TEMA 2. CONDUCTOARE {I CABLURI ELECTRICE .

a. Generalit@]i.

Conductorul electric - este un corp metalic , cu lungimea mult mai mare dec$t

diametrul , prev@zut cu un ^nveli} exterior izolator }i care constitue o cale de curent

^ntr-un circuit electric.

Conductorul poate fi : unifilar (brut) , multifilar (li]at).

Cablul electric - este un ansamblu constituit din mai multe conductoare izolate

prinse ^ntr-un ^nveli} de protec]ie exterior ( izolator) }i prev@zut cu eventuale

arm@turi sau ecrane.

inveli} exterior PVC izola]ie conductor conductor Cu

b. Materiale utilizate la fabricarea conductoarelor }i cablurilor electrice .

- materiale conductoare : aluminiu , cuprul , iar pentru conductoarele aeriene

supuse la solicit@ri mecanice mari se utilizeaz@ bronzul ( Cu + Sn ) , alama ( Cu +

Zn ) , o]el - aluminiu.

- materiale izolante pentru izola]ia conductoarelor }i cablurilor :

- materiale plastice ( policlorvinilul , polietilena , polistirenul )

- cauciucuri naturale }i sintetice

- materiale fibroase ( fibre de m@tase natural@ , de bumbac , ]es@turi de

bumbac)

- materiale de protec]ie pentru protejarea conductoarelor }i cablurilor

^mpotriva ac]iunii mediului ambiant sau a altor factori:

- mantale etan}e , care pot fi nemetalice (cauciucuri sau materiale plastice)

sau metalice ( plumb sau aluminiu )

- mantale suplimentare , care protejeaz@ mantalele etan}e }i se

construiesc din iut@ , h$rtie , benzi de o]el .

c. Simbolizarea conductoarelor }i cablurilor electrice.

Se face cu 4 grupe de litere }i 2 grupe de cifre astfel:

I grup@ de litere - reprezint@ materialul din care este conductorul

- A dac@ conductorul este din aluminiu

- f@r@ liter@ dac@ conductorul este din cupru

II grup@ de litere - reprezint@ domeniul de utilizare :

- F instala]ii electrice fixe- M instala]ii electrice mobile- C cabluri de energie de joas@ tensiune }i medie tensiune- CS cabluri de semnalizare- CC cabluri de comand@ }i control- T cabluri de telecomunica]ii

III grup@ de litere reprezint@ materialele izolatoare folosite }i mantalele de protec]ie

- Y izola]ie PVC

- C izola]ie cauciuc

- H izola]ie h$rtie

- T ^mpletitur@ textil@

- E ecran de protec]ie

- B sau Ab arm@tur@ din band@ de o]el

- P manta din plumb

- S manta PVC ^ngro}at@

IV grup@ de litere reprezint@ regimul de execu]ie

- U execu]ie u}oar@

- M execu]ie medie

- G execu]ie grea

- I greu combustibil

- ff construc]ie foarte flexibil@

Prima grup@ de cifre - reprezint@ num@rul de conduictoare din cablu

A doua grup@ de cifre - reprezint@ sec]iunea conductoarelor ^n mm2 .

Exemple de cabluri electrice :

-FYY 3X4 - cablu cu 3 conductori din cupru cu sec]iunea 4mm2 cu ^nveli} din PVC

- MCCG 4X4 - cablu pentru instala]ii mobille cu ^nveli} }i manta de cauciuc

- CSYAbY 16X1,5 - cablu de semnalizare cu 16 conductoare din cupru cu ^nveli} }i

manta PVC armat cu band@ de o]el

- ACYBY 3X6 - cablu de energie cu 3 conductoare de alumuniu cu ^nveli} }i manta

PVC armate cu band@ de o]el .

Exemple de conductoare : FY ; AFY ; VLPY ; TIY.

d. Tehnologia de fabricare a cablurilor de semnalizare CSYY ; CSYEAbY.

A. Utilaje tehnologice principale

- EXTRUDERE (SKET 90 pentru izolare ; MAILLEFER pentru aplicare manta

interioar@)

- MA{INI DE %NFUNIAT CU BOBINE

- MA{INI DE ARMAT CU BAND~ DE O[EL de tip SKET

- INSTALA[II ELECTRICE DE %NCERCARE

- MA{INI DE REMANIAT CABLURI

B. Opera]ii tehnilogice principale :

1. Izolarea conductoarelor din cupru

2. %nfunierea conductoarelor din cupru

3. Aplicare manta exterioar@

4. %ncercare la tensiune a cablurilor

5. Remaniere cabluri defecte

C. Opera]ii tehnologice secundare :

1. Uscat granule PVC

2. T@iat folie PVC }i aluminiu

3. Preg@tit fir Cu cositorit pentru cablurile armate

4. Aplicat manta interioar@ de protec]ie

5. Armare cu band@ de o]el

Test verificare: a) Defini]i cablul electric

b) Specifica]i ce reprezint@ grupele de cifre din simbolizarea

cablurilor

c) Enumera]i opera]iile tehnologice principale de realizare a unui

cablu electric

TEMA 3. PILE ELECTRICE {I ACUMULATOARE .

a. Generalit@]i.Pilele electrice - sunt generatoare electrochimice de curent continuu construite

din doi electrozi introdu}i ^ntr-o solu]ie de electrolit.

Acumulatoarele - sunt dispozitive care acumuleaz@ energia electric@ prin

conversie electrochimic@. Ele sunt reversibile , ^n sensul c@ acumuleaz@ energie

electric@ ^n regimul de ^nc@rcare de la o surs@ de curent continuu ( redresor electric

) }i genereaz@ energie electric@ c$nd sunt conectate la un circuit receptor .* La baza

func]ion@rii pilelor }i acumulatoarelor electrice stau fenomenele electrochimice.

Pilele }i acumulatoarele electrice sunt formate din doi electozi , unul pozitiv (anod) }i

unul negativ (catod), o solu]ie de electrolit, o substan]@ depolarizant@ care ^mpiedic@

sc@derea t.e.m. a pilei datorit@ fenomenului de polarizare electrolitic@ care apare

c$nd pila este conectat@ ^n circuit.

Prin introducerea a doi electrozi metalici ^ntr-o solu]ie de electrolit apare un c$mp

electric galvanic imprimat datorit@ reac]iilor chimice dintre electrozi }i solu]ia de

electrolit prin disocierea }i deplasarea ionilor ^ntre cei doi electrozi . Acest c$mp

electric duce la apari]ia unei tensiuni de electrod care depinde de : materialul

electrodului , concentra]ia electrolitului , temperatur@ , etc.

Tensiunea electromotoare a pilei electrice este diferen]a de poten]ial dintre tensiunule

celor doi electrozi.

e = Ve1 - Ve2 .

M@rimi caracteristice pilelor }i acumulatoarelor electrice :

- tensiunea electromotoare - reprezint@ tensiunea la borne ^n gol ( V)- rezisten]a intern@ - reprezint@ rezisten]a electric@ care apare la circula]ia

curentului (Ω)- capacitatea de debitare - reprezint@ cantitatea de electricitate ce poate fi

debitat@ p$n@ c$nd tensiunea la borne scade sub o anumit@ limit@- curentul maxim de desc@rcare (numai pentru acumulatoare) - randamentul energetic - este raportul dintre energia livrat@ la desc@rcare }i

energia primit@ la ^nc@rcareb. Pila electric@ Leclanche.

Este construit@ din :

- un electrod de c@rbune care constitue anodul ( polul pozitiv)

- un strat de oxid de mangan ^n jurul anodului care constitue substan]a

depolarizant@

- electrolitul constituit dintr-o solu]ie de clorur@ de amoniu ( ]ipirig NH4Cl )

imobilizat ^ntr-un gel de amidon

- electrodul negativ - este din zinc sub forma unui tub

Clorura de amoniu disociaz@ ^ntr-un ion negativ de Cl care atac@ electrodul negativ }i

formeaz@ clorura de zinc (ZnCl2) }i ion pozitiv de amoniu care atac@ electrodul pozitiv

produc$nd hidrogen }i amoniac.

Hidrogenul reac]ioneaz@ cu depolarizantul }i produce ap@ }i peroxid de mangan.

Amoniacul se combin@ cu clorura de zinc.

Tensiunea electromotoare a pilei este 1,5 V iar rezisten]a intern@ 0,3Ω.

* Reac]iile chimice generatoare de curent electric din pile sunt ireversibile pila

nemaiput$nd fi adus@ ^n starea ini]ial@.

c. Acumulatorul electric . Sunt de dou@ tipuri : - acide (cu plumb)

- alcaline - care au electrolitul format din

solu]ii alcaline

iar electrozii pot fi din : nichel - fier ; nichel - cadmiu ; zinc - argint .

c1.Acumulatorul cu plumb .

Este construit din :

- ini]ial electrozii sunt realiza]i din gr@tare de plumb acoperite cu un amestec de

oxizi de plumb

- electrolitul este format dintr-o solu]ie apoas@ de acid sulfuric

Electrozii sunt scufunda]i ^n electrolit }i amplasa]i ^ntr-o cuv@ din material plastic sau

sticl@ cu desp@r]ituri

%n urma form@rii , care se face prin alimentarea cu curent a acumulatorului se

formeaz@ electrozii pozitivi }I cei negativi astfel :

- electrozii pozitivi sunt forma]i din oxid de plumb (PbO2) }i au culoare

cafenie

- electrozii negativi sunt din plumb spongios }i au culoare gri

O plac@ format@ din electrozi pozitivi }i negativi au ini]ial o tensiune de 2,2 V iar ^n

circuit se stabile}te la 1,95 V . Tensiunea pe un element nu trebuie s@ scad@ sub

1,6 V deorece placa se poate sulfata ( reac]iile nu mai sunt complet reversibile

).

La ^nc@rcare tensiunea pe un element cre}te rapid la 2, 2 V apoi lent la 2,3 V }i poate

s@ ajung@ p$n@ la maxim 2,8 V.

Acumulatorul de 12 V se ob]ine prin ^nserierea a 6 elemen]i iar cel de 6 V prin

^nserierea a 3 elemen]i .

c2 . Acumulatorul alcalin are fa]@ de cel cu plumb urm@toarele avantaje :

- durat@ de serviciu mare

- etan}ietate }i rezisten]@ la }ocuri mecanice mare

- are densitate energetic@ superioar@

Aceste acumulatoare au tensiunea pe element cuprins@ ^ntre 1,3 - 1,5 V iar

desc@rcarea se face p$n@ la limita de 1V.

d. Utilizarea acumulatoarelor.

- ^n instala]ii fixe - ca baterii de rezerv@ pentru : iluminatul de siguran]@ ;

iluminat }i comand@ ^n instala]iile unde alimentarea cu energie trebuie asigurat@

continuu ( spitale , centarle telefonice , centrale electrice , centrale CFR , camere de

comand@ , etc. )

- ^n instala]ii mobile - autovehicule ( pentru demaraj }i iluminat ) ; vagoane de

c@l@tori , avioane , vapoare , submarine ( iluminat de siguran]@) ; l@mpi portabile ;

aparate portabile ; electrocare }i electrostivuitoare ; microcalculatoare , ceasuri

electrice , etc .

e. %ntre]inerea acumulatoarelor cu plumb.

%nc@rcarea - se face c$nd tensiunea pe element a sc@zut sub 1,8 V iar densitatea

electrolitului sub 1,2 g/cm3. %nc@rcarea se face cu redresoare destinate special acestui

scop prev@zute cu elemente de reglaj al curentului }i aparate indicatoare . Valoare

curentului de ^nc@rcare p$n@ ce tensiunea pe element ajunge la 2,4 V ( ^n

gol) este egal cu capacitatea bateriei / 10 (A). Dup@ atingerea acestei

tensiuni curentul se scade la jum@tarte din valoarea ini]ial@ }i ^nc@rcarea se

termin@ c$nd tensiunea pe element ajunge la 2,8 V iar densitatea

electrolitului la 1,28 g / cm3 .

%n timpul ^nc@rc@rii dopurile de la baterie se desfac iar electrolitul se completeaz@

p$n@ trece peste partea superioar@ a pl@cilor de separa]ie cu ap@ distilat@ .

ATEN[IE nu se completeaz@ niciodat@ electrolitul cu acid sulfuric , c@ se

produc reac]ii periculoase .

Bateriile se men]in ^n stare curat@ }i uscat@ }i se re^ncarc@ periodic la 30 zile .

Clemele racordate la electrozi trebuie s@ fie str$nse bine , s@ fie curate , s@ fie unse

deasupra cu vaselin@.

Test verificare : a) Care sunt elementele constructive ale unei pile electrice?

b) Care este deosebirea fundamental@ dintre o pil@ electric@ }i un

acumulator?

c) Cum decurge procesul de ^nc@rcare a unui acumulator cu

plumb?

TEMA 4. RECEPTOARE ELECTRICE .

L.4.1 Receptoare electrice de iluminat cu incandescen]@ .

a. Generalit@]i.

Sursa de lumin@ (lampa electric@ , tubul luminos) - este dispozitivul care

conectat la re]eaua electric@ direct sua prin intermediul unor elemente auxiliare

produce radia]ii luminoase.

Energia electric@ se transform@ ^n energie luminoas@ prin :

- aducerea unui corp la incandescen]@ (surse incandescente)

- realizarea unei desc@rc@ri electrice ^ntr-un mediu gazos sau cu vapori metalici

(surse fluorescente)

Corpul de iluminat - reprezint@ dispozitivul ^n care este amplasat@ sursa de lumin@

. Are rolul :

- de a sus]ine sursa de lumin@ }i de a-i oferi protec]ie la lovituri

- de a asigura alimentarea cu energie electric@ a sursei }i de a realiza izolarea

electric@ a acesteia fa]@ de mediu

- de a asigura sursei o distribu]ie convenabil@ a fluxului luminos.

Sursa de lumin@ }i corpul de iluminat formeaz@ ^mpreun@ - receptorul electric de

iluminat

Receptoarele electrice de ilumunat se clasific@ ^n trei mari categorii :

- receptoare cu incandescen]@

- receptoare fluorescente de joas@ presiune

- receptoare fluorescente de ^nalt@ presiune

b. Receptoare electrice de luminat cu incandescen]@.

b1. Surse de lumin@ incandescente.

L@mpile electrice cu incandescen]@ sunt cunoscute sub denumirea de becuri. P@r]ile

principale ale unui bec electric cu incandescen]@ sunt :

1- filament - executat din wolfram ,

produce radia]ii

2- c$rlige de sus]inere a

filamentului

3- electrozi - care alimenteaz@ cu

tensiune filamentul

4- lop@]ic@ - sus]ine }I izoleaz@

electrozii

5- balon de sticl@ cu gaz inert

6- material de umplutur@ izolator

7- soclu metalic

8- contacte electrice

Puterea becurilor electrice este de : 25 ; 40 ; 60 ; 75 ; 100 ; 150 ; 200 ; 300 ; 500 W ,

pentru tensiunile de 120 V }i 220V .

Soclurile se pot executa :

- filetate (Edison)

- baionet@ (nefiletate)

b2. Corpuri de iluminat pentru l@mpile cu incandescen]@ sunt de mai multe

tipuri :

- pendule }i lustre - sunt suspendate ,cu glob opal, ^n care se pot monta surse de

lumin@ p$n@ la 200 W.

- plafoniere - sunt fixate pe tavan , cu glob opal ,pot fi metalice ^n care se pot monta

surse p$n@ la 200 W sau din por]elan , aminoplast ^n care se pot monta surse p$n@ la

60 W.

- aplice - sunt fixate pe perete vertical , se construiesc ^n varietate mare de modele

^n care se monteaz@ surse p$n@ la 200 W.

- corpuri de iluminat portabile - de tip lampadar , veioze , l@mpi de birou prev@zute

cu surse p$n@ la 40W }i cordon de alimentare flexibil

b3. Conectarea ^n circuit a receptoarelor electrice cu incandescen]@.

N

F

N

F

L.4.2. Receptoare de iluminat cu desc@rc@ri.A. Receptoare fluorescente de joas@ presiune.

a. Sursa de lumin@ - este sub forma unui tub prev@zut la capete cu doi electrozi , ^n

interiorul c@ruia se g@sesc vapori de mercur de joas@ presiune . Pe peretele interior al

tubului se sfl@ depus@ o substan]@ fluorescent@ sub forma unui strat de pulbere fin@

care transform@ radia]iile ultraviolete ( ce se produc datorit@ desc@rc@rilor electrice

^n vapori de mercur) ^n radia]ii luminoase vizibile. Nuan]a culori emise depinde de

re]eta tehnologic@ de realizare a stratului fluorescent }i este specificat@ astfel :

- 1X - alb lumina zilei ; 2 - alb ; 2X - alb superior ; 3 - alb cald ; 3X - alb cald

superior .

b. Func]ionarea l@mpii fluorescente.

Tubul fluorescent se conecteaz@ ^n circuit prin ^nserierea cu alte dispozitive

electrice : bobin@ (balast) ; starter. Pentru ^mbun@t@]irea factorului de putere ^n

circuit se conecteaz@ }i un condensator.

Starterul - este sub forma unui tub de sticl@ ^n interiorul c@ruia se afl@ vapori de

argon - neon - heliu }i doi electrozi . Tubul de sticl@ este amplasat ^n interiorul unui tub de

plastic ^mpreun@ cu un condensator }i

este prev@zut cu 2 terminale la care sunt conecta]i electrozii }i condensatorul .

Starterul are rolul de a ^nchide circuitul de ^nc@lzire a filamentelor tubului }i de

amorsare a acestuia .

Balastul - este o bobin@ cu miez magnetic ^nglobat@ ^ntr-o mas@ cimentat@

amplasat@ ^ntr-o cutie metalic@ prev@zut@ cu dou@ borne. Balastul produce un v$rf

de tensiune necesar amors@ri tubului }i asigur@ func]ionarea stabil@ a l@mpii .

T 40 W

B - 40W

S 25 - 80

220V

La alimentarea cu tensiune pe lamelele starterului este o diferen]@ de poten]ial de 220 V , acestea se ^nc@lzesc }i se lipesc determin$nd trecerea curentului prin filamentele tubului . Filamentele se ^nc@lzesc }i produc emisia termoelectronic@ cere creaz@ un c$mp electric ^n interiorul tubului. Dup@ un timp scurt deorece tensiune pe electrozii starterului scade ace}tia se r@cesc , se deslipesc moment ^n care fluxul magnetic din balast se modific@ , produce un v$rf de tensiune care provoac@ amorsarea tubului . L@mpile fluorescente de joas@ presiune se fabric@ la noi ^n ]ar@ ^n urm@toarele game : 14 W ( 30 cm) ; 20 W ( 60 cm) ; 40 W (120 cm) ; 65 W (150 cm )

c. Corpuri de iluminat pentru l@mpi fluorescente de joas@ presiune .

Corpurile de iluminat se execut@ ^ntr-o gam@ larg@ de sortimente }i se simbolizeaz@

cu o grup@ de litere }i una de cifre care au semnifica]ia :

- F - corp de iluminat fluorescent ; I - pentru interior ; R - cu reflector ; D - cu

dispersor ; G - cu gr@tar ; A - pentru montaj aparent ; I - pentru montaj ^ngropat ;

S - pentru montaj suspendat ; P - protejat contra umidit@]ii }i prafului .

- prima cifr@ reprezint@ num@rul de tuburi din corpul de ilumunat

- ultimele dou@ cifre reprezint@ puterea nominal@ a unui tub

Exemple: -FIRA 220 ( corp de iluminat fluorescent pentru interior cu reflector , montaj

aparent , cu dou@ tuburi de 20 W )

- FIPA 240 (corp de iluminat fluorescent pentru interior , protejat contra

umidit@]ii }i prafului ,montaj aparent , cu dou@ tuburi de 40 W ) .

d. Moduri de conectare a l@mpilor fluorescente de joas@ presiune .

B1 - 40 W

T1 - 40 W

S1

B2 - 40 W C

T2 - 40 W

S2

220 V

Montajul duo .

Balastul B2 deoarece este ^nseriat cu un condensator are o rectan]@ capacitiv@ care

compenseaz@ reactan]a inductiv@ a balastului B1 }i face ca factorul de putere s@ fie

aproximativ 1 .

