardelor de protecţie a datelor personale, necesităţii şi proporţionalităţii colectării şi procesării datelor PNR pentru fiecare dintre obiectivele stabilite, duratei de retenţie a datelor şi ”eficienţei distribuţiei informaţiei între state”.

Jumătate dintre europeni nu înțeleg cum funcționează UE

Eurodeputatul Damian Drăghici susține că 44% dintre europeni nu știu care sunt principiile de funcționare ale UE, lucru care s-ar putea schimba dacă în școli copiii ar învăța mai multe detalii legate de politicile europene.

Deputații europeni au votat raportul nelegislativ propus de Damian Drăghici (S&D), referitor la îmbunătățirea sistemul educațional privind sfera europeană și implicarea cetățenilor în mediul UE.

Acesta susține că tinerii pot fi mai implicați în proiectul european dacă ar avea cunoștințe despre UE, întrucât potrivit unui sondaj, 44% dintre europeni nu înțeleg modul de funcționare al Uniunii iar mulți respondenți nu se simt auziți în cadrul ei.

Ori ca adolescent, ar fi important să îți știi drepturile și să înveți despre istoria țării, dar și despre istoria europeană, pentru a te putea implica, ca cetățean, în problemele UE și în proiectul european.

În realitate, potrivit unui raport publicat în 2013, în majoritatea statelor membre exista un anumit conținut privind dimensiunea UE introdus în programa școlară pentru toate nivelurile de educație, cu excepția a 4 state.

Însă, conținutul este deseori fragmentat, mult prea general și nu este complementar cu celelalte subiecte predate, iar acest lucru nu îi ajuta pe copii să înțeleagă modul de funcționare al UE.

Însă, prin raportul susținut se va putea introduce UE în programa școlară în toate cele 28 de state membre.

În fapt, legat de dimensiunea europeană, cel mai important lucru este să fie prezentate informații, simple și digerabile, ce stârnesc curiozitatea elevilor și studenților.

(Sursă: europarl.europa.eu)


SUMAR Grupul european de lucru pentru o mai bună

implementare a fondurilor comunitare – pg.1 Contractarea unui împrumut de 300 de milioane

de euro de la BEI pentru proiectele de mediu – pg.3

Procedură simplificată pentru contractele solicitanţilor privaţi – pg.3

Etapele de implementare a instrumentelor financiare destinate IMM-urilor – pg.4

Programul Transnaţional Dunărea – pasul 2 – pg.5

Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014 – 2020 – pg.6

Recomandări privind creşterea capacităţii administrative în domeniul achiziţiilor publice – pg.7

România nu are aprobate operațiuni aferente Planului Juncker – pg.8

Îndrumar pentru dezvoltarea urbană – pg.9 AFIR a lansat aplicaţia „Asistenţă module on-line”

– pg.9 Sprijin financiar de 30,2 milioane de lei pentru

Programul Naţional Apicol – pg.10 APIA a început efectuarea plăţilor finale aferente

cererilor unice – pg.10 Sprijin financiar pentru participarea la consultările

de la nivel european – pg.11 94 de camere video de supraveghere în

Timişoara – pg.11 Programul Oraşe europene – pg.12 Competiție pentru finanțarea proiectelor de

dezvoltare instituțională – pg.12 Puncte județene de informare dedicate

finanțărilor europene – pg.13 Sporirea investițiilor, îmbunătățirea mediului de

afaceri și a accesului la finanțare – pg.13

Locuri de muncă sănătoase pentru toate vârstele – pg.14

Instituţiile de pe piaţa muncii din România nu funcţionează corespunzător – pg.14

Unde trăiesc cei mai fericiți lucrători europeni? – pg.15

Un sfert dintre români trăiesc în condiții de sărăcie severă – pg.16

Una dintre cele mai mici rate ale şomajului din UE – pg.16

De ce sunt femeile mai predispuse la sărăcie decât bărbații? – pg.17

Primul hub educaţional, deschis la Timişoara – pg.17

Mai multe produse agricole în 2015 – pg.18 Regulile privind etichetarea produselor lactate

au fost înăsprite – pg.18 Noi reguli de taxare a multinaţionalelor - pg.19 UE caută un acord asupra taxării – pg.19 Politici fiscale favorabile creșterii economice în

toate statele – pg.20 Banii corporațiilor americane în paradisuri

fiscale – pg.20 Offshore - o lume opacă, numai pentru cei care

profită de ea – pg.21 Comisia demarează reforma TVA – pg.22 Cheltuielile cu înarmarea au crescut în 2015 –

pg.22 Înapoi în 2008 – pg.23 Digitalizarea industriei europene – pg.23 Supermarketurile, „încurajate” să vândă mai

multe produse românești – pg.24 2015 - an mai slab pentru investiții străine -

pg.25 Lapte, legume şi fructe în şcoli – pg.25 Tabloul de bord privind justiția 2016 – pg.26 Registrul cu numele pasagerilor – pg.27 Jumătate dintre europeni nu înţeleg cum

funcţionează UE – pg.27 C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/ europarl.europa.eu www.gov.ro www.agerpres.ro www.euractiv.ro www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro www.adrmuntenia.ro www.afir.info www.apia.org.ro www.madr.ro www.cultura.ro www.edu.ro www.roreg.eu

INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE filecheltuirea fondurilor structurale...

Documents

Transcript of INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE filecheltuirea fondurilor structurale...