CUPRINSCuprins

I.Introducere

1.1 Argument

1.2 Scurt istoric

1.3 Domenii de utilizare a temperaturilor scazute

II.Stadiul actual al instalaiei/echipamentului2.1 Clasificarea instalatiilor frigorifice2.2 Partile componente

2.3 Masini frigorifice intr-o treapta de comprimare

2.3.1Ciclul real

2.4 Studierea pietei

2.4.1 Vitrine frigorifice de vin

2.4.2 Masini de gheata

2.4.3 Vitrine frigorifice pentru bauturi

III.Alegerea soluiei constructive i justificarea ei3.1 Utilaje frigorifice

3.2 Alegerea utilajelor

IV.Calcule de dimensionare4.1 Dimensionarea barului

4.2 dimensionarea utilajelor

4.3 Montarea instalatiei

V.Funcionarea, exploatarea, ntreinerea instalaiei/echipamentului5.1 Principiu de functionare

5.2 Intretinerea instalatiei

5.3 Indici de exploatare

VI.Calculul economic

VII.Concluzii

Bibliografie

I. Introducere

1.1 Argument

Instalatiile si echipamentele frigorifice au o mare importanta pentru industria ospitalitatii, deoarece pastrarea si procesarea culinara a produselor agricole si alimentare, precum si depozitarea si servirea majoritatii bauturilor necesita controlul riguros al temperaturii si incadrarea acesteia in anumite intervale optime.

Diversitatea instalatiilor frigorifice din hoteluri si restaurante este foarte mare atat din punct de vedere constructiv cat si tehnologic. Utilizarea acestora se face in restaurante, baruri, alte unitati de alimentatie publica, bucatarii, depozite, camera de hotel, spatii anexe, spatii de agreement etc.

Depozitarea produselor la temperaturi scazute incetineste sau stopeaza acele procese care afecteaza starea corespunzatoare a acestora. In functie de performantele propuse , pastrarea prin aceasta metoda se poate realiza prin refrigerare sau congelare.

In cazul bauturilor , mentinerea lor la rece se efectueaza nu numai pentru mentinerea in timp a parametrilor ci si pentru imbunatatirea calitatilor senzoriale, ca si pentru realizarea senzatiei de racoare in perioadele calde. Pastrarea pe termen scurt a acestora sau racirea pentru consum se poate face cu ajutorul ghetii, dar in cele mai multe cazuri se utilizeaza instalatii sau echipamenete frigorifice. Producerea frigului necesar se realizeaza in instalatii frigorifice a caror functionare se bazeaza, in majoritatea cazurilor, pe comprimarea mecanica de vapori, gaz denumit agent frigorific.

Agentii frigorifici trebuie sa aiba temperaturi de vaporizare relativ mici, la presiuni moderate, sa aiba un volum masic mic, vascozitate redusa si coeficienti mari de conductivitate termica, sa fie necorozivi si inerti fata de lubrifianti.1.2 Scurt istoric

Necesitatea obtinerii temperaturilor joase a aparut inca din antichitate, in scopul pastrarii alimentelor si a racirii acestora. Evident, primele incercari au folosit zapada sau gheata, adunate iarna si pastrate in pesteri sau pivnite bine izolate termic.

Alte metode realizau racirea prin evaporarea forjata a apei sub actiunea curentilor de aer creati n mod natural sau cu ajutorul unor evantaie. n aceast categorie se include procedeul ce presupune pstrarea apei n vase din lut; apa trece ctre exteriorul vasului prin pori i se evapor, cldura preluat prin evaporare asigurnd scderea temperaturii vasului.

n instalaiile frigorifice moderne se aplic principiul fierberii (vaporizrii) unui lichid, proces ce are ca efect preluarea cldurii de la spaiul cate trebuie rcit. Acest principiu a fost demonstrat pentru prima dat de ctre William Cullen, un medic scoian. n 1748 acesta a folosit dimetil eter, care fierbea atunci cnd n vasul n care se afla acesta se crea depresiune cu ajutorul unei pompe de vid; fierberea, nsoit de preluarea cldurii latente de vaporizare, avea ca efect scderea temperaturii vasului.

Fenomenul a fost descris de ctre Cullen ntr-o lucrare publicat n 1777. in 1805 Oliver Evans descrie prima instalatie frigorifica cu vapori, fara a o realiza practic. n 1835 Jacob Perkins, un american ce tria n Londra, pune n practic ideea lui Evans, obinnd un brevet de invenie pentru o instalaie cu comprimare mecanic de vapori (fig. 5.2), ce funciona ntr-un circuit nchis.

In 1842 John Gorrie proiecteaza si realizeaza prima instalatie frigorifica ce functiona pe principiul comprimarii vaporilor de agent frigorific, destinata racirii camerelor unui spital din Florida; aceasta este considerata fi prima instalatie de aer conditionat.In 1859 Ferdinand Carr realizeaza prima masina frigorifica cu absorbtie, cu functionare continua, care utiliza un amestec de apa si acid sulfuric concentrat, apa reprezentnd agentul frigorific. In 1860 Carr utilizeaza solutia apa-amoniac in instalatia de racire cu absorbtie.

In 1870 Carl von Linde i Ferdinand Carr dezvolt i perfecioneaz instalaia cu comprimare mecanic a vaporilor, iar n 1874 Charles Tellier experimenteaz tehnologia de conservare prin congelare a crnii, folosind o instalaie cu comprimare mecanic de vapori de eter metilic. n 1876 se realizeaz primul transport frigorific de carne congelat din Frana n America de Sud.

n 1911 firma General Electric produce primele frigidere casnice, pentru ca n 1926 s introduc pe pia primele frigidere echipate cu compresoare ermetice. n 1913 Altenkirch construiete prima instalaie frigorific cu absorbie, n dou trepte. ncepnd cu anul 1930 se trece la utilizarea freonilor drept ageni frigorifici.

1.3 Domenii de utilizare a temperaturilor sczuteTehnica frigului analizeaz fenomene i procese care au loc ntre cca. + 100C i 0K ( 273,15C) si stabilete procedee de calcul i soluii constructive pentru realizarea unei game de maini i instalaii care lucreaz ntr-un domeniu larg de temperaturi:(+ 40 + 100)C pompe de cldur;

( 0 + 5)C instalaii de climatizare i condiionarea aerului;

( 200 0)C instalaii n domeniul frigului industrial:

- n industria chimic, de exemplu, domeniul acoper inclusiv procesele de lichefiere a aerului i separare a unora din componentele sale;

- n industria alimentar, exist aplicaii pn la temperaturi de cca. 30C. (0K 200C), criogenie sau frig adnc;- limita superioar de la care se consider c ncepe domeniul criogeniei nu este precis definit, dar diferii autori consider aceast limit ca fiind:

77K = 196C temperatura de fierbere a azotului;

80K = 193C temperatura de fierbere a aerului;

120K = 153C temperatura de fierbere a metanului.

Una dintre cele mai sczute temperaturi realizate artificial pe Pmnt, a fost realizat n 1967 la "Naval Research Laboratory", avnd o valoare sub 10-6 K.

Cea mai mare producie de frig, corespunde frigului industrial, iar ntre cei mai importani consumatori de frig sunt:

- Industria chimic, iar acesteia i corespund cele mai mari debite de frig, la parametrii riguros constani, pentru:

- evacuarea cldurilor de amestec i de reacie;

- separarea unor sruri din soluii lichide;

- lichefierea unor gaze etc.;

- Industria alimentar, care necesit temperaturi sczute:

- n reeaua comercial;

- n depozite de produse alimentare;

- n procese tehnologice;

- Industria extractiv, unde frigul se utilizeaz pentru nghearea solului n vederea executrii unor galerii;

- Industria constructoare de maini, pentru tratamente termice, asamblri prin fretaj, prelucrri pretenioase prin achiere etc.;

- Construcii, n vederea ngherii solului, rcirii componentelor betonului nainte de turnare, etc.;

- Laboratoare de cercetri, pentru studiul comportrii unor materiale sau utilaje n condiii de temperatur sczut.II. Stadiul actual al instalatieiIn cadrul sistemului H.A.C.C.P. s-au stabilit instruciunile de folosire i intreinere a spaiilor de frig ce trebuie respectate de unitile de alimentaie ce dein astfel de dotri: unitile cu profil alimentar trebui s fie dotate cu spaii de frig pentru pstrarea materiilor prime, semipreparatelor, semifabricatelor i produselor finite i uor alterabile.

Volumul spaiului frigorific va fi stabilit i asigurat in funcie de natura, durata de pstrare i cantitatea produselor destinate depozitrii cu respectarea regulilor de vecintate, a evitrii supraaglomerrii.