B - 40 W

T1 - 20 W

S1 - 20

T2 - 20 W

C S2 - 20

220 V

Montajul tandem

B 40 T - 40 W

C

220 V

Montaj f@r@ starter (pentru aprindere rapid@)

B. Receptoare fluorescente de ^nalt@ presiune .

a. Sursa de lumin@.

E1

EA E2

R

220 V

B

Are forma unui balon de sticl@ cu peretele interior acoperit cu un strat de substan]@

fluorescent@ . %n interiorul balonului de sticl@ se g@se}te un tub de sticl@ cu vapori

de mercur sau sodiu de ^nalt@ presiune numit arz@tor . %n interiorul arz@torului se

afl@ trei electrozi: doi electrozi principali E1 }i E2 conecta]i la soclul l@mpii }i un

electrod auxiliar EA conectat printr-o rezisten]@ R (4 KΩ ) la electrodul E1.

b. Func]ionarea l@mpii.

La alimentarea cu tensiune are loc o desc@rcare electric@ ^ntre electrozii E2 }i EA

care provoac@ ^nc@lzirea }i ionizarea mediului din arz@tor . Dup@ circa 5 min c^nd

mediul este complet ionizat are loc desc@rcarea ^ntre electrozii E1 }i E2 iar lampa

func]ioneaz@ . Timpul de aprindere este influien]at de temperatura mediului

^nconjur@tor , scade odat@ cu cre}terea temperaturii. Pentru stabilitatea func]ionarii

se conecteaz@ lampa ^n serie cu un balast. L@mpile cu vapori de ^nalt@ presiune se

fabric@ cu puterile nominale de : 80 W ; 125 W ; 250 W ; 400 W ; 1000 W pentru

tensiunea de 220 V.

Test verificare . a) Ce rol are starterul ?

b) Reprezenta]i schema electric@ a montajului duo .

c) Ce rol are condensatorul ?

L.4.3. MOTOARE ELECTRICE

Motoarele electrice sunt receptoare care transform@ energia electric@ ^n energie

mecanic@. Pot fi :

- de curent continuu

- de curent alternativ , care sunt de 2 tipuri :

asincrone: - cu rotorul ^n scurtcircuit sincrone

- cu rotorul bobinat

A. Motoare electrice de curent continuu.

a. Elemente constructive de baz@.

1. statorul (inductorul) - este partea fix@ a ma}inii si este format din urm@toarele

elemente

1.1 circuitul magnetic statoric- poate fi masiv sau lamelat }i este format din :

- jugul statoric

- poli principali

- poli auxiliari (sau de comuta]ie) , la ma}inile de puteri mari

1.2. dispozitiv portperii - ^n care se fixeaz@ periile.

Periile sunt de form@ paralelipipedic@ din c@rbune grafitat sau cupru }i

asigur@ leg@tura electric@ dintre bobinele rotorului }i circuitele

electrice exterioare.

Ma}inile de c.c. sunt prev@zute cu num@r par de perii plasate

diametral opuse 2 c$te 2.

1.3. cutia de borne - ^n care se g@se}te placa de borne , prin intermediul

c@reia se asigur@ leg@turile electrice ^ntre circuitrul electric al ma}inii }i circuitele

electrice exterioare.

2. rotorul (indusul) - este partea mobil@ a ma}inii }i este format din :

2.1 circuitul magnetic rotoric - care este cilindric , lamelat , prev@zut cu

canale exterioare

2.2 colectorul -are form@ cilindric@ , este alc@tuit din lamele de cupru

trapezoidale izolate ^ntre ele

}i fa]@ de partea metalic@ a axului . La aceste lamele se lipesc extremit@]ile bobinelor

rotorului.

2.3. axul ma}inii - este construit din fier sau o]el de forma unei bare cilindrice }i

are rol de a sus]ine elementele rotorului

2.4. ventilatorul - este fixat pe ax }i asigur@ r@cirea ma}ini.

2.5. rulmen]ii - sunt fixa]i pe ax , sus]in axul }i permit rota]ia acestuia

2.6. fulia - fixat@ pe ax , prin intermediul c@reia se transmite mi}carea unui

utilaj

3. scuturile ( capacele ) - se fixeaz@ cu ajutorul }uruburilor de stator }i sunt

prev@zute cu lag@re ^n care

se introduc rulmen]ii.

4. circuitul electric al ma}inii - reprezint@ ^nf@}ur@rile ma}inii care sunt:

- ^nf@}urarea de excita]ie ( inductoare ) - amplasat@ ^n jurul polilor

principali

- ^nf@}urarea de comuta]ie - amplasat@ ^n jurul polilor auxiliari , are rolul de

a ^mbun@t@]i comuta]ia ( reduce gradul de

sc$nteiere la colector )

- ^nf@}urarea de compensa]ie - amplasat@ ^n canalele din talpa polilor

principali , se utilizeaz@

la ma}inile cu regim greu de lucru ,

compenseaz@ reac]ia indusului

- ^nf@}urarea rotoric@ ( indus@) - amplasat@ ^n canalele rotorului.

b. Notarea ^nf@}ur@rilor ma}inilor de c.c. }i modul lor de conectare.

%nf@}urarea de excita]ie : C1 - C2 - c$nd este conectat@ ^n serie cu

indusul

E1 - E2 - c$nd este conectat@ ^n paralel cu indusul

F1 - F2 - c$nd este separat@

%nf@}urarea indus@ ( rotoric@): A1 - A2

%nf@}urarea de comuta]ie: B1 - B2

%nf@}urarea de compensa]ie: D1 - D2

* %nf@}ur@rile de comuta]ie }i compensa]ie se conecteaz@ ^ntotdeauna ^n

serie cu INDUSUL.

*Exist@ 5 tipuri de conectare a ^nf@}ur@ri de excita]ie :

A1 A1 A1 C2

E1 E2

C1

A2

F1 F2 A2 A2

excita]ie separat@ excita]ie deriva]ie excita]ie

serie

A1 C2 A1

C2

E1 E2

C1

C1

A2

A2

excita]ie compound F1 F2

excita]ie mixt@

c. M@rimi specifice care intervin la ma}inile electrice de c.c.

Axa polar@ - axa pe care sunt plasa]i poli principali

Axa neutr@ - axa pe care sunt plasa]i poli auxiliari ( bisectoarele unghiurilor formate

de 2 axe polare cons)

* PERIILE MA{INII SE AMPLASEAZ~ %N AXA NEUTR~.

Num@rul de perechi de poli - jum@tate din num@rul de poli principali (p)

Pasul polar - distan]a ^ntre dou@ axe neutre

d. Domenii de utilizare.

Motoarele de c.c - se utilizeaz@ la sisteme de ac]ionare electric@ cu tura]ie

variabil@ ^n limite largi }i porniri grele cum ar fi :

- ma}ini unelte

- laminoare

- mijloace de transport electrice (tramvaie , troleibuze , metrou , locomotive

electrice)

- electrocare , elecrostivuitoare

- ma}ini de extrac]ie miner@

- servomotoare

B. Motoare de curent alternativ asincrone .

a. Construc]ie.

1. Statorul este partea fix@ a motorului , produce c^mpul magnetic

^nv$rtitor }i este format din:

- miezul magnetic fix care este construit din material magnetic , este

lamelat }i prev@zut cu crest@turi ^n interior ( canale) pentru introducerea bobinelor

- ^nf@}urarea statoric@ sau bobinele statorului care sunt formate din

mai multe spire executate din conductor de cupru emailat

- carcasa ma}inii care sus]ine }i ^nchide ^ntreg ansamblu. Carcasa se

execut@ din font@ , o]el sau aliaj de aluminiu .

2. Rotorul este partea mobil@ a ma}inii care ^n care se stabile}te prin induc]ie

curent electric , se rote}te prin interac]iunea dintre c$mpul magnetic ^nv$rtitor }i

acest curent }i este format din :

- miezul magnetic mobil care este construit din material magnetic este

cilindric }i prev@zut cu crest@turi la exterior

- ^nf@}urarea rotoric@ sau bobinele rotorului care sunt formate din mai

multe spire din conductor flexibil de cupru emailat ( pentru ma}inile cu rotorul bobinat)

* Ma}inile cu rotorul ^n scurtcircuit ^n canalele rotorului se introduc bare de aluminiu

care se scurtcircuiteaz@ la capete .

- arborele sau axul ma}inii , din o]el pe care sunt montate miezul rotor }i

^nf@}urarea .

-^ntrefierul reprezint@ spa]iul de aer dintre stator }i rotor. %n ^ntrefier

au loc fenomenele electromagnetice care stau la baza func]ion@rii ma}inii electrice .

3. Accesorii

- lag@rele - care sus]in arborele }i permit rota]ia acestuia }i pot fi cu

alunecare ( cu cuzine]i ) sau cu rostogolire ( cu rulmen]i)

- scuturile - piesele de cap@t care se fixeaz@ pe carcas@ }i ^n care se

fixeaz@ lag@rele - ventilatorul - care are rol de r@cire a ma}inii }i care

este fixat pe axul ma}inii

- cutia de borne - montat@ pe carcas@ , prev@zut@ cu o plac@ de borne

prin care se execut@ leg@turile ^ntre ^nf@}ur@rile ma}inii }i circuitele exterioare

- inelele colectoare - sunt executate din bronz sau alam@ , izolate ^ntre

ele }i fixate pe arborele rotorului printr-un butuc izolator. La inele se conecteaz@

^nf@}ur@rile statorului }i pe ele preseaz@ periile motorului .

- periile -sunt executate din grafit sau bronz-grafitat }i au rolul de a face

leg@tura electric@ dintre bobinele rotorului }i cutia de borne.

b. Legarea bobinelor unui motor .

Bobinele statorului - se conecteaz@ ^n dou@ moduri :

- ^n stea ( tensiunea pe bobin@ este 220V )

- ^n triunghi ( tensiunea pe bobin@ este 380 V )

Bobinele rotorului - se conecteaz@ numai ^n stea , capetele libere fiind conectate la

inelele colectoare.

R S T R S T

U V W U V

W

X Y Z X Y

Z

Conexiunea stea Conexiunea

triunghi

c. Parametrii nominali : - puterea nominal@ (^n Kw ) - reprezint@ puterea

mecanic@ util@ la arborele m@}inii P E / t 1CP 735 W

- tensiunea nominal@ ( V ) - tensiunea normal@ de alimentare

^n cazul motorului sau debitat@ ^n cazul generatorului

- curentul nominal ( A ) - curentul corespunz@tor tensiunii }i puterii nominale

- tura]ia nominal@ ( rot / min ) - viteza de rota]ie a ma}inii - frecven]a nominal@ ( Hz ) - frecven]a electric@ la care

lucreaz@ ma}ina- factorul de putere ( cos ) - pentru motoarele electrice

reprezint@ raportul dintre putera activ@ }i puterea aparent@.c. Motoare sincrone - sunt motoare cu viteza de rota]ie egal@ cu a c$mpului magnetic ^nv$rtitor Construc]ie:

- statorul - are acea}i construc]ie ca a motorului asincron

- rotorul - este format din :

- arbore - executat din o]el }i are acela}i rol ca la motorul asincron

- miezul magnetic - poate fi lamelet cu canele exterioare ( motorul cu poli

^neca]i) sau

din o]el masiv ( motorul cu poli aparen]i )

- ^nf@}urarea rotorului - este numit@ }i ^nf@}urare de excita]ie care este

alimentat@ de la

o surs@ de curent continuu ( surs@ excitatoare)

- inele colectoare - sunt fixare pe arbore }i izolate de acesta }i ^ntre ele, la

inele fiind

conectat@ ^nf@}urarea rotorului

- perii colectoare }i sistemul portperii - periile se execut@ din c@rbune

grafitat sau cupru

}i asigur@ leg@tura electric@ ^ntre rotor }i cutia de borne; sistemul

portperii este dispozitivul

^n care se fixeaz@ periile .

Func]ionare - prin alimentarea ^nf@}ur@rii statorului cu tensiune se produce un

c$mp magnetic ^nv$rtitor care interac]ioneaz@ cu curentul din ^nf@}urarea rotorului

(care apare prin conectarea acesteia la sursa excitatoare ) , acestea interac]ioneaz@

produc un cuplu de for]e care provoac@ rota]ia rotorului.

Motorul poate func]iona : - supraexcitat - c$nd curentul din rotor este mai mare dec$t

curentul de excita]ie , caz ^n care motorul este furnizor de putere reactiv@ capacitiv@

- subexcitat - c$nd curentul din rotor este mai mic dec$t cel

de excita]ie

Deoarece motoarele sincrone produc cupluri de rota]ie numai la tura]ia de sincronosm

ele nu pot porni singure , iar pornirea se face : - cu un motor auxiliar

- ^n asincron - se conecteaz@ rotorul ^n scurtcircuit ; se alimenteaz@ statorul

la re]ea ; c$nd tura]ia este maxim@ se scoate scurtcircuitul }i se alimenteaz@ acesta la

sursa excitatoare.

T.5. SOLICIT~RILE APARATELOR ELECTRICE %N TIMPUL EXPLOAT~RII.

a. M@rimi caracteristice ale aparatelor electrice.

- tensiunea nominal@ - se distinge :

- tensiunea nominal@ de izolare - tensiunea pentru care este dimensionat

aparatul

- tensiunea nominal@ de uitlizare - tensiunea la care este folosit aparatul

- tensiunea de comand@ - tensiunea la care este alimentat@ bobina aparatului

- curentul nominal - se disting:

- curentul nominal termic - curentul maxim pe care ^l poate suporta aparatul

timp de 8 ore f@r@ a se ^nc@lzi excesiv subansamblele sale

- curentul nominal de utilizare - este curentul care poate fi suportat de

contactele aparatului

- capacitatea de comuta]ie - se exprim@ prin:

- curentul de rupere - reprezint@ curentul maxim pe care ^l poate ^ntrerupe

aparatul

- curent de ^nchidere - este curentul maxim pe care ^l poate stabili aparatul la

^nchidere

- frecven]a de conectare - fc = 3.600 / tc unde tc = durata unui ciclu de func]ionare.

b. Solicit@rile aparatelor electrice.

Cele mai frecvente solicit@ri ^n timpul exploat@rii aparatelor electrice sunt:

- solicit@ri electrice

- solicit@ri termice

- solicit@ri mecanice

- solicit@ri fizico-chimice

- solicit@ri provocate de ac]iunea foctorilor de mediu

b1.Solicit@rile electrice - sunt solicit@rile la care este supus unj izolator electric c$nd

dou@ regiuni ale sale sunt la poten]iale diferite. Diferen]a mare de poten]ial poate

provoca un curent de str@pungere ^n interiorul izolatorului , sau o conturnare pe

suprafa]a exterioar@ a izolatorului

Subansamblele solicitate electric sunt : izola]ia , circuitele magnetice ,

dispozitivele de stingere a arcului electric.

b2 . Solicit@ri termice - sunt solicit@rile provocate de varia]ii de temperatur@ .

%nc@lzirea aparatelor se datoreaz@ pierderilor de energie care :

- prin efectul Joule ,^n c@ile de curent

- prin magnetizarea puternic@ a miezurilor magnetice

- prin efect pelicular

b3. Solicit@ri electrodinamice - sunt for]e de atrac]ie sau respingere exercitate

asupra c@ilor conductoare c$nd prin acestea circul@ curen]i mari.Defectele provocate

de aceste for]e pot fi :

- ^ndoirea conductoarelor

- sl@birea leg@turilor

- sl@birea presiunii de contact

- deschiderea aparatelor sub sarcin@

- distrugerea izolatorelor suport a c@ii de curent

Rezonan]a mecanic@ - este cel mai periculos efect }i apare ^n cazul ^n care

frecven]a interioar@ proprie a c@ii de curent este egal@ cu frecven]a for]ei

electrodinamice la care este supus@ calea de curent ( dubl@ fa]@ de frecven]a

curentului)

c. Fenomene care produc solicit@rile aparatelor electrice.

- arcul electric de ^ntrerupere - care produce ionizarea mediului , temperaturi

mari .lumin@ puternic@ , curen]i mari

- supracuren]ii - care pot fi de suprasarcin@ sau de scutcircuit }i au valori mari

- supratensiunile - care apar la ^ntreruperea rapid@ a curen]ilor mari sau la

desc@rc@rile atmosferice

T.6. APARATE ELECTRICE DE PROTEC[IE.

L.6.1. SIGURAN[E FUZIBILE.

a. Generalit@]i.

Cele mai frecvente deranjamente ^n instala]iile electrice se datoresc regimurilor

de supracuren]i.

Supracuren]ii sunt de dou@ feluri : de scurtcircuit ; de sarcin@.

Supracurentul de scurtcircuit - apare ^n momentul punerii ^n contact direct a

dou@ puncte cu poten]ial diferit , este de 6...10 ori mai mare dec$t curentul nominal

din circuitul respectiv }i are durat@ foarte scurt@

Pentru a proteja instala]ia la scurtcircuit se utilizeaz@ siguran]e fuzibile.

Supracurentul de sarcin@ - apare la func]ionarea ^n regim anormal a

consumatorului , este cu 1...20 % mai mare dec$t curentul nominal }i are durat@

$ndelungat@ de ac]iune. Pentru a proteja instala]ia }i consumatorul la suprasarcin@ se

utilizeaz@ relee electromagnetice }i siguran]e fuzibile .

Siguran]ele fuzibile sunt prev@zute cu un element fuzibil const$nd dintr-un fir sau o

band@ sub]ire din metal de o anumit@ sec]iune care se tope}te c$nd curentul care ^l

str@bate dep@}e}te valoarea pentru care a fost proiectat .

Tipuri constructive : - siguran]e ^n tub de sticl@

- siguran]e cu filet

- siguran]e cu mare putere de rupere (MPR)

Semne utilizate pentru reprezentarea siguran]elor fuzibile :

LS 25 / 10A LFi 63 / 35A MPR 315 / 125A

pe circuit monofazat pe circuit trifazat

b. Siguran]e ^n tub de sticl@ - se utilizeaz@ la protec]ia circuitelor de mic@ putere (

electronice) de curen]i p$n@ la 1A. Sunt formate dintr-un tub de sticl@ prev@zut la

capete cu c$te un capac metalic }i ^n interior cu un fir fuzibil lipit de cele dou@ capace.

tub de

sticl@

capac

metalic

lipitur@

fuzibil

c. Siguran]e cu filet - sunt cele mai utilizate siguran]e fuzibile }i func]ie de gabarit se

^mpart ^n dou@ mari categorii : - siguran]e cu filet standard

- siguran]e cu filet miniatur@ (Mygnon)

Sunt formate din urm@toarele elemente :

- soclul - se execut@ din material ceramic }i este prev@zut cu borne de lagare la

circuitul electric ext.

Soclul asigur@ fixarea siguran]ei pe suportul de sus]inere.

- patronul - este un corp tubular ceramic prev@zut cu capace la capete iar ^n interior

cu un fir fuzibil lipit de cele dou@ capace }i ^nconjurat de nisip cuar]os. Mai este

prev@zut cu un fir indicator prev@zut la un cap@t cu un disc indicator care are diferite

culori ^n func]ie de curentul nominal al siguran]ei. La arderea fuzibilului firul indicator

se arde }i arunc@ ^n afar@ discul indicator sesiz^nd ^ntreruperea fuzibilului.

6A - verde ; 10A - ro}u ; 25A - galben ; 35A - negru ; 80A - argintiu etc.

- capacul - este format dintr-o pies@ din material ceramic ^n interiorul c@reia se afl@

o pies@ metalic@ filetat@. Asigur@ fixarea patronului ^n interiorul soclului }i

^nchiderea circuitului electric ^ntre bornele soclului prin intermediul fuzibilului.

- capacul de protec]ie - este din ebonit@ sau ceramic@ se fixeaz@ peste soclu }i

protejeaz@ bornel soclului unde se execut@ leg@turile electrice.

- inelul filetat - este din ebonit@ sau ceramic@ }i fixeaz@ capacul de protec]ie peste

soclu.

%n func]ie de modul de executare a leg@turilor electrice exist@ 3 categorii de socluri:

- socluri cu leg@turi ^n spate -LS

- socluri cu leg@turi fa]@ izolate - LF

- socluri cu leg@turi fa]@ neizolate -Lfi

%n func]ie de curen]ii nominali pentru care au fost proiecta]i exist@ 3 categorii de

socluri :

- soclu de 25A pentru patroane de : 6A ; 10A ; 16A ; 20A ; 25A.

