Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi,...

19
VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI Colegiul Național Pedagogic “D.P.Perpessicius” PROFESOR: Mocanu Elena CLASA: a XII-a SCHIŢA LECŢIEI I.VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI FACTORII GENETICI: -condițiile climatice diverse; -relieful; -rețeaua hidrografică şi omul. -consecință: diversitatea zonelor biopedogeografice Vegetaţia prezintă o dublă desfăşurare: -pe latitudine (zone biopedogeografice); -pe altitudine (etaje biopedogeografice). Zone biopedogeografice (cu desfăşurare latitudinală) Zona de tundră -în insulele arctice şi nordul Europei;

Transcript of Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi,...

Page 1: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI

Colegiul Național Pedagogic “D.P.Perpessicius”PROFESOR: Mocanu ElenaCLASA: a XII-a

SCHIȚA LECȚIEI

I.VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE EUROPEI

FACTORII GENETICI:

-condiţiile climatice diverse;

-relieful;

-reţeaua hidrografică şi omul.

-consecinţă: diversitatea zonelor biopedogeografice

Vegetaţia prezintă o dublă desfăşurare:

-pe latitudine (zone biopedogeografice);

-pe altitudine (etaje biopedogeografice).

Zone biopedogeografice (cu desfăşurare latitudinală)

Zona de tundră

-în insulele arctice şi nordul Europei;

-Vegetaţie: muşchi, lichenii, arbuşti (mesteacăn pitic, salcie pitică, ienupăr pitic);

Page 2: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Sarcina de lucru:

Urmariti filmuletul prezentat in linkul de mai jos (selectati 3 minute)

https://www.youtube.com/watch?v=DXxzjmCFwTI

Din imaginile prezentate cu fauna polară spuneți care sunt condițiile de mediu la care s-au adaptat.

Prezentați 2 caracteristici specifice acestor animale.

-Faună: (ursul polar, vulpea polară, iepurele polar, renul, morsa, găinuşa polară etc).

Zona de taiga (păduri de conifere)

-în nord-până la aprox.50 grade latitudine nordică (Scandinavia-Munţii Ural);

-este cea mai masivă unitate forestieră a Europei;

-Vegetaţie: conifere (brad, molid, zadă, larice);

Page 3: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

-Faună: ursul, hermelina, elanul şi numeroase păsări.

-Solurile: spodosoluri, cu fertilitate redusă.

Zona pădurilor de foioase

-centrul, vestul Europei, Europa peninsulară;

-Vegetaţie: formată din 2 tipuri de păduri:

Păduri de fag-terenurile umede şi răcoroase din vest,spre est, îmbinat cu carpenul ;

Păduri de stejar-la sud la temperaturi mai mari şi puţină umezeală;

Alături de acestea există specii de tei, frasin, arţar, ulm, etc.

-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.

-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având fertilitate medie.

Page 4: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Zona stepei şi silvostepei- estul Europei-regiuni cu climat secetos

silvostepa-face trecerea de la pădure la ierburi xerofile şi mezofile

stepa-din estul României-nordul Mării Negre-dincolo de Volga. Este alcătuită din ierburi

(pelinul, colilia, păiuşul, etc.), arbuşti pitici (măceşul, porumbarul)

Situații de învățare și sarcini de lucru

Fișa nr.1

Sarcină de lucru:

Realizați o comparație a peisajului natural din zona de tundră cu peisajul natural din zona de stepă și silvostepă precizând 3 deosebiri.

1.

2.

3.

TUNDRĂ STEPĂ ȘI SILVOSTEPĂ

3 DEOSEBIRI

..........

..........

..........

Page 5: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

-Faună: rozătoarele (şoarecele de câmp, iepurele de câmp, hârciogul, popândăul) şi numeroase păsări.

-Solurile: molisolurile (cu cernoziomuri foarte fertile)

Zona subtropicală (vegetaţie mediteraneană)

-sudul Europei, în cele 3 peninsule, în insulele Mării Mediterane;

-Vegetaţia: maquis, garriga, frigana (în Grecia), stejar de plută etc.

-Fauna: termofilă (broasca ţestoasă, scorpioni, şerpi)

-Solurile: specifice terra rossa.