In spaiile frigorifice trebuie asigurat msurarea temperaturii (permanent sau periodic) conform graficului de temperatur afiat pe u (utilajele moderne sunt dotate cu sistem de monitorizare automata a temperaturii). 2.1Clasificarea instalatiilor frigorificeConform celui de-al doilea principiu al termodinamicii orice corp se poate raci pe cale naturala pana la temperatura mediului ce il inconjoara. Racirea lui in continuare se poate realiza numai pe cale artificiala.Instalatiile frigorifice se utilizeaza pentru scaderea si mentinerea temperaturii unui corp sau sistem de corpuri sub temperatura mediului inconjurator. In procesul de racire participa cel putin doua corpuri:corpul racit si corpul care realizeaza racirea, numit agent frigorific.Clasificarea instalatiilor de producere a frigului artificial se face in general dupa urmatoarele criterii:

-principiul de functionare

-timpul ciclului frigorific

-periodicitate

Dupa principiul de functionare instalatiile frigorifice utilizate in industrie, comert sau aplicatii casnice pot fi cu compresie mecanica de vapori, cu compresie de gaze, cu absortie (compresie termochimic ), cu ejectie sau termoelectrice. Mai exista si alte procedee de producere a frigului artificial (magnetocaloric, prin effect Ettinghaus s.a ) , care nu si-a gasit inca o aplicatie industriala.Instalatiile frigorifice cu compresie mecanica utilizeaza proprietatiile elastice ale gazelor si vaporilor ce se manifesta prin cresterea temperaturii lor in timpul comprimarii si scaderea temperaturii in procesul de destindere.Instalatiile cu absortie sau compresie termochimica au principiul de lucru bazat pe realizarea succesiva a reactiilor termochimice de absortie si a agentului de lucru de catre un absorbant , dupa care urmeaza desorbtia agentului din absorbant. Procesele de absortie si desorbtie joaca in acest caz, rolul proceselor de aspiratie (destindere) si refulare (comprimare), executate de compresorul mecanic. Compresia termochimica se realizeaza prin utilizarea unui amestec binar, consumandu-se energie termica.Instalatiile cu ejectie utilizeaza energia cinetica a unui jet de vapori sau gaz. In functie de constructia ajutajului si de modul de desfasurare al procesului,, aceste instalatii pot fi cu ejector sau turbionare.

Instalatiile termoelectrice care au la baza efectul Peltier permit obtinerea frigului artificial prin utilizarea directa a energiei electrice. Este cunoscut faptul ca la trecerea curentului electric printr-un ansamblu format din doua materiale diferite se constata aparitia unei diferente de temperatura la cele doua lipituri ale sistemului. Aplicarea pe scara larga a acstui efect a devenit posibila odata cu dezvolatarea tehnicii semiconductoarelor.Dupa tipul ciclului frigorific, instalatiile frigorifice pot functiona in baza unui process inchis sau deschis.

In cazul primului process, agentul de lucru parcurge diferitele elemente componente intr-un contur inchis, temperatura sa varind intre limitele impuse de cele doua surse de caldura. In aceasta categorie se incadreaza instalatiile frigorifice cu compresie mecanica de vapori, cu absortie, cu ejector, precum si unele instalatii cu compresie mecanica de gaze.

Instalatiile care functioneza pe baza unui process deschis, sunt caracterizate prin aceea ca in timpul functionarii, agentul de lucru este total sau partial extras din instalatie. In locul agentului evacuate, este introdusa o noua cantitate de agent proaspat. Dupa periodicitate instalatiile frigorifice pot fi cu functionare continua, in regim stationar, sau cu functionare discontinua, in regim nestationar.2.2 Partile componenteS-a artat anterior c presiunea de condensare are o valoare mai ridicat dect cea de vaporizare (pk>p0), deci n instalaiile de acest tip, se consum energie pentru creterea presiunii vaporilor furnizai de vaporizator, unde s-au format prelund cldur de la sursa rece, pn la presiunea din condensator, unde vor ceda cldur sursei calde.Acest proces se poate realiza ntr-o main denumit compresor, avnd tocmai rolul de a comprima vapori sau gaze, bineneles cu ajutorul unui consum de energie mecanic.

Exist i alte soluii tehnice pentru realizarea comprimrii vaporilor n instalaii frigorifice sau pompe de cldur, utiliznd ns energie termic n locul celei mecanice.

Dac vaporizatorul i condensatorul sunt schimbtoare de cldur i prezint o suprafa de transfer termic pentru asigurarea interfeei dintre agentul frigorific i sursele de cldur, compresorul este o main mai complex din punct de vedere constructiv, cu piston n interiorul unui cilindru, cu urub, cu lamele culisante ntr-un rotor montat excentric fa de stator, sau avnd alte construcii. n toate aceste situaii, comprimarea se realizeaz prin micorarea volumului agentului de lucru antrenat. Exist i turbocompresoare, acestea avnd funcionarea bazat pe legile gazodinamicii. Puterea necesar din exterior, pentru desfurarea procesului, numit putere de comprimare, se noteaz cu Pc[kW]. Dup comprimare, vaporii de agent frigorific cedeaz cldur n condensator, sursei reci i aa cum s-a artat condenseaz, la valoarea pk a presiunii, deci la sfritul procesului prsesc aparatul schimbtor de cldur n stare lichid. Condensul, pentru a reveni n vaporizator trebuie s-i micoreze presiunea pn la valoarea p0. Din punct de vedere energetic, destinderea se realizeaz cel mai eficient ntr-o main numit detentor. Aceasta are avantajul c produce energie mecanic, respectiv putere, capabil s compenseze o parte din consumul necesar pentru antrenarea compresorului. Din punct de vedere constructiv, detentorul este fie o main cu piston ntr-un cilindru, fie una de tip rotativ, cu circulaia radial sau axial a agentului frigorific. Indiferent de construcie, agentul de lucru cedeaz pistonului sau rotorului o parte din energia sa potenial de presiune i astfel se destinde pn Figura 2.1 Instalatie frigorifica reala[9]la presiunea de vaporizare. Puterea furnizat n timpul destinderii, numit putere de destindere, se noteaz cu Pd[kW].Agentul frigorific la p0, n stare lichid, intr n vaporizator, unde absoarbe cldur de la sursa rece, vaporizeaz i apoi ptrunde n compresor, iar n continuare funcionarea instalaiei se realizeaz prin parcurgerea n continuare a celor patru aparate. Procesele de lucru care se desfoar n acestea, respectiv vaporizare, comprimare, condensare i destindere, alctuiesc mpreun ciclul termodinamic inversat, dup care funcioneaz instalaiile frigorifice i pompele de cldur. n consecin, instalaiile frigorifice i pompele de cldur au n componen cel puin patru elemente componente: vaporizator (V), compresor (C), condensator (K) i detentor (D), iar cea mai simpl schem constructiv a instalaiilor de acest tip poate s fie reprezentat ca n figura 2.1.

De cele mai multe ori, sursa rece, sau mediul rcit de vaporizator, este reprezentat de aerul din jurul acestui schimbtor de cldur, de ap, sau de alte lichide, denumite generic ageni intermediari. Practic agentul frigorific vaporizeaz absorbind cldur de la aceste substane.

Pentru condensator, sursa cald, sau mediul nclzit, este reprezentat de aerul din mediul ambiant, de ap, sau simultan de ap i aer. Acestea, prin suprafaa de schimb de cldur, preiau de la agentul frigorific toat cldura latent de condensare. n practic, de multe ori se spune c apa sau aerul sunt agenii de rcire ai condensatoarelor.

Att pentru vaporizator ct i pentru condensator, exist numeroase tipuri i variante constructive, care vor fi studiate ulterior.

Energia, sau puterea (P) necesar din exterior pentru funcionarea acestor instalaii, este reprezentat de diferena dintre puterea de comprimare (Pc) i puterea de destindere (Pd).Din punct de vedere al analizelor energetice, pentru a elimina dependena de cantitatea de substan, respectiv de debitul masic al agentului de lucru din instalaie, vor fi considerate schimburile energetice specifice, adic raportate la un kilogram de substan.

2.3 Masini frigorifice intr-o treapta de comprimareDatorit faptului c prin vaporizare i condensare agenii frigorifici pot s preia, respectiv s cedeze mai mult cldur dect prin nclzire, respectiv rcire, ceea ce asigur debite mai mici de agent frigorific, practic cele mai multe maini i instalaii frigorifice funcioneaz cu vapori, iar comprimarea se realizeaz cu ajutorul unor compresoare mecanice.

Exist ns i metode de producere a frigului prin comprimare termic, utiliznd ejecia, sau prin comprimare termochimic, utiliznd absorbia. n continuare vor fi studiate cteva dintre cele mai simple cicluri frigorifice cu comprimare mecanic de vapori.2.3.1 Ciclul ideal

Ciclul ideal al unei instalaii frigorifice cu comprimare mecanic de vapori, este ciclul Carnot inversat care se desfoar n domeniul de vapori umezi.

n figura 2.2 este prezentat o schem de principiu a unei maini frigorifice funcionnd

dup ciclul ideal. Compresorul C, realizeaz comprimarea izentropic 1-2, cu consumul de lucru mechanic specific lc. n condensatorul K, se realizeaz condensarea izobar-izoterm 2-3, prin cedarea cldurii latente de condensare qk. Detentorul D, realizeaz destinderea izentropic 3-4, furniznd lucrul mecanic specific ld. n vaporizatorul V, se realizeaz efectul util al instalaiei i anume se preia puterea frigorific specific q0, prin vaporizare n condiii izobar-izoterme.Fig. 2.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice ideale[9]V-vaporizator; K-condensator;

D-detentor; C-compresor;

Funcionarea unei instalaii frigorifice conform ciclului Carnot pune unele probleme, n afara celor legate de imposibilitatea realizrii practice a transformrilor adiabate i izoterme. Astfel, din 2.2 se observa ca procesul de comprimare (1-2) are loc in domeniul vaporilor saturati umezi; in realitate, patrunderea agentului frigorific sub forma de lichid in compressor. Al doilea inconvenient al unei astfel de instalaii este legat de utilizarea unei turbine (detentor) n care s aib loc destinderea agentului frigorific, de la presiunea din condensator la presiunea din vaporizator; cum aceasta ar fi alimentat cu vapori avnd titlul redus (sau chiar cu lichid), lucrul mecanic produs (ld) ar fi mic (lichidul este incompresibil si furnizeaza o cantitate mica de lucru mecanic prin destindere). n plus, utilizarea unei componente avnd complexitate tehnic ridicat, aa cum este o turbin, nu se justific din punct de vedere economic, mai ales n cazul sistemelor frigorifice mici. Ca urmare se prefera inlocuirea detentorului cu un dispozitiv mai simplu din punct de vedere constructiv, denumit ventil de laminare, care prezinta o sectiune de trecere ingustata; unele instalatii frigorifice utilizeaza chiar un tub capilar prin intermediul caruia se realizeaza scaderea presiunii agentului de lucru. Se considera ca procesul de destindere in ventilul de laminare are loc la entalpie constanta, deoarece nu se produce lucru mecanic prin destindere.Procesul (1-2) din figura 2.3 reprezinta comprimarea adiabatica a vaporilor supraincalziti in compresor; ca urmare, presiunea acestora creste de la p0 la pk, iar temperatura crete de la T0 la Tref.