- soclu de 63A pentru patroane de : 35A ; 50A ; 63A.

- soclu de 100A pentru patroane de : 80A ; 100A.

d. Siguran]e cu mare putere de rupere.

Se utilizeaz@ pentru curen]i mari de la 100 A la 630 A. Din punct de vedere al timpului

de topire al fuzibilului exist@ 3 categorii de siguran]e MPR :

- normale sau rapide (gL , aL) - pentru protec]ia conductoarelor

- lent rapide (gM , aM) - pentru protec]ia motoarelor

- ultra rapide (gR , aR) - pentru protec]ia elementelor semiconductoare de

putere.

- 35 -

Sunt formate din urm@toarele elemente :

- soclul ceramic - are form@ plat@ este prev@zut la capete cu dou@ contacte

^n form@ de furc@ care au c^te o born@ de leg@tur@

- patronul - este din ceramic@ are form@ paralelipipedic@ , este prev@zut la

capete cu dou@ capace

care au c$te un contact ^n form@ de cu]it. Contactele sunt prev@zute cu ni}te gheare

pentru a putea fi prins patronul ^n m$nerul izolator cu care se fixeaz@ ^n soclu. %n

interiorul patronului se afl@ fuzibilul lipit de cele dou@ capace }i ^nconjurat de nisip

cuar]os. Banda fuzibil@ se deosebe}te de la un tip la altul de siguran]e astfel:

- la siguran]ale lent-rapide banda este prev@zut@ cu pun]i }i pe band@ se

aplic@ o pic@tur@ de aliaj staniu-plumb care formeaz@ cu arginul sau cuprul un aliaj

u}or fuzibil. La suprasarcin@ fuzibilul se tope}te ^n zona unde este adaosul iar la

scurtcircuit fuzibilul se tope}te ^n zona pun]ii .

- la siguran]ele ultrarapide banda este prev@zut@ cu pun]i foarte ^nguste .

Siguran]ele cu mare putere de rupere se fabric@ ^n 5 m@rimi acoperind o gam@ de

curen]i nominali ^ntre

60 A }i 1000 A.

Soclurile siguran]elor cu mare putere de rupere sunt de 2 categorii :

- soclu de 315A pentru fuzibile de :125A ; 160A ; 200A ; 250A ; 315A

- soclu de 630A pentru fuzibile de : 400A ; 500A ; 630A.

e. Reguli de exploatare :

- m@rimea siguran]ei trebuie aleas@ corect ^n func]ie de sec]iunea

conductorului protejat

- este interzis@ ^nlocuirea fuzibilului cu fir de cupru necalibrat sau trecerea

acestuia peste patron

- leg@turile la bornele siguran]elor trebuie s@ fie bine str$nse pentru a evita

^nc@lzirea acestora

- siguran]ele se amplaseaz@ ^n partea superioar@ a tablourilor

- siguran]ele vor fi prev@zute cu capacele de protec]ie

- alimentarea siguran]ei se va face la piesa de contact , contactul filetat fiind

conectat spre receptor

- introducerea patronului la siguran]ele MPR se face numai cu m$nerul de

protec]ie.

- scoaterea sau introducerea patronului se face numai cu consumatorii decupla]i.

L.6.2. RELEE TERMICE

a. Generalit@]i.

Releul termic asigur@ protec]ia consumatorilor ^n special a motoarelor electrice la

supracuren]i de sarcin@ (1,2 - 6)In care provin din supra^nc@lzirea unui motor sau

r@m$nerea acestuia ^n dou@ faze.

Piesa de baz@ a releului termic o constitue un bimetal ( o pies@ format@ din dou@

metale cu coeficien]i de dilata]ie foarte diferi]i , astfel ^nc$t la ^nc@lzire se dilat@

^ncovoindu-se pe partea metalului cu coeficient de dilata]ie mai mic).

%n func]ie de modul de ^nc@lzire a bimetalului exist@ 2 tipuri de relee :

- cu ^nc@lzire direct@ - c$nd curentul trece direct prin bimetal

- cu ^nc@lzire indirect@ - c$nd curentul trece printr-o ^nf@}urare din jurul

bimetalului.

Relee termice tripolare pentru curent alternativ sunt cunoscute sub denumirea de

TSA }i se fabric@ ^n mai multe variante :

- TSA 10 regleaz@ curen]i ^ntre 0,4....11 A

-TSA 16 regleaz@ curen]i ^ntre 0,4....16 A

-TSA 32 regleaz@ curen]i ^ntre 0,4...32 A

-TSAW 400 regleaz@ curen]i ^ntre 80...400 A

- TSAW 630 regleaz@ curen]i ^ntre 315....630 A

Caracteristica principal@ a releului termic este curentul reglat - Ir care trebuie s@

^ndeplineasc@ urm@toarea condi]ie In Ir 1,2In unde In = Pn / (√3Uncos)

Releele termice destinate motoarelor electrice trebuie s@ ^ndeplineasc@ condi]iile:

- s@ nu declan}eze timp de 2 ore la un curent egal cu 1,05Ir

- s@ declan}eze ^n timp de 2 ore la un curent egal cu 1,2Ir- s@ declan}eze ^n timp de 2 minute la un curent egal cu 1,5Ir- s@ declan}eze ^n timp de 2...5 secunde la un curent egal cu 6Ir

b. Construc]ia releului termic.

R A S B T C 3 2 1 R S T

3

2

A B C

1

Reprezentarea

simbolic@ a contactelor

- contactele de for]@ (R-A ; S-B ; T-C) - sunt formate din trei grupe de lamele

bimetalice peste care se afl@ o ^nf@}urare care este conectat@ la bornele

exterioare }i care sunt conectate ^n serie cu consumatorul.

Se utilizeaz@ c$te un contact pe fiecare faz@. Au rolul de a se ^ncovoia c$nd sunt

parcurse de un anumit curent }i prin ^ncovoiere ac]ioneaz@ asupra tijei electroizolante

deplas$nd-o.

- contactele de comand@ (1-3 ; 1-2) - sunt formate dintr-un contact mobil 1 care

se deplaseaz@ ^ntre dou@ contacte fixe 3 }i 2. %n stare normal@ contactul 1-3 este

^nchis . Are rolul de a decupla partea de comand@ a instala]iei c^nd este ac]ionat de

tija izolatoare (prin deschiderea contactului 1-3).

- tija electroizolanta - tramsmite mi}carea bimetalelor spre dispozitivul intermediar

- dispozitivul intermediar - este plasat ^ntre tija electroizolant@ }i contactul de

comand@ mobil (1-3)

- tij@ de rearmare - se afl@ ^ntre contactul 1-2 }i partea frontal@ a releului , are

rolul de a ^nchide ^napoi contactul 1-3 c$nd este ac]ionat@ de utilizator

- buton de reglare a domeniului - se afl@ ^n partea frontal@ a releului }i prin

rotire ac]ioneaz@ asupra dispozitivului intermediar dintre tija izolatoare }i contactul de

comand@ 1-3. Prin rotirea butonului dispozitivul intermediar se apropie sau

dep@rteaz@ de contactul de comand@ 1-3 fapt care duce la deschiderea contactului

la o deplasare mai mare sau mai mic@ a tijei. Prin intermediul lui se regleaz@ curentul

la care declan}eaz@ releul termic.

c. Func]ionare - c$nd ^nf@}ur@rile bimetalelor sunt parcurse de un curent mai mare

dec$t cel pentru care au fost dimensionate un timp mai ^ndelungat , acestea se

^nc@lzesc se dilat@ }i se ^nconvoaie. Prin ^nconvoiere ac]ioneaz@ asupra tijei

izolatoare care o deplaseaz@ spre dispozitivul intermediar ce ac]ioneaz@ asupra

contactului de comand@ 1-3 }i ^l deschide. Acest contact deorece este ^nseriat ^n

partea de comand@ a instala]iei prin deschidere lui se ^ntrerupe alimentarea cu

tensiune a instala]iei electrice de comand@.

d. Demontarea / montarea releului termic.

Etapele procesului tehnologic de demontare:

- se scoate capacul releului din partea superioar@ prin desfacerea }urubului de

prindere

- se scoate tija de rearmare

- se scoate dispozitivul arcuitor al butonului de reglare

- se scoate siguran]a butonului de reglare }i se deta}eaz@ butonul

- se scoate arcul dispozitivului intermediar

- se desface }urubul care sus]ine dispozitivul intermediar }i se deta}eaz@ acest

dispozitiv

- se desface }urubul care sus]ine suportul contactului mobil de comand@ }i se

deta}eaz@

- se desfac }uruburile din partea frontal@ care fixeaz@ contactele de intrare a lamelelor

bimetalice

- se desfac }uruburile din partea opus@ capacului care fixeaz@ contactele de ie}ire a

lamelelor bimetalice

- se deta}eaz@ lamelele bimetalice

- se deta}eaz@ tija electroizolant@

La procesul de montare se parcurg opera]iile prezentate ^n ordine invers@

T.7 APARATE ELECTRICE PENTRU COMAND~ MANUAL~.L 7.1. APARATE PENTRU INSTALA[IILE ELECTRICE INTERIOARE.

a. Generalit@]i.

Aceste aparate servesc la stabilirea }i intreruperea voit@ a unor circuite , fiind

ac]ionate manual de c@tre operator , neav$nd rol de protec]ie. Se pot ^mp@r]i ^n :

- aparate pentru instala]ii electrice interioare de lumin@ }i prize

( ^ntreruptoare ,comutatoare, prize }i fi}e )

- aparate de conectare ( ^ntreruptoare }i comutatoare p$rghie ,

pachet }i cu came ; separatoare ; ^ntreruptoare de sarcin@ }i cu siguran]e )

- aparate pentru ac]ionarea ma}inilor electrice ( comutatoare stea-

triunghi ; inversoare de sens ; aututrafo de pornire ; reostate de pornire ;

controlere )

Dup@ func]ia care o ^ndeplinesc aceste aparate se clasific@ ^n 3 mari categorii :

-^ntreruptoare(c$nd realizeaz@ ^nchiderea sau deschiderea unui circuit electric

parcurs de curent)

- comutatoare (c$nd realizeaz@ ^nchiderea unui circuit simultan cu deschiderea altui

circuit)

- separatoare ( c$nd realizeaz@ ^nchiderea sau deschiderea unui circuit aflat sub

tensiune dar care nu este strabatut de curent )

b. %ntreruptoare pentru circuitele de lumin@

Se execut@ pentru curen]i mici sub 10A . Sunt construite din una sau 2 grupe de

contacte : un contact fi }i un contact mobil . Contactul mobil este ac]ionat prin

intermediul unei p$rghii sus]inut@ de un reostat , de aceea se mai numesc }i

basculante . %ntreruptoarele pot fi : simple sau duble.

%ntreruptorul simplu are un contact fix }i unul mobil }i se ^nseriaz@ pe conductorul

de faz@ care pleac@ spre receptorul de lumin@.

%ntreruptorul dublu - are dou@ contacte mobile }i dou@ contacte fixe. La unul din

capete contactele mobile sunt scurtcircuitate ^ntre ele. Acest ^ntreruptor poate

^nchide sau deschide 2 circuite. Intrarea ^n ^ntreruptor se face la contactele }trapate

iar ie}irile sunt la celelalte dou@ contacte libere.

c. Comutatoare pentru instala]iile electrice de iluminat

Comutatorul de cap@t (de scar@) - are un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre

2 contacte fixe. Poate activa 2 circuite separate , c$nd un circuit este ^nchis cel@lalt

este deschis . Prin conectarea a dou@ comutatoare ^ntr-un anumit mod se poate

aprinde sau stinge un bec din dou@ puncte diferite.

1

0

2

F N

H

0 0

1 2 1 2

Comutatorul cruce - are dou@ contacte mobile care se deplaseaz@ simultan ^ntre

dou@ perechi de contacte fixe . Este prev@zut cu dou@ borne de intrare }i dou@ borne

de ie}ire. Este utilizat pentru una sau mai ac]ion@ri intermediare ^ntre comutatoarele

de cap@t.

2 0 3 3 1 2

L.7.2. APARATE DE CONECTARE.

a. %ntreruptoare }i comutatoare cu p$rghie.

Au construc]ie simpl@ }i se utilizeaz@ pentru ^ntreruperea sau stabilirea circuitelor

electrice aflate sub tensiune dar cu consumatorii decupla]i , deci prin care nu circul@

curen]i sau circul@ curen]i mici.

Sunt construite din urm@toarele subansamble:

- 3 grupe de contacte - prin intermediul c@rora circul@ curen]ii din circuit. Fiecare

grup@ de contacte

este format@ dintr-un contact mobil sub form@ de cu]it }i un contact fix sub

form@ de furc@

- m^ner izolator - fixat rigid de contactele mobile care deplaseaz@ aceste contacte

- plac@ electroizolant@ - pe care sunt prinse contactele fixe

Se fabric@ pentru tensiuni nominale de 500V ^n dou@ variante :

- ^n construc]ie protejat@ ^n bachelit@ - prev@zute cu un capac de bachelit@

fixat peste contacte

Pot ^ntrerupe circuite prin care circul@ curen]i . Se fabric@ ^n mai multe game

de curen]i :

25A ; 63A ; 100A

- ^n construc]ie deschis@ (separatoare) - pot ^ntrerupe circuite prin care nu

circul@ curent. Se

utilizeaz@ deobicei ^mpreun@ cu ^ntreruptoarele automate. Se fabric@ ^n mai multe

game de curen]i:

200A ; 400A ; 630A ; 1000A

Sunt prev@zute ^n plus cu un bol] de siguran]@ care blocheaz@ tija separatorului

dup@ ce acesta a fost

^nchis .Unele tipuri sunt prev@zute cu un contact mobil de rupere ac]ionat de un resort

, prins ^ntre contact }i m$ner , c$nd resortul a fost suficient de bine ^ntins. %n acest

mod stingerea arcului este mai bun@ deoarece viteza de deschidere a contactului este

mult mai mare .

a

R A

a

S B

T C

Comutatoarele cu p$rgie - au aceea}i construc]ie cu urm@toarea deosebire :

contactele mobile se pot roti cu 180 }i intra ^n alte contacte fixe desf@c$nd primul

circuit }i ^nchiz$nd pe cel de-al doilea .

b. %ntreruptoare }i comutatoare rotative sau pachet.

La acest tip de aparate contactele mobile sunt amplasate pe un ax }i exeecut@ o

mi}care de rota]ie la ac]ionarea mânerului axului. Sunt formate din mai multe elemente

identice (pache]i) a}ezate unul peste altul pe un ax , fiecare pachet reprezentând o cale

de curent.

Fiecare pachet este format din urm@toarele elemente:

- dou@ sau trei contacte fixe sub form@ de cu]it montate ^ntre ^ntre 2 discuri

presate din material electoizolant

- un contact mobil sub form@ de furc@ amplasat pe axul aparatului . Contactele

mobile pot fi sub form@ de I ; L ; T }i sunt fabricate din tombac.

Pachetele sunt a}ezate unul peste altul pe axul mobil prinse ^ntre 2 capace metalice

prin intermediul a dou@ prezoane cu piuli]e , iar axul este prev@zut la cap@t cu un

mâner electroizolant. Axul mobil la o ac]ionare execut@ o rotire de 90.

Se construiesc pentru tensiuni de 500V ^n mai multe game de curen]i ^ntre (10 - 200)

A.

La ^ntreruptoarele pachet contactele mobile sunt ^n form@ de I }i ^nchid sau deschid

simultan câte un circuit. Ele au 2 pozi]ii : %NCHIS - DESCHIS.

La comutatoarele pechet contactele mobile sunt ^n form@ de L sau T }i acestea sunt

dispuse ^n moduri diferite ^n fiecare pachet fapt care face s@ comute o faz@ pe mai

multe circuite diferite.

I L T

Tipuri de contacte mobile pentru ^ntreruptoarele }i comutatoarele pachet

R

S

T

C

B

A Schema unui ^ntreruptor manual tip pachet

c) %ntreruptoare }i comutatoare cu came.

Sunt formate din mai multe pachete suprapuse unul peste altul pe un ax central ,

fiecare pachet reprezentând o cale de curent . Un pachet este format din urm@toarele

elemente :

- o cam@ din material elecroizolant care are o anumit@ form@

- un contact mobil sub forma unei pl@cu]e prev@zute cu 2 pastile de contact

- 2 contacte fixe prev@zute cu pastil@ de contact }i }urub de prindere a

conductorului

- dispozitive arcuitoare

La rotirea axului , cama ac]ioneaz@ asupra contactului mobil , care va executa o

mi}care de transla]ie deschizând sau ^nchizând calea de curent.

Deosebirea dintre ^ntreruptoarele pachet }i cele cu came o constitue modul

de realizare a c@ii de curent : contactele mobile la cele pachet execut@ o

mi}care de rota]ie }i realizeaz@ un contact de frecare cu cele fixe ; contactele

mobile la cele cu came sunt ac]ionate de o cam@ executând o mi}care de

transla]ie }i un contac punctiform cu cele fixe .

Spre deosebire de comutatoarele pachet cele cu came au urm@toarele avantaje :

- durat@ de via]@ mult mai mare (1 milion de manevre fa]@ de 5000 la cele

pachet)

- posibilit@]i mai mari de realizare a unor scheme complexe

- gabarit redus }i siguran]@ mai mare ^n func]ionare

Dezavantajele lor sunt :

- capacit@]i de rupere mici

- nu pot fi utilizate ^n curent continuu

- pre] ridicat datorit@ consumului mare de argint industrial pentru pastilele de

contact

Cele mai uzuale tipuri de aparate de acest fel sunt : ^ntreruptoare bipolare }i tripolare ;

comutatoare tripolare cu 2 direc]ii ; inversoare de sens ; chei voltmetrice ; comutatoare

stea - triunghi.

L.7.3. APARATE PENTRU AC[IONAREA MA{INILOR ELECTRICE

a) INVERSORUL DE SENS.

Se utilizeaz@ pentru schimbarea manual@ a sensului de rota]ie a unui motor electric

prin schimbarea a 2 faze ^ntre ele. Are 3 pozi]ii 1 - 0 - 2.

1 0 2

POZI[IA

Contactul 1 0 2

R - A X - X

- - - -

S - B X - -

S - C - - X

T - C X - -

T - B - - X

R A

S B C T

Schema de conexiuni a unui inversor

de sens

b) COMUTATORUL STEA-TRIUNGHI

Se utilizeaz@ pentru pornirea manual@ stea - triunghi a motoarelor electrice. Sunt

prev@zute cu 3 grupe de borne:

- 1 grup@ pentru alimentarea cu cele trei faze (R ; S ; T )

- 1 grup@ pentru alimentarea ^nceputurilor ^nf@}ur@rilor motorului (A ; B ; C )

- 1 grup@ pentru alimentarea sfâr}iturilor ^nf@}ur@rilor motorului ( X ; Y ; Z ).

Comutatorul are 3 pozi]ii:

- pozi]ia 0 - când toate contactele sunt deschise

- pozi]ia - când bobinele motorului sunt conectate ^n stea }i alimentate cu

tensiune

se ^nchid contactele : R-A ; S-B ; T-C ; X-Y ; Y-Z.

r@mân deschise contactele : A-Z ; B-X ; C-Y.

- pozi]ia - când bobinele motorului sunt conectate ^n triunghi

r@mân ^nchise contactele : R-A ; S-B ; T-C .

se deschid contactele : X-Y ; Y-Z.

se ^nchid contactele : A-Z ; B-X ; C-Y

POZI[IA

Contactul

A - R - X X

A - Z - - X

B - S - X X

B - X - - X

C - T - X X

C - Y - - X

Y - X - X -

Y - Z - X -

Schema de conexiuni unui comutator stea - triunghi

Pornirea se face ^n dou@ etape:

- ^n prima etap@ se comut@ pe pozi]ia stea

- ^n a dou@ etap@ dup@ un anumit timp când motorul ajunge aproape de

tura]ia nominal@ se comut@

^n pozi]ia triunghi.

c) PRIZE {I FI{E INDUSTRIALE.

Se utilizeaz@ pentru conectarea la re]ea a consumatorilor mobili.

PRIZA - este fix@ }i are patru contacte sub form@ de teac@ cilindric@ sau de furc@.

Mai este prev@zut@ cu un contact central de ^mp@mântare.