Page 6: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Etajele biopedogeografice (cu desfăşurare altitudinală)

-păduri de amestec-800/1.000-1.200 m;

-păduri de conifere-1.200-1.600/1.800 m;

-etajul subalpin-1.600/1.800-2.200 m;

-etajul alpin-2.200-3.000/3.200 m;

-etajul glaciar-periglaciar-la peste 3.200 m.

Sarcina de lucru:

Pe baza imaginilor si informațiilor prezentate anterior completați propozițiile de mai jos cu

raspunsurile corecte:

1. Mușchii, lichenii si arbustii pitici formează vegetația specifică pentru zona coniferelor.

Adevărat Fals

2. Cerbul, căprioara, mistrețul sunt câteva specii de mamifere întalnite in padurea de

foioase.

Adevărat Fals

3. Solurile terra rosa se dezvoltă pe un substrat calcaros.

Adevărat Fals

4. Stejarul de plută si stejarul verde sunt 2 specii de arbori caracteristici pentru zona

mediteraneeană.

Adevărat Fals

5.Vegetația de ierburi mărunte, adaptate la uscăciune, este caracteristică zonei de tundră.

Adevărat Fals

Page 7: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

II.VEGETAŢIA, FAUNA ŞI SOLURILE ROMÂNIEI

Sarcina de lucru:

Urmăriți filmulețul de mai jos(timp de 3 minute). Selectați animale din Romania. Deschideți

fereastra unde apare scris: Cele 5 animale despre care nu știai că trăiesc in Romania.

https://www.youtube.com/watch?v =SlYU8BTm3PY

Știați că în România există cele 5 specii prezentate mai sus?

Care este specia de faună despre care ați mai auzit?

Care a fost preferatul vostru si de ce?

Care a fost favoritul vostru și de ce?

În funcţie de relief se disting următoarele zone şi etaje de vegetaţie:

Zona de stepă şi silvostepă (0-200 m):

Stepa-caracteristică regiunilor de câmpie şi dealuri joase, condiţionată de precipitaţii

reduse.

-Regiuni: Câmpia Bărăganului, Podişul Dobrogei de Sud, Câmpia Siretului Inferior.

-Vegetaţia: ierburi mărunte (pirul crestat, colilia, păiuşul), arbuşti (măceşul, porumbarul).

Page 8: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

-Fauna: rozătoare, păsări, reptile, nevertebrate.

-Solurile: molisolurile (cernoziomuri, soluri bălane, soluri cenuşii).

-Silvostepa

-Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, sudul şi estul Câmpiei Române, porţiuni din Podişul

Dobrogei, sudul şi estul Podişului Bârladului.

-Vegetaţia: pâlcuri de pădure (stejar brumăriu, stejar pufos, salcâmi, tei)

Page 9: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

-Fauna: de stepă (rozătoare), dar în păduri apar vulpea şi lupul.

-Solurile: cernoziomul spălat (levigat), soluri cenuşii.

Zona de pădure (200-1.800 m), cuprinde trei etaje:

Etajul stejarului (200-500 m):

-Podişul Moldovei (Podişul Sucevei şi Podişul Bârladului), Podişul Getic, Dealurile de Vest,

nordul Câmpiei Române, centrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

-Vegetaţia: cer, gorun, stejar, gârniţă, tei, arţar, ulm, frasin, carpen.

-Fauna:

căprioară,

vulpe, lup,

păsări.

-Solurile:

soluri

brun-

roşcate (argiluvisoluri).

Etajul fagului (500-1200 m):

-Podişul Moldovei, Subcarpaţi, Podişul Getic etc.

-Vegetaţia: fag, păduri de amestec: fag cu stejar, fag cu molid.

-

Page 10: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Fauna: vulpe, lup, căprioară, cerb, mistreţ,păsări etc.

Sarcina de lucru:

Urmariți linkul de mai jos. Sunt prezentate animale sălbatice din Romania.

https://www.youtube.com/watch?v=j5AnxcQ-oRA

Pe baza celor prezentate selectați:

a. Animale specifice pădurilor de conifere.

b. Animale specifice pădurilor de foioase.

c. Dați exemplu de un animal comun pentru ambele păduri (de conifere si foioase).

d. Argumentează următoarea afirmație: Bursucul este supranumit „Doctorul naturii”.