Procesul (2-3) are loc in condensator; in prima faza are loc racirea vaporilor supraincalziti de la temperatura de iesire din compresor Tref pna la temperatura de saturatie Tk (procesul 2-2); aceasta racire are loc la presiunea constanta pk existenta in condensator. Urmeaza apoi schimbarea starii de agregare a vaporilor saturati (procesul 2-3), care are loc la presiune si temperatura constanta. In punctul (3) titlul vaporilor este x = 0, deci la iesirea din condensator agentul frigorific este in stare lichida.

Trebuie fcut observaia c instalaiile frigorifice de puteri mari pot fi prevzute dup compresor cu un schimbtor de cldur care s asigure rcirea vaporilor pn la temperatura de condensare (desupranclzitor).Destinderea in ventilul de laminare are loc la entalpie constanta (procesul 3-4), iar presiunea agentului scade de la pk la p0; urmeaza apoi vaporizarea in vaporizator (procesul 4-1), care are loc la presiunea constanta p0 si temperatura constanta T0. Pentru a se asigura transferul de cldur de la condensator ctre mediul nconjurtor este necesar ca temperatura de condensare s fie mai mare decat temperatura mediului; aceast diferen de temperatur permite o rcire a agentului frigorific lichid saturat iesit din condensator sub temperatura de condensare.

Figura 2.3 Efectul subrcirii[9]1-2-2-3-4-ciclul fr subrcire;

1-2-2-3-4-ciclul cu subrcire;

Subrcirea se poate realiza n condensator, dar n acest caz gradul de subrcire T sub este limitat de diferena existent ntre temperatura de condensare i temperatura mediului care asigur rcirea condensatorului. Aceast limitare poate fi nlturat dac subrcirea are loc ntr-un aparat termic (schimbtor de cldur) distinct.

Din fig. 2.3 se observ c procesul de subrcire 3-3 are ca efect o cretere a cantitii de cldur preluata de instalaia frigorific proporional cu suprafaa (b), suprafaa (a) fiind proporional cu cantitatea de cldur preluat de ctre instalaia fr Aplicnd acelai raionament pentru vaporizator, constatm c, pentru ca transferul de cldur de la mediul ce trebuie rcit la vaporizator s poat fi posibil, este necesar c temperatura de vaporizare a agentului frigorific s fie mai mic dect temperatura mediului rcit. Ca urmare, exist posibilitatea ca, n partea final a vaporizatorului, vaporii de agent frigorific s fie nclzii peste temperatura de 124 vaporizare, proces care poart denumirea de supranclzire; evident, procesul de nclzire a vaporilor continu i pe conducta de legtur dintre vaporizator i compresor, dar supranclzirea din vaporizator mrete cantitatea de cldur extras din spaiul de rcit i din acest motiv se numete supranclzire util.

Din fig. 2.4 se observ c, dac supranclzirea are loc n vaporizator, cantitatea de cldur extras de vaporizator crete proporional cu suprafaa (c), suprafaa (a) fiind proporional cu cantitatea de cldur preluat de ctre instalaia fr supranclzire.Fig. 2.4 Efectul supranclzirii[9]Funcionarea instalaiei frigorifice cu un oarecare grad de supranclzire evit ptrunderea agentului frigorific lichid n compresor; pe de alt parte, din fig. 2.4 se observ c existena supranclzirii are ca efect creterea lucrului mecanic de comprimare al compresorului (izentropele fiind uor divergente n zona vaporilor supranclzii) l > l i creterea temperaturii agentului la refularea din compresor.Efectul supranclzirii asupra eficienei frigorifice trebuie studiat pentru fiecare caz n parte, dar literatura de specialitate recomand ca, n cazul instalaiilor frigorifice ce funcioneaz cu amoniac, supranclzirea vaporilor s fie redus la minimum. Ca urmare se consider c, n cazul amoniacului, supranclzirea vaporilor cu mai mult de 510K are efecte negative asupra eficienei frigorifice a instalaiei, n timp ce n cazul freonilor se recomand temperaturi de supranclzire ct mai mari ;acesta este i motivul pentru care n instalaiile frigorifice ce funcioneaz pe baz de freoni se recomand folosirea subrcirii cu agent frigorific.

Dup cum s-a menionat mai sus, subrcirea agentului frigorific lichid ieit din condenstaor se poate realiza cu ajutorul unui schimbtor de cldur special destinat acestui scop. Subracirea se poate realiza:

cu apa;

cu agent frigorific.

Functionarea in conditii reale a instalatiei frigorifice prezinta unele diferente fata cazul teoretic avut in vedere pna aici:

transferul termic n condensator i vaporizator are loc la diferene finite de temperatur; diferentele de temperaturi sunt cuprinse intre 5 si 80C pentru lichide si intre 10 si 200C pentru aer.

curgerea fluidului este insotita, pe tot traseul (inclusiv in condensator si vaporizator), de pierderi de presiune; 28 pentru R-134a: la -100C si 1,2 bar, cpv=0,83 kJ/kg.K; la 300C, cpl=1,44 kJ/kg.K [22].

procesul din compresor este o comprimare politropica, al carui indice, diferit de exponentul adiabatic, se modifica pe parcursul procesului. Avnd in vedere cele mentionate, ciclul real al unei instalatii frigorifice este prezentat in fig, 2.5; procesele care au loc sunt urmatoarele:

Fig. 2.5 Ciclul real defunctionare al instalatiei frigorifice[9] 12 comprimarea politropica a vaporilor in compresorul instalatiei; 23 curgerea vaporilor supraincalziti prin supapa de refulare a compresorului si conducta de legatura cu condensatorul. Curgerea este insotita de o cadere de

presiune, dar si de racirea vaporilor, conducta de legatura nefiind de obicei izolata termic. 34 racirea vaporilor supraincalziti in condensator, insotita de o usoara scadere a presiunii datorata rezistentei opuse la curgerea fluidului;

45 transformarea de faza (condesarea), insotita de o scaderea presiunii, care apare din cauza lungimii apreciabile a traseului fluidului.

56 subracirea, in partea finala a condensatorului sau in subracitor, curgerea lichidului fiind insotita de o usoara cadere de presiune.

67 trecerea lichidului saturat prin conducta de legatura dintre condensator si ventilul de laminare; in cele mai multe instalaii frigorifice lungimea acestei conducte este semnificativ, ceea ce se reflect n valoarea relativ mare a caderii de presiune.

78 destindere izentalpica a agentului in ventilul de laminare; 89 vaporizarea agentului frigorific in vaporizator, proces insotit de o cadere de presiune datorata rezistentei opuse de conducte, precum si de o modificare a temperaturii, ce apare din cauza diferentei dintre temperatura vaporizatorului si cea existenta in spatiul racit;

910 la majoritatea instalatiilor frigorifice, la iesirea din vaporizator a vaporilor, acestia sunt usor supraincalziti;

1011 curgerea vaporilor prin conducta dintre vaporizator si compresor; de obicei aceasta conducta este izolata termic, astfel inct se manifesta doar o usoara scadere a presiunii agentului;

111 supraincalzirea vaporilor aspirati in compresor de catre motorul electric de actionare (la compresoarele ermetice si semiermetice), insotita de scaderea presiunii la trecerea prin supapa de aspiratie.

2.4 Exemple de masini frigorifice2.4.1 Vitrine pentru temperare si maturare vinuri

Figura 2.6 Vitrina de vin Haier JC 82G[10]Pret: 5543

Producator: HAIER

Caracteristici: Sistem de racire static si ventilatie

Volum: 472 l

Temperatura reglabila: intre +5C i + 16C cu ventilatie

Decongelare automata

Sistem de inchidere cu cheie Capacitate 120 de sticle tip Bordeaux de 0,75 ml Afisaj temperatura si control electronic Condensator ventilat Greutate: 134 kg Putere electrica absorbita 400 W Dimensiuni exterior: 206,1 x 85 x 51 cmFigura 2.7 Racitor de vinuri Teka RV 51[10]Pret: 3399 Producator: Teka Caracteristici: Model RV 51 Capacitate : 51 de sticle de 0.75 l

Control electronic al temperaturii

Usa sticla Rafturi din lemn Dimensiuni [ IxLxA ] : 128 x 50.6 x 55 cm Altele : Control electronic Greutate: 120 kg

Putere electrica absorbita:300 WFigura 2.8 Vitrina de vinuri Diva 265[10] Pret: 9880 Producator: CLIMADIFF Caracteristici: Capacitate: 315 sticle U transparenta din sticla multistrat tratata anti UV Reglare electronica 5 rafturi de lemn Tablou de comanda touch singura temperatura (8-18C) Incuietoare Sistem iarna Higrometru

Sistem racire compresor

Zone de temperature 1: monotemperatura

Culoare exterior negru

Culoare interior negru

Latime(mm) 698 Adancime(mm) 715Inaltime(mm) 1930Figura 2.9 Racitor de vin Cave CLA 200 M [10]Pret: 6034

Producator: ClimadiffCaracteristici:

Capacitate: 216 sticle

Reglare electromecanica

Afisare electronica a temperaturii

Sistem iarna

4 rafturi de lemn din care unul culisant

Sistem racire compresor

Tip usa plina

Culoare exterior rosu

Culoare interior negru

Latime(mm) 620 Adancime 680 Inaltime 1620

Temperatura ambient 0-43C

Figura 2.10 Racitor de vinuri Candy CCV 150[10]Pret: 2505

Producator: HooverCaracteristici: Cooler vinoteca Usa convexa din sticla cu filtru UV si rama din aluminiu Reglare electronica a temperaturii (+6C...+18C) Afisaj exterior Dezghetare automata Capacitate 120 sticle de 0,75

Iluminare interiooara 1 bec Dimensiuni 185 x 60 x 66 (IxLxA) Capacitate totala neta: 360 l 9 rafturi din stejar, din care 8 ajustabile pe inaltime Evacuarea apei din condens Picioare frontale reglabile si picioare posterioare cu role Nivel de zgomot: 38 dB(A) Consum energetic (kWh/an) 267 Culoare argintiu

Greutate (kg) 85

Figura 2.11 Racitor de vinuri Bosch KSW 30V80[10]Pret: 1799

Producator: Bosch

Caracteristici: Aparat destinat exclusiv pastrarii vinului Capacitate totala neta: 360 l Reglare electronica a temperaturii, afisaj exterior (numeric) Reglabil in intervalul +6C si +18C Usa convexa din sticla, cu filtru UV si rama din aluminiu Capacitate120 sticle de vin a 0,75 l Dezghetare automata a frigiderului 9 rafturi din stejar, din care 8 ajustabile pe inaltime Evacuarea apei din condens Iluminare interioara cu 1 bec Clasa climatica ST Usa cu deschidere spre dreapta, nereversibila Picioare frontale reglabile si picioare posterioare cu role Nivel de zgomot: 38 dB(A)Figura 2.12 Vitrina pentru vin Grand Cru Inox[10]Pret: 2995

Producator: Liebherr Caracteristici: Capacitate: 173 butelii (0.75litri/butelie)

Structurata pe 6 nivele de depozitare a vinului Numar rafturi: 6 Tip :Vitrine pentru vin

Numar usi reversibile :1

Capacitate totala :394 litri

Dimensiuni (L x I x A mm) 1658 x 660 x 671 mm

Culoare :Inox

Circuite racire reglabile separat: 1 Rafturi interior: lemn masiv

Display MagicEye: Digital

Sistem Home Dialog

Figura 2.13 Racitor de vinuri Hoover HWC 2325[10]Pret: 1125Producator: HOVERCaracteristici: Capacitate bruta: 150 l

Capacitate (numar sticle): 33

Sistem de racire: static

Control temperatura: digital

Temperaturi programabile

Caracteristici tehnice

Consum energetic (kWh/an) 700

Iluminare interioara

Maner

Picioare

Dimensiuni (W x D x H cm) 49 x 50 x 84

Culoare Negru/inox

Figura 2.14 Racitor de vinuri Whirlpool ARZ 000V[10]Pret: 2500

Producator: WhirlpoolCaracteristici: Capacitate bruta 146

Capacitate (numar sticle) 33

Sistem de racire static

Temperaturi programabile

3 Rafturi din lemn

Termostat in 4 pozitii

Dezghetare automata Consum energetic (kWh/an) 146 Iluminare interioara Nivel de zgomot(dB) 37

Maner

Dimensiuni (cm)59.7x55.8x81.5

Culoare inox

Greutate 110

Figura 2.15 Racitor de vinuri AV41SXDP[10]Pret: 5850Producator: ClimadiffCaracteristici: Capaciate: 44 sticle

2 zone de temperatura reglabile individual (5-18C)

Reglare temperatura electronica

Usa de sticla reversibila cu rama din oel inoxidabil

4 rafturi semi-culisante metalice cu fata de lemn

4 jumatati de rafturi semi-culisante pentru sticle de vin depozitate pe vertical Tip: incorporabile sub-blat Sistem racire compressor Zone de temperatura 2: reglabile individual Tip usa: sticla transparenta Culoare exterior: inox Culoare interior: negru Latime(mm)595;Adancime(mm)575;Inaltime(mm)820/870;2.4.2 Masini de gheataFigura 2.16 Masina cuburi de gheata Icematic N 25[12]Pret: 3721Producator: Icematic Caracteristici: Capacitate de stocare: 10 kg

Latime: 450 mm

Grosime: 510 mm

Inaltime: 685 mm

Productie kg/24 h: 25 Greutate 120 kgFigura 2.17 Masina gheata Whirlpool[12]Pret: 1500Producator: Whirlpool Caracteristici: Whirlpool Ice Storage este produsul ideal pentru restaurante, cafenele, hoteluri, sali de internet, fast-food, cluburi, terase si alte localuri, unde prezenta continua a cuburilor de gheata este esentiala pentru evidentierea celor mai bune servicii.

Puteti depozita pana la 200 kg cuburi de gheata Capacitate : 200 kg Greutate (kg): 66 Dimensiuni (mm): 76 x 80 x 103

Figura 2.18 Whirlpool AGS 850[12]Pret: 9785Producator: WhirlpoolCaracteristici: Capacitate: 180kg Productie gheata in 24 ore: 2400 cuburi Caracteristici generale: Condensator cu aer 56 cicluri de cuburi Putere 1550 W Sursa: 220-240V Greutate (kg): 100 Dimensiuni (mm): 690 x 565 x 1125

Figura 2.19 Masina de gheata Bar-line[12]Pret: 4500

Producator: SCOTMAN

Caracteristici: Racire cu aer Agent refrigerare R134A

Consum 3 l apa/h Finisaj inox Capacitate depozitare: 8 kg Volum: 0,203m Productivitate: 23 kg

Alimentare 220V

Consum 6kwh/24h Dimensiune (LxlxH mm): 389x515x640

Greutate 90 kg

Figura 2.19 Masina cuburi de gheata B18AS[12]

Pret: 3040Producator: SCOTMANCaracteristici: Racire cu aer Control electronic Productivitate 50kg/24h (2500 cuburi)

Capacitate depozitare 23 kg=1150 cuburi

Filtru de aer Sistem antimicrobi

Dimensiune (LxlxH mm): 530x600x850/970

Greutate 47kg

Volum 0.38mc Putere 0.55kW

Figura 2.20 Masina de facut Gheata Whirlpool X20[12]Pret: 2500Producator: WhirlpoolCaracteristici: Ice-Cube Maker tropicalizat Carcasa si usa de otel Produce 2000 cuburi de gheata(24kg)per 24ore de functionare Capacitate stocare10kg Cuburile sunt separate Dimensiuni :59cmx55.5cmx53.5cm Greutate : 38 kg

Figura 2.21 Masina pentru fulgi de gheata Whirlpool AGS [12] Pret: 5550 Producator: Whirlpool Caracteristici: Tip - masina pentru fulgi de gheata

135 kg in 24 de ore

Capacitate de stocare - 60 kg

Recipient de stocare din polistiren

Consum - 0.19kWh/kg

Condensator de aer

Dimensiuni (cm): (IxLxA) - 143.5x55.5x51.5 Culoare: inox Greutate: 170 kg

Figura 2.22 Masina automata fulgi de gheata Brema muster[12]

Pret: 3050Producator: Brema ice makersCaracteristici: Productivitate 400 kg / 24 h Racire pe apa Alimentare electrica 220 v Consum electric 2100 w Dimensiuni 900x588x705 mm Productivitate ridicata Putere mare de racire(intre -5 si -10C)

Material otel inox

Figura 2. 23 Masina de cuburi de gheata Brema[12] Pret: 5000 Producator: Brema ice makers Caracteristici: Productivitate 45 kg / 24 h Racire pe apa Capacitate depozitare 20 kg Alimentare electrica Putere electrica 420 w Dimensiuni 500x580x800 mm Furnizor Brema Italia Masina de cuburi de gheata este caracterizata prin productivitate ridicata necesara in barurile profesionale, asigurand servirea rapida a clientilor chiar si in timpul orelor de varf. Calitatea cuburilor de gheata si fiabilitatea masinii este garantata de producatorul italian Brema, lider mondial in industria de profil.

Figura 2.24 Masina de cuburi de gheata Brema CB 21[12] Pret: 2500 Producator: Brema ice makersCaracteristici: Productivitate 140 kg / 24 h Racire pe aer Alimentare electrica 230 v Putere electrica 1400 w Greutate 95 kg Dimensiuni 540x544x707 mm Capacitate depozitare 15 kg

Figura 2.25 Masina gheata Kastel[12] Pret: 4400Producator: Kastel S P ACaracteristici: Produce cuburi de gheta de densitate mare (17 g) recomandata pentru racire de lunga durata, pentru orice utilizare

Evaporator orizontal cu pahare din cupru si sistem spray

Recomandata pentru standuri in aer liber pentru uzul comercial pentru cantitati medii

Control mecanic/electronic Tip Echipament: Masini Gheta

Tensiune: 230 V/ 50 Hz

Productivitate: 50 kg (2941 cuburi gheta ) Productie/ Ciclu: 40 cuburi gheata

Capacitate stocare: 26 kg (1470 cuburi gheata)

Putere: 800 W

Agent refrigerare: R404 A

Sistem racire: aer/ apa

Dimensiuni externe: 500x585x795 mm

Greutate: 55 kg Figura 2.26 Masina cuburi gheata ZB 26[12]Pret: 3500Producator: ZanussiCaracteristici: Material: inox Capacitatea 26 kg in 24 ore la temperatura apei de 10 grade Celsius si temperatura ambientala de 15 grade Celsius.