O R

T S

Np

FI{A - este partea mobil@ }i are patru contacte sub form@ de tub cilindric sau cu]it fiind conectat@ la cordonul flexibil de alimentare a consumatorului . Firul de nul se conecteaz@ ^n partea st^ng@ sus privind fi}a din spate ( unde se execut@ leg@turile )

Aceste comutatoare se utilizeaz@ la

pornirea motoarelor de puteri mai

mari de 7,5 KW , care nu necesit@

cuplu de pornire mare. Motoarele

trebuie s@ fie fabricate pentru

func]ionare stea-triunghi ^n sensul c@

bobinele acestuia sunt dimensionate la

conexiunea triunghi pentru 380 V . Pe

pl@cu]a lor trebuie s@ fie inscrip]ia

380 V sau / 660/380V.

La pornire^n stea curentul de pornire

scade de 1/3 ori din valoarea care ar fi

avut-o la pornirea triunghi ceea ce

duce }i la sc@derea cuplului de pornire

de 1/3 ori de aceea pornirea se face

^n gol sau sub sarcin@ redus@.

FIRUL DE NUL DE LUCRU SE CONECTEAZ~

%NTOTDEAUNA %N PARTEA STÂNG~ SUS A

PRIZEI PRIVIND PRIZA DIN FA[~

Se construiesc pentru tensiuni ^ntre 380 - 500 V }i curen]i ^ntre 16 - 100 A , iar cele mai mari de 63 A sunt prev@zute cu ^ntreruptor de blocare care ^mpiedic@ scoaterea fi}ei din priz@ când este ac]ionat.

T.8. APARATE ELECTRICE PENTRU COMAND~ AUTOMAT~ .

L.8.1. A. CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE .

Contactorul - este un aparat de comuta]ie electromagnetic cu o singur@ pozi]ie

stabil@ , capabil de suporta }i ^ntrerupe curen]i ^n condi]ii normale de exploatare a

unui circuit.

a) Clasificare :

- contactoare de curent continuu :

- BC 60 ; MC 80 ; 100 ; 150 ; RMC 80 ; 150

- contactoare de curent alternativ

- contactoare de comand@ : CC - 6A

- contactoare de for]@ }i comand@:

- TCA 6 ; 10 ; 32 ; 40 ; 63 ; 125 ; 200 ; 250 ; 400 A

- AR 6 ; 10 ; 16 ; 25 ; 40 ; 63 ; 100 ; 160 ; 250 ; 400 ; 600 A

- RG 40 ; 63 ; 125 ; 200 ; 250 ; 400.

b) Elementele constructive .

Contactorul electromagnetic este format din 2 p@r]i principale : capul contactorului }i

corpul contactorului

1. C@ile de curent - reprezentate de contactele contactorului :

- 3 grupe de contacte de for]@ sau principale R - A ; S - B ; T - C .Aceste contacte se noteaz@ cu litere }i sunt contacte normal deschise

- 4 grupe de contacte de comand@ sau auxiliare:- 2 grupe de contacte normal deschise 2 - 4 ; 6 - 8- 2 grupe de contacte normal ^nchise 3 - 5 ; 7 - 9 .

Fiecare grup@ de contacte este format@ din :- 2 contacte fixe montate pe capul contactorului- 1 contact mobil montat pe puntea mobil@ a contactorului

Punctele de contact se realizeaz@ prin intermediul unor “pastile” din argint industrial cu care sunt prev@zute lamelele contactului.

Reguli: - contactele de for]@ se noteaz@ cu litere , contactele de comand@ se noteaz@ cu cifre : cele normal deschise cu cifre pare iar cele normal ^nchise cu cifre impare

- ^n schemele electrice contactele sunt reprezentate ^n pozi]ia ^n care

bobina contactorului nu este alimentat@ cu tensiune. La alimentarea ei cu

tensiune contactele ^-}i schimb@ pozi]ia.

R S T 2 6 3 7 R S T 2 6

3 7

A B C 4 8 5 9 A B C 4 8

5 9

2. Circuitul magnetic : - este format din dou@ miezuti magnetice :

- un miez magnetic fix aflat ^n corpul contactorului }i ^n interiorul c@ruia se afl@

bobina contactorului

- un miez magnetic mobil prins de puntea mobil@ din capul contactorului.

3. Circuitul electric de comand@ - ^l constitue bobina contactorului :

- este format@ din mai multe spire bobinate pe o carcas@ din ebonit@

prev@zut@ la capete cu dou@ cleme de leg@tur@ cu circuitul exterior. Este amplasat@

^n corpul contactorului , ^ntre miezurile magnetice ale acestuia. Bobinele se

construiesc pentru urm@toarele tensiuni nominale :

- 24 ; 48 ; 110 ; 220 ; 380 ; 500 V curent alternativ

- 24 ; 48 ; 60 ; 110 ; 220 V curent continuu

4. Dispozitivele de stingere a arcului electric - se g@sesc la contactoarele

mai mari de 32 A }i sunt sub forma unor gr@tare metalice fixete ^n capul contactorului

^n dreptul contactelor fixe de for]@.

c) Func]ionarea contactorului :

La alimentarea bobinei cu tensiune ^n jurul ei se produce un câmp magnetic atrage

miezul magnetic mobil

pentru a ^nchide circuitul magnetic. Miezul magnetic mobil fiind fixat de puntea

mobilal@ a contactelor le deplaseaz@ }i acestea ^-}i schimb@ pozi]ia ( cele deschise

se ^nchid , iar cele ^nchise se deschid). Contactorul se men]ine ^n aceast@ stare atât

timp cât bobina sa este alimentat@ cu tensiune.

Contactorul se utilizeaz@ ^mpreun@ cu 2 butoane: 1 buton de pornire normal deschis ,

care prin ^nchidere alimenteaz@ cu tensiune bobina }i un buton de oprire normel

^nchis care prin deschidere ^ntrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei.

Fiecare miez magnetic este prev@zut la una din extremit@]i cu un inel din cupru - spir@ ^n scurtcircuit care are rolul de a atenua vibra]iile datorate alternan]elor curentului alternativ }I este construit dintr-un pachet de lamele feromagnetice.Miezurile contactoarelor de curent continuu sunt construite din material feromagnetic brut f@r@ spir@ ^n scurtcircuit.

Deoarece butoanele folosite sunt cu revenire ^n paralel cu butonul de pornire se

conecteaz@ contactul normal deschis 2 - 4 al contactorului care se nume}te contact

de automen]inere prin intermediul c@ruia se men]ine alimentarea bobinei cu

tensiune.

L.8.2 CONTACTOARE CU RELEE. %NTRERUPTOARE AUTOMATE.

B. CONTACTOARE CU RELEE.

Pentru contactoarele de curent alternativ exist@ 4 categorii tipice de regim de lucru :

- AC 1 - corespunz@tor sarcinilor pur rezistive- AC 2 - corespunz@tor motoarelor cu inele-AC 3 - corespunz@tor motoarelor cu rotorul ^n scurtcircuit- AC 4 - corespunz@tor regimului de lucru cu }ocuri }i invers@ri de sens

Combina]ia contactor - releu termic se poate face ^n construc]ie ^nchis@ sau deschis@. Se utilizeaz@ un contactor ^n cazul AC 3 sau dou@ contactoare ^n cazul AC 4 care au rolul de a limenta cu tensiune motorul}i un releu termic care are rolul de a proteja motorul la curen]i de suprasarcin@. Se

utilizeaz@ ^mpreun@ cu butoane de pornire respectiv de oprire.

a) AC 3 - este format dintr-un contactor electromagnetic }i un releu termic amplasate

^ntr-o cutie de ebonit@ pe capacul c@reia se afl@ cele dou@ butoane : butonul de

pornire (negru) ; butonul de oprire (ro}u).

R S T e N

1 3

C BP C 2 A B C 4 R S T

E BO

C

A B C

b) AC 4 - este format din dou@ contactoare electromagnetice ; un releu termic ; dou@

butoane de pornire ; un buton de oprire }i se realizeaz@ ^n construc]ie deschis@.

R S T 1 3 5 7 N

E BO

6 2 6 2 BP1 C1 BP2 C2 C 1 C 2 8 4 8 4

C2 3 C1 3

5 5

C1 C2

E

C. %NTRERUPTOARE AUTOMATE.

Spre deosebire de contactoare , ^ntreruptoarele automate de joas@ tensiune , sunt

prev@zute cu un z@vor mecanic , care blochez@ contactele principale dup@ ce acestea

au fost ^nchise manual de c@tre un operator. La comanda voit@ a unui operator sau la

comanda automat@ a unui releu de protec]ie din interiorul ^ntreruptorului , se

^ndep@rteaz@ z@vorul mecanic care elibereaz@ contactele principale . iar acestea se

deschid cu mare vitez@ sub ac]iunea unor resorturi puternice.

a. Construc]ie.

R S T

ZM CP

RE

RT

A B C

b. Tipuri constructive.

- ^ntreruptoare automate monopolare - se utilizeaz@ ^n instala]iile

monofazate ca aparate de protec]ie la scurtcircuit }i suprasarcin@. Se construiesc cu

prindere pe }in@ , sau cu filet Edison pentru ^n}urubare ^n soclurile de siguran]@. Se

construiesc ^n mai multe game de curen]i : 6A ; 10A ; 16A ; 25A

- ^ntreruptoare tripolare de joas@ tensiune - se utilizeaz@ ^n instala]iile

trifazate ca aparate de protec]ie a instala]iilor electrice }i a consumatorilor. Se

construiesc ^n mai multe variante :

- ISOL - 100A ; 250A ; 500A ; 800A

- USOL - 250A ; 500A ; 630A ; 800A

- AMRO - 10A ; 16A ; 25A ; 40A ; 100A

- OROMAX - 1000A ; 1600A ; 2000A ; 2500A

CP - contacte principale care permit sau nu trecerea

curentului prin ^ntreruptor

RE - bloc de relee electromagnetice , care

decupleaz@ ^ntreruptorul la curen]i de scurtcircuit

RT - bloc de relee termice , care decupleaz@

^ntreruptorul la curen]i de suprasarcin@

ZM - z@vor mecanic , care ac]ioneaz@ asupra

contactelor principale }i le men]ine ^nchise dup@

ce ^ntreruptorul a fost pus pe pozi]ia "^nchis” ;

sau la deschide manual la ac]iunea unui operator

sau automat la ac]iunea unuia din blocurile de relee

ale ^ntreruptorului

- camere de stingere a arcului electric

- elemente accesorii - contacte auxiliare ,

transformatoare de curent , bobine de declan}are ,

bobin@ de suflaj magnetic

- ^ntreruptoare cu destina]ie special@

D. RELEE ELECTROMAGNETICE -se utilizeaz@ pentru transmiterea simultan@ de

comenzi ^n circuitele de automatiz@ri

a. Construc]ie.

- bobin@ - care este plasat@ pe un miez magnetic fix, construit@ din mai multe spire din conductor de cupru emailat bobinate pe o carcas@ electoizolant@

- clapet@ mobil@ - de care este fixat un dispozitiv cu contactele mobile , iar la un cap@t este fixat@ de miezul magnetic fix printr-un resort

- contactele electrice - sunt 3 sau mai multe grupe de contacte , fiecare grup@ fiind format@ dintr-un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe

- suport electroizolant - pe care sunt fixate elementele releului- capac de protec]ie - cu care se ^nchide releul }i care protejeaz@ elementele

acestuia- priz@ de releu - este un dispozitiv auxiliar releului , ^n care se introduce releul

^n vederea execut@rii leg@turilor electrice dintre bobina }i contactele releului cu circuitele electrice exterioare.b. Relee intermediare.Se execut@ ^n mai multe variante constructive :RI 8 ; 9 ; 10 ; 11 ; 12 ; 13 ; 14 ; 17 ;

21 ; 28 ; 33.

Cel mai utilizat releu intermediar este releul RI 13. Este prev@zut cu 3 grupe de

contacte }i cu elementele constructive prezentate mai sus. Se poate utiliza at$t ^n

circuitele de c.c c$t }i ^n cele de c.a. ^n func]ie de tipul bobinei. Priza de releu este de

tip CF 11. Bobina este conectat@ la contactele 2 respectiv 10 a prizei , iar ^n curent

continuu plusul la 2 }i minusul la 10

c. Relee de timp - fa]@ de releele intermediare sunt prev@zute cu un dispozitiv de

temporizare care provoac@ ^nchiderea sau deschiderea unor contacte dup@ un anumit

timp (care se poate regla) de la alimentarea bobinei releului cu tensiune. %n func]ie de

construc]ia dispozitivului de temporizare exist@ 2 categorii de relee de timp :

c1. Releu de timp cu dispozitiv de temporizare mecanic - (Rtpa -7) este

format din :

- 4 grupe de contacte

- tij@ de selec]ie a contactelor de temporizare

- buton de reglare a domeniului de temporizare (6s ; 60s ; 6min ; 60 min ;

6ore)

- buton de reglare a timpului de ac]ionare pe un anumit domeniu

- dispozitiv de temporizare sub forma unui mecanism de ceas ac]ionat de un

motor electric

- elemente electronice auxiliare (punte redresoare , rezisten]e)

c2. Releu de timp cu dispozitiv de temporizare electronic (MET 13) este

format din :

- 3 grupe de contacte

- dispozitiv de temporizare electronic

- buton de reglare a timpului de ac]ionare.

Spre deosebire de releele Rtpa 7 nu are dispozitivele de selectare a contactelor de

temporizare }i butonul de reglare a domeniului de temporizare. Se construiesc pentru

un anumit domeniu }i toate contactele sunt cu temporizare. Sunt de 2 tipuri : cu

temporizare la ac]ionare }i cu temporizare la revenire

T9. APARATE AUXILIARE PENTRU AC[ION~RI {I AUTOMATIZ~RI.

A. Butoane }i chei de comand@.

Sunt utilizate pentru ac]ionarea voit@ a contactoarelor fiind ac]ionate manual de

utilizator.

Pot fi simple sau duble }i au 2 p@r]i principale:

- corpul butonului - ^n care se g@sesc contactele acestuia

- capul butonului - care constituie dispozitivul de manevrare a contactelor

Un buton poate avea 2 sau 4 grupe de contacte. O grup@ de contacte este format@

dintr-un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe }i este format@ dintr-

un contact N% }i un contact ND

5 6

7 8

Dac@ dispozitivul de manevrare este este o cheie atunci aparatul auxiliar respectiv se

nume}te cheie de comand@.

Butoanele }i cheile de comand@ pot fi cu revenire (dup@ ac]ionare revin ^n pozi]ia

ini]ial@) sau cu re]inere (dup@ ac]ionare nu mai revin ^n pozi]ia ini]ial@)

Butoanele se clasific@:

dup@ destina]ie:- butoane de pornire-butoane de oprire

dup@ construc]ie:- butoane normale - butoane cu cheie- butoane cu lamp@- butoane ciuperc@ - butoane selectoare- butoane manipulatoare ( cu manet@)

- contactele fixe - sunt amplasate pe corpul

butonului }i prev@zute la partea exterioar@ cu

borne de leg@tur@

- contactele mobile - sunt fixate pe tija mobil@ a

butonului ac]ionat@ de dispozitivul de manevrare

B. L@mpi }i casete de semnalizare.

L@mpile de semnalizare - servesc pentru semnalizarea luminoas@ pe panourile }i

pupitrele de comand@ a diferitelor situa]ii din instala]ia supravegheat@. Sunt

prev@zute cu transformator de tensiune care alimenteaz@ lampa electric@ de

semnalizare cu o tensiune de 6V sau 12V.

Casetele de semnalizare - sunt tot l@mpi de semnalizare dar cu dimensiuni mai

mari , cu becuri alimentate la 220V prev@zute cu o plac@ frontal@ din sticl@ opac@ pe

care se pot aplica diferite inscrip]ii

C.Limitatoare de curs@ - sunt aparate de conectare care ^ntrerup sau stabilesc

circuite sub ac]iunea unui element mecanic din instala]ie aflat ^n mi}care

Sunt formate dintr-un corp metalic pe care se afl@ amplasate contactele fixe , }i o tij@

mobil@ pe care se afl@ contactele mobile. Sunt prev@zute cu o grup@ de contacte

format@ dintr-un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe. Limitatoarele

utilizate la ^ntreruperea curen]ilor mari sunt prev@zute cu un dispozitiv de ac]ionare

brusc@ a contactelor( cu contact s@ritor). Tija limitatorului poate fi ac]ionat@ direct de

elementul mecanic aflat ^n mi}cate sau prin intermediul unei p$rghii cu rol@ prins@ de

corpul limitatorului.Limitatoarele de curs@ pot fi :

- limitatoare de curs@ directe - c$nd ^ntrerup chiar curentul de alimentare a

consumatorului }i se construiesc ^n aer (6 -10A) sau ulei (25 -100A)

- limitatoare de curs@ indirecte - c$nd ^ntrerup curentul de alimentare a

bobinei contactorului.

2 3

4 5

D. MICRO%NTRERUPTOARE - au ^n construc]ie un element arcuitor care favorizeaz@

^ntreruperea brusc@ a circuitului. Sunt caracterizate prin :

- ^ntrerupere brusc@ , independent@ de viteza de deplasare a mecanismului de

ac]ionare

- efort mic }i curs@ foarte redus@ a mecanismului de ac]ionare

- dimensiuni mici

- durat@ de serviciu }i frecven]@ de conectare foarte mare

- func]ionare foarte precis@

1 3

2

Sunt prev@zute cu un contact mobil (1) care se

deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe (2 }i 3). Contactul

mobil se sprijin@ pe o lamel@ arcuitoare , elastic@

construit@ din bronz cu beriliu.

Are un contact ND 1-2 }i un contact N% 1-3.

T10. TABLOURI ELECTRICE - sunt p@r]i ale instala]iei electrice cu rol ^n distribu]ia

energiei electrice }i ^n care se g@sesc montate aparatele electrice.

a. Clasificare

Dup@ rolul ^n distribu]ia energiei electrice:

- cofrete ; tablouri generale (TG) ; tablouri principale (TP) ; tablouri secundare (TS)

Dup@ natura receptoarelor alimentate :

- tablouri de lumin@ (TL) ; tablouri de for]@ (TF) ; tablouri de curen]i slabi ; tablouri de

lumin@ }i prize

Dup@ protec]ia fa]@ de mediu:

- deschise ; ^nchise (protejate numai la lovituri mecanice) ; capsulate (protejate

suplimentar la ac]. fact. naturali ; antiexplozive.

Dup@ materialul utilizat:

- pe marmur@ ; pe stelaj metalic.

b. Construc]ie.

b1. Tablourile pe suport de marmur@ - nu se mai construiesc. Aparatele sunt fixate

prin }uruburi pe placa de marmur@. Leg@turile electrice dintre aparate se execut@ pe

spatele pl@cii, iar leg@turile la coloana electric@ de alimentare }i la receptoare se

execut@ prin intermediul unor borne filetate.

b2. Tablourile pe stelaj metalic - sunt cel mai des folosite. Se execut@ dintr-o ram@

metalic@ din cornier . La tablourile de comand@ pe stelaj se prind benzi metalice

orizontale pe care se fixeaz@ aparatele . Conexiunile dintre aparate se fac cu conductor

flexibil pozat prin jgheaburi din material plastic.%n partea superioar@ a tabloului se

monteaz@ siguran]ele fuzibile iar ^n patrea inferioar@ }irurile de cleme , unde se fac

conexiunile ^ntre aparate }i circuitele exterioare.

La tablourile de distribu]ie pe stelaj se prind 3 benzi din cupru verticale pe care se

fixeaz@ siguran]ele fuzibile. Stelajul tabloului sae poate monta :

- direct pe supor]i pe perete , iar accesul la tablou este ^ngr@dit printr-o plas@

de s$rm@

- ^ntr-o ni}@ ^n perete , acoperit@ cu o u}@ metalic@

- ^ntr-o cutie metalic@ montat@ pe perete sau pe supor]i ^ncastra]i ^n funda]ie

Pe u}a tabloului se amplaseaz@ aparatele de semnalizare , aparatele de m@sur@ }i

control , butoanele de comand@.

Partea inferioar@ }i superioar@ a tablourilor amplasate ^n cutii sunt prev@zute cu

orificii ^n care se amplaseaz@ presetupe cu garnituri de cauciuc prin care se trec

cablurile care intr@ sau ies din tablou.

b3. Tablourile metalice capsulate - sunt formate dintr-un grup de mai multe cutii

metalice etan}e care se ^mbin@ ^ntre ele prin flan}e }i garnituri. Fiecare cutie are un

anumit rol .

