Inst.balast Petrolier 2

PROIECT C.E.I.N

Să se proiecteze după regulile RNR instalaţia de balast pentru nava

petrolier cu următoarele caracteristici constructive:

Lungime: 242,11[m]

Lăţime : 40,06[m]

Îmălţime : 18,03[m]

Pescajul : 13,61[m]

Viteza : 15,7[Nd]

Autonomia:12000[Mm]

Se cere:

I. Calculul volumelor tancurilor de balast

II. Stabilirea schemei instalaţiei

III.Calculul hidraulic

IV.Alegerea pompelor

I.Calculul volumelor tancurilor de balast

La navele petrolier tancurile de balast sunt dispuse in dublul bordaj şi

în peak-uri .

Instalaţia de balast este o instalaţie care reglează asieta transversală,

asieta longitudinală şi pescajul mediu.

Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din peak-uri,

pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancurile amplasate cât mai

departe de P.D, iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile.

Volumul tancurilor de balast se calculează cu relaţia:

unde:

l-lungimea tancului

b-lăţimea tancului

d-înălţimea tancului

(0,98-coeficient de umplere)

Volumul tancurilor de balast se calculează după formula :

unde:

l-lungimea tancului

b-lăţimea tancului

d-înălţimea tancului

(0,98-coeficient de umplere)

Tubulatura instalaţiei de balast este formată din ramificaţii care leagă

tancurile de balast de magistrală aflată în tancul maşinii.

Fiecare tanc de balast trebuie să fie deservit de o ramificaţie. Sorburile

se dispun în locurile cele mai adânci ale tancurilor pentru ca să se poată

asigura golirea tancurilor in orice condiţii.

Conform recomandărilor registrelor de clasificaţie , diametrul interior

al ramificaţiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determină cu

formula:

unde:

V- volumul tancului de balast în

STANDARDIZAREA diametrelor/ramificaţiilor de tubulatură

Diametrul tubulaturii magistrale trebuie să fie cel puţin egal cu cel

mai mare diametru al ramificaţiilor sau, altfel spus:

unde:

= volumul celui mai mare tanc;

Registrul recomandă determinarea debitului pompei de balast, ţinând

seama de asigurarea vitezei apei de cel puţin 2m/s cu diametrul tubulaturii

calculat pentru tancul de balast de volum maxim:

III . Calculul hidraulic

Vom considera situaţia cea mai dezavantajoasă de funcţionare a

pompei de balast şi anume situaţia când pompa aspiră din tancul din prova şi

refulează peste bord.

Funcţie de configuraţia şi dimensiunile tubulaturii traseului cel mai

dificil vom calcula pierderile hidraulice şi cele geodezice pentru a putea

determina sarcina H a pompei.

Calculul pierderilor locale de sarcină

unde:

densitatea apei de mare

g=9,81- acceleraţia gravitaţională

v=2m/s - viteza de circulaţie a fluidului prin conducte

- coeficientul pierderilor locale

Pierderile locale de sarcină sunt pierderile de sarcină prin valvule,

casete de valvule, teuri, coturi.

Nr. Elemente tip -coeficient de pierderi locale

1. Valvule 0,52

2. Coturi 0,83

3. Teuri distribuitoare 0,35

4. Casetă distribuţie 0,52

Traseul este compus din: 5 valvule, 2 teuri distribuitoare, 6 coturi şi o

casetă valvule.

Calculul pierderilor liniare de sarcină

=1025 - densitatea apei de mare

v-viteza fluidului prin conductă

d-diametrul interior al conductei

L-lungimea porţiunii de conductă

-coeficientul de pierderi liniare

Re-numărul Reynolds

v-viteza fluidului prin conductă

-vâscozitatea cinematică

Tronsonul 1: L=178m,d=285mm





Suma pierderilor liniare de sarcină pe tot traseul este

Calculul pierderilor geodezice

Sarcina totală a pompei este dată de relaţia:

IV. Determinarea timpului de umplere

ore

V. Alegerea pompei

Din catalogul de pompe am ales tipul: N.Ţ.V 630/30A-I-II cu

n=1450rot/min.

FACULTATEA DE NAVE ŞI INGINERIE ELECTRICĂSECŢIA:INGINERIE ECONOMICĂANUL:IV

STUDENT: ŞTEFAN MARLENA

GRUPA:2641

- 2001 -

Inst.balast Petrolier 2

Documents

Transcript of Inst.balast Petrolier 2