Capacitatea de stocare a masinii de gheata este de 6 kg. Forma cuburilor obtinute cu masina de gheata: cilindru rotunjit la un capat. Masina pentru cuburi de gheata foloseste agent de racire R134a|140gr. Masina pentru cuburi de gheata se alimenteaza la 220V|50Hz. Masina de gheata are o putere instalata de 240W.

Dimensiuni masina de gheata: 395 x 540 x 675 mm. Greutatea masinii de gheata: 31 kg. Temperatura apei pe care o proceseaza masina de gheata: 2-20 grade Celsius

Figura 2.27 Manitowoc EC18 Ice Machine[12]Pret: 3500Producator: ManitowocCaracteristici: H 630mm L 345mm D 420mm Filtru compact i atractiv de ghea Finisaj din otel inoxidabil cu accente de textura ABS Fata care faciliteaz respiratia instalatiei Spray bar vaporizator Produce cuburi de gheata cat un deget solide CFC-instalatie de izolare cu spuma U de acces uor, glisanta.

Figura 2.28 Masina cuburi de gheata Fortex RV 34[12]Pret: 4200Producator: FortexCaracteristici: Productivitate 34Kg/24h

Capacitate stocare 16 Kg

Dimensiuni cuburi: S-M-L-E (14g-17g-32g-41g)

Racire aer sau apa

Agent refrigerant R 404 a Alimentare 220V

Putere 0,41Kw

Greutate 48Kg

Dimensiuni 496x629x685 mm

Figura 2.29 Masina fulgi de gheata Brema OD 25K [12] Pret: 8000

Producator: Brema Caracteristici: Capacitate productie fulgi de gheata 200 kg

Capacitate stocare cuva 200 kg Greutate 185 kg Alimentare 240 W

Culoare Maroniu

Material lemn

Dimensiuni 1000x900x1500

.

2.4.3 Vitrine frigorificeFigura 2.30 Vitrina frigorifica VS 223[15]Pret: 2500Producator: ElectroluxCaracteristici: Alimentare: 230V Putere: 0.25kW Greutate: 72kg Dimensiuni (LxAxH): 920x535x925mm Temperatura: +2/ +8C Agent de refrigerare: R134A Capacitate: 223L Cu 2 usi batante Prevazuta cu 4 grilaje reglabile pe inaltime Dimensiuni grilaje (LxA): 4x420x320mm Cu display digital Izolatie cu poliureta

Iluminare interioara Culoare: negru

Figura 2.31 Vitrina frigorifica 86L[15]Pret: 3500Producator: ScotmanCaracteristici: Alimentare: 230V Putere: 164W Dimensiuni (LxAxH): 430x445x980mm Dimensiuni interioare (LxAxH): 395355x612mm Temperatura: +2/ +10C Consum: 2kW/ 24h Volum: 86L Greutate: 36kg Capacitate: 144 doze de 0,25 litri sau 32 sticle de 0.5L sau 28 sticle de 0.7L

Are 3 rafturi ajustabile pe inaltime

Racire ventilate

2 indicatoare luminoase Culoare negru

Figura 2.32 Vitrina frigorifica 150L[15]Pret: 1500Producator: DaewooCaracteristici Alimentare: 230V Putere: 110W Dimensiuni externe(LxAxH): 500x590x840mm Dimensiuni interne(LxAxH): 415x440x725mm Temperatura: +3/ +10C Volum: 150L Consum: 1.10kW/ 24h Greutate: 35kg Capacitate: 200 doze de 0,25 litri sau 66 sticle de 0.5L sau 45 sticle de 0.7L Cu usa din sticla Cu 3 grilaje ajustabile pe inaltime Iluminare interioara Culoare alba

Figura 2.33 Bev green emotion[15]Pret: 2300Producator: WhirlpoolCaracteristici: Iluminare LED Usa vitrata antiaburire, consum zero Compresor de inalta eficienta cu gaz natural R600; R290, motoventilator de inalta eficienta Geam LowE Temperatura de lucru +3/+10C

Capacitate bruta 380 litri

4 polite reglabile (515x400 mm) pe inaltime + baza

Interior din plastic termoformat tratat antibacterian

Exterior din tabla prevopsita alba tratata anti-coroziune

Sistem de autoinchidere a usii

Termostat mecanic

Termometru mecanic

Dezghetare automata

Picioare reglabile

Dimensiuni 600x620x1865 mm Figura 2.34 Expo 360 PS[15] Pret: 3700 Producator: Gorenje Caracteristici: Vitrina frigorifica verticala pozitiva

temperatura de lucru -2/+10C

capacitate bruta 430 litri

5 polite reglabile (530x346 mm) pe inaltime

interior din tabla plastifiata alba netoxica

exterior din tabla prevopsita alba tratata anti-coroziune

usa cu geam dublu din cristal tratat impotriva aburirii

termostat electronic

termometru electronic

dezghetare automata

lumina interna fluorescenta cu intrerupator

2 picioare reglabile + 4 role

casoneta luminoasa personalizabila

personalizabile prin serigrafie sau autocolant

dimensiuni 668x685x1990 mm

Figura 2.35 Cold emotion PR44[15]Pret: 4525Producator: IndesitCaracteristici: Vitrina frigorifica verticala pozitiva

temperatura de lucru +1/+8C

capacitate bruta 311 litri

4 polite reglabile ( 350x430x220mm) + baza

interior din tabla plastifiata alba netoxica

exterior din tabla prevopsita serigrafiata

panou frontal antisoc personalizat si retroiluminat

casoneta luminoasa integrata in usa

maner din inox

termostat mecanic

termometru mecanic

dezghetare automata

lumina interna verticala fluorescenta

picioare reglabile

dimensiuni 440x718x1848 mm

iluminare cu LED

Figura 2.36 Vitrina frigorifica[15]Pret: 2345Producator: LiebherrCaracteristici: Alimentare: 230V/50Hz Dimensiuni (LxAxH): 600x600x850mm Volum: 119 litri Temperatura: 0/ +10C Consum: 1,10kW/ 24h Greutate: 54kg Suprafara exterioara din inox AISI 430 Prevazuta cu 2 rafturi de 502x440mm si unul de 502x211mm Are sistem de blocare a usii

Iluminare interioare

Control electronic al temperaturii Racire dinamica

Figura 2.36 Vitrina bauturi racooritoare[15] Pret:1300 Producator: Bosch Caracteristici: construit din inox alimentar AISI 2B interior/exterior cu usa din geam termoizolator

izolator HCFC Free 35/40kg/m3 Poliuretan

compresor de inalta eficienta

fiabil cu durata indelungata de viata

panou de control digital HACCP standard

alarma usa deschisa

auto decongelare

picioare inox cu inaltime ajustabila

iluminare automata usa deschisa

garnitura magnetica detasabila pentru o curatare usoara

gaz de racire CFC Free: R 134 A/ R 404 A

temperatura exterioara max. +43 C

capacitate interioara GN 2/1

Tip Echipament: Dulapuri Frigorifice

Putere refrigerare: 540 W

Volum: 650 L

Temperature de lucru (T): -10 C/-22 C

Dimensiuni externe: 700X810X2050 mm

Greutate: 135 kg

Figura 2.37 Vitrina frigorifica bar Grey [15] Pret:2124 Producator:; Ariston Caracteristici: ventilator racire

termometru si termostat digitale

panou de control digital HACCP standard

blocare pe fiecare usa

auto decongelare Construita din inox alimentar AISI 304 Scotch Bride exterior

PVC acoperit cu tabla galvanizata gri interior

picioare inox cu inaltime ajustabila

garnitura magnetica detasabila pentru o curatare usoara

gaz de racire CFC Free: R 134 A/ R 404 A

temperatura exterioara max. +32 C

usi si sistem de balamale speciale

Vitrine Frigorifice

Putere refrigerare: 260 W

Volum: 210 L

Temperature de lucru (T): +2 C/+12 C

Dimensiuni externe: 92x50x91 cm

Greutate: 45 kg

Figura 2.38 Vitrina bucatarie-bar Electrolux[15]Pret:3205Producator: ElectroluxCaracteristici: volum brut/util: 352/331 l

exterior din otel vopsit alb

interior polistirol alimentar alb

usa sticla cu sens de deschidere reversibil

termometru digital exterior

5 rafturi metalice plastifiate albe + 1 baza

incarcare rafturi: max. 50 Kg

sistem de inchidere cu cheie maner metalic exterior temperatura reglabila intre +0 C~+15 C clasa climatica SN (+10 C la + 32 C) greutate: 56 kg consum: 1,1 kwh/24h putere electrica absorbita: 180 W dimensiuni exterior: IxLxA: 159 x 60 x 60 cm dimensiuni interior: IxLxA: 141,8x 51,3 x 44,1 cm.

Figura 2.39 Vitrina cu racire ventilate Beko[15] Pret:1720 Producator: Beko Caracteristici: volum brut/util: 160/130 l exterior din inox, interior polistirol alimentar gri usa vitrata cu sens de deschidere reversibil control electronic al temperaturii termometru digital exterior 3 rafturi metalice cormate + 1 baza incarcare rafturi: max. 50 Kg sistem de nchidere cu cheie maner metalic exterior temperatura reglabila intre +1C~+15C clasa climatica T (+10C la + 43 C) greutate: 36 kg consum: 0,9 kwh/24h putere electrica absorbita: 100 W dimensiuni exterior: IxLxA: 83 x 60 x 61,5 cm dimensiuni int.: IxLxA: 70,2 51,3x44,1 cm. (incorporabil sub bar)III.Alegerea solutiei constructive3.1 Utilaje frigorifice

Frigiderul este o icinta de constructie speciala echipata cu un agregat frigorific care mentine in interior o temperatura scazuta produsa cu ajutorul energiei electrice destinat refrigerarii si pastrarii temporare a alimentelor si a produselor usor alterabile.