1

2 3

4 4 4 4

5 5 5 5

%n cutia terminal@ se desfac straturile de izola]ie ale cablului }i se preg@te}te

cap@tul de cablu pentru conectarea lui la ^ntreruptorul general din cutia 2. Ie}irea din

^ntreruptor se conecteaz@ la intrarea ^n siguran]ele generale de tip MPR..%n cutiile 4

se amplaseaz@ barele orizontale , care se fizeaz@ pe supor]i izolatori . Barele

traverseaz@ cutiile de la un cap@t la cel@lalt.Barele sunt conectate la siguran]ele

generale prin intermediul unor conductori multifilari sau bare. %n tablourile 5 se

g@sesc c$te 3 bare verticale ^n fiecare cutie , iar pe fiecare bar@ se g@sesc mai multe

siguran]e fuzibile (fiecare grup de 3 siguran]e alimenteaz@ un circuit).

c.M@suri de protec]ie a muncii :

- accesul la tablouri nu trebuie s@ fie blocat

- pe tablouri nu se vor depozita materiale

1 - cutie terminal@

2 - cutie pentru ^ntreruptor

3 - cutie pentru siguran]ele

generale

4 - cutie pentru barele orizontale

5 - cutii cu bare verticale pe care

sunt amplasate siguran]ele

- cadrele metalice se leag@ la centura de ^mp@m$ntare

- u}ile trebuie ^nchise }i asigurate contra deschiderii accidentale

- bornele aflate sub tensiune trebuie protejate cu capace electroizolante

T.11 PRODUCEREA , TRANSPORTUL {I DISTRIBU[IA ENERGIEI ELECTRICE.

A. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE

Energia electric@ se ob]ine din alte forme de energie ^n urma unor transform@ri

cu ajutorul generatoarelor. Exist@ 3 tipuri de generatoare :

- generatoare electrice - care transform@ energia mecanic@ ^n energie

electric@. Energia mecanic@ necesar@ acestor generatoare se ob]ine prin

transformarea energiei termice , hidraulice , eoliene.

- bateriile }i acumulatoarele electrice - transform@ energia chimic@ ^n

energie electric@

- bateriile electrice solare - transform@ energia solar@ ^n energie electric@

Cel mai frecvent procedeu de ob]inere a energiei electrice este procedeul de

transformare a energiei termice ^n energie electric@. Energie termic@ necesar@ se

ob]ine prin arderea diferi]ilor combustibili clasici( c@rbune,p@cur@ , gaze naturale) sau

nucleari.

Instala]iile care produc energia termic@ se numesc centrale electrice. %n func]ie de

combustibili utiliza]i exist@ 2 tipuri de centrale electrice :

- centrale termoelectrice - care utilizeaz@ combustibili clasici pentru ob]inerea

energiei termice (centralele de la Rogojelu , I}alni]a)

- centrale nuclearoelectrice - care utilizeaz@ combustibil nuclear pentru

ob]inerea energiei termice (centrala de la Cernavod@)

1. Principiul de func]ionare a unei centrale termoelectrice.

T S.R.

C.A G.E.

S.C.

P

%n focarul cazanului de ardere CA arde un combustibil conven]ional. Prin ardere elibereaz@ energie termic@ ,care ^nc@lze}te apa din cazan }i o transform@ ^n abur la temperatur@ }i presiune foarte mare.Aburul este trimis prin ni}te conducte la turbina T unde ^-}i m@re}te brusc volumul }i elibereaz@ energie mecanic@ care pune ^n mi}care turbina. Arborele turbinei angreneaz@ generatorul electric GE care produce energie electric@. Deoarece energia electric@ produs@ de generator are valori cuprinse ^ntre 6 }i 24 Kv aceasta este trecut@ printr-o sta]ie ridic@toare de tensiune SC }i adus@ la valori mai mari. Aburul care iese din turbin@ (pierderile) este trimis la schimb@torul de c@ldur@ SC care mai poart@ numele de condensator este transformat ^n ap@, de unde este absorbit de o pomp@ P }i trimis ^napoi ^n cazan. O central@ termoelectric@ are mai multe instala]ii de acest tip.

2. Func]ionarea unei centrale termonucleare.

T

SR

R SC1 GE

C1 C2

P SC2

Principiul de func]ionare este asem@n@tor cu cel al centralei termoelectrice cu

urm@toarea deosebire: la centrala termonuclear@ exist@ 2 circuite de ap@ }I dou@

schimb@toare de c@ldur@.

Circuitul de ap@ C1 este un circuit de ap@ iradiat@ care preia energia dezvoltat@ ^n

reactorul R (^n urama reac]iilor nucleare a uraniului) }i o cedeaz@ circuitului de ap@

C2 neradiat@ prin intermediul schimb@torului de c@ldur@ SC1 , iar ^n continuare

procesul decurge ca la centrala termoelectric@.

%n circuitul de ap@ C1 se utilizeaz@ ap@ special tratat@ (ap@ grea) care la noi

^n ]ar@ se ob]ine la combinatul de la Turnu- Severin.

B. TRANSPORTUL {I DISTRIBU[IA ENERGIEI ELECTRICE.

Alimentarea consumatorilor , nu se face direct de al centralele electrice ci prin

intermediul sistemului energetic na]ional. Acesta este format dintr-o re]ea de circuit

^nchis ^n care centrala debiteaz@ energie , iar consumatorii absorb energia debitat@.

Deoarece energia nu poate fi ^nmagazinat@( odat@ produs@ ea trebuie consumat@),

transportul se face la distan]e mari }i pentru afi cât mai economic la tensiuni foarte

mari ,sistemul de re]ele cuprinde :

- sta]ie ridic@toare de tensiune (SR1) - care ridic@ tensiunea produs@ de

generator (6-24Kv) la valoarea de 110Kv sau 220 Kv

- linii electrice aeriene de ^nalt@ tensiune (L1) - formate din 4 conductori

din o]el-aluminiu prin care se transport@ energia electric@ la distan]e mari

- sta]ii coborâtoare de tensiune - coboar@ tensiunea la o anumit@ valoare

- SC1 de la 110Kv sau 220Kv la 35 Kv

- SC2 de la 35 KV LA 6 kV

- PT de la 6 Kv la 400/230 V

- linii electrice subterane de medie tensiune (L2) - formate din cabluri

subterane care transport@ energia de la sta]iile de medie tensiune (care se afl@ la

marginea unei a}ez@ri umane) spre consumatorii de medie tensiune sau posturile de

transformare PT.

G1 6KV 110KV 35KV 6KV

400/230V

SR1 L1 SC1 L2 SC2 L2 PT1

G2 L2

Schema unei re]ele de transport }i distribu]ie a energiei electrice

C. DISTRIBU[IA ENERGIEI ELECTRICE LA NIVELUL CONSUMATORULUI.

TS1

TS2

Cofret Contor TG TP1

TS3

TP2

TS4

TP3

TS5

Coloan@ Coloan@ Coloan@

general@ principal@ secundar@ Circuite

Consumatorul reprezint@ un grup de receptoare aflate ^ntr-un ansamblu constructiv.

instala]ia electric@ a unui consumator este format@ din urm@toarele elemente :

- bran}amentul electric -reprezint@ leg@tura dintre linia de distribu]ie }i

consumator }i este reprezentat de cofret(locul de execu]ie a leg@turii electrice) }i

contor (este aparatul care ^nregistreaz@ consumul de energie electric@)

- tablourile electrice - reprezint@ un ansamblu de aparate ce asigur@

distribu]ia energiei electrice c@tre receptoare. Tablourile electrice pot fi : TG - tablou

general ; TP- tablou principal

TS - tablou secundar

- coloane electrice - reprezint@ leg@turile electrice dintre dou@ tablouri

electrice

- circuitul electric - reprezint@ leg@tura electric@ dintre tabloul secundar }i un

receptor.

T12. LINII ELECTRICE DE JOAS@ TENSIUNE

A. LINII ELECTRICE AERIENE DE JOAS~ TENSIUNE.

A1. Elemente constructive.1. Conductoare lectrice2. St$lpi pentru sus]inere3. Dispozitive de prindere a conductoarelor pe st$lpi.

1. Conductoare electrice - au rolul de a asigura transportul energiei electrice cu pierderi c$t mai miciSe pot costrui ^n 2 variante : - monofilare (masive)

- multifilare (funie)

Conductoarele monofilare se execut@ cu sec]iunea circular@ din : cupru , bronz , o]el-

aluminiu , aluminiu

Conductoarele funie se execut@ din acelea}i materiale , dar spre deosebire de cele

monofilare sunt mai flexibile }i au siguran]@ mai mare ^n func]ionare

2. St$lpii de sus]inere - au rolul de a sus]ine conductoarele LEA

Sunt de mai multe categorii:

-st$lpi de sus]inere propriuzi}i - care sus]in conductoarele liniei}i se execut@

sub form@ de I

-st$lpi de ^ntindere - se plaseaz@ ^ntre st$lpii de sus]inere , sunt sub form@

de A }i rolul de a prelua for]ele necesare ^ntinderii conductoarelor LEA

- st$lpi de col] - se folosesc pentru schimbarea direc]iei unui traseu de LEA

- st$lpi terminali - care se plaseaz@ la capetele re]elei }i se ancoreaz@

%n func]ie de materialul din care se construiesc st$lpii pot fi :

-st$lpi din lemn - se utilizeaz@ mai mult ^n mediul rural , la scar@ redus@ , se

execut@ din r@}inoase }i foioase }i se impregneaz@ cu solu]ii antiseptice

- st$lpi din beton - sunt cei mai utiliza]i deoarece se execut@ u}or }i au

rezisten]@ mecanic@ sporit@

- st$lpi de metal - se utilizeaz@ rar }i se confec]ioneaz@ din ]eav@ sau cornier.

3. Dispozitive de prindere a conductoarelor pe st$lpi :

- izolatoare - fixeaz@ conductoarele electrice pe st$lpi .Se execut@ din materiale

ceramice sun form@ de N (pentru sus]inere) sau de T (pentru ^ntindere)

- suporturi pentru izolatoare - sus]in izolatoarele. Se execut@ din metal ^n

dou@ variante curbe (pentru fixarea izolatoarelor direct ^n st$lpi) sau drepte ( pentru

fixarea izolatoarelor pe console)

- consolele - fixeaz@ suporturile izolatoarelor pe st$lpi. Se confec]ioneaz@ din o]el-cornier de tip U

- clemele de leg@tur@ -se utilizeaz@ at$t pentru ^n@direa conductoarelor c$t }i pentru a asigura rezisten]a mecanic@ a leg@turii dintre 2 conductoare ^n@dite.

A2. TEHNOLOGIA DE EXECU[IE A LEA

Cuprinde mai multe etape:

- trasarea, pichetarea }i s@parea gropilor pentru st$lpi- care const@ ^n

marcarea traseului , baterea de-a lungul lui a unor ]@ru}i care marcheaz@ locurile de

executare a gropilor pentru st$lpi. S@parea se face manual sau mecanic.

- fasonarea , alc@tuirea }i plantarea st$lpilor - primele dou@ opera]ii se

execut@ numai pentru st$lpii din lemn }i constau ^n t@ierea capetelor , netezirea

suprafe]elor }i vopsirea acestora. Plantarea const@ ^n aducerea st$lpului l$ng@

groap@ , ridicarea }i a}ezarea lui ^n groap@, centrarea }i fixarea. Modul de plantare

depinde de materialul din care este alc@tuit st$lpul.

- echiparea st$lpilor , montarea conductoarelor }i executarea leg@turilor

electrice

Mai ^nt$i se fixeaz@ suporturile izolatoarelor }i consolele pe st$lpi apoi ^n acestea se

fixeaz@ izolatoarele .

Dup@ preg@tirea izolatoarelor se deruleaz@ conductorul de pe tambur se ridic@ pe

console l$ng@ izolatoare dup@ care se ^ntinde ^ncep$nd de la st$lpul terminal cu

ajutorul unor fr$ngii }i scripe]i. Dup@ terminarea ^ntinderii se execut@ leg@turile

electrice unde este cazul.

B. LINII ELECTRICE SUBTERANE.

B1. Elemente constructive

1.Cablurile de energie - se utilizeaz@ cabluri cu manta exterioar@ din plumb

sau iut@ armate sau nearmate

2. Accesorii pentru jonc]iuni }i deriva]ii

- man}oanele de leg@tur@ - se utilizeaz@ pentru ^n@direa a dou@

cabluride-a lungul unui traseu. Se compune dintr-un man}on exterior din font@ }i un

man}on de plumb

- man}oanele de deriva]ie - se utilizeaz@ pentru ^n@direa a dou@ sau

mai multe cabluri de pe trasee diferite

- cutii terminale - sunt utilizate pentru protejarea capetelor de

cabluri ,permit montarea papucilor de conductoare.

B2. Etape de execu]ie a LES

- marcarea traseului - se verific@ dup@ proiect }i din loc ^n loc de-a lungul

traseului se planteaz@ ^n p@m$nt ]@ru}i pentru a jalona traseul

- executarea travers@rilor - c$nd traseul traverseaz@ un drum carosabil , o

cale ferat@ cablurile se protejeaz@ cu tuburi de protec]ie din beton , bazalt , PVC dur

- executarea }an]urilor - se desface mai ^nt$i pavajul dup@ care se

sap@ }an]ul la ad$ncimea prev@zut@

- derularea }i pozarea cablurilor - se a}ez@ tamburul pe c$rucior sau este

suspendat cu o automacara iar pe fundul }an]ului se amplaseaz@ role. Se trage de

cablu simultan cu rotirea tamburului. O aten]ie deosebit@ se acord@ poz@rii cablului

^n curbe.

- executarea jonc]iunilor }i ramifica]iilor - sunt necesare la ^n$diri ,

deriva]ii , capete de cabluri. Se realizeaz@ prin intermediul man}oanelor.

- executarea profilelor LES , astuparea }an]urilor - dup@ executarea

jonc]iunilor se m@soar@ rezisten]a de izola]ie a cablurilor ,se scot rolele de sub

cabluri }i se execut@ urm@toarele lucr@ri:

- a}ezarea pe fundul }an]ului peste cablu a unui strat de nisip de 10 cm

- ridicarea cablului deasupra nisipului cu ajutorul unor c$rlige, }i separarea

cablurilor paralele cu ujutorul unor c@r@mizi

- a}ezarea peste cablu a unui nou strat de nisip de 10 cm grosime

- a}ezarea unui strat de c@r@mizi sau pl@ci din PVC

Dup@ executarea acestor lucr@ri (profilelor) se astup@ }an]urile cu p@m$nt ^n

straturi de c$te 20 cm , bine b@tut , apoi se toarn@ o plac @ de beton }i se reface

pavajul

T13. INSTALA[II ELECTRICE DE JOAS~ TENSIUNE DE LUMIN~ {I FOR[~.

A. INSTALA[II DE ILUMINAT {I PRIZE (MONOFAZATE)

1. Materiale }i aparate electrice utilizate.

%n instala]iile electrice de lumin@ }i prize se utilizeaz@ urm@toarele componente :

- conductori masivi din aluminiu }i cupru cu ^nveli} exterior din PVC - constitue

c@ile de curent

- tuburi de protec]ie din PVC - protejeaz@ conductorii

- doze de distribu]ie }i de aparate - pentru realizarea leg@turilor electrice dintre

circuite sau aparate }i circuite

- siguran]e fuzibile sau automate - pentru protec]ia instala]iei la scurtcircuit

- prize monofazate simple sau duble - pentru alimentarea receptoarelor cu

tensiune

- corpuri }i l@mpi de iluminat - pentru iluminarea ^nc@perilor

- ^ntreruptoare mono }i bipolare - pentru cuplarea }i decuplarea de la re]ea a

l@mpilor

- tablou electric - pentru distribu]ia circuitelor electrice

- contor de energie - pentru ^nregistrarea consumului de energie

2. Simboluri utilizate ^n schemele electrice monofilare

- ^ntreruptor monopolar - intreruptor bipolar - priz@ simpl@

2 - priz@ dubl@ - priz@ cu ^mp@m$ntare -lamp@ cu

incandescen]@

- lamp@ fluorescent@ - traseu electric cu 2 conductoare

- siguran]@ fuzibil@ - doz@ de distribu]ie Wh - contor

energie

3. Conectarea aparatelor ^n instala]iile electrice interioare.

3X100W

3. Tehnologia de execu]ie a instala]iei electrice interioare.

Instala]ia electric@ interioar@ monofazat@ este prev@zut@ cu 2 circuite distincte:

- circuitul de prize

- circuitul de lumin@

Pentru realizarea instala]iei se parcurg urm@toarele etape:

%ntocmirea planului de execu]ie - se face pe proiectul de construc]ie al cl@dirii

schema electric@ monofilar@ a instala]iei dup@ ce s-au stabilit locurile de amplasare a

aparatelor. Se face calculul de dimensionare a conductorilor folosi]i ^n func]ie de

valorile curen]ilor care vor str@bate circuitele respective }i se noteaz@ pe schema

electric@ aceste dimensiuni. Dimensionarea se face dinspre consumatori spre tabloul

general

Montarea tuburilor de protec]ie }i a dozelor de ramifica]ie - Mai ^nt$i se

^nseamn@ traseele circuitelor , dup@ care se practic@ ^n zid@rie un canal ^n care

vor fi amplasate tuburile. %nainte de afi montate , dup@ ce au fost m@surate }i t@iate

la lungimea traseului ^n tuburi se introduc conductoarele necesare traseului respectiv

l@s$nd la capete rezerve. Dup@ ce au fost plasat ^n canal peste tub se aplic@ din loc

Prizele - se conecteaz@ ^ntre faz@ }i nul . Prizele cu contact de ^mp@m$ntare au conectat acest contact la nulul de protec]ie care este un conductor din cupru.

L@mpile }i ^ntreruptoarele - se conecteaz@ ^mpreun@ astfel : faza trece prin ^ntreruptor dup@ care trece la piesa de contact al duliei lampii , iar nulul se leag@ direct la contactul filetat al duliei l@mpii.

^n loc ghips care fixeaz@ }i sus]ine tubul ^n canal. La fiecare cap@t al tubului se

amplaseaz@ c$te o doz@ de conexiuni care se fixeaz@ ^n loca}ul practicat ^n

zid@rie.Dup@ ce s-au amplasat toate dozele }i tuburile de protec]ie vor fi astupate cu

un strat de tencuial@.

Executarea leg@turilor ^n doze - mai ^nt$i se execut@ leg@turile ^n dozele de

ramifica]ie dup@ care se monteaz@ aparatele }i se execut@ leg@turile ^n dozele de

aparate. Se monteaz@ corpurile de iluminat }i se execut@ }i leg@turile la acestea.

Executarea leg@turilor la tabloul electric - se conecteaz@ circuitele la siguran]ele

tabloului electric , pe fiecare circuit se pun 2 siguran]e . Dup@ executarea leg@turilor la

tablou se conecteaz@ contorul de energie }i se execut@ conectarea la tabloul de

alimentare general. Nulul de protec]ie se leag@ la rama metalic@ a tabloului. Dup@

executarea acestor opera]ii se alimenteaz@ instala]ia cu tensiune }i se verific@

func]ionarea corect@ a ei.

4. Reguli care trebuiesc respectate la executarea instala]iei:

- circuitele de iluminat vor fi separat de circutele de priz@

- pe un circuit de iluminat se pot amplasa maxim 12 corpuri totaliz$nd o putere

de max. 1Kw

- circuitele de prize vor fi ^nc@rcate cu maxim 8 prize totaliz$nd o putere de

maxim 2Kw

- ^ntreruptoarele se leag@ numai pe conductorul de faz@ la 1,5 m fa]@ de

pardoseal@

- prizele care se monteaz@ ^n ^nc@perile cu grad de umezeal@ mai ridicat se

prev@d obligatoriu cu contact de ^mp@m$ntare }i se monteaz@ la 1,2 m fa]@ de

pardoseal@

- ^n ^nc@perile de lociut prizele se amplaseaz@ la 0,1 m de pardoseal@ ; ^n

gr@dini]e ,cre}e la 1,5 m de pardoseal@ ; ^n }coli la 2,0 m de pardoseal@.