- Solurile: soluri brune şi brune acide (cambisoluri).

Etajul coniferelor (1200-1800 m):

- Carpaţii Orientali, Meridionali şi porţiuni mai înalte din Munţii Apuseni.

- Vegetaţia: brad, molid, pin, zadă, tisă.

- Faună: ursul brun, cerb, găinuşa de pădure etc.

Page 11: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

- Solurile: podzoluri (spodosoluri).

Fișa nr.2

Sarcină de lucru:

Completați pe diagrama Venn, asemănările și deosebirile dintre pădurea de foioase și pădurea de conifere.

PĂDUREA DE FOIOASE PĂDUREA DE CONIFERE

DEOSEBIRI

-

-

-

-

-

DEOSEBIRI

ASEMĂNĂRI -

- -

- -

- -

Page 12: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Zona alpină (peste 1800m) cuprinde două etaje:

Etajul subalpin (1800-2000 m):

-Vegetaţia: tufişuri, jneapăn, ienupăr, merişor, afin.

Etajul alpin (peste 2000 m):

-Vegetaţia: pajişti alpine cu ierburi scunde.

-Fauna: capra neagră, vulturul.

-Solurile: brune, acide, alpine (spodosoluri).

VEGETAŢIA AZONALĂ

Page 13: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

1.Pădurile de luncă (zăvoaie)

Vegetaţie: salcie şi plop, stuf, papură, rogoz.

Faună: vidra, nurca (în Deltă), cormorani, pelicani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice

Soluri: aluvionare de luncă, soluri neevoluate.

2. Vegetaţia submediteraneană: liliacul sălbatic, castanul dulce, iasomia, smochinul sălbatic

Page 14: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Faună: broască ţestoasă, viperă cu corn, vulturul pleşuv alb şi negru

Soluri: rendzinele dezvoltate pe calcar

Răspândire: Defileul Dunării, Valea Cernei, Podişul Mehedinţi, Sudul Dobrogei

3. Vegetaţia halomorfă: festuca, vivipara etc.

Faună: prundăraşul, ciovica roşcată

Soluri: halomorfe (sărăturoase)

Răspândire: Câmpia Bărăganului

4.Vegetaţia psamofilă: reprezentată prin salcâmi şi ierburi

Faună: şopârla de nisip, şopârla de iarbă, cenuşarul

Fauna acvatică: -păstrăvul-munte, cleanul şi mreana-deal, crapul, ştiuca, plătica-câmpie

Page 15: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

Soluri: psamosoluri (soluri nisipoase)

Răspândire: -sudul Olteniei, sudul Moldovei.

Urmăriți linkul cu prezentarea Deltei Dunării: https://youtu.be/fbqshk8FD9A

Argumentați următoarea afirmație:“Delta Dunării este rezervație a biosferei.”

Fișa nr.3

Analizați la alegere o zonă/etaj de vegetație, precizând:

a.

b.

c.

AREALUL DE EXTINDERE

VEGETAȚIA

FAUNA

Page 16: Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila | Prima pagină · Web view-Fauna: cerbi, vulpi, căprioare, mistreţi, jderi şi multe păsări.-Solurile: cambisoluri, argiluvisoluri, având

d.

BIBLIOGRAFIE:

-Manualul de Geografie, clasa a XII-a, Ed. Humanitas, 2015, autori, M. Ielenicz şi colaboratorii;-Didactică axată pe competenţe, Ed. Presa Universitară Clujană, 2010, autor Maria Eliza Dulamă;-Ghid de pregătire pentru bacalaureat, Ed. Delfin, 2017, autori, Dorin Fiscutean şi colaboratori;-Modelul învăţării depline a geografiei-teorii şi practici didactice, Ed. Clusium, 2004, autor, Maria Eliza Dulamă;-www.wikipedia.ro

-www.didactic.ro

-https://www.youtube.com/watch?v=DXxzjmCFwTI

-https://www.youtube.com/watch?v=SlYU8BTm3PY

-https://www.youtube.com/watch?v=j5AnxcQ-oRA

-https://youtu.be/fbqshk8FD9A

SOLURILE