Un frigider este alcatuit dintr-o incinta de refrigerare cu rafturile pentru alimente si un agregat frigorific compus din compresor conductele de racier de lichefiere si valve de expansiune.

Agentul frigorific comprimat in compresor este refulat in conductele de lichefiere ale condensatorului (situate in spatele frigiderului)unde treptat cedeaza caldura mediului ambient racindu-se si condensandu-se (transformandu-se din gaz in lichid). Lichidul inca destul de cald si sub presiune , trece prin valve de expansiune si se transforma intr-un amestec lichid , gaz aflat la o presiune mai mica ceea ce duce la vaporizarea si racirea sa considerabila datorita detentei. La iesirea din valve de expansiune agentul este un amestec sufficient de rece pentru a absorbi caldura din incinta de racire. Aceasta incinta este de obicei impartita in 2 compartimente ; unul pentru congelare si unul pentru refrigerare. La intrarea in incinta tevile de racire alcatuiesc o serpentina in congelator unde este nevoie de o temperature mai scazuta .

La momentul cand agentul frigorific ajunge la reteaua de tevi din interiorul frigiderului, temperatura sa e optima pentru racire, neproducand si inghetarea alimentelor. In urma absorbtiei caldurii din incinta frigorifica agentul frigorific se vaporizeaza ajunge in compressor si ciclul se reia.

Pentru o functionare economica frigiderele sunt echipate cu termostatcare cu ajutorul unui etaj asistat electronic opreste si porneste functionarea compresorului in functie de temperature reglata pentru interiorul compartimentului frigorific.Frigiderele sunt utilizate in bucatarii, depozite, restaurant, birouri, baruri, spatii de cazare.

O varianta constructiva a frigiderului mult utilizata in industria ospitalitatii este vitrina frigorifica. Principiul de functionare si particularitatile constructive ale acestor instalatii frigorifice nu se dosebesc de cele ale frigiderelor, cu deosebirea ca au un perete transparent(de obicei chiar usa de acces ), pentru expunerea marfii.

Tot mai necesar ntr-un bar a devenit si echipamentul de produs gheata. Masinile de facut cuburi de gheata au devenit echipamente obligatorii n dotarea unui bar, cuburile de gheata utitlizndu-se mai ales la cockteil-uri. Aceste echipamente trebuie sa functioneze chiar si la temperaturile mai mari n timpul verii. Cuburile de gheata obtinute la o masina de calitate sunt de dimnsiuni moderate si cu aceeasi forma si greutate. n functie de forma n care este produsa gheata, aceste masinii pot produce cuburi, fulgi, pepite s.a.

n achizitia masinii de gheata, un rol important l are sistemul de curatare si protectie antimicrobiana, ce mpiedica dezvoltarea bacteriilor, a operatiilor de curatare. n zilele noastre barurile au o mare cerere de bauturi racoritoare proaspete, mai ales din citrice, dar si din fructe si chiar legume, care trebuie realizate pe loc.

3.2 Alegerea utilajelorFigura 3.1 Vitrina de vinuri Diva[9] Pret 9880; Producator: Climadiff Caracteristici Capacitate: 315 sticle

U transparenta din sticla multistrat tratata anti UV

Reglare electronica

5 rafturi de lemn

Tablou de comanda touch

singura temperatura (8-18C)

Incuietoare

Sistem iarna

Higrometru

Sistem racire compresor

Zone de temperature 1: monotemperatura

Culoare exterior negru

Culoare interior negru

Latime(mm) 698 Adancime(mm) 715Inaltime(mm) 1930Am ales aceasta vitrina frigorifica deoarece consider ca se potriveste cel mai bine cu ambientul barului si ca se incadreaza perfect alaturi de celelalte utilaje. Culoare neagra atat in interior cat si in exterior ii da o importanta nota de eleganta, iar prin rafturile din lemn clasicul se imbina frumos cu modernul. Alegerea acestei solutii prezinta de asemenea o serie de avantaje:

Capacitate mare

Siguranta prin incuietoare

Producator de incredere

Sisteme tehnologice modern

Aspect placut

Totusi vitrina prezinta si cateva dezavantaje:

Pretul mare

Consum ridicat de energie Figura 3.2 Masina gheata Kastel[12]Pret:4400; Producator:Kastel S P ACaracteristici: Produce cuburi de gheta de densitate mare (17 g) recomandata pentru racire de lunga durata, pentru orice utilizare

Evaporator orizontal cu pahare din cupru si sistem spray

Recomandata pentru standuri in aer liber pentru uzul comercial pentru cantitati medii

Control mecanic/electronic Tip Echipament: Masini Gheata

Tensiune: 230 V/ 50 Hz

Productivitate: 50 kg Productie/ Ciclu: 40 cuburi gheata

Capacitate stocare: 26 kg (1470 cuburi gheata)

Putere: 700 W

Agent refrigerare: R404 A

Sistem racire: aer/ apa

Dimensiuni externe: 500x585x795 mm

Greutate: 55 kg Masina de gheata este foarte importanta intr-un bar deoarece este folosita la prepararea a multor bauturi. Am ales aceasta masina de gheata deoarece consider ca este una dintre cele mai bune si eficiente din cele prezentate anterior. Aceasta prezinta urmatoarele avantaje:

Producator de mare incredere

Productivitate mare

Productie buna(cuburi de densitate mare)

Pret bun

Ca si dejavantaje putem enumera: Ocupa mult spatiu

Consum ridicat de energie

Se curata greu Dificil de manevratFigura 3.3 Cold Emotion Pr 44[15]Pret:4000; Producator:IndesitCaracteristici: Vitrina frigorifica verticala pozitiva

temperatura de lucru +1/+8C

capacitate bruta 311 litri

5 polite reglabile ( 360l x430A x220h mm) + baza

interior din tabla plastifiata alba netoxica

exterior din tabla prevopsita serigrafiata

panou frontal antisoc personalizat si retroiluminat

casoneta luminoasa integrata in usa

maner din inox

termostat mecanic

termometru mecanic

dezghetare automata

lumina interna verticala fluorescenta

picioare reglabile

dimensiuni 440x718x1848 mm

iluminare cu LEDVitrina frigorifica Cold Emotion este forte moderna mai ales datorita iluminatorului

cu Led, a culorii albastru intens, dar si datorita sistemului nou integrat Producatorul este de incredere medie. Acest model prezinta urmatoarele avantaje:

capacitate ridicata

multe comenzi consum mediu

deplasare simpla datorita picioarelor reglabile

alcatuita din material bune

Iata si cateva dezavantaje:

reparatii si piese de schimb costisitoare

pret de achizitie ridicatIV.Calcule de dimensionare4.1 Dimensionarea baruluiBarul va contine pe langa celelalte utilaje si echipamente de bar urmatoarele echipamente frigorifice: 1 masina gheata (500x585x795 mm) 2 vitrine frigorifice(440x718x1848 mm) 2 racitoare vin (698x715x1930)Total dimensiuni latime echipamente: 500+(440x2)+(698x2)= 5156mm= 5,156 m

Localul poate deservi 200 de persoane, iar barul propriu-zis va avea urmatoarele dimensiuni: (L x l) =(6 x 2,5). Deoarece totalul de lungime al utilajelor alese este de 5,156 rezulta ca acestea se vor incadra foarte bine in barul cu lungimea de 6 metri.

De asemenea cea mai mare adancime dintre cele trei utilaje fiind de 718 mm, cea a vitrinei frigorifice, consideram ca locul de desfasurare al activitatii va fi suficient deoarece latimea barului este de 2,5 m.

2500 mm-718 mm=1782 mm=1,782 m(loc de desfasurare activitate)Utilajele alese vor fi amplasate in partea din spate a barului, iar celelalte echipamente si produse vor fi amplasate in partea din fata a barului, pe partea pe unde vor fi serviti clientii.

4.2 Dimensionarea utilajelor

Deoarece vitrina pentru vin are capacitatea de 300 de sticle, iar barul fiind de 200 persoane rezulta ca o singura vitrina va fi suficienta pentru a face fata cererii clientilor. 300(sticle)/200(pers)=1,5(sticla/pers). Vitrina va fi umpluta zilnic sau la doua zile in functie de vazarea din ziua precedenta. Plinul vitrinei cu butelii de vin se va face seara pentru ca bautura sa aiba timp de racire pana in ziua urmatoare.Masina de gheata produce 50 de kilograme de gheata in 24/h, deci 50000 de g de gheata; iar un cub de gheata avand 17 g rezulta ca masina produce 50000 / 17 = 2941(cuburi de gheata in 24 de ore). Capacitatea de stocare este de 26 kilograme adica de 1529 de cuburi de gheata.

Presupunem ca la un pahar punem 3 cuburi de gheata, ca fiecare client consuma 3 bauturi cu gheata, vom calcula de cate cuburi de gheata avem nevoie pentru 200 de clienti:

- 3 x 3 x 200 = 1800 (cuburi de gheata/200 clienti).Rezulta astfel ca o singura masina de gheata va face fata cererii din partea clientilor.