B. INSTALA[II ELECTRICE DE FOR[~ (TRIFAZATE)

La execu]ia unei instala]ii electrice de for]@ se parcurg urm@toarele etape :

1. %ntocmirea planului de execu]ie a instala]iei

2. Dimensionarea circuitelor de for]@ }i lumin@

3. Execu]ia propriuzis@ a instala]iei

1. %ntocmirea planului de execu]ie a instala]iei -se parcurg mai multe etape :

- se stabile}te pe proiectul de construc]ie pozi]ia fiec@rui receptor de for]@

- se stabilesc locurile de amplasare a tablourilor electrice }i tipul acestora

- se stabilesc traseele de cabluri pentru leg@turile ^ntre tablouri (coloanele) }i

^ntre tablouri }i consumatori (circuitele) }i modul de executare a acestora

- se stabilesc locurile de amplasare a tablourilor de lumin@ }i traseele pentru

instala]ia de iluminat.

2. Dimensionarea circuitelor de for]@ }i lumin@ - se face dinspre consumator spre

tabloul general

Calculul cuprinde:

- determinarea sec]iunii conductoarelor

- alegerea aparatelor de protec]ie

- alegerea aparatelor de comand@

Dimensionarea se face ^n mai multe etape :

- dimensionarea circuitele ce for]@ (dintre tablourile secundare }i consumatori)

- dimensionarea coloanelor secundare (dintre tablourile secundare }i cele

principale)

- dimensionarea coloanelor principale ( dintre tablourile principale }i tabloul

general)

- dimensionarea coloanei generale ( dintre tabloul general }i cofret)

Dimensionarea const@ ^n calculul curentului care str@bate traseul respectiv , ^n

func]ie de care se alege sec]iunea conductorilor utiliza]i. Curentul se calculeaz@ ^n

func]ie de puterea instalat@ pe circuitul respectiv sau la nivelul unui tablou electric.

Pentru un circuit Ic = kiPc / 3Ucos unde k= coef. de ^nc@rcare Pc = puterea

unui consumat.

Pentru o coloan@ Ic = kcPt / 3Ucos k= coef.cerere Pt = puterea total@ la

nivelul tabloului

Aparatele se aleg ^n func]ie de valoarea curentului care str@bate circuitul unde vor fi

amplasate .

3.Execu]ia propriuzis@ a instala]iei - se parcurg etapele :

-montarea podurilor }i a jgheburilor de cabluri dea lungul traseelor precizate- montarea tablourilor electrice }i a receptoarelor- pozarea cablurilor electrice pe traseele precizate- montarea prizei de p@m$nt }i a re]elei generale de legare la p@m$nt- executarea leg@turilor electrice la tablouri }i priza de p@m$nt }i punerea sub

tensiune a inst.

Cablurile se pot poza pe peretele vertical unul sub altul pe console prinse de peretele

vertical prin bol]uri sau dibluri ; unul l$ng@ altul pe podurile sau jgheaburile de cabluri

aeriene fixate pe console prinse ^n peretele vertical sau pe jgheburile de cabluri

subterane plasate ^n canalele subterane care se execut@ ^n prealabil care ulterior se

acoper@ cu capace. %nainte de montarea cablurilor se fixeaz@ consolele ^n perete

dup@ ce traseul a fost marcat }i s-au dat ^n perete g@urile necesare

Cablurile se prind de console cu ajutorul unor br@]@ri metalice care se prind cu

suruburi }i piuli]e de consol@. %n jgheaburi care se execut@ din tabl@ cablurile se

a}eaz@ unul l$ng@ altul f@r@ a se prinde cu br@]@ri metalice. Cablurile de acela}i

diametru se pot poza mai multe ^ntr-un pachet prinse cu ajutorul unor bride fixate pe

console.

Stelajul metalic al tablourilor se fixeaz@ de peretele vertical cu ajutorul consolelor.

Cutiile tablourilor se prind de stelaj cu }uruburi }i piuli]e. Tablourile mari se fixeaz@

direct pe pardoseal@ l$ng@ perete pe un suport prins ^n pardoseal@.

Motoarele electrice se fixeaz@ pe soclu metalic (cu ajutorul unor }uruburi cu piuli]e)

prins pe o funda]ie executat@ din 2 straturi de beton ^ntre care se afl@ un strat de

amortizare din cauciuc , p$sl@ sau plut@.

Priza de p@m$nt este format@ din mai multe ]evi din o]el - zincat de 3m lungime

care se bat ^n sol la ad$ncimea de 0,8m sub sol , ^ntre care se prinde o band@ de

leg@tur@ orizontal@ din o]el zincat. De la priza de p@m$nt se execut@ un contur

^nchis ^n jurul cl@dirii din platband@ de o]el - zincat fixat@ de peretele vertical la o

^n@l]ime de 0,2-0,5m care formeaz@ centura de ^mp@m$ntare. La centura de

^mp@m$ntare se leag@ toate p@r]ile metalice ale utilajelor care pot fi puse accidental

sub tensiune , prin intermediul unei platbande sau conductorilor multifilari cu sec]iunea

de cel pu]in 8 mm2.

Conexiunile dintre cabluri }i aparate sau dintre circuite se face prin intermediul

clemelor de leg@tur@ , iar conductorii de sec]iune mare se introduc ^n papuci de cablu

}i se fixeaz@ pe borne filetate }i se str$ng cu piuli]e.

Dup@ executarea leg@turilor electrice }i leg@turilor la centura de ^mp@m$ntare se

pune instala]ia sub tensiune }i se fac probele de func]ionare.

T14. INSTALA[II ELECTRICE DE CUREN[I SLABI.

Sunt instala]ii electrice parcurse de curen]i mici deoarece puterea receptoarelor este

mic@ }i tensiunile de alimentare sunt mici. Exist@ 3 categorii de instala]ii :

A. Instala]ii pentru semnaliz@ri acustice }i optice

A1. Instala]ii de sonerii

A2. Instala]ii de avertizare incendii

B. Instala]ii electrofonice

B1. Instala]ii de telefonie

B2. Instala]ii de interfoane

B3. Instala]ii de radioamplificare

C. Instala]ii de ceasuri electrice

A1. INSTALA[II DE SONERII - au rol de a produce un semnal acustic pe cale electric@

la ac]ionarea unui butoane de sonerie care se afl@ ^n diferite puncte din cl@dire.

F Trafo

B1 - B5 S1 - S2

N 220/5 V

A2. INSTALA[II DE AVERTIZARE INCENDII - au rolul de a avertiza prin intermediul

unei centrale declan}area unui incediu . Avertisarea se face automat de c@tre

detectorii de fum sau temperatur@ sau manual prin ac]ionarea unor butoane .

Detectoarele de fum sunt prev@zute cu contacte normal ^nchise }i se ^nseriaz@ ^n

circuit , iar la apari]ia fumului ^ntr-un anumit loc detectorul respectiv ^-}i deschide

contactul fapt care este semnalizat de c@tre central@ acustic }i optic

Butoanele de avertizare incendii sunt prev@zute cu un contact deschis }i se

conecteaz@ ^n circuit ^n paralel. Butoanele sunt amplasate ^ntr-o cutie metalic@ }i

sunt pe pozi]ia ap@sat . ]inute ^n aceast@ pozi]ie prin intermediul unui capac cu

sticl@. Contactul s@u normal ^nchis se deschide }i acesta este conectat ^n circuit.

Dac@ se sparge sticla capacului butonul ^-}i revine la pozi]ia ini]ial@ }i se ^nchide

contactul s@u normal ^nchis fapt care este semnalizat acustic }i optic de c@tre

central@.

Butoanele se leag@ pe linii separate de detectoare.

+

3K

s

1,5K

- Conectarea butoanelor de avertizare incendii pe o linie de butoane

+

3K

s

1,5K

- Conectarea

detectoarelor de fum

B3. INSTALA[II DE RADIOAMPLIFICARE - realizeaz@ transmiterea programului radio

sau a programului propriu sta]iei la distan]@ mare ^n diferite puncte ale cl@dirii.

Elementele instala]iei sunt:

- sursa de semnal - care poate fi un radioreceptor , magnetofon , casetofon sau

microfon

- sta]ia de amplificare - care amplific@ semnalul primit de la surs@ la valori de

peste150W

- conductoare electrice - prin intermediul c@rora se transmite semnalul electric

- tablouri electrice - prin intermediul c@rora se distribuie semnalul pe mai multe

circuite

- difuzoare - care transform@ semnalul ^n sunete }i controleaz@ intensitatea

acestuia

Pe un circuit se pot monta 20 -30 difuzoare ^n paralel.

STA[IE DE AMPLIFICARE

C. INSTALA[II DE CEASURI ELECTRICE - permit indicarea orei exacte ^n diferite

puncte dintr-o cl@dire public@ sau institu]ie. Se compun din :ceasul principal ;

ceasuri secundare ; conducte de leg@tur@. Ceasurile secundare se conecteaz@

^n paralel maxim 70 pe o linie. Ceasul principal este cu pendul ac]ionat electric. ^n

paralel cu sursa de alimentare se afl@ o surs@ de alimentare de siguran]@ ( cu

acumulatori) care se cupleaz@ dac@ nu este tensiune pe re]eaua electric@ .Tensiunile

de lucru pot fi de 12V , 24V , 32V , 60V.

T15. INSTALA[II DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE.

A. Generalit@]i.

Factorul de putere reprezint@ rapotrul dintre puterea activ@ real@ (P) }i puterea

aparent@ (S)

cos = P / S = Wa / (Wa2 + Wr2) Wa = energia activ@ ; Wr = energia reactiv@

Sc@derea factorului de putere se datoreaz@ consumului de energie reactiv@ de

receptoarele inductive. Receptoarele electrice se pot ^mp@r]ii ^n 3 categorii :

- receptoare rezistive care au cos = 1 deci nu afecteaz@ factorul de putere

- receptoare care consum@ putere reactiv@ Q (receptoare inductive) :

- motoare asincrone

- transformatoare

- cuptoare de induc]ie

- receptoare care produc putere reactiv@ (receptoare capacitive)

- ma}inile sincrone supraexcitate

- bateriile de condensatoare statice

Principalele cauze care duc la sc@derea factorului de putere sunt:

- func]ionarea motoarelor asincrone cu sarcin@ mai mic@ dec$t cea nominal@

- func]ionarea motoarelor asincrone ^n gol

- func]ionarea cu sarcin@ redus@ a transformatoarelor

B. Efectul sc@derii factorului de putere:

Deoarece I = P / 3Ucos sc@derea factorului de putere adic@ a lui cos duce la

cre}terea curentului absorbit de la re]ea . Acest fapt duce la :

- cre}terea pierderilor de putere activ@ ^n re]ea

- necesitatea m@ririi sec]iunilor liniilor de transport

- necesitatea supradimension@rii aparatelor electrice din re]ea

- reducerea posibilit@]ii de ^nc@rcare cu putere activ@ a re]elei

c. Mijloace pentru ameliorarea factorului de putere

1. Mijloace naturale:

- func]ionarea dup@ grafic a transformatoarelor

- ^nlocuirea motoarelor asincrone cu cele sincrone

- utilizarea limitatoarelor de mers ^n gol la ma}inile unelte }i trafo de sudur@

- ^nlocuirea transformatoarelor slab ^nc@rcate

2.Mijloace artificiale:

- montarea de compensatoare sincrone

- montarea de baterii de condensatoare statice

D.Instala]ia de condensatoare statice.

Bateriile de condensatoare statice se utilizeaz@ cel mai frecvent pentru ameliorarea

factorului de putere }i au urm@toarele avantaje:

- au pierderi electrice mici

- nu au mecanisme ^n mi}care , deci uzur@ foarte mic@

- se monteaz@ }i ^ntre]in u}or

- se fabric@ ^n tr-o gam@ de puteri larg@

Ca dezavantaje ar fi : imposibilitatea regl@rii fine a factorului de putere ( acesta se

poate regla numai ^n trepte) }i spa]iul mare pe care ^l ocup@.

Bateria de condensatoare se ob]ine prin legarea ^n parale a mai multor condensatoare

trifazate.

O baterie de condensatoare se poate lega ^n stea sau ^n triunghi ^n paralel cu

receptorul sau instala]ia. Se practic@ mai des legarea bateriilor ^n triunghi deoarece

capacitatea necesar@ fa]@ de legarea ^n stea este de 3 ori mai mic@ , iar tensiunea

aplicat@ pe baterie poate fi mai mare.

Instala]ia de condensatoare statice cuprinde:

- siguran]e fiuzibile - care trebuie s@ aib@ curentul nominal de 1,8 ori curentul

nominal al bateriei

- ^ntreruptor tripolar sau contactor electromagnetic - care trebuie s@ aib@

curentul nominal de 2,5 ori curentul nominal al bateriei

- releu termic

- rezisten]e de desc@rcare - care au valoarea R = 3000 / Qc (K) }i puterea P =

145 / R (W0

RECEPTOR

C1

E1

C2 R

CS

T16. INSTALA[II DE PROTEC[IE A OMULUI %MPOTRIVA ELECTROCUT~RII

A. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Corpul omenesc se comport@ din punct de vedere electric ca o rezisten]@. Trecerea

unui curent electric prin organism se nume}te electrocutare.

Electrocutarea poate produce moartea sau unele v@t@m@ri ca :

- arsuri electrice ale pielii corpului datorate arcului electric

- }oc nervos care afecteaz@ sistemul nervos.

Gravitatea efectelor produse prin electrocutare depind de :

- intensitatea curentului

- durata trecerii curentului prin organism

- frecven]a curentului ( c.a. este mai periculos dec$t c.c.)

B. Cazuri de electrocutare.

Electrocutarea poate survenii ^n urm@torele cazuri :

- prin atingere direct@ a unui conductor neizolat aflat sub tensiune . Atingerea

poate avea loc c$nd omul nu este izolat f@]@ de p@m$nt caz ^n care curentul se

^nchide prim m$n@ - picior sau c$nd este izolat fa]@ de p@m$nt dar cu o m$n@

atinge faza iar cu cealalt@ alt@ faz@ sau peretele unei cl@diri caz ^n care curentul se

^nchide prin m$n@ - m$n@.

- prin atingere indirect@ a unei p@r]i metalice a utilajului care nu se afl@ sub

tensiune , dar prin apari]ia unui defect de izola]ie poate fi pus@ accidental sub tensiune

- c$nd piciorele se afl@ la poten]iale diferite caz ^n care tensiunea aplicat@

omului se nume}te tensiune de pas.

C. Metode de protec]ie

Protec]ia omului ^mpotriva electrocut@rii prin atingere direct@ se realizeaz@

prin utilizarea mijloacelor individuale de protec]ie (scule cu m$nere electroizolante ,

cizme , covoare din cauciuc , m@nu}i din cauciuc, materiale pentru ^ngr@diri provizorii

, pl@cu]e avertizoare) , sau prin respectarea normelr de protec]ia muncii specifice

instala]iilor electrice.

Protec]ia omului ^mpotriva electrocut@rii prin atingere indirect@ se realizeaz@

prin legarea la centura de ^mp@m$ntare a p@r]ilor metalice care pot fi puse accidental

sub tensiune ^n cazul instala]iilor cu neutrul izolat fa]@ de p@m$nt , sau prin legarea

la nulul de protec]ie a p$r]ilor metalice ^n cazul re]elelor cu neutrul legat la p@m$nt.

Legarea la nulul de protec]ie se dubleaz@ cu legarea la centura de ^mp@m$ntare. Ca

protec]ie suplimentar@ se utilizeaz@ relee de tensiune nul@ care scot de sub tensiune

receptorul dac@ ^ntre partea metalic@ a acestuia }i p@m$nt apare o tensiune

periculoas@ . Dac@ se lucreaz@ ^n medii periculoase utilajele se alimenteaz@ la

tensiuni reduse.

T17. POSTURI DE TRANSFORMARE. TRANSFORMATOARE DE PUTERE

a. Rol - este unitatea electric@ care transform@ }i distribuie energia de medie

tensiune (6-20)Kv ^n energie de joas@ tensiune de 380/220 V c@tre receptoarele

electrice ale consumatorilor.El poate fi aerian sau subteran.

b. Elemente componente - se disting urm@toarele p@r]i constructive:

b1. schema electric@ de conexiuni - este reprezentarea conven]ional@ a

pozi]iilor }i leg@turilor electrice dintre echipamentele electrice componente. Schemele

electrice pot fi monofilare }i trifilare

b2. echipamentul electric - reprezint@ totalitatea materialelor }i aparatelor din

postul de transformare }i se ^mparte ^n dou@ grupe principale:

- echipament primar - care este constituit din : - transformatorul de

putere

- liniile electrice (barele de

tensiune)

- ^ntreruptor general (OROMAX)

- separator general

- siguran]e fuzibile generale

- echipament secundar - care are rol de comand@ , protec]ie ,

automatizare a func]ion@rii echipamentului primar }i este format din :

- aparate de comand@ }i protec]ie

- aparate de m@sur@ }i control

- aparate de semnalizare

b3. partea de construc]ie -reprazint@ construc]ia propriuzis@ a postului de

transformare la care se disting urm@toarele elemente:

- spatiile tehnologice - care cuprind camera de comand@ , boxele de

transformare , tunelurile }i canalele de cabluri , instala]iile de distribu]ie , serviciile

interne de curent continuu }i alternativ

- spa]iile pentru repararea }i depozitarea aparatelor }i materialelor

- spa]ii cu caracter administrativ }i grup social.

c. Transformatorul de putere

c1.Elementele componente ale transformatorului de putere.

1. Miezul feromagnetic- este construit din tole de o]el electrotehnic aliate cu

siliciu }i izolate cu CARLIT (izola]ie ceramic@). Miezul se poate executa cu ^mbinare

prin suprapunere sau ^ntre]esere a tolelor.

2. %nf@}ur@rile - reprezint@ c@ile de curent }i sunt de 2 tipuri: concentrice }i

alternante. La realizarea ^nf@}ur@rilor sec]iunea unui conductor nu trebuie s@

dep@}easc@ 60-80 mm2 astfel ^nc$t la o densitate de 3-4 A/mm2 curentul printr-un

conductor s@ fie 200 - 300A.

3. Schela - reprezint@ ansamblul constructiv care are rolul:

- str$nge jugurile miezului magnetic

- consolideaz@ axial ^nf@}ur@rile

- ridic@ ^ntreaga parte a trafo care se introduce ^n cuv@

4. Construc]ia metalic@ este format@ din:

- cuv@ - care este din tabl@ de o]el cu pere]ii ondula]i pentru o mai bun@ r@cire.

%n interior se introduce ulei de transformator }i miezul magnetic

- conservatorul - asigur@ o suprafa]@ de contact a uleiiului cu aerul mai mic@

mic}or$nd posibilitatea de oxidare a uleiului. Asigur@ spa]iul necesar dilat@rii }i

contract@rii uleiului.

5. Accesoriile

- izolatoarele de trecere - asigur@ trecerea conductoarelor prin capacul

cuvei. Se construiesc din por]elan.

- releul de gaze (Buchholz) - este montat pe conducta de leg@tur@

dintre capacul cuvei }i conservator }i este prev@zut cu un plutitor ce se deplaseaz@

^ntre 2 contacte. Decupleaz@ transformatorul la o degajare masiv@ de gaze sau dac@

uleiul scade sub un anumit nivel(datorit@ unei scurgeri)

- indicatorul de temperatur@ - se monteaz@ pe cuva

transformatorului }i este prev@zut cu un contact electric care semnalizeaz@

temperatura maxim@

- filtrul de aer - este montat pe conducta de leg@tur@ dintre

conservator }i mediul ambiant izol^nd uleiul de influien]a atmosferei. Folose}te un

absorbant al umidit@]ii care se nume}te SILICAGEL. Acesta este ALBASTRU - ^n stare

uscat@ }i RO{U - ^n stare umed@.

