Instanțele judecătorești din România

Prof. univ. dr. Mihnea Claudiu Drumeaexpert calitate educaţională juridică

România este stat de drept, organizat potrivitprincipiului separației și echilibrului celor trei

legislativa judecatoreasca

executiva

Constituția Romaniei

• Art. 124 – Înfăptuirea justiţiei

(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA-NC

Cine se poate adresa justitiei?

Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

-accesul la justiție nu poate fi îngrădit.

-toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără. discriminări.

-justiția se realizează în mod egal pentru toți,fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenențăpolitică, avere, origine ori condiție socială sau de alte criterii discriminatorii. This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-NC-ND

În România, autoritatea judecatorească se compune din

• Instanțele judecătorești

• Ministerul Public

• Consiliul Superior al Magistraturii.

Instanțele judecătorești, conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sunt:

Judecătoriile

Tribunalele

Tribunalele Specializate,

Curțile de Apel

Înalta Curte de Casație si Justiție.

Tribunalele militare

JudecătorJudecătorul este un magistrat care prezidează procedurile judiciare, fie singur, fie ca parte a unui grup de judecători.

Judecătorul trebuie să fie imparțial în administrarea probelor și să își desfășoare activitatea într-o ședință publică.

Judecătorul audiază martorii, verifică orice alte probe relevante cauzei, prezentate de către părți, evaluează credibilitatea și argumentele părților implicate în proces,

Pronunță o hotărâre în această privință bazat pe interpretarea pe care o dă el faptelor prezentate, coroborat cu prevederile legale în materie.

În unele jurisdicții, competențele judecătorului pot fi partajate cu un juriu compus din persoane din afara sistemului juridic (cetățeni selectați).

Judecătorii

Constituția României, Art. 125 – Statutul judecătorilor

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.

(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Judecătorii

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Art. 2

(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.Judecătorii trebuie să fie imparțiali, având libertate deplină însoluționarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și înmod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilorprocesuale ale parților. Judecătorii trebuie să ia decizii fără̆ niciun felde restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directesau indirecte, din partea oricărei autorități, fie chiar autoritățijudiciare. Hotărârile pronunțate în căile de atac nu intră sub imperiulacestor restricții. Scopul independentei judecătorilor constă inclusivîn a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinatcazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.

(4) Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție estedatoare să respecte independența judecătorilor.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Înalta Curte de Casație și justiție

Până în octombrie 2003, instituția s-a numit Curtea Supremă de Justiție (CSJ)

Conform articolului 18 din Legea nr. 304 din 2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în București.

Înalta Curte de Casație și Justiție este

organizată în:

• Secția I civilă și de proprietate intelectuală,

• Secția a II-a civila,

• Secția Penală,

• Secția de contencios administrativ și fiscal,

• Secțiile Unite.

În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează și:• Completele competente să judece recursul în interesul legii,

• Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,• Completele de 5 judecători.

Inalta Curte de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

- judecarea recursurilor in interesul legii;

- soluționarea, în condițiile prevăzute delege, a sesizărilor privind schimbareajurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;

- sesizarea Curții Constituționale pentrucontrolul constituționalității legilor înainte depromulgare.

Conducere

Înalta Curte de Casație și Justiție este condusă de un președinte, secondat de vicepreședinte și

consiliul de conducere. Președintele ÎCCJ este, din

septembrie 2016, Iulia-Cristina Tarcea.

Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție

desemnează 2 membri pentru Consiliul Superior al

Magistraturii. Aceeași adunare aprobă raportul anual de activitate (dat publicității) și bugetul acestei

instituții.

• Potrivit legii, "președintele, vicepreședintele și președintii de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani". Numirea se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.

Curtea de apel

Curtea de Apel

Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripțiacărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate. Curțile deapel sunt instanțe judecătorești superioare.

În România funcționează un număr de 15 curți de apel care verifică legalitatea șitemeinicia soluțiilor pronunțate de judecătoriile și tribunalele din raza lor decompetență.

În cadrul curților de apel funcționează secții sau, după caz, complete specializatepentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie,cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă șiasigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime șifluviale sau pentru alte materii.