Pentru dimensionarea vitrinei pentru racoritoare avem nevoie de cateva calcule importante. Deoarece vitrina de racoritoare va fi incarcata cu doze de suc, prima data trebuie sa se calculeze cate doze de suc incap pe un raft,iar pentru ca are 5 rafturi si baza cate sucuri incap pe 6 polite. Dimensiunea unei doze de suc este de 60mm(dm)x1000mm(h); daca raftul are dimensiuni de 360(l)x430(A)x220(h) rezulta urmatoarele calcule:

- 360(l) / 60(dm)=6 (doze incap pe raft in latime)- 430(A) / 60(dm)=7 (doze incap in adancime)

- 220(h) / 10(h)=2 (doze pe inaltime)Vom afla astfel cate doze incap pe un raft 6x7x2=84; iar pe 6 rafturi vor incapea 84x6=504. Am aflat astfel capacitatea vitrinei frigorifice Cold emotion care este de 504 de doze de suc. In bar vor exista 5 tipuri de sucuri racoritoare; rezulta deci ca avand 2 vitrine cu capacitatea de 504 doze, va fi indeajuns pentru a satisface vanzarea in bar pentru 200 de clienti (capacitatea maxima).2 x 504 / 5 = 201,6 (clienti serviti cu cel putin o doza din fiecare sortiment)

4.3 Instructiuni de montare a echipamentelor

Instalarea corect este necesar pentru asigurarea funcionrii sigure i eficiente a utilajelor frigorifice.Compresorul i condensatorul vitrinelor frigorifice se nclzesc n procesul de funcionare, de aceea, trebuie s se asigure o ventilare suficient. Utilajele frigorifice trebuie amplasate ntr-o ncpere bine ventilat cu o umiditate normal. La amplasare asigurai spaii minime: (3-5) cm pe ambele pri ale aparatelor, pentru a asigura circulaia liber a aerului. Nu blocai circulaia aerului n partea din spate a aparatelor si nu le amplasai lng dispozitive care emit cldur. Pentru o bun funcionare a utilajelor este important, ca acestea s fie aezate pe o suprafa plat. Dup amplasarea lor reglai poziia acestora prin rotaia suporturilor de reglare n partea din fa a aparatului. nclinarea utilajelor frigorifice n spate nu trebuie s depeasc 5. Frigiderele sunt fabricate cu nivel de protecie mpotriva electrocutrii de clasa 1 i se conecteaz la reeaua de energie electric cu ajutorul unei prize cu doi poli cu legare la pmnt. nainte de a face conexiunea la reeaua de energie electric trebuie s v asigurai.

Utilajele trebuie instalate astfel, nct s avei oricnd acces liber la priz. Utilajele conectate cu nclcarea regulilor de siguran, stabilite pentru aparatele de baruri cu putere mare prezint un pericol potenial. Echipamentele conectate n mod nemijlocit la reeaua de energie electric cu dou srme, trebuie exploatate cu dispozitiv de deconectare de protecie (DDP), care posed urmtoarele valori ale parametrilor: diapazonul tensiunii nominale: 220-240V / 50Hz, pragul de operaie de maxim 30mA, timpul nominal de declanare: 0,1 sec. Productorul nu este rspunztor pentru prejudiciul adus sntii i proprieti, dac acesta este provocat de nerespectarea normelor de instalare. V. Funcionarea, exploatarea, ntreinerea instalaiei/echipamentului5.1 Principii de functionare

Instalarea corect este necesar pentru asigurarea funcionrii sigure i eficiente a frigiderului. Compresorul i condensatorul frigiderului se nclzesc n procesul de funcionare, de aceea, trebuie s se asigure o ventilare suficient. Frigiderul trebuie amplasat ntr-o ncpere bine ventilat cu o umiditate normal. Nu amplasai frigiderele n ncperi cu o umiditate ridicat, de exemplu, n baie sau subsol.

La amplasare asigurai spaii minime: (3-5) cm pe ambele pri ale aparatului, pentru a asigura circulaia liber a aerului. Nu blocai circulaia aerului n partea din spate a aparatului.

Nu amplasai aparatul lng dispozitive care emit cldur. Nu amplasai frigiderul astfel, nct s fie expus aciunii directe a razelor solare sau lng dispozitive care emit cldur (main de gtit, cuptor, radiatoare).

Pentru o bun funcionare a frigiderului este important, ca acesta s fie aezat pe o suprafa plat. Dup amplasarea frigiderului reglai poziia acestuia prin rotaia suporturilor de reglare n partea din fa a aparatului. nclinarea frigiderului n spate nu trebuie s depeasc 5.

Frigiderul este fabricat cu nivel de protecie mpotriva electrocutrii de clasa 1 i se conecteaz la reeaua de energie electric cu ajutorul unei prize cu doi poli cu legare la pmnt.

Dup instalare ateptai aproximativ trei ore nainte de a conecta frigiderul la reeaua de energie electric, asigurndu-v, n acest fel, c dup transportare agentul de rcire s-a repartizat n mod corespunztor. Acest lucru este necesar pentru o bun funcionare a frigiderului. nainte de exploatare, suprafeele interioare ale frigiderului i congelatorului trebuie splate cu o soluie de bicarbonat de sodiu.

Dup conectarea frigiderului la reeaua de energie electric, asigurai-v c ledul indicator de la panoul de control s-a aprins. Aezai butonul de reglare termic, situat la panoul de control, i butonul din congelator n poziie intermediar, iar peste cteva ore putei aeza produsele n frigider i congelator.

n cazul n care aparatul are strat protector din pelicul de polimeri, ndeprtai-o cu atenie, respectnd msurile de precauie, pentru a nu deteriora stratul de vopsea sau polimer al pieselor. 5.2 Intretinerea instalatiei nainte de desfurarea oricror operaiuni de splare i deservire, deconectai utilajul de la reeaua de energie electric. Pentru grbirea procesului de dezgheare nu utilizai obiecte care pot zgria pereii acestuia sau care pot nclca etaneitatea. Aparatul se dezghea automat. Apa provenit prin dezghe se scurge n sistemul de drenaj, de unde se evapor ca urmare a temperaturii compresorului. Splai i uscai bine departamentele nainte de o nou pornire. Frigiderele sunt fabricate din materiale igienice fr miros. Pentru pstrarea acestor caracteristici, pstrai bauturile bine nchise, pentru evitarea formrii mirosurilor, care ulterior vor fi greu de ndeprtat. Suprafeele interioare i exterioare ale frigiderului trebuie splate cu un burete sau pnz moale, nmuiat n bicarbonat de sodiu diluat n ap cald (bicarbonatul este, de asemenea, un bun dezinfectant). n cazul lipsei bicarbonatului de sodiu, utilizai un detergent neutru. Nu utilizai niciodat pentru curire detergeni organici, abrazivi, clor i substane care conin amoniac.Toate prile mobile trebuie splate cu ap, utiliznd soluie de spun sau detergent. De asemenea, acestea pot fi splate n maina de splat vase. Reinei, c toate prile mobile trebuie bine uscate nainte de a le reaeza n frigider. Praful se poate acumula pe condensatorul frigiderului, mpiedicnd astfel funcionarea sa normal. Aspirai bine peretele din spate a frigiderului, utiliznd duze potrivite. n cazul n care intenionai s nu utilizai frigiderul un timp mai ndelungat, dezgheai-l, splai-l i uscai-l, lsnd uile deschise pentru a evita mirosul neplcut i mucegaiul.

Ca rezultat al modificrii temperaturii pieselor aparatului, pot fi auzite trosnituri, fapt care nu constituie defect i nu influeneaz asupra funcionrii aparatului. Sunetele caracteristice pornirii regulatorului termic i compresorului sunt sunete normale, care apar n timpul funcionrii echipamentelor electrice ale aparatului. Pentru a inlocui becul de iluminat deconectai frigiderul de la reeaua de alimentare cu energie electric, scond fia din priz. Lmpile iluminrii interioare se afl n corpul plafonului de iluminat. Scoatei lampa i nlocuii-o cu una similar (cu capacitatea de maxim 15 V).5.3 Indicatori de exploatare

Principalii indicatori de exploatare sunt: durata ciclului, numrul ciclurilor, coeficientul timpului de lucru, steluele marcate pe frigider sau congelator i consumul de energie electric.

Echipamentele frigorifice au o functionare ciclic,adic ele sunt periodic cuplate i decuplate de la reeaua de alimentare de ctre termostat. La majoritatea frigiderelor numrul de cicluri de funcionare pe or se situeaz ntre 4-8, iar durata fiecrui ciclu este cuprins ntre 8-12 minute. Un numr mare de cuplri i decuplri de la reea are un efect negativ asupra termostatului i releului de pornire, ducnd la uzura contactelor mecanice i nclzirea bobinei statorului, iar o perioad scurt de staionare nu permite echilibrarea presiunilor din circuit, motocompresorul neputnd porni n contrapresiune. n cazul unui numr redus de cicluri pe or crete temperatura n interiorul frigiderului.

Unul dintre cei mai importani indicatori este coeficientul timpului de lucru care se definete ca raportul dintre durata de funcionare i durata complet a ciclului:b=(t1/t1+t2)100%

Astfel cnd b=30%,agregatul frigorific va funciona 30% dintr-o or i va staiona 70%. Rezult c agregatul frigorific va funciona 18 minute, iar ntr-o zi el va funciona 7 ore i 20 minute. n funcie de modul de exploatare, acesta coeficient poate ajunge la valoarea 1, n acest caz agrgatul frigorific funcioneaz nentrerupt. Acest coeficient mai depinde de temperatura mediului ambiant i de reglajul termostatului.

n cazul reglajului termostatului la o temperatur sczut i a funcionrii frigiderului la o temperatur ambiant ridicat, coeficientul timpului de lucru va crete.

n timpul funcionrii, pot aprea diferite abateri ale indicatorilor de funcionare cum ar fi consumul de energie electric, temperatur, putere, care conduc de cele mai multe ori la o reducere a procesului de schimb termic ntre agregat i mediul nconjurtor. Aceste anomalii se manifest prin creterea sau scderea temperaturii unor componente, apariia unor zgomote anormale, trepidaii,etc. Datorit comprimrii vaporilor de freon i a nclzirii bobinei statorice la trecerea curentului electric, capsula motocompresorului va avea o temperatur ridicat,aceast temperatur nu trebuie s depeasc cu mai mult de 50 C peste temperatura mediului ambiant.