- supapa de siguran]@ - se g@se}te la trafo cu puteri peste 1.000 KVA }i

asigur@ cuva transformatorului contra exploziei la o degajare masiv@ de gaze. Este

prev@zut@ cu membran@ de sticl@ sau pertinax

- comutatorul de reglare a tensiunii - modific@ valoarea tensiunii din

secundar prin modificarea num@rului de spire aflate ^n circuit.

c2. Condi]iile de func]ionare ^n paralel a transformatoarelor de putere:

1. Condi]ii obligatorii:

- s@ aib@ acela}i raport de transformare

- s@ aib@ aceea}i grup@ de conexiuni

- s@ aib@ tensiunile de scurtcircuit egale (diferen]@ de maxim 20)

2.Condi]ii suplimentare:

- 1 / 3 < P1 / P2 < 3 / 1

- trafo de putere mai mic@ s@ aib@ tensiune de scurtcircuit mai

mare

B6. Parametrii nominali ai transformatorului de putere:

- puterea aparent@ nominal@ (Sn) ^n VA sau KVA

- tensiunile nominale din primar }i secundar: (U1n / U2n) ^n V sau KV

- treptele de reglaj al tensiunii () ^n procente din Un

-factorul de putere al sarcinii (cos 2)

- frecven]a tensiunii de alimentare ( f ) ^n Hz

- num@rul de faze (m)

- conexiunile ^nf@}ur@rilor }i grupa de conexiuni

- tipul constructiv ^n manta sau cu coloane

- sistemul de r@cire cu aer sau cu ulei

- tensiunea de scurtcircuit (Ukn)

T18. ORGANIZARE LUCR~RILOR DE %NTRE[INERE {I REPARA[II ALE

INSTALA[IILOR ELECTRICE DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE.

Prin activitatea de exploatare se urm@re}te :

- p@strarea instala]iei c$t mai aproape de parametrii nominali evit$ndu-se

supra$nc@rcarea }i suprasolicitarea acesteia

- instruirea personalului asupra modului de deservire a instala]iei ^n vederea unei

^ntre]ineri corespunz@toare

Activitatea de ^ntre]inere se execut@ ^ntre 2 repara]ii succesive }i are drept scop:

- prevenirea defectelor }i eliminarea defectelor accidentale

- aplicarea regulilor de exploatare corect@ a instala]iei

- prevenirea accidentelor }i incendiilor

- m@rirea duratei de func]ionare a instala]iei

Lucr@rile de repara]ii au drept scop :

- prevenirea uzurii fizice excesive a unei ma}ini

- ^nl@turarea efectelor unei uzuri excesive

- func]ionarea la parametrii optimi a unei instala]ii

Lucr@rile de repara]ii se clasific@ astfel:

a. Revizia tehnic@ (RT) - cuprinde ansamblul de opera]ii executate periodic pentru

verificarea st@rii tehnice a utilajului }i pentru determinarea principalelor opera]ii ce

urmeaz@ a fi executate cu ocazia primei repara]ii planificate. Const@ ^n :

- verificarea aparatajului de comand@ a utilajelor- verificarea leg@turilor la centura de ^mp@m$ntare- verificarea aliment@rii }i a instala]iei electrice- reglarea la nevoie a aparatelor de protec]ie

b.Repara]ii curente de gradul I (RC1) - constitue elementul de baz@ al repara]iilor

prin care se men]ine ^n perfect@ stare de func]ionare utilajele }i instala]iile }i const@

^n interven]iile ce se execut@ periodic , planificat , prin repararea , recondi]ionarea sau

^nlocuirea par]ial@ a unor subansamble uzate. Principalele opera]ii care se execut@

sunt :

- recondi]ionarea }i reglarea subansamblelor cu uzur@ frecvent@

- verificarea dispozitivelor de comand@ automat@ }i a limitatoarelor de curs@

- recondi]ionarea instala]iilor de alimentare deteriorate

- repararea fr$nelor }i cuplajelor electromagnetice

- ^nlocuirea periilor , a contactelor arse precum }i cur@]area motoarelor

c. Repara]ii curente de gradul II (Rc2) - cuprind opera]ii suplimentare fa]@ de

Rc1 }i au drept scop ^nlocuirea pieselor }i aparatelor ce prezint@ uzur@ avansat@.

Opera]iile care se execut@ sunt:

- repararea sau ^nlocuirea aparatajului de comand@ }i pornire

- ^nlocuirea cuplajelor , fr$nelor }i limitatoarelor de curs@

- ^nlocuirea par]ial@ a bobinajului la motoarele electrice }i la celelalte aparate

electrice

d. Repara]ii capitale (Rk) - const@ ^n interven]ii ce se execut@ dup@ expirarea

ciclului de func]ionare prev@zut ^n normative , ^n scopul men]inerii caracteristicilor

tehnice }i a pre$nt$mpin@rii ie}irii utilajului din func]iune ^nainte de termen. %n

cadrul acestor repara]ii utilajul se demonteaz@ total ^n scopul refacerii complete a

capacit@]ii de lucru a utilajului }i aparatajelor. Aceste repara]ii cuprind :

- toate opera]iile care se execut@ la Rc1 }i Rc2

- ^nlocuirea complet@ a pieselor }i aparatelor deteriorate sau care au fost

recondi]ionate

Atribu]iile electricianului de ^ntre]inere }i repara]ii:

- s@ ia la cuno}tin]@ de starea }i regimul de func]ionare a echipamentului

electric din sector

- s@ efectueze controlul echipamentului electric conform prevederilor stabilite

- s@ ia m@suri pentru ^nl@turarea deranjamentelor provocate ^n instala]ii

- s@ consemneze deficien]ele observate , eventualele interven]ii , modific@rile

care se fac ^n registrul de defecte

- ^n caz de incendiu sau accidente trebuie s@ ia m@suri urgente ^n vederea

deconect@rii a unei p@r]i din instala]ie sau a ^ntregii instala]ii de la re]eaua de

alimentare.

- s@ verifice periodic aparatele de m@sur@ }i control cu care sunt dotate

utilajele.

C$nd se intervine la un defect trebuiesc respectate urm@toarele reguli:

- se deconecteaz@ utilajul sau instala]ia de la sursa de alimentare }i se pun

pl@cu]e avertizoare pentru evitarea cupl@rii accidentale

- se stabilesc cauzele care au generat defectul

- se ^nl@tur@ defectul utiliz$nd dac@ este necesar schema electric@ a instala]iei

respective

- se regleaz@ protec]iile la valorile corespunz@toare consumatorilor din instala]ia

respectiv@

- se face proba de func]ionare ^n gol a utilajului sau instala]iei

- se urm@re}te func]ionarea utilajului ^n sarcin@ , dup@ ce sa efectuat

repara]ia.

T.19 EXPLOATARE , %NTRE[INEREA {I REPARAREA APARATELOR ELECTRICE.

%n cadrul activit@]ii de exploatare m@surile care trebuiesc luate se ^mpart ^n 2

categorii:

a) m@suri care trebuie luate la montarea aparatelor

b) m@suri care trebuie luate ^n cursul exploat@rii

a) La montarea aparatelor se urm@resc urm@toarele aspecte:

- parametrii aparatelor s@ corespund$ cu parametrii instala]iei }i a receptorului

- izola]ia aparatelor s@ corespund@ NTSM

- aparatele s@ fie fixate bine ^n tablouri sau pe perete ; s@ se protejeze ]i

etan}eze corect trecerile conductoarelor ; capacele s@ se ^nchid@ bine ; partea

metalic@ s@ fie conectat@ la centura de ^mp@m$ntare

- siguran]ele fuzibile se vor monta ^n partea superioar@ a tablourilor astfel ^nc$t

conductorul de alimentare s@ fie conectat la piesa de contact , iar conductorul care

pleac@ spre consumator s@ fie conectat la dulia filetat@

- ^ntreruptoarele se vor monta astfel ^nc$t contactele mobile s@ nu fie sub

tensiune c$nd acestea sunt deschise

- aparatele de conectare se vor monta astfel ^nc$t arcurile electrice ce apar ^n

timpul cupl@rii sau decupl@rii s@ nu fie periculoase pentru personalul de exploatare

- ^ntreruptoarele care alimenteaz@ instala]iile electrice din depozite se vor

manta ^n tablouri din exteriorul depozitelor

- leg@turile ^n tablouri pentru curen]i mari (peste 100A) se execut@ cu bare

- tablourile se vor monta vertical pentru a nu vibra }i se vor vopsi pentru a nu

coroda

b) %n exploatarea aparatelor este necesar :

- s@ nu se intervin@ la aparate dec$t dup@ acestea au fost scoase de sub

tensiune

- manevrele la aparatele ^n construc]ie deschis@ se face cu m@nu}i

electroizolante }i cu fa]a ferit@

ATEN[IE!! %NCHIDEREA ESTE MAI PERICULOAS~ DEC#T DESCHIDEREA

DEORECE SE POATE %NCHIDE PE UN SCURTCIRCUIT.

Activitatea de ^ntre]inere }i reparare are urm@toarele scopuri :

- prevenirea defectelor

- prevenirea accidentelor de elctrocutare

- prevenirea incendiilor sau exploziilor

Opera]iile care se execut@ constau ^n ^nl@turarea defectelor sau deranjamentelor ce

apar ^n timpul func]ion@rii

%ntre]inerea }i repararea aparatajului de comuta]ie }i comand@ .

Deranjamentele care apar ^n timpul func]ion@rii sunt determinate de uzura contactelor

}i a elementelor mecanice.%nr@ut@]irea contactului electric poate duce la :

- sudarea contactelor }i ^mpiedicarea manevr@rii aparatului

- producerea de incendii prin ^nc@lzirea excesiv@ a contactelor care duc la

carbonizarea ]i aprinderea suporturilor electroizolante

- producerea scurtcircuitelor prin arderea izola]iei cablurilor de leg@tur@ sau

carbonizare suprafe]ei electroizolante dintre contactele electrice

Pentru prevenirea acestor situa]ii se execut@ urm@toarele lucr@ri :

- se verific@ }i se str$ng bine leg@turile la bornele contactelor

- se verific@ }i se cur@]@ bine suprafa]a de contact dintre dou@ contacte

electrice

- se ^nlocuiesc contactele uzate

- se verific@ elementele arcuitoare care asigur@ o presiune de contact mare

-se verific@ jocurile din articula]iile mecanismelor unde exist@ piese ^n mi}care

una fa]@ de alta

- se ung periodic elementele mecanice aflate ^n mi}care pentru a mic}ora for]a

de frecare la care sunt supuse ^n timpul exploat@rii

- se verific@ starea miezurilor magnetice ale aparatelor de comand@

automat@ }i ^n special a distan]ei dintre miezuri }i a spirei ^n scurtcircuit

%ntre]inerea }i repararea aparatajului de protec]ie }i semnalizare.

Aceste aparate sunt supuse ^n timpul exploat@rii unor deranjamente specifice cum ar

fi :

- uzura sau blocarea contactelor datorit@ ^nc@lzirii excesive

- declan}area }i anclan}area cu ^nt$rziere

- vibra]ii ale p@r]ii magnetice

- str@pungerea p@r]ilor izolante

- arderea fuzibilelor sau a l@mpilor de semnalizare

Pentru prevenirea sau ^nl@turarea acestor situa]ii se execut@ urm@toarele lucr@ri:

- se verific@ suprafe]ele de contact electric s@ fie bine cur@]ate }i s@ aib@

presiune de contact suficient de mare (la sigurantele fuzibile)

- se verific@ leg@turile electrice la bornele aparatelor de protec]ie ca s@ fie c$t

mai str$nse

- se verific@ starea bimetalelor la releele termice

- se ^nlocuiesc corpurile siguran]elor fuzibile fisurate sau capacele deteriorate

- la ^nlocuirea fuzibilului acesta trebuie s@ aib@ sec]iunea func]ie de curentul

care ^l str@bate

- se verific@ starea transformatoarelor de la l@mpile de semnalizare }i a

leg@turilor acestora

%ntre]inerea }i repararea aparatajului electric auxiliar.

Principalele deranjamente care apar ^n timpul exploat@rii acestor aparate sunt

blocarea sau ac]ionarea cu ^nt$rziere ; ^nc@lzirea sau ^ntreruperea c@ilor de curent

datorate contactelor imperfecte

Pentru prevenirea sau ^nl@turarea acestor situa]ii se execut@ urm@toarele lucr@ri:

- se cur@]@ }i se ung elementele care se afl@ ^n mi}care pentru a mic}ora for]a

de frecare

- se etan}ez@ bine capacele de protec]ie a aparatelor pentru a prevenii

p@trundera prafului, apei sau a altor corpuri str@ine

- se verific@ leg@turile electrice la bornele contactelor

- se cur@]@ suprafe]ele de contact dintre piesele de contact

- se ^nlocuiesc contactele uzate

- se verific@ starea dispozitivelor arcuitoare care asigur@ presiunea de contact

necesar@

NTSM }i PSI care trebuie respectate .

- legarea la centura de ^mp@m$ntare a p@r]ilor metalice a aparatelor electrice

- protejarea cu capace electroizolante a bornelor de leg@tur@

- piesele de manevr@ trebuie s@ fie din material electroizolant

- aparatele care se monteaz@ ^n ^nc@peri speciale trebuie s@ fie ^nchise ^n

carcase sau tablouri bine capsulate

- aparatele trebiue s@ fie permanent men]inute ^n stare curat@ prin

^ndep$rtarea periodic@ a prafului sau a altor impurit@]i

T.20 EXPLOATAREA , %NTRE[INEREA {I REPARAREA INSTALA[IILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOAS~ TENSIUNE.%n timpul exploat@rii instala]iile electrice trebuie s@ func]ioneze la parametrii pentru

care au fost concepute , lucru care este posibil doar dac@ instala]iile sunt sub un

control permanent. Pe l$ng@ uzura care intervine de-a lungul timpului , instala]iile

electrice mai sunt supuse unor solicit@ri suplimentare cum ar fi :

- solicit@ri mecanice , datorate specificului procesului tehnologic , vibra]iilor sau

loviturilor

- solicit@ri termice , datorate supra$nc@rc@rii la care sunt supuse receptoarele

electrice

%n urma acestor solicit@ri apar defecte care se pot manifesta ^n urm@toarele

moduri :

1.%ntreruperea circuitului electric pe un anumit traseu , care poate fi cauzat@ de :

- topirea fuzibilului siguran]ei fuzibile - datorit@ unui scurtcircuit pe circuitul

de lumin@ sau un scurtcircuit ori o suprasarcin@ pe circuitul de prize.

Pentru ^nl@turarea defectului se urm@re}te traseul circuitului electric c@ut$ndu-se

locul unde s-a produs scurtcircuitul , se ^nl@tur@ scurtcircuitul dup@ care se schimb@

patronul siguran]ei fuzibile

- sl@birea unei leg@turi electrice - datorit@ unui contact imperfect la o doz@

de ramifica]ie sau un aparat electric. Se manifest@ prin ^nc@lzirea excesiv@ a

aparatului respectiv sau a conductorului electric. Pentru ^nl@turare se intrerupe

alimentarea cu tensiune a traseului respectiv }i se reface leg@tura electric@ ,se str@g

bine }uruburile bornelor de leg@tur@ sau dac@ este cazul se schimb@ aparatul

respectiv.

2. Defecte de izola]ie - apar datorit@ ^mb@tr$nirii izola]iei conductelor respective ,

cele mai expuse fiind conductele solicitate la varia]ii mari de temperatur@. Defectul se

observ@ cu ochiul liber , iar pentru remediere se ^ntrerupe alimentarea cu tensiune a

traseului respectiv dup@ care se ^nlocuie}te por]iunea defect@ sau dac@ este cazul

tot traseul func]ie de suprafa]a deteriorat@.

3. Defecte ^n tablouri electrice - se pot datora supra$nc@rc@rii ; scurtcircuite

prelungite ; loviturilor mecanice ; p@trunderii unor corpuri str@ine care pot provoca

scurtcircuite sau incendii.

Cele mai frecvente defecte care pot apare sunt:

- sl@birea unei leg@turi electrice dintr-o clem@ sau born@ de prindere -

care se remediaz@ prin str$ngerea }uruburilor respective

- deteriorarea clemelor sau bornelor de prindere - care se ^nlocuiesc dup@

care se refac leg@turile electrice respective

- deteriorarea unor aparate electrice - se desfac din tablou , se remediaz@

sau se ^nlocuiesc cu altele noi de acela}i tip dup@ care se refac leg@turile electrice

- deteriorarea izolatoarelor de sus]inere a barelor de tensiune - care pot fi

fisurate sau sparte. Se ^ntrerupe alimentarea cu tensiune a tabloului , se demonteaz@

barele respective , se schimb@ izolatorii dup@ care se monteaz@ barele }i se refac

leg@turile.

4.Defecte la corpurile de iluminat pot fi :

- arderea l@mpii. Se ^nlocuie}te lampa ars@ f@r@ a demonta corpul de pe

pozi]ie

- deteriorarea starterului la corpurile de iluminat fluorescente - caz ^n

care lampa nu se aprinde sau desc@rcarea nu este stabil@. Se ^nlocuie}te starterul cu

unul nou de aceea}i valoare f@r@ a demonta corpul de iluminat.

- defectarea balastului -caz ^n care lampa nu amorseaz@ sau se aude ^n

interior un b$z$it. Balastul se schimb@ cu unul nou de aceea}i putere.

- sl@birea leg@turilor la bornele sau clemele de conexiuni - fapt care duce

la stingerea intermitent@ a l@mpii }i la ^nc@lzitea conductelor de alimentare. Se refac

leg@turile la borne .

- fisurarea , str@pungerea sau spargerea p@r]ilor izolatoare - pot provoca

electrocut@ri sau incendii de aceea se demanteaz@ lampa }i se schimb@ aceste

subansamble sau dac@ nu este posibil se schimb@ corpul de iluminat cu altul nou.

5. Defecte la prize - apar ^n cazul supra^nc@rc@rii prizei prin racordarea la

aceasta a unui consumator mai mare de 2000 W sau solicit@rilor mecanice repetate

datorit@ introducerii }i scoaterii repetate a fi}elor din priz@.

Aceste solicit@ri duc la ^nc@lzirea excesiv@ a prizei care provoac@ topirea sau

arderea acesteia }i la lipsa de stabilitate a prizei prin sl@birea }uruburilor de prindere

^n doz@.

Pentru a prevenii aceste defecte se str@ng bine }uruburile de la clemele de leg@tur@ ,

se str$ng bine }uruburile ghearelor de fixare a prizei ^n doz@ }i se evit@ conectarea la

priz@ a unui consumator de putere mai mare de 2Kw

NTSM }i PSI care trebuiesc respectate :- personalul care lucreaz@ ^n instala]ii trebuie s@ foloseasc@ obligatoriu

mijloacele individuale de protec]ie ^mpotriva electrocut@rii }i ac]iunii arcului electric care sunt :

- mijloace de protec]ie izolante -care sunt scule cu m$nere izolante , m@nu}i , cizme , covoare electroizolante

- indicatoare mobile de tensiune - cu care verific@ prezen]a sau lupsa tensiunii

- pl@ci avertizoare - care au rolul de a informa prin inscrip]iile care le au o serie de activit@]i care se execut@ sau trebuie executate }i a interzice o anumit@ manevr@

- panouri ,paravane sau indicatoare mobile - delimiteaz@ }i semnalizeaz@ o anumit@ zon@ de lucru

- personalul care lucreaz@ ^n instala]ie trebuie s@ fie s@n@tos , s@ posede cuno}tinte profesionale }i de NTSM , s@ fie instruit conform normelor ^n vigoare

Pentru prevenirea incendiilor : - se interzice folosirea improviza]iilor electrice sau utilizarea instala]iilor electrice defecte

- se interzice supra$nc@rcarea instala]iilor electrice - se interzice folosirea instala]iilor electrice neprotejate ^mpotriva ac]iunii

factorilor mediului- se interzice l@sarea neizolat@ a capetelor de cabluri sau a leg@turilor ^n doze- se interzice utilizarea aparatelor de ^nc@lzit ^n locuri cu grad ridicat de

periculozitate- se interzice utilizarea l@mpilor portabile cu cordoane improvizate sau alimentate

la tensiuni mai mari de 24V

T21. EXPLOATAREA , %NTRE[INEREA {I REPARAREA TRANSFORMATOARELOR

DE PUTERE

A. EXPLOATAREA {I %NTRE[INEREA TRANSFORMATOARELOR.

A1. EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR.

%n activitatea de exploatare se disting dou@ aspecte diferite:

- opera]iile }i manevrele ce se execut@ prin punerea sau scoaterea din func]iune

a transformatoarelor

- supravegherea func]ion@rii transformatoarelor

La punerea ^n func]iune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de

montare a trafo:

montarea c@ruciorului ; montarea radiatoarelor ; montarea conservatorului }i

accesoriilor ; montarea izolatoarelor ; montarea accesoriilor de pe cuv@ }i capac ;

montarea circuitelor auxiliare de protec]ie }i m@surare ; umplerea cu ulei

Dup@ montarea trafo se fac o serie de ^ncerc$ri }i verific@ri , iar dac@ se cupleaz@

^n paralel dou@ trafo se respect@ condi]iile de cuplare ^n paralel.