Rolul Curții de Apel în materie civilă

Conform art. 96 NCPC, Curţile de apel judecă:

a) în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;

b) ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;

c) ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;

d) orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Rolul Curții de Apel în materie penală (art. 38 NCPP)Curtea de apel judecă în primă instanță:

a) infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 și 438-445;

b) infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale;

c) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe;

d) infracțiunile săvârșite în legătură cu atribuțiile de serviciu de avocați, notari publici, executori judecătorești, precum și auditori publici externi.

Curtea de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de judecătorii și de tribunale.

Curtea de apel soluționează conflictele de competență ivite între instanțele din circumscripțiasa, altele decât cele prevăzute la art. 36 alin. (2) NCPP, precum și contestațiile formulateîmpotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în cazurile prevăzute de lege.

Curtea de apel soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.

Tribunalul

TRIBUNALUL ESTE O INSTANȚĂ

INTERMEDIARĂ ÎNTRE JUDECĂTORIE ȘI CURTEA DE APEL,

CARE ÎȘI ÎNTINDE JURISDICȚIA ASUPRA

UNUI JUDEȚ, CONDUS DE CĂTRE UN PREȘEDINTE ȘI

AJUTAT DE 1-3 VICEPREȘEDINȚI.

UN TRIBUNAL POATE AVEA

MINIMUM DOUA SECȚII.

CELE 42 DE TRIBUNALE DIN

ROMÂNIA AU PERSONALITATE

JURIDICĂ ȘI SUNT ORGANIZATE LA

NIVEL DE JUDEȚ. ÎN CIRCUMSCRIPȚIA

FIECĂRUI TRIBUNAL INTRĂ TOATE

JUDECĂTORIILE DE LA NIVELUL

JUDEȚULUI ÎN CARE ESTE SITUAT

TRIBUNALUL.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

Tipuri de secții sau complete specializate în cadrul unui Tribunal:

civile penale comerciale cu minori

de familiede contencios

administrativ și fiscal

secții privind litigiile de muncă

secții de asigurări sociale

secții maritime și fluviale sau pentru

alte materii.

Tribunalul judecă în materie civilă:

Art. 95 NCPC.

1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența

altor instanțe;

2. ca instanțe de apel, apelurile declarate

împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii

în primă instanță;

3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Tribunalul judecă în materie penală:

Art. 36 NCPP.

1. Tribunalul judecă în

primă instanță:

•- infracțiuni contra vieții, integrității corporale și sănătății, infracțiuni contra libertății persoanei, infracțiuni privitoare la viața sexuală, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni de

serviciu sau în legătură cu serviciul, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni privitoare la regimul stabilit

pentru unele activități reglementate de lege, infracțiuni contra sănătății publice, precum și infracțiunea de contrabandă, dacă a

avut ca obiect arme, muniții sau materii explozive ori radioactive;

•- infracțiuni săvârșite cu intenție

care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;

•-infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de

droguri;

•- infracțiunea de spălare a banilor,

precum și infracțiunile de

evaziune fiscală;

•- infracțiunea de bancrută frauduloasă,

dacă fapta privește sistemul bancar;

•- alte infracțiuni date

prin lege în competența sa

2. Tribunalul soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate

împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.

3.Tribunalul soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

Tribunale specializate

I.Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

II. 3 tribunale specializate (fostele tribunale comerciale):

- Tribunalul Specializat Cluj

- Tribunalul Specializat Mureș

- Tribunalul Specializat Argeș

Acestea soluționează cauzele cu profesionişti. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

III. În România există 4 tribunale militare în:

- București; Cluj-Napoca; Iași; Timișoara

Judecătoria

Judecătorie

Instituție judecătorească având competența de a

soluționa, în primă sau în ultimă instanță, anumite pricini prevăzute de lege.

Nu au personalitate juridică.

Primă treaptă a ierarhiei judiciare, cu atribuții

bine definite și limitate.

Judecătoriile judecă (art. 94 NCPC):

• cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;

• cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;

• cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;

• cererile de evacuare;

• cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească;

• cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;

• cererile posesorii;

• cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extra contractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;

• cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;

• orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;

1. în primă instanța, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz,

neevaluabil în bani:

2. căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;

3. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Judecătoriile judecă

Conform Codului de Procedură Penală (art. 35):

Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor

instanțe.

Judecătoria soluționează şialte cauze anume prevăzute de lege.