Rcirea vaporilor de freon n condensator depinde foarte mult de temperatura mediului ambiant i de circulaia curenilor de aer n zona condensatorului. La o funcionare normal a frigiderului, temperatura n zona primelor spire ale condensatorului trebuie s fie mai ridicat dect temperatura ultimelor spire, iar aceast temperatur trebuie s fie mai ridicat dect temperatura mediului ambiant. O exploatare defectuoas poate duce la compromiterea funcionrii normale a frigiderului, de aceea trebuiesc evitate o serie de aspecte cum ar fi:

-funcionarea frigiderului cu uruburile de fixare a motocompresorului strnse la maxim determin apariia unui zgomot i a vibrailor puternice;

-o fixare nclinat a frigiderului poate cauza o etanare defectuoas pe conturul uii;

-introducera unor alimente calde sau a unor vase descoperite;

-amlasarea frigiderului n apropierea aparatelor de nclzit, acoperire cu un strat gros de praf sau cu a unor obiecte a condesatorului, determin o scdere a schimbului de cldur cu exteriorul;

-deschiderea frecvent i ndelugat a uii are ca efect creterea stratului de zpad pe vaporizator i cretera consumului de energie electric ;

-aezarea unor produse neambalate direct pe vaporizator, iar la scoaterea lor folosirea unor instrumente mecanice, fornd dezlipirea lor;

-pstrarea n frigider a unor produse cu caracter bazic sau acid, care determin apariia coroziunii pe componetele metalice interioare,n special a vaporizatorului care este confecionat din aluminu.

Creterea tensiunii din reeaua de alimentare va avea ca efect creterea temperaturii nfurrii motorului i implicit la reducerea duratei de funcionare.De asemenea posibilitatea funcionrii motorului cu ambele nfurri alimentate din cauza releului de protecie care comut frecvent, poate duce la scoaterea din funciune a agregatului frigorific.Consecinele acestui tip de funcionare sunt:

- creterea coeficientului timpului de funcionare ;

- creterea consumului de energie electric;

- necesitatea decongelrii frecvente a vaporizatorului;

VI. Calcul economicUnul din cei mai mari consumatori de energie electrica este frigiderul(vitrina frigorifica), iar alegerea acestuia merita cateva minute de gandire.Frigiderele foarte vechi consum mult electricitate i sunt asemenea bombelor chimice cu efect ntrziat din cauza freonului coninut. Noile frigidere consum pn la 75% mai puin energie dect cele fabricate acum 25 de ani. V vei da seama c facturile pentru electricitate se vor micora i vor sfri prin a plti recenta achiziie.Nu acelasi lucru se poate spune despre inlocuirea unui frigider vechi de 4-5 ani. Anul de referinta in care au aparut multe tehnologii menite sa reduca puterea consumata a frigiderelor este anul 2000.In general, un frigider vechi de 10 ani consuma dublu, iar unul vechi de 20 de ani triplu, fata de un produs din generatia noua de electrocasnice. Dar consumul nu este doar de electricitate ci si de reparatii. Evident ca trebuie achizitionat unul care din fabricatie este menit sa consume putin. Se pot urmari etichetele de la orice magazin si puteti alege un Frigider de clasa A+.Este normal ca un frigider mai mare sa consume mai mult. Consumul de energie electric este strict legat de coeficientul timpului de lucru, astfel la un coeficient ridicat crete i consumul de energie electric. Pentru msurarea consumului de energie electric se folosete un contor electric separat, legat n circuitul electric al agregatului frigorific. Msurarea se efectueaz pentru o durat de o or sau 24 ore n cazul folosirii contorului de apartament.Consumul ridicat de energie electric poate fi determinat de defeciuni ale frigiderului sau a urmtoarelor condiii de exploatare:

- temperatura ridicat a aerului mediului nconjurtor;

- amplasarea frigiderului lng o surs de cldur;

- acoperirea condesatorului sau neasigurarea circulaiei aerului n jurul lui;

- funcionarea cu strat mare de zpad pe vaporizator;

- introducerea alimentelor calde n interiorul frigiderului;

- funcionarea cu ua deschis.

Creterea tensiunii din reeaua de alimentare va avea ca efect creterea temperaturii nfurrii motorului i implicit la reducerea duratei de funcionare.De asemenea posibilitatea funcionrii motorului cu ambele nfurri alimentate din cauza releului de protecie care comut frecvent, poate duce la scoaterea din funciune a agregatului frigorific.Consecinele acestui tip de funcionare sunt:

- creterea coeficientului timpului de funcionare ;

- creterea consumului de energie electric;

- necesitatea decongelrii frecvente a vaporizatorului;Tehnologiile de fabricare a instalaiilor frigorifice de refrigerare i conservare a produselor alimentare a luat o mare amploare. Scopul major al utilizrii instalaiilor frigorifice de refrigerare i conservare a produselor alimentare este de a dezvolta i perfeciona toate verigile lanului frigorific n aa fel nct, prin acesta, s se contribuie n ct mai mare msur la satisfacerea necesitilor de alimentaie raional i diversificat a populaiei, la creterea gradului de bunstare i civilizaie.

Puterea consumata lunar de o lada frigorifica se obtine astfel:

- inmultim puterea fiecarui aparat existent in locuinta cu nr de aparate (daca sunt mai multe de acelasi tip) si cu numarul de ore de functionare zilnic (sau cate ore si zile pe luna functioneaza); - se insumeaza consumul zilnic realizat timp de o luna (aproximativ 30 zile calendaristice - in cazul cconsumatorilor folositi zilnic) astfel obtinand puterea totala. Tabelul 6.1 Calcul consum energie electricaComponentePutere WBucatiOre/ZikW/LunakW/An

Vitrina vin1402542.00504

Masina gheata70018168.00

Vitrina frigorifica 2002790.00

Total 1040520300

Costul utilajelor cumparate este urmatorul: - vitrina vin- 9880 ron/buc- masina gheata- 4400 ron- vitrina frigorifica- 4250 ron/bucCostul total al utilajelor cumparate este de (2x9880)+4400+(2x4250)=32660 ronVII. Concluzii

Instalatiile frigorifice sunt foarte importante in ziua de azi in orice domeniu dar mai ales in domeniul alimentatiei si in domeniul turismului. Hotelurile si restaurantele trebuie sa mentina anumite standarde, iar fara ajutorul instalatiilor frigorifice nu ar fi posibila pastrarea intr-o stare buna pentru un timp indelungat a alimentelor si a bauturilor.In present pentru toate actiunile care au loc pe pamant se are in vedere sa nu dauneze planetei noastre. Dupa cum stim in instalatiile frigorifice se folosesc substante chimice care dauneaza foarte tare planetei noastre; de aceea de cativa ani se are in vedere ca si constructia de instalatii frigorifice sa afecteze cat mai putin mediul inconjurator. Un alt obiectiv urmarit este ca instalatiile frigorifice sa consume cat mai putin curent electric. Este foarte important ca oamenii sa stie aceste lucruri si atunci cand incearca sa achizitioneze un utilaj frigorific sa tina cont de consumul de energie. Este de asemenea important ca frigiderele sa fie instalate si folosite corespunzator.Frigiderele vechi consuma dublu sau triplu fata de frigiderele construite in ultimii ani; de aceea este important ca frigiderele vechi sa fie cat mai repede inlocuite cu unele noi, cu consum redus de energie.

Astazi productia de frigidere, masini de gheata, vitrine frigorifice este numeroasa si complexa. Exista foarte multe firme producatoare de frigorifere. Cei mai de incredere sunt producatorii germani, elvetieni, austrieci. Frigiderele sunt complexe, au multe comenzi, exista diferite modele si culori si sunt de marimi diferite. Fiecare restaurant sau bar trebuie sa isi achizitioneze utilaje frigorifice necesare in functie de o serie de factori cum ar fi: (marimea barului, ambientul barului, diversitatea produselor, multitudinea produselor, capital).Bibliografie

[1] Aradau,D., Costiuc,L. "Ciclul mainii frigorifice ntr-o treapt cu R134a" Conferina naionala de termotehnica ediia a III-a, Bucureti (1993), pp. 367-370.[2] Balan, M. si Plesa, A. 1989, Instalatii Frigorifice Constructie, Functionare Calcul, Bucuresti, Editura Tehnica.

[3] Balan,M. "Complemente de proces calcul i construcie a instalaiilor frigorifice. Modelarea ciclurilor frigorifice", At. de multiplicare al UT Cluj-Napoca, 1997.[4] Chiriac,F. "Instalaii frigorifice", Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti 1981.

[5] Madarasan,T., Balan,M. "FRIG-M. Produs informatic pentru calculul termic i predarea

asistat de calculator a ciclurilor de funcionare ale instalaiilor frigorifice. Organizare si rezultate". Rev. Termotehnica an II, nr. 1/(1994), pp. 90-126.

[6] Madarasan,T., Balan,M., Balan,G. "Cu privire la optimizarea calculului termic al ciclurilor frigorifice cu comprimare mecanic de vapori". Conferina Naionala de Termotehnic ediia a IV-a, Timioara 3-4 iunie (1994), vol. IV, pp. 58-63.

[7] Radcenco,V. s.a. "Procese n instalaii frigorifice" EDP Bucureti (1983).

[8] Radcenco,V., Grigoriu,M., Duicu,T., Dobrovicescu,A. "Instalaii frigorifice si criogenie -

Probleme si aplicaii". Ed. T., Bucureti (1987).

[9] www.google+compresoare scroll

[10] www_regielive_ro_instalatii_si_echipamente_frigorifice(1).zip

[11] www.termo.ut.cluj.ro[12] www.whirlpool.ro

2