La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate urm@toarele

reguli:

- scoaterea de sub tensiune a trafo se face prin deschiderea mai ^nt$i a

^ntreruptorului }i apoi a separatorului iar la cuplare se face invers

- deconectarea trafo echipate cu ^ntreruptoare ^n ambele circuite se face mai

^nt$i pe partea sarcinii apoi pe partea aliment$rii , iar conectarea ^n ordine invers@

- ^n cazul ^n care nu este prev@zut ^ntreruptor ^n circuitul primar , mai ^nt$i

se deconecteaz@ secundarul dup@ care se manevreaz@ separatorul din primar

%n timpul func]ion@rii , ^n exploatare , a trafo se efectueaz@ urm@toarele opera]ii

de supraveghere:

1. Supravegherea curent@ care se refer@ la :

- gradul de ^nc@rcare ; tensiuni }i curen]i ; sarcini active }i reactive ; frecven]@ ;

temperaturi ; relee de protec]ie }i semnalizare ; citirea instrumentelor de m@sur@

2.Supravegherea periodic@ prin examinare vizual@ se refer@ la :

- starea cuvelor }i a elementelor de circula]ie a uleiului ; starea uleiului }i a nivelului ;

starea silicagelului din filtrul de aer ; starea izolatoarelor , leg@turilor la borne ,

zgomotelor.

La o verificare periodic@ se urm@re}te:

- curentul primar }i cel secundar ; tensiunea primar$ }i cea secundar@ ; temperatura

uleiului ; etan}ietatea cuvei ; starea izolatoarelor ; nivelul }i culoarea uleiului ;

func]ionarea releelor de protec]ie ; leg@tura la priza de p@m$nt ; starea barelor }i

cablurilor de leg@tur@ precum }i a celorlalte leg@turi electrice aferente

transformatorului.

Personalul de exploatare urm@re}te executarea ^n termen a tuturor probelor }i

verific@rilor prev@zute de normative.

A2. %ntre]inerea transformatoarelor de putere

Deoarece trafo nu are subansamble ^n mi}care lucr@rile de ^ntre]inere curent@ sunt

mai simple }i mai reduse dec$t cele executate la ma}inile electrice. Aceste lucr@ri se

execut@ la intervale de timp de 6 luni p$n@ la 1 an func]ie de solicitarea trafo }i

constau din :

- revizia extern@ a trafo }i ^nl@turarea defectelor constatate

- evacuarea reziduului uleiului din conservator , verificarea nivelului }i eventual

completarea cu ulei, controlul uleiului din cuv@

- verificarea etan}eit@]ii robinetelor }i a str$ngerii garniturilor cuvei

- verificarea func]ion@rii releului de gaze

- verificarea filtrului de aer , a st@rii silicagelului }i eventual schimbarea acestuia

NTSM }i PSI.

- legarea la centura de ^mp@n$ntare a cuvei transformatorului

- reglarea la parametrii corespunz@tori a releelor de protec]ie

- ingr@direa cu gard de protec]ie a trafo }i amplasarea de pl@cu]e avertizoare

B. Defecte frecvente ,regimuri anormale de func]ionare , cauze }i metode de

remediere.

1. SUPRA%NC~LZIREA TRANSFORMATORULUI are urm@toarele cauze :

a. transformatorul este supra$nc@rcat - trebuie respectat@ diagrama de

sarcin@ a trafo respectiv }i nu trebuie dep@}i]i timpi de func]ionare ^n suprasarcin@

prev@zu]i

b. temperatura din ^nc@perea trafo este prea ridicat@ - trebuie

intensificat@ ventila]ia

c. nivelul uleiului ^n trafo este foarte sc@zut -se completeaz@ cu ulei de

calitate corespunz@toare p$n@ la nivelul normal , se verific@ eventualele scurgeri de

ulei

d. defecte interioare ale trafo - aceste defecte provoac@ ^nc@lzirea

uleiului }i se datoreaz@ deteriorar@rii izola]iei pieselor care str$ng miezul }i jugul

magnetic , care duc la realizarea unor scurtcircuite ^ntre tole }i pierderi mari ^n fier.

e. raporturi de transformare }i tensiuni de scurtcircuit diferite la trafo

care func]ioneaz@ ^n paralel - trebuie respectate regulile de conectare ^n paralel a

dou@ transformatoare :

- rapoarte de transformare egale ( abatere admis@ de 0,5)- tensiuni de scurtcircuit egale ( abatere admis@ de 10) - trafo trebuie s@ aib@ aceea}i grup@ de conexiuni- raportul puterilor nu va fi mai mare de 3:1

2.B#Z#IT ANORMAL %N TRANSFORMATOR se manifest$ ^n urm@toarele cazuri :

- s-a sl@bit str$ngerea tolelor miezului sau a pachetului de tole

- s-a sl@bit }uruburile care fixeaz@ capacul trafo sau alte subansamble

- trafo este supra^nc@rcat sau exist@ dezechilibru mare ^ntre ^nc@rcarea

fazelor, aceast@ defec]iune este caracteristic@ trafo care alimenteaz@ instala]ii de

iluminat

- scurtcircuit ^ntre spire sau faze , defectul se mai manifest@ prin declan}area

releelor de portec]ie sau arderea siguran]elor fuzibile

- trafo func]ioneaz@ cu tensiune ridicat@ ,defect care se manifest@ c@nd mai

mul]i consumatori din secundarul trafo sunt sco}i din func]iune. Se pune comutatorul

de tensiune al trafo pe pozi]ie minim@ }i se deconecteaz@ condensatoarele statice

dac@ acestea sunt conectate

3.TROSNITURI %N INTERIORUL TRANSFORMATORULUI apar ^n urm@toarele

situa]ii :

- a avut loc o conturnare (str@pungere de suprafa]@) , se verific@ }i se repar@

izola]ia capetelor de ie}ire ale ^nf@}ur@rilor la locul conturn@rii

- s-a ^ntrerupt leg@tura cu p@m$ntul , se reface leg@tura la centura de

^mp@m$ntare

4.STR~PUNGERILE {I %NTRERUPERILE %NF~{UR~RILOR

TRANSFORMATORULUI

Str@pungerie apar ^n urm@toarele situa]ii:

- au ap@rut supratensiuni ca urmare a desc@rc@rilor atmosferice- a sc@zut mult calitatea uleiului- izola]ia a ^mb@tr$nit ca urmare a supra$nc@lzirilor , a scurtcircuitelor sau

degrad@rii ^n timp

%ntreruperile apar ca rezultat al unor contacte imperfecte }i se manifest@ prin

degajarea masiv@ de gaze. Acestea pot fi depistate cu ochiul liber sau prin m@surarea

continuit@]ii cu ohmetrul.

5.FUNC[IONAREA RELEULUI DE GAZE (BUCHHOLZ) acesta func]ioneaz@ la o

degajare de gaze ^n dou@ etape : la o degajare lent@ de gaze semnalizeaz@ acest

defect , iar dac@ degajarea este masiv@ scoate de sub tensiune transformatorul

Releul de gaze semnalizeaz@ ^n urm@toarele situa]ii:

- ^n interiorul trafo apar defecte mici care duc la degaj@ri slabe de gaze

- ^n timpul umplerii trafo cu ulei ^n interior a r@mas aer

- nivelul de ulei a sc@zut datorit@ sc@derii temperaturii sau scurgerilor de ulei

Releul de gaze decupleaz@ trafo ^n urm@toarele situa]ii:

- s-a produs scurtcircuit ^ntre spire sau ^ntre secundar }i primar

- s-a produs scurtcircuit ^ntre faze

- s-a str@puns izola]ia comutatorului de tensiune

6. TENSIUNEA %N CIRCUITUL SECUNDAR ESTE ANORMAL~ se poate manifesta

astfel:

tensiunile de faz@ sunt egale la func]ionarea ^n gol dar difer@ mult la

func]ionarea ^n sarcin@

Cauzele sunt: - existen]a unui contact imperfect la una din bornele trafo

- este ^ntrerupt circuitul primar ( o faz@ a circuitului primar)

tensiunile de faz@ difer@ mult la func]ionarea ^n gol dar sunt egale la

func]ionarea ^n sarcin@

Cauzele sunt : - exist@ o ^ntrerupere ^n circuitul primar dac@ acesta este

conectat (stea-stea)

- exist@ o ^ntrerupere ^n circuitul secundar

- s-a inversat sf$r}itul cu ^nceputul la o faz@ a ^nf@}ur@rii

secundare legate ^n stea

7. PIERDERI DE ULEI DIN TRANSFORMATOR

Men]inerea nivelului de ulei este foarte important@ deoarece este at$t mediu de r@cire

c$t }i mediu electroizolant pentru p@r]ile active. Pierderile de ulei pot avea loc ^n

urm@toarele locuri :

- la ^mbinarea prin sudare a cuvei cu ]evile de r@cire sau a pere]ilor cu fundul

cuvei

- ^ntre capacul }i cuva transformatorului

- ^ntre ^mbin@rile radiatoarelor cu cuva , a conservatorului cu releul Buchholtz,

a izolatorilor cu capacul

T22. EXPLOATAREA , %NTRE[INEREA {I REPARAREA MOTOARELOR ELECTRICE

A. EXPLOATAREA {I %NTRE[INEREA MOTOARELOR ELECTRICE

Exploatarea corect@ a motoarelor electrice const@ ^n supravegherea ^nc@lzirii }i a

^nc@rc@rii normale ,^n cur@]area }i ungerea regulat@ ; ^n ^nl@turarea sc$nteilor la

colector. Zona controlat@ trebuie s@ se extind@ asupra ^ntregului circuit de for]@

care alimenteaz@ motorul.

Exploatarea corect@ presupune }i alegerea corect@ a motoarelor deasemenea

p@strarea unor parametrii esen]iali ^n limitele admise :

- tensiunea la bornele motorului trebuie men]inut@ la o valoare constant@- bobinele motorului se vor conecta ^n triunghi sau stea ^n func]ie de

^nc@rcarea sa%ntre]inerea se face de c@tre electricianul de ^ntre]inere }i are urm@toarele

scopuri :

- prevenirea defectelor- prevenirea accidentelor- prevenirea incendiilor

%n cadrul activit@]ii de ^ntre]inere curent@ se face o verificare vizual@ f@r@ a scoate

din func]iune motorul }i se urm@re}te exploatarea corect@ a motoarelor , gradul de

^nc@lzire }i cur@]enie a acestora , eventualele zgomote suspecte , reglarea corect@ a

releelor de protec]ie.

La func]ionarea anormal@ sau la apari]ia unui defect se opre}te motorul pentru scurt@

durat@ }i se face o revizie tehnic@ at$t asupra motorului c$t }i asupra circuitului de

alimentare a acestuia :

- verificarea circuitului electric de alimentare cu tensiune a motorului ( siguran]e fuzibile , contactor , releu termic , conductoare de leg@tur@ ) precum }i leg@turile la borne

- verificarea fix@rii corecte a motorului pe suportul s@u , a leg@rii la centura de ^mp@m$ntare

- verificarea sistemului de transmisie a mi}c@rii , a ventilatorului }i capacului acestuia

- verificarea st@rii de cur@]enie a motorului , eventual cur@]irea canalelor exterioare a acestuia ^n vederea asigur@rii unei r@ciri optimeLa aceste verific@ri motorul nu se demonteaz@ , dec$t ^n cazul ^n care are un defect

interior situa]ie ^n care se demonteaz@ }i se ^nlocuie}te cu alt motor de acela}i tip.

%n cadrul activit@]ii de ^ntre]inere intr@ }i lucr@rile de repara]ii planificate care pot fi

repara]ii curente ; repara]ii medii ; repara]ii capitale.Aceste lucr@ri se execut@ la

anumite intervale de timp }i se fac cu demontarea par]ial@ sau total@ a motorului.

Repara]iile curente constau ^n :

- toate verific@rile care se fac la o revizie tehnic@- verificarea cutiei de borne }i ^nlocuirea elementelor defecte- verificarea inelelor colectoare a colectorului }i a periilor colectoare , cur@]irea }i

}lefuirea colectorului precum }i ^nlocuirea unde este cazul a periilor colectoare, verificarea dispozit. portperii

- ungerea lag@relor cu lubrefian]iRepara]iile medii cuprind ^n plus fa]@ de cele curente urm@toarele opera]ii ;

- recondi]ionarea colectorului }i a inelelor colectoare , eventual ^nlocuirea acestora

- demontarea lag@relor , cur@]area lor , ^nlocuirea unde este cazul , ungerea corespunz@toare

- recondi]ionarea izola]iilor deteriorate

Repara]ii capitale constau ^n demontarea complet@ a ma}inii , ^nlocuirea par]ial@ sau total@ a bobinajului , ^nlocuirea unor subansamble uzate

B. DEFECTELE MOTOARELOR ELECTRICE. CAUZE . REMEDIERI.

B1. DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT ALTERATIV ASINCRON TRIFAZAT

1. Motorul nu porne}te cauze posibile:

- ^ntreruperea circuitului de alimentare cu tensiune ( ^n instala]ia de for]@ sau

^n cablu )

- ^ntreruperea unei ^nf@}ur@ri a bobinelor motorului)

- conexiunea ^n stea ^n loc de triunghi (motorul nu porne}te ^n plin@ sarcin@)

- sarcin@ excesiv@ la pornire

- scurtcircuit ^n ^nf@}ur@rile statorului ( caz ^n care se ard siguran]ele fuzibile

la pornire)

- o ^nf@}urare este conectat@ cu capetele schimbate ^n conexiunea stea

2. Supra^nc@lzirea statorului cauze posibile:

- scurtcircuit ^ntre spirele unei bobine

- ventila]ie insuficient@

- conexiune ^n triunghi ^n loc de stea

3. Supra^nc@lzirea rotorului cauze posibile :

- supra^nc@rcarea motorului

- scurtcircuit ^ntre spirele rotorului sau leg@tur@ imperfect@ la bobinele

rotorului

- frecarea rotorului de stator

4.Supra^nc@lzirea lag@relor cauze posibile:

- ungere insuficient@ sau utilizarea uleiului necorespunz@tor

- patrunderea mizeriei ^n interiorul lag@rului

- rulmentul este uzat , gripat sau are joc

- dispozitivul de transmisie este prea ^ntins

5. Motorul vibreaz@ ^n timpul func]ion@rii cauze posibile:

- sl@birea }uruburilor de fixare pe suport

- funda]ie necorespunz@toare

- descentrerea cuplajului motorului cu mecanismul antrenat

- montarea incorect@ a curelelor de transmisie

6. Vitez@ de rota]ie anormal@ cauze posibile:

- ^nf@}urarea statorului este conectat@ stea ^n loc de triunghi- supra^nc@rcarea motorului- este dezlipit@ una sau mai multe bare la rotorul motorului colivie- contact slab la bobinele statorului sau rotorului- scurtcircuit ^ntre dou@ perii

7. Sc$nteiere la inelele colectoare cauze posibile:

- inelele colectoare sunt murdare au asperi]@]i sau lovituri- periile nu se mi}c@ liber ^n dispozitivele portperii sau nu apas@ sufucient pe

inelele colect.- periile nu sunt corespunz@toare calitativ

B2. DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.

1.Motorul nu porne}te cauze posibile:

- ^ntreruperea circuitului de alimentare(^n instala]ia de for]@ sau ^n cablu)

- ^ntreruperea unei ^nf@}ur@ri

- sarcin@ excesiv@ la pornire

- a}ezare gre}it@ a periilor

- contact slab la perii sau la o ^nf@}urare a motorului

- arderea unei bobine a rotorului sau defectarea izola]iei unei bobine

2. %nc@lzirea inductorului (statorului) cauze posibile:

- conectarea gre}it@ a bobinelor de excita]ie sau ^nf@}urarea polilor auxiliari

este umezit@

- tensiunea de alimentare a excita]iei este prea mare

- scurtcircuit ^ntre spirele ^nf@}ur@rii de excita]ie

- supra^nc@rcarea ma}inii

- ventila]ia insufucient@

3.%nc@lzirea indusului (rotorului) cauze posibile:

- supra^nc@rcarea ma}inii

- tensiune m@rit@

- ^nf@}urarea rotorului este umezit@ sau are spire ^n scurtcircuit

- periile sunt prea late

4. %nc@lzirea colectorului cauze posibile:

- a}ezarea gre}it@ a periilor

- perii necorespunz@toare

- ventila]ie insuficient@

5. Formarea de sc$ntei la colector cauze posibile:

- periile pot fi uzate , apas@ neuniform , r@u }lefuite , nu sunt ^n axa neutr@ , prea mari

- colectorul poate fi murdar , are joc , lamele ^n scurtcitcuit , poate fi ovalizat- polaritate gre}it@ a ^nf@}ur@rii polilor auxiliari sau scurtcircuit ^ntre spirele

acesteia- pozi]ia excentric@ a colectorului ^ntre poli ca urmare a uzurii lag@relor- vibra]ia ma}inii la o funda]ie solid@- b@taia curelei

6. Vitez@ anormal@ de rota]ie a rotorului cauze posibile:

- schem@ de conectare gre}it@- polaritate gre}it@ a polilor- ^nc@rcare anormal@ a motorului- tensiune de alimentare anormal@

- ambalarea motorului cu excita]ie deriva]ie (lipse}te curentul de excita]ie) ; ambalarea motorului cu excita]ie serie ( sarcin@ prea mic@) ; ambalarea motorului cu excita]ie mixt@(m@rirea sarcinii)

C. M~SURI DE PROTEC[IE A MUNCII DE PREVENIRE {I STINGERE A INCENDIILOR

C1.M@suri de protec]ie a muncii.

At$t timp c$t echipamentul electric se afl@ ^n exploatare cele mai frecvente accidente

se datoresc electrocut@rii, care se poate produce ^n urm@toarele condi]ii:

- c$nd persoana atinge concomitent dou@ faze sau o faz@ }i p@m$ntul

- atingerea cu picioarele a 2 puncte de pe sol aflate la poten]iale diferite

- atingerea conductorului de nul ^ntr-o por]iune neizolat@ c@nd apar diferen]e

de poten]ial ^ntre nul }i p@m$nt

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe durata exploat@rii }i repara]iei

M.E. se iau m@surile :

- manevrele la aparatele de comand@ manual@ de curen]i mari se face cu

m@nu}i electroiz.

- la M.E. protejate numai prin siguran]e sau dac@ de la acela}i tablou sunt

alimentate mai multe motoare , la executarea unei lucr@ri la un motor se scot

siguran]ele motorului respectiv }i se pun ^n locul lor capace f@r@ patroane vopsite ^n

ro}u

- partea metalic@ a M.E. trebuie legat@ la centura de ^mp@m$ntare

- capacele cutiilor de borne trebuie s@ fie permanent intacte }i prev@zute cu

garnituri

- elementele ^n rota]ie a M.E. trebuie ^ngr@dite sau protejate cu ap@r@tori

- dac@ se lucreaz@ la um motor aflat la distan]@ mare de sursa de alimentare se

desfac leg@turile de la bornele lui }i se izoleaz@ capetele de cablu cu band@ izolatoare

- lucr@rile la M.E. se execut@ cu scule bine izolate care corespund normelor NTSM

- l@mpile portabile trebuie s@ aib@ cordonul de alimentare ^n stare bun@ }i se

alimenteaz@ la tensiuni de 12V sau 24V

C2. M@suri de prevenire }i stingere a incendiilor

- motoarele vor fi men]inute ^n stare de cur@]enie , se vor sufla cu aer uscat la

exterior }i interior pentru a ^nl@tura praful , scamele sau alte impurit@]i

- la func]ionarea ^n sarcin@ p@r]ile motorului nu trebuie s@ se ^nc@lzeasc@ la

temperaturi periculoase ( peste 80C)

- motoarele utilizate ^n medii cu grad ridicat de periculiozitate trebuie s@ fie ^n

construc]ie antiexploziv@

- ^n cazul aprinderii unui motor acesta trebuie decuplat de la re]eaua electric@

iar pentru stingerea sa se utilizeaz@ extinctoare cu praf sau bioxid de